SERIA U.—ANUL II, No. 176. NUMĂRUL 10 BAnT A BOUAMEITKLE încep la I şi 15 ale fle-cărellunl şi se plătesc tot-d’a-una înainte In Bucureşti la Casa Administraţiei In judeţe şi streinătate prin mandate poştale Un an !n ţară 30 lei; In streinătate 50 lei ?ase luni ... 15 > > » 25 » rel luni . . . 8 » » » 13 » Un număr Sn streinătate 30 bani MANUSCRISELE NU SE INAPOIAZ REDACŢIA No 8-STRADA CLEMENŢEI—No. 8 Ediţia a ti»eia, DUMINICĂ, 9 IUNIE 1896. NUMaRUL^IO bani AinJHCirBILE In Bucureşti şi judeţe se primesc numai la Administraţie In străinătate, direct In administraţie şi la toate oficiile de publicitate AnunciurI la pag. IV...0.30 b. linia » » » HI..........2.— lei » » » » II..........8.— » » Inserţiile şi reclamele 3 lei rlndull Un nnmăr vechili 80 bani ADIimHTRAŢIA No. 8 - STRADA CLEMENŢE! - No. 8 nunti ROMANE CĂTRE MITROPOLIT DOAMNELOR ROMÂNE Către Mitropolit Iată adresa de omagiu, semnată de Doamnele române către I. P. S. Sa D. D. Ghenadie, Arhiepiscop şi Mitropolit al Ungro-Vlahiei, care va fi presintată Eminenţei Salle la Căldă-ruşanî, de delegafiunea Doamnelor semnatare : înalt Prea Sfinţite Părinte. Sufletele credincioşilor de veacuri slâviteî şi Sfintei noastre Biserici naţionale sunt coprinse de jale adâncă faţă cu judecata nelegiuită şi fără pildă în istoria Bi-serieei şi Neamului Românesc, a cărei jertfă aţi căzut. In neputinţă de a aduce altă mângâere sfinţitului Cap al Bisericei noastre, adăpat cu amărăciunea nemiloasă a patimelor omeneşti; vS rugăm înalt Prea Sfinţite Părinte, a primi ca prinos al mâh-nirei ce înduraţi, mărturisirea adâncului nostru respect şi a dragostei noastre sufleteşti. Suntem, înalt Prea Sfinţite, eu cel mai profund respect, ale Eminenţei voastre prea supuse fiice sufleteşti: » Ecatherina G. Cantacufino.— Alexandrina Ioan Ghica.—Efrosina Las-car Catargiu. — Alexandrina General Mânu. — Anastasia Gr. Filipescu. — Principesa Alexandrina Ghica. — Elena G. Vernescu. — Elena Dr. Tnr-nescu. — Constanţa Cariadi. —Mana I. Fii iu. — Cleopatra Amira.— Elisa Hâd im ir Ghica.—Maria C. Olă-nescu. -- Maria C. Avion. — Nathalia lonescu. — Margareta Ghica. — Mariţa Părvănescu. — Zoe Slătineanu.— Elena Rădulescu.— Efrosina A. Catargiu.— Olga Bengescu. — Zoe Gr. Păucescu.— Zoe Aman. — Angelica Deşiiu. - Alexandrina M. Balş. — Elisa N. Rosetti-Bălânescu. —Maria N. Filipescu.— Eca-terina Consi. Brăiloiu.—Elena Const. Grădişteanu. — Sevastiţa General A-rion. — Nathalia Vladoyanu. — Eleo-nora N. lonescu.—Alexandrina Pascal. Elena E. Lahovary.—Efrosina Ghica.—Paulina M. Dedu. — Maria Calimaki. — Maria Blaremberg. — Olga C. Vernescu. — Elena Sore lonescu. — Maria Th. Văcărescu. Leita Hernia. — Ana Al. Dju-vara.— Olga Corlatescu.—E. N. Ghe-rassim.—Maria D. Mârăscu. — Elena Brăescu.—Elisa Al. Mi Ho.—Ecatherina Vomescu.—Maria Ealcoiami.— Alexandrina Lahovary.—Linfia Can-tacufino. Charlotta M. Boem.—Maria Popp.—Juliena I. Georgjsscu.—Elisahe-tha l. Marcovicl.—Clemanţa Lupii Cos-tache.—Maria Manii. — Elena Cer-keţ.—Aneta Deşliu.—Paulina Ottete-leşanu.—Zoe Suiţii.—Sultana C. Miile seu.—Mărie C. Filipescu.—Elisa P. Millo.—D. Rallct.—Elisa C. Boră-nescu.— Peron a Crinescu.—Eugenia I. Gologan.—Mărie. V. Stănescu.—Eca-terina Lahovary. — Alexandrina G. Marcovici.—Elisa S. Borânescu.—Zoe G. Lahovari.—Maria Akxandrescu.—\ Constanţa Boldur-Voinescu.—Siţa Gr. Mura t.—Eca therina Brăescu.—Ma rid Rallet.—Irena Slătineanu.— Olga P. Pustia.—Nathalia G. fVârnav.—Eli-sabetha N. Lăţărescu.—Profira Dra-gomirescu.—Alisa I. Sofia. — Ecatherina P. Balş.—Maria Popovicî.—Elisa C. Borânescu.—Efrosina Tărtăşescu.— Constanţa Hiott.—Elena Mitilineu.— Elena Simu.— Elena N. Lămotescu.— Maria Const. Lămotescu.—C. Korne.— Anna. Th. Aman.—Alexandrina P. Buescu.—Maria Haralamb.—Zoe D. Aman.—Sofia Diamandescu.— Elena Butculescu. — Athena Papadopolu. — Maria SudiIu.-Elena General Algiu.— Smaranda Grădişteanu. — Luisa D. /. Telemaque.—Maria G. Dimitriu.— Zoe. Vlahuţi Slătineanu.—Sevastia A-lexescu.—Elena M. Seulescu.—Cleopatra D. Riţu.—Elena Wachmann.— Olga Rhetoride.—Elena Eleva.—Constanţa Sc. O re seu. — Elena Rallet. — Elena de Rasty.,— Anna Zalomit.— Elena Victor lonescu.—A. Bogdan.— Elena lonescu.—Elena Constantine seu. Alexandrina Iliescu.-Maria lonescu.— Anna lonescu.—Elena Theodorescu.— Elena Pan a it eseu. — Maria General Horbatţki.—Alexandrina General Zeficaţi.—Maria Lconte. — Maria Pană Olănescu.—Maria Al. Filipescu.—Maria I. Ciufiea.—Maria Th. Ciuflea.— Elisa A. Slătineanu.—Maria Popovicî.