SERIA II—ANUL II, No. 177.
MARŢI, 11 IUNIE 1896.
NUMARULJO bani
A BOXAMEWTKLK
Incop la 1 şi 15 alo fle-câreîlunl şi se plătesc tot-d’a-ima înainte
In Bucureşti la Casa Administraţiei In judele şi strei natale prin mandate poştale Un au In ţară 30 lei; In streinătute 50 lei Sase luni ... 15 >	»	»	25
Trei luni . . . 8 »	>	>	13
Un număr In streinutate 30 bani
MANUSCRISELE NU SE INAPOIAZA
1	*i» ItEIUUŢIA
No 3—STRADA GLKMENTKf-No. 3
NTRUHHIEI MRTIDULU CONSERVATOR
00MNU PONI
Mişeliile ultimului ceas ne au silit să lăsăm uităreî cit-va timp turpitudinele începutului.
Judecată, osîndă, esecutare, toate aîî venit aşa repede, toate s’au săvîr.şit într'un chip aşa ex-tra-ordinar, în cît am fost nevoiţi să părăsim şi noi faptul de erl abia pus în discuţiune spre a urma curentul faptului de astăzi, şi tot aşa înainte.
Iată pentru ce mintea noastră e preocupată şi acaparată de isprăvile bandei Sărăteanu, fără ca măcar să fi avut timpul să cugete mal adine, să ne pronunţăm desăvîrşit, asupra isprăvilor Ministrului Cultelor, povăţuitorul Sinodului.
Ori cit şi-ar sparge poptul a-părătoril guvernului, spre a căuta să ne convingă cum că Sinodul na judecat pe Ministrul Primat de cît din punctul de vedere al cinstei Bisericel şi nu s'a preocupat de partea penală a faptelor, totuşi un lucru rătnîne cert : Pentru ca cinstea Bisericel să fi fost atinsă, pentru ca din fapta * o-nuduî să fi ree§it o atingere adusă moralei şi prestigiului Bisericel, treimea neapărat ca fapta penală să fi existat m realitate.
Cînd Sinodul prin osînda sa zice : „Mitropolitul Ghenadie este şi rămîne caterisit piuă la ultima sa suflare, pentru că şi-a însuşit banii altuia, pentru că a falsificat, pentru că a fost în relaţiunl cu un ocnaş de la care a căutat să ia acte compromiţătoare/' 4— toate aceste aserţiuni alo Sinodului urmaţi să fie întemeiate pe dovezi certe, pe cercetări şi constatări făcute.
Partea penală a acestor fapte nu voeşte să o reţio şi nici nu poate să o reţie în judecată Sinodul, dar, ca să se razăme pe dînsa spre a pronunţa osînda bisericească, totuşi trebue ca faptul penal să existe şi să nu rămîe umbră de bănueală, posibilitate de discuţiume că nu există.
Astă-zl avem mal mult de cît umbră de bănueală, mal mult de cît posibilitate de discuţiune; a-vein certitudine că faptele nu existaţi atunci cînd s'a pronunţat osînda.
Şi dovada certitudine! generale ne o dau chiar adversarii noştri, ne o dă zilnic Ministrul justiţiei cu parchetele sale şi judecătorii săi.
Lucru ne mal pomenit: A«-IiW.i cercetează guvernul «Iacă sunt adcvănili* luptele pentru cari Mitropolitul a
fost osândit bisericeste... u-c ii iu o lună !
Sinodul a zis printr’o sentinţă executată deja că Ghenadie, Mitropolitul, a furat, a falsificat, a fost tovarăş cu un ocnaş, — a spus toate acestea în faţa Ministrului Cultelor d. Poni, şi tocmai acum colegul său Stătescu cer-
avea însă o îndeplinit în dicta şi con-
cetează zilnic prin monăstirl şi puşcării ca să vadă dacă întemeiate sau nu au fost acuzările cari au atras osînda !
Pronunţarăm numele d-lul Poni. Cu d-sa trebue să stăm puţin de vorbă şi să-l întrebăm ce rol de mandarin al cerescului Imperiu, sau de ajutor al călăului Deibler a jucat în Sinod, d. Poni Ministrul Cultelor.
Ştim bine că nu are acolo de cit dreptul povăţuitorulm, ştim bine că nu d-sa era chemat să ia sfinta cruce în mină si să rostească osînda ; înaltă misiune de Sinod, pe care-î o ştiinţa şi datoria.
După ce a ascultat acuzările copilăreşti aduse capului Biseri-ceî, că a mers cu trenul la Constanţa spre a sfinţi Podul care era în domeniul lui Parthenie, cînd a auzit că se aruncă în sarcina Mitropolitului delicte, de drept comun neconstate Încă, era obligat să ridice glasul, să protesteze şi să nu înlesnească unei corpora-ţiunl de bătrînl fără cultură comiterea unei adevărate crime: OKÎiulîs’ea fiîi’ă probe.
In loc de a urma ast-fel, d-nu Poni a păstrat cea mal adîncă tăcere, ba a mers mal departe : a pus la disposiţia Sinodului nişte denunţări pătimaşe, luate drept bune de Prelaţi, dar recunoscute fără valoare de ministrul Justiţiei, care astăzi tocmai începe cercetarea acuzărilor.
D-nu Poni ministrul cultelor a zis Sinodului : „Iată scrisoarea lui Damaschin, iată autograful lui Mărgăritescu, iată răspunsurile lui Ghenadie. Luaţi, citiţi, nu cercetaţi şi oşindiţi!"
Şi Sinodul a osîndit pe Mitropolit !
Astăzi ministrul justiţiei, Eugeni u Stătescu, zice : „Acum încep cu cercetările ca să dovedesc dacă acuzările sunt adevărate. Acum adun probele. Ce a făcut Poni este nul'.
Cine arc să osîndească pe Pom?
GOVERMUL DEZAPROBAT
întrunire» «le erî.— Oratorii colecti-vişjtî.-Ab.sljiionţăNcmuilicalivil.— Concluzia
ÎNTRUNIRE de ŢĂRANI
Vom reveni eu amănunte cn
aprecierile isoaslre asupra întru-nsrei de erî a «Omlîri» în sala Dacia.
Ţinem însă să atragem de astăzi atenţiunea paitiietiisei asupra faptului că convocarea adresată de guvern ţăreî întregi şi tuturor păturilor sociale prin urmare. n*a avut rcMunet de cit la sate.
Ţăranii au ră.HpunM Ia apelul guvernului : au răNpun.s ei, târâţi piuă ia gară de pomojnic şi primar. băgaţi Iu trenuri cu claia, transportaţi cu bilete tic liber parcurg daţi in primirea poliţiei Capitalei, care Ie a arătat drumul sălci în care erau lin datoraţi să aclame pe oratori.
Vom istorisii în curînd iuijiro-siunile unui ţăran adus în aceste condiţiuiii de la vatra sa piuă Î11 oraş. dar dc-o-cam-dată luăm act de precedentul că guvernul ne mai avînd eu sine pe nimeni, răscoală el satele şi le aduce spre a Ie |)iiuc îu lupă cu oralele.
întrunirea tic erî
Am văzul'o şi pe asta. Toate forţele desfăşurate de guvern în ţara întreagă n’att putut să aducă atâta lume la întrunirea de erî ca să putem zice :
— A fost lume multă.
N’a fost hune multă şi cu atît mai puţin aleasă.
Sub raportul moral guvernul a suferit o înfringere, căci chiar oamenii săi cel mal devotaţi îl dezaprobă, spu-nind că nu era nici o nevoie de această întrunire, care se ştia mal dinainte că nu va izbidi. Ast-fel s’au exprimat d-nii Costinescu, Lascar, Porumbarii, Radu Stanicm şi Epurescu ; de sigur aceeaşi părere au mal avut’o şi alţii pe cari nu-l ştim.
Oratorii colectivii}ti
Mal sarbezi aii fost insă■ oratorii, cari aii vorbit mal mult de silă de cît de convingere, afară de d. Slurdza. Primul ministru a căutat să apere toate infamiile guvernului reeditind falşele acuzări în contra Mitropolitului Primat, citind în sprijinul său toate plăzmuirile tovărăşiei Stătescu-Sără-ţeanu-Mărgăritescu şi plictisind pe auditor.
In colo un mărgăritar de banalităţi înşirate de d-nii Nacu şi Tache Giani.
Singurul orator de valoare a fost d. C. Dimitrescu-Iaşl, care însă departe de a apăra pe guvern, a biciuit acti-vitatea-i de opt luni cu o ironie foarte fină:
Holărît că partidul liberal nu străluceşte prin oameni de valoare, prin 0-ratori distinşi; dar totuşi el au, cîle va mediocrităţi, cari aii ştiut să-şi facă oare-care raeclamă şi sâ-şl facă o oarecare reputaţie în partid. Şi lucru semnificativ că nimeni dintre aceştia n a luat cuvîntul.
Cind un partid, cînd un guvern a a-juns în halul să recurgă la apărarea unul Nacu, omul de la li—15 Martie 1888, advocatul cu afaceri veroase, samsarul constructorilor portului Constanţa, — atunci acel guvern moraliceşte este căzut, iar partidul compromis.
Abstinenţă semnificativă
Fără a fi cine ştie ce inteligenţe, dar incontestabil că d-nii Em. Costinescu, Ponunbaru, Lascar, etc. sunt ceva mai mult ca Nacu, aiîl sub raportul moral, cît şi sub cel intelectual. De ce dar guvernul n’a căutat să obţină concursul acestora pentru întrunirea de ieri.
Pe cît ştim guvernul şi in special d-nii Sturdza şi Gogii Cantacuzino aii făcut toate stăruinţele posibile pe lingă aceştia să-l determine a lua. cuvîntul. Şi într'un moment ei s’au angajat a vorbi, dar cînd aii văzul că unele gazete guvernamentale exploatează aceasta în sensul că dînşii ar ţi aprobînd infamiile guvernului în afacerea Milropo-lilului Primat, atunci ei s'aii retras, declari nd că nu vor să se compromită prin a acoperi plastografiile tovărăşiei Stă-lescu-Sărăţeanu-Mărgăritescu.
Concluzia
E foarte semnificativă această conduită căci ea arată că d. Sturdza nu mat poate conta pe concursul acelora cciri daii o oare care forţă partidului guvernamental, şi a rămas numai cu nişte barbari şi inconştienţi d al-de Kiriţopol, Simulescu, Tache Anastasiu, Sărea nu, Malaxa, etc.
