SEBIA IL—ANUL II, No, 179. NUMARUMO BANI ABOSîAînMTELE Încep la 1 ţi 15 ale fia-cărellunl şi se plătesc tot-d’a-una înainte In Bucureşti lu Cosa Administraţiei In judeţe şi streinătate prin mandate poştale Un an In ţară 30 lei; lu streinătate 50 lei Şase luni ... 15 > ► » 25 * Trei luni . . . 8 » > > 13 > Un număr in streinătate 30 bani MANUSCRISELE NU SE ÎNAPOIAZĂ REDACŢIA No 3—STRADA CLEWKNŢFJ-No. 3 HUI IUBIM IIH a a treia — JOI, 13 IUNIE 1896. * NUMaRUL 10 BANI ANCNOIIIBII.II In Bucureşti şi judeţe se primesc numai la Administraţie In streinătate, direct la administraţie şi la toate oticiile de publicitate Anunciurl la pag. IV...0.30 b. linia » > » III.........2.— lei > » » » n..........3.— * » Inserţiile şi reclamele 3 lei rindulţ Un număr rechlft 30 bani ADUINDiTRAŢIA No.3-STRADA CLEMENŢEI — No. 3. ALAMĂ Partidele politice la noi, ca pretutindeni, au în viaţa şi activitatea lor moravuri, calităţi, deprinderi cari impun cil deosebire cetăţenilor simpatii sau antipatii pentru cutare formă de guvernămînt. Succesul cel mare —popularitatea liberalilor, ca să întrebuinţăm adevăratul cuvînt — nu s'a răzâmat în definitiv de cît pe deprinderea partidului liberal de a căuta să'sl atragă simpatiile şi a exalta mintea cetăţenilor prin strîngerî de mină distribuite cu profusiuhe în dreapta şi în stingă, fără cea mai mică distinc-ţiune. C. Kosetti se săruta la Senat cu Costache uşierul, Bră-tianu bea diritr'un pahar cu feciorul săii pe cîmpul de la Fi-laret. Pe lingă aceasta, mal venea tot alaiul demagogic al oamenilor politici purtaţi pe spinare, a cailor de la trăsură deshamatl şi a ce-tăţenilor schimbaţi bucuroşi in vite însărcinate să tragă carul triumfal al eroului zilei. Poporul, sărmanul popor, a-plauda din toate puterile aceste mascarade şi Tănase Bărbierul sfîrşia prin a se crede şi el un bărbat de Stat, de vreme ce a fost admis să vorbească cu d. Ministru Preşedinte despre situaţia Orientului şi Tripla Alianţă. Faptul că a ridicat pe umbri pe d. Ministru, i se părea că a făcut să treacă şi in corpul său o parte însemnată din calităţile d-lul Ministru. Partidul liberal a fost dar un partid popular. E lucru netăgăduit. Tot atît de netăgăduit este că partidul conservator nici n’a fost popular, nici n'a umblat după popularitate. Conservatorii n'au cunoscut be- ţiă tămbălăulul cu urale pe stradele Capitalei şi n'au fost plimbaţi în triumf. In loc de cetăţeni cari să le tragă birjele şi caretele, el au lăsat cailor această sarcină. J u schimb s'au muncit să dea cetăţenilor o administraţie bună, cinstită, legi sănătoase, sprijin real la caz de novoe şi s'au găsit din fericire — cu toată lipsa de popularitate a conservatorilor — oameni cari au preţuit şi preţu-esc mal mult moravurile, deprinderile serioase, reci ale conservatorilor de cit pupăturile călduroase, năvala de dragoste a liberalilor. S'au găsit aşa numeroşi oameni cu asemenea credinţe, în cît conservatorii cel impopulari au putut fiind la guvern, să stea la masă fără cordoane de jandarmi, linişte de care nu s’a putut bucura popularul partid liberal. lutro jumătate de secol de viaţă politică, liberalii ati făcut însă o aşa mare risipă de însce- nări patriotice, s'au urcat aşa de sus pe scara manifestaţiuni-lor ridicuie, aii pupat pe toate feţele aşa des pe toţi locuitorii ţărel, în cit sentimentele s’au tocit. Cuvintele : Libertate, egalitate, fraternitate, asvîrlite în vînt de liberali, dar năbuşite in cabinetul d-lui ministru, nu mal fac parale şi popularitatea liberală a dispărut, a trecut de modă ca işhcurile si caftanele străbunilor noştri. Astă-zî se petrece chiar un fenomen în sens invers, impopularii conservatori sunt pe cale de a adăoga la meritele lor popu-laritea, dar o popularitate sănătoasă, temeinică. Spuneam că ceea ce a făcut tăria partidului liberal în trecut, a fost popularitatea sa ; a fost Im fel de slăbiciune a publicului pentru un simulacru da frăţie şi egalitate care l'a scos din minte, aşa cum îţi ia ochii un moment o sculă poleită. Dar lustrul dispare, şi rămine alama. In această situatiune, naşte întrebarea : Fe ce se mal razămă partidul liberal '! Priceperea, cinstea, buna credinţă n'au fost un singur moment apanajiul lor. Popularitatea, ultimul lustru, s'a dus. Ce a mal rămas ? Alama ! Unul din prietenii noştri din Buzău ne mal comunică următorul abuz sfi-vîr.şit de ticălosul Sărăţeanu, în timpii alegerilor trecute: Primarul comunei Lopălarl, Dragomir Beşliu, acuzat pentru crima de omor, este dat în judecata Curţel cu Juraţi şi depus în arestul preventiv de aproape S luni. Primarul este om bogat şi alegător in culeg. I de Cameră şi Senat din Buzău; mal are şi cîte-va rude alegători in acelaşi colegii!. Escrocul Sărăţeanu, in ajunul alegerilor, visitează la Văcăreşti pe Dragomir Beşliu şi îl făgădueşte zece zile de libertate, dacă împreună cu rudele sale vor vota pentru candidaţii guvernului la alegeri.-— Dragomir lăgădueşle, şi în ajunul alegerilor Sărăţeanu îl dă drumul din temniţă. Dragomir merge la Buzăă, votează a-tît la coleg. I de Cameră cît şi la coleg. 1 de Senat, împreună cu rudele sale.1— In urmă este din noi! întemniţat. Iată la ce mijloace a recurs escrocul pentru a asigura reuşita colectiviştilor la Buzău. Deslîdem organele liberale să des-minţă acest fapt, pe care ori cînd suntem gata a-1 dovedi. Să nu se mire deci nimeni de simpa-> tiile lui Sărăţeanu pentru ocnaşi cu cari acum se slujeşte în instrucţiunea pornită contra Mitropolitului Primat : Sărăţeanu are şi temperament de criminal şi trecui păcătos şi legături cu internaţii Văcăreştilor, unde ar li mal la locul lui de cît în capul parchetului general din Bucureşti. Aderările «lin provincie. — Pe* i-ieţeanu- Buzău. — Koiuaiiii «luntistului iiilirick.—Averea I>igeî Surată «Ie eo-It'Ctivişli,—Coucliijti a. Aderările «tiu proviuel<- Principalele secţiuni din ţară ale Ligeî culturale, cu toate presiunile guvernului au recunoscut noul comitet, întrerupînd ori si ce fel de relaţii cu cel patru colectivişti izgoniţi, membri ai fostului comitet. Ast-fel putem cita secţiunile din Iaşi, Craiova, Giurgiu, Brăila, Ploeştî, R.-Sărat, Vaslui, AUxăn-dria şi Zimnicea. Prin Urmare putem afirma că ţara întreagă a sancţionat votul de blam dat de congres colectiviştilor, cari exploatau Liga numai în folosul personal al companiei Brote, precum şi in contra comitetului naţional din Sibiu. Aceasta o afirmăm cu atît mai vîrios că secţiunile din Caracal, Slatina, Drăgăşani şi Focşani în realitate nu există. Periei enun-Bnzăă De fapt cei patru colectivişti clin vechiul comitet al Ligei ct u încetat orî-ce activitate, căci nici una din secţiunile din p'roMncie nu stă în relaţii oficiale cu ei. Totuşi ei nu se asthnpărâ, ci prin fel de fel de înscenări şi mişeUi vreau să distrugă acţiunea noului comitet. Cea mal nouă mişelie au săvir-şit'o eriprin d. Perieţeanu-Buzău, care procedează la umbra leg&i ca un om ele rîncl în contra Ligei Culturale, al cărei casier a fost timp de trei ani. G uvernul prin acest domn a izbutit să determine prin ameninţarea că va fi expulzat, pe un dentist anume Kibrick proprietarul imobilului uncie se află Liga Culturală, ca sâ’l someze prin portărel că < imobilului său i-se fac stricăciuni foarte dăunătoare de diferite persoane necunoscute. cari se Introduc ziua şi noaptea în acest apartament fără ' nici un respect de dreptul de proprietate al altuia». 