—Elena Caramţulea. — Catherina C. Dristorian.—Maria G. Popovicî.— Maria Lupescu.—Sofia Tănăsescu.— Florica M. Procopescu. — Aristia C. Dissescu. — Smaranda Rasty. înalt Prea Sfinţitului D. D. Ghenadie, Arhiepiscop şi Mitropolii al Ungro-Vlahieî Primat al Rominieî. PARTEA RIDICULA Iata-le deja părăsite de presa guvernamentala faimoasele acusa-ţiunl aduse contra Mitropolitului Primat, ca a făcut moarte de om acum doua-zecl de ani. De o săptâmîna, dînsa nu mal pomeneşte nimic despre corespondenţa Damaschin-Ghenadie. In schimb Insă avem în Voinţa o serie de întîniplărl cari de cari mal nostime, spre a lumina pe cel nedumeriţi şi a-I face să înţeleagă pentru cari anume crime s’aQ călcat atîtea legi, s’aO concentrat aşa numeroşi ostaşi, s’a turburat liniştea procurorilor şi s’a făcut vînt lu Sârăţeanu pe largul cîmp al fantasticelor combinaţiunl. Aşa dar pravoslavnici creştini a-flaţl că s’a turburat liniştea credincioşilor, s’a înjosit cinstea Biseri-cel, s’aQ batjocorit legi pentru ca— afirmă Voinţa — Mitropolitul Ghenadie a vîndut un rînd de haine cari nu’l aparţineaţi, şi a făcut negustorie cu tinicheaua de la burlanele catedralei noastre. Va veţi întreba însă, cum se face ca darnicul Mitropolit care a risipit părţi însemnate din averea sa spre a veni în ajutorul săracilor, insti-tuţiunilor de bine-facere, depunînd grasul său obol chiar în punga d-lul Dim. Sturdza, preşedintele consiliului — va veţi întreba zic, cum acest Prelat a putut să-şi întrebuinţeze vremea ciupind cîte-va sute de lei de la tinichele şi făcînd negustorie cu haine vechi ca cel din urmă Şloim de la bala vechiturilor. Întrebări temeinice, la cari nu poate răspunde gazetarul, căci ele sunt de domeniul ştiinţei psicologice şi medicale, precum nu putem răspunde ce anume duh al răului a împins o data pe d. Dim. Sturdza, ministru avut, graţie bine-cuvîntatel protecţiunl a tuturor stabilimentelor noastre financiare, să sfeterisească un bilet de liber parcurs al unul inginer şi să înşele administraţia căilor ferate austriace călătorind gratis. Notaţi bine ca mica escrocherie a actualului ministru preşedinte a fost pe deplin constatată, că el a fost dat jos din tren ca un borfaş, arestat cîte-va ore, ca s’au schimbat note diplomatice între guvernul romln şi cel austriac spre a se explica şi scuza strania pungăşească întîmplare a unul ministru romîn. Să luăm aminte prin urmare, şi sa nu punem mina în foc pentru nimeni. Cînd va suna ceasul socotelilor, să deschidem codul penal, destul de bogat, spre a adăposti sub numeroasele sale articole pe un ministru amator de călătorii fără plata, cu bilete sfeterisite de la funcţionari publici. Vom face — cum ar zice «Voinţa» — operă sănătoasă de purificare, căci la urma urmelor de ce să ne gîndim numai la demnitatea Bisericei şi sa lăsăm pe jos demnitatea guvernelor. La revedere, domnule Sturdza ! Şi acum să vorbim serios. Crede oare guvernul c&’î va fi er-tat să tiranei* înaintea Curţei de Casaţie pe Şeful (Bisericei pentru stupidele acuzări de furturi de tinichele? Crede că după ce cn acte dovedite falşe a început să facă din Mitropolit un criminal iţi să "1 condamne ea atare bisericcşte, 1 se va tolera să '1 preschimbe acum In negustor de fotogratll iţi hoţ de haine ? Dar nu se poate găsi, o spunem cn convingere, un singur judecător la înalta Curte de Justiţie care să acopere miţeliile gnvernulnî, falsurile asociaţi miel Kărăţeann-Stiirdza, un singur‘judecător care să nu pronunţe prin decisimiea sa verdictul de răsturnnre al unui guvern criminal ţi nemernic. SITUAŢIUNEA POLITICA Deprimare generală.—In căutare de miniştri. —Ofertele lui Stătescu.— Mandatul lui Sărăţeaun. Deprimare generală Toate întrunirile intime ţinute la d-nii Sturdza şi C. Stoicescu n'au fost în stare să dea noul puteri guvernului şi partizanilor. Ultima întrunire intimă ţinută la d. Stoicescu sub impresia imediată a faimoaselor plastografii publicate de «Voinţa Naţională», a galvanizat puţin pe guvern şi pe unii partizani nehotărîţl al săi. Dar această galvanizare artificială n a durat de cît cîte-va ore, căci a doua zi gazetele din opoziţie au dovedit pînă la evidenţă, că actele produse de gazeta colectivistă şi cu cari s’aii lăudat miniştrii, sunt cu desăvîrşire falşe, sunt nişte plastografii ordinare ale unul ocnaş. Această descoperire a produs o vie impresie prin toate cercurile ; ba chiar şi corpul diplomatic a rămas uimit de această întorsătură a lucrurilor, aşa că azi odiosul acestor plastografii nu cade asupra