SERIA II.—ANUL MERCURI, 12 IUNIE 1896. NUMĂRUL 10 BANI NUMaRUL 10 BANI ABOKlJIEWTEIiE încep la 1 şi 15 alo flo-cărellunl şi se plătesc tot-d’a-una Înainte In .Bueuroytt la Casa Administraţiei In iudele şi streinătate prin inundate poştale Un an tn ţară 30 lol; în streinătate 50 lei Şase luni ... 15 > > > 25 » Trei luni . . . 8 » » > 13 » Un număr în streinătate 80 bani MANUSCIUSELE NU SE ÎNAPOIAZĂ BE»A€ŢIA No 8—STRADA CLEMENŢEI—No. 8 ANENCIURILE In Bucureşti şi judeţe se primesc numai la Administraţie In streinătate, direct la administraţie şi la toate oficiile de publicitate AnunciurI la pag. IV.....0.30 b. linia > » » III....2.— lei » » » » II.....3.— » » Inserţiile şi reclamele 3 lei rindul) Un număr vechiă 30 bani A DMNINTRAŢIA No.3 —STRADA CLEMENŢEI - No. 3. <:M lAPARE ZILNIC LA 5 QBE SEARA CU CELE DIN UBM ŞTIRI ŞI TELEGRAME ALE ZILEI Diipii întrunirea ţinută Dumi* nieă la Dacia, admitin liberalilor următoarele «leniitleri : DeMfitlein pe liberali ţie o întrunire publică în Capitală fără a aduce public din provincie şi «le la ţară; Ileslidem pe liberali să ţie o întrunire contradictorie cu noi, chiar cu public dc la ţară şi «lin provincie. ZĂPĂCIŢI Dacă guvernul s’ar fi glmlit mal dinainte la consecinţele depose-dărel Mitropolitulul-Primat, de sigur că nu s’ar 11 îmbarcat în a-ceastă stupidă aventură. A cere însă unul colectivistsâ gin-deascâ, este cum al cere unul bivol să zboare. Un guvern colectivist nu poate gîndi, cel mult el rumegă după ce consumă... faptul. Colectiviştii uşurl şi îndrăzneţi ş’afi închipuit că alungarea Mitropolitulul-Primat va face cel mult tot attt sgomot cît a produs alungarea d-lor H. Catargi, Costescu, Prodan şi Populeanu de la Curtea de Apel şi acea de Casaţie. O agitare de cîte-va zile, cîte-va articole In gazete, cel mult o întrunire de protestare şi pe urmă uitarea şi indiferenţa. Deprinşi din nenorocire cu o mare pasivitate din partea opiniei publice, îmbătriniţl în zile rele şi cu nelegiuiri, colectiviştii şl’ail închipuit că vor scăpa şi din această aventură cu cîte-va stigmate pe frunte şi alta nimic. Pentru un colectivist, stigmatul opiniei publice este un nimic, o floare la ureche, o mică contrarie-tate. El bine, de astă dată s’aG înşelat. Multe stupidităţi de mare calibru comise aG trecut uşor ca o scrisoare in o cutie de poştă. Un Stâ-tescu şl-a putut bate joc de magistratură, plimbindu-se cu miinele în şolduri, ca Vodă prin lobodă. Un Budişteanu a putut nepedepsit să spue că armata noastră este înarmată cu ciomege. Un Gogu Canta-euzino a avut libertatea să se facă de risul copiilor în chestiile financiare. Cînd însă guvernul a atacat pe cel mal înalt Prelat al ţărel, lucrul nu se mal trece tot aşa de uşor. Spre marea surprindere a colectiviştilor, o teribila explozie de indignare şi o puternică agitare s’aU deşteptat colectivitatea este serios ameninţată să dispară de la guvern, şi dacă ea persistă încă a se cocoţa acolo, aceasta este numai o chestie de timp. Pentru ce ? Pentru că colectiviştii nu şi-aU dat nici o dată seamă de starea psicologică şi de credinţele adinei ale acestui popor. Superficiali ca toţi ignoranţii, indrăzneţl ca toţi iresponsabilii, colectiviştii proecteazâ şi execută acte la Intimidare, fără să calculeze vre o dată consecinţele. De aceia el au crezut că a da jos pe Mitropolitul Primat după scaunul său este cam acelaş lucru ca a da afară un subcomisar «le a fostului regim. Astăzi numai, adică numai după ce el văd furtuna teribila pe care prostia lor a deşteptat-o, astăzi îşi dau seamă de însemnătatea faptei comise. Şi după cum tot-d’a-una să îutimplă cui-va după ce a comis o prostie, colectiviştii sunt în o po-sţie mal grea acum după ce l’a trimes pe Mitropolit la CâldăruşanI de cit cum erau înainte de a comite actul arbitrar. Astăzi el nu ştiu ce hotărîre să ia pentru ca să înăduşe agitarea. Să dea pe Mitropolit in judecata penală saU să nu ’l dea ? Unde să ’l trimeată ? Să ’l triineată înaintea tribunalelor ordinare saU înaintea Casaţiei? Dacă Justiţia îl condamnă ce se va întîmpla ? Dar dacă, ceea ceeste posibil, Justiţia îl achită, cum va cămine guvernul? Ce poate să se întîmple în ţară în timpul cît va dura procesul Mitropolitului? Şi ce se poate întîmpla dacă Mitropolitul nu va fi dat judecăţeî? Eată atîtea chestii şi o mulţime altele cari tulbură nopţile lui Sturdza. Cit despre Stătescu... acest leneş şi trîndav nu ’şl dă el osteneala ca să fie preocupat. Pentru dinsul nu există chestie mal mare de cît aceea a repausului săU. Cu marea chestie care are să rupă şîtul colectivitate!, trîn-davul de la justiţie a însărcinat pe... Sărăţeanu... El a plecat căci politica începuse deja ci-’l enerva !... TREI LUNI! D-nu Eugeuiu Stătescu, ministrul justiţiei, este un om care Înţelege viaţa. Bravo lui! Prin înaltul decret cu No. 2835, d-nu Stătescu a obţinut un concedia dc trei luni spre a trece peste hotare. Aţi citit bine, nu sunt trei zile, nu sunt trei săptămlnl, sunt trei luni lungi şi late. Plnă acum, aşa ceva nu se mal pomenise. Aveam concediurl de 6 luni cari atrăgeau după dlnsele punerea in disponibilitate a militarilor, cunoşteam concediurl nelimitate pentru infirmităţi timporale ; dar uu ministru care pleacă pe trei luni în concediu n'am mai auzit. De aceea zicem şi noi : Bravo Stătescu ! Şi în definitiv, are dreptate omul, dacă i se trece, pentru ce să nu profite ? A stat la BucurescI timpul necesar spre a ticlui toate mişeliile, a virlt pe guvern In bucluc plnă peste cap, şi acum a tuli-t’o. Se duce să se odihnească. Şi observaţi ce pehlivan e Stătescu. A Împins pe colegii săi să facă Întrunirea cu fiasco de la Dacia, dar a avut destulă minte spre a pleca îu ajun la Sinaia, precum pleca la Nizza in timpul o-poziţiel liberale ! Să ne Întrebăm insă un lucru ; ducă demnitatea de ministru al justiţiei este o aşa sinecură în cit titularul poate lipsi trei luni, de ce nu se suprimă postul ? E poate necesar d-nu Stătescu pentru ticluirea proceselor scandaloase, afacerilor scirboase şi tuturor mîrşeviilor cari con-tribuiesc zilnic la desconsiderarea partidului liberal. In acest caz, ne plîngem noi, de ce i’aţl dat drumul pe trei luni. MĂRTURISIRE HERUSINflTfl Am spus că întrunirea colectiviştilor de la Dacia era compusă, in ceea ce priveşte pe Bucureşti, aproape exclusiv din funcţionari. Nu credeam insă că insuşl ziarele liberale vor mărturisi aceasta. Intr’un pomelnic pe care 11 publică Voinţa şi In care să arată ca represin-Und comerciul oameni ca I. Călin, Creţu de la Obor şi clţl-va geambaşl se înşiră numele funcţionarilor. Trecînd peste funcţionari mal înalţi, relevăm numele următoare: Al. Crihan şef de birou la primărie, Luchidi şeful guarzilor comunali, I. Ionescu inspector la axize, Ghiru Derbescu şef de depozit la regie, etc. Evident că este o indrăsneală să-ţi compui o sală de intrunire cu funcţionari, dar e o neruşinare care nu s’a mal văzut ca să te făleşti şi să publici în ziare că al adus ca să aplaude pe preşeointele consiliului pe şeful guarzilor comunali şi pe guarzii deghizaţi. EROUL ZILEI Un martor falş. — Procesul ţăranilor «lin «Jura S&riiţei. -Rezoluţia d-lul Dl in. SI nrd7.ii -Concluzia. Un martor fals De cină a devenit eroul zilei prin fal-şurile şi plăzmuirile pe cari le face, faimosul Sărăţeanu ni se descoperă în tot trecutul său plin de pete. Zilnic primim la redacţie o sumă de denunţări în potriva acestui domn, denunţări cărora nici nu le mal dăm curs. Cele mcti multe denunţări vorbesc de mărturiile falşe şi plătite pe cari le-a făcut onorabilul în mat multe procese. Azi primim o nouă denunţare inso-ţită de mai multe acte judiciare în contra acestui om. E vorba de răpirea pămînturilor foştilor clăcaşî din comuna Gura Sărăţei, judeţul Buzău. Procesul ţăranilor «lin «Jura ftărăţeî In 1864, cu ocazia improprietărirei ţăranilor, clăcaşit din Gura Sărăţei aii fost şi ei împroprietăriţi. N’au intrat însă în posesiunea pămînturilor ce li s’au dat, căci Sărăţeanu le răpise cu concursul destrâbă-latei administraţii de pe acele vremuri. Bieţii oameni aii alergat timp de doui ani, cînd în sf trşit Consiliul de Stat