1). Perisţeanu-Buzeiu falşifică insă somaţia d-lul Kibrick. In adevăr d-sa în somaţia pe care a adresat’o d-lul Ion C. Grădişteanu preşedintele Ligeî Culturale, spune că dentistul Kibrick i-a făcui lui o somaţie spunînd, că «persoane necunoscute îl strică ziua şi noaptea imobilul fără nici un respect pentru dreptul de proprietate al altuia». Minte J Somaţia dentistului iiibrik D. Kibrick, care contractase închirierea apartamentului cu d. Perieţeanu-Buzău în somaţia sa a-dresată acestuia spune, că apro-piindu-se termenul cînd contractul expiră, să ia măsuri ca imobilul să-i-se predea fără nici o stricăciune. De aici Periefeanu a scos frazele de mai sus. întrebat de d. Grădişteanu. proprietarul imobilului a declarat, că din contra este mainiulţumit acum ca mal ;nainte, cînd în adevăr o sumă de agenţi colectivişti se adunau ziua şi noaptea la Ligă. Averea I.igeî furată «le colectivişti Din această mişelie colectivistă reiese, că averea Ligei e furată de colectivişti şi că această escrocherie este patronată de d-nil Sturdza şi Gogu C'antacuzino. In adevăr, d. Perieţeanu-Buzău din fondul Ligei a închiriat cu 8500 lei pe an actualul local al Ligei. A www.dacorornanica.ro închiriat însă nu pentru Ligă, ci pentru persoana sa, ceea-ce însemnează că şi-a însuşit banii acestei instituţii culturale. Apoi suma de 14.000 de lei ce a rămas în casa Ligei în ziua congresului, acelaşi d. Perieţeanu-Bu-zăii,patronat de Gogu Cantacuzino şi de Sturdza, a depus o pe numele săiî şi ald-lorSihleanuşi Delavran-cea la casa de depuneri. Concluzia Să recunoaştem wi lucru: D. Perieţeanu-Buzău, în definitiv, fiu e decît un instrument ignobil în această afacere scandaloasă. A-devăraţil autori intelectuali sunt d-nii Dim. Sturdza şi Gogu Canta-cusino, cari văsînd că nu mai pot exploata Liga in interesul lor, vreaii s o distrugă în mod pieziş, căci nu le dă mina s'o desfiinţeze prin Sărăţeanu al lor. Pe aceştia îi facem deci răspunzători. CERERE DE AJUTOR Partidgl fără nume—căci nu ştii bine ce nume poţi să ’l mai dai — partidul condus de Zalraria şi Melisianu, şimpndu-se foarte tare, a voit să vede să mai îmbărbăteze poporul şi de acee.a l’a poftit la o întrunire publică. Ziarele colectiviste ne au şi vestit de cu (vreme că cetăţenii se adună spre a ne dovedi nouă, cestora din opoziţie, că nu este [agitată Capitala şi că axe să arate care ’i jsunt adevăratele sentimente. Cînd colo, ce să vezi ? Poporul a fost poftit la Dacia spre a i [se. adresa un apel desesperat, o cerere de ;ajutor, aşa cum‘se1 face cînd'fondurile unei :societăţi sunt sleite. Luaţi1 act de cele două rugăciuni de la fi-initul discursului d-lui D. Sturdza. 1- ă. Să slăvi slrînşl uniţi la un loc. Ca să adreseze cetăţenilor o asemenea u- m'ilă rugăciune, a simţit să vede d-nu preşedinte al consiliului şi şef al partidului că liberalii au perdut obiceiul d-nealor şi că în Toc de a merge uni! după alţii, unii apucă într’o parte şi cei l’alţi într’altă parte. Omului care nu bea vin, doctorul nu ;are obiceiul să’i spue să se lase de băutură, nici arendaşului de moşie să trăiască la ţară. Prin urmare să Vede că s’a rupt aţa rău de tot, de vreme ce şeful partidului face | un apel desperat la unire. 2- a. Să nu credeţi nimic din minciunile pe cari adversarii noştri le spun zilnic prin ziarele Io!*,—a adăogat d. D. ; Sţurdza. Aide, fie şi aşa, să admitem fără supărare clivîntul minciună întrebuinţat de d-nu Preşedinte al Consiliului. Dar de vreme ce afirmaţi în ajunul în-trunirei că ţara nu este agitată, că dinsa are să ne arate adevăratele sale sentimente, ce noimă are această .povaţă ? Să vede că acele destăinuiri pe cari le bo-tezaţiminciuni, nu sunt tocmai minciuni şi au avut o straşnică înriurire asupra opiniunei publice, pe cît timp d-nu Ministru Preşedinte adresează cetăţenilor uii apel desesperat ca să nu mai pue temeift pe dînsele ? In resumat, sftrşitul discursului d-lui D. Sturdza a lăsat in public impfesiunea unui călduros apel la bine-voitorul concurs al publicului spre a nu da faliment partidul. Cum ar zice Fisdierman către acţionarii săi: «Domnilor, operaţiunile întrepriuderei noastre merg minunat, viitorul ne surîde, am să vă dau dividende de 6o la sută la sfir-şitul anulai. Să fiţi veseli şi plini de încredere... însă de o cam dată v'aşî ruga să mai contribuiţi fie-care cu 5 lei ca să plătim abonamentul sacagiului pe trei luni !» STURDZA APLAUDAT DE LUCHISI Voinţa Naţională a avut necuviinţa să mărturisească că funcţionarii au împănat întrunirea de la Dacia. Intre alţii organul oficios citează cu fală, pritUre'asistenţi pe d. Luchidi, şeful guarzilor comunali. Voinţa e Insă incompledâ. Ea a uitat să citeze şi pe şeful măturătorilor şi pe guarzii deghizaţi. Ou această adăogire versiunea Voinţei e exactă şi cu drept cuvînt şeful partidului liberal-naţional să poate făli cu succesul de Duminică. K1IVELÂ CU DOUĂ NEVESTE ' Se spune că înţelepţii Greciei, adunlndu-se Intr’o zi la Periandru, tiranul Corintului, vorbiră despre lucrurile din lumea aceasta şi toţi fură de aceeaşi părere că numai două sunt frumoase : femeile şi trandafirii, şi două bune : femeile şi vinul. Noi cari nu slntem înţelepţi, vom fi mal aspri cu eroul acestei povestiri, excelentul Şărăţescu, pentru că uittnd nefericirile din prima-I căsnicie, s’a expus la îndurarea al-jora In a doua căsătorie. Dar mă veţi întreba cum a putut să aibă două soţii, să fie bigam cum se zice, pe cită vreme era divorţat ? Mal lnttl le-a a-vut fără să ştie şi apoi asta o să fie lămurită mal la vale. Divorţul fusese pronunţat în folosul lui Şărăţescu, mulţumită relei purtări a soţiei sale, care schimba amanţii mal des de cit cămăşile. Cucoana însă făcuse apel la Curte, care se rosti tot pentru bărbat. Şărăţescu dobîndind libertatea, se bucură de ea rit putu mal mult. Chefui zile şi nopţi, umblă pe la teatre şi pe la baluri, petrecu atît de mult In rit Începu să i se scîrbească de atîta petrecere singură. Dueîndu-se vara la băl, legă cunoştinţă cu bogata familie moldovenească Răscolescu, şi fu atît de bine primit In sinul el In rit cînd familia plecă la Iaşi. Şărăţescu o însoţi şi el pentru ca In cetatea lui Ştefan cel mare să devie soţul d-rel Răscolescu, o fetiţă durdulie, cu obraji albi ca laptele, cu buze subţiri şi cu ochii mal mult galbeni de cît căprui. Peste cîte-va zile de la nuntă, pe clnd noua d-nă Şărăţescu eşise puţin ptnâ la o prietenă, bărbatul se pomeni că uşa e trîn-tită de perete şi Înaintea lui apare cea d’ln-tliă soţie — D-ta ? esclamă Şărăţescu; ce cauţi ■aici ? — Efi ? dar am venit să te văd, răspunse 'ea liniştit; aş avea chiar dreptul să zic că intru In domiciliul conjugal. — Ce domicilia conjugal? întrebă Sără-ţescu după un moment de uimire, suntem noi, da safl nu, divorţaţi ? — Nu! răspunse scurt vizitatoarea. — Cum. nu ? esclamă Şărăţescu; judej cala a pronunţat, sau nu divorţul ? — Da. — Judecata asta a fost safi nu confirmată de apel ? — întocmai. — El, atunci ? — Bine, dar Curtea de Casaţie al uitat-o ? — Curtea de... bîlbli Şărăţescu. — Fără îndoială... nu ’T făcută doar pentru catlrl Curtea de Casaţie. Advocatul meU a descoperit In procedură uu caz de nulitate ; Curtea a admis; deci nu’I sflrşit lucrul şi plnă s’o rosti Curtea eu sunt femeia D-tale ! Şărăţescu rămase trăznit. Bietul om se gîndea In sine : Care ra sfi zică ett ain două neveste, sunt bigam; ce dracu să mă fac ? In vremea asta M-me Şărăţescu No. 1, folosindu-se de tăcerea Iul Începu să'I înşire cite toate; să’I spue că a fost femee cinstită, victimă a clevetitorilor şi că numai pe el l-a iubit. — Hal să ne Împăcăm, Ionel dragă, Iţi jur că o să fiu cea mal bună femeie. Văzlnd că el tot tăcea, ea prinse curaj şi vru să’I sărule; dar Şărăţescu trezindu-ae, sări tu sus şi răcni la ea : ’ — EşT afară de aici, ticăloas-o! Eşl a-fără. In acel moment, o voce llnără şi fragedă chemă: Ionel ! era aceea a d-nel Şărăţescu No. 2. Cea d’Intîl sări de trei palme In sus. A, ha! te înţeleg eU, zise eu, al vr’o femeie nici, vr’o amantă. Noua soţie putea să intre dintr’un moment Intr’altul : totul ar fi fost pierdut; trebuia luată o hotărire energică. Se sculă, luă pe cucoana gălăgioasă de umeri şi era să o dea pe uşă afară, dar ea zise: — Nu violenţă! las’că ies eă de bună voie, dar o să auzi de mine. Era şi vreme căci cea-l’altă intra Încărcată cu o mulţime de pachete. In graba el de a arăta cele ce tlrguise, nu băgă de seamă Încurcătura şi stlngăceuiu acestuia, de altminteri Şărăţescu se putu preface făcludu se că admiră stofele pe cari nevasta le cumpărase. Seara fuseră lu tea- 2 EPOCA tru, Sărâţesou Insă rămase mereii distrat, glnditor. La masă de asemenea