nenorocitului lor autor, ci asupra guvernului, care le-a hiat drept adevărate, cău-tînd a înspăimînta lumea cu ele. In căutare de miniştri Intr’un moment situaţia devenise atît de critică pentru guvern, în cît rămăsese a-proape fără partizani serioşi. D-nii P. S. Aurelian, Porumbarii, V. Lascar, C. Di-mitrescu-Iaşi, (i. Mîrzescu, Emil Costi-nescu şi alţi, iau condamnat pe toate căile în termenii cei mai energici conduita guvernului şi în special a d-lui Dim. Sturdza. In această situaţie desperată, cînd concursul moral al partizanilor săi fruntaşi i s’a denegat, d, Sturdza a recurs la un truc «vestind prin oamenii săi de casă, că e dispus a face o remaniare ministerialăîn acelaşi timp a însărcinat pe De-lavrancea să trateze cu d-nii de mai sus, cu fie-care in particular, să intre în minister. Şi se desemnaseră două portofolii, ale d-lor Poni şi Palladi, oferindu-se a-ceste două locuri la vr’o şease persoane de-o-dată. Cu acest mijloc nemulţumiţii aii mai fost ţinuţi pe loc şi unii dintr’înşil vor lua cuvîntul la întrunirea de mîine, ca să apere pe guvern. Singur numai d. G, Mîrzescu a înţeles această tragere pe sfoară, aşa că azi, după o şovăială de cîte-va zile, d-sa a luat o a-titadine făţişă în contra guvernului. Ofertele lui Stătescu In timpul cît d. Sturdza" făcea aceste planuri, na rămas inactiv nici antagonistul său d. Stătescu. In adevăr, d-sa la rîndul săii, căuta să facă o altă combinaţie, propunind unor membri fruntaşi din opoziţie să formeze împreună un minister. Şi în acest plan, d. Stătescu se bizue pe concursul tuturor nemulţumiţilor, pe concursul preşedinţilor Corpurilor Legiuitoare, precum şi pe concursul d-lui N Fleva. D-sa a fosţ refuzat într’un mod prea categoric, aşa cum nici se aştepta. Mandatul lut Sărăţeaun Totuşi d. Stătescu n’a renunţat la ideia de a da ultima lovitură de graţie preşedintelui consiliului. D-sa pleacă în străinătate pe trei luni, dar lasă aci pe procuristul săii Sârăţeanu, căruia i-a dat toate instrucţiile necesare pentru a duce la bun sfîrşit plăzmuirile, plastografiile şi înscenările odioase pe cari le-a conceput, socotind că revolta o-piniei publice în contra acestor mişelii va cădea asupra d-lui Sturdza, iar nu asupra d-sale, care va petrece pe la ghiăţarele din Elveţia. Urma va alege ! SINODUL CASAŢIA Pentru a terfeli pe Mitropolitul-Pri-mat, guvernul a făcut de batjocură Sfîn-tul Sinod. După Sinod guvernul vrea să terfelească acum Curtea de Casaţie. Fiiud dat sentimentul general al ţării în cestiunea Mitropolitului, Casaţia nu ar putea condamna pe şeful Bisericei, păstrîndu-şl în acelaşi timp prestigiul, de cît dînd hotărîrea el pe probe temeinice, î« urma unei instrucţiuni sincere, pentru fapte de o gravitate ne-îudoeluică. Guvernul însă a pus pe escrocul Să-răţeanu să facă instrucţia fără să aibă cădere de a o face, şi vroeşte a smulge un verdict de condamnare pentru faptul că Mitropolitul ar fi luat nişte vestminte de la Curtea de Argeş şi le-ar fi dus la Cernica. Şi toate aceste nimicuri guvernul le întemeiază pe spusele unor martori falşi puşi la cale de Sârăţeanu. Guvernul vrea să aducă Casaţia în halul Sinodului. ÎNTRUNIRE PUBLtCA Cetăţenii Capitalei, saă mal bine zis al diferitelor autorităţi din Capitală, sunt chemaţi la o întrunire publică colectivistă pentru Duminică t) Iunie In sala Dacia. Pretextul tntrunirel, motivele invocate de guvern spre a pofti pe funcţionarii săi la această întrunire, sunt nostime de tot. «Reuvroitori şi oameni de desordine 8'aii incercat— zice apelul colectivist- să facă să se creadă că Capitala este agitată. Vă convocăm Duminică ora 2 p. m. în sala Dacia ca să vă manifestaţi adevăratele voastre sentimente». Dar unde poate găsi guvernul o mal pipăită dovadă a agitaţiunel reale din public, de cit In mărturisirea sub înţeleasă ce reese din chiar apelul eolectivitâţel către cetăţeni? Dacă e deplin convins guvernul că agitaţie nu există în Capitală, că agitaţia e numai In Închipuirea voitorilor de rele, ce zor are să mal convoace pe cetăţeni la o Întrunire ? Faptul material al convocârel cetăţenilor la o Întrunire, denotă deja cu prisos că a-gitaţie este In CapiL.lă şi în coutra acestei agitaţii reule, deşi tăgăduită, se căzneşte guvernul să găsească un paliatif, făcînd a-pel la oameni cari să fie cel puţin trei ore de altă părere de cit restul locuitorilor ţftrel. Încercarea e zadarnică. Lume nu ne Îndoim că va 11 multă la Întrunire, căci personalul poliţiei, Comunei şi administraţiilor colectiviste, e