a dat o hotărîre definitivă în 10 Martie 1866 ordonînd punerea în posesie a clăcaşilor. In zadar, căci această sentinţă nu s’a executat, în urma stăruinţelor lui Sărăţeanu. Clăcaşit aii cerut din nou în anul trecut să fie puşi în posesie pe baza sentinţei Consiliului de Stat, dar preşedintele tribunalului din Buzău le-a declarat că no face asta cît timp va fi preşedinte. Şi de ce ? Fiind-că Sărăţeanu a da zestre fiicei sale, măritată cu dr. Inotescu aceste pămînturi, iar preşedintele tribunalului e naşul d-nei Inotescu. Ţăranii s’aii plîns apoi parchetului general, al cărui cap fiind Sărăţeanu, au fost respinşi; s’au mai plîns ministrului de justiţie, care i-a trimis din nou la parchetul general. In cele din urmă s'au plîns primului ministru d. Dim. Sturdza. Rezoluţia «i-luî Dini. Sturdza După ce a ascultat, plîngerea ş’a studiat reclamaţia acestor desmoşteniţt, d. Dini. Sturdza a pus următoarea rezoluţie pe petiţia lor: 1) Este un fapt extraordinar de scandalos, că de la 1866, după o hătărîre a consiliului de stat definitivă să vadă azi în 1895 contestat dreptul de clăcaş şi prin urmare de împropridărire a locuitorilor petiţionari neîmproprietăriţi; 2) Este trist ca justiţia să facă stră-gânirl de a pune în pericol un drept recunoscut de instanţe. 3) Se roagă d. ministru al justiţiei să ia măsuri pentru ca locuitorii foşti clă-caşl să capete dreptatea fără cea mal mică străgăneală. Semnat: D. Sturdza Concluzia Această rezoluţie, care nu este de cît o palmă zdravănă aplicată d-lor Stă-tescu şi Sărăţeanu, care e o dovadă de cinstea procurorului general al curţii de Apel din Capitală, datează de la 5 Noembrie 1895. Şi ştiţi ce a făcut Stătescu cu această rezoluţie a preşedintelui consiliului de miniştrii P A trimis pe nenorociţii de ţărani din nou la parchetul general, adică la Sărăţeanu, care le-a răpit pă-minturile, iar acesta i-a izgonit din Bucureşti. ÎNTRUNIRE tiptil Partidul colectivist a ţinut Duminică o întrunire în sala Dacia. Dar pe unde au apucat, pe ce strade au eşit spectatorii spre a nemeri la Dacia, nu se ştie. Ca omul care intră noaptea tiptil într’o casă de prostituţie, furişîndu-sc pe lingă ziduri, spre a nu fi zărit, aşa au mers colectiviştii la întrunirea lor, tiptil cu batista la obraji, cu gulerul de la haină ridicat. S’au trezit toţi în sală, la un moment dat, parcă ar fi eşit prin gura canalului colector din Piaţa Sfîntuluî Anton, uitîndu-se curioşi unii la alţii, fără să se salute, fără să-şi întinză mina, căci nu se cunoşteau între dinşil. A venit rîndul oratorilor să mişce sufletele strînse ale spectatorilor. Atunci publicul chemat acolo ca să judece scandalul dintre guvern şi Biserică, a fost silit să asculte cum fie-care ţigan îşi laudă ciocanul şi cum spre a justifica purtarea miniştrilor faţă de Mitropolit, i se istoriseşte, ca să mal treacă vremea, fluctua-ţiunile legel minelor, pescuitului, gendar-merieî rurale, rolul partidului liberal şi alte istorioare. Ast-fel vremea a trecut, graţie cuvîntă-reî unul ministru care ’şî apără pielea, unul avocat plătit 20.000 lei şi a doui postulând cărora li s’a făgăduit grabnic un portofoliu. Trista representaţie o dată terminată, d. Ferekyde a citit şi o resoluţiune a tăcutului popor din sală, resoluţiune prin care popii din sate şi ţăranii spun într’un lim-bagiu foarte elegant pentru nişte oameni cari nu ştiu carte, că: «se declară solidari cu guvernul'.» Apoi adunarea s’a risipit, cum a venit- Lumea adăsta pe la ferestre, în stradele principale, să vadă falnicul alaiu al d-lul Sturdza, să admire miile de capete cari s’au aprins pentru dinsul, miile de inime, cari bat solidariceşte cu inimcle guvernului. Au adăstat în zadar. Ce s’au făcut spectatorii nu se ştie. EI au dispărut tot tiptil cum aii venit, furişîn-du-se pe lîngă ziduri, răsuflînd poate cu satisfacţiune că au scăpat de casa de prostituţie In care-I băgase nevoea! STURDZA SCUIPAT LASCAR_CAŢAR6IU ACLAMflT După 7 luni «le guvern d-nu Sturdza a ajuns să fie huiduit de la un capăt al ţărel pfuă la cel-l*alt. El nu poate să treacă pe stradă fără a nu fi huhluit şi scuipat. După 7 ani «le guvern e destul ea I.as«,ar ta largi 11 să apară Î11-tr’un oraş oare-care «lin ţară pentru a li aclamat. Iată pe scurt deosebirea intre cele două regimuri. FOITA „VOINŢEl“ UNDE SUNT ACTELE? IV Ciocoii sunt încăpăţînaţi şi pace. Cu I6te dovezile pe cari le am dat tn numărul nostru de erl, că scrisorile lui Ghenadie către Mărgăritescu se găsesc In mlinile Preşedintelui Republicel franceze, caic le a oferit d-lul Sturdza, ciocoii tăgăduese existenţa acelor acte compromiţătoare. Dar dacă nu există acele scrisori, pentru ce a oferit Ghenadie 1250 lei d-lul Faure spre a i le restitui, şi ce caută ciobanul Cârţan la Roma, plecat de curind ? Ce caută, avem să o spunem noi. Clnd monachul de la CăldăruşanI s’a văzut cu desăvîrşire pierdut şi corespondenţa sa cu ocnaşul In ajun de a fi predată autorităţilor romîne, el a Încercat alunei o ultimă diavolică combinaţie. Auzind că ciobanul Cârţan e om cu trecere la Roma, că a fost primit In mod strălucit de Pandolfi şi chiar de preşedintele Consiliului din Italia, Ghenadie a chemat pe cioban la dinsul şi l'a trimis la Roma. Scopul misiunel sale e cunoscut deja. Ghenadie cere intervenirea Papei pe Ungă Preşedintele Republicel franceze ca să i se restitue actele compromiţătoare. In schimb, decăzutul Prelat a făgăduit tot sprijinul săli Papei spre a Întoarce pe rominl la catolicism, ajutat fiind Intru aceasta de elita socială. Comptăm prea mult In patriotismul d-lul Faure pentru ginta latină, spre a crede un singur moment că dinsul va primi să intre Intr’o asemenea păcătoasă combinaţie, Să vegheăm însă. (Va urma) X. de Montepin. ÎNTRUNIREA LA IAŞI Discursul <1-1 uî Takc Ioucscu Iubiţi cetăţeni, Pentru a doua oară am cinstea să mă înfăţişez dinaintea D-voastre. Dar ce împrejurări deosebite! Acum trei ani puneam piatra fundamentală la palatul Universităţii, înălţăm un monument care să fie pentru generaţiile viitoare dovada hărniciei şi patriotismului generaţiei de astă-zl. Azi’plîngem distrugerea muncel generaţiilor trecute. Aţi urmărit de sigur, domnilor, toate faptele, toate nelegiuirile acestui guvern. Nu vă aşteptaţi dar să insist şi efi asupra a-mănuntelor. Ele sunt tipărite In conştiinţa d-v. aşa de adine, în cit balsamul uitărel nu Ie poate şterge. Vă întreb însă, vă Întrebaţi cu toţii pe ce se bizue stăpînirea de astă-zl ca să mal stea la putere după ce a săvlrşit atîtea nelegiuiri. Vă voii! spune-o îndată: Pe doui aliaţi vremelnici şi pe-o idee falşă. Se vorbeşte despre un Ţar rusesc, care ameninţat de o invazie, era întrebat pe ce se bizue ca să infrîngă pe duşman, şi el ar fi răspuns : pe cel doui mari şi nelnfrînţl generali din împărăţia mea, pe generalii Ghenarie şi Februarie. El bine, domnilor, aliaţii vremelnici al guvernului d-lul Sturdza sunt generalii Iulie şi August. Colectiviştii nu mal trăesc astă-zl de cît scomptînd e-fectul căldurelor asupra indignărel opiniu-nel publice. El aşteaptă cu nerăbdare ceasul salvator al secerei şi al băilor minerale, ca să scape de urgia poporului. Nu tăgă-duesc, căldurele sunt un puternic aliat al guvernului, căldurele iusă sunt trecătoare şi dacă guvernul va rămtne plnă la Septembrie, el se va găsi în faţa unei emoţiunl mal mare de cît astă-zl. Ori eîi mă înşăl în aprecierea situaţiunel, ori pot să afirm că agitaţia ţărel, departe de a se sftrşi, este de abia la început. Ideea falşă iat’o : Cine dintre d-v. nu a avut ocasiuuea să vorbească între patru ochi cu un colectivist de frunte ? Cine nu a văzut cît de desnă-dăjduiţl sunt dinşil? Semeţi în gazete, obras-nicl la tribună, colectiviştii sunt mieii lui D-zetl cînd ’l iei la vorbă Intre patru ochi, şî uu este unul care să nu-’ţl declare că ntr’adevăr partidul este istovit, dar nu poate să cadă numai după opt luni de zile. Auzi-taţl concepţie mal ciudată despre înalta şi greaua răspundere de a conduce destinele uuel ţări ? Regatul Romîniel, considerat ca un fel de apartament mobilat care se dă cu chirie cu contract pe termen fix! Fie! Să scoborîm şi noi chestia