Fără nici o forţă intelectuală, fără nici un prestigiu moral, guvernul în timp de opt luni a căzut azi mai jos ca cel de la 1888.
imSĂNTA ÎNTRUNIRE
La Teatrul "Naţional se întîmplă din cînd în cînd ca piesa anunţată pentru cutare seară, să nu aibă darul de a atrage publicul.
Practica a stabilit spre exemplu în chip indiscutabil că Oda la Elisa aduce la desperare pe casierul Teatrului, iar înţeleptul C. Stăncescu, veteranul direcţiune!, ia de cu vreme cuvenitele măsuri pentru ca sala să nu rămîie goală. Pentru a nu demoralisa pe actorii din piesă, şi a nu le înegri sufletul lăsindu-1 să joace în faţa u-nor banchete neocupate, Stăncescu ia cu trei zile înainte o decisiune eroică :	face
o distribuţiunegenerală gratis de toate biletele
Teatrului Naţional, începînd cu lojile şi sfirşind cu paradisul.
In seara representaţiuneî, sala Teatrului Naţional geme de lume, nu e loc ileo-cupat şi d. V. A. Urecliiă are în acelaşi timp dulcea ilusiune că Oda la Elisa e o concepţiune demnă de discipolul spaniolului Calderon.
Ziaristul cronicar dramatic, caută însă în zadar să dibuească în sală o persoană cunoscută, o fiinţă pe care a mai întîlnit’o vre’o dată. De prisos, n’are pe cine să recunoască ; publicul întreg se compune din cercetoriî de bilete de spectacole, aduşi a-colo prin bine-voitoarea protecţiune a artiştilor.
Dacă îţi faci hainele la croitorul lui Cirjă, cumperi ghetele de la cismarul lui Brezcanu, te razi la bărbierul lui Ilasnaş, te "speli la spălătoreasă lui Pcpi Moor, poţi să recunoşti pe vre un spectator, alt-iel nu e chip!
Colectiviştii, cu toate că nu prea arată mare dragoste amicului meu Stăncescu, au găsit însă sistemul său foarte ingenios şi’l pun adesea în practică.
Duminică 9 Iunie 1896, trupa Sturdza anunţase o mare representaţie de gală în sala Dacia,—(representaţie de zi la ota 2, ca să poate să asiste şi copiii—.) Simţind însă că piesa anunţată—JExeentarca iui tritenadie sau tiîiivmiiil şi ISise-i-ica, nu are darul să atragă lume, d-nu Sturdza s’a adresat la artiştii săi din provincie şi le-a spus : «Aduceţi şi voi ceva lume din judeţe ca să nu rămîie sala goală!»
Rîndaşul şi sufragiul lui Take Anastasiu, bărbierul lui Epurescu, croitorul lui Malaxa, etc., toţi s’au grăbit să răspundă la apelul clienţilor lor.
Şi aşa a fost lume multă, întrunire ini-pozaantă, dar reporterul care căuta să di-buiască o mutră cunoscută în sală, cu greu putea să recunoască pe cineva.
De altminterea, trebuie să mărturisim că artiştii s’au achitat foarte bine de rolurile lor, tot aşa de bine ca la Teatrul Naţional cînd se joacă Oda la Elisa.... şi publicul a aplaudat.
E de datoria omului poftit la gratis să fie cuviincios !
Bob.
FOITA „VOINŢEI"
UNDE SUNT ACTELE?
III
Instrucţiunea care se urmează cu multă stăruinţă de inteligentul procuror general Sârăţeanu, spre a descoperi corespondenţa dintre Ghenadie monarhul şi ocnaşul Măr-găritescu, merge foarte repede.
In curînd credem că parchetul va fi In posesiunea artelor pe cari 110I le-am publicat deja.
Cititorii noştri îşi aduc negreşit aminte că Arton încredinţase această corespondenţă lui Cornelius Herţz care la rîndul safl o încredinţare lui Delahaef... asasinat la staţia Couville de către Mitropolitul Ghenadie acum cîte-va luni.
Autorităţile din Francia au isbutit prin a găsi în bagajiul victimei, actele compromiţătoare şi guvernul nostru s’a grăbit să intervie pe lingă cel francez spre a obţine acele acte.
Astă-zl suntem tn posiţiune de a afirma că d-nu Dimitrie Sturdza, Preşedintele Consiliului de Miniştri, a primit de la d-nu Faure, Preşedintele Republice! franceze, următoarea scrisoare:
Iubite Colega,
Guvernul meu îşi va face o deosebită plăcere să vă libereze corespondenţa dintre Ghenadie şi Mărgăritescu, găsită în Francia în bagajul lui Delahaef, victima asasinului Ghenadie. La aceasta pun însă o condiţi-une : Romîuia fiind alipită de tripla alianţă, să luaţi angajamentul de a cşi din această combinaţie şi să vă alipiţi de alianţa Franco-Rusă.
Aştept răspunsul d-tale pînă la sfîrşilul Urnei cind plec la băl.
Complimente principesei Gorceakof. O strln-gerc de mână de la
Al d-lale amic,
F. Faure
Preşedintele Republice! Franceze.
Putem să adăogăm că nionacbul Ghenadie a oferit 1,250 Ie! Preşedintelui ca să ne dea actele.
Zilele acestea se va întruni negreşit consiliul de miniştri spre a se lua o liotărire în privinţa propunerel ce ne vine acum din partea surorel noastre mal mare de gintă latină Ţaţa Francia.
Puţină răbdare domnilor conservatori şi lumina se va face. Deja un punct e stabilit: Actele s’afl găsit.
Femeia cu aluniţă a început să facă mărturisiri.
(Va urma)	X. de Montepin.
NUMaRUL10 BANI
AXCXCICllILE
In BucureşII şi judeţe se primesc numai la Administraţie
In slreinătate, direct In administraţie şi la toate oficiile de publicitate
AutinciurI la pag. IV.0.30	b.	liuiu
»	*	»	III.......2.— lei »
*	>	»	II........3.— »	»
Inserţiile şi reclamele 3 lei rîndulj
Un număr vechiă 30 bani
ADMIIOHTKA.ŢÎA.
Nn.8 — STRADA CLEMENT EÎ — No. 3.
ÎNTRUNIREA
PARTIDULUI CONSERVATOR
LA IAŞI
Nici o dată nu s’a văzut un en-tusiasm mal indescriptibil la Iaşi. Nici o dată nu s’a făcut unor oameni politici o primire mal strălucită.
Nu mal era o manifestaţie politică; era o serbare naţionala.
Pe tot parcursul trenului, în timpul nopţii, s’au urcat în tren de-legaţiunl din diferite oraşe, precum: Tecuci îl, Birlad, Vasluiu, etc.
Primirea Ia gură
Peronul gării, la sosirea fruntaşilor noştri,înfăţişa spectacolul unei mare de oameni.
Vre-o 250 de persoane de stat-major, pe lingă o mulţime imensă aşteptau sosirea trenului.
Vedeai oameni liniştiţi, profesori universitari agitînd pălăriile şi stri-gînd ura. Vre-o 110 trăsuri erau înşirate de la Otel Traian pînă la gară. Strada şi curtea &ăriî erau înţesate de un public imens.
Ovaţinntle pe stradă
Tot publicul a format cortegiul însoţind pe d-nii Catargiu, Panii, Tache Ionescu pînă la casa d-lul Leon Bogdan.
Pe tot parcursul fruntaşii noştri afi fost călduros aclamaţi de popu-laţiune, care îşi disputa un locşor la o fereastră, un colţişor de balcon, sau cîte o cracă de pom de unde să poată zări pe cel cari îşi făceau intrarea în Iaşi. Nu mal era manifestaţie entusiastă, era delir.
întrunirea s’a ţinut în sala Pas-tia, care era literalminte plină. A fără pe trotuar şi pe stradele laterale circula o lume imensă care nu încăpea în sală.
Discursul d-lui Alcxamlrescn
Ca unul dintre cel mal tineri printre luptătorii din Iaşi, daţi-ml voe, domnilor, să iatl cel d’întliu cuvîntul. N’am de gîn<! să vorbesc de toate ilegalităţile şi de toate păcatele guvernului, căci atunci n’aşi sfiişi pînă niîine.
Aţi văzut cum aţi procedai în judecarea capului bisericel; ’l-ail refuzat şi ceia ce nu se refuză nici criminalilor: dreptul de apărare.
Lovindu-se mitropolitul, s’afi lovit simţi-mintele noastre religioase. O dovadă este de ajuns, cred, ca să învederez cît de adine a fost simţită nelegiuita lovitură ce s’a dat credinţei noastre îu biserică : pe cînd mă întorceam, azi dimineaţă, de la primirea grandioasa pe care aţi făcut’o fruntaşilor noştri, doul ţărani vorbeau între dînşii despre pîrjolul care ne frige, căci din toată ţara, judeţul Iaşi este singurul peste care de multă vreme n’a căzut o picătură de ploae.
"—5 Ne pedepseşte Dumnezeu după [lăcăţele noastre, măi vere, de aceea nu plouă, zicea unul infimii.
- Aşi, după păcatele noastre, replică col* l’alt; nu plouă pentru că mitropolitul nostru a vimtut pe lrate-său de la Bucureşti!
Şi l’a vîudut, domnilor, nu pentru un blid de linte ci pentru o l'ăgăduială, făgăduială care s’a mal dat şi altora, între alţii şi u-uuia care s’a fotografiat iu costumul Iul Adam fără frunza de viţă.
Omul, mic de talie şi mic de sultei, a făgăduit marea cu sarea pe cînd cerşia voturi. dar nu s’a ţinut de cuvînt asupra nici uneia din făgăduieli. A făgăduit desfiinţarea legel maximului, şi cind a venit la putere a menţinut-o; a făgăduit desfiinţarea legii minelor, şi a reglementat-o; a făgădui! se suprime jandarmeria rurală şi azi o găseşte aşa de bună în cit abia a indrăsnit să să atingă de ea. Guvernul acesta a săvîrşit, in opt luni, mal multe ticăloşii de cit ar fi [nitul sevîrşi, în opt ani, o bandă de răi făcători.
Şi pe cînd porecliţi! liberali lîucezesc sau sCvlrşesc nelegiuiri, d. Lascar Catargiu, şeful nostru, şi cu colegii cu cari conlucrează, a ridicat prestigiul ţârei şi a înzestrat-o cu tot ce face fala ţârei noastre azi.
Şi colectiviştii il numesc ciocoiil.’pe omul acesta; şi drojdia lor l-a lovit eu nietre!
Ciocoiil ? Dar ciocoiil e parvenitul, e burtă verdele, omul ajuns fără drept şi fără cal i
www.dacoromanica.ro
2
EPOCA
■
t&tl. Din acest loc istoric unde s’a jucat hora «Unire!» şi de unde liberalii afl debitat atttea minciuni, să vă dad efl o dovadă de cine e ciocoiO şi cum e ciocoiul.
