SERIA II.—ANUL II, No. 174. NUMĂRUL 10 BANI ABOSrAnEWTELE încep la I şi 15 alo fle-cărellunl şi se plătesc tot'd’a-una înainte In Bucureşti la Casa Administraţiei In judeţe şi streinătate prin mandate poştale Un an In ţarii 30 Iei; In streinătate 50 lei Şase luni ... 15 > » > 25 » Trei luni . . . 8 » » » 13 » Un număr in streinătato 30 bani MANUSCRISELE NU SE INAPOIAZ II EDA {'ŢI A Xo 8—STRADA CLEMENŢEI—No. 8 Ediţia « treia. EPOCA VINERI, 7 IUNIE 1896. NUMaRUL 10 BANI ANCNCIIIItILE In Bucureşti şi judeţe se primesc numai la Administraţie In streinătate, direct la administraţie şi la toate oficiile do publicitate AnunciurI la pag. IV......0.30 b. linia » »> III .... . 2.— Iei » » » » II..........3.— » > Inserţiile şi reclamele 3 lei rinduil Un număr vechii 3 0 bani ADMINISTRAŢIA No. 8 - STRADA CLEMENŢEI — No. 3 Afacerea de la Vilcea COMPLICITATEA GUVERNULUI Atitudinea guvernului in afacerea Mitropolitului Primat, a revoltat toate conştiinţele şi a întors contra colectivităţel nemulţumirea chiar a amicilor săi cel mal devotaţi. Spiritele cele mal binevoitoare nu pot găsi cel mult de cit circumstanţe uşurătoare în favoarea vinovaţilor, şi acolo unde noi vedem uneltiri criminale, înscenări miseleştl, acele spirite se trudesc să ne arate că nu a fost de cît lipsă de pricepere. Cu alte cuvinte, apărătorii Ministerului se silesc în discuţiu-nilc lor să ne zugrăvească pe membrii guvernului ca pe nişte victime a unei păcăleli urzită cu dibăcie de Mărgăritescu. — Aşa e, afirmă unii liberali, toată dramatica înscenare cu Da-maschin - Ghenadie - Mărgăritescu este stupidă şi acum după ce am citit actele cu băgare de seamă, după ce am luat cunoştinţă do trecutul ocnaşului şi de destăinuirile Epoceî, recunoaştem şi noi că scrisorile în cestiune sunt opera unul escroc... însă guvernul nu este vinovat, a fost de bună credinţă, dar a fost păcălit ! Păcălit? E negreşit trist să al în capul guvernului opt indivizi de o inteligenţă aşa de slabă în cât să poată fi traşi pe sfoară toţi împreună de un borfaş ca cel din urmă agiamiu; e şi mal trist să te gândeşti că soarta ţerel este dată pe mâna unei companii de ramoliţi, cărora le dă zece înainte Puiu Alexandrescu, sau alt agent al poliţiei; din nenorocire guvernul na fost păcălit! Departe de a fi tras pe sfoară, a fost complicele, dacă nu cliiar organizatorul complotului, şi a căutat el să păcălească publicul care, mal deştept de cît îşi în-chipuea banda ministerială, a dat de gol pe autorii dramei anonime ce se publică de opt zile în coloanele „Voinţei Naţionale14. Cereţi dovezi ? Să vi le dăm cu duiumul. Cum e cu putinţă mal întîiu ca guvernul caro a citit actele şi le-a avut în mînă, ca guvernul cu toţi procurorii şi judecătorii săi, să nu fi priceput ceea ce am ghicit, toţi să nu fi ştiut ceea ce am ştiut noi ? Viaţa, antecedentele, apucăturile, trecutul lui Mărgăritescu, noi lc cunoaşţem şi guvernul nu ! E oare aceasta admisibil ? Guvernul a publicat extrase foarte ciuntite din raportul d-luî Lugomirescu, fost sub-director al Penitenciarelor, raport făcut in urma unei anchete şi pe baza unei denunţări a Voinţei Naţionale, care destâinuea procedeul lui Mărgăritescu şi al lui Zăgănoscu spre a escroca banii de la confesorii penitenciarelor. Publicînd acest ccstras, guver- nul avea prin urmare deplină ştiinţă despre şantajul organizat astă-zl la Cozia, mîine la Slănie. Cum poate dar să mal pretindă că a fost păcălit ? Nu reese aci pentru cel mal slab la minte complicitatea guvernului care cu ştiinţă caută să facă să treacă drept adevărate, nişte acte pe cari le a constatat oficial că sunt mincinoase ? Mal voiţi şi alte dovezi? Să vi le dăm. Iu dosarul .Ministerului Justiţiei se găseşte raportul procurorului judeţului Doljiu relativ la falsurile comise de Mărgăritescu; d-nu Stăte.scu ştie deci în mod hotărîtor că ocnaşul a falş-ficat iscălituri şi acelaş d-nu Stătescu, ministru al dreptăţel, să serveşte de falşurile tîlbarulul ca acte ale acuzărel. Aceasta se numeşte a fi păcălit ? Guvernul ştie că Damaschin a fost despăgubit de sumele ce a-vusese prostia să dea lui Mărgăritescu, şi cum să nu o ştie cînd chiar guvernul a despăgubit pe victima escrocului? Cu toate a-cestea d-nil miniştri pun la cale pe Damaschin să intenteze acţiune civilă Mitropolitului Ghenadie pentru aceşti bani. Cînd, rînd pe rînd, constatăm toate aceste acte de perfectă rea credinţă, cum voiţi să mal găsim pentru purtarea guvernului circumstanţe uşurătoare şi să bănuim o clipă măcar că a fost păcălit ? Complicitatea guvernului e atît de vădită în cît orl-ce pas face spre a eşi neterfelit din criminalul