la acest nivel meschin, să ne închipuim şi noi Ro-mînia ca un fel de apartament mobilat închiriat colectiviştilor pe termeni, şi să recunoaştem că n’a sosit termenul închiriere!. Teoria tot falsă rămiue. Nu este contract de închiriere, care să nu conţină clausa că chiriaşul nu are drept să dărîrne casa, şi că atunci când începe s'o dărîme, este dat afară. El bine! guvernul colectivist spurcă şi dârîmă casa romînească. Pentru a vă dovedi, domnilor, afirmarea mea, voiţi lua patru pilde. Nu poate fi naţiune adevărată fără patriotism şi patriotismul se bizue pe mlndria zilei de azi şi pe nădejdea zilei de mâine. Aflăm că guvernul colectivist în cele opt luni de stăpînire a slăbit patriotismul nostru. Ştiţi că de la această tribună, — tribuuă istorică de aici înaiute — de la această tribună s’afi făcut scusele cele ştiute şi s’atî făcut aici pentru că tot Î11 Iaşi să vorbise altă dată de mărgăritarele ce lipsesc din coroana Iul Ştefan cel Mare. Vă întreb, Domnilor, scobortndu-mă în a-dîncul conoştiinţel Dv., este vre-unul care să’ml poată spune că In faţa acelei umi-linţl nu l’a pătruns îndoiala asupra puterel acestui neam ? Este vre-unul caro să nu fi simţit stingliulu-se flacăra patriotismului şi să nu’şl fi pus o sumă de întrebări la cari plnă atunci nu să gîndise? înăuntru de sigur a scăzut patriotismul nostru, în afară a scăzut stima pentru noi. Ett unul sînt convins că chiar ungurii, cari de sigur au marea însuşire de a fi patrioţi ardenţi, cînd au auzit scuzele, clnd aii văzut intrigile pornite de aici ca să slăbească şi să desbine pe cel de dincolo, dacă aii fost mulţumiţi de modul cum i-a slujii d. Sturdza, n’att putut să nu simţă pentru el şi pentru noi mi adine dispreţ. Ast-fel, domnilor, s’a clătinat piuă in temelie unul din stllpil pe care stă Statul ro-mlu ca toate cele-l’alte State; s’a slăbit în noi toţi patriotismul nostru. Al douilea păcat: După cum Î11 fie-care dintre noi simţul cel mal puternic este simţul dreptăţel, lot ast-fel de nimic nu are nevoe mal mare o societate omenească de cit de dreptate. Dreptatea însă presupune nu numai judecători buni şi neatlmaţl, dar mal ales credinţa publicului tn neatirnarea judecătorului. Prefer în ţara mea o magistratură încovoiată, pe care publicul ar crede-o independentă, de cît o magistratură neatirnată, pe care publicul ar crede-o încovoiată. Pentru aceasta este de absolută nevoe ca judecătorul să se simţă sigur pe locul lui şi in-prieinatul să aibă aceeaşi credinţă. Guvernul D-lul Sturdza, pentru pofta meschină dea schimba doui judecători,a sdrun-cinat din temelie acest al 2-lea stălp pe care stă societatea romînească. El a sădit in inima judecătorilor teama; 2 EPOCA iar In inima D-v. convingerea că procesele nu se ctştigâ prin dreptate ci prin influenţa advocaţilor prieteni cn ministru. Al treilea păcat: O societate la rigoare poate, trăi sati mal bine vegeta cu patriotismul slăbit şi cu justiţia nesigură. Nimeni însă nu poale dăinui fără putere şi tăria reală a unul Stat stă la urma urmelor tu tăişul săbiei care o poarta la brii, Tăişul săbiei Ronilniel a fost ştirbit de guvernul d-lnl Sturdza. De la tribuna parlamentului ministrul de răs-boiti, fnra să schimbe puşca, a declarat că soldaţii Ronilniel sunt Înarmaţi cu ciomege. Vă Întreb, d-lor, credeţi d-v. că în urma acestei declaraţii puterea noastră militară a rămas aceeaşi ? Credeţi d-v. că bătăliile se clştigă numai cu soldaţi viteji, cu generali pricepuţi si cu arme de precisie? Nu. Istoria lunicl stă faţă ca să ne spue că bătăliile se ciştigă cu credinţa soldatului că va învinge si cu teama soldatului că va fi învins. Ministrul de răsboifl al Ronilniel a distrus pe cea dlntliti şi a făcut imposibilă pe cea de a doua. Şi acum închipuiţi-vil ceasul primejdiei, închipuiţi-vă că oslaşl de-al Ronilniel ar crede pe ministrul de râsboiti şi ar fugi dinaintea duşmanului. Cine ar tndrftsni să-l osândească? Cine ar putea să uite că fuga lor nu dovedeşte laşitatea soldatului, ci patima ministrului? Dur peşte graniţă? Credeţi d-v. că a fost puţin lucru când s’a aflat că eroii de la rleviia, guvernaţi de Hohenzolernul Orientului, aâ ajuns sa iie înarmaţi cu ciomege? Ori tind s'a aflat—ceea ce este şi mal jal nic—că deşi înarmaţi cum trebue, s’a tolerat un ministru sâ-i defaime? S’a slăbit dar, şi s’a slăbit mult, şi al 3-lea fundament al Statului romln. Allta însă nu era destul. Mal trebuia dă-rimală In această ţară încă o instituţie, aceea care corespunde nevoilor noastre spirituale. Sflrita scriptură spune un mare adevăr, când zice câ omul nu se hrăneşte numai cu aceea ce intră în gură, ci şi cu aceea ce iese din gură. Satisfacerea nevoilor materiale nu ajunge uimi popor; de cînd e lumea nu s’a văzut încă o societate omenească, care să nu aibă şi aspiraţiunl sufleteşti, şi de cînd este lumea nu s’a văzut societate în care, cel puţin pentru imensa majoritate a locuitorilor, setea de ideal sâ’şl îmbrace sub o altă formă do cit aceea a credinţei religioase, care are marele avantaj de a da omului, sub concepţia metafisică a începutului şi a scopului final siguranţa că el stă în strînse legături cu legile eterne, cari clrniuesc universul. Credinţa religioasă însă să întrupează In cler şi fără de respectul clerului înalt, această credinţă este sguduită din temelie. El bine, în ultimele luni guvernul liberal a sguduit şi credinţa religioasa. Istoria e prea dureroasă şi o cunoaşteţi din nefericire prea bine, ca să mal fie nevoie să v’o povestesc. Mă ocup pentru moment de resultate şi voiil vedea Iu urmă procedura. Resultatul? Monitorul Oficial a anunţat în cele 3000 de comune ale ţărel că vreme de 19 ani a l'osl episcop, vreme de trei ani a fost mitropolit primat un ticălos, capabil să se compare cu Dumnezeirea, să fure cele sfinte, să asasineze şi să se Întovărăşească cu asasinii. Drept răspuns, răspuns firesc, miile de exemplare ale gazetelor noastre aii descusut ne cel-l-alţl prelaţi, nti ridicat după umerile lor mantia episcopal i şi i-a arătat desgustu-lul public ca focare de păcatele cele mal monstruoase.— Presupuneţi că nu s’ar crede de cit a zecea, a două-zecea parte din cele spuse, şi totuşi vă întreb: Este vre-unul dintre d-voastre care să nu afirme că nu s’a ştirbit respectul pentru biserică şi prin el simţul religios al ţărel? Este vre-unul dintre d-voastre care să nu spue că nu s’a desfiinţat Sinodul bisericeî romîneştl pentru două generaţii ? La noi, Domnilor, la noi în regatul Romî-niel, răul acesta este mare ; la romtnil din alte state el este un desastru. Acolo viaţa romîneaseâ nu este representată de cit p in biserică, acolo a dovedi romlnilor şi rivalilor lor că biserica romînească este un cloac de putreziciune, este a da cea mal crudă lovitură ce se poate da causeî romînismulul. Iar la noi aici, pe lîngă cele-l-alte păcate, resultatul politicei guvernului este câ a înzestrat Romînia cu una din chestiile cari aii svîrcolit mal mult societatea din occident şi de care noi prin fericita armonie dintre naţiune şi biserică fusesem scutiţi: Chestia clericală.—Da, pe pragul veacului al XX-lea guvernul liberal a Îmbogăţit Romlnia cu chestia clericală. Dar procedura? Procedura, Domnilor, ’şl are Înţelesul el, căci tntr’tnsa se oglindesc adevăratele intenţii ale guvernului, dintr'tnsa se poate citi dacă da sati ba guvernul d-lul Sturdza era nevoit să facă ceea ce a făcut. Ştiţi d-lor că acum 3 ani s’a ales Mitropolit Episcopul Ghenadie. Mitropolitul meă v’ati spus colectiviştii, deşi nu l’am ales eU ci ţara Întreagă. Dar fie ! Mitropolitul acesta luatu-l’am noi oare dintr’o pădure în care cresc episcopl necunoscuţi? Nu, l’am luat din scaunul de la Argeş, l’am luat din braţele d-lul Sturdza, cu care ptnâ In ceasul acela colabora la scrieri istorice şi contribuia cu bani la publicarea lor. Mitropolitul Ghenadie fusese colaboratorul şi cotisatorul d-lul Sturdza. Iată cum mal tlrziti, In toamna trecută, Mitropolitul Ghenadie s’a dus la Brlncoveneasa cu d. Sturdza şi cum Inpins de dînsul, ca să lovească In doul conservatori a numit faimoasa comisie de control, In capul căreia se afla episcop Partenie, care numai prietenul nostru nu este şi nici nu l’am primi să fie. Ca să lovească In doul conservatori, d. Sturdza se unea cu fostul săti colaborator literar şi bănesc, şi nu ’şl aducea aminte nici de eresil nici de asasinate. Ctnd a văzut că ceva mal puternic de cit primul ministru să pune In calea loviturel care trebuia dată, d. Sturdza şl-a întors securea şi s’a hotărlt să abată cu dinsa pe Mitropolitul Ghenadie. Să presupunem pentru moment că ar fi avut guvernul motive puternice, consideraţii de Stat’saft dovezi de crimă, cari să-I impue necesitatea eliminării Mitropolitului. Ce trebuia să facă? Urnind marele exemplu de civilisare a vieţel noastre politice, pe care l'ain dat noi conservatorii, ctnd cu toate majorităţile noastre ne-am retras de bună-voie de la guvern, numai ca să mal vie rtndnl şi apilpisiţilor, d. Sturdza putea să facă un pas mal departe in eivilisarea Romîniel, şi adresîndu-se şefilor oposiţil, să le explice situaţia şi să le ceară sprijinul ca să Înlăture Mitropolitul fără a se necinsti biserica.