bietul bărbat n’a avut mal de loc poftă; d’abea a ciupit din bucale, o dată, de două ori şi attt. M ** 11 Pu(in ctte puţin tlnăra soţie Începu să observe turburarea soţului săQ, şi fireşte că Întrebările curgeai! droaie pe capul bietului bărbat. Zadarnic invoca el o indispoziţie care ll apucase fără veste, zadarnic; cu toate că, lu adevăr, era foarte răii dispus. — Nu-1 adevărat! striga soţia indignată, tu-ml ascunzi ceva! Apoi, pe de asupra, o scenă de gelozie. — Mă Înşeli! Al amante! Nenorocita de mine! 0, mamă! etc., etc., etc. In acel moment se auzi clopoţelul. — Iacă, zise Sărătescu, chiriaşii vin să [irotesteze pentru că strigătele tale nu-l asă să doarmă. — Deschideţi ! în numele legii, strigă o voce de om ; e comisarul. Sârăţescu se cutremură la ghidul că ai! venit să-l aresteze ca bigam, şi cum nu dedea nici un răspuns celor de afară, comisarul îl ameninţă că sparge uşa. Fata din casă intră zăpăcită. — Coconaşule, coconiţă, zise ea, este comisarul, sâ’l deschid ? — Dar ce vrea? întrebă biata femee disperată. Sărătescu, Îngrozit, nu putea să răspundă. c Ah ! zise de o dată tlnăra femeie, spuneam eQ că al ceva pe care mi-1 ascunzi ; d’aia a venit şi comisarul. VreaU să ştiu adevărul. Şi porunci fetei din casă să deschidă uşa. Comisarul de poliţie şi d-na Sărătescu No. 1 intrară şi, din ordinul lor, fata din casă 11 conduse tu camera celor doul soţi. — Vedeţi d-le comisar, zicea aceea care’l Întovărăşea, flagrantul delict este constatat. — Tocmai, doamnă, răspunse magistratul şi, scotlnd din buzunarul săil o formulă tipărită, declară că vrea să dreseze un proces verbal de constatare. — De constatarea cărui lucru ? întrebă tlnăra soţie In prada unei zbuciumărl de nedescris. — Constatarea faptului că domnul are întreţinută la domiciliul conjugal, răspunse comisarul. Femeea legitimă protestă cu indignare şi făcînd apel la bărbatul el: . Dar răspunde o dată ! zise ea, întreţinută, eU ? ci ca răspunde o dată ! Val! Ce putea să răspundă bietul creştin ? Să recunoască faptul ? Asta ll ducea la poliţia corecţională ; să spue că pretinsa întreţinută era femeea sa legitimă, însemna să se declare bigam. Aceasta, de altminteri, nu putea să ră mîie multă vreme sub greutatea insultei; ea îşi puse un capot, sări din pat, alergă la o mobilă o deschise, scoase de acolo actul săQ de căsătorie şi îl prezintă comisarului de poliţie care ll citi. Adresîndu-se atunci căti e cea care făcuse plîngerea: Uite, zise el, domnul şi doamna sunt soţi legitimi; iată actul lor de căsătorie. — O ! atît mal bine, zise ea cu un rls drăcesc ! domnul are două neveste, domnul este bigam. — Bigam! esclamă noua soţie. — Foarte bine ! zise comisarul. Şi el explică situaţia; iar femeea d’lnttitl explică la rlndul său că a doua căsătorie era nulă de drept; că hotărîrea Curţel tre buia să fie dată poimîine, că ea o să se ducă să vadă pe preşedinte des de dimineaţă, etc. ia stal, doamnă, zise comisarul; apoi a dresîndu-se tinerel soţii: A trecut opt zile de eînd v’aţl căsătorit? — Nu, domnule, numai cinci. — El, atunci soţul d-tale nu poate ti considerat ca bigam de cit peste patru zile, căci pe cea de azi n’o punem. Curtea o să se rostească poimîine, atunci situaţia dom nulul şi a d-neî va fi regulată. Această destăinuire umplu de bucurie i-nima Iul Sărătescu. — Numai ca, adăogă comisarul... — Restricţia asta schimbă iute toate feţele ; din abătută ce era, fata primei M-me Sărătescu se făcu plină de speranţă ; cea 1-altă era turburată şi soţul neliniştit. Magistratul îşi sfîrşi cugetarea : — Numai ca hotărîrea Curţel să fie la fel cu cele precedente. — O să fie! zise Sărăţescu Înăbuşit de bucurie. Şi a fost, In adevăr, în tocmai. Bietul om a scăpat de juraţi şi de lntlia nevastă. Curtea de Casaţie a confirmat hotărîrea dată plnă atunci de cele-I-alte instanţe, divorţul a fost declarat definitiv. OFORMAŢD înscrierile pentru pelerinajul de Duminică la Căldăruşani, sunt din ce în ce mai numeroase. Comitetul organizator văsînd că numărul înscrierilor creşte mereu, a liotărît să se întruneascăl în fiecare seară. Dar să mergem mal departe. «Voinţa Naţională» a publicat erl numele tuturor acelora cari aă fost şi n’aO fost la întrunire, precum şi numele delegaţilor din provincie. Numărindu-le, am constatat că n’ai! fost faţă de cit 637 persoane, printre cari mulţi funcţionari. Să mal adăogăm la acest număr cîte 100 de fanaragil, acsizarî, agenţi poliţieneşti, ţărani şi băeţl de prăvălie, adică încă 500 de persoane, totuşi abia putem scoate 1,137 de persoane. Unde sunt deci cele peste zece mii de alegători ? EDIŢIA a 3-a omorît cu un foc de puşcă pe teritoriul elveţian, de un amploiat al vămii germane. Ronck-lin iasă o temee şi doul copil. S’a deschis o anchetă. Erl, între orele 9—12 dimineaţa, d. Mavrocordat, revizor in Capitala şi mîna dreapta a d-lul Taehe Pro-topopescu, a mers la tie-eare din serviciile regiei întrebînd pe funcţionari daca fac parte din Liga Culturala. Funcţionarii cari nu vor face parte din Liga colectivista aQ fost ameninţaţi ca vor fi daţi afara din slujba. D. I. C. Grădişteanu, preşedintele Ligel Culturale, a trimis martori la urîtul Perieţeanu-BuzaQ, pentru somaţia ce i-a trimis. Martorii d-lul Gradişteanu sunt: d-nil Al. C. Catargiu şi N. Fili-pescu. A Ne citi Î11 pagina IV urmarea romanului «Taina Mortului». Ni se denunţa un tapt foarte ciudat în sarcina arhiereului Me-letie, vicarul Mitropoliei. Onorabilul, dueîndu-se zilele trecute la Roşiori ca sa instaleze pe noul protopop Radulescu, la gara CosteştI a chemat în compartimentul săft o cîntăreaţa de cafenea, cu care apoi a dus un chef straşnic pîna la Roşiori, scandalizind pe toţi pasagerii. La cîte-va staţii pasagerii aQ rămas uimiţi vazînd pe vicar dîndu-se jos din tren şi aducînd cîte un pahar de apă companioanei sale. Din telegramele «Agenţiei Komine» D. Dim. Sturdza, pentru a-şl salva prestigiul cel puţin în străinătate, s’a a-pucat să trimită ziarelor nemţeşti şi ungureşti informaţii de acelea cari ar face desonoarea chiar şi celor mal infimi reporteri. Aşa, despre întrunirea colectivistă de Duminică, d. Sturdza a trimis prin A-genţia Romînă următoarea telegramă: Bucureşti, 21 Iunie.—Partidul naţional liberal a ţinut azi o mare întrunire publică la care an azisfat peste 10,000 de alegători, printre cari nmlţi senatori şi deputaţi, Primul ministru Sturdza a fost primit cu aplau-se furtunoase. Se ştie că întrunirea s’a ţinui in sala Dacia, care nu e nici pe jumătate aşa de mare ca Teatrul Naţional. La Teatrul Naţional însă, cind toate locurile şi lojele sunt vîndute, cînd intrările sunt de asemeni ocupate de cîte-va zeci de persoane, nu intră de cit 2,500 de persoane. Cum dar au putut intra la Dacia peste 10,000 de persoane ? (Serviciul Agenţiei Komîne). Budapesta, 11 Iunie. Camera deputaţilor.— Răspunzlnd la o interpelare a d-lul Ugron asupra politicei orientale, d. Banfl’y zice că guvernul unguresc şi ministrul afacerilor străine sunt în deplină înţelegere pentru menţinerea stării de lucruri actuale lu Balcani. D-nu Banfl’y declară, in privinţa interpelării d-lul Mezley asupra agitaţiunilor antisemite, că d. I.ueger nu este demn de o discuţie serioasă la Cameră. Dacă oare-cari manifeslaţiunl ar influenţa asupra relaţiunilor dintre Austria şi Ungaria, guvernul austriac va interveni după datoria sa. Guvernul nu are cunoştinţă de distribuirea gratuită de pamflete şi de călătoriile u lor agitatori in Ungaria. Camera aprobă răspunsurile d-lul Banfl'y. Petersburg, 11 Iunie. După iniorraaţiunile fabricanţilor numă:ul greviştilor s'ar urca la 170,000. Munca s’a reluat în cîte-va fabrici; in altele se urmează ne-gociăr). Se aşteaptă o aplanare apropiată a tuturor neînţelegerilor. Paris, 11 Iunie. Comisiunea rămilor a început examinarea unei propuneri care tinde să urce la 30 centime taxa actuală de 20 cent. de grad de za-har absolut asupra melaselor străine destinate distileriei.