ŞEKIA IL—ANUL II, No. 175. NUMARUL^IO BAN? ABOKAMEWTKLE încep Ia 1 şi 15 ale fle-cirel Ioni şi se plătesc tot-d’a-una înainte In Bucureşti la Casa Administraţiei In judeţe şi streinătate prin mandate poştale Un an In ţară 30 lei; In străinătate 60 lei Îase luni . . . 15 » » > J5 » rel luni . . . 8 » » » 13 > Un număr in streinătate 30 bani MANUSCRISELE NU SE ÎNAPOIAZĂ REDACŢIA No 3—STRADA CLRMKNŢKt—No. 3 Kdiţia a, trjeia SÂMBĂTĂ, 8 IUNIE 1896. NUMaRUL 10 BANI A N UN(TUR1LE In Bucureşti şi judeţe se primesc numai'la Administraţie* • • 1 Iu streinătate, direct la administraţie şi la toate oficiile de publicitate Aumichirl la pag. IV..0.30 h. linia » » » in........ l-t leţ i. * » » II.......3.— » » Inserţiile şi reclamele 3 lei riuduli il n număr vechi ii 30 bani ADRINUTRAŢIA , ^ No. 3 - STRADA CLKMENŢKt - No. 3 TARA FARA LEGI De o lună, în jurul Mitropolitului Primat, astă-zl la Căldă-ruşanT, mîine la Cerniră, prin toate mănăstirile şi toate temni-ţile, mişue, se invîrteşte banda lui Stătoficu-Sărăţaann, combinind, organisînd, scotocind probe de a-cuzare în contra Mitropolitului Ghenadie, sub cuvînt de a face... după osîndâ, instrucţiunea pregătitoare a diferitelor inculpări ce s’au adus Primatului. Guvernul e hotărît să dea în judecata înaltei Curţi de Justiţie pe Mitropolitul Ghenadic pentru delicte de drept comun, dar şi aci trebue să procedeze mişeleşte, în afară de prescripţiunile lege! .şi în loc să caute judecători el orîndueşte complici spre a săvîrşi ultimul act al infamiei sale. Ărt. 16 din legea sinodală de la ]872 spune clar, lămurit, că MitropoliţiI, Episcopii5, pentru delictele politice şi comune se vor judeca de către Înalta Curte de justiţie ; râmîne dar să examinăm acum conform prescripţiunilor legel care procedură se urmează pentru instrucţiunea causel înainte de ziua judecăţel ? Codul de procedură penală este categoric în această privinţă. El zice la art. 496: „Crima va fi denunţată ministerului justiţiei care va da ordine ministerului public de pe lingă Curtea de Casaţiune, a urmări după denunţare„ / Falşe sau adevărate, există denunţări în contra Mitropolitului Ghenadie ; prin urmare de ce nu le transmite ministerul justiţiei către parchetul Curţel de Casaţiune ? Ce pregăteşte guvernul de 15 zile, pentru ce amestecă în aceste cercetări pe nişte nenorociţi de procurori cari de teamă să nu peardă plinea iscălesc cu comple-senţă toate plastografiile lui Stă-tescu-Sărăţeanu ? Dar, raaî la vale, codul de procedură penală este cît se poate de lămurit. El zice la ai*t. 497 : „Ministerul public de la Curtea de Casaţiune, ori după ordinele ce va primi de la Ministerul Justiţiei, ori după denunţarea făcută de părţi, va face lucrările cuvenite spre urmărire. Primul Preşedinte va numi pe unul din membrii Curţeî ca să preceadă la ascultarea martorilor şi la facerea tuturor actelor de instrucţiune, cari pot fi trebuincioase, a se face in oraşul unde este Curtea de Casaţiune". Apoi legea mal prevede că numai prin o delegaţiune specială a Primului Preşedinte al Casaţiei, pot instrumenta judecătorii de instrucţie spre a face cercetări afară de oraşul unde Curtea are reşedinţa. Faţă cu un text de lege aşa de precis, cum voiţi să nu ne cuprindă indignaţiuiina, cum volţi să nu bănuim cinstea guvernului şi Ministrului Justiţiei, care fuge de dreptatea judecătorilor legali şi face apel la servilismul procu-roraşilor săi de tribunal. Curtea de Casaţie na fost înştiinţată, Primul preşedinte n’a putut da prin urmare nici o delegaţie. Ce caută parchetul de Ilfov pretutindeni ? Dacă tot ce stă scris in legile «ţârei este menit să nu fie respectat de acest guvern corupt şi corupător, dacă cri Biserica, apoi prerogativele Tronului, azi drepturile Curţel de Casaţie, toate se pot călca în picioare de col ce deţin puterea, cu ce drept vor mal putea zice el locuitorilor a-cestuî Regat: ,,Supunere in numele legei V‘ In numele cărei legi ? N’a mai rămas nici una! MIŞELIILE UiţSTĂTESCU Plecarea Ist! Stătescu.,— Demersuri la Casaţie. — Instanţele- ordinare. Zădărnicirea acţliiuei Mitropolitului Plecarea lui Stătescu Fiind date pe faţă toate mişe-liile lui Stătescu, căruia îi place să lucreze in întuneric şi săi a-runce răspunderea faptelor sale pe alţii, ministrul justiţiei a fugit in străinătate. înainte de a pleca, ministrul justiţiei a întocmit planul pe care ridiculnl Stoicescu va avea să i a-dacă la îndeplinire. Suntem în măsură a da aci toate amănuntele demersurilor ministrului justiţiei. Demersuri la Casaţie Putem afirma eă niln(sig-ul justiţiei a sondat |»e eiţs-vn membri de la Casaţie pentru a şti dacă poate să compteze pe ci. Unul, ale eărui sentimente snnt mai mult liiieralcţ a spus lui Stă-tesen ea să nu să bizue pe Casaţie jgi II a spus eă îneă alţi doul consilieri, pe rari eretica Stăteseu eă poate cornpta, susit foarte fn-dîrjiţi din eausa tululor nelegiuirilor ce Vită săvîrsit In afacerea Mitropolitului. Cu toate acestea si'au mai îu-săreluat încă alte persoane să fueă stăruinţe pe Ungă unii dintre consilieri. Instanţele ordinare. ’ Pentru caşul cîud n’ar avea siguranţa ca să obţie condamnarea Mitropolitului, Stătescu a comunicat celor ce-l vor înlocui ca să recurgă la tribunalele ordinare. Deşi legea e formală■ că Mi-tropoliţiî şi Episcopii sunt judecaţi de Casaţie, totuşi Stătescu a produs un argument care numai din capul lui putea eşi, spre a pretinde că tribunalul poate judeca pe Mitropolit. El sice că legea responsabilită-ţei ministeriale prevede formal că Curtea de Casaţie judecă pe miniştri chiar după ce aii încetat de a mai fi miniştri ; dar nefiind în legea sinodală o disposiţiune identică, Mitropolitul poate fi judecat chiar de instanţele ordinare. E probabil însă că guvernul va renunţa la acest expedient, care în loc să potolească spiritele ar deslânţui o nouă furtună. Zădărnicirea acţiune! Mitropolitului Asemenea s’au luat disposiţiuni pentru a să împiedica judecarea de către juraţi a procesului Mitropolitului pîmt ce mi se va întocmi o nouă listă «le juraţi. De aceea s’a respins cererea a-dresată de Mitropolit parchetului sub cuvînt că e iscălită «Mitro-politul-Frimat>, deşi parchetul trebue să se sesisese de o denunţare chiar anonimă. Asemenea s'a respins cererea adresată preşedintelui Curţii cu juraţi, sub cuvînt pă avocatul care a înfăţişat cererea nu are o procură specială {lucru care nici o dată nu s’a cerut) ei a înfăţişat o procură prin care între altele Mitropolitul zice că dă procură d-luî Neniţescu pentru a’l represinta în procesul intentat « Voinţei>. Toate aceste mişeliî fiind ticluite, Stătescu a plecat în străinătate, lăsînd lui Stoicescu sarcina d'a se ocupa de infamii de un ordin mai secundar. SCOALAJ.IBERALA Am reprobat scenele tumultuoase, insultele aduse Duminică Preşedintelui Consiliului cînd trecea pe strada Romană. Am arătat eă ori cit ar fi de jos căzut moraliceşte un guvern ca cel liberal, nu voim răsbunărl de asemenea natură. Dacă Insă ceea-ce s’a petrecut Duminică ne mlhneşte, aceasta nu ne surprinde de loc. D-nu Sturdza, şeful guvernului şi şeful colectivitate!, culege astă-zl fructele educa-ţiunel ce a dat d-sa personal poporului Iu cel opt ani de oposiţiune a liberalilor. Dînsul l’a învăţat să lapideze pe membrii guvernului conservator, la poarta Parlamentului, d-sa a aplaudat şi aprobat pe autorul unul atentat la contra d-lul Take lonescu, fost ministru al cultelor, şi n’a găsit destule cuvinte de laude pentru agresor, destule injurii pentru victimă. Să ne îndreptăm mintea mal departe, să ne rememorăm scene cu Paraschivescu lovind acum vre-o două-zeel de ani pe d-nu Lascar Catargi Preşedintele Consiliului. Care a fost în acea ocasiune limbagiul presei liberale? Felicitări aduse mişelului agresor, îndemu către cel lai ţi cetăţeni să imiteze purtarea Iul Paraschivpscu. Nu ast-fel a fost purtarea noastră, şi departe de a aproba pe cel-ce aii huiduit şi scuipat p^.d-nu Dim. Sturdza, 11 încriminăm. Dar mai naşte o cestiuoe. D-nu Dim. Sturdza cu partidul săă se pretind singurii adevăraţi representauţl al poporului de a-ceea poate aprobă aşa lesne ori ce revoltă sălbatică a vre-unul membră din popor contra unul conservator. Atunci însă cîud acest popor, în numele căruia vorbeşte merefl d-nu Sturdza, hui-dueşte şi scuipă în faţă pe mandatarul săii aşa cum a făcut Duminică, ce mal caută d-nu Sturdza la guvern ? Nu simte d-sa că i s’a revocat mandatul şi că trebue să se reîntoarcă la studiul dosarelor principesei Gortceakoff ? AFACEREA D-R. BEGESCU-MARSARITESCU Unde suni actele compromiţătoare?