— Nu a fâcut’o pentru că nu avea dovezile şi ştia că şefii oposiţiel i-ar pune o condiţie la concursul lor: Să nu facă un Mitropolit un nemernic. Sati dacă nu voia acest lucru, mal avea d. Sturzd i o atitudine demnă de luat, asu-mtnd răspunderea faptelor d-sale putea să trimiţă In judecată pe Mitropolit, dar In ju] decată legală şi cinstită. In schimb ştiţi cum a lucrat guvernul. Miniştrii, a căror misiune este să pună la ordine pe cel ce se răsvrătesc, ati împins pe membrii Sinodului să se pună in grevă. De sigur că este primul cas In istorie, In care un guvern născoceşte o grevă! Şi spre ruşinea ţârei, mesagerul guvernului pe lingă grevişti a fost un om care a înşelat pe D-zeti, căci din călugăr s’a făcut mirean şi pe care neobrăsarea acestui guvern 1’a pus în capul cultelor. Greva nereuşind, guvernul a înscenat si-nulacrul de judecată pe care ’l cunoaşteţi. Acusatoril s’ati făcut judecători, delictele de drept comun s’ati dat In judecata sinodului, chezăşiile canonice, spre pildă termenul de o lună dintre fie-eare chemare, ati fost călcate In picioare şi în 2 ceasuri s’a obţinut o sentinţă care fără de aprobarea Statului, cu violarea Constituţiei, cu ln-genuchiarea soeietăţel civile dinaintea a tot puterniciei clericale, cu cea mal monstruoasă dintre contradicţii, şi anume suspendarea cu decret şi destituirea fără decret, s’a executat cum ştiţi cu mal multă sati mal puţină Sărăţenie. In acel moment încă tot se mal putea scăpa ceva din autoritatea guvernului, cel puţin putea spune Dl. Sturdza că pentru dînsul incidentul este iucliis, că Sinodul fusese competinte şi sentinţa drept executată. Dar nu, guvernul a Înţeles că monstruosi-tăţile sale ati umplut de indignare ţara întreagă şi atunci a dus în apel sentinţa Sinodului la judecata Voinţei Naţionale. Pentru a triumfa dinaintea acestui noii soiti de tribunal, guvernul s’a întovărăşit cu a-sasinil, şi-a pus nădejdea In ocnaşi, şi lacom de succes nu s’a dat înlături de la o-diosul de a se sluji cu acte plastografiate. Şi acum clnd falşul a fost dovedit, cînd tentativele de a fabrica martori falşi sunt In plină lucrare, acest dureros episod al istoriei noastre să îngroapă sub ridicolul u-nel acusărl meschine : lipsa unul plumb de 180 lei şi o fotografie vindută prea scump. Plumbul şi fotografia n’ati atîrnat destul, se vede, ca să scape guvernul de urgia na-iunel şi desnădăjduit, 2 luni numai după Închiderea camerei primul ministru s’a dus aslâ-zl să’şl apere tribuna populară pe care a înălţat-o partidul conservator. Ar putea guvernul să ne facă un omagiti mal mare decât să vie clte-va zile după noi la tribuna noastră, să discute cu noi politica ţârei, şi să recunoască ast-fel că destinele naţiunel nu se mal hotărăsc In dealul Mitropoliei. Vă mărturisesc, d-lor, că atunci cînd In alegerile trecute d. Sturdza a reuşit să mă împiedice de a mă rosti la tribuna paria-meutu ul, am regretat. Azi nu mal regret, căci pentru ce aş regreta atunci când am reuşit noi sâ’l tlrăm la tribuna noastră. Incheiti. Am dovedit, nâdâjduesc, că In ultimele 8 luni s’ati alcătuit şi s’ati clătinat tare cel patru şlâlpl pe cari se Intemeeazâ orl-ce societate.' Cu sguduirea lor s’a sguduit şi credinţa noastră a tutulor în puterea şi In viitorul Statului romln; iar peste graniţă ati scăzut In rindul statelor orientale. Aceasta este, după mine, vina de căpetenie a guvernului. Sc poate ca civilisaţia noastră să fi fost numai o spoială. Era Insă o spoiala care ne lnsală şi pe noi şi pe alţii cu o mină răutăcioasă şi duşmană. D. Sturdza a sgîriat această spoială ; păcatul acesta nu se poate erta. Dacă totuşi, d-lor, naţiunea este turburată şi mal desnădăjeuită de cit o credeţi, pricina e că dînsr are consciinţa că tot a mal rămas ceva In această ţară: a rămas partidul conservator. Aceasta este, credeţi-mă, unica mtngliere a Romîniel în vremurile jalnice In cari ne aflăm. Ea ştie că partidul conservator este destul de tare ca să poată lecui rănile a-dîncl cari s’ati adus Romîniel, de şi de sigur ne trebue ani mulţi, muncă uriaşă şi jertfă nemărginită ca să se dreagă ceei-ce s’a stricat In ultimele 8 luni de zile. Şi cum s’ar dispera ţara cînd ea ştie că are la Indemină un partid care nu a guvernat nici pentru el, nici pentru o clasă, ci a lucrat cu spor pentru toate păturile sociale; un partid care a ştiut să uuească respectul tradiţiei, care este munca acumulată, cu ho-tărlrea de a asculta cu urechia deschisă şi cu inima voioasă nevoile viitorului, care nici odată nu s’a înjosit la persecuţia adversarilor şi nu a Ingenuncluat interesele ţărel dinaintea interesului de partid; care a putut să desfăşure un steag atita de măreţ, In cît sub cutele Iul se pot umbri toate reformele legitime ? îmi pare, d-lor, că situaţia ţărel faţă de partidul conservator, In zilele noastre, aminteşte situaţia lumel vechi acum 1,500 ani şi mal bine clnd toţi aspirai! după o schimbare, schimbarea făptuită de Împăratul Constantin. Atunci lumea se uita la dînsul cum ţara se uită astăzi la partidul couservotor atunci s’a arătat crucea pe cer şi glasul tainic a spus : In acest semn vel Învinge.—Astă-zl glasul tainic repetă aceleaşi cuvinte : în a-cest semn vei învinge şi semnul se chiamă dragostea de adevăr şi iubirea de patrie. ----------IM ■ ———------------- n^oBMAŢn Pentru pelerinajul la V&Idăru-şanl ce se va organiza pe Duminica viitoare, s'a u înscris deja un mare număr de cetăţeni fruntaşi din Capitală. Pelerinajul promite a fi impozant. Gazeta vorbind de adresa doamnelor către Mitropolitul Primat, are cutezanţa de a scrie : Negreşit că fostul Mitropolit Ghenadie a fost foarte simţitor la această dovadă de dragoste sufletească ce I-ati dat reprezentantele sexului frumos şi plăplnc cu cari, în de obşte este cunoscut, că e a fost In tot-d’a-una in cele mal bune legături. Pentru a putea cine-va preţui simţul moral al celor cari au scris aceste rinduri, e destul să spunem că printre doamnele semnatare se află d-na Zefcari, soacra d-lut Gră-dişteanu, unul din directorii Gazetei, d-na Ion Ghica, mătuşa d-lu ‘. Dim. Sturdza şi muma secretarului general de la ministerul de externe, care dă fondurile secrete din cari se întreţine Gazeta, etc. A se citi în pagina IV urmarea romannlul «Taina mortului». Decedatul Dinu. CatargiQ, care a Ticetat alaltă-erl din viaţa la Bîrlad, era cu trei ani mal vtrstnic de cît fratele săO d. Lascar CatargiQ. Decedatul era bolnav de vr’o trei ani. Inmormîntarea se face azi. MM. LL. Regele şi Regina vor pleca în primele zile ale lunei viitoare în străinătate. D. Dim. Sturdza, care ţinea să însoţească pe Majestăţile Lor în străinătate, aflăm câ e nevoit să rămină în Capitală. Pentru a-seara era hotărîtă o întrunire intimă la clubul liberal. întrunirea nu s’a putut ţine, de oare-ce aproape toţi deputaţii şi senatorii chemaţi pentru întrunirea publica de Duminica trecuta aO plecat pe Ia vetrele lor. Nu s’aQ dus la club decît numai postulanţil de slujbe, la vederea cărora miniştrii aQ şters’o repede de la club. Gazeta a distribuit gratuit cititorilor el «Darea de seamă