Intr’o zi treceam pe strada Colţii, !n Bucureşti. înaintea caselor unde şade găl-beasa de Injustiţie Intilnesc un şchiop —primarul de la Galaţi—, pe unul cu o altă me-teahmă—deputat de acolo—şi pe mal multe căpetenii din Covurluifl. Şi li Întreb :
—	Dar ce căutaţi pe aici.
—	Am vrut să vedem pe d. Stătescu, lini răspund el, dar nu ne poate primi fiind-câ are consilia de miniştri acasă.
El bine, abia mă despărţisem de dlnşil şi Intilnesc într’o trăsură pe plntecoasa excelenţa de la interne cu borţoasa excelenţă de la domenii. Va să zică nu se ţinea consilia de miniştri, ci gălbeaza nu ’l a primit pentru că nu voise să-l primească.
Şi dacă tratează aşa pe căpetenii, vă închipuiţi cum se poartă cu nevoiaşii.
lată ciocoiul!
La miniştrii conservatori, şi în special la venerabilul nostru şef, toată ziua uşile eraa deschise şi desfid să mi se arate un singur om care a voit şi n’a putut să vorbească cu d. Lascar Catargiu sad ori care din membrii fostului cabinet.
lată pentru ce tinerii daă concursul lor d-lul Catargiu, iar nu liberalilor.
Liberalii aii făcut atât de odios cuvlntul «liberal» în cit el va dispare în curînd şi din dicţionar. (Aplause).
Discursul «I-luI Teodor Emundl
Domnilor, n’aşl putea mal bine să vă exprim recunoştinţa mea pentru onoarea de ma 6 chema la tribună de cit mărturisin-du-vă că mă simt foarte fericit de această onoare.
Acţiunea partidului care ne guvernă tre-bue împărţită în două epoce: prima, este epoca lui Rosetli-Brătianu, şi a doua, epoca ilustrată de Sărăţeanu, Sturdza şi Cosmo-vicl al d-voastre.
In prima epocă cel doul leaderl afl strlns In jurul lor pe toţi tinerii cu ideal, iar în a doua, stlrpieiunile cari le-afl luat locul afl gonit de la dînşil pe toţi oamenii cinstiţi şi cu talent. In această epocă porecliţii liberali afl grămădit păcate peste păcate.
Conservatorii, în ultimul timp, aii săvârşit atâtea acte mari, în cftt epoca de la 1888 până la 1895 se poate considera ca pagina cea mal glorioasă din cartea vieţel d-lul Catargiu.
Reintorcându-se la putere după retragerea noastră, aşa zişii liberali aă mers din nelegiuire în nelegiuire până afl comis infamia în privinţa căreea suntem convocaţi să ne sfătuim.
Cu adlncă durere constat, domnilor, că din oraşul acesta, de unde adesea a pornit scînteia patriotismului şi a luminel, a eşit, de astă dată, omul care a făptuit infamia cu Mitropolitul Ghenadie, infamie care,din punctul de vedere al moravurilor, ne dă îuapol cu veacuri.
Făcând un lung rechizitorii! partidului conservator, Voinţa Naţională zicea deună-zl: «Conservatorii coborîndu-se în stradă, afl încetat de a mal fi partid de guvernămint». Se înşeală Voinţa şi in această ocazie ca In toate : partidul conservator nu s’a coborît, ci s’a ridicat venind între d-voastre. Conservatorii s’afl ridicat până la aspiraţiunile d-voastre şi se vor menţine la această înălţime până când vom doborî regimul acesta, cel mal putred dintre toate câte afl bântuit ţara noastră. (Aplause).
Discursul «1-Iiiî O. Păun
Amicul mefl d. Take Ionescu v’a vorbit în limbagiul sâfl strălucit, pentru că, fiind fruntaş, el e bine venit să vorbească şi aci şi la Craiova şi ori unde. D-sa nu vă cunoaşte, dar e perfect cunoscut de d-voastre. Cu mine e alt-ce\ a : pe mine mă cunoaşteţi dar şi flfl vfi cunosc pe d-voastre, de aceea efl vă voifl vorbi alt-fel.
A venit vremea să ne răfuim. Voifl spune, dar, adevăruri crude, mal crude pen-d-voastră de cât pentru mine. Când anul trecut, în Noembre, m’am prezintat înaintea d-voastre, mi-am sfirşit discursul cu cuvintele: «Dacă credeţi că liberalii afl monopolizat toată cultura şi toată inteligenţa, votaţi numai pentru dînşil; iar dacă credeţi că lucrurile nu aşa se petrec în realitate, atunci aveţi datoria să ne votaţi şi pe noi».
Domnilor, nu puteţi suprima o jumătate din ţară. Domniile voastre aţi votat esclusiv pentru dînşil, aţi dat unanimităţi şi pe noi ne-aţl suprimat. Aceasta e opera d-voastre.
TAINA MUTULUI
D-na de Beaurand nu arăta nici o surprindere, dar descuragiarea apăru pe frumosul săfl chip, pe care Benoist îl contempla cu o emoţiune secretă.
—	Aţi îndeplinit o sarcină foarte penibilă, nu ştiu cum aşi putea să vă îndatorez. Trebue să renunţam la orl-ce speranţă.
—	Nu este sigur, zise Bşnoist preocupat. Cunoaşteţi bine dv. viaţa generalului de Beaurand ?
—	Foarte puţin. Raymond il iubea cu pasiune, dar l’a pierdut aşa de tlnâr !
—	Rugaţi pe d-na Montclar să vă spue tot ce ştie despre fratele săfl; poate că astfel vom putea să descoperim ceva.
El rămăsese In picioare, gata de a se retrage. Estella se apropii de el spre a-I vorbi încet.
—	Portretul mefl, zise ea, bietul mefl portret...
Nu vă pot spune cit m’att făcut să sufer cele aflate astâ-zl... Nici o dată nu mal intrasem în acea cameră... nu că-mi era frică, nu cunosc asemenea sperieturi copilăreşti ; dar nu ştia ce mă reţinea...
Atunci credeţi că Raymond a murit bles-tămtndu-mă ?
A venit vremea acum ca noi, învinşii din
Noembre, să vâ întrebăm cu fruntea sus: Vâ place ?
Yocî: Nu ! Nu !
G. Panu.- In mlinile cui v’aţl dat şi ce aţi făcut cu voturile d-voastre? Şlifl că sunteţi suverani să dispuneţi cum înţelegeţi de voturile d-voastre, dar vă Întreb pentru că în timpurile moderne şi suveranitatea se discuta. Daţi-ml voie dar să vă chem la răspundere.
Aţi dat liberalilor unanimităţi crezînd că, în 24 de ceasuri, d. Sturdza are să vă dea nu numai Transilvania, ci şi Basarnbia şi Bucovina. V’aţl închipuit că generalul Bu-dişteanu are să inventeze praful de puşcă, şi încă fără fum;—aţi crezut că Stoicescu are să vă facă drum de fier aerian, că Palladi are să prefacă ţara Intr’o grădină...
Şi atît de bine vă ipnotisaseră, în cît pe noi nici nu ne mal băgaţi în seamă, nici nu ne mal răspundeaţl la salul. Unul dintre d-voastră care ’ml promisese votul, 'mi-a trimis o scrisoare prin care se scuza că nu se va putea ţine de cuvînt.
Azi, abia după opt luni, guvernul, cu toate unanimităţile lui, nu mal poate guverna, căci a ajuns în halul armatelor asiatice cari, cînd se debandează, se rupe în o mulţime de bande. Unanimităţile guvernului s’afl desfăcut în o mulţime de bande, fie-care, fără deosebire, mal mult safl mal puţin ambiţioase, mal mult safl mal puţin oculte şi inculte.
Ferindu-se de o oposiţie, guvernul a ajuns să aibă două : oposiţiunea noastră şi opo-siţia pe care ’l-o fac al lui.
La resultatul acesta afl ajuns unanimităţile. Şi e destul să vă spun că acum s’a văzut de prima oară spectacolul unul prim-ministru scuipat de public, ca să vă faceţi o ideie despre situaţie.
Caracteristica acestui guvern este incapacitatea absolută, lipsa totală de cultură şi de inteligenţă. Omul cult, chiar cînd se răs-bună se răsbună alt-fel; incultul e brutal şi ordinar In răsbunare. Uitaţi-vă ce a făcut guvernul în chestia Mitropolitului, priviţi faptele generalului Budişteanu, şi veţi fi perfect de părerea mea.
Guvernul acesta nu ne lasă măcar să respirăm. In toată lumea vacanţele parlamentare simt o epocă de odihnă pentru oamenii politici. La noi tocmai acum începe dandanaua. Ar trebui să votăm o moţiune prin care să cerem liberalilor să ne dea răgaz pînă la Septembrie.
SfTrşesc: liberalii afl dovedit că suut pierduţi moraliceşte. Simţind aceasta, afl făcut apel la toate reservele şi, cu pistolul la frunte, le a silit să le ia apărarea.
Campania de răsturnare, cum a spus-o deja d. Lascar Catargiu, s’a început. In scurtă vreme vom fi la putere şi atunci noi nu vă vom cere unanimităţi, ci vă vom cere să aveţi o măsură mal dreaptă şi mal largă şi să ţineţi seamă şi de opiniunile adversarilor. (Aplause).
Discursul «1-ltii Lnarar Catargiu
Domnilor,
Văd cu bucurie că cetăţenii Ieşeni, de cite ori se face apel la el, cînd interesele ţărel sunt ameninţate, se grăbesc cu toţii a veni.
Bucuria ce o simt e cu atit mal adincă cu cit nu pot uita că din Moldova a pornit avîntul ce a făptuit Romînia de asta-zl; şi că printre d-voastre sunt tineri ce aă moştenit de la părinţi datoria de a fi nădejdea ţărel.
N’am făcut apel la d-voastre in urma unei întimplârl pur politice şi care ne ar face să ne strîngem rîndurile şi să ne numărăm; aici nu e chestie politică, e ceva mal presus de politică, e vorba de fapta îndrăzneaţă pe care un guvern abia născut, dar împovărat cu păcate, a săvirşit’o lovind în conştiinţa noastră a tuturor, batjocorind Biserica noastră creştină şi batjocorind ţara întreagă în faţa streinătăţel.
laşul a fost în trecut martorul ridică-rel cu gendarmJ a unul Mitropolit, cînd, sub Cuza Yodă s’a surghiunit la Slatina Mitropolitul Sofronie.