— Mărturisirea falşă a Iui Mărgăritescu.—Monahul tir. Kcccscu ameninţat.—In» terogntorul d-rulnl lîeeescu. Unde suni actele compromiţătoare ? Un punct important a rămas nerelevat în afacerea Mărgăritescu- Dam aşchia : In plastografiile Iul Mărgăritescu a-tribuite Mitropolitului Primat se vorbeşte de nişte pretinse acte compromiţătoare pentru 1. P. S. Sa. Ştim că a-ceste pretinse acte n'au fost date de Mărgăritescu călugărului Damaschin, de oare ce acesta nu i-a dat acele 10,000 de lei. Mal ştim, tot din plastografii, că acele acte s’ar fi aflind închise într’o casetă, care se zice că ar'Ji ascunsă cîud la Craiova, tind la ocnă. Şi mal ştim, in sfîrşit, că Mitropolitul Primat n’a izbutit să pună mina pe aceste acte, conform versiunel « Voinţei». Mărgăritescu se află acum la Văcăreşti, în consfătuiri zilnice cu amicul său Sărăţeanu. E lucru firesc clecf, că guvernul putea foarte lesne să intre în posesiunea acestor pretinse acte com- www.dacoromanica.ro promiţătoare pentru Mitropolitul Primat. Totuşi pînă azi, deşi înscenarea scandaloasă a guvernului durează de mal bine de o lună, nu mal e nici vorbă despre aceste htrtil. Cu drept cuvînt deci se întreabă toată lumea: unde Sunt actele compromiţătoare P Răspundem noi: Nu sută nicăieri; ele n’au existat de-cît in imaginaţia bolnavă a ocnaşului Mărgăritescu, care şi le-a închipuit pentru a putea escroca pe acel cărora li s’a adresat în numele Mitropolitului Primat. Mărturisirea falşă a Ini Mărgăritescu înainte de a ne pune această întrebare, ea a fost pusă de Sărăţeanu. Şi acest om, deprins cu asemeni escrocherii şi falduri încă de pe vremea cind făcea pe 'martorul falş pentru 5 şi adeseori 2. lei la tribunalul din Buzău, a pus pe Mărgăritescu să declare, că pretinsele acte compromiţătoare le a dat monahului dr. Becescu. In adevăr monahul dr. Becescu, fiind medicul penitenciarului de la Slănic, a primit şi el o scrisoare plastografiată i-denlică cu a călugărului Damaschin. Din fericire n a fost atît de naiv ca Damaschin ca să se execute şi să dea 2 mii de lei ocnaşului. Acum ocnaşului i s’a dat de Sărăţeanu o bună ocazie ca să-şl răzbune în potriva doctorului, pc care nu l a putut escroca. Şi în consecinţă Mărgăritescu a semnat un proces verbal redactat de Sărăţeanu prin care afirmă că pretinsele aşle compromiţătoare le-a dat monahului dr. Becescu, care acum se află la azilul Iiăchitoasa. Monahul dr. Becescu ameninţat Odată in posesiunea acestui proces verbal ticluit de ocazie, Sărăţeanu a chemat în Capitală pe monahul doctor Becescu. Li cabinetul directorului penitenciarelor şi în prezenţa d-lul Dianu, fai. moşul Sărăţeanu a spus monahului dr-Becescu tot ceea-ce pusese în gura ocnaşului Mărgăritescu. Natural doctorul a rămas surprim şi a tăgăduit. Sărăţeanu a avut însă neruşinarea să sfătuiască pe dr. Becescu, că ar fi in interesul săii dacă ar recunoaşte că 'in adevăr a primit acele acte şi le-a dat Mitropolitului Primat. D-rul Becescu a refusat însă cu toate ameninţăriIx Iul Sărăţeanu, să se preteze la această nouă infamie. Interogatorul d-ruluî Becescu In privinţa modulul cum s’a făcut interogatorul doctorului Becescu, iată a-mănuntele pe cari le dă Timpul: De trei ori a fost chemat d-rul Becescu la cabinetul directorului închisorilor şi tot cu a-. calaşi rezultat. Ultima chemare a fost erî, Miercuri, la ora 2 La această scenă, care aseamănă Rominia cu cele mai mizerabile State asiatice, avem jalea să spunem că a asistat şi primul promror şi un judecătoi• de instrucţie. D-rul Becescu a fost din noii terorizat, ameninţat, maltratat şi tot n’a reuşit Sărăţeanu. Deznădăjduit. Veniaminul d-lul Kui/. Stătescu, creztnd că d-rul Becescu nu ştie franţuzeşte, s’a întors către unul din complicii săi şi : l-a spus: II est fort le moine! (E tare călugărul). La aceasta Becescu a exclamat tot in franţuzeşte : — Fort ou faible, je ne sais servir qae la varite, et pour elle je uiourrai! (Tare sau slab nu pot să slujesc de cît adevărul si pentru el coi ii muri). In cursul tartarei inchizitoriale Sărăţeanu a întrebat pe d-rul Becescu unde a fost erî. Becescu i-a răspuns: «Sunt liber să merg unde voiu, pînă nu mă veţi aresta. Dar fiind că ştiu că aţi pus spionii poliţiei după mine, ca să vă dovedesc că n’am nimic de ascuns vă voiu spune că am fost in cutare şi cutare loc între altele şi la d. Disescu.y FOITA „VOIHTEl" U XI) F, SUNT ACTELE ? II Lumina se face din zi în zi mal mare în afacerea coniplicitâţei Mitropolitului Ghenadie cu ocnaşul Mărgăritescu. Am arătat în ultimul număr al ziarului că faimosul act se găseşte în mîinile Iul Cor-nelius Hertz, după ce a trecut prin acele ale escrocului Arton, şi că guvernul romîn a cerut estrădarea lui Cornelius Hertz. Graţie investigaţiunilor energicului şi inteligentului procuror general Sărăţeanu, în curînd vinovăţia Mitropolitulul-Primat va fi pe deplin stabilită, precum şi participarea sa la o nouă crimă în Francia. In anul trecut Mitropolitul pretcxtînd o boală a plecat în streinătate spre a se căuta, dar iu realitate s’a dus în Anglia spre a cere' Iul Cornelius Hertz actul ce deţinea de la Mărgăritescu, oferinduT 50,0,060 lei pentru dînsul. Corneliuş încredinţase însă acest document preţios unui tînăr Delahaef. Ghenadie s’a pus imediat în urmărirea luî şi l’a prins la Couville în Francia. Atunci, p’cntru că tînărul se opunea să-l dea actul, Ghenadie l’a ucis şi a ascuns cadavrul său într’o ladă, care s’a găsit în gara Couville. Puiu Alexandrescu, şeful siguranţei publice, a şi plecat la faţa locului spre a face cuvenitele cercetări. Inteligentul procuror general Sărăţeanu a stabilit deja cu siguranţă că gloanţele găsite în trupul victimei Delahaef simt făcute cu plumbul furat de Ghenadie din acoperişul caselor Mitropoliei. Mitropolitul e consternat în urma probelor zdrobitoare adunate contra sa. Femeea cu aluniţă sub guşă s’a descoperit de poliţie. X. (le Montepiu. (Va urma) HUTELi L-P.R UNSOARE I Mama lui Gogu, cu două luni mal înainte de venirea Iul pe lume, se prinsese eă viitorul el odor va ti fată, dar pierdu prin-soarea. . Dorinţa el neîmplinită ne fiind alt-ceva de cît o rlvnire ne satisfăcută, se resfrinse Î11 caracterul copilului, şi cele d'întll cuvinte pe cari le glugăv.i, fură acest răspuns adresat mamei sale care il între))», arătîndu-I un lucru acoperit. — Ge este aicea pentru Gogulică ? — Mă prind că sunt cofeturi. Era o jucărie. Gogu începea cum trebuia să sfîrşeas-că ; toată viaţa sa băiatul acesta avu boala prinsorilor, atît de mare în cît la o vîrsLă deja înaintată, se prinse că are să trăiască de ani şi muri la 1)8. S’ar mira cine-va, fără doar şi poale, de o prinsoare fără de rezultat pentru el dacă ar fi cistigat-o, pentru că trebuia să fie mort spre a culege rodul, dar ori te prinzi, ori te laşi, şi dacă te prinzi, o fad nu atll pentru cişljg cît pentru glorie. U11 om care şi-a petrecut viaţa Î11 pierderi la un joc de acest soiii ar fi trebuit să fie fericit în dragoste ; adevărul e că reputaţia sa de jucător la făcut să fie dai pe uşă afară de şoapte sau opt ori de părinţi) fetelor de măritat. Dar cum trebuia jtoluşl să aibă un sfîrşit, Gogu, sosit la cinci. zeclr şi şease de ani se hotărî pentru o văduvă bogată care văzuse de patru zeci şi trei de ori înflorind liliacul. Din nenorocire află într’o zi că are concurent pe unul numit Vărzeanu; o explicaţie avu loc între cel doul candidaţi la mina d-nel Fleicescu — văduva de consolat.