asupra judecaţii fostului Mitropolit». Am dori să ni se spună din ce fonduri s’aQ plătit aceste broşuri. Noi stăruim a afirma, că s’aQ plătit din fondurile secrete. Gazeta are însă un mijloc de a ne desininţi; acest mijloc este să ne arate registrele sale. Aceasta însă n’o va face pentru cuvinte, pe cari le cunoaştem. AA. LL. Regale aQ sosit astă-noapte Ia Galaţi pe bordul Sncruci-şătorulul Elisabeta. Principele şi Principesa Romîniel s’aQ dus apoi direct la gară, unde îl aştepta un tren special, şi aQ plecat la Sinaia, unde vor sosi azi la amiazl. Maica Eliade Rădulescu, stariţa monăstirel Ciorogîrla, a fost ameninţata de bătăuşul Dragomir de la ministerul cultelor, ca să spună că are un portret al Mitropolitului, pe care monăstirea l’a plătit cu 300 de lei. Maica stariţa a răspuns că are două portrete ale Mitropolitului ; a declarat insă că nu i-s’a impus şi nici n’a dat 300 de lei ca să cumpere aceste portrete. Numirile ce se vor face in magistratură pe ziua de 1 Iulie în urma aplicării nouel legi privitoare la organizarea judecătoriilor de o-coale, le chibzueşte d. M. Poenaru-Bordea, consilier la Curtea de Casaţie, căruia d. Eugen Stătescu i-a dat o delegaţie speciala pentru a- FOIŢA ZIARULUI «EPOCA» — L0UIS JACC0LLI0T IMS FOC IMltTEA I CAPITOLUL I Olivier Lain-agiiaiti d’Entraygnes. Coloueiul Evaiiovicl.— Scrisoarea misterioasă. — Aiurări. — Tribunalul secret. — Plecarea la Paris. Inţr’o seară a lunei lui April, seară do iarna geroasă iu Rusia, superba casă de arhitectură morescă.din strada Perowskaiu, pe care o cunosc toţi acel cari ati vizitat capitala imperiului ţarului, strălucea de lumină. Oliviei- de Lauraguais, conte d’En-truygues, ataşat la ambasada Franţei din IVlersbmg, dedea lu acea seară ultimul lui prinz de. flăcău ; el se cununa peste două zile cu tiuâra principesă Vasilewska, fiica principelui Vasilewski, guvernor al Caucasulul. Ataşaţii tutulor ambasadelor şi un mare număr de ofiţeri superiori al armatei ruseşti asistaţi la acest prinz, lu care tluă- rul conte invitase mal pe toţi prietenii săi. In momentul clnd invitaţii vroiati să se retragă, pentru a lăsa ast-fel tlnărulul lor prieten timpul de a merge să sfirşească acea seară lingă logodnica lui, un colonel al unul regiment de cazaci; Piotre Ivano-vid, îşi umplu paharul cu şampanie pentru a ridica un ultim toast, şi adresîndu-se contelui d’Enlraygues: — Beau zise el, in sănătatea omului cel mal fericit pe care îl cunosc. Apoi, după o mică pauză adaose: — Si să dea D-zeu, domnilor, ca norocul să nu părăsească nici o dată pe prietenul nostru. Un surîs ciudat Însoţi aceste din urmă cuvinte pe buzele ofiţerului, dar expresiu-nea fu aşa de fugitivă In cit nimeni nu o observă. Aclamaţiunl unanime acoperiră această urate pe care fie care o reîuoui In cordialitate la plecare. Tînărul ataşat de ambasadă putea, In a-devăr, să treacă drept un favorit al soartel. Avînd un nume frumos şi pe cale de a parveni la cele mal înalte funcţiuni In diplomaţie, el se bucura, Intre altele, din partea mamei sale de trei sute cincl-zecl de mii de franci venit aşteptind bogăţia considerabilă care trebuia să-l revie la moartea tatălui sati. El avea de abea două-zecl şi şase de ani; bine făcut, elegant, cavaler In adevăratul sens al cuvlntulul, obişnuit cu toate exerciţiile corpului, era cnragios ptnă la temeritate şi dăduse despre aceasta probe cltă-va vreme Înainte: invitat la o vinătoare de urşi. se virlise Intre unul din aceste animale furioase şi Ţar pe care calul prin o săritură II trîntise, şi, cu un slnge rece admirabil, Implintase cuţitul săti de vinătoare piuă In plăsele In inima teribilului săti adversar, care căzu spre a nu se mal ridica. Această aventură, In urma căreia obţinuse crucea Sfintulnl Andrei I-a clasă, 11 făcuse eroul zilei şi In timp de o lună, Întreg Petersburgul nu se ocupase de cit de el. Clnd cel din urmă din invitaţii săi se retrase, el se duse la palatul Vasilewski. Ttnăra prinţesă era una din frumuseţile cele mal renumite ale curţii, dar mal distinsă Încă priu inteligenţă şi inimă; ea părea că realizează acel tip desăvlrşit pe care fie care om doreşte să’l intilnească In cursul vieţii sale. Pentru Olivier d’Entraygues visul devenise realitate, căci Maria Feaorowna, pe care tatăl săti o lăsase stăpfnă pe alegerea sa, Îl distinsese printre numeroşii pretendenţi pe cari bogăţia, naşterea şi Înalta el pozi-ţiune îl atrăsese In jurul el. Tînărul ataşat de ambasadă să Întoarse cu totul preocupat de vizita ce făcuse aceleia care trebuia să primească numele săti a doua-zi; fidanţala sa îl păruse mal puţin veselă, mal puţin expansivă ca de obiceiti, şi in zadar Încercase el de a provoca una din acele convorbiri plăcute prin intimitatea lor, la care apropierea ceremoniei nupţiale ÎI dedea dreptul să spere. Nimic grav In ţinuta el de domnişoară nu putea să legitimeze preocupaţiunl serioase, de abia un uşor nor Întunecase fruntea ci graţioasă, dar sunt zile clnd cele mal miel lucruri sunt suficiente pentru a provoca presimţiri sinistre, şi cu inima plină de o nelinişte vagă Olivier se Întoarse In frumosul hotel care era să-l adăpostească pentru ultima oară, căci după căsătorie trebuia să locuiască In palatul socrului săti pe care datoriile guvernămlntulul săti ll obligai! de a se Întoarce In Caucaz. Intrind In odaia lui de culcare, el zări o scrisoare pusă pe mescioara de noapte de lingă pat. Inima lui Începu să bată cu putere, fiind cuprins de o emoţiune vie, şi cu mtna tremurlndă rupse plicul. Scrisoarea ce era Înăuntru avea la colţ un blazon foarte curios, In mijlocul căruia erati două pumnale încrucişate; ea conţinea numai aceste cîte-va cuvinte scrise cu litere de tipar, de sigur ca scriitura să nu poată fi recunoscută : «Şoimul galic nu are Încă In gliiareie sale porumbiţa rusă». «Invizibilii. Această frază făcea de sigur aluziune la apropiata lui căsătorie. Cetind acest singular avertisment, tluă-rul conte era aproape să leşine. Această înştiinţare misterioasă corespundea de altminteri din toate punctele de vedere cu starea lui spirituală. El îşi reveni însă imediat din zăpăceală şi repezindu-se la butonul soneriei ll apăsă cu putere. Un servitor veni In grabă. — Laureat, zise el, cine a adus scrisoarea aceasta ? — De cînd aţi plecat dv. nimeni nu a venit pe aci. — Eşti sigur de lucrul acesta ? — Puteţi să întrebaţi şi pe portar. — Nu e trebuinţă. Tu al fost tot timpul aci? — După ce mi-am isprăvit treaba, am stat tot timpul in anticamera unde m’aţl găsit şi dv. clnd aţi venit. — Bine. Dute. Tînărul conte voia să rămină singur ca să se poată gîndi la acest eveniment curios, şi care fără observaţiunile pc care le făcuse cu privire la logodnica sa, l’ar fi primit ca o simplă mistificare. Dar cine a putut să aducă acea scrisoare lu odaea Iul de culcare fără ca nimeul diu ■MM——"— ceasta, plus o sumă de 1,000 de el drept recompensa. D-nil Gr. Softa prefect şi Gh. Ghiţescu deputat aQ fost primiţi la ministerul de interne de d. Stolo-tan, pe care aQ reuşit a’l convinge ca noul consilier comunal de la Fălticeni nu e jidan. Aceasta aQ fa-cut-o in scop ca d. ministru de interne sa valideze cu mal multa u-şurinţa alegerea sa. Mal mulţi membri fundatori al Socie-taţel Pensionarilor s’ati retras din acea societate, protestind in contra ilegalităţilor comise de actualii administratori. Protestatoril uniţi cu alţi tiO de aderenţi au fondat acum o nouă societate filan-trop'că, Veteranii, care are de scop a procura societarilor de ambe-sexe ajutoare medicale în caz de boală, ajutoare băneşti în caz de lipsă şi un ajutor de 300 lei la caz de moarte. Fundatorii acestei noul societăţi ati şi depus un capital pentru primele cheltuell ce se vor face. Doritorii d’a se inscri in această nouă societate să se adreseze d-lul Maior 1. Macri, strada S-tu Spiridon No. 1, in Bucureşti. ErI s’a celebrat la Tecuci căsătoria religioasă a d-lul inginer AL Berlescu cu d-şoara Elena Juvara. EDIŢIA a 3-a (Serviciul Agenţiei Bomîne). {Paris, 10 Iunie. Ccomisiunea internaţională a agriculturel s*a întrunit azi dimineaţă sub-presidenţia d-lul Mâline.