D-voastre însă, ştiţi cu toţii că Camera de atuuicl a numit îndată o comisie, şi că a ajuns ca raportorul (aveam onoare să Că efl) să citească numai raportul acelei comisiunl pentru ca ministerul să cadă.
—	Nu, zise Benoist aproape fără voia lui. Nu pot să cred aceasta ! El vă cunoştea, el vă aprecia.... nu-şl schimbă cine-va opiniunea într’un minut.
—	Şi cu toate acestea el l’a rupt l’a distrus...
—	Poate cu gîndul ca nimeni să nu-1 mal atingă după dînsul! adaose Benoist la ntimplare.
Explicaţiunea nu era de loc satisfăcătoare ; cu toate acestea ea linişti puţin pe Estella, care în acest moment, zdrobită prin lunga sa aşteptare, era mal uşoară de convins. Ea întinse mina fostului săfl inimic devenit credinciosul el aliat, şi-l lăsă să plece fără nici o vorbă. înainte de a se duce la d-na Montclar, ea avu un moment curiozitatea de a se duce Ia rîndul său se răscolească sertarele biuroulul lui Raymond... La ce bun ? Benoist nu văzuse totul cu atenţiune? încrederea ce avea in acest inamic din ajun era aşa de mare pe cît era de inexplicabilă ea se hotărî de a se încrede în el cu desăvîrşire.
Benoist nu mal puţin era moralmente o-bosit în urma cercetărilor ce făcuse; res-pirînd aerul umed şi rece al bulevardului Saint-Gerniain, el auzea încă In mintea sa bucăţi de frase atît de ale lui Raymond cît şi de ale Estellel ; ochii generalului 11 urmăreau în aşa chip în cît în două rîn-durl i se păru că-i vede în chipurile cari treceafl pe Iîngă el... A-treia oară, el se opri brusc, în dreptul unul felinar, o femee îmbrăcată în zdrenţe aproape, prăpădită, a-vind buchete de viorele înlr’un coşuleţ, implora în tăcere mila trecătorilor prin privirea ochilor săi negri, catifelaţi, cari semănat! cu acel din portret.
—	Sunt turburat—gîndi Theodor. Dacă aceasta va mal continua, cred că şi efl lini voi eşi din minţi 1
FOIŢA ZIARULUI «EPOCA»
HENRI GIU VIM.E
30)
Camera de atunci, era Cameră aleasă după legea convenţională, şi tol-d’a-una se afla intr’însa o minoritate care ştia a’şl face datoria.
Nu se pomenea pe atunci de unani-mităţile cu cari guvernanţi de azi afl înzestrat-o după ce tot el singuri afl modificat legea electorală şi Constituţia.
Am fi nădăjduit că după atît amar de lupte, din cari au eşit unirea şi întemeierea unei dinastii care să ne dee liniştea inlăunlru şi fala în afară, că după progresele în instituţiile şi în moravurile noastre politice, am fi nădăjduit ca asemeni nelegiuiri nu s’ar mal fi putut întîinpla nici odată.
Guvernul actual însă ne a dovedit că ne înşelăm; că n’avem nici legi, nici instituţii, şi că la noi se poate tot.
Deci suntem astăzi întruniţi spre a ne sfătui; să vedem ce avein a face pentru a pune stavilă pornirilor acestui guvern, care în opt luni n’a cruţat nici justiţie şi a isprăvit prin a se scobo.i la intrigi josnice intre Vlădici, abuzind de slăbiciunea unor bâtrînl ca să le smulgă iscălitura pentru o nelegiuire; toate aceste, spre a face din Capul Bi-sericel şi din clerul subaltern agenţi politici şi unelte.
Cu asemenea procedări numai pot fi nici Biserică, nici Stat.
De aceea opinia mea este că actualul guvern, care nici nu merita acest nume ; să fie cît mal grabnic răsturnat.
Pentru acest sfîrşit, cu mic, cu mare; trebue cu toţii să protestăm din toate puterile noastre;
Să cerem un guvern de oameni cari să respecte şi legile şi Biserica Ţărel, spre a putea avea, şi noi, pace şi linişte în credinţele noastre de veacuri, şi a ne recăpăta încrederea in legile pe cari s’a întemeiat Statul Romîn şi in puterea şi propăşirea Iul. (Aplause prelungite.)
După întrunire
După întrunire publicul a condus cu urale pe căpeteniile noastre la clubul conservator.
De la balcon dd. Take Ionescu şi Panu au vorbit spre a mulţumi publicului imens adunat înaintea clubului.
Seara, plecînd dd. Panu şi Take Ionescu, o lume aleasă şi un public imens s’a dus să manifesteze la gară şi trenul s’a pus în mişcare în mijlocul urarelor resfir şite.
D. Lascar Catargiu a rămas în Iaşi, unde va sta pînă mîine spre a visita pe ma i mulţi amici politici.
O deprimare generală a produs prin toate cercurile guvernamentale întrunirea de eri a colectiviştilor.
In special abstinenta d-lor Cos-tinescu, Lascar şi Porumbarii a fost mult comentată, cu atît mai vîrtos că guvernul răspîndise vestea că aceşti domni vor lua cu-vîntul pentru a apăra infamiile tovărăşiei Stătescu-Săr ăţeanu-Măr-găritescu.
Nu numai că aceşti domni au refuzat să vorbească, dar nici nu s’au arătat măcar pe la întrunire.
Colonia Grecească din oraşele Brăila şi Galaţi aQ format cîte un
XXII
D-na Montclar nu mal eşea; aerul vitt de afară ÎI ardeafl organele sale de o sensibilitate morbidă; doctorii, întrebaţi, fură de aviz ca să-l semnaleze în interiorul apartamentelor un aer curat, care să fie reînouit pe cit va fi mal mult posibil, fără a o es-puue însă brutalităţeî atmosferei de iarnă. Ea trăea într’o atmosferă factice, atît în sensul real cît şi în cel figurat, nepoata sa grupînd în jurul el, prin multă Îngrijire şi atenţiune delicată, un mănunchifl de foşti obişnuiţi al familiei, cari puteai! la rigoare să-I dea iluziunea unei societăţi. Biata femeie, din zi în zi mal slăbită, nu cerea altceva mal mult de cît să se stingă cu încetul şi fără zdruncinături.
Aceste rămăşiţe ale foastel fiori ale bunel societăţi parisiane nu arătafl Estellel nici răceala, nici cordialitate; o acceptai! ca fă-cînd parte din hotel.
Ea nu turbura de loc conversaţiunea lor şi nu turbura jocul lor de cărţi; ceaiul safl spuma uşoară a ciocolatei erau foarte acceptabile, servite de frumoasele sale mîinl, şi chiar mulţumindu-I nu i se precupeţeai! su-rlsurile. Clţl-va bărbaţi, din acel cari, cn toată vîrsta lor, nu abdicase de la orl-ce pretenţiune, i-ar fi făcut voios curte, dacă urlcioasa legendă n’ar fi aruncat asupra aspiraţiunilor lor un văl de dolifl.
Estella ştia că nici unul din aceşti oăr-liaţl amabili, nici una din aceste femei politicoase nu vor avea pentru ea o vorbă de bunătate safl numai de compătimire,'în ziua cînd va perde pe mătuşa sa; ea ştia că a-ceastă bandă de amici şi de amice, foarte egoişti, o vor părăsi în ziua cînd masa va înceta de a mal fi întinsă; dar se păzea de a spune ceva despre aceasta d-nel MontclaJ. Din contra, ea îl lăuda, cînd găsea ocaziu-
comitet pentru a veni în ajutorul familiilor connaţionalilor lor cari aQ căzut în revolta din Creta,
Comitetul din Brăila este compus din : dd. Embericos, Violatos, Ma-tarangas, etc. şi aQ adunat pînă acum 7000 lei.
D-nil Zamfiroto, Corovisiano, Ca-ravia, etc., membrii comitetului din Galaţi, aQ strîns pînă acum suma de 8000 lei, cari împreuna cu banii adunaţi din Brăila, vor fi trimişi lainiliilor din Creta, rămase fără adăpost.
Astă noapte, ani primit din Craiova următoarea telegramă:
Consiliul baroului craiovean, sezisat de cererea advocatului Cris-tache Peşiacov de a şterge din barou pe advocatul deputat guvernamental Gogu Ştefănescu, pe motivul că face comerţ cu firmă înscrisă şi afişată şi calcă prin a-ceasta legea şi regulamentul baroului, cum şi demnitatea profesiu-nei de advocat, respinsese această cerere, contrar părerei decanului, d. advocat Betolian.
Baroul fiind astă-zl convocat de decan, a hotârît cu două treimi respectarea regulamentului şi ştergerea advocatului negustor Gogu Ştefănescu, dînd vot de blam d-lor Filipini şi Peruianu, membri în consiliu şi advocaţi guvernamentali.
Tot aparatul guvernamental pus în mişcare a fost învins şi figura celor învinşi îti inspiră milă.
Steaua celor ce au guvernamen-talisat toate profesiunile începe să pălească pe toată linia.
Liberalii sunt bătuti la Craiova ca şi în toată far a; opinia publică cinstită îî desaprobă cu tărie.
Despre întrunirea de la Dacia
Precum am spus, ceea-ce domina în această întrunire, eraO ţăranii aduşi cu sila.
Putem afirma că preoţii, învăţătorii şi primarii din jud. Ilfov aQ primit poruncă să vie la întrunire.
Cît pentru cîrciumaril din judeţ, el aQ fost ameninţaţi prin toate mijloacele, dacă cum-va nu vor veni la întrunire.
Printre aceştia putem cita pe cîr-ciumarul din Moara Săracă, care faţa cu martori a spus unul amic al nostru, cite ameninţări i s’aQ făcut pentru a veni la întrunire.
***
Cerem ziarelor guvernului ca să ne citeze măcar două-zecl de nume de comercianţi cu vază din capitală cari aQ participat la întrunirea liberalilor.
*%
Eri s’aQ luat cu chirie din hala
vechiturilor haine pentru a îmbrăca
pe sergenţi şi pe guarzii comunali.
*
* *
In mijlocul întrunirel s’aQ asvîr-lit din loje în sală nişte manifeste, prin cari se protesta în contra politicianismului liberalilor.
nea, buna graţie şi spiritul oaspeţilor săi, doritoare mal cu seamă de a-I da pînă la urmă toate iluziunile cari nu depindeai! de cît de ea.
—	Nu vel fi de tot singură după mine, copila mea, ÎI zise într’o zi bătrîna femeie, vel avea pe lingă tine pe amicii mei, cari te vor ajuta ca să-ţi mal formezi alţii, înainte de dispariţiunea lor. Nu toată lumea este aşa de răutăcioasă ca cea de la Saint-Aubin. Vezi pe Benoist?