—Comisiunea va asculta guvernul a-supra acestei propuneri. Londra, 11 Iunie. D-nu Curzon declară că n’are nici o altă ştire afară de acelea din ziare, asupra unei pretinse declaraţiunl a lui Li-Hung Tchang. care zice că se va construi un drum de fer rusesc străbătînd Mandciurea. Guvi mul n’are nici o cunoştinţă de vr'o cumpărare de pămînt, pretinsă necorectă, din partea Rusiei la Tchi-fou. In ceea ce priveşte construirea de casărml ruseşti la Tchi-fou, guvernul n’are de asemenea nici o cunoştinţa. Bruxelles, 11 Iunie. Noul tratat de comerţ şi de navigaţie futre Belgia şi Japonia s’a semnat azi. Madrid, 11 Iunie. Guvernul are de gînd să trimeaţâ la Cuba 100.0(K) oameni. 40.000 vor pleca în Septembre, 40.000 în Octombre şi 20.000 înainte de Ianuarie. Prima expediţie va cuprinde numeroşi soldaţi de geniu pentru a efectua lucrări de for-tificaţiunl. D-nil Femons, Camposşi Borrer a fio laminat demisia lor cortesilor. Pera, 11 MaiO. Turcit desmint ştirea după care 1.500 de pelerini din Batavia ar fi fost măcelăriţi de nomazi, pe drumul de la Meca la Djedah. Sofia, 11 Iunie După informaţiunile oficiale asupra incidentului cu agentul diplomatic italian, d-1 Silves-trelli, acesta eşind din clubul Uuirel a fluerat de mal multe ori chemlud clinele săfi. Gean-darmil alergind aii crezut că este un semnal de alarmă şi aQ condus ia comisariatul de poliţie pe d-nu Silvestrelli, care arătînd cartea sa a fost Îndată pus în libertate. Atitudinea poliţiei este foarte criticată, căci agenţii săi aQ primit ca instrucţiune de a cunoaşte personal pe toţi membrii corpului diplomatic. Sub-oflţerul şi geandarmil compromişi aQ fost congediaţl. Porentruny, 11 Iunie. In noaptea de Sîmbătă spre Duminică, alsacianul Roncklin, bănuit de contrabandă, a fost Revolta din Armenia (Prin fir telegrafic) Constantinopol, 11 Iunie. Ştirile In privinţa revoltei din Hauran par mal grave de cit se putea crede după primele telegrame. Şease companii de soldaţi şi 100 de cavaleri aQ fost aproape nimiciţi de Druşl. — Garnisona din Soney-da este Înconjurată de Druşl. S’ai! chemat sub arma doue batalioane de redifl. — Ştirile din Diarbekir, Sivas şi Malatia anunţă că situaţia este la fel cu aceea care a precedat explozia atrocităţilor din anul trecut. Mahometanil cumpără arme. Mtine se va ţine o conferinţă a ambasadorilor. turburArile din creta (Prin fir telegrafic) Atena, 11 Iunie. Nişte ofiţeri al cuirasatulul escadrei franceze, «Neptune» cari se plimbai! pe cheiul din Canea, ai! lost insultaţi de nişte turci. Constantinopol, ll Iunie. Cercurile turceşti din Creta sunt neliniştite, de noua atitudine a Greciei care permite ofiţerilor greci de a pleca In Creta. Hak-paşa, preşedinte al comisiunel de inspecţie europeană, a fost numit aiutor al Valiulul din Creta. Atena, 11 Iunie. După ziare guvernul elenic răspunzlnd reclamaţiunilor Porţii, în privinţa trimiterel de muniţiunl şi plecării de voluntari in Creta, a declarat că nu favorizează de loc asemenea procedeurl, dar că nu poate să lm-pedice acţiunea particularilor.—Grecia, a a-dogat guvernul, s’a conformat în mod strict sfaturilor puterilor. Hbf srÎKj we^se Crime. —Delicte.—Aooideate.—Int îm pl&r. DIX ŢARA Sinuciderea căpitanului Cristescu.— Un pădurar a găsit erl noapte pe căpitanul Cristescu din regimentul 6 de roşiori, grav rănit întins pe iarbă In pădurea Şerbeştl din comuna Braniştea, judeţul Covurlul. Văzlnd că starea rănitului este foarte gravă, pădurarul l’a transportat mal Intliu lu cantonul săi! care era In apropiere şi a-pol a mers ca să Înştiinţeze autorităţile des pre această descoperire. Ai! sosit la faţa locului sub-prefectul plă şei, medicul judeţului şi raportorul consiliului de războia. Cercetlndu-se cauzele sinucidere!, s’a con statat că căpitanul Cristescu care era şi casier al regimentului, delapidase din casa regimentului o sumă destul de mare — peste 8000 de lei—şi văzlnd că nu o poale pune la loc, a luat această resoluţiune. El era foarte cheltuitor şi plăclndu-l să trăiască pe un picior mal sus de cit 11 permiteaQ mijloacele Iul începuse să mănlnce din banii regimentului. Anul trecut Încă, Cristescu a făcut apel la o persoană din Galaţi ca să II dea 2.000 de lei pentru a-l pune la loc in casa regi meritului, de unde luase acea sumă pentru trebuinţele lui personale. De rlndul acesta, suma fiind cu mult mal mare, şi ne mal puţind găsi pe nimeni care să-l dea acea sumă,— chiar familia Iul, oa meni cu dare de mină din Focşani, i-aQ refuzat ca să-l ajute—, Cristesi u a dezertat Sîmbătă seara. El a mers călare In pădurea Şerbeştl, unde s’a înjunghiat cu sabia In partea stingă a pieptului. Calul a fost găsit rătăcind prin pădure iar sabia plină de slnge, asvlrlitâ la vre-o 10 metri depărtare de locul unde a fost găsit el. Asupra lui s’a găsit o scrisoare adresată ofiţerilor Pangrati şi Sideri.'prin carell ruga să mijlocească ca să-l scape. Această scrisoare se află actualmente In mlinile comandantului regimentului. Cristescu a fost transportat la Galaţi In spitalul militar el refuză să primească orice îngrijire se Încearcă a i se da. Rana lui este din cele mal grave; se speră Insă că va putea fi scăpat. DIX STKEIXAtATE Un suicid în biserică.- Vineri seara, un lucrător din Rims, tată a 8 copil dintre cari cel mal mic n’are de cit 2 ani, ş’a o-niorlt nevasta, trăglnd două focuri de revolver asupra el. El a fost Împins la a-ceastă crimă din cauza deselor certuri şi neînţelegeri ce avea cu dtnsa. Crima sâvlrşită, asasinul fuge In prima biserică ce-i ese In cale, unde suindu-se pe treptele altarului Îşi trage un foc de revolver In cap, care II omoară pe loc. Poliţia a fost avizată ; iar biserica ast-fe| «profanată» prin acea sinucidere, a fost Închisă, şi oficierea religioasă interzisă. ULTIME INFORMATIUNI RĂSPUNS LA SOMATIUNEA d-lul PERlEŢ E A X1- Hl Z i l Drepturi contestate.— Contractul de închiriere. — Prelungirea contractului. In urma somaţiunel adresată de d. Perieţeanu-Buzău d-lul I. C. Grădişteanu pentru a părăsi localul Ligel Culturale, comitetul Ligel s’a întrunit a-jearâ şi a hotărît să trimiţă d-lul Perieţeanu o contra-somaţie prin portărel, prelungind în acelaşi timp contractul de închiriere cu d. Kibrick. Iată aici contra-somaţia comitetului Ligel: Drepturi contestate Domnule, Cu mare mirare am primit somaţiu-nea dv. prezintată prin corpul portăreilor la 10 Iunie 1896, prin care mă somaţi, ca în termen de 24 de ore să părăsesc apartamentul din stradă Nouă No. 6 ce vi s’a închiriat dv. de către d. A. Kibrick proprietarul imobilului. In adevăr, din contractul de închiriere al zisului imobil se vede că dv. aţi contractat in calitate de casier al Ligel pentru unitatea culturală a tuturor Ro-mînilor; ast-fel fiind, şi calitatea dv. de casier fiind încetată, nu aveţi nici un titlu să-mi notificaţi drepturile ce pre-tindeţl că aveţi în calitate de chiriaş. Şi penlru ca să nu aveţi vre-un pretext de a rftmîne In credinţa că sunteţi personal chiriaş, alăturat vă comunic în copie contractul de închiriere ce aţi încheiat în calitate de casier al Ligel şi pentru biuroul Ligel. Profit de această împrejurare pentru a vă comunica că d. Kibrick a convenit în scris, azi 11 Iunie, de a prelungi con-tractul de închiriere cu subsemnatul în calitate de preşedinte al Ligel Culturale, cu d. M Vlădescu vice-preşedinte şi d. D. Neniţescu casier. Contractul de închiriere Iată cuprinsul contractului ce d-v. aţi închiriat cu d-1 Kibrick în calitate de fost casier al Comitetului Central Ese-cutiv al Ligel pentru unitatea culturală a tuturor Romînilor : Contract Intre subsemnaţi! S. Perieţeanu-BuzăU, casierul Ligel pentru unitatea culturală a tuturor Romînilor şi A. Kibrick, proprietar, a intervenit următorul contract. Ea A. Kibrick, proprietar, domiciliat Calea Victoriei No. 64, închiriez d-lul S. Pe-rieţtinu Buzău, casierul Ligel pentru u-nitatea culturală a tuturor Romînilor pentru biuroul Ligel un apartament compus din un salon şi trei camere In faţă, o cameră şi bucătărie pe coridor împreună cu pimniţa de lemne care poartă No. 6 sub FOITA ZIARULUI «EPOCA» LOClS JACC0LLI0T 2) MÂNCĂTORII DE FOC PARTEA I