—Vărzeanu declară sus şi tare că treburile îî merg bine, Gogu afirmă că ale sale nu erau mal pe jos ; Vărzeanu atunci glăsui : — Bine, domnule, o să regiilăm .afacerea pe teren. Gogu pufni de rls. Un duel!—zise el... la vlrstra noastră!... pentru o văduvă de patrft-zecl-şi-lrel de ani ! o să ne rîză şi curcile !... Mai treacă meargă dacă am avea două-zecl-şi-ciucl de ani şi dacă am fi barem amorezaţi. Noi am atins virsta la care singurătatea devine grea ; avem reumatizme. — Eă n’am ! întrerupse Vărzeanu. — E un avantaj pe care II al asupra mea. — Mal am şi altele! — Eî, na ! d-ta singur arăţi, prin asia, terenul singurel luple. — I.ămureşte-te, domnule! — Mă lămuresc: avantagiile pe caii al fericirea să le al, înlrebuinţează-le aşa ca să mă laşi mal pe jos; din parte-mi voiu lucra ctt oiii putea mal bine pentru ca să-ţl iau înuainte, Să ne războiul; dar un războiă cinstit; nici trădare, nici curse, nici clevetiri; le inii drept om cinstit şi te rog să al despre mine aceeaşi idee şi să recunoşti că mijlocul pe care ţi ’l propun e mal nimerit ca acela care ar face să rldă pe socoteala noastră, cititorii jurnalelor. Această reflecţie izbi pe Vărzeanu, 2 EPOCA — La drept vorbind, poale al dreptate, zise el. — Atunci, ue am Înţeles ! — Înţeles. — Tot-deodată e bine Înţeles că n’o să fim nici odată Împreună la văduva noastră? — Afară de seratele sale. — Fireşte; la ce oră o s’o vizitezi d-ta ? — Pe la trei. — Prea bine ; efl o să viii la patru ; la revedere d-le Vărzeanu ; Inctntat de cunoştinţă. — Nu mal puţin de a d-voastră. Nu le mal lipsea de cit să facă pe a-ceea a căpitanului In retragere Barbătncioc, care le luase Înainte In dorinţa de a urma răposatului Fleicescu, ceea-ce-l auziră mal ttrzifl, cum o să vedem numai de cit. II Trădare, nu ! Inşălăciune, nu ! O să fim cinstiţi In luptă. Asta era, după cum ştiţi, Înţelegerea lor. Că afl cumpărat pe fata din casă, spre a spiona vizitele celor doul rivali şi spre a se Înştiinţa de toate, asta nu era nici o călcare a lnvoelel făcute. Buna fată primi deci din amlndouă mtinile, asculta la uşă şi raportă conştiincios ceea-ce s’a petrecut. Gogu fu pus ust-fel zilnic In zurentul afacerilor şi mişcărilor Iul Văr-feauu care fu aşişderea vestit despre toate iaptele lui Gogu. Şi fie-care avea zilnic o iscodire. Intllnindu-se la o serată dată de obiectul comun al dorinţelor lor, serată avlnd drept scop o surpriză rezervată de gazdă musafirilor săi, el vorbiră despre situaţia lor şi fură de aceeaşi părere că trebuia să sftr-şască In seara aceia chiar.—Dar cum ? întrebă Vărzeanu. Gogu, pe care cusurul moştenit nul părăsise de loc propuse o prinsoare : — Acela care nu va putea face ceea ce o face cel-l’alt, să părăsească de bună voe lupta. — Primesc, răspunse Vărzeanu. Şi amlndoul se trudiră cu mintea să născocească ceva care să facă marţ pe cel-l’alt. Gogu află cel d’întîifl. Zărind o bătrlnă cucoană cocoşată, care moţăia Intr’un colţ, o invită la polcâ şi execută cu ea acest dans polonez, spre rl-setele greii de reţinut ale lumel, către care M-me Fleicescu nu mal tăcea ziclnd : — Domnilor, doamnelor, rogu-vă nu rl-deţl; e un om politicos. Şi galantul cavaler zbura, nu alt-ceva, a-dresînd surlsurl damei sale răpită de o bucurie nebună. Gogu o conduse apoi la locul săfl şi se uita la Vărzeanu cu un aer provocător, care par’că vrea să’i zică : Fă şi tu asta dacă Iţi dă mina! Dar Vărzeanu nu se lăsă, invită şi el pe eocoşata la vals. Cucoana noastră, ameţită Încă de bucuria polcel, sări din loc şi luă braţul cavalerului săfl, care observat de rivalul săă devenit neliniştit, dansă piuă ce pianul In-eetă. Nu mal era nimic de făcut; ce să mal scorneşti ? Gogu avu o idee triumfătoare; fiind un repaus de un sfert de ceas pentru dansatori, el propuse un concurs de glume. Părerea fu primită cu aclamaţii entu-siaste. — Eli stnt gata, zise el, dar pentru ca să fie concursul trebue să fie cel puţin doul. Şi arătlnd pe Vărzeanu. — Domnu, n’ar vrea să’ml fie concurent ? zise el, şoptind la o parte: te-am băgat In buzunar, neicuţule. începură cu şaradele. Se trase la sorţ cine o să Înceapă Inltifl : eşi Vărzeanu. Se glndi clte-va minute, apoi zise : — Cea d’lnttifl e o pasăre clntătoare, a doua e o fiară şi totul face pe băieţii din pension bolnavi. Toţi asistenţii să puse să caute cuvlntul şi să auzea şoptirea buzelor repetlnd şarada. — Am găsit, zise Gogu : Cea d’lnttifl vorbă este coţofană; a doua este... este lup. — Dar totul? întrebă un glas. Dar cel doul se făcură niznai; cuvlntul Întreg nu-1 ştiai! nici unul, safl dacă l'or fi ştiut el l’am uitat eil şi acuma nu mal mă trudesc să-l aflu. Inteligenţii cititori desigur că l’afl găsit, dacă sunt inteligenţi; sigur că n’am să primesc nici o contrazicere? Mal puse şi Gogu o şaradă şi ca să n’o paţ cum o păţii cu cea-l’altă, opresc clapsul mefl iubit, de a o mal scrie. Spun numai atît că, cel doul adversari FOIŢA ZIARULUI «EPOCA» 28) HENRI GR^YILLE TAINA MORTULUI D-na Benoist, împletind la ciorap, lucra cu o energie uimitoare. — Te al gtndit vre-o dată, zise ea mal Încet, că prietenul tăi! In tinereţă, ar fi putut din imprudenţă să promilă unei alte femei căsătoria, sail mal ştii! şi ei! ce? M’am gtndit de multe ori la lucrul acesta, şi lml ziceam chiar că mtndru cum era el, s’ar fi decis poate la această nenorocire In urma unei acusaţiunl de trădare; de şi odată Însurat n’ar fi mal putut să revie. Te al gin-dit vre-o dată la aceasta? Theodor sări de o dată după scaun şi cu paşi repezi străbătu din lung In larg vasta lor sufragerie. — Nu ! e surprinzător! Şi cu toate acestea ar fi o explicaţie! Ceea ce este mal de mirat este că tu te-al gîndit la aceasta, pe clnd eil... Dar, In toată această afacere, m’am coir dus ca un dobitoc! M’am Încăpăţînat In a-ceeaşl idee... Mamă eşti femeea cea mal extraordinară ce am putut vedea ! Se duse spre matnă-sa, o săruta de mal multe ori pe amlndoul obraji, upol se trtnti din nod pe fotoliul săfl şi se puse pe gin-durl. rămăseseră tot pe locul de unde ai! plecat. Gogu era nervos, furios, năbădăios; plictisit de atlta luptă zadarnică hotărî să dea lovitura de graţie. Indreptlndu-se către Vărzeanu care sta cu urechile pleoştite de ciudă, 11 zise: — Mă prind că n’o să faci ce fac eil. — Bine! ţifl prinsoarea. Toţi erai! curioşi să vadă ce a mal născocit Gogu. Iată ce făcu : îşi puse mina In creştetul capului, apucă un zmoc din frumosul săfl păr blond şi descoperi titva sa lucie ca un oi! de struţ; el purtase perucă. — Să te văd! zise el către Vărzeanu. Să se judece efectul produs asupra societăţii ; toate feţele se Întorsese către Vărzeanu, care rămăsese cu gura căscată ; nu se aşteptase la asta. — El, să te vedem, domnule, zise Gogu, fă aşa dacă te ţin curelile, ori declară-te învins. — învins, ei! ? urlă Vărzeanu, nici odată: şi Intr’o mişcare de turbare, Îşi scoase a-şişderea, peruca pe care nimeni nu o bănuia. Rlsetele se Indouiră cu o nouă tărie; se stiîmba lumea de rls; leşinase; se tăvăleai! oamenii ca nişte apucaţi de ducă-se pe pustii. Apoi toată lumea izbită de aceeaşi idee, zise: — Ah ! asta era surpriza! Vă aduceţi aminte că stăptna