N’am găsit noi oare în el un adevărat prieten ?
—	Şi mal avem încă ca prietenă pe mama lui! zise Estella pentru a complace mătuşei sale.
—	Mama lui? El are mamă? Ah! da, o femeie admirabilă, care se ocupă cu viile sale, mi-aduc aminte... Nu este de viţă a-ristocratică, tînărul Benoist, dar este cel puţin foarte bine crescut.
Numai din Saint-Cyr pot eşi asemenea bărbaţi.
Raymond îl stima foarte mult. Ce face el acum? Chimie, mi se pare? Mi-a vorbit de îngrăşăminte.
Deallminterl, nu înţeleg nimic. Ce mln-căm aslă seară?
Estella răspunse la toate întrebările pe cari i le făcuse d-na Montclar, dar mintea sa era aiurea. Modul cum bătrîna femeie II vorbise de Benoist, rănise adine o fibră a cărei existenţă ea o ignorase pînă atunci; acest ton protector puţin despreţuitor, vorbind de proprietarul de vil şi de mama lui, o atinsese ca şi cum fusese vorba de propria el persoană. Pînă atunci ea nu văzuse în Benoist de cit omul moral, odinioară judecătorul săfl, astă-zl aliatul sâfl, veşnic a-micul lui Raymond; ea observă pe dată că avea şi el de asemenea o viaţă sociala, o* cupaţiunl, amici, rude la cari ea nu glndise
In timpul cuvîntărel d-lul Sturdza s’aQ auzit mereQ în sala murmure de protestare şi mal multe întreruperi.
Un tînâr, d. Vasile Crişan, a fost arestat şi se afla şi acum la poliţie.
* *
« »
€n concluzie Ia aceste note a-dresiini partidului liberal următoarele sfidări :
Desfideni pe liberali să ţie o Întrunire publieu tn eapitală Iară a aduee publie din pro vinele $1 de la ţară ;
Desfideni pe liberali să ţie o Întrunire eontradietorle eu noi, Chiar eu public de la ţara iji din provincie.
In urma inspecţiunilor ce se fac în acest moment, mal mulţi ofiţeri superiori de diferite arme vor fi puşi la retragere din oficiu, fie pentru atingerea limitei de vîrsta, fie pentru aceea a împlinirel termenului de serviciQ.
In cercurile militare bine informate se vorbeşte de doul generali chiar, şi de mal mulţi coloneii şi majori din cavalerie cari sunt în condiţiunile legel actuale pentru a fi trecuţi în această noua poziţiune.
Precum am anunţat deja, în congresul morarilor ce s’a ţinut la Focşani s’a ales o delegaţie, compusă din: dd. Milas din Brăila; Assan din Bucureşti; Oroveanu din R.-Sărat; Spaniei* din Botoşani ; Vasilescu din Ploeştl şi Kremnitz din Piatra, pentru a înainta Ministrului Domeniilor un memoriG.
Aceasta delegaţiune s’a prezintat Sîmbata după amiazl d-lul Ministru al domeniilor şi i-a prezintat un memoriu, prin care, printre alte, cer desfiinţarea taxei maximale comunale pe faină; desfiinţarea taxei de export de l|a°|0 şi reducerea transportului pentru faina şi pentru grîuf măcinat în ţară şi destinat exportului.
Cunoscutul violonist d. C. Diniitrescu, a compus o nouă horă veselă, anume «Hora Senatorilor».
Muzica acestei hori îţi produce o impresie plăcută, prezintîndu-ţl oare-cum traiul dulce al onorabililor la Senat.
întrunirea de la laşî
La orele 7.15 primim de la corespondentul nostru din Iaşi următoarea telegramă:
Întrunirea s*a deschis la orele 8 : tneă «le la orele 2 vasta sală B’astia gemea «le lume.
Pe scenă au luat loc statul-mn-jor al partidului conservator şi delegaţiunile din judeţe.
Iii Hală e tot ce laşul are mal distins.
Intrarea d-lor I.aaear Catargiu, Tacite Ionescu, Panu, Dini. A-ievnndri‘M4*u şl «•eî-l’alţl c salutată cu aplause şi urale prelungite.
D. I.ascar Catargiu, care prezidează-, deschide şedinţa prin o cuvtntare acoperită eu aplause entusiaste.
Ca orele 3.30 ia «‘uvîntul d. Dini. Alexandrescu, distinsul profesor universitar.
de fel. Fără îndoială, Benoist este un nume burghez şi chimia este ştiinţă modernă; dar oare aceasta ridica meritul omului care să căznea să fie folositor?
Estella nu avusese nici odată prejudecăţi aristocratice, mama sa, care aparţinea nobleţei, se căsătorise cu un simplu burghez; D-na de Polrey nu profesa nici o opiniune afară de o perfectă supunere convenienţelor; tlnăra fată îşi formase pentru ea o filozofie proprie, văzînd la şcoală nu mile şi originile cele mal jdiverse obţinînd Jamiciţil şi recompense egale ; modul cum d-na Montclar clasase pe Benoist într’un grad inferior îl păru nedrept şi stîrni în ea o mică revoltă.
Inima sa bună şi raţiunea sa îl probară aproape imediat că bătrîna femeie nu vorbise din răutate; afecţiunea sa nu primi nici o atingere, dar ea simţi într’însa o mare dorinţă de a despăgubi victima iuconscientă de această mică umilire-ignorată, şi stima pe care ea o avea pentru Benoist se mări pe dată.
D-na Montclar invitase pe Benoist să vie seara, ori cînd ar fi voit. El se prezentă într’o Duminică ; dar se simţi aşa de străin faţă cu oaspeţii prezenţi în cit nu se găsi la locul lui. Estella se aşeză Iîngă dînsul şi 11 vorbi, de o dală el observă că era privit şi o răseaţă arzătoare acoperi bărbăteasca lui figură. Va 11 trădat el oare prin vre-o imprudenţă secretul pe care d’abea îndrăznea să-şl-l mărturisească Iul însuşi? Aceste fiinţe reci, nepăsătoare, dacă nu ostile, observaseră ele că iubea la nebunie pe văduva lui Raymond de Beaurand ?
(Va urma).
www.dacoromaoica.ro
După I>-na vor vorbi <l-nii Tarhe lonescii, (J. Panii si Lasoar (]a-(argiu.
♦
* *
Un ultimul moment mal primim din laşi următoarea telegrama :
După discursul spiritual şi muşcător al d-lui Dim. Alexandrescu, care a lost lung aplaudat, a luat cuvîntul şi vorbit cu multă căldură d. Teodor Emandi.
Apoi d. Tache Ionescu e primit la tribună cu ovaţiunl nesfîrşite; a rostit un discurs academic.
A arătat cum guvernul liberal a atins tot ce are neamul nostru mal sfint.
Pe urmă d. 6. Panu, in discursul săă des aplaudat, a dojenit în termeni admirabili pe acel cari au votat pe liberali.
In urmă d. Lascar Catargiu este ascultat în tăcere şi cu mult respect. Cu-vîntarea sa e acoperită de salve de a-plause.
Intrările salel şi stradele laterale sunt pline de lume; tot laşul este în picioare.
La ieşire mulţimea cetăţenilor a făcut oratorilor ovaţiunl entusiaste, conducîn-du-i în triumf pînă la clubul conservator în urale nesfîrşite.
Acolo d. Tache Ionescu a mulţumit
pentru această puternică manifestare de simpatii şi solidaritate cu partidul conservator.
Mîine detalii.
EDIŢIA a 3-a
D!N CAMERA FRANCEZĂ
(Prin fir telegrafie)
Madagascarul colonie franceză.— Desfiinţarea sclavaginlnî.—
Paris, 8 Iunie.
Adunarea discută proiectul de lege de-clartnd Madagascarul colonie franceză.— D-nu Hanotaux zice că încă din Maiă trecui. regimul protectoratului devenise cu neputinţă şi că nu mal era altă soluţiune de cit anexarea. — Origina acestei situaţiunl este în declaraţia citită la Cameră la 15 iVoembrie 1895 de d. Bertlielot, şi care zice că Madagascarul trebuie să fie pe viitor o posesiune franceză, spre a nu se mări cheltuielile.
Camera adoptă fără scrutin articolul ti-nic al proiectului.
Mal mulţi deputaţi cer desfiinţarea imediată a sclavagiulul în Madagascar.
D-nu de Mahy depune o ordine de zi in vi tind guvernul să ia măsuri pentru ca sclavagiul, desfiinţat de drept, să fie şi de fapt şi această cît mal cnrlnd cu putinţă.
D-nu Meline constată că toată lumea este partizană a desfiinţare! sclavagiulul ; dar pentru aceasta e nevoie de un termen de transiţie.
D nu Meline primeşte ordinea de zi a d-lul de Mahy, care este adoptată cu 544 voturi.
Totalul proiectului s’a adoptat cu 829 voturi contra 82.
Italienii în Africa
(Prin fir telegrafic)
Roma, 8 Iunie.
Messcigero zice că o scrisoare a unul soldat italian prizonier al Iul Menelik, a sosit în familia sa la Turin. Scrisoarea zice că 1500 de prizoncrl se află la Adissa-Baba. Călătoria lor a ţinut două luni şi în acest timp s’aft hrănit numai cu orez prăjit sau fiert.
Prizoneril au fost incunoştiinţaţl că vor 11 întrebuinţaţi la construirea nouel reşedinţe regale a lui Menelik.
TURBURlRiLE DIN CRETA
(Plin fir telegrafic)
Constantinopol, 8 Iunie.
Desordine noul aft isbucnit în Hauran ; Druşii aii nimicit 8 companii de soldaţi.
Ambasadorul francez a făcut noul demersuri pe lingă Poartă în favoarea Cre-lenilor.—El a cerut numirea unul guvernator creştin, recunoaşterea tratatului de la Hateppa şi convocarea adunării naţionale.
CiţI-va ambasadori aii fost însărcinaţi să se asocieze cu demersurile sale; alţii aşteaptă instrucţiuni de la guvernele lor.
Roma, 8 Iunie.
Se anunţă din Constantinopol Agenţei Ştefani că ambasada austro-ungară a făcut demersuri pe lingă Poartă pentru pacificarea Cretei. Ambasadorul cere numirea unul guvernator creştin, restabilirea tratu-lul de la llaleppa şi convocarea unei adunări naţionale.
. Toţi ambasadorii aii fost însărcinaţi să sprijinească demersurile austro-ungare.