destul de numeros a face guvernului pomana ct-tor-va urale şi aplause... In sală. Afară se schimbă chestia. Desgustul public rămlne tot general. TRINITATEA MINISTRUL, OCNAŞUL, ESCROCUL. Ne am crede vinovaţi către public dacă nu’î ani oferi spre a le pune sub ramă mutrele ilusr.reî Trinităţeî care a jucat şi joacă un roi' aŞa ’m' portant în afacerea falşifkăreî aJ^--or Damascbin-Mărgăritescu - Ghenadie. A tout seijneur.... tont deslion-neur. Am pus în capul coloanei pe distinsul zarzavagiu care ţine sforile complotului: E. STĂTESCU Ministrul Justiţiei Apoi cu drept cuvînt vine nedespărţitul tovarăş de luptă al guvernului, junele Mărgăritescu, invitat a-cum de curînd în Bucureşti spre a mînca la masă cu procurorul general şi a combina cu iubiţii săi a-mici planul complotului. OCNAŞUL Pentru cea din urmă mutră suntem mai mult de cît convinşi că nu se simte nevoe să’i însemnăm jos numele Sârăţeanu. Toată lumea îl va recunoaşte i-mediat cînd vom zice că este : ENCKOCUL www.dacoromanica.ro 2 EPOCA CESTIUNl CONTIMPORANE Educaţiunea şi sentimentul religios. Ain arătat, liitr'uu număr trecui, co faliment ruşinos a dai pe continent sistemul do educa-ţiune care se mărgineşte numai la răspîndirea instrucţiunel. farft a se îngriji de educaţiunea morala a iuiinel şi de dcsvoitarea, fisică. In Anglia, unde prin educaţiune se înţelege desvoltacea armonica a inteligenţi?, a inimii şi a trupului, rezultatele a0 fost minimale. Aceasta teza o susţine pentru Rorrdnia d. Tanoviceanu, profesor la Universitatea din Iaşi, din a carul însemnata cai le asupra Criminali-lăţii, extragem următoarele aprecieri: Mişcarea actuală, ca orl-ce mişcare de reaeţiune este exagerată;, precum in evul medici' era o greşală de a concentra toată atenţia asupra sufletului, toi ast-fel şi aslă-zl, zice d. Tanoviceanu, este o tendinţă rea şi funestă pentru omenire de a concentra toată activitatea noastră numai asupra culturel corporale şi intelectuale. Această direcţiune materialistă a veacului nostru este mult mal păgubitoare pentru societate, de cum a fost direcţia evului media. A-ceea era altruistă iar nu egoistă ca cea de azi. Un lizic plăcut, o inteligenţă a-leasă sunt mal puţin folositoare pentru societate, ba chiar păgubitoare clnd moralul este zdruncinat. «Prin urmare o bună direcţiune de cultură cere ca corpul, inteligenţa şi sufletul să se desvolte paralel, iar nu u-nul In paguba celul-l’alt; în Joc de a se tace acestea, tendinţa secolului nostru este de a se doborî Biserica şi de a-construi în locul el o sală de gimnastică sau o şcoală din cari adesea ori va eşi deliduentul cult, cel mal primejdios d'intre făcătorii de rele. E o imensă greşală în faptul că Biserica este neglijată. sub diferite motive. Şcoala nu face Biserica nefolositoare. «Nu numai că instrucţiunea nu suplineşte educaţia morală după cum cred unii, dar chiar se pare că instrucţiunea primară înmulţeşte criminalitatea.» Inlr’o conferinţă ţinută la Ateneu, în 1892, d. Diseseu a susţinut aceeaşi teză, adică: instrucţiunea nu are vr’o înriurire utilă asupra criminalităţii, şl ca dovadă, conferenţiarul a observat că de şi instrucţiunea s’a răspîndit foarte mult de 50 de ani, totuşi criminalitatea a crescut în acest interval. Aceaslă idee a fost combătută. de d. Ştefan Mibăilescu, inspector şcolar. Chestiunea aceasta a fost discutată şi de marii savanţi al Occidentului, precum Spencer, Tarde, d’Haussonviile, şi Garofalo. E adevărat că instrucţiunea superioară e.-te un aţîţâtor al sentimentului moral, dar efectele acestei instrucţiuni sunt foarte restrînse, de oare-ce ea nu poate fi la îndemînă de cît a unul număr mic de oameni. Dar, «instrucţiunea întru cit se opreşte Ia instrucţiunea primară m< poale avea un efect moralizator, asupra societăţii.» Iată, bunioară, ce zice Spencer în a lui «Introducere ia ştiinţa socială» : «încrederea in efectele moralizatoare ale culturel intelectuale, pe care faptele o contrazic atît de categorie, este de alminterî absurdă ă priori. Ce raport poate să fie între a învăţa că oare-caii grupe de semne represintă oare-cari cuvinte, şi cîştigarea unul sentiment mai înalt al datoriei sale?... Credinţa în cărţile de clasă şi în lectură e una din superstiţiile epoeel noi tre.» Acelaş lucru îl zice şi Tarde în cartea sa «Criminalite comparee.» îl mal spune şi d’lIaussonviUe, precum şi Garofalo care, «după clini spune maxima» cînd o şcoală se deschide, se închide o puşcărie,» e fundată nu pe experienţa, ci pe imaginaţia retorilor, adaogă