casei făgăduise o surpriză invitaţilor săi. Văzlnd că el se greşiseră In credinţă, zise: — Nu, doamnelor; nu domnilor, nu-I asta surpriza pe care v’am păstrat-o; momentul a venit ca să v’o arăt. I.ulnd atunci mina căpitanului Barbăn-cioc : — Vă prezint pe soţul meă ! zise ea. Acest deznodftmlnt, după atitea sforţări şi descoperirea cheliei sale, o să lndrepteze pe Gogu de năravul săfl ? N’ar fi trebuit să-I ziceţi nu, căci s’ar fi prins că n’are să se mal prindă aici odată. Msiinl, iO Iunie, rom începe a publica o nouă foită t Mîncatorif de foc lOTORMAţn Pelerinajul la Căldâru-şani s’a fixat definitiv pe Onminieă 16 Iunie. D. G. Sturdza Miclăuşanul, fratele primului ministru, a declarat unei persoane că nici odată nu va mai revedea pe fratele său, in urma celor petrecute cu Mitropolitul Primat. Această declaraţie are cu atît mai mult preţ, cu cît e in deob-şte cunoscută sinceritatea convingerilor religioase ale d-lui G. Sturdza. In urma aplicărel nouel legi a judecătoriilor de ocoale, aflam ca un mare număr de magistraţi de la tribunalele din ţara vor demisiona. I. P. S. Sa Mitropolitul Primat a însărcinat pe d-niî N. FlevaşiD. Neniţescu sa-’l reprezinte înaintea parchetului, în afacerea procesului de calomnie ce a intentat «Voinţei Naţionale». Se ştie impresia penibila ce a produs votul consiliului comunal prin care să renunţa la continuarea Bulevardului Colţea, care pre-lungindu-se numai cu 400 de metri punea în legătură Bulevardul Colţea cu strada Colţea. — Trebue să al dreptate tu, zise el după clte-va minute de £tndire. Dar efl singur nu pot să caut nimic, ar trebui... şi lucru este imposibil ! — Ce anume ? — Ar trebui să caut prin hîrtiile Iul Raymond oare cari urme cari să mă orienteze... şi cum pot să am efl acele hlrtil? — Cere-le văduvei, zisefd-na Benoist cu linişte, care după ce îşi aranjase părul se apucase din nofl de lucru. — Să i le cer el ? zise Teodor înmărmurit. — Fireşte! Cred că nu poţi să le furi. îmi lnchipuesc că este chiar interesul el ca să se descopere adevărul! După un moment de tăcere, ea Îşi lăsă lucrul jos, şi fixă drept In ochi pe fiul săfl. — Vezi tu Theodor, dacă eu aşi fi acuzată de o asemenea faptă, n’aşl dormi nici zi nici noapte plnă ce n’aşl descoperi adevărul. — Nici ea nu doarme ! Zise cu tristeţă Benoist. — Atunci, dacă tu II eşti prieten, trebue să doreşti din suflet ca să-’l redai liniştea de care are atlta trebuinţă. La urmă, dacă 11 placi safl dacă nu, asta o să fie o cesti-nne Intre voi amlndoul; dar datoria ta de prieten, de prieten al el ca şi al decedatului, este de a descoperi adevărul. — Al dreptate mamă, zise el scullndu-se; clnd nu vel mal avea trebuinţă de mine... — Poţi pleca chiar acum, mă simt foarte bine, şi nu mal am mult de lucru. Dar as-cultâ-mâ băete; ştii bine că te iubesc şi că nu vreafl de cit fericirea ta. Dacă femeia aceasta te va iubi, după cum In viaţa el nu a avut de cit nenorociri, de rlndul acesta va fi foarte fericită, fiind-că tu eşti un băiat cu minte şi vel şti să te conduci. Votul consiliului fiind trimes spre aprobare la minister, s’a cerut a-visul consiliului technic superior. Consiliul technic a respins cererea consiliului comunal şi a formulat un avis prin care e luat în zeflemea, cum se cuvine, consiliul comunal. Se spune şl dăm ţtirea sub rezervă, că Săruţeanu a pus la dispoziţia lui Hărgăriteseu o scrisoare autografă a Mitropolitului Primat pentru a se deprinde bine lu a-i plastografia serierea. D. Vasiliu, judecător de instrucţie pe lîngă tribunalul de Ilfov, a plecat la Căldâruşanl pentru a lua interogatoriul I. P. S. Sale Mitropolitului Primat în cestiunea darii în judecata pentru calomnie a «Voinţei Naţionale». Se zvoneşte prin cercurile colectiviste că d. Dini. Sturdza va căuta să profite de concediul de trei luni al d-lui Eugen Stătescu, pentru a înlocui pe fratele său d. Paul Stătescu şi a readuce în capul poliţiei pe d. Dini. Moruzzi. D. comisar Veltz va fi detaşat cu serviciul cu începere de mîine, pe lîngă Castelul Peleş la Sinaia. Tabloul numirilor de judecători de ocol, conform nouel organizaţii a judecătoriilor de ocoale, este deja terminat. Numirile se vor face cel maltîr-ziîl în cursul săptâmînel viitoare. In privinţa acestor numiri aflăm că trei membri de şedinţă de la tribunalul de Ilfov vor fi numiţi judecători de ocol. Iată petiţiunea Mitropolitului către preşedintele Curţel cu juraţi, prin care chiamă în judecată pentru calomnie pe directorul Voinţei Naţionale, precum şi procura dată d-lor N. Fleva şi D. Neniţescu, cari, cu toată menţiunea expresa de la sfîrşitul procurel, nu aO fost ţinute în seamă: Domnule Preşedinte, In numărul 3438 al ziarului Voinţa Naţională din ziua de 31 Maitt 1896, subsemnatul căruia s’a lncunoştiinţat Inallul Decret Regal pentru suspendarea din treapta arhieriel şi adniinistraţiunel mitropolitane, am fost calomniat In chipul cel mal neo-menos. Cele d’Intll trei coloane art apre-ciaţiunl pe nişte fapte Închipuite, cari dacă ar fi adevărate m’ar supune la ura şi dispreţul cetăţenilor. Pe cele-l’alte tiel coloane la aceeaşi primă pagină, se vede atri-buindu-ml-se două scrisori către arhimandritul Damaschin Cernescu. Aceste scrisori sunt cu totul streine de orl-ce fapt al mei! şi conţin arătări neadevărate. In situaţiunealn caremă găsesc, domnule preşedinte, cu sufletul turburat de o aşa răutăcioasă şi meşteşugită calomnie şi is-bit de o adlncă durere, mă cred nevoit, a vă aduce la cuuoştinţă delictul comis,J ru-gtndu-vă să bine voiţi a dispune chemarea în judecată a persoanelor asupra cărora cade răspunderea penală conform art. 24 din Constituţiune şi codului penal. Mă constituesc parte civilă pentru suma de doul lei, scopul urmărirel mele fiind descoperirea adevărului, pentru care datori sunt să se intereseze chiar şi acel pe cari Voinţa Naţională II reprezintă. Primiţi, etc. Ghenadie. Mănăstirea CăldăruşanI, 5 Iunie 1896. Dar bagă de seamă că eu sunt o femie cinstită, după cum toţi din strămoşi am fost în familia noastră ; voesc ca şi de aci Înainte, cit timp familia noastră va exista să fie tot ast-fel. Si n’aşl dori de loc ca femeea ta să fie arătată cu degetul şi să se zică: «Femeea aceasta a fost cauza mor-ţel primului el bărbat, probă despre aceasta este că nici acum nu se ştie pentru ce s’a omorlt.» Trebue să se ştie cauza mor-ţel Iul. Dacă lnebunise, sunt doctori cari pot spune aceasta; în sflrşit, copilul meu, puţin lml pasă, că femeia pe care o vel lua de nevastă a fost calomniată, dacă tu vel putea proba contrariul. Alt-fel spun drept, căsătoria ta mă va Întrista. Pentru aceasta Iţi repet: Caută... şi găseşte. — Vorbeşti ca Însăşi Înţelepciunea, mamă dragă, şi lţl mulţumesc, zise Benoist sămttnd mina delicată dar sblrcită a bâ-trinel, care îşi reluase repede lucrul. Mă voi pune pe cercetare. Peste clte-va zile, Benoist să presintă la otelul Beaurand. D-na Montclnrt era mal bine şi ’1 primi cu o bucurie vădită. Sărman i femee era deja pe drumul pieirel, dar nu ’şl dedea Încă bine socoteala. In timpul iernel cîţl-va din vechil el cunoscuţi veniseră să o vadă, femei bătrtne, independente, ca să zic ast-fel retrase din lume, cari mal înainte de toate, lşl păstrai! obiceiurile; femei cari In timp de 20 de ani, de la Crăciun plnă la Paşte, petrecuse In toate serile aproape la d-na Monlclar, nu vedeafl ce ar putea să le Împiedice de a continua acum In acelaş mod. Ele priveafl pe Estella cu politeţă, căci şi ea ştiuse să doblndească simpatia lor, lucru cure mulţumise foarte mult pe bătrîna bolnavă. Vizita lui Benoist, In Ioc să deştepte a- www.dacoromanica.ro PROCFRA Mal jos subsemnatul, cărui i s’a Incunoş-tiinţat înaltul Decret Regal pentru suspendarea din treapta