înainte de a fi In serviciul Iul Olivier d’Entraygues, el făcuse stagiul militar In chiurasierl, de unde păstrase o rectitudine şi o supunere cu totul militarească In purtarea sa şi In lucrurile serviciului săă ; era deci grea de a pune la Îndoială atît vigilenţa cit şi devotamentul său. Cit despre influenţă prin alte mijloace, nici nu era de glndit, integritatea sa n'ar 11 şovăit înaintea orl-căror tentaţiunl strălucite şi nici prin violenţa n’ar fi putut fi silit să comită o acţiune rea, căci el era de o forţă ercula-nă. Atacat Intr'o zi In una din mabale de către vre-o cincl-spre-zece mojici, el dobo-rlse mal lntlia jumătate din el şi clud poliţia veni In ajutorul lui, ea trebui să aibă recurs la el, penlru a aresta pe cel l-alţl şi a"l conduce la Închisoare. El dăduse a-desea In regiment exemplul de putere musculară oprind o căruţă In loc şi doul cal viguroşl să nu o poată mişca. Clnd plecase pentru a însoţi pe tluărul săi! stăpln tn Rusia, bătrlnul marchiz II zisese : — Laurent, Iţi încredinţez pe fiul mea, e singurul Lauraguais d’Entraygues. Era deci cu neputinţă ca cine-va să se fi introdus In locuinţa Iul din Strada Pe-rowskaia, fără ştirea acestui credincios paznic, suQ cu Învoirea lui. Cea din urmă supoziţiune pe care şi a făcut-o Olivier părea mal adevărată plnă la un punct. Printre invitaţi In adevăr eraa mal mulţi ataşaţi de legaţiune şi tineri 0-fiţerl cari nu trecuseră Încă peste vii sta tn care glumele inteligente le fac mare plăcere, căci faptul care mal Intll turburase atît de răa liniştea lui Olivier d’Entraygues s’ar fi putut foarte bine socoti şi ca o glumă făcută de vre-unul din invitaţii lui. Toate aceste reflecţiunl contribuise ca să mal liniştească spiritul iritat al tlnărulul conte; dar lovitura produsă a fost atît de puternică, că încă şi acum el se simţea surescitat, ca prins de friguri şi avea respira-ţiunea grea. El lşl prepară singur un pahar de apă cu zahăr şi cu clte-va picături de apă de flori dintru’un servicii! de cristal ce avea in toi d'a-una pe masa Iul de noapte. Bău Întreg paharul cu multă plăcere şi lăslndu-şl capul Intre nitinl lăsă liber avînt cugetărilor sale. Era aproape 1 din noapte; şi de şi calendarul pune luna Iul April In primă-vară. frigul este colosal In Rusia. Zăpada cădea In fulgi mari şi vtntul de nord o spulbera În vlrtejurl. Nu se auzea in depărtare de cit paşi greoi şi candenţaţl al sergenţilor de stradă, ale căror cizme groase răsunai! pe păinlutul îngheţul, iar din clnd In clnd liniştea era Întreruptă de chelălâitul pllngă-tor şi lugubru al vre-uuul cine rătăcit şi fără adăpost. Răsturnat pe un divan molatec, cu privirea pierdută In neant Olivier d’Entrae-gues, încetul cu Insetul căzu Intr’o somnolenţă greoaie care II luă toate puterile şi ll punea In imposibilitate de a ’şl da seamă de ceea ce se petrece In jurul lui; Î11 zadar se încercă el să lupte în contra acestei slăbiciuni corporale de care tu cuprins, forţa morală fu învinsă de oboseala fizică, Întocmai ca şi cum un narcotic puternic i-ar fi sleit cea din urmă umbră de voinţă. De o dată, In această stare aproape de aluri-naţiune, i se părea că unul din marile tablouri din cameră se scohoară peste el tn-cet, lăslnd In zid o deschizătură, din care eşiaQ 4 oameni mascaţi, Infâşuraţlln mantale negre şi cari se apropiau de el... Voi să strige, să ceară ajutor, dar vocea lui paralizată nu putea scoate nici un sunet; ar fi vrut să fugă dar In zadar, picioarele nu se puteai! mişca. Necunoscuţii, după ce l’afi legat, II înfâ-şurară faţa cu un văl negru, şi după ce il ridicară după divanul pe care era culcat, ll luară pe braţe, fără a întrebuinţa cea mal mică brutalitate şi fără a pronunţa un cuvînL In acest moment, el îşi reveni puţin In fire, mintea lui începu să judece, şi fără să încerce nici o resistenţft inutilă, el urmări cu luare aminte toate, peripeţiile acestei drame. Nu putea să vadă, dar după atmosfera caldă In care se afla Încă, el simţi c& acel cari ll răpise nu-1 scoseseră încă afară, dar nu avu timpul să reflecteze mal mult. După clte-va minute, acel cari ll transportau se opriră. Aşezară sarcina lor pe un scaun, îl desfăcut ă figura şi 11 deslegară mlinile şi picioarele. El se uită repede In jurul lui pentru a-şl da seama de locul unde se află. Spectucolul ce se Înfăţişă ochilor sâl, era atit de oribil că ar fi Inspăimlntat pe cel mat curagios om; el făcu apel la curagiul săi! şi rămase nepăsător. Intr’o cameră pătrată, cu zidurile goale şi învăluite In negru, unde nici uşă, nici fereastră nu se zărea, şease oameni de asemeni mascaţi şedeaQ gravi şi tăcuţi în jurul unei mese ca nişte judecători al Tribunalului, şi pentru ca iluziunea să fie complectă la lie-care extremitate, se găseai! doul alţi indivizi, dintre cari unul cu condeiul In mină gaia de a scrie, reprezenttnd pe grefier, pe clnd cel-l’alt tovarăş din cea l’âltă extremitate Îndeplinea rolul procurorului. O singură lampă care fumega lumina a-ceastă scenă lugubră. Calcultnd cu dibăcie asupra efectului, şi fără ca să-l dea timp să-şi revie, persoana care ocupa locul prezidentului acestei ciudate adunări, se adresă de o dată tlnărulul conte: D-ta eşti Olivier de Uauraguays d’Entraygues, ataşat la ambasada Franţei ? îl zise el. Contele tresări; i se păru că recunoasce în acea voce pe aceea a colonelului de cazaci, care cu clte-va ore mal înainte ridicase un toast pentru fericirea lui. Dar nu era timp de a mal face reflecţiunl în a-ceastă ordine de idei. El II privi cu mtndrie şi răspunse .- — Cu ce drept mi-adresaţl această Întrebare ? — Cu dreptul celui mal tare, acum eşti ’n st doinirea noastră. — Intr’adevăr, am căzut fără voie Intr’o cursă ; dar vă desfid de a mă forţa să răspund ceea ce nu vreaQ. Dar după cum doresc să cunosc motivul cuie a putut să vă împingă la acest act de violenţă, vă spun că slnt Intr’adevăr persoana pe care aţi nnmit-o. — Vorbiţi de violenţă, aveţi oare să vă plîngeţl de procedeul acelor cari v’aQ adus plnă aci ? -- Nu voi releva ciudăţenia expresiuuil «adus piuă aci» ; dar să înceteze această comedie, ce vreţi de la mine ? Bani ? Fixaţi-mi preţul liberării. — Ce, ne iei drept ttlharî. — Cine sunteţi atunci ? — Ce-ţl pasit ! D-ta nu eşti Rus ţi misiunea pe care o îndeplinim nu te privea-ce. Să şti! numai că nimic nu rezistă puterii, şi noi suntem puterea pentru serviciul celor slabi şi al dreptăţii. Noi suntem «Invizibilii». — Pentru ce atunci m’aţl sechestrat ? — Fiind că te-al pus In calea unul proiect al nostru, şi clnd noi am luat o rezo-luţiune avem obiceiul de a Înlătura obstacolele cari ar Împiedica realizarea el. — Şi va să zică ei! stnt unul din acele obstacole ? — Da. — Şi penlru a înlătura obstacolul aveţi de gînd să inâ asasinaţi? — Noi nu suntem asasini. Executăm numai deriziunile consiliului suveran. — Aş putea să ştii! ce vreţi de la mine ? — Noi dorim, noi voim ca să renunţi la mina prinţesei Wasilewska pe care trebuia să o iei In căsătorie peste clte-va ceasuri. La auzul acestor cuvinte inima tlnărulul conte începu să bată cu putere, şi sub impresia scenelor oribile la cari asista, vedea cum toate speranţele fericire! lui se dărlmaQ. — Nici o dată ? răspunse el cu putere, nu voi consimţi nici odată la această propunere. (Ua urma). www.dacoromanica.ro EPOCA 3 TEATRE, CONCERTE, PETRECERI. Teatru Dacia. —Joi 13 Iunie, teatru mi-mo-dramatico, trupa orientală, se va juca piesa «Răpirea Margaretei de către negrii», panto-mimă. apartamentul ocupat de d-1 G. Bursan, precum şi podul de deasupra apartamentului Închiriat din imobilul meu strada Nouă No. (5. Acest apartament ll Închiriez pe termen de 3 ani, lnceplnd la 26 Octombrie 1893 şi terminlndu-se la 26 Octombrie 1896 cu chirie anuală de trei mii (3000) lei, plălibile in două cîşturl la fie-care 6 luni şi sf. Gheor-ghe. Se vor plăti două sute de lei anual iarăşi In două rate cu chiria pentru apă şi golirea privaţilor şi curăţirea coşurilor cari sunt în sar ina mea, proprietarul. Acest apartament ll dar! In primire chiriaşului tn bună stare, şi să obligă chiriaşul în numele societăţii a-1 preda iarăşi In bună stare, mal cu seamă sobele şi parchetul. Nu voiil li obligat eu proprietarul In tot intervalul celor trei ani a face veri-o reparaţie interioară la acest apartament. Efl S. Perieţeanu BuzăiI, casierul Ligel pentru unitatea culturală a tuturor Roml-nilor,consimt la toate condiţiunile sus arătate şi mă oblig a le respecta. Declar asemenea că d-1 A. Kibrik are liberă intrare la pivniţa cea mare care se a-ftă sub-apartamentul Închiriat şi de a-1 închiria la orl-cine va crede de cuviinţă. Făcut In dublu exemplar, azi la 29 Septembrie 1893.