că «e de prisos a mal adăoga ceva, fiind-oă chiar de nu am avea ajutorul cifrelor, bunul simţ ne ar spune că nu există nici un raport între gramatică şi mo* FOIŢA ZIARULUI «EPOCA» 29} HEJmi OKEVIM.E XXI D-ua de Beauraiid deschise uşa de la camera cea mare şi inlunecousă unde ltuy-moiid se oniorlse. Toate lucrurile oraîî la locul lor; mobilele de stejar sculptat, străluceau de curăţenie; candelabrele cu luminările in ele cran pe biurou printre ob-jectete numeroase cari erau aranjate in ordine... Inima lui Benoist bătea cu Jputcre cînd trecu peste pragul acestei eumere funebre;' imaginea prietenului săfl părea ca se coboară asupra capului său din obscuritatea sculpturilor tavanului. El intra, urmărind pe Estella, cure mergind spre solia se o-pri de o data cu ochii ţintă la o schînduţa a parchetului pe care se vedeuu .luca ştersături. — Iu locul acesta ’mi am pătat eă rochia, zise ea încet. Acest stnge trebuia Şa stea tot timpul usupru mea ; şi D-zeU ştie-ducă n’u.ş li uat lot siugele meu... — Nu isprăvi ; slapinmdu-şi emoţiunea, es Îndrepta spre un dulap, pe curo Uesrhi-lzedu-1 luă diiiuuntiu clte-va chel pe care u idadu lui Benoist. rală ? E cu putinţă de a ne Închipui, de exemplu, că o pasiune oare-care safl chiar un prejudiţiă de onoare să fie distrus de alfabet ? Cu toate ca d-1 Garo-falo face apel la bunul simţ, în afară de statistică, noi credem, zice d-nu Tano-vicieanu, că cele mal bune argumente ce se pot aduce în susţinerea unei idei sunt cifrele.» Din statistică putem vedea că «femeia de la ţară, cea mal ignorantă categorie a societăţii romîneştl, e în a-celaş timp cea mal morală; ţăranca ro-niînă e de 4 ori mal puţin criminală de cit compatriota sa de la oraş ; de şi se ştie că instrucţiunea la femeia de ţară e o raritate in Rominia.» Urmează apoi o serie de date statistice cari toate vorbesc, în favoarea acestei, teze susţinută de d-1 Tanoviceanu. Acest rol păgubitor al instrucţiei se datoreşte faptului că ea distruge sentimentul religios, ne punînd nimic în loc, şi ca atare acest soifl de Instrucţiune este primejdioasă pentru societate. Oare mal e nevoe, zice autorul, să mă întorc la d. Mihăilescu şi să combat vr’unul din prelinsele sale argumente, după cari instrucţia este folositoare pentru societate? După autor, d. Mihăilescu Zadarnic s’a încercat să facă pe antropologul, de ochii lume!, căci «nu avea nici cele mal elementare cunoştinţe ale cestiunef pe care o trata.» «Prin această lungă digresiune am voit să probăm că şcoala nu face inutilă Biserica, şi că perderea ce face societatea sub raportul moral prin slăbirea sentimentului religios nu e compensată prin răspîndirea instrucţiunel. Corpul, sufletul şi inteligenţa de şi consli-tuesc o unitate indisolubilă în timpul vieţii, afl însă necesităţi deosebite şi fie-care se dezvoltă prin mijloace speciale. Spre a fi utilă societăţii şcoala trebue să fie în acelaşi timp şi mo rală.» «Sentimentul religios scăzînd în toată Europa, şi la noi mal mult poate de cît ori în ce ţară, e natural ca criminalitatea să crească, fiind-că nu se poate pune cu uşurinţă sentimentul onoarel în locul temerii de păcat. De altminteri, trebue să spunem că onoarea însăşi e inferioară ca concepţiune socială moralei religioase. Religiunea e altruistă, ea nu zice numai: ceea ce ţie nu îţi place altuia nu face, ci şi: ceea cevoiţl să vă facă vouă oamenii faceţi şi voi lor, pe cind onoarea se mulţumeşte cu mal puţin căci ea cere numai respectul dieptulul altuia.» ZiiraliiHtra. Etani, Manie, e&m începe ce publica © nmiă foită: Mîi&eat©i*il €le foe Ştiri wîiitare Fabrica de arme de la Stnyer a primit din partea ministerului nostru de resbel o comandă de 10 000 revolvere, cari vor trebui a fi predate cel mal tîrzift la 1 Ianuarie 1897. O comisiune compusă din unul din oG-ţerit ce se află actualmente la confecţionarea cartuşelor la Viena şi d. căpitan Lam-hriuo de la arsenalul armatei, va supraveghea fabricarea acestei părţi diu armătura noastră. * * * D-nu colonel Lambrino, brevetat de Stat-JVIajor, comandantul hrigadel 4 de călăraşi, a fost Însărcinat de către Statul-Major general al armatei cu direcţiunea reetrficărel charlei de etape a legi unei corpului al 4-lea de armată, pentru care i s’a pus la dispo-siţiune mal mulţi ofiţeri de Sfat-Major. * , * * D-nu colonel Teii, şeful S'aţulul-Major al corpului al 4-lea de armată, va întreprinde după desconcentrarea trupelor teritoriale o călătorie militară de a lungul fruntariei Rusiei, de ia Fălcitl