archieriel şi administraţiei mitropolitane, antorisez pe d-nil Nicolae Fleva şi Dimitrie Neniţescu, advocaţi, ca mandatari de a face cele mal Întinse acte de administraţiune, conservaţiune şi urmărirea averel mele. Sunt In drept a intenta ori cărei autorităţi precum şi ori cărei persoane procese pentru restituirea averel mele, precum şi Încasare de creanţe. Vor putea face apeluri, opoziţiunl, recursuri In Casaţie, revizuiri, Înaintea ori cărei instanţe judecătoreşti. Pot declara acte falşe, propune orice act pentru care legea cere procură specială. Acest mandat procuratorii mei 11 vor exercita personal safl cu drept de a numi şi alţi advocaţi. Mă vor reprezenta şi la Curtea cu Ju raţi In procesul pentru calomnie intentat Voinţei Naţionale. Ghenadie. Mănăstirea CăldăruşanI, 5 Iunie 1896. Ijunf, IO Iunie vom începe a publica o nouă foiţă t Mîificătorii «le foc Un frumos tablofl de gen datorit penelului domnişoarei Aglae Broşteanu, studentă In litere, se găseşte expus Ia vitrina d-lul Biciovski din Calea Victoriei. Acest tablofl arată talentul deosebit al d-şoarel Broşteanu pentru pictură. S’a pus sub presă şi va apare In cu-rîad Instantanee de Jiquidl. Această publicaţie artistică va cuprinde in prima serie următoarele tipuri: Poni, Stătescu, Palladi, Sturdza. Stoi-cescu, Păucescu, Stolojan, Roznovanu, Budişteanu, Cliebapcea, Fleva, Grigri, Holban, Nădejde, Brătescu, Popa Tacbe, Ianov, Claymoor, Tocilescu, Bursan, gen. August, Epurescu, Caragiale, Mon Duc, Urechiă, Moruzi şi Stăncescu. Ediţia de lux 5 lei, ediţia oriinară 3 lei. înscrierile se pot face de pe acum la administraţiunea ziarelor Epoca şi Adevărul. E DIŢIA a 3-a „EPOCA" l A TECUCI Deputatul Mărcnlescn păcălit. — Diverse. Deputatul Mărculeseu păcălit. Mal zilele trecute mal mulţi slujbaşi Intre cari şi un prieten al nostru, eşiafl de la un coleg bolnav In pat. Se tntlinplă că In acel moment trece deputatul Mărculeseu pe acolo şi zăreşte slujbaşii eşind din casă; văztnd şi pe amicul nostru se opri In loc şi stătu multă vreme să noteze bine pe cel cari eşiafl; credea o-mul că cine ştie ce conspiraţie se făptuise In acea casă, pe socoteala Iul Take, lui Rahmil plus Mărculeseu. Amicul nostru s’a priceput imediat şi a Început a rlde cu hohot. Mărculeseu auzind risul a Început să-şi mişte picioarele. De sigur că s’a dus să raporteze Iul Take şi Iul Iancu Anastasiu ceea ce a văzut. Curat vorba ceea: vrabia mălai visează. Diverse. Afişe lipite pe zidurile oraşului ne vestesc sosirea unei trupe de teatru sub conducerea unul domn Alexandrescu. * * * Aflăm că d-şoara Alexandrina Plitoss'a. logodit de curlnd cu d. căpitan Sturdza. Sincerile noastre felicitări. B. mintirl triste bătrlnel, după cum credea el, 11 făcuse din contră multă plăcere; ea îl opri la masă. El primi, nădăjduind că va putea vorbi mal cu Înlesnire în particular d-nel de Beaurand. Speranţele lui fură Insă zadarnice, căci d-na Montclar nu se putea deslipi de ea ; după mal multe Încercări nereuşite, el se hotărî de a ’l scrie şi a-I cere o convorbire în particular. Acest demers surprinse foarte mult pe Estella, o turbură chiar ; cu toate acestea ea răspunse dlndu’I o zi şi o oră clnd ştia că mătuşa sa era ocupată cu omul el de afaceri. Inima II bătea cu putere clnd se cobora In salonul din etajul de jos, unde cu trei luni mal tnainte primise pe Benoist; ziua aceea avea o aşa mare importanţă In viaţă el, că gindindu-se numai avea fiori de bucurie. Figura el Însă nu trăda nimic din a-ceastă emoţiune, fără numai de un colorit mal viu al obrajilor şi o privire mal animată, tn momentul clnd el se presintă In* tinzlndu-I mina. In cîte-va cuvinte Benoist se scuză de a-cest demers, arătîndnl că numai un motiv puternic l’a Împins la aceasta. — Al descoperit ce*va ? Zise repede d-na de Beaurand. — Nu; dar mumă-mea mi-a zis eă datoria mea este să caut In toate direcţiunile. — Muma d-tale ? Întrerupse Estella. Muma d-tale a avut bunătatea... — Mumă-mea vă stimează, Doamnă, şi vă iubeşte, după cum ori ce suflet nobil care cunoaşte nenorocirea d-voastră, ar trebui să facă... Estella lăsă ochii In jos. Ce rouă hună făcătoare erafl aceste cuvinte pentru inima el stngerată! Exista dar pe păinlnl o fe-mee hine-cuvlutată, care fără să o cunoască o iubea şi o pllugea... De sigur că de clnd (Servioinl Agenţiei Romtne). Viena, II Iunie. «Vaterland» anunţă că archiducele Olhon va resida pe viitor la Viena. — Fiind dat starea sănătăţii archiducelul Frantz Ferdinand. Împăratul 11 va însărcina cu afacerile tratate plnă acum de archiducele Carol Ludovic. Roma, 6 Iunie Un decret regal ordonă încetarea ostilităţilor In Eritrea. Tribunalul a declarat azi dimineaţă In stare de faliment societatea imobiliară a şi numit un delegat şi un procuror provisorifl. Tribunalul a fixat la 20 Iulie prima adunare a creditorilor spre a numi un procuror definitiv. Tribunalul a fixat scadenţa de 6 Iunie pentru presentarea creanţelor şl o a doua scadenţa la 27 Iulie pentru verificarea lor. Paris, 6 Iunie. Camera deputaţilor. Generalul Billot depune proiectul de lege asupra reorganisărel comandamentului armatei Camera discută proiectul de lege care declară Madagascarul de colonie franceză. Discuţia va continua Simbâlă. Generalul Brie re de Lisle a murit. In urma unei polemice prin presă, un duel a avut loc între d-nu Drumont şi JBeruard Cazare. S’afl schimbat două gloanţe fără rezultat. Consiliul de miniştri ţinut la Elisefl a decis să presinte înainte de prorogarea parlamentului, un proect de lege destinat să păzească interesele industriei zahărului ameninţate de legislaţia adoptată de curlnd de diferite ţări. In urma unei anchete asupra procesiunilor ce afl avut loc In ziua de Joia Verde, consiliul de miniştri a decis să defereze In faţa consiliului de Stat pe archiepiscopul de Cambrai, sub inculpare de abuz şi să suspende lefurile preoţilor cari aă participat la procesiunile făcute cu toată oprirea primarilor. Madrid, 8 Iunie. Camera deputaţilor,—Preşedintele consiliului depune proiectul de lege In contra anarchiş-tilor. Epoca nu crede că s’a semnat o alianţă intre Spania, Francia şi Rusia, dar adaogă că nici o dificultate nu s’ar opune la această alianţă, dacă ar fi nevoe de ea. Ziarele comentează articolul ziarului Epoca provocat de o afirmare a lui Heraldo, care zice că Francia şi Rusia ar garanta Spaniei posesiunea Cubei şi a lui Porto-Rico. Londra, 6 Iunie. Procesul in contra Iul Jameson in faţa curţii supreme nu va avea loc inainte de 8 Iulie. Se anunţă din Cape-Town Agenţiei Reuler ci o revoltă nouă s’a semnalat printre indigeni Intre Unitale şi Salisburg. Şeful Makoni a presidat. o Întrunire a şefilor şi le-a recomandat răscoala.—Patru şefi im re-fusat, cel l’alţl afl consimţit. -Mal mulţi alţi ar fi fost asasinaţi. Petersburg, 6 Iunie. Intrarea solemnă a Majestăţilor Lor imperiale la Petersburg s’a amlnat pentru 7 Iunie. Majestăţile Lor vor sosi la 15 Iunie la Tsars-koie Lelo, unde vor sla plnă la 17 Iunie.—Di pă sosirea Jor la Petersburg Majestăţile Lor vor merge In catedralele Kasan şi Petru şi Pavel, unde vor face rugăciuni pe mormintele strămoşilor lor. După o şedere scurlă la palatul de iarnă, perecl imperială va merge la Peterhoff. Paris, 6 Iunie. Moartea marchizului de Mor£s s’a confirmat. Haga, 6 Iunie. «A doua Cameră».—Ministrul de interne zice că speră că noul stăvilar pentru corăbiile mari la Yumiden va fi terminat inainte de finele anului. Berlin, 6 Iunie. Mareşalul Japones Yamagta a plecat ieri. Budapesta, 0 Iunie.