—Semnaţi: A. Kibrik, dentist, Calea Victoriei 64 ; S. Perieţeanu-BuzăO, advocat, str, Manea Brutaru 18. Prin urmare considerăm somaţia dv. ca nulă si neavenită. BucurescI, la 11 Iunie 1896.—Semnaţi : Ion C. Urădişteanu, preşedintele Comitetului Central al Eigel Culturale. Prelungirea contractului Noi. sub-semnaţil A. Kibrick domiciliat strada Nouă No. 6 BucurescI, de o parte şi Ion C. Grădişteanu, preşedinte, M. Ylădescu, vicepreşedinte şi Dem. Ne-niţescu, casier al Comitetului Central al Ligel pentru unitatea culturală a tuturor Rominilor, de altă parte, am convenit să prelungim acest contract de Închiriere mijlocit cu d. Perieţeanu-Bu-zăd, în calitate de fost casier al Ligel pentru unitatea culturală a tuturor Ro-mînilpr, la 29 Septembrie 1893 încă pe un termen de un an de zile de la 26 Octombrie 1896 în aceleaşi condiţiunl în cari aQ fost închiriat apartamentul din strada Nouă No. 6 BucurescI şi care face obiectul acestui contract. Să menţine în totul atît condiţiunile de închiriere cît şi obligaţiunile reciproce ale părţilor contractante, chiria ră-mînînd de 3000 lei plus 200 lei prevăzuţi în contract. i 1 Iunie, 1896 BucurescI. Contractul In formă va fi încheiat în între noi în termen de două săptă-inînl începînd de azi. Semnaţi: Preşedinte Ion C. Grădişteanu, Vice-preşe-dinte M. Vlădescu, Casier D. Nenifes-cu, A. Kibrick. Peste 30 de ţărani, din cel aduşi la întrunirea colectivistă de Duminica trecută în sala Dacia, aii rămas pe trotuarele Capitalei, de oare ce la pornirea lor din localităţile respective, prefecţii nu aii avut în deajuns bilete de liber parcurs pentru a le elibera atît de ducere cît şi întoarcerea din Bucureşti. Prezentindu-se la prefectura poliţiei şi unii chiar la Minisetrul de interne, au fost isgoniţl de uşierii ambelor autorităţi, ba unii chiar înjuraţi în modul cel mal trivial de d. San-Marin, directorul prefedurel poliţiei Capitalei, căruia unii din săteni, în desperare de causă, au avut nenorocirea de a se a-dresa pe stradă la eşirea sa de la poliţie. Eforii Spitalelor Civile aO semnat alaltâ-erl decizia prin care însărcinează pe directorul Eforiei, d. inginer Rîmniceanu, de a mandata plăţi în limitele prevăzute în lege. Aceasta însemnează că toate stăruinţele guvernului de a numi pe d. deputat Moscuna în locul d-lul Rîmniceanu, aQ fost zadarnice, căci înşişi nouil efori recunosc serviciile aduse de actualul director pentru prosperarea acestei mari instituţii de bine-facere. Aflăm că d. deputat C. Vlaicu din Ba căii, în urma insultelor aduse de Gazeta semnatarelor adresei către Mitropolit,— printre cari se află şi sora d-sale, d-na Maria G. Dimitriu,—îşi va da demisiunea din clubul liberal. In funcţiunea de director al diviziei comunale de la ministerul de interne, în locul regretatului Nedelcu, va li traogferal d-1 Matei Petrescu, actualul director al diviziei administrative şi personalului, şi d-1 Aurel Năcescu va fi numit în a* ceastă din urină funcţiune. ErI s’a făcut alegerea de primar şi ajutor de primar al oraşului Calafat. In funcţiunea de primar a fost ales d-1 Ştefan Colombeanu, şi d-1 Petre Badea a fost ales adjutor. AQ mal semnat adresa de omagiu a doamnelor romîne către I. P. S. D. D. Ghenadie Petrescu, Mitropolit al l'ngro-Vlahieî şi Primat al Ro-mtniel, următoarele doamne: Zoe Sturdza, Zoe Filipescu, Smărăndiţa Vârnav, Zoe Zalesca, Aneta colonel Cos-tescu, Zoe Gr. Soutzo, Regina G. Arghi-ropol, Sofia general Costa-Foro, Sevas-tiţa C. Prodan, Maria H. Racottă, Ca-therina N. Algiu, Eleonora Dimitrescu, Maria N. Marinescu, Victoria Simono-vicl, Elena Ful ga, Adelina Fulga, A-lexandrina SimenovicI, Catherina A. Sa-kellarydes, Elisa A. Varlam, Ecaterina căpitan V. Eleulerescu, Mathilda P. Sfe-tescu, Pulcheria- C. Carp. Eufrosina Şiad-bey, Maria E. Broşteanu, Elisa căpitan Negoescu, Ana căpitan Solomonescu, Veronica Daniilescu, Maria I. Berdesco, Anela Mache Solomonescu, Eraterina Ioan Săbăreanu, Nicoliza C. Roşianu, Aristiţa Mihăilescu Fărcăşanu, Siţa Du-mitrescu, Ana Daniilescu, Eufrosina A. Cretzalys, Elena A. Sima, Andreiana A. Sima, EI. Mărculescu, M. Rădulescu, Cecilia Solomonescu, Alexaudrina A-lexandrescu, Elena Alexandrescu, Zoe Adamiadi, Maria Alexianu, Elena Si-nmlescu, Eliza Zamfirol, Sevastia C. Daniilescu, Theodora N. Făgărăşeanu, Eugenia Constantinescu, Siţa Atânaso-pol, Adela Georgescu, Paulina Diaco-nescu, Maria Georgescu, Elena Georgescu. Maria Georgescu, Maria N. Con-standinide, Florica T. Mihăileanu, Sma-randa C. Berescu, Sevasta Morarii, Ecaterina Petrescu, Maria Bereşteanu, El-vira Moraru, Elena Stefânescu, Aneta Kiriţescu, Ionica P. Ionescu, Emilia Păs-ceanu, Sofia Cbristescu Maria Christescu, Alexandrina C. Bucăreanu. Curtea de Casaţie a respins eil recursul moştenitorilor de sînge în afacerea Bedmar. Poliţaiul oraşului Constanţa şi-a dat demisiunea. Va li numit în acest post, faimosul Spiru Georgescu, protejatul lui Paul Stâtescu, care a fost destituit din funcţiunea de poliţai al oraşului Tulcea de către prefectul Toneanu. La şcoala de meserie din Ploeş-tl s’a ivit conjuctivita granuloasă. S’aQ luat măsuri pentru isolarea bolnavilor şi limitarea epidemiei. Deosebit de aceasta s’aQ dat ordine severe ca la începutul fie cărui an şcolar, toţi elevii din diferitele scoale publice saQ private să fie cu minuţiozitate inspectaţi. D-1 Alexandru Ion, primarul o-raşulul Tecuci, şi-a dat demisiunea. Afacerea «Gazetei» Faţă cu provocările adresate ziarului Gazeta, care şi-a permis a să atinge de doamnele ce aQ iscălit adresa către Mitropolit, d. Colescu-Vartie a luat răspunderea articolului încriminat. Martorii d-lul Colescu-Vartic au trimes scrisori tuturor martorilor prin cari zic că d. Vartie a ales pe d. Gr. Ghica printre diferiţii provocatori. Martorii acestora aQ scris clienţilor lor că d. Vartie n’avea dreptul să aleagă ca adversar pe cine-l place, ci că putea cel mult să tragă la sorţ pe unul din provocatori, în cazul cină ar fi vrut să-î dea satisfacere. Neputînd obţine o soluţie satisfăcătoare, toţi martorii aQ adus, prin scrisori, aceasta la cunoştinţa clienţilor lor: Cit pentru d. Gr. Ghica, care deşi ales a primit această procedură şi a însărcinat pe doul amici al săi să ceara satisfacţie d-lul Colescu-Vartic, el a primit următorul proees-verbal: PROCES-VERBAL Noi sub-semnaţil: Ion C. Gbika şi Ni-colae V. Iliotu, ambii ofiţeri de reservă, din partea d-lul Grigore C. Ghica; d-nil Horia Hosetti şi căpitan D. Ursu, din partea d-lul Cesar Colescu Vartie, ne-am intruint astă-zl 11 Iunie, spre a tranşa diferendul ivit între d-nil Grigore C. Gbika şi Cesar Colescu Vartie cu o-casia unul articol publicat în ziarul Gazeta No. 106 din 1896, în pagina 3-a coloana 3-a sub rubrica: «Adresa de Mln-găere». De acest articol d. Gr. C. Gbika găsindu-se ofensat cere prin noi mandatarii d-sale cele ce urmează: 1) Saă o declaraţie de retractare a întregului articol, şi de scuze corn plecte zicînd : că era departe de voinţa d-sale de a face cea mal mică ofensă d-lul Gr. C. Gbika. 