Constantinopol, 7 Iunie.
Azi a fost o Întrunire a ambasadorilor In privinţa afacerilor din Creta.
Constantinopol, 9 Iunie.
Trupele vor fi întărite cu două batalioane din causa tulburărilor din Hauran. Se speră că revolta va fi terminată în cu-î'ind.
O iradoa a Sultanului ordonă numirea u-nuî guvernator creştin la Zeitun.
A se citi în numărul de mîine începutul romanului
Miiicutoril «le foc
Londra, 8 Iunie,
Se anunţă din Buenos Ayres Agenţiei Reuter că intr'o conîerinţă a preşedintelui consiliului a ministrului de finanţe, şi a birourilor Caine-rilor, s'a decis ca proiectul de unificare a datoriei publice să se amine pînă la elaborarea textului proiectului de lege care să păzească interesele tutulor partidelor.
Madrid, 8 Iunie.
Camera Deputaţilor. Ministrul de finanţe depune proiectul de budget. Deficitul din 1891— 95 este de 25,000,000 franci; deficitul probabil din 1895-96 va fi de 22,000,000.
Bugetul extraordinar se urcă la 2.36,000,000. Principalele sale resurse vor proveni de la compania fermieră a tutunurilo", de la un Împrumut ia o bancă englezească şi de la impositul navigaţiunel.
Pelersburg, 8 Iunie.
Un ukas ordonă baterea unei medalii comemorative a iucoronărel de la Moscova pentru toţi funcţionarii civili şi militari cari aă asistat la serbările încoronărel.
Roma, 9 Iunie.
Regele a numit azi pe generalul Baldisera, mare cruce al ordinului militar de Savoia.
oniţă Fâlcuş, care avusese un proces cu victima şi pe care il pierduse.
El a tăgăduit faptul, Insă s’a Încurcat de tot clnd s’a aflat că cu puţin timp mal Înainte el cumpărase o puşcă de la un locuitor din acel sat.
Victima a fost lovită drept In cap, i s’afl găsit 5 sburături de plumb In cap şi una in glt.
Asasinul a fost imediat arestat. Instrucţiunea continuă.
DIN STRELVÂTATE
Speriaţi do albine.— Locuitorii din Bulevardul Arago aă fost zilele trecute vid emoţionaţi de o colosală invaziune de albine. Pe la 7 ceasuri seara un formidabil roiu de albine vine cu mare sgomot şi se aşează pe zidul caselor cu No. 7 din acel bulevard. Toţi locatarii, speriaţi de această invaziune îşi închid In grabă ferestrele-şi cuprinşi de spaimă nu mal indrăsnead să iasă din case. Unii din el s’ad dus să anunţe pompierii, cerludu-le ajutor. Aceştia Insă au lefuzat serviciul lor, nefiind vorba de incendiu.
S’a cerut apoi ajutorul poliţiei, care iarăşi} şi-a declinat compelinţa, ne-avînd aface cu făcătorii de rele. Desperaţi că nu pot găsi mijlocul de a se scăpa de aceşti vizitatori cari le turburau liniştea, locatarii s’au prezintat la laboratorul municipal, de unde In sflrşit doul amploiaţi au venit cu o scară şi cu ajutorul unei cutii sistematice ad reuşit să prindă mal pe toate zburătoarele caii făcuseră atita nelinişte cartierului întreg.
ULTIME INFORMATIUNI
V’iena, 9 Iunie.
Prinţul de Muntenegru a depus o coroană pe mormintul archiducelul Caroi Ludovic.
Budapesta, 9 Iunie.
împăratul a plecat la 8 ore şi jumătate la Vienn.
O delegaţie a doamnelor din societatea bucureştcană va merge Joi la 4'ăldărnsani pentru a preda 1. 1*. S. Sale adresa de omagiu a doamnelor romfuc.
Se anunţă din Peking «Agenţi*! Reuter» că muma împăratului Chinei a murit.
Sofia, 9 Iunie.
Meetingul anunţat de mult timp şi organi-sat de comitetul contrai macedonean s’a ţinut azi după amiazl.—Numărul asiste iţilor nu era considerabil. — Meetingul s’a ţinut Iu bună ordine.—D-nu Zankow presida şi doul deputaţi ad luat cuvîntul.
Berlin, 8 Iunie.
Reichsanseiger anunţă că împăratul a conferit cardinalului de Hohenlohe marea cruce a Vulturului roşu.
Berlin, 8 Iunie.
împăratul va părăsi Kiel la finele lunel pentru a face o călătorie în nord împărăteasa va rliinine la Kiel pînă lu 17 Iunie, apoi va merge la Gruenholz şi în urmă la Wilhelmshoehe.
Budapesta, 8 Iunie.
Cele două delegaţiunl ad Închis sesiunea lor.
Londra, 9 Iunie.
Se anunţă din C nslanlinopol Agenţiei Reuter că revolta druşilor se confirmă. El ar fi nimicit patru companii de soldaţi şi ar fi pus mina pe mal multe tunuri.
Se asigură că 12 batalioane vor pleca de la Salonic in Siria.
Londra. 8 Iunie.
Din Galaţi ni se vesteşte că poliţia locală împiedică cil brutalitate pe vînzătoril de ziare săvîndă «E-poca» în oraş şi prin localurile publice.
Protestînd în contra acestei nelegiuiri, facem răspunzător pe ministrul pe interne de orl-ce atingere ce s’ar aduce de slugile sale ziarului nostru şi vom proceda în consecinţă.
D-nu Al. Catargiu a făcut cri o lungă vizită I. P. S. Sale Mitropolitului Primat la Căldâru-şani.
Mîine vom da mai multe a-mănunte interesante despre convorbirea urmată între I. P. S. Sa şi d. Al. Catargiu.
Consiliul de miniştri a ţinut o conferinţă de două ore asupra situaţiunel parlamentare. Re-sultatul discuţiunel nu se cunoaşte.
Se crede că cabinetul a discutat chestiunea de a şti dacă trebue să meuţie legea asupra instrucţiunel in Întregimea sa, sad dacă trebue să o reducă la propunerea privitoare la sub-venţiunile de acordat voluntarg-elor schools.
Esitarea guvernului In lucrările legislative produce u mare nemulţumire printre ministeriali.
Madrid, 8 Iunie.
Se asigură că 50.000 de oameni de trupe vor pleca la Cuba, de la 15 August la 15 Septembrie. — Guvernul a cumpărat două torpiloare noul.
Madrid, 8 Iunie.
Senatul discută pe lung eestiunea arestărilor mareşalului Campos şi a generalului Borrero. Liberalii critică purtarea guvernului la această afacere, şi ii refusă un bill de indemnitato.
D. P. Poni a trimis un ordin
rectorului universităţii din Iaşi,
» » '
prin care îl invită să oprească ori şi ce lei de manifestaţie sad întrunire a studenţilor.
Atlăm oii «l-nil procuror Să-vescu n! judecător de Instrucţie Alexandrescu s*au dus ieri la 1,’ăldăriisanî in afacerea unei nouî plăzmuiri in contra Mitropolitului Primat.
I. P. S. Sa le-a declarat că dacă viu tu calitatea lor do magistraţi. atunci uici uu stă de vorbă eu diuşiî, căci după legile ţării numai un delegat a! Curţii de Casaţie poate să-i facă instrucţie.
Roma, 8 Iunie.
Biurourile Camerei ad terminat discuţia proiectului de lege asupra reorganisăril armatei.
Guvernul a avut majoritatea în 3 biurourl din nouă.
—■o
Anunţăm cu mîhnire că d. Dinu Catargiu, fratele d-lui Lascar Catargiu, a încetat aseară subit din viaţă la Bîrlad.
I). Lascar Catargiu, dureros izbit de moartea neaşteptată a fratelui său, a plecat la Bîrlad.
Transmitem condoleanţele noastre venerabilului şef al partidului conservator.
Crime.—Delicte.—Accidente.—IntîmplSrî.
DIN CAPITALĂ
Iloţ prins.—Individul Florea Tudor al Saftel a fost prins erl de către agenţii poliţiei de siguranţă, avlnd asupra lui mal multe bijuterii şi inele a căror provenienţă el nu putea să o justifice. Din cercetările făcute s’a constatat că toate acele o-biecte aii fost furate încă de mal mult timp eu ocaziunea incendiului de la fabrica de petrol din comuna Militari.
Florea a fost arestat si cercetările continuă.
Un paricid.—Erl după amiazl individul Petru Angliei, domiciliat Iii strada Ştefă-neseu, clmpul Teiului, lufndu-se la ceartă cu tatăl sătt Angliei ion, a luat un revolver şi a tras un ioc asupra părintelui său.
Glonţul a lovit pe Angliei Ion în braţul stîng, făcîndu-I o rană destul de gravă.
Poliţia fiind avizată despre această crimă, s’a dispus transportarea rănitului la spitalul Colentina, iar denaturatul liă a fost i-mediat arestat.
DIN ŢAItĂ
Asasinat. — Joia treeută, pe la orele 3 noaptea, pe clnd comerciantul Ghiţă Ionescu din comuna Băicoiu era în faţa prăvăliei şi îşi aşeza mărfurile pentru tlrgul de sâp-tămlnă ce se face acolo, s’a auzit o detunătură de puşcă care l’a omorlt pe loc.
Focul a fost tras din grădina proprietăţel vecine, a d-nului general Călinescu. Ucigaşul bănuit este un locuitor din acea comună I-
Miiue vom publica pe larg însemnatul Ni Ntrsiliieitul «liscuiN rostit la laşi «le «1. Tache lo-nescu.
Erl citindu-se prin toate bisericile din Capitală enciclica locote-nenţel mitropolitane, credincioşii aii eşit în mod ostentativ din mal multe biserici.
Ast-fel putem cita bisericile Doamna JBălaşa, Kreţulescu, Biserica Albă, etc.
Pînă şi caii Mitropolitului Primat, In valoare de aproape 15,000 lei, sunt sec-festraţl in grajdurile mitropoliei.
De clnd Mitropolitul a fost izgonit cu forţa de la mitropolie, caii n’aă putut Ii scoşi la plimbare şi la aer nici măcar în curte. Procuratorii I. P. S. •Sale au reclamat ministerului cultelor, ministerului de justiţie, procurorului general şi prefectului de poliţie cerîud să permită plimbarea cailor măcar în curte, căci alt-fel se înţelese şi se strică. Nu, n’aă permis nici măcar atita bandiţii de azi!
Intre cuiiosităţile Bucureşliulul trebue să semnalăm clavirul care serveşte pen-
tru lecţiunile elevelor la Conservatorul de Muzică.