- Delegaţia austriacă a adoptat fără discuţie bugetele ordinare şi extraordinare de resbel, creditul pentru provinciile ocupate, budgetul ordinar şi extraordinar al marinei, acela al ministerului de finanţe şi al curţel superioare de compturl comune, precum şi creditele complimentare. Delegaţia ungurească a adoptat creditele pentru armată. Discuţia va continua niline. Bflnoisl se convinsese de adevăr, îl explicase... — Mumă-mea, reluă el, ghicind gtndul Estellel, a Înţeles situaţiunea d-voastră ; ar trebui să spun chiar, ca să fifl drept, că ea mi-a deschis capul... Estella ridică încet mina In sus, rugtn-du-1 să tacă; el se supuse. — Ceea-ce ar trebui, zise el, şi ceea-ce abia Îndrăznesc să vă cer, este permisiunea de a vedea dacă In hîrtiile şi scrisorile ve-ch’ ale lui Raymond, din tinereţea Iul, n’am putea găsi urma vr-unnl eveniment... Ea îl privi cu atenţiune, apoi lăsă ochii In jos, cn totul absorbită. — Aveţi dreptate, zise ea după o scurtă tăcere. Să vă conduc In apartamentul lui (Va urma). Casa de Să,nă,tate Institut din nod reorganisat 51, — Strada Teilor — 51 Dirigiată de dr. Şaabner Tuduri Căutarea boalelor interne şi chirurgicale, precum şi a tutulor boalelor nervoase şi chronice. Tratarea boalelor de piele, a boalelor de ochi, git, nas şi urechi, a boalelor de ficat şi rinichi, Operaţiuni.—Tratamentul boalelor gynecologiee; camere cu intrare separată pentru faceri, o moaşă cu diplomă locueşle in institut. Disereţiune.— Tratament special ’al syphilisulul şi a boalelor uretro-genitale. Bolnavii se pot căuta cu orl-ce medic safl specialist. Preţurile moderate, pentru angajamente lunare se fac reduceri. ConsuttaţiunT în fie-care zi, pentru boalele interne şi syphilitice de la 10—12 p. m. Direcţiunea trimete de Îndată după cerere noul prospect al Casei pe 1896. au îoo -«a TEATRE, CONCERTE, PETRECERI. Parcul (’oloaciil Oppler. Arena elrc «le rarA.—Vineri 7 Iunie, mare reprezenta* ţie, pentru a 2-a oară, dubla călărie de campanie. Grădina Cazino.—Duminică 9 Iunie, prima reprezentaţie a operetei germane sub direcţiunea d-lul George Eger, cu opereta Liliacul. Gr&ilina Jigni ţa (Lieblich). — Simbătă 8 şi Duminică 9 curent se va reprezenta opereta Prinţul fiostenei. turburArile din creta (Prin fir telegrafic) Constantinopol, 0 Iunie. Numărul victimelor turburărilor din Van trece peste 50.— Ştiri neliniştitoare sosesc şi din alte localităţi. E temere ca ştirile din Van să nu fie causa explosiel pasiunilor tn alte districte. Poarta a dat ordinele cele mal severe pentru ca regimentele să fie in tot-d’a-una gata de plecare. Atena, 6 Iunie. După o depeşă din Cerigo, refugiaţii sosiţi din Antikythra anunţă că Turcii aii comis măcelării noul In provinciile Kissamo şi Kydoria.— 500 de apokoronioţl a fi alergat in ajutorul creştinilor. La Kissamo, corăbiile turceşti păzesc cu atenţiune coastele Cretei pentru a Împiedica plecarea femeilor şi a copiilor.—Lipsa de nutrimente şi de muniţiunl fac situaţia creştinilor foarte critică. Londra, 0 Iunie. După un raport al consulului englez din Van, turburările aă fost causate de Armeni. Londra. 6 Iunie. «Camera Comunelor».—D-nu Curzon face cunoscut că consulul englez din Creta anunţă că soldaţii turci aă profanat trei biserici, dar nu indică localităţile unde s’afi petrecut aceste fapte. Anini MO Munte, rom începe a publica o nouă foi{ăt Mîbi cat orii de foc Crime.—Delicte.—Accidente.—întâmplări. DM CAPITALĂ 0 inundaţie. — Astă-zl dimineaţă, pe la orele 5, o conductă de apă s’a spart In strada Sfinţilor In dreptul caselor cu No. 16. Apa eşind cu putere o parte din trotuar şi din stradă aă fost scufundate. Pe la orele 10, apa curgea tncă In abundenţă şi pivniţele d-lor Dumitrache Pascu şi Gheorghe Stănescu comercianţi din a-cea stradă au fost complectamente inundate. Apa ajunsese piuă la ferestrele pivniţelor pe unde se putea vedea butoaele cu vin şi diferite alte obiecte plutind ca pe o mare. Moarte subită.—ErI seară pe la orele 7 şi jumătate hamalul Anton Niculae din piaţa Ghica, treeînd pe Bulevardul Maria, a căzut pe trotuar şi a murit imediat. Din ordinul parchetului care a fost avizat, corpul decedatului a fost transportat la morga oraşului, unde se va face autopsia. I)M TARĂ Asasinat.—Marin Sfetcu şi Ion Olteanu ambii bivolari din Giurgiu s’aă dus ieri noapte să fure pae şi coceni de la un alt tovarăş al lor Ion Ţigăneşteanu, care locuia lntr'un bordel din izlazul oraşului. Ţigăneşteanu prinzînd de veste ese afară pentru a prinde pe hoţi. El se reped asupra lui, şi cu mal multe lovituri de cuţit Îl omoară şi apoi fug. Corpul Iul Ţigăneşteanu a fost găsit a doua zi lingă bordeiul lui. El avea gîtul şi braţul drept tăiat şi mal multe răni la cap. Asasinii aă fost prinşi, peste puţin timp. DIS STREMÎTATE 0 femee geloasă.—Joia trecută, inal bine de o mie de oameni se grămădeai! In faţa casei cu No. 6 din strada Hippolyte-Leba.s la Paris. La etajul tntlifi al acelei case, un om mic de statură, rezemat cu amlndouă mlinele de marginea ferestrei, cu corpul plecat înainte, striga cit II lua gura: «A-jutor ! să se urce gardiştii, vrea să mă o-moare 1» La spatele lui era o femee de o statură gigantică, grasă şi voinică; ea în-vlrtea un cuţit mare de bucătărie şi zicea omului—care era bărbatul el—: «Strigă cit pofteşti; dar n’al să pleci ori te omor.» Doul gardişti se urcară sus, dar In zadar sunară la uşă ; nimeni nu deschise şi, la tereastră, scena continua. Atunci s’a trimes după comisarul despărţi rel. Acesta, Însoţit de doul agenţi şi de un scriitor, sună la rlndul lui la uşa apartamentului şi de astă-dată femeea cu cuţitul deschise uşa, fără totuşi să-’şl lase arma. Presenţa magistratului linişti puţin pe bărbat, care putu să se furişeze, dar a fost nevoe să se oprească femeea, care voia să alerge după el, şi cu grefi i s’a putut lua cuţitul. «Cedez, zise ea, dar mă jur pe capul d-tale, domnule comisar, şi pe capul celor doul agenţi, că-'ml voi omorî bărbatul elnd 11 voi tntllni; e un craifi». Mjuni, MO Munte, rom începe n puhltca o nouă fol (A i Htncătorli de foc ULTIME INFORMATIUNI O remaniere ministerială e definitiv hotărttâ, tnsfi ea nu .«ie va face îndată, spre a nu avea aerul d'a eeda premiuiiei oplniunei publice. S'aii oferit portofolii în dreapta ţi în stingă, mai ales celor ee criticau piuă azi guvernul ţi cari au fost atraţi eu promisiuni ministeriale. Aţa a fost ademenit <1. Coco Itumitreseu, oferindu-l-.se locul d-Iui Poni ţi obţinînd numai eu acest preţ ea el să ia cuvîutul la întrunirea de Duminică, după ee mal Înainte a criticat guvernul pe toate cărările. Guvernul văzînd că d. judecător de instrucţie Urlăţeanu, nu este instrumentul potrivit pentru a ajuta in infamii pe Sărăţeanu, l’a desărcinat de la instruirea dârei în judecată a Mitropolitului Primat, încredinţînd această înscenare d-lui judecător de instrucţie Alexandrescu. Mîine dimineaţa, la orele 11, Maiestăţile Lor vor părăsi Capitala pentru a se instala la Sinaia. D-nu N. Fteva va ţine mîine, Sîm-bătă seara, o întrunire publică la Iaşi. La această întrunire vor asista d-nil N. Fleva, G. A. Scor {eseu, N. C. Aslan, T. Arion deputaţi; N. Pop deputat Craiova; V. Stefânescu, Turnu-Severin; G. Pileşteanu, I. Apostol, F. Rosetti deputaţi Bucureşti; Col. Obedeanu senator Bucureşti; Col. Cost eseu, Col. Grădiş-teanu Bucureşti; I. Buzdugan, V. Ko-gălniceanu deputaţi Bucureşti; Gh. Sion Gherei Tirgu-Ocnei; Gh. Ghiţescu deputat Fălticeni; A. Delimarcu, V. Mor-ţun deputaţi Roman • C. Politimos deputat Bucureşti; C. Arghir deputat Bîr-lad; P. Gorgos, I. Iulich deputaţi Vas-hiiu ; Iarca Buzău ; Ciocazan deputat Craiova; Dobreseu-Argeş, Moisescu deputaţi Piteşti; Borş senator Roman. Alteţele Lor Regale Principele Ferdinand şi Principesa Maria, vor sosi în Capitală Marţi 11 curent. D. Dimitrie Sturdza va pleca in concediu la 15 ale tunel curente. In timpul absenţei sale, d-1 G. Cantacuzino va ţine