2) Safi o reparaţiune prin arme. Noi Horia Rosetti şi căpitan D. Ursu, martorii d-lui Cesar Colescu Vartie, declarăm că : De oare ce într’un act de politică e-minamente militantă, doamnele semnatare ale adresei către Mitropolit ati intervenit prin presă chiar, era de dreptul orl-cărul ziarist a comenta acel act al lor devenit public; Că în entre-lileul «Adresa de Mîn-găere» nu este nimic ofensator la adresa doamnelor semnatare şi că în nimic prin termenii acelui entre-fileu, d. C. Colescu Vartie n’a depăşit limitele permise unul gazetar, în atare circumstanţe ; Declarăm că nu este loc d’a se a-corda nici o satisfacţie d-lul Gr. C. Ghika. Neputînd cădea de acord, noi martorii am dresat presentul proces-verbal re-latînd cele petrecute între noi. Făcut în dublu exemplar astă-zl 11 Iunie 1896. Pentru d. Gr. C. Ghika: ion Const. Gr. Ghika, Nicolae Hiottu. Pentru d. Cesar Colescu Vartie : Horia C. Rosetti, căpitan 1). Ursu (fost in cavalerie). Eată acum şi scrisoarea d-lul Gr. Gbika către martorii săi. Iubiţi amici, Vă mulţumesc de concursul care mi l’aţl dat în deplorabila afacere cu d. Cesar Colescu, şi considerînd mandatul d-voastre ca terminat, îmi reserv dreptul de a obţine o satisfacţie indispensabilă prin orl-ce mijloc voiu găsi de cuviinţă. Încă o dată mulţumirile mele. Al d-voastre devotat. Grigore C. Gliioa. Bucureşti, 12 Iunie 1896. I). N. Negri, actual set de biu-roQ la ministerul instrucţiei, obţi-nînd un concediu de două luni a plecat in slreinătate. Înainte de a-I expira concediul, d-sa a fost rechemat cu observaţia, că în termen de opt zile de la data rechemării să se înfăţişeze la biuroQ. Fireşte că d. Negri nu numai că nu s’a putut întoarce la post în termen de opt zile, dar nici nu primise măcar la timp ordinul de rechemare. Aceasta a fost un pretext pentru d. Poiii de a’l destitui, numind în locul lui pe un agent colectivist, pe fratele inspectorului şcolar d. Ştefan C. Ioan. Amintim cititorilor noştri că Sîmbătă 15 Iunie, în frumoasa grădină Bragadiru din calea Raliovel, va avea loc serbarea clm-penească a asociaţiunel institutului Policlinicei. îndemnăm pe cititorii noştri să participe la această serbare, ştiind că contribuesc la o operă de bine-facere. Librăria Milller a deschis şi la «Sinaia» in «Parc» pentru tţmpul vere! o sucursală bogat asortată cu tot felul de cărţi, romîne, franceze, germane, engleze şi cu toate articolele de librărie. Sub presă : DAN de Al. Vlahuţă. BULETIN ECONOMIC (Raportul SemaplioruluX de Brăila) Brăila, 11(23 Iunie 1896. Din ce In ce preţurile oferite tn port tn loc să mal crească scad în fie-care zi. Ştirile de astă-zl din streinâtate fiind şi mal puţin ineuragiatoare, piaţa a fost fără cea mal mică animaţie, tot felul de cereale, fără nici o excepţie, se află In cea mal mare negligenţă. S’au făcut cîte-va operaţii în grîtt şi porumb, plătinduse Grîne de 59 libre, cu 2—3 % corpuri streine 8.65/75 franci hectol. magasie. Porumb marfă bună şi uscată 615—625 franci vagonul. Toate cele l’ale articole fără operaţiuni. Justiţia iaşană insultată Un furt de 700 Iei.— Autorii furtului şi păgubaşul.—I,a parchet.—Apelul la tribunal. — Senatorul stărue. — Depeşa la ministru. — Magistraţii la interogatoriu. Un furt de 700 Iei Intr’o corespondenţă din urină am vorbit despre furtul al căruia victimă a fost senatorul guvernamental, Ştefan Şendrea, cunoscut şi sub porecla de mon duc. Un băiat tln&r de 14 ani, Turtureanu, fiul soreî lui Şendrea, spărsese sertariul ■moşului său şi fură de acolo suma de 700 lei. Spargerea se făcuse cu o daltă. Autorii furtului Erafi doul: Turtureanu şi o slugă. Turtureanu este un băeat de o frumuseţă clasică, dar degenerai şi isteric. De a-ceea el nici nu ’şl poate da seama de fapta comisă. Lu parchet Ştefan Şendrea, un bărbat de cite-va ori milionar, este celebru iu Iaşi prin sgircenia sa. Un perfect Harpagon, care, după cum spune Moliere, «nu-ţl face bine cu un bon-jour.» De aceea furtul acesta de 700 lei îl desperase. D-l Şendrea a călcat şi peste onoarea familiară şi peste faptul ca bă-ealul-tilhar e cu desăvîr.şire bolnav şi, a sesizat parchetul, care văzind zelul senatorului guvernamental, dispuse depunerea minorului bolnav. I,a tribunal Mandatul de arestare al judelui instructor, a venit ieri in discuţia tribunalului, care, după lege, trebuia să ’1 infirme sau să ’î confirme. Intîia secţiune a tribunalului, compusă din dd. M. Vidraşcu, prim-presi-dent şi. C. Grigoriu, membru, a infirmat mandatul, dispunind eliberarea lui Turtnreann. Senatorul stările Aflînd despre hotărîrea aceasta, d. Şendrea, cu o falcă în cer şi cu alta în pămînt, veni la tribunal şi începu a stărui pe lingă citaţii magistraţi ea să revie asupra sentinţei date eu 1.1 minute înainte. Şi să se noteze că colectivistul care are o îndrăzneală atît de semeaţă, este profesor la facrdtatea juridică din Ia l ! Depeşa la ministru La refuzul d-lor Vidraşcu şi Grigoriu de a face un asemenea pas, senatorul, înfuriat, se adresă ministrului justiţie! zicînd: «am fost prădat de un hoţ şi secţia I a tribunalului a anulat mandatul de arestare.» Magistraţii la interogatoriu Depeşa senatorului n’a rămas fără de efect. O telegramă către procurorul general ordonă ca d-nii NI. Vidraşcu şi C. Grigoriu să tie supuşi ţinui Interogatoriu^ iar eazitl, iu sine, să fie auelietat. Iată deci, sub domnia odioasă a co-lectivităţeT, că primul preşedinte al tribunalului laşi e chemat la parchet pentru a da seamă de cum judecă! . In lumea tribunalelor, faptul a produs impresiunea dureroasă pe care fiecine şi-o poate închipui. Vom reveni cu toate amănuntele. BĂII Ne dau eu împrumut pe hypoteci asupra case şi moşii De vînzare 1930 de case, terenuri pentru construcţiunT Vile, Vil, Moşii etc. cu înlesnire de plată şi liypote-cate la Credite: a se adresa la Agenţia Universală Calea Victoriei No. 150 Bucureşti. „BINTW1ŢA” ' Societate Romînâ anonimă pentru exploatarea fabrice! de hîrtiedela „Lelea” Se aduce Ia cunoscinţa Domnilor acţionari că, conform art. 24 din staiute, adunarea generala ordinară este convocată pentru zioa de 15 (27) Iunie a. c. ora 8l/s {>• m. in localul socieliRel, strada Piaţa-Amzel No. 2-4 etajul de sus. Ordinea zilei este următoarea : 1. Aprobarea bilanţului general încheiat la 31 Martie 1896, pentru gestiunea de la 1 Aprilie 1895 pînă la 31 Martie 1896 şi descărcarea ad-ministraţiunel de aceasta gestiune. — 2. Dislribuţiunea beneficiilor. 3. Fixarea modului de întrebuinţare a fondului de reserva. 4. Alegerea de patru censorl şi patru supleanţi pentru gestiunea 1896-97. Conform art. 28 din staiute. acţiunile se pot depune : lu biuroul socielăţel. str. Piaţa Amz ; No. 24 şi la casele Mafinoroeh Blank et comp. şi I. Zachareanu et comp. str. Lipscani, cu cel pul in 8 zile înainte de adunarea generala. 126 2—2 NOUL PENSIONAT DE BÂEŢI Al (.'ommiităţef Germiuie^Evau* gelicc «lin liucnrescî STRADA LUTERANĂ No. 14 Se va deschide cu începutul anului şcolar viitor şi va îi administrat de o comisiune specială aleasă din sinul comitetului general al comuni-tăţel. Cu direcţiunea institutului'e Însărcinat d. Pastor dr. Eugen Filtscb. Personalul conducător intern e compus : 1, Dintr’un inspector, căruia, in prima linie, i s’u încredinţat îngrijirea părintească şi educaţiunea casnică, 2) din doul profesori cu titluri academice şi un institutor cari supraveghiază de a-proape lucrările elevilor. Limba de conversaţie va fi cea germană. Scopul institutului este e-ducaţiunea morală religioasă şi instrucţiunea solidă a copiilor cari i se vor încredinţa." Acest pensionat stă în nemijlocită legătură cu şcoala noastră evangelic.o-germană, care e condusă de un corp didactic bine pregătit; această şcoala are : o clasă pregătitoare, 4 clase primare cu programul statului, şi 5 clase reale. In această .