Se zice că acest instrument — astă-zl proprietatea Conservatorului— ar fi fost adus în Romînia de împăratul Traian ciad a fondat Dacia.
Aceasta tălmăceşte cu prisos halul în care au ajuns toate notele şi sunetele îngrozitoare ce produce îndată ce le a-tingl.	-	'•
Există la Conservator un alt pian o foarte bun, dar care se ţine închis cil două rîndurl de chel Wertbeimer.
Probabil că după metoda Conservatorului nostru, un elev trebue să înceapă şi să urmeze învăţătura sa pe un instrument care sună falş spre a se perfecţiona în ştiinţa muzicală !
Din Isprăvile satrapului Săvoaim
Din Echoul Vranceî:
Se ştie că la Panciu a intrat mare dihanie între d-nil Vlădoyanu-Butescu şi C. G. Ghindar. Cel d’întliu, vor să-l mănînce pe cel din urmă.
D-nu Săveanu ca să-I satisfacă a cerut (?) d-lul Ghindar poliţaiul dimisia, spunîndu-I că are să-l scoată prefectul şi e mal bine să-şi dea el dimisia, căci s’a înţeles cu prefectul; acestea i le-a comunicat d-nu Săveanu bătrînulul Ghin-dar printr’o scrisoare.
Bătrînul sfătueşte băiatul să-şi dea dimisia şi-l trimite in Focşani în acest scop. G. Ghindar să duce la d. Săveanu, [ie rare nu-1 găseşte acasă, şi fiind-că nu vrea să piardă vremea, s’a holărlt s’o dea însuşi d-lul Prefect, şi motivată.
Se duce la d. Munleanu la hotel Tran-daf şi-şi prezintă cererea. Tablofl. Prefectul să indignează pentru ce-şl dă dimisia după vorba d-nulul Săveanu. că cine-I acesta şi ce obiceiu e acela de a considera pe d. Săveanu drept Prefect.
—	Da bine, d-le Prefect, d-voastră ’ml aţi cerut dimisia.
—	Nu ţi-am cerut nimic.
—	Aţi spus d-lul Săveanu...
—	N’am vorbit nimic cu el.
—	I-aţI scris...
—	Minte! Du-te la post. Eu sunt prefect, nu d-nu Săveanu.
Băiatul a rămas perplex. Nu ştie cui să se închine, lui D-zeu ori Iul Sabaot.
Intorcîndu-se Ia Săveanu să-I impute această escrocherie d-sa a început a-1 înjura pe Prefect spunind d-lul Ghindar, că vrea să-l înlocuiască după rugăciunea d-lor Vlădoyanu-Butescu.
Erl, Duminica 9 Iunie, a încetat din viaţă tînărul
C0NSVAHT1K S. ANTONESCU
Secretar la parchetul din BuzCQ.
A V I s
Compania de Gaz din Bucureşti are o-noarea a aduce la cunoştinţa onor. Public că cu încăpere de la 1/13 Iunie a redus preţul cokulul de prima calitate fără praf la:
Lei 55 tona de 1000 klgr. transporlaţ in saci la domiciliul cumpărătorilor,
Lei 50 tona de 1000 kgr. loco şi la Usina de Gaz.
Direcţiunea
GIRAI >INA
CENTRALA
ŞI HALA CU BERE
FOSTA ST A V KI-L1E DE RTAFEL
Intrarea prin Strada Enei şi Academiei Bere din Fabrica Luther MÂNCĂRI CALDE ŞI RECI
In fle-care seară o orehostră compusă din 12 porsoane sub conducerea cunoscutului Profesor de violină
C». A. DINICU
Cu un program cu totul nott
Programul va fi schimbt in fie-care seară.
Orchestra se compune din Artişti marcanţi Intre cari şi cunoscutul oboist
IOAN GEORGESCU
In fie-care MERCUREA ŞI VINEREA MUZICĂ MILITARĂ
Intrarea liberă.
128 12-2
Braşovul ca saison de vară
a devenit din an în an mal căutat, din cauza temperature moderate, apel sărate de Isvor şi a investiţiunilor noi de frumuseţe şi utilitate publică. In acesta n s’a făcut şi o bae de hydroterapie modernă şi una Knelpp.
Cine dorresc locuinţe bune, să se adreseze la timp în VII Ia Kertseli unde sunt odăi «le inciţi rial cu luna, cu Haptătnîna r*i cu ziua, §i apartamente foarte elegant mobilate cu Iu îi a. Restauraţie in grădină. Vedere frumoasă din toate camerlle pe promenadă. Aer curat. Curăţenie oeo-sebită, servicii! prompt. Mobile noul, elegante. Aşternut nou. Muzică aproape în toate zilele. Nu trebue btiţje tiind gara o-raşulul vis-â-vis de vi llă. Nu se daft bacşişuri.
Preţul zilnic de la 1 11.—4 fl. Camerele împreună cu entrd separat‘2 fl. — Preţurile pe Jumătate de la Octombrie pînă la Maiil.
111________________________________8—5
Villa Kogălniceanu Constanţa
Joi 13 Iunie anul curent, să vinde de către Tribunalul Constanţa prin licitaţie publică casele defunctului Mihail Kogălniceanu, situate chiar-pe Bulevardul Elisabeta împreună eu grădina din faţă. A vis amatorilor.
124	5-4
Doctoru XOHT 1AIU
Fost medic secundar al Spitalelor din Bueuresei
Stabilit in Ciiupulung dă consultaţiunl pe timpul vereL
Câmpulung.	Strada Mircea-Yodă 15.
127____________________30-3
B0ALELE SIFILITICE
Aqiniinţa bărbătească
Vindecă după cele mal noul metode radicale fără durere şi împedicare, după o experienţă de 23 aul. Specialist în boale lumeşti
»r. T II b se
POŞTA ADMINISTRAŢIEI
Domnii abonaţi a cărora abonamente expiră de Ia 15 Iunie corent, slut rugaţi ca pînă la acea dată să bine-voiaseă, în caz de re-înoirea abonamentului ce afi, să înainteze costul pentru a uu suferi vre o lntîrziere sau luircrupţie a ziarului nostru.
Biroul avocaţilor
si şi Alex. Pastla
s’a mutat
«TISA DA RI8ERIGA-13NEî 12
vis-a-vis de Primărie.
116	10—5
Strada Emigratu No. 1, intrarea numai prin strada sf. Voivozi. (Tramway).
Consultaţiunl de la 10—1 dim. şi de la 5—8 seara. Loc separat de aşteptare pentru fie-care. 23	30-2
©e vlnzare “"“'î™?®1*
Olt şi soseaua principală a ţărel de la Curtea de Argeş la riul vadului, drum de fier Bucureşti Curtea de Argeş, avind Marmor:! granid alba si albastru cum şi alte minerale de mare valoare, plus pădure ae brazi molifţi seculari, caro se vinde şi singură, asemenea se poale deschide carieră de piatră marmoră şi ţiment marmoră.
Doritorii se vor adresa la d. Al. Carpeuişanu bulevardul Elisabeta 18.
112
30—
12
Bogat asortiment de arme «le vlnătoare de ot felu de la 75 Ie! la ÎOOO lei bucitta. Arme «>u «tona ţevi pentru alice, cu cocoaşe şi fără cocoaşe,—puşcă-earabinu o ţeava alice, alta glonţ; puuşticn trei ţevi „Trio“ două de alico alta de glonţ,— Fxprew-Bîtli*; fin lucrate carabine de precise, „Rubiui“ garau-tind tirul exactpîuă la ÎOOD metrii. Arme cu 2 perechi de ţevi.
Carabine en repetiţie importate direct din America Winchester, Colt, Martin, etc., cu 9,12 şi 15 focuri, recomandabile ca arme de apărare şi vi-nătoare la animale mari. 1‘iihcÎ «le salon de la 20 lei la 150 lei bucata, pistoale «le precizie, de duel, etc. — Maro asortiment de REVOLVERE de toate mărimele şi de toate felurile de la 8 lei la 200 Iei bucala. — Bogată coţecţiune de obiecte de vinătoare şi accesorii de urme.—Se găsesc: tot felul de Cartuşe englezeşti «Eley» franţuzeşti şi austriaco. — Cartuşe producînd artiflţii pentru puşti ual. 12, 16 şi revolvere cal. 7, 9, 12.
Obiecte de scrimă: săbii, florete, măscl, etc.
Atelier de reparaţii
II. !$• Zi&iraan
Calea Victoriei No. 44
11 C GVBKŞTI
lingă farmacia Brus Cel d’întiiu şi cel mal însemnat magazin din ţară dă ARME
70-86


www.dacoromanica.ro
T
\
EPOCA
7	CASA UE SCHIMB
11ESK1A & SAMUEL
BUCURESCI
No. 5 Strada Lipscani No. 5
Cumpăra şi vinde efecte publice şi face orl-ce schimb de monezi.
Ciir-nl pe ziua do 9 Iunie. 1890
	]cump.| Vlnd				
4»/o	Rentă Amortizabilă. . .	87	—	88' —	
5 »/o	» Ainortisabilâ. . .	«99	—	99	%
6 «/»	Obligat, de Stat (Cov. R.) .	100	—	101	V»
5°/o	» Municipale din 1883	96	—	97	V*
5»/.	» » » 1890	95	V*	95	—
5*/»	Scrisuri Funciar Rurale .	93		94	'/«
5«/,	» » Urbane .	90	—	90	V.
6°/o	» » » Iaşi .	84	'/•	85	
	Acţiuni Banca Naţională.	ICO".		1610	
	» » Agricola .	200	—	204	—
	» Daria Romînia asig.	405	—	410	—
	> S-tea Naţionala asig.	420	—	425	—
	S-tatea de CoustrucţiunI .	180	—	185	—
	Florini valoare Austriacă.	2	10	2	13
	Mărci Germane ....	1	2.1	1	25
	Băcnote Francezo . . .	100	-	101		
	> Italiene.	89		93	
	» ruble hirtie . .	2	68	2	70
Imprimarea cu maşinale dublu-cilindrice, din fabrica Albert & C{®, JTrankenthal şi cu caractere din fmideria de litere Plinscb din Frarik-furt A/M KSEfflS!35SS38B3
ATELIER DE LACATUŞRIE
şi pentru
— COlVSTnUCTMlWE WfE t'SBSl —
I. IIAUCur
— Strada Isvor, TVo. HO Bvxcxxresci —
efectuiazâ tot felul de lucrări de fier pentru Binale, precum: Grilage, Porţi, Balcoane, Uşi Ferestre. Marchize, Scări, Lămpi, etc.
specialitate florărie, acre, gradine ne earnă, pavilioane in fier ctc. etc,
Primesc comande nentrn Provincie:
— Preturi HKoderate —
* • 100 -«
MARELE BAZAR CENTRAL
Sub Hotel Boulevard, Calea Victoriei
Anunţă pe onor. public din capitală şi provincie c ă pentru sezonul de primăvară şi vară ’l-a sosit pi MARE şi BOGAT ASORTIMENT de UÂI3ÎE pentru BĂRBAŢI şi BĂEŢI^j^ cu preţuri foarte eftine.	1>E
REMAR , AT
Stă Ia disposiţia t ienteleI un foaile fnn.es şi bogat urcrli. meni de stofe fine penlru haina de coman-^Nr—dă efectnabile prompt şi cu preţuri’reduse.