plnft la Novva Suliţa, la care vor lua parte rîte un ofiţer de fie- care grad din fie-care regiment din comandamentul corpului a1 4-leu de armată. *** D-nu general Pascn, noul comandant al hrigadel 4 de artilerie, a inspectat In cursul săptămlnel regimentele 4, 8 şi 12 artilerie, aflate Iu garnizoană la Roman şi la Bacătt. D-sa a adresat nn raport d-lul general Pustia, inspectorul general al artileriei, In care arată starea satisfăcătoare în care a găsit aceste regimente, necesitatea absolută ce este de a se complecta efectivele In cal, In urma ultimelor sporiri de baterii şi lipsa de ofiţeri inferiori, cari de şi figurează In controalele corpurilor, se află însă detaşaţi pe la diferite şcoli şi servicii, tncă de la 1 Ianuarie. OTFOMlKAŢn Agenţii guvernului iT«*|>3ne cînd era în faţa barierei I-îerestrăfi, doi pungaşi de meserie i-art furat portofoliul cu 117 lei. Ion Popa observînd imediat aceasta, a reclamat poliţiei şi pungaşii au fost prinşi. Ei sunt două vecin cunoscinţe ale poliţiei, Tu-dorache Magheran şi Nicolae Manciu. Moarte subită. — Astă-noapte d-1 Geor-geseu, sub-comisarul secţiunel 33, a încetat subit din viată pe la orele 11, la domiciliu] său din str. Fraţilor 42. IHA' ŢARĂ Omorît de căruţă. — Iii ziua de 0 Iunie, locuitorul Mihail Ştefan Sgopia, din comuna Rădovanu. plasa Olteniţa, voind să treacă pe la orele 7 seara cu căruţa încărcată, prin şanţul şoselei, la un moment îşi pierde echilibrul şi cade pe oiştea căruţei între cal. Caii speriindu-se o iau la fugă, nenorocitul cade sub căruţă, care-I irece peste cap, sfărămtndu-1 în bucăţi. Moartea a fost instantanee, corpul lui a fost găsit de nişte trecători într’o stare o-ribilă. Căruţa cu caii speriaţi a fost oprită ceva mal departe de către locuitorii din comună. DIN STBiEINĂTATE Asasinat. Ilaroneasa de Valley, născută de Monbel, care locuea Iii strada I’enthievre No. 20, la Paris, a fost găsită acum trei zile asasinată In put, legată de mlinl şi de picioare cu cirpe, cu un şervet in gură şi avînd la git semne de strangu-laţiune. Ea era în vîrslă de 82 ani şi tiăea singură, neavînd nici chiar servitoare, cu toate că era bogată şi făcea cămătărie, dlnd mal cu seamă iianl pe emanet; era Insă foarte sgtrcită. Crima pare a fi fost săvîrşilă pe Ia orele II de dimineaţă. Doul indivizi fusese observaţi seara în ajun şi în dimineaţa zilei in care s’a descoperit crima, iu faţa locuinţei baronesel; ziceau că au treabă cu dînsa. Furtul pare a fi mobilul crimei. Crima s’a descoperit pe la ora 1 şi jumătate după amiazT. Parchetul fiind avizat, a deschis imediat o anchetă. jPasfoiSicshaî îaa capail asm-na-laaî de sjistia-zî, îKÎFessa «Se ©-îiiRîîglîs « «I«itî£ssîeSor roRURtiie eiitre Bsmll P.M.S. jtlitropo-Hâiil I*Vî ia»ai ^iSicnadic. Xicşşsîe poate îisţefiej»'e ori ei ase ettf «Se dispreţuite rămân îaiseemn’île mi|ele^ti urzite «îe Wărăţeimii, cînd îsa eapnl protes*&rei întîl-laim u»:iisîe!e Bî-sselor THe»- fdipca ÎHfciiiiiB'3Soi‘ pnEiHcc «Sili îa.^a SSaciircşti. încercări de împăcare Guvernul, desperat si ne mai ştiind oiiiii să iasă din fnourcă-tnră cu mitropolitul, a făcut cri ţi alaltă-cri fnccrcărî . mîrzeseu i-a cerut mitropolitului să plece din ţară ţi i-a făgăduit eă, iu caşul acesta, ancheta lui Sărăţeanu va Înceta. liaoă demersurile ar fi reuţitţ d. IHiui-trie &iurdza în persoană ar li plecat Ia C'ăldărusani spre a confirma spusele d-iui mîrzeseu. mitropolitul a refuzat acest tîrg ţi nu doreşte de cit ca instrucţia să continue ţi să fie trimes înaintea Snaîteî Curţi de Casaţie. Mfăfuii Insă INA CENTRALA ŞI HALA CU BERE FOSTA ST A V RI-171E DE KT A F E L Intrarea prin Strada Enoî şi Academiei Bere din Fabrica Luther MÂNCĂRI CALDE ŞI RECI In fie-care seară o orchestră compusă din 12 persoane sub conducorea cunoscutului Profesor de violină G. A. DINTCIJ Ca un program cu totul noă Programul va fi schimbi în fie-care seară. Orchestra se compune din Artişti marcanţi înlre cari şi cunoscutul oboist IO AIV GEOISG ESGtT In fie-care MERCUREA ŞI VINEREA MUZICĂ MILITARĂ ________________ Inli'iirea liberă. Cunoscutul magasin Special de încălţăminte pentru dame şi copii LUST6ARTEN ' lîngă Pasagiul Romîn Aduce la cunoştinţa onor. public şi onor. sale clientele că în ultimul săă voiaj în strei-nătate a găsit o excelentă producţiune de încălţăminte fină pentru bărbaţi şi băeţi Şi, cura ştia eă asemenea îacălţaininte specială lipseşte în Capitală, care să scutească pe orl-cine de greutăţile comenzilor, a încheiat convenţia nea necesară