şcoală vor învăţa elevii pensiona, tulul nostru. Se primesc copil de orl-ce naţiune şi confesiune. Edificiul institutului, situat intr’o posiţie cît se poate de salubră are camere bine împărţite, cu încăperi de lucru, de dormit, de mîu-care şi de băl, corespunzînd pe deplin condi-ţiunilor igienice. Pentru recreatul elevilor e o curte proprie şi o grădină frumoasă, ambele foarte spaţioase, neiipsind nici aparatele de gimnastică. După virsta elevilor, taxa anuală a pensionatului variează între 601) pină la 1000 lei. pentru interni, şi 230 pînă la 400 lei, pentru senii-interni. Taxa se va solvi iu rate trimestriale. Prospecte se pot primi în mod gratuit de la domnii administratori al pensionatului, precum şî de la diferitele oficii parocbiale evangeliee din provincie. înscrierile elevilor se primesc cel mult pînă la 15 August a. c. (stil vechia). Pentru comisiunea administrativă a pensionatului de băetl al comunitâţel evangeliee germane din localitate. Păstorul dr. EUGEN FILTSCH Strada Luterană No. 12 1THĂ 1 )INA CENTRALA ŞI HALA CU BERE FONTA ST.4VRI-LIEDEBTAFEL Intrarea prin Strada Eneî şi Academiei Bere din Fabrica Luther MÂNCĂRI CALDE ŞI RECI In fie-care seară o orchestră compnsă din 12 persoane sub conducerea cunoscutului Profesor de violină G. A. DINICU Cu un program cn totul nou Programul va fi schimbt în fie-care seară. Orchestra se compune din Artişti marcanţi între cari şi cunoscutul oboist IOAN GEORGESCU In fie-care MERCUREA ŞI VINEREA MUZICĂ MILITARĂ Intrarea liberat. 128 12-3 Italie Căliimlvieşti Nae Ulmeanu, noul antreprenor al hoLeluluI şi restauransulul de la staţiunea băilor Călimă-neşll din jud. R.-Vâlcea, are onoare a face cunoscut onor. publicului vizitator, că a aranjat din noii atît hotelul cit şi restaurantul ast-fel In cît să nu lase nimic de dorit. La restaurant se servesc mâncări naţionale, franceze şi germane avind bucătari speciali. Hotelul şi grădina sînt luminate cu electricitate şi o muzică militară va distra pe d-nil visitatorl. Transportul d-lor vizitatori de la R.-Vâlcea pînă la Gălimă-neşll se face prin 2 omnibuzurf şi de acolo la Căciulata, pentru cura de apă, se pune la dispoziţia d-lor vizitatori 2 trăsuri. 118 3-3 Apa minerală naturată de Vichy se respăn- desce la noi din ce în ce mai multa, aceasta reputaţie a Apei de Vichy nu există de astăzi, ci de secole. Sursele Vichy - Gelesrins , Vichy - Grande-Grille şi Vichy-Hcpital suntu proprietatea Stalului francez subtu al cărui control suntu exportate. Spre a nu fi indusa In errdre cereţi lu totu deunadupe ordonanţa Medicului una din sursele : Vichy - Celestine , Vichy - Grande -Grille, Vichy-Hopital. Buteliile sunta cu etiquete, dopuri şi capsule purtând numele sursei: Vichy - Celestina , Vichy - Grande -Grille, Vichy-Hopital şi in osebit pe Capsulă se află imprimat leutu anului corent. 91 36 11 Manjradi Jănos (■ea mal niţ/ui-ă, vt-a tu ut c/lcncc şi rea mat giluvatâ (ii ti APMIMjK A* (HO ATM W Ai,— HA1A,LTA TĂUN Mi A/.VA IA«.SI/,1 Aprobată de Academia de Modicină din Paris, de către Liebig-, Bunsen şi Frenesius. Autorizată de Stat. Unica după aprecierile numeroaselor celebrităţi în medicina din Pruncia şi străinătate. A se feri de Contrafaceri. Mittyuttt a aeeet'eea toate etichetele hi doittirile nă gumele limitele H4 Andreas Saxlehner 52-6 www.dacoromanica.ro 4 K ROCA Gel mai bun între VINURILE de QUINQUINA APROBAT « BUCURESCI, Strada Boamnoî No. 9. MAŞINI INDUSTRIALE DE TOT FELUL Cu abur! şi cu mina. Cazane de abar, reservoare de tablă de fler ete. Mare fteposit eie ţevi de fier Şi accesorii, ţevi de sondage precum şi pompe eu aburi din re numita fabrică -THE SNOW STEA3I PUMPS WORKS BUFFALO AMERICA* Pompe eu mina, Cablu de sîrmă de oţel pentru puţuri de petrol şi alte scopuri industriale. Reprezentanţa generală a cusel Freundenstoin & Ce. Berlin Fabrică de şinl de căî ferate şi mine. Căi ferate transportabile, schimbători de cale, plăci învirtitoare, locomotive, etc. In tot-d'a-una In DepoO: Şiul, Vagonete, ete. Representanţa şi deposituJ general a Cusel F. Wertlieini A ( o. Viena FabrieX de case de Fier, Casete, etc. 78___________ 16-8 I. DIAMAN j FQlţA ZIARULUI «EPOCA» HENRI GUEVILLE TAINA MORTULUI — E frumos la tine, e mal frumos ca la noi; dar, ori cit de strimt ar fi, suntem bine. Ştii, bărbatul mett e tlnăr, are două-zeel şi şeapte de ani; e foarte frumos In uniforma lui de locotenent de husari ; e foarte frumoasă, uniforma husarilor... Voeam să-ml fac o rochie de postav albastru cu braude-burgeri negre... ca o cantinieră, ca să port culorile regimentului! Dar are să se mute In vlnfttorl, vom sta la Paris ! — V’aţl întors de mult ? întreită Estella, turburată fără să ştie pentru ce. — Ieri. Mama ne aştepta la gară cu lata ; mlncăm la d de-seară. Cum s’a sculat, astăzi dimineaţă, Hubert s’a dus repede la Comănduire ; tu ştii ce e Comănduirea ? Ett n’am Îndrăznit sâ-1 întreb. I-am făcut aiîtea Întrebări că acum mi-e ruşine ! Pretinde că ’I am făcut unele ciudate ! Efl nu ştifl... l’am Întrebat tot ce-ml trecea prin minte ; rldea ca un nebun... Acum slut mal prudentă ; caut să aflu din altă parle. Deci s’a dus la Comănduire şi efl, în timpul acesta am venit să te văd. Sora mea este In Spania cu bărbatul el; tremură de frig! Bine ’ml pare. Nil 'ml e drag cumnatul mea : e 7 L.ASA UE SGHlMB HESKIA & SAMUEL BUCURESCI No. o Strada Lipscani No. 5 Cumpără şi vinde efecte publice şi face orl-ce schimb de monezi. Cursul pe ziua de 11 Iunie. 1896 ! 1 Cump. Vind 4°/o Rentă Amortisabiiă. . . 87 — 88 — 5°/o » Amorlisabilă. . . 99 — 99 3/« fl»/« Obligaţ. de Stat (Cov. R.) . 100 — 101 V» »•/«, » Municipale din 1883 96 — 97 v. S°/o » » » 1890 95 V» 95 — 6*/o Scrisuri Funciar Rurale . 93 94 v« 5»/» » » Urbane . 90 — 9 1 '» 5»/o » » » Iaşi . 84 «a s/« Acţiuni Banca Naţionaifi. 1605 1610 » » Agricolă . 2(10 — 2ii4 —, » Dacia Rominia asig. 405 410 » S-tea Naţionala asig. 420 — 425 —- S-tatea de Coustrucţiunl . 180 — 185 -4- Florini valoare Austriacă. 2 10 2 13 Mărci Germane .... 1 23 1 25 Bacnote Franceze . . . 100 — 101 — > Italiene. . . . 89 — 93 — » ruble hirtie , . 2 68 2 70 Imprimarea eu maşinele dublu-cilindrice, din fabrica Albert A C**, Frankenthal şi cu caractere din fonderia de litere Flinsch din Frank-furt AjM- dea intrind, cu oţhil strălucitori, cu buzele întredeschise; el rldea că o vedea sburlifă din cauza cursei sale de dimineaţă; pe masa din sufragerie era un buchet adus de bărbat; aps şi vinul străluceaţi In sticle sub p rază de soare care tocmai spărsese norii: se aşezau amlndoul în faţa unor ouă foarte răscoapte... şi apoi rldeafl iarăşi... Plini la o parte condica cu socoteli^ Estella puse amîndouă braţele pe masă, vtrl capul Intre ele, ca un copilaş desasperat, şi pltnse cu lăcrăinl fierbinţi. (Va urma). CSasa do S&nâiai© Institut din noii reorganisat Bl, — Strada Teilor — 51 Dirigiată de dr. Şaabner Tuduri Căutarea boalelor interne şi chirurgicale, precum şi a tutulor boalelor nervoase şi chronice. Tratarea boalelor do piele, a boalelor de ochi, git, nas şi urechi, a boalelor de ficat şi rinichi. Operaţiuni,ţ—Tratamentul boalelor gynecologice; «amere cu intrare separată pentru faceri, o moaşă cu diplomă loeueşte în institui. Discreţiune.— Tratament special ‘al syphilisuhil şi a boalelor uretro-genitale. Bolnavii se pot căuta cu orl-ce medic saă Specialist. Preţurile moderate, pentru angajamente lunare se fac reduceri. ConsntţaţiunI in fie-care zi, pentru boalele inlerne şi syphflilice de la 10—12 p. in. Direcţiunea I rimele de îndată după cerore noul prospect al Casei pe 1896. 20 iw> -«« V* 5 S* « ? — a, -o , ţa o •n c 3 »» p OQ o » ~ C C. » CO n a 9* £ -i cu o -c La Tipografia EPOCA se vinde liîrtie maculatură eu 45 buni kilogramul, în pachete de 10 kilograme. Wr. loffli CaUnciuc Marienbad, Vila Columbus . 95 30-14 ¥Iia ie ¥IaI T O N I U ANALFFT1U Reconstituant CU «feUINA Suc «le Carne Fosfat de Calce Tonicul cel mal e-nergic pentru convalescenţi, httrinl, femei şi orl-ce persoana delicafe. Compus din substanţe absolut indispensabile t>rmă-reî şi desvo'lărel muşchilor şi • iste-niulul nervos şi osos X IN 8 > 13 % X .A, este asociaţiunea medicamentelor celor mal active pentru a .combate Anenifn, Clorozn, Fii/,ia. Dlapt'p-*ia, Oaslritcle Virala criticii, Dgnilaarc ncr-voaNii, Nlăhiciiuic resullînd din bâtrineţe, lungile convalescenţe, înt’un euvint toate stările adimice de slăbiciune caracterizată prin perderea poftei de minctire a forţelor. Lion, Farmacia J. YI.4L. rue de Bourbon, 14. In Bucureşti, la d. ILIE KA SJL FI REMUlşi la Mi 14 Droghiştil şi Farmaciştii. 52-29 Atelier de Legâtorie de fărţl Instalat pe Ungă Tipografia