Rog pe onor. public d’a visiia magasiuul med pentru se convinge de eftinătatea şi qualilalea bună a mărfurilor.
Marele Bazar Central (sub Hote) Bulevard)
70	Calea Victoriei	25—13
I. DIAMAND
Atelier de Legătorie de Cărţi
Instalat pe lfagl
Tipografia «Epoca»
Bucureşti, Slr. Clemenţei, 3
T.ucflnd mal mulţi ani în fostul atelier «LINDNER», sunt în măsură a executa cu cea mal mare acurateţa, eleganţă şi promptitudine, orl-ce lucrare atingătoare de a-ceasta branşă, cu preţuri inal reduse de cît orl-unde.
Este suficient a mi se adresa o cartă poştala pentru ORl-CE COMANDĂ, pentru a mă presenla la domicilia.
75
La Typografia «Epoca» se vinile bir-tie maculatură cu 45 hani Kilogramul în pachete de 10 kilograme.
LA DEPOSITUL
DE
80M2 americane
veritabile HELIOS
Bucureşti. — Strada Doamnei No. 21
Maşina «Vnloau»
Cea mal nouă invenţi-une Americană indispensabil pentru orl-ce familie. Această maşină găteşte In 2 minute ori şi ce fel de Bucate, Cafea, Ceai, etc. şi arde cu petrol fără fitil, transfor-mlnd Petroliu în gaz aerian, neconsuinînd mal mult de cit o centime pe oră.
Mare Deposit de Lămpi, maşine pentru lumina in-cadescentă cu spirt şi gaz aerian, precum şi maşine «Ilelios» pentru Pelroiiu. A. Becbenberg
82
16-5
siiESi;
La Tipograiia EPOCA se vinile hîrtie maculatură cu 45 hani kilogramul, în pachete de 10 kilograme.
f1, PES111
BtrCUiRESOZ No. 280 — Caea Moşilor, — No. 280
Bci'oniamtă
L0C0M0BSLE
cu aparat de ars paie §i orl-ce combustibil
4»
TREERÂT 0
Sistem şi eonstrneţiunea nou de tot pentru 1896 atît Locomobile cit şi Treoră-torî sunt cele mal bune şi cole mal renumite d.n fabrica D-lor
Ransomes, Sims & Jefferies. i

In sfîrşit recomanda "i fabrica sa de reparat maşine agricole, Mori siraplo şi sistematice, Batoase de porumb, Morisce, Grape de fier şi toate resorvele pentru Loco mobile si Treerătorî.	65	’	_____________j» -'-S_____________
mm
P0ATEH
il
Sa-şl comande cine-va Haine pînft nu vizitează renumitul Magazin ISAZAIfUIz B£OAL, casă de încredere, unde sosesc succesiv colosale transporturi de stofe şi haine, lucrate cu o rară eleganţa.
BAZAtiUI BKOAWj
Casă do încredere
Tocmai în fuţa Prefecturel Poliţiei Capitalei 52	(25—24)
PITORE
ALBUAI ILUSTRAT IN 25 I»K l^VSOIOtJT.1-7 Apar două fascicole pe lună în teri ediţiuni diferite, : una în romîneşte, una în franţuzeşte şi una în nemţeşte.
Romînia Pitorescă va forma un superb album cu 200 de vederi: monumente, peisaje, lucrări de artă’ Aceste vederi, imprimate printr’iin procedeă special, sunt adevărate fotografii, sau mal bine zis adevărate tablouri. Acest album va constitui o lucrare artistică unică în felul el in Romînia.
Sub fie-care vedere este o notiţă, scurtă dar complectă, redactată de Domnul Gr. Tocilescu, membru al Academiei Romîne, ceea ce garantează exactitatea descripţiunel şi contribue a da a-cestel lucrări artistice un caracter literar şi chiar istoric.
PREŢUL UNEI FASCICULE
In capitală............................... 1.25
Iii provincie............................  1.35
Iu Rtrcinălafe.............................1.50
Nu se va da urmare nici unei cereri, dacă nu e însoţită de cost. Cererile să se adreseze editorului, d, Franz Du-schek, Bucureşti, str. Fraukliu No. 6, safi la administraţia ziarului Indipendance Boumaine.
ABONAMENT LA 25 DE FASCICULE
In capitală........................25 Iei
In provincie......................... 271.50	I».
In streinătate......................30 ici
ABONAMENTELE SE FAC LA EDITOR, D-XIIL FRANZ. DUSCHEK Bucureşti, str. Fraukliu no. (5
Ln administraţia ziarului *In«l<*pendai»ce Routuaiur-fjft In principalele librcfril din lard
Costul abonamentului se plăteşte înainte
A se specifica bine, ln cererile prin corespondenţă, ediţiunea ce se cere : romînească, franţuzească satt nemţească.
Pi TE1RICH & C-
BUCUREŞTI
^ O-—Strada Berzei.—1>.
INSTALAŢI UNI
DE
TEIiGRAF,GAZ v APA
Lumină incandescenta
pentru
Gaz aerian
— •4
«i
^Aparate «le gax
CLOSETE DE TOATE SISTEMELE
S3 M
SALON DE EXPOSIŢIE (ioo-70)
Proecto. — Eiurou de Construcţie. — Export BBSB^g®5S®SiSE88eEE5SBBMBBMg8®SaHmBSSBaHnSa î
Guturaie, Tuse, Bronşită
Grippe, Influenţa, Astmă
A se cere adresa
Bub6ie
Bote de Piele
JACOB,
In tote farmaciile.

Gatare
băsicei
«j
R
EDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA «tarului EPOCA se află In
strada Clemenţe! No. 3.
La Tipografia EPOCA se vinde litrtio maculatură cu 45 buu* kilogramul, în pachete do 10 kilograme.
KW**©»
^ CU PREŢURI FOARPE REDUSE
Lămpi, Articole do menagiu, Porţelanuri, Cristaluri
de Bacara, Alpaca, etc.
MAŞINE
DE
Bucătar ir
Sistem amoricr.d Cele mal practice şi cele mal solide.
Băi do sine, Duşo, Water-Closoto, Tout-i-l’egout etc. eto-
W. 8 IU G E Ml
Bucureşti str. Doamnei 8, vis-â-vis de Poştă şi Telegraf.
PILULELE ELVEŢIENE
ALE FARMACISTULUI
RrCHARD B II A D T
întrebuinţate de j>este 15 aul de Profesci l, medici practici şi de public şi recomandai ca cei mal eftin, plăcut, sigur şi nevătămător
MEDICAMENT 8>E CASĂ
La derangearea organelor Abdominale
La maladii ale Meatului, Iioemoriinizi (frin.jf), coitNtipntic, durere de cap, ameţeala, respiraţie grea satl dificilă, palpitaţie
(bălaie de inimă), coustric*imw <3e piept, lipsă de poftă de mineare, etc. — Pilulele elveţiene ale farmacistului Xtichard Braudt, din causa efectului lor agreabil sunt în genere preferaie ailor purgative de un efect neplăcut ca : săruri, ape amare, picături, etc.
A SE FERI LA CONTRAFACERE
do imitatiunl şi cereţi la toate farmaciile numai n-devărntelc PII.TLE ELVEŢIENE ale farmucistaliu KIC1IARO lirandt, şi observaţi bine alăturata marcă cu Crucea aibă, pe fund roşiii şi numele Kicit. lirandt.
Pilulele elveţiene contrafăcute şi împachetate similar pentru a induce publicul în eroare nu produc nici odată efectul adevăratelor pilule elveţiene ale Iul Richard Brandt.
ISC ItCATK »E:
Prof. dr. R. Virchow, Berlin « de Giell, Miinich (f)
« Reclam; Lipsea (f)
« de Nusbaum Miinich (f) « Hertz Amsterdam « de Korczynski, Craiova « Brandt, Klaiisenburg « Frericks, Berlin (f)
« de Scauzoni, Wurshurg « C. Witt, Copenhaga « Zdekauer St. Petersburg « Soederslâdt Kasan Lambl. Varşoina Forster, Birmingam,
l’HXŢI L CUTIEI Ui 1.50
Depoul general pentru toata Romînia
I.a farmacia Victor Tiiringcr
Bucureşti calea Victoriei
Se găseşte asemenea ln Bucureşti, Ia farmaciile : F. Brus, M, Brus, Fr. W. Ztlrner, A Czeides, E. I. RisdOrfer, A. Frank, I.A. Ciura, etc., şi Ia drogueriile: F. Bruss,Economii Sc Co. Tli. M. Stoenescu, Iiie Zamfir eseu. —BotoşanI ic Haynal, V. D. Vasiliu. — Brăila
'
|
lff-10
ANÂLISA SPECIALĂ
— UR1KES —
Executată in mod conştiincios, după metodele cele maf nouă de către im specialist!
Analisa tuturor substanţelor
comestibile din comei'cin, precum
băuturilor alcoolice ln general, lapte, unt, olehirî minerale §i vegetale etc., se primesc spre efectuare
la
VÎCTOE. THUTLINGER
FARM VCIST B U CC RESC1 154, Calea Victoriei, 154 Farmacia posedă cel mal bognt depou de Specialităţi medicinale articole pentru pansament şi de aparate intrehninţate la căutarea, bolnavilor.
(79)	(52—9)

(VIARE DEPOU
DR
Burlane de Basalt,
ŢEVE l>F. PLUMB,
FER ŞI TUCIU
U drtxmî de cînepă şsi cîxitcixtc
Obiecte de faianţă, alamă şi tuciu pentru conducte de apă, scurgere, băî,
tout ă l’egout, gaz, etc. la
HAIVS MART
BUCURESCI, STR. BISERICA AMZI, 14. - BUCURESCI
j INSTALATOR
PENTRU
SISTEMUL TOUT A L'EGOUT
^1 pentru încălziri centrale
46 (100-28)
viW.raa^dm«.ro