spre a’i procura exclusiv această marfă pe care a şi primit-o şi a pus-o în vinzare cu preţul marcat pe talpă la eşirea el din fabrică. Tot de o dată, recomandă un mare asortiment de PANTOFI de PIELE GALBENĂ pentru DAME. Roagă dar pe onorabila sa clientelă şi pe onor. public a’l visita şi a’I acorda aceeaşi încredere cu care a fost onorat pînă acum. 117 10-5 drâdinâ de ©apii (IiiiiU TECI INIC — pentru constmcţiani ds’iirDtse ntiiMllinaateţJlicliistrial e — JIJIJUS LiOEFIjEII Inginer mecanic şi Constructor de mori Reprezentant general al fabricelor: Gsinz tV Comp., Budapesta, ît. Wolfl, Magdeburg, Wulllier A Comp., Kolonin, A. linoeveiuigel, llunovra, lironipneli-Ilerniui, KICHAEtl» GA1ÎETTE A NOYS EEISTO.V Englitera, etc.. ele. Bucureşti.— Strada Pensionatului 23—25 SPECIALITĂŢI: Construoţinnl de mori do făină, mălai, ciment, var. etc.,' ferestrae mecanice, instalaţiuuî de lumină electrică, motoare oto. Depozit de articole tochnice, pietre, rnătaso eto, iar Venzarea Maşinelor Agricole Englezeşti TW 21 75-29 www.dacoromanica.ro EPOCA 7 CASA UE SCHIMB HESK1A & SAMUEL BUCUREŞCI No. o Strada Lipscani No. 5 Cumpăr* şi vinde efecte publice şi face «rl-ce schimb de monezi, _____Cursul pe zum de 7 Iunie IS'Jii 1 Cump. Vmd 4”/u Rentă Amortizabilă. . . 87 s8 — 5n,o » Amortiaabilfl. . . 99 — 99 ». 4 6" o Obligaţ. de Stal iCov. R.) . 1»0 — tot l,» &"/« » Municipale din 18S3 «6 — 97 1, > » > istm 95 95 5 #/u Scrisori Funciar Rurale . 93 94 V. 5«/o » » Urbane . 90 — 9o 1 > 5°/o » » » laşi . St V» 85 */• Acţiuni Banca Naţionala. i60:> 61o » » Agricolă . 200 — 204 — » Dacia Rominia asig. 405 — 410 » S-tea Naţionala asig. 420 — 425 — S-tatea de Coustrucţiunl . 180 — lî*5 — Floriul valoare Austriacă . 2 10 2 13 Mărci Germane .... f 20 1 25 Bacuote Francezo . . , 100 — 101 » Italiene. . . . 89 93 » ruble hirlie . . 2 68 2 70 Imprimarea cu marinele dublu-cilindrice, din fabrica Albert & C*Ş_, Frankenthal şi cu caractere din fonderia de litere FLinsch din Frank-furt AjM VIHTURITOARE 4wSKt«P cu patru rotile, patru minere coş mărit şi 12 site la VATSOUr <& Y^UEMi 14 — Strada Academiei — 14 (Grădina Raşca) — Bucureşci — (83) (16-3) fi Ut MX VELE seu Maşine agricole şi industriale Bucureşci. — Strada Smîrdan, 35. — BucurescT Locomobile şi TreerătorT SecerătorT simple şi cu aparat de legat snopi Vînturătoare pe rotile. Batoze de porumb Pluguri premiate la Concursul din 1895 Motoare pentru petrol Căi ferate înguste §i Ferestrae mecanice Case de banî engleze şi germane Curele de transmisiuni Bumbac pentru şters maşini Uleiuri minerale ruseşti şi americane Muşamale impermeabile pentru acoperit recolta Sfoară de manilla engleză 00 baul Kilogramul (18) (50-34) ms® A VIS Fac cunoscut că maţ mulţi agenţi de la alte fotografii, ca să facă mal lesne a-bonamente profiită de ocazie şi spun că sunt de la mine, de aceea rog pe onor. mei clienţi ca la facerea unul abonament să observe bine dacă chitanţa poartă firma L. Vaisman Cunoscuta Fotografie aranjată sistem d la PARIS care s’a mutat din cnrtea cea mare, peste drum In casele La Typografm «Epoca» se vimlo litr-tie maculatură cu 45 bani Kilogramul în pachete do IO kilograme. COMP AMA GENERALĂ DE Conducte de apă din Liege SI 41RSALA RO.TIÂUîIEÎ BIUROURILE şi MAGASINURILE SITUATE STRADA BREZOIANU, 37 Afi fost transferate Culeşi Ctrl vi ţeî 22, Bucureşci Singurul antreprenor al branşamentelor particulare din BucurescT Antreprenor al dislribuţmnHor de apă pentru R.-SaRAT şi SINAIA Execută tot felul de lucrări de distribuiri de apă pentru administraţii şi particulari FÂNTÂNI, LAVAEOTJKI, WATER-CLOSETE, TOUT-A-L’£GOuT, BĂI, APOMETEE Mare ilepuu de tuburi ai aparate pentru acest gen «ie lucrări Afacerile sunt tratate direct in Biurourile noastre sau prin intermediarul nostru autorisat D-nul LANDAU, sub reserva aprobărel Directorului. Inginerul. Director al Lucrărilor ÎL. BONNET. 