interimatul ministerului afacerilor streine şi va prezida consiliele de miniştri. Putem afirma cu, «1. States cu a propus unor elemente din oposiţle sa facă o alianţă eu d-sa ţi să dea afară pe d. Piin. §lurdza. Răspunsul pe care l’a primit d. fltâtescu este acesta: Kţf i un pore ! Consiliul comunal al Capitalei a ţinut şedinţă aseară. Pe lingă cîte-va exproprieri, consiliul a aprobat prelungirea bulevardului Domniţei din strada Sfinţilor pînă în Bulevardul Carol. Exproprierile pentru această lucrare vor costa aproximativ 500.000 lei. D-nil JNTiţă Sterie şi Melisianu afi fost aleşi membri în comisiunea licitaţiunilor în locul d-lor Vanic. şi Cristescu. S’a mai aprobat şi un regulament întocmit pentru regularea mersului tramvaiurilor şi trâmea-în oraş. 0 delegaţie de comercianţi din coloarea de Negru a mers aseară la d. Dini. Sturdza sâ-i ceară demisia prefectului de poliţie, care ar fi fost de conivenţă cu manifestanţii cari l’au huiduit Duminică. Preşedintele consiliului a spus că aceasta nu se poate îndată, de oare-ce nu are un loc unde să cazeze pe d. P. Stătescu şi apoi nu crede ca să fi fost înţelegere între prefect şi manifestanţi, căci nu se putea şti pe unde era d-sa să treacă cu trăsura. Suntem informaţi că d. Eugen Stătescu a decis înlocuirea d-lor Barbu Al. Catargiu şi M. G. Cantacu-zino, procurori la tribunalul de Ilfov. Societatea Unirea a studenţilor universitari e convocată pe mline-seară In şedinţă extra-ordinarâ. D. Caracaş, judecător de instrucţie la tribunalul din Galaţi, a fost numit prim-procur or la Iaşi în locul d-lui Vlădescu, care a refuzat să primească acest post. Agenţia Pomină ne transmite ştirea din Berlin că subscripţia la renta romînească de 4 la suta a reuşit pe deplin. Franţa, Belgia şi ţările de jos au subscris în mod activ. Sub-seripţia s’a încliis erl înainte de amiazl. Ni se scrie din Focşani : - Astă-noapte, Mercurî spre Joi, un incendiu violent a consumat toate stabilimentele micilor negustori din piaţa Moldova, începi ud din Pescărie pînă la, Ştefan Bălan. Pînă acum nu se ştie cauza fo-culuî. Pagubele sunt mari, căci atinge populaţia săracă.* In B.-Sărat exista o societate a funcţionarilor Publici, al cărei fond se compune din mizele şi depunerile voluntare ale slujbaşilor; ele s’atî ridicat la mal multe zecimi de mii de franci. Aflăm că astă-zl fondul este mîn-cat, toată lumea a rămas'"păgubaşă şi parchetul nu ia nici o măsură in cercetarea acestui jaf. In Iaşi s’a ivit angina difterică. Consiliul sanitar superior a cerut convocarea consiliului de higiena local în şedinţa extraordinară, pentru ca să ia energice măsuri ca e-pidemia să nu se întindă. URA CULTURALA Un comunicat al coinitetiilni « entral Comitetul central al Ligel, a adresat d-lul Vintilă C. A. Rosetti, preşedintele secţiunel Ligel, Bucureşti, următorul comunicat : Comitetul Central Executiv Domnule Preşedinte, In ziua de 18 Maii! a. c. v’am trimis 6 adresă prin care vă rugam a ne comunica numărul membrilor şi starea materială a secţiunel Bucureşti. De atunci pînă astă-zl, în timp de 19 zile* comitetul d-voastrâ a ţinut mal multe şedinţe, în cari s’a discutat chestiunea de a recunoaşte safi nu trebuinţa de solidaritate cu comitetul central ales de Congres, — şi drept resultat al acestor deliberări, dv. aţi găsit de cuviinţă a trimete, ca răspuns la adresa oficialăa Comitetului Central, o scrisoare particulară d-lul Ion C. Grădişteanu. Această liotărîre a d-voastră de a nu comunica cu Comitetul Central al Ligel, precum şi faptul, că prin acea scrisoare personală, d-voastră înştiinţaţi pe d. Ion C. Grădişteanu, că veţi convoca secţiunea pentru a-1 lua avizul In această chestiune ho-tărltă clar şi precis de statute, ne arată că d-voastră voiţi a vă constitui în arbitrii al Congresului şi al Comitetului Central Executiv. De oare-ce prin această atitudine, d-voas-tră tăgăduiţi In chip formal trebuinţa de solidaritate şi unitate in organizaţiunea Ligel şi împedicaţl ast-fel activitatea el, noi Comitetul Central Executiv al Ligel In baza art. 55 şi 63 din statute cari hotărăsc că: (Art. 55): «Solidaritatea dintre ele (secţiunile Ligel) este represenlata prin congres şi prin Comitetul Central Executiv» şi: (Art. 63) «Secţiunile cari nu vor admite trebuinţa de solidaritate şi unitate tn orga-nizaţiunea Ligel, ast-fel precum se prevede în statutele de faţă, nu pot să facă parte din Liga pentru unitatea culturală a tuturor romlmlor, nici să poarte numele de secţiune a acestei Ligi». Considerăm secţia Bucureşti, represen-tată prin d-voastră, ea ne mal făcînd parte din Ligă. Aductnd cu regret la cunoştinţa d-voastră această hotărlre a Comitetului Central Executiv, vă rog a primi asigurarea deosebitei mele consideraţiunl. Bucureşti la 5 Iunie 1896. V.-preşedinte M. VISdescu Secretar, C. RSdulescu-Motru. 121 10-2 Porumburi marfă bună şi uscată cu 4.60 frc. pînă la 5 fr. hectolitru şlep. Orzurile şi Ovăzurile fără operaţiuni din eausa lipsei de mărfuri. Se oferă astă-zl 700 lei vagonul. Serbările presei Un mare număr de doamne din societate s’ah oferit ca să patroneze serbările presei de la 8 şi 9 curent. Din informaţiunile culese am aflat că la chioşcurile din grădina Braga-diru au bine voit să primească a figura doamnele: Atex. Catargiu cu d-şoa-rele Elena Petre Grădişteanu, Eufrosi-na Al. Sc. Ghica, G. Em. Lahovari, Maria Nicu Filipescu, Zoe Florescu, Elena Gr. Cerchez, Lenş Slălineanu, Alexandrina Tătăranu, Nicu Cerchez, Anastase Simu, (7. Disescu, C. Moroianu, C. Hiotu, I. Mitilineu, Margareta Ghica, Zoe Şiiţu, Alex. Dianu, d-şoara Holban etc, etc., şi alte doamne ale cărora nume nu Vani putut încă afla. Cu concursul acestor doamne distinse prin graţiile şi generozitatea lor, putem fi încredinţaţi că serbările vor da un rezultat strălucit. POŞTA ADMINISTRAŢIEI Domnii abonaţi a cărora abonamente expiră de'la 15 Iunie eorent, stnt rugaţi ea pînă la acea dată să bine-voiască, în caz de re-înoirea abonamentului ce afi să înainteze costul pentru a nu suferi vie o înlîrziere sau întrerupţie a ziarului nostru. 12 Pofta . M. OSHOKXE A C-ie Au hurii (Xcn-York) Ctt falsul ia BM11KA JPTA construită toată in oţel, uşoară, simpla 72 şi trainică, ultima perfecţiune 30—17 3j MM VOMBMEiEMAE Si TfftEEHĂ TOA MIE Din atelierele de construcţiune ale Căilor Ferate Ungare din Budapesta SINGURELE CONSTRUITE DUPĂ EXIGENTELE AGRICULTORILOR NOŞTRI Ţin la disposiţia d-lor agricultori numeroase atesta le stabilind perfecţiunea acestormnşine. Vu onoare se atfuce ta ennoseinţa Onor. publi- BUUKTIX FUOXOMIU cuini că tle la 1 Mată : S’A MMMfSCMMMS Alegerile pentru Camera de Comerţ din circumscripţia Craiova s’afi terminat alaîtft-seară. Art luat parte la alegere 254 de alegători şi aii fost aleşi d-nil: Barbu lo-nescu, Const. Dumitrescu, St. Cănescu, Teodor Celereanu, I. Iulescu, St. G. Ge-rola, D. Dimoviceanu, P. Nedeianu, V. P. Andreescu, şi D. P. Furtunescu. (Raportul Semaphorului de Brăila) Brăila, 6|18 Iunie 1896. Urcarea semnalată astă-zl din streinăfa-le, tn principal din America, eu aproape 30 bani la hectolitru, a influenţat şi asupra pieţei noastre, şi de şi preţurile afi rămas neschimbate, totuşi s’afl făcut cîte-va operaţiuni destul de însemnate. Grîne de 58 şi jumătate libre s’afi plătit astă-zl 1010— 1030 franci vagonnul după cum a fost şi calitatea mărfel. w GRADINA RESTAURANTULUI -w 1 A V Mi II Ml IIS E S € II Avînd şi o trupă de lăutari bine organizată, care va di lecta pe onor. public în tot timpul sezonului. Cu deosebită stimă T LC1II E lt II fi E 8 CII 100 2*-8 Strada Mlfor ;Vo. 2 www.dacoromanica.ro 4 EPOCA 7 CASA DE SCHIMB HESKLA & SAMUEL BUCURESCI No. 5 Strada Lipscani No. 5 Cumpără ţi vinde efecte publice şi face