—Coniisiunea a emis o dorinţa In favoarea revenirel la bimetalism şi a unei con-venţiunl sanitare internaţionale. D-nu VIeliue va oferi miine un dejun membrilor comisiunel. Camera deputaţilor a adoptat cu 341 voturi contra 74 un credit de 4,800,000 trancl pentru regularisarea cheltuelilor expediţiunei din Si-am. Mal mulţi oratori ati profitat de această ocasiune pentru a protesta in contra sistemului consistiud în a angaja cheltuell fără auto-risaţia parlamentului. Masiauah, 10 Iunie. Situaţia generală rămtne aceeaşi şi cu totul pacinică. — După plecarea corăbiei Archimede ducind cu sioe ultimele trupe, Colonia EritreeI va reintra in starea el normată. Madrid, 10 Iunie. Senatul discută mesagiu! Coroanei. D. Comaş propune un amendament denunţind tratatul de la 1887 cu Statele-Unite; în acelaşi timp semnalează primejdia care rezultă din neegalitatea drepturilor dintre supuşii spanioli şi cel americani. Sofia, 10 Iunie. Agenţia Balcanică constată că d. Mihilowskv, deputat, a vorbit pe seama sa la meetingul de ieri, şi că nu era autorizat să ţie un discurs in numele partidului naţional, care decisese de a nu participa ta meeting. Deatminterl, d. Mihi-lowsky, in discursul săti foarte aplaudat a apărat linia de purtare a guvernului. Ieri, la Şumla, s’a ţinut in secret o adunare foarte puţin numeroasă a societăţii macedoniene, din cauza că meetingul de Duminica trecută a căzut din lipsă de participare. Paris, 10 Iunie. Se anunţă din Tananariva, ziarului Liberte că trei francezi amploiaţi la construcţia de drumuri ati fost asasinaţi de FahavaloşI la Mun-tasvas. Misionarul Berthien a fost făcut prizonier de FahavaloşI la Est de Ambatomainty. casă să observe !... faptul In sine era mal puţin curios în Rusia de cît In orl-ce altă parte a lumii, ştiut fiind marele număr de societăţi secrete ce există lu acea ţară ; In lie-care zi, nihiliştl bunâ-oară, fâceati lucruri cari Înmărmurea Întreaga lume prin cutezanţa lor; dar el urmăreaţi uu scop cunos cut, era o afacere a Ruşilor; contele d’Eu-traygues se ocupase atlt de puţin de acest lucru, mal cu seamă că in calitate de francez, afacerile interioare ale Rusiei nu-1 priveaţi cîtuşl de puţin şi situaţiunea lui la ambasadă 11 interzicea lu mod formal de a se ocupa ; nu avea deci să bănuiască nimic diu partea aceasta, cel puţin aşa putea să creadă. După ce examinase problema lu toate chipurile, el se convinse că se găsea iu faţa unei simple glume scornită de vre u-nul din invitaţii săi pentru a-1 intriga puţin In ajunul unei alianţe care 11 făcuse mulţi geloşi; camera sa de culcare da lu camera de turnat şi nimic nu era mal uşor de cit să întredeschidă uşa şi să arunce pe prima mobilă strania corespondenţă, cauza lntre-gel sale emoţiunl. Nu-1 veni un singur moment ideea să creadă că Laurent, servitorul săti, era a-mestecat in această aventură; acest diu urmă, de altminteri, merita din toate puntele de vedere încrederea pe care-1 o arăta stăpinul săti ; familia sa era in serviciul strămoşilor marchizului de mal mult de un secol, şi el era de rasa acelor vechi servitori cari se considerau puţin ca fâetnd parte din al casei. Ast-fel devotamentul orb ce ll arăta stăplnuluî săti nu i-ar fi permis să se amestece în ori ce ar fi putut să turbure liniştea acestui din urmă. (Vo urma). A se olt! In pagina IV urmarea romanului «Tatua Mortului». www.dacoromanica.ro EPOCA 3 TURBURÂRILE DIN CRETA (Prin fir telegrafic) Alena, 10 Iunie. O depeşă adresată ziarului Asty zice că o luptă s’a dat Duminică la Vasileivo in provincia Spahkia şi că a tinut toată ziua. Resultatul luptei, nu se cunoaşte. Refugiaţii sosiţi azi din Canea, asigură că notabilii din Mylopotami, Ameri şi Retimo întruniţi la mtuftstirea Ariadi, aii votat unirea cu Grecia, jurlnd de a nu depune armele Înainte de a li realisat scopul lor. Incendiile au continuat toată săptămlna in satele din prejurul lui Retimo şi Mylopotami. Trupele turceşti ah Înaintat pină la Sam-ssalo in provincia Kissamo.—De aci a urmat o luptă.—Insurgenţii aii pus mina pe trei tunuri.—Pentru a-şl răsbuna soldaţii turci aii măcelărit ciţl-va bătrlnl rămaşi In sate. Atrocităţile continuă. Londra, 10 Iunie. Camera Comunelor. D-nu Curzon declară că nişte negociărl sunt pendinte Intre representanţil celor şease puteri şi Poarta In privinţa concesiunilor de acordat popu-laţiunel cretene.—Oratorul adaogă că nu poate să dea nici un amănunt asupra a-cestor concesiuni l:i cursul negociărilor. Crime.—Delicte.—Accidente.—întâmplări. DIX CA PITA 1.1 încercare de sinucidere. — După ce făcuse chef cu mal mulţi prieteni al săi, lan-cu Costache, într’o complectă stare de beţie, se duse acasă şi drept orl-ce răspuns la observaţiunile soţiei sale, el II administră o bătae număru unu. Feineea, speriată, e.şi In stradă şi ceru ajutorul sergentului, care văzlnd pe Cosla-che In aşa stare de beţie Îl duse la arestul secţiei. Indignat cum era cetăţeanul Costache, indignat de a se vedea arestat, ia rezolu-ţiunea de a se sinucide. In acest scop el să-şl leagă de glt cu cingătoarea şi Încearcă să se spinzure de uşă. Din norocire tu acel moment fiind surprins de către un agent al poliţiei, Iancu Costache a scăpat numai cu frica. Tiol. — ErI ati fost arestaţi la secţia 29, indivizii Stoica Constantin şi Gheorglie Ni-colau, acuzaţi fiind că ar fi violat o copilă de 12 ani. S’a deschis o anchetă pentru anchetarea faptului. DIX ŢAIti Asasinat. — Pavel Mihalache, locuitor în comuna Dobreştl din judeţul Jlfov, a omo-rlt Duminică noaptea pe săteanul Constantin Dumitru pe cînd trecea pe linia satului, dtndu-I o lovitură de cuţit In plntece. Asasinul a fost arestat, iar parchetul a deschis o anchetă. înecaţi.— Un lucrător bulgar de la şcoala ce se construeşte acum In cătunul Ghermă-neştl anume Zamfir Simion, ducîndu-se a-laltă-erl să se scalde In lacul Znagov, s’a Înecat. Corpul lui a fost găsit peste 2 ore. * * * In aceeaşi zi s'a Înecat in lacul Colentina individul Peter Gros, domiciliat In Capitală, strada Belisariu 8. lTn paricid. — Locuitorul Dumitru Rădoi din comuna Ruşi-Asan din judeţul Vlaşca, surprinzind pe tatăl săil pe clnd dormea lingă un coşar, i-a dat o puternică lovituiă de topor In cap, apoi a pus foc coşarului. Vecinii, la ţipetele desperate ale victimei, aii sărit in ajutor şi aii putut scoate pe nenorocitul bătrîn din flăcări. El a fost trimes imediat In Îngrijirea spitalului din Giurgiu. Starea lui este din cele mal grave. Asasinul a fost arestat pe loc. Descoperire de cadavre.—Duminica trecută a fost prins pe Dunăre lingă Tulcea, cadavrul unul ttnăr, părlnd a avea vîrsta de 20 de ani. Cadavrul era cu totul desfigurat şi aproape In complectă putrefacţiu-ne. Plnâ acum nu s’a putut stabili identitatea persoanei. De asemenea In comuna Grozeşll din judeţul Bacăfl s’a găsit un cadavru care se presupune a fi al vre unul ungur de peste fruntarii. El nu poartă absolut nici o leziune pe corp. Administraţia locală cercetează. Incendiu.