71_______ ______ __________ 50—13 MgsaaoKiaBBtgi HYGIENICE ______ VECHIUL MAGASIN de liAHEPi, SOiSS,][AŞrBrţ «le BUCATE si orl-ce instulnţiunl iAROUS L8TNIANN S— I.SAPPHER No. 61, Calea Victoriei, No. 6Î, (Vis-â-vis de Episcopie) Recomandat _.e Onor. Clienţi, instaiaţiunile de băl lucrate numai în Zink, eu diferite sobe de aramă pentru încălzit apa. Băi de aburi higienice, recomandat de toţi medicii celebrii, poate să facă ori-cine în casă. Duşuri sistematice cu aer comprimai. Closele «tout. a l’ eyout» higienice şi sistematice. Sticle de Conserve bermeti-ceşte închise de toa te mărimile. Unicul depoO în ţară cu Sobe (Belgiane), din fabrica «GODTU» şi maşini debu-călărie din renumita fabrică «GEliRcDER BOEDER» din «Darmstad», precum şi splendidul lor asortiment de lămpi e-legante pentru atirnat şi masă, cu maşinele Americane «WoN* DER», "toate cu aer. BAI HYGIENICE CEL IA! MARE ATELIER DE BILIAROURI V 1AI¥Z FAST BUCUREŞTI,—Strada Ştirbel-Vodă No. 44—BUCUREŞTI Cu schimbrea localulului, avizez pe onor. public că am în atelierul şi magazinul meCi un bogat depozit de BiliardurI mici pentru Dame sari copil, cu mandanale (benţl) cari fac un efect foarte uşor la bile. Asemenea construesc şi biliardurl cu masă foarte practice pentru familii ori în saloane Toate sunt solide şi elegante.. — PRETURI RE RUSE — (57) * (16—16) REDACŢIA şi ADMINISTRAŢIA ziarului „EPOCA" se află în Stradn Clemenţei No. 8. m ____________________ inliiul institut de plusare autorisat de guvern încă din anul 1882, recomandă institutoare, guvernante, menajere, bone de copil şi femee de casă. Acest institut este In corespondenţă cu streinătate. M-mc 15 mi dau Aleea Carmen Sylva alăturea cu Cismegiu 7+ 25—16 IfBfSgl 99 PATRIA" SOCIETATE ROMÎNĂ DE ASIGURARE Şl DE REASIGURARE CAPITAL SOCIAL VĂRSAT LEI IJ3J MILION Sediul Societăţel: Bucureşti, Strada Smlrdan No, 15 Societatea * Patria» se recomandă pentru ASX&URÂRi ASUPRA VXKţEl pentru cas de moarte, asociaţiunl cu capital garantai, zestre: (cu încetarea plăţel premielor la moartea părintelui:) ASIGURĂRÎ ÎN CONTRA ACCIDENTELOR pentru cas de moarte şi de invaliditate, îndemnisare zilnică. Asigurarea colectivă a lucrătorilo din stabilimentele industriale Pentru prospecte a se adresa la Direcţiune şi la agenţiile din ţară 15 1 ALBERT BAEB BUCURESCÎ, Strada Nnma Pompilin No. 7 UflTO-TI POGRAITA Specialităţi: Cărţi didactice, liărţl geogra-flcc, cacte de caligrafie şi desemn, uvrage şeiiuţiflce ilustrate, etichete pentru tot fe-ful de industrie şi eoinereift. Asemenea şi comp-turl, liîrlie pentru scrisori, plicuri comerciale ele. etc. Fabrica de dartonagfe Spocialitîiţr : Cartonage şi tot felul de ambalagiu şi etichetat pentru farmacie, Cutii pentru Cofetării, Săpunăril, Parfu.neiiT, etc. etc. Preţuri curente gratis şl franco Se trimete un amploiat con potent al Stabilimentului pentru primirea unei comande cit de mică. (66) (25-16) E. II Studii şi întreprinderi ’niCl’RUSCI 3.—STRADA SF. DUMITRU.—3 Cel mai- mare deposit de toate articolele technice Tuburi de fontă, de fier şi de plumb Uartum de cauciuc şi de cînepă pentru Vin şi Grădini Pompe pentru Apă, Vin şi pentru Păcură IjSjT' Robinete (Ventile) pentru Apă şi Abur C auciuc şi Ashest toate articolele. — Armaturc de locomobile şi de cazane. — Curele de piele şi Curele Balata. — Macarale, Vârtejuri şi Troliuri — Maşiue şi unelte de tot felul. Table «le lier, negre plumbate, galvanisate şi de zinc. — Oţel turnat englez şi Bessemer. — ATELIER de reparaţie de orî ce fel de maşine 81 FABRICA de objecte de fier şi alamă pentru construcţmnî de case. 50—7 1 înainte de a cumpăra ori ce maşină agricolă sau industrială Cercetaţi Marele Deposiâ sie Maşine şl Unelte Agricole Sau cereţi Catalogul ilustrat al casei Kepreseiatant si deposftax* al renumitei fabrici TH. înLOTJHÎSIR din C^ermanla --- Bucureşci, — Strada Bibescu-Vodâ 1, 2 şi 4 - & "■ r sSfjfîT - - PLUGURI UNIVERSALA oţel perfecţionate. Pluguri eu 2, 3 şi 4 brăzdam, tot-d’a-una 4—500 pluguri în depozit PLUGURI CU SEMĂNĂTOR DE P0RUM3, PLUGURI NORMALE Locomobile şi TreerBtorl «le O, 8, 10 şi 12 cal putere Premiate cu cea mal înaltă distincţiune, adică cu unica Mare Medalie de Aur (Eu concursul de Treerâtorl de la Herăstrăfl 1801) SEMĂNĂTORI manuale, în lat şi In rîndurl xibi mmi v£n j urători GRAPE DE FIER flexibile şi diagonale GREBLE DE FÂN SSlS-a» WWBkmK' Batoze de porumb manuale şi eu aburi Maşine de tăiat pae şi fîn Răriţi, Cult vato ‘T,Tăvălucî POMPE pentru spălatul cazanelor, de incendiu şi de grădini «>& Hecorătoarest „Bounie CU APARAT OE LEGAT SKOPX ŞI CU tA|$ITL LA DHEAITA Model 1890. Cele inaT solide ţi uţoare construite ca totul de otel din roaumita fabriefc JOHNSTON HARVESTEH C-nie? Butavia (America). Pietre de moară franceze Muşamale, Părţi de reservă, Curele de tnnsmieiuue, etc. v MORI pe postament de fier şi lemn simple, duble, triple şi quadruple t# (53 INSTALAŢIUNI DE MORI PERFECT AUTOMATICE CU VALŢURl WT OAMIAJVŢME AMi&OM,WJTĂ M'IWTHMl Mi & 11A ElIACŢIOAAMiE ŞI MATEMIMAM, SOI,Mii (24 23) Bucurosul. -Tipograf a ‘Epoca*.—Strada iiN«*. A. www.dacoromanica.ro