orl-ce schimb de monezi. ___Cursul pe ziua de 5 Iunie 1896 Higiena dinţilor si n gnrel Medalie de aur. Viena 1883 ; Medalie de argint, BucurescI 1898 ; Medalie de bronz, Paria 1893. Juloehat de eonillinl de hlgicnă fi salubritate publică. DENTALINA EsenţS pontru gură ţi PULBERE VEGETALĂ PENTRU DINţl ale doctorului 8, K 0 N Y A Sunt două dentifrise recunoscute In ţară şi Sil străinătate ca cel mal Imn ţ>eu-tru conservarea dinţilor, curăţeniei şi hi-gienel gurel, dîndu-I tot odată un miros plăcut. Preţul : un flacon Dentalină fr. 2,50 Pulbere de dinff, fr. 2. Deposite : la Inşi la Fnrmncia Fraţii Konya ; la BucurescI la Farmaciile F. W. Ziirnor, şi F. Bruss ; la Drogueria I. Ovessa şi la Parfumeria „Stella‘. I AŞI-COPOU Autorizaţii do Ministerul de Interne, serviciul sanitar superior cu Oficia No. 1208 din 24 Ianuarie 1895. Această apă, pe lingă că e un excelent purgativ, bună la luat şi fără a produce dureri, dar din cauza multor substanţe medicamentoase ce conţine, esperi-mentlndu-se de mal mulţi d-nl doctor!, sad constatat pină arum că, vindecă : boalele de stomach, dispepe-sielor de diferite naturi, catarele cronicale ale stoma-chulul şi intestinelor, congecMele, constipaţiele cronice, iperimia ficatului, boalele de rărunchi şi splină, boalele de piatră şi a căilor urinare la bărbaţi, boalele de mitră şi menstruaţiele neregulate la femei pre-cam şi alte multe boli. Deposit în Iaşi la Dl. I. S. Ionescu Tipografia Naţională, la Farmaciile D-lor Sbizewschi, Hacovită (Lits-chco şi Vandorl), Zwas, Jelea, Beceanu, Engliel şi Ilu-tză la drogiştil Katz, Rosenstein şi Becker. Comandele en gros şi en detail se expedieasă promj A se adresa pentru orl-ce comande şi lămuriri D-nil Mircea şi Ionescu, Iaşi strada Alexandri 11. Depozit iu eapitaiă la d. Zobel bulevardul Elisabeta, 48. 50 (100—.'.0 ATELIER DE LACATUŞRIE şi pentru COASTEI Z/CTMI AE IIE FIER I. HAUG efectuiază tot felul de lucrări de fier pentru Binale, precum: Grilage, Porţi, Balcoane, Uşi Ferestre. Marchize, Scări, Lămpi, etc. specialitate florărie, sere, gr&diue ne earnă, pavilioane tu fier ete. ele, Primesc comande neutru Provincie: — Imreţurî Jfloslerate — immse&Bsm La Typogralia «Epoca» se vinde hîr-tie maculatură cu 45 bani Kilogramul în pachete (le 10 kilograme. Imprimarea cu maşinele dublu-oUindrice, din fabrica Albert & C>|., Frankenthal şi cu caractere din fonderia de litere Flinsch din Frank-furt AjM CASA DE CONFIENŢA *T. Fondată în BucurescI în anul 1853 Bucureşti, Strada Carol, No. 37 !l I ‘ / * Â'' 0' Recomanda onor. sale clientele cît şi p. t. publicului bogatul săC asortiment de : Lămpi de sistemele cele mal bune şi solide. Maşine cu lumina incandescentă, arzlnd cu spirt şi aplicabile ia orl-ce lampă de Petrol. Sfeşni- | ce şi Globuri pentru grădină. Porţelanuri şi cris- ,rr' jj ' ffi taluri franţuzeşti şi de Bohemia. Bocitoare : sistematice pentru casă. Maşine pentru făcut g—■■■ ~‘4 Îngheţată. Maşine pentru făcut unt. Maşine " ■■ pentru tocat carne. TacîmurI de Alpaca pentru masă. Vase smălţuite indigene şi streine pentru bucătărie. Orl-ce objecte necesare pentru casă şi bucătărie. Paturi de fier In tabli şi vergele Mobile de fier. Scaune de paie. Colivii pentru Papagali şi Canari. Felinare şi coroane pentru morminte. Maşine pentru spălat şi stors rufe Băl de scăldat. Băl de şezut. Aparate de duşi. Muşamale şi Linoleum. Petroliu indigen I-a calitate deealitru lei 3,50 franco la domicilia. Uleia de rapiţă dublu rafinat. Atelier pentru reparaţie şi comenzi pentru orl-ce articole de meM. Serviciu prompt fi preţuri moderate se garantează Executată în mod conştiincios, după metodele cele mai nouă de către un specialist! Analisa tuturor substanţelor comestibile din cornerciu, precum băuturilor alcoolice în general, lapte, unt, oleîurl minerale şi vegetale etc., se primesc spre efectuare DIN FABRICA IOAN G. CANTACUZINO, BRĂILA REPRESENTANT GENERAL PENTRU ROMA NI A T. ZWEIFEI; BUCURESCI, Calea Moşilor, 31. SI EA FIEIAEEEE SAEE AŢI. — Strada Pressei, No IAŞI. —Strada de Jos, No. 24 VICTOR THURINGER FARMACIST B U cu RESC’I 154, Calea Victoriei, 154 Farmacia posedă cel mal bogvt depou de Specialităţi medicinale articole peutru pansament şi de aparate întrebninţate la căutarea, bolnavilor. [79) (52-8) EDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA ziarului El*OCA se află în strada Clemenţei No. 3. Gel mal bun nutriment pentru , Copil Vindecă toate afecţiunile de stomach BUCURESCI, Strada Smârdan No. 7 Mare depoCi de maşini agricole şi industriale Maşini de Secerat, Legat şi de cosit „Adriance“ Sfoară de legat snopi OM A H I L L A garantată pară:) Maşini de treerat şi Locomobiie din renumita fabrica BADENiA din Weinheim (:Germania:)|S3|«l * ' I -J -Ţlri-AL. REPRESENTANT GENERAL PENTRU TOATĂ ROMÎNIA I. LOUIS KL1NGER UlCLItESTI şi IAŞI STAADECKER MAŞINE AGRICOLE ŞI INDUSTRIALE BUCIJRESCi Strada Smîrdan, o. 121 CASA FONDATA IN ANUL 1865 SUCURSALE: Brăila, Oraiova Var na. Turnlsor al JI. 8. Regelui, al domeniilor eoroanel, al ^coaielor de agricultură, al fermelo» -model ale statului romfn şi bulgar, ete, OFERĂ DOMNILOR AGRICULTORI MWurftiri uieiver&ale originale ISut!. Sacii S&2J^T a se feri de contra-faceri SIMPLE, en 2 ţi 3 B3.AZDAB.E—Construcţie NonS de Oţel Singurele pluguri adoptate la fermele-model ale Statului. Locomobiie şi Treerătdre DIN FARBICA RUSTON PROCTOR & Comp. LTD. L NCO N Construcţiune nouă 1896. Cele mai căutate şi răspîndite în ţară Maşini de semănat în lat (:sistem «Aberdeen»:) şi în rîndurî Osistem american «HAVANA»:) mor! şi pietre de moară din la ferte sous jouarre. Greble sie fin «EBoUnfjHvtirSSi =>, Tocători sie nul veţi, înşişi ni sie Stăruit, Tocite pentru eu fi ie sie seceră lori ele, VînturătorT, TriorT, Batoze de porumb MUŞAMALE IMPE MIABILE DE ORI-CE MĂRIME. «a * 1rt_7 PATRIA SOCIETATE ROMÎNĂ DE ASIGURARE ŞI DE REASIGURĂRI CAPITAL SOCIAL VĂUN.1T LEI UN MILION Sediul Societăţel: Bucureşti, Strada Smîrdan No, 15 Societatea «Patria» se recomandă pentru ASIGURĂRI ASUPRA VIETEI pentru cas de moarte, asociaţiunl cu capital garantat, zestre: (cu încetarea plăţel preinielor la moartea părintelui:) ASIGURĂRÎ ÎN CONTRA ACCIDENTELOR pentru cas de moarte şi de invaliditate, lndemnisure zilnică. Asigurarea colectivă a lucrătorilo din stabilimentele industriale Pentru prospecte a se adresa la Direcţiune şi la agenţiile din ţară NOUA MAŞINĂ DE SECERAT ŞI LEGAT SNOPÎ din fabrica MAX CORMICK- Chicago - America. Uica maşină adoptată la fermele-model ale Statului si singura care atît ia toate exposiţie-le cît si pe cîmp a dobîndit un succes enorm fiind recunoscută de toţi oamenii competinţî ca cea maî practică. 150 BUCaŢI VINDUTE IN 1895.—Singurele secerătoare cu legat adoptate la fermele-model ale Statului. «SECEIlĂI'OAItE SIIIFLE eosiTOAiti.: ue ei) a tio. s. — gbieble ue e&iv. VAGONETE ŞI ŞINE. Tot felul de maşini agricole ţi industriale, Grape vînturătoare, batoze de porumb, CASE DE BANI l/IIOllH vfuturlttoare, Trioaro, pietre do moară, etc. P 19 II Q QU II Silii 1 — CATALOAGE IHA AS'O ŞI G BUT MS — IlU li U D U Cump. Vînd 4°/o Rentă Âmortisabilâ. . . t>7 — 88 — 5°/o » Amprtisabilă. . . 99 — 99 *u 6»io Obligaţ. de Stat (Cov. R.) . 100 — 101 V. 5°,'o » Municipale din 1883 96 — 97 '/• 5"/o » » » 1890 95 V* 95 — 6®1» Scrisuri Funciar Rurale . 93 94 */« 5«/» » » Urbane . 90 — 90 */» 5°/., » » * Iaşi . 84. V. 85 Acţiuni Bauca Naţională. 1595 1600 » » Agricolă . 202 — 205 — » Dacia Roininia asig. 402 — 405 — > S-tea Naţionala asig. 420 — 425 — S-tatea de Coastrucţiunî . 180 — 185 — Florini valoare Austriacă. 2 12 2 12 Mărci Germane .... 1 23 t 25 ion 101 » Italiene. . . . 89 93 .» ruble birtie . . 2 66 2|70 BucurescI.—Tipografia