—ErI noapte, pe la orele 1 jum., un incendiu violent a distrus casele cu No. 27 din strada Moţoc din Iaşi. Imobilul era compus din trei apartamente locuite unul de d-1 Borislav Bazali, pro-rietarul caselor, iar cele l’alte două de •nil Inginer Leca şi Stamatiu. Clnd a Început focul toţi locuitorii dormeau şi numai graţie sergentului de stradă, care a dat alarma şi a deşteptat pe pro-rietarul caselor, u’avem nici un accident e Înregistrat. D-na Bazali a fost scoasă pe braţe din camera de culcare, fiind pe jumătate asfixiată. Focul a fost localizat pe la orele 5 dimineaţa. Pagubele sunt destul de mari; flăcările aU distrus 6000 de lei In bilete de bancă şi alte acte de valoare ce se găseaţi In casă. ULTIME INFORMAM Atragem atenţiunea cititorilor asupra admirabilului «liseurs rostit de d. Tarlir loncscu fu întrunirea de la laţi ţi pe earc-1 publicam fu pagina 1. Pentru organisarea pelerinajiu-luî ce este a se face Duminica viitoare la Căldăruşani, s’a constituit un comitet care se va întruni astă-seară pentru a lua măsurile necesare in acest scop. Alteţele Lor Regale Principele Ferdinand şi Principesa Maria att sosit de la Galaţi, asta noapte la orele 1.55 cu un tren direct la palatul de la Cotrocenf. In urma limbagiulul necuviincios al Gazetei, faţă cu doamnele care au semnat adresa de omagiu către I. P. S. Sa Mitropolitul Ghenadie, directorul acelui ziar a primit chiar astă-zî patru pro-vocaţiunl. D. Gr. C. Ghica a trimis martori pe d-nii Ion Ghica şi N. Hiott; d-nu Al. Callimaki Jpe dd, G. Beldiman şi M. Şuţu; d. N. Filipescu pe d-nii colonel Costescu, şi Al. Săulescu, d. Victor Io-nescu pe d-nii Al. Florescu şi G. Bă-descu. Aflăm că în curînd se va publica o lista coprinzînd toate binefacerile ce I. P. S. Sa Mitropolitul Primat a făcut in anii din urmă. Se zice că suma totală a binefacerilor şi ajutoarelor ce Mitropolitul Primat a făcut săracilor şi diferitelor societăţi de binefacere în cel trei ani din urmă se ridică, la suma de 150.000 lei. D. Al. C'atargiu la Căldăruşani Ieri dimineaţă d. Al. Catargiu, fost ministru plenipotenţiar al ţării la Pe-tersburg, s’a dus la Căldăruşani pentru a vedea pe I. P. S. Sa Mitropolitul Primat. înaltul prelat nu se afla însă la mî-năstire,—ci la schitul Cocioc din apropiere. unde-şl face de trei ori pe zi rugăciunile. D. Al. Catargiu se duce la schit, înainte de a ajunge însă acolo vede pe drum apropiindu-se un grup de oameni. Mitropolitul Primat al Ungro-Vla-h ici venea pe jos precedat de doui jandarmi, urmat de alţi doui şi păzit la stingă şi la dreapta sa de încă doui jandarmi. Şeful bisericei romîne, întîiul demnitar al statului romîn după Rege, e escortat la biserică între şease jandarmi. La vederea acestui tablou, d. Al. Catargiu a rămas impresionat, cu alît mal vîrtos că cel întîi cuvînt al I. P. S. Sale a fost : — lată în ce situaţie sunt ! Cel mat ordinar deţinut e escortat întocmai ca mine ! Ochii ’i erau plini de lacrăml. * * * I. P. S. Sa a rămas surprins de a-ceastă vizită neaşteptată a d-lui Al. Catargiu şi i-a mulţumit pentru mln-gîierea ce ’i aduce. Apoi înaltul prelat s’a plîns în contra guvernului şi a locotenenţei mitropolitane, care nu i-a liberat încă nici pină azi lucrurile afară de cîte-va rufe, de şi a reclamat de mai multe ori să i se libereze măcar hainele. Ajunşi la monâstire, d. Al. Catargiu a arătat I. P. S. Sale o copie de pe a-dresa de omagiu a doamnelor din societatea bucureşleană. Mitropolitul Primat a rămas profund impresionat de această manifestaţie a doamnelor romtne a spus că aceasta-i dă putere şi credinţă întru’un viitor mat bun. * * * Aţi prevăzut vijelia ce s’a deslănţuil asupra I. P. S. Voastre ? a întrebat d. Al. Catargiu pe Mitropolitul Primat. Nu, din contra, in ziua în care a fost numit prim-ministru, d. Dim. Stur-dza a ţinut să-mi facă mie prima vizită şi plîngînd şi sărutindu-mi mina de mai multe ori, a cerut iertare pentru campania întreprinsă de gazetele liberale in contra mea. Mitropolitul a mai spus, că înainte de a fi judecat in mod ilegal de Sinod, d. Eugen Stătescu a fost la el şi i-a propus o transacţie în sensul ca să-şi dea demisiunea şi să rămînă membru al Sinodului cu un titlu onorfic; în acest caz guvernul lua angajamentul, că nu se va face nimic în contra lui. Am protestat în contra acestui tîrg ruşinos şi am declarat ministrului, că prin greva prelaţilor fiind atins prestigiul bisericei romîne, voiu sta pe loc si voiu continua lupta pentru biserica şi neamul meu. I. P. S. Sa a mal adăogat, că nu a-pâră persoana sa, ci numai interesele bisericei crud încercată în aceste momente. Şi ori ce-i va face guvernul, el nu va înceta un minut să lupte pentru credinţa noastră stămoşească şi în contra acelora cari vor s'o sugrume. Ni se afirmă, că d. Dim. Sturdza a insistat mult pe lingă prinţul Dim. Ghica să aprobe numirea d-lul deputat Moscuna în postul de director al Eforiei. D. Ghica a refuzat Insă în mod categoric pe primul ministru, spu-nînd că e perfect mulţumit de actualul director d. inginer Rîtnni-ceanu, care a adus regula in administraţia acestei insituţiunl. O nouă infamie colectivistă NTeputlnd suporta votul de blam dat de congresul Ugel Culturale ţi văzînd acţiunea bine-făeătoare Întreprinsă de noul comitet al Ugei, colectiviştii an recurs la o nouă mişelie revoltătoare, pentru a se Tace stăpîni pe Ligă. Iu acest scop ei se servesc de un cunoscut dentist caraghios, anume KJbrick. Iată somaţia pe care a primit "o azi d. I. €. Urădişteanu, preşedintele Ugei Culturale: MP om nu l meu, Vă fac cunoscut prin a-ccasta, că subsemnatul Jivinei închiriat personal u-partamentul clin str. Nouă No. 6, unde sunt instalate biurourile Ligei, secţia Bucureşti, şi primind acum o somaţie prin portierei din partea d-nulni A. Kibrick, proprietarul imobilului, prin care îmi aduce Ia cunoştinţă, că i se fac imobilului său mai multe strictî-ciuni foarte dăunătoare de diferite persoane necunoscute, cari se introduc ziua şi noaptea în acest apartament fări» uiei un respect pentru dreptul de proprietate al altuia. In consecinţă şi la rîndul meu, pentru a pune capăt acestei stări de lucruri, vă somez ea în termen de S4 ore de la primirea acesteia să părăsiţi localul închiriat de mine, liisîudu-I în starea în care l’aţi găsit, de oare ce d-Yoastră şi cu amicii d-voastră prin faptul că v’aţl introdus acolo cu «ie la sine putere, mă puneţi în neputinţă «le a uza de dreptul meu şi-mi cauzaţi şi mă expuneţi Ia «laune, «le cari vă fac personal răspunzător. 51. M*erirţeanu-Wluzâik 18, Str. Mauea-Brutaru. Orl-ce comentariu este de prisos ! Iluziile Papei «le la Roma Drept consecinţă a scandalului provocat de Sinod şi de guvern în sinul bisericei romîne ortodoxe, nu numai ziarele catolice din străinătate, ci chiar şi Papa Leo XIII profită de ocazie ca să încurajeze acţiunea infamă a guvernului şi a Sinodului in distrugerea bisericei romîne, invitîn-du-ne în acelaşi timp să trecem la catolicism. Asupra iluziilor Papei de la Roma, Agenţia Romînă, subvenţionată de d. Sturdza, ne transmite următoarea telegramă din Roma: Papa a citit azi tntr’un consis-toriu secret, o alocuţiune fu care reaminteşte invitările călduroase ce a adresat nu numai orientalilor, dar ţi tutulor disidenţilor. Adaogă eă mai multe indicii dovedesc eă aceştia privesc cate. 91. OSBORXE A €-i© Auburn (Nrn-Yorh) Cit tăişul fa MP MIE AI* TA construită toată in o(el, uşoară, simplă 72 şi trainică, ultima perfecţiune 30—18 JLOCOJM(PIUEm: sm treerătmpahe Din atelierele de construcţiune ale Căilor Ferate Ungare din Budapesta SINGURELE CONSTRUITE DUPĂ EXIGENTELE AGRICULTORILOR NOŞTRI Ţin la disposiţia d-lor agricultori numeroase atestate stabilind perfecţiunea aeestormaşine. D. Anastase Stolojan, ministru de interne care a plecat erl seară la Craio-va, va sosi miine dimineaţă Sn Capitală. înregistrăm cu părere de rău, că d. Ni-colae Petru, mare comerciant in Brăila şi socrul d-lul căpitan Creangă, a încetat din viaţă. 3FAm vorbit în numărul nostru de la 12 Iunie, despre o nouă societate de ajutor a Funcţionarilor, sub titlul Veteranii care ar fi pe cale de a se constitui. După informaţiunile noastre, această societate, în perspectivă, nu va isbuti să se întocmească, intru cit unii din iniţiatori nu presintă garanţii serioase. BULETIN ECONOMIC (Raportul Semaphorulul de Brăila) Brăila, 10|22 Iunie 1896. Piaţa noastră continuă a fi calmă şi fără nici o activitate mal însemnată de remarcat. Scăderea preţurilor cu ’/« cents la grlne, venită din America, precum şi indiferenţa observată la exportatorii noştri, face ca piaţa să fie fără nici o animaţie. Grîne de 58 libre, marfă frumoasă s’a plătit astă-zl 8.80—40 hectol. şlep. Porumb marfă bună s’a plătit aceleaşi preţuri ca in ultimele zile ale săptămîuel trecute, preţuri destule de proaste. Orzurile mal susţinute, fără afaceri însemnate, din causa lipsei de mărfuri. POŞTA ADMINISTRAŢIEI Domnii abonaţi a cărora abonamente expiră de la 15 Iunie corent, sînt rugaţi ca piuă la acea dată să bine-voiască, în caz de re-înoirea abonamentului ce au, să înainteze costul pentru a nu suferi vre o tntlrziere sad întrerupţie a ziarului nostru. 13 In tot dea-una în ţările calde şi în timpul verel in cele l’alte ţări este preferabil, pentru a potoli setea, să întrebuinţăm vinul de Qui-niuin Labarraque amestecat în apă gazoasă, în loc de acele otrăvuri ascunse şi viudute sub numele de absinthe, vermout, bitter, etc. Am avea ast-fel un îndoit profit: de a obişnui o băutură agreabilă şi de a avea un stomac uşor la digestiunl. Nu trebue să răiniuem însă iude-ferenţl de a observa, că văzîndu-se bogăţimea al Quinium Labarraque, în principe active şi mărimea flacoanelor acest vin este de un preţ moderat şi mal eflin de cît cele-l’alte producte similare.__________________________ D"' STERIE N. CIURGU IX Polikangasse—No. 10. Viena ConsultaţiunI cu celebrităţile medicale şi cu specialiştii de la facultatea de medicină din Viena._________________________ Grădinii llasea 11, Strada Actulcuiiel, \ 1. In toate serile Concert Muzical Consumat tuni escelenle N. B. Se face cunoscut d-lor artişti că grădina posedă o scenă frumoasă cu toate decorurile necesare, şi se închiriază în con-diţiunl avantagioase. 115 12.-7 Schimb şi vîn«l cftin € II M 1» A ii uumpăb cumpăr tot felul de obiecte uzate de aur, argint şi pietre fine, do briliante diamante, perle, rubiner safire, smarande, etc. Asemenea monezi vechie decoraţiunl comemorative de aur, argint şi a-ramă, pietre sculptate, obiecte de artă, plătind preţuri mal bune de cit orl-unde. La cerere mă voiţi prezenta la domiciliul d-lor cumpărători şi vînzătorl. BIJOUTERIE & HQROLOGERIE LEON WEINS15 LIITH Bucureşti, — strada Carol I, No. 20 vis-a-vis de noul palat al Poştei Recomand onor. Public şi cunoscuţilor mei că magazinul meQ in lot-deauna bine asortat cu tot felul de obiecte frumoase, lucrate în aur şi argint, cu pietre fme, precum : briliante, diamante, rubine, safire, smarande, perle, etc. Primeşte în schimb orl-ce obiecte uzate liogat asortiment cu lanţuri (numite Panţer) de aur, argint, fasoau?le cele mal noul. Mare depou «le ceasornice de aur, argint şi metal din cele mal bune fabrici din Elveţia, garuutind pentru exactitatea lor. Mare asortiment cu diferite obiecte antice, lucrate în aur, argint şi pietre vechi, asemenea şi în monezi de aur argint şi aramă. Atelier special pentru comenzi şi reparaturi de bijutierie şi ceasornicărie cu preţurile cele mal reduse. 89 CIUEA BB LAPTE Preparate de lapte conform regulelor higienice şi terapeutice moderne INSTITUTUL De' EAT9REAP ATIE sub direcţiunea D-ruŞuî PAVJLOV Asistent la institutul de Badereologie al d-rului prof. dr. Babeş ia d-riuii I.8TE1XHABT Medic de copil Strada Radu-Vodă, No. 9 LAPTE STERI LISAT PUR T.apte Materna Are composiţia exactă a laptelui de ţiţă, ln-Iocuesce doicile. E introdus in toate ţările civi-lisate ca cel mal ideal nutriment pentru copii pină la vîrsta de un an. Iicfir Lapte peptonisat prin fermenluţiuue. Cel mal recomandat în boalele de plăminl, bronchite cronice, pleuresil şi mal cu seamă tuberculosa. In toate boalele de stomac, de intestine (maţe), in boalele de ficat, de rinichi şi de inimă, în toate stările de convalescenţă in urma maladiilor grave ca tiphosul, peumo-nia, searlatina, pojarul, dysenteria, precum şi in boalele constituţionale ca siphiiis, scrofulosa anemia. E suportat de stomacurile cele mal delicate şi bolnave. Institutul posedă o fermă model cu vaci elveţiene şi liroliene şi expediază toate preparatele sale în flacoane hermetic închise, la domiciliu. întrebuinţarea preparatelor Institutului luînd un avînt mal mare şi pentru a le res-pindi în toate clasele societăţii preţurile lor s’aă redus. Duposit a 1’uriuaeia W. IVeiiiIto|' şi aplicabile la orl-ce lampă de Petrol. Sfeşni- j j JiUjj .! | ce şi Globuri pentru grădină. Porţelanuri şi cris- Jj :;l jf taluri frauţuzeştl şi de Bohemia. Recitoare JE %sSl sistematice" pentru casă. Maşine pentru făcut Îngheţată. Maşine pentru făcut unt. Maşine pentru tocat carne. Tacimurl de Alpaca pentru masă. Vas e smălţuite indigene şi streine pentru bucătărie. Orl-ce objecte necesare pentru casă şi bucătărie. Paturi de fier In tabli şi vergele. Mobile de fier. Scaune de paie. Colivii pentru Papagali şi Canari. Felinare şi coroane pentru morminte. Maşiue pentru spălat şi stors rufe. Băl de scăldat. Băl de şezut. Aparate de duşi. Muşamale şi Linoleum. Petroliu indigen I-a calitate decalitru lei 3,50 franco la domicilii!. Uleitt de rapiţă dublu rafinat. Atelier pentru reparaţie şi comenzi pentru orl-oe articole de metol. Serviciu prompt si preturi moderate se garantează 69 25-15 A V I S Fac cunoscut că mal mulţi agenţi de la alte fotografii, ca să facă mal lesne a-bonamente profiită de ocazie şi spun că sunt de la inine, de aceea rog pe onor. mei clienţi ca Ia facerea unul abonament să observe bine dacă chitanţa poartă firma Ii. Vaisman Cunoscuta Fotografie aranjată sistem d la PARIS care s’a mutat din curtea cea mare, peste drum In casele cele noul, Calea Rahovet No. 3. unde a fost Hanul Golescu în rina cu biserica Doamna Bălaşa. (30-1 -ii) REDACŢIA şi ADMINISTRAŢIA ziarului „EP0CA“ se află în Stradn Clemenţei No. 8. Numai la magazinul CENTRALA este de găsit adevărata Lumina inca&escentă sist. Auer Perfecţionată cu preţurile foarte reduse Acest magasin şi atelier autorisat de Onor. Primărie este cel nial recomandabil pentru instalări de gaz, apă, telegraf, canalisare băi, precum şi tot felul de closete şi tout ă l’fyoui. Magasin do exposiţie CENTRALA Strada Biserica Ieni, No. 9 lingă Hotel Union (64) 125—21' ALAMBICURILE DEROY-OÂRAIFSL PAHIS-GAJbATM A Acest aparat este de o simplicitate extra-ordinară şi I serveşte pentru distilarea vinului, mustului de mere, de pere, de prune şi de orl-ce fel de fructe. Cu el se poate' distila tescovina* drojdiele de vin sau orl-ce soiţi, precum j şi florile, seminţele şi orl-ce fel de plante mirositoare. 1 Se poate fabrica cea mal bună ţuică, shloviţă şi orl-ce • spirturl. Acest aparat este cu mult superior caznuelor şi j Alambicurilor obişnuite, prin aceia că produce satt din o singură dată gradul cerut sat! prin rectificare după | voinţă, un spirt rectificat de o calitate ma bună. cu o economie mal mare de timp, de apă şi de con-bustibil. A se adresa d-lul GEORGES A. GARAXFI1, Galaţi, saii la agenţii săi acreditaţi din diferite ţări şi localităţi. Depoul general Bucurescî str. Doamnei 27 casa Bilcescn. 16 100-43 Furnisor al C’urţeî Regale Bucurescî, Calea 'Viotor-iel No. St) Mănuşi şi cravate etc. PIANt'RI din cele mal renumite fabrici SINGURUL REPRESENTANT al firmelor : STEINWAY (New-York), BECHSTEIN, SCHIEDMAYER, SCHIYEDMAYER ASOHN, RONISCH eto. SOI 1)E TOT Planuri automatice cu ori-ce fel de note; opere complecte etc. Pentru planuri se acordă plata şi tu rate lunare. EDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA ziarului EPOCA se află în strada Clementei No. 3. înainte de a cumpăra orî ce maşină agricolă sau industrială Cercetaţi Marele Deposft «le Maşine şi Unelte Agricole SaQ cereţî Catalogul ilustrat al caseî EUGENIUBEHLES Reprezentant ii depozitar al renumitei fabrici TIl^FLftTIIEE din Germania - Bucurescî, — Strada Bibescu-Vodă, 1, 2 şi 4 PLUGURI UNIVERSALE de oţel perfecţionate. Pluguri cu 2, 3 şi 4 brăzdare, tot-d’a-una 4—500 pluguri in depozit PLUGURI CU SEMĂNĂTOR DE PORUMB, PLUGURI NORMALE Locomobile şi Treersiiori de O, 8, 10 şl ia cai putere Premiate cu cea mal Înaltă distincţiune, adică cu unica Mare Medalie de Aur (La concursul de Treerătorl de la llarestrărt 1891) SEMANATOI manuale, In lat şi lu Guduri TStI Ojl t v£ntu atorî GRAPE DE FIER flexibile si diagonale GREBLE DE FÂN Batoze de porumb manuale şi cu aburi Maşine de tăiat pae şi fîn Răriţi, Cultivatori, Tăvălucî POMPE pentru spălatul cazanelor, de incendiu gi de grădini Boiuiic CU APARAT DE LEOATN.VOPt $1 CP TĂIŞUL Model 1896. Cale mai solide şi uşoare construite cu totula de oţel HARVESTER C-nie, Batavi (Ameri Pietre de moară franceze Muşamale, Părţi de reservă, Curele de transmisiune, etc. LA DREAPTA din renumita fabrică J0HNST0N (America). MORI pe postament de fier şi lemn simple, duble, triple şi quadruple INSTALAŢIUNÎ DE MORI PERFECT AUTOMATICE CU VALŢURÎ UT GAitAAŢiE AMiSOJL WJTĂ EEATlli MITĂ EUACŢiOJVAitE Şi fi ATEE i A #> SOEtifi (24-24) i; wiic.y Bucurescî. Tipogralia .—tirada f.l«m«uţei, No. 3. www.dacoromamca.ro