complot pe care fa urzit, îl implică mal răii. Mjttni, MO Iunie rom începe a publica o nouă foită : Mtncătoril de foc LĂMURIRI HUIDUIŢILOR Voinţa Naţională nu să mulţumeşte a înregistra dezaprobarea faptului că doui, trei indivizi aii scuipat pe d. Dim. Sturdza. Organul oficios pretinde că am osîndit acţiunea d-luî Fleva. Să ştie plastografii parchetului instalaţi la Voinţa Naţională că dacă am dezaprobat faptul de a se fi scuipat şeful lor, care de sigur n’a fost pus de d. Fleva ca să se întîlnească cu manifestanţii am făcut-o pentru a ne deosebi de ei cari în opoziţie au glorificat pe nemernicul care cutezase să is-bească pe un ministru conservator. In aceasta ne deosebim de adversarii noştrii. Dar trebue să ai un cap de colectivist pentru a trage din rîndurile scrise de noi o laudă pentru omul care după şapte luni de guvernăinent nu-şi poate arăta mutra pe stradă fără a fi huiduit. Uriaşul huideo care să rădică de pe toată suprafaţa teritoriului şi chiar din ţările învecinate locuite de Romîni constitue (dacă vor cei de la Voinţa să ştie părerea noastră) cea mai dreaptă apreciere a infamiilor ce să ţin lanţ de vr’o 6 luni de zile. RĂSBUNĂRI COLECTIVISTE UN NOU PROCES SCANDALOS LA VÎLCEA Ki vilii tale localii. — Familia Ivano-viei.—Furtul de 20.000 lei.—Complotul Nlmulescu.—Scena de la Tribunal.— Scrisorile compromiţătoare. Kivalitate locală S’ar fi crezut că în urma odioaselor înscenări cari aii revoltat opinia publică, repertoriul Mârgăriteştilor s'a sfîrşit şi că cel puţin pentru cât-va timp nu vom mai auzi vorbindu-se de răsbunări colectiviste cu procese scandaloase. Era murdăriilor Ocultei nu e sfîrşită, şi astă-zî ne soseşte din Vilcea ştirea unei alte infamii fără nume organizată spre a desonora familia întreagă a colonelului Ivano viei a mestecând’o intr’un proces scandalos de furt. Familia Ivanovici In Rîmnicu- Vilcea, trăeste de ani îndelungaţi Colonelul Ivanovici, bărbat foarte stimat, adversar politic şi hotărît al colectivităţei. Fiica sa Lucreţia a fost căsătorită cât-va timp cu d. Crâsnaru, actualul prefect al judeţului, care trece drept duşman al lui Simulescu de când i-a luat prefectura după care visa zi şi noapte. Un furt de 20,000 lei despre care vom vorbi mai la vale, a deschis în mintea lui Simulescu ideea de a nenoroci pe Colonelul Ivanovici şi a sili tot de o dată pe d. Crâsnaru să-şi dea demisia amestecând în proces numele fostei sale soţie şi a copilului isvorit din această căsătorie. Furtul de 20.000 lei Astă iarnă, prin Ianuarie, se respîn-deşte svonul prin Vilcea că un oare-care Valeriu Zaharia, amploiat la depozitul regiei monopolului tutunurilor şi sărei din Vilcea, depozit al cărui şef era d. P. Man-liu, ar fi delapidat o sumă de bani de ai şefului său. In primul moment parchetul nu se emoţionează de loc, ci abia după căte-va zile, după ce interesaţii vin pe la Bucureşti pentru a se consulta cu puternicii zilei, încep cercetările. Valeriu Zaharia e depus şi mărturiseşte că o parte din banii cari îi lipsesc i-a perdut la cărţi, iar o parte îi are daţi cu împrumut la căte-va persoane din oraş. Cercetările parchetului confirmă în totul depoziţia lut Zaharia şi lucrurile, cu devâvâr-şire lămurite, păreau că se opresc aci. In Vilcea însă, erau două persoane cari nu puteau fi mulţumite ca afacerea să rămână în această stare: d. Manoliu, şeful depozitului de tutunuri, care în cazul acesta n’ar fi avut cum ce despăgubi fiind că Valeriu Zaharia e sărac, şi satrapul Simulescu care ar fi perdut o bună ocazie de a dovedi că e mai abil de cât Stătescu-Să-răţeanu în arta de a face pe Mărgăritescu. Complotul Simulescn In acest îndouit scop, Simulescu stărue de se înlocueşte directorul temniţei prin-tr’un văr al său Filipescu pentru a putea corespunde cu deţinutul, şi înlocueşte douî judecători de la tribunal. Din momentul acesta afacerea e regulată. Simulescu, prin oamenii săi, scrie lui Valeriu Zaharia că nu poate scăpa de urmările faptei sale de cît dînd toată vina pe colonelul Ivanovici şi pe fiica sa, d-na Lucia Ivanovici. Prin această înscenare, miserabiliî făceau cu o piatră două lovituri : îngenun-chiau un conservator şi găseau un om cu avere care să despăgubească pe depozitarul Regiei. In urma acestor îndemnări, Valeriu Zaharia îşi schimbă depoziţia : de unde la început mărturisise că a pierdut paralele la cărţi, acum pretinde că le-ar fi dat d-neî Ivanovici în schimbul bunelor sale graţii. Se instrueşte în sensul acesta, se tîrâsc copii la parchet, se face tot ce poate imagina un judecător zelos şi nu se ajunge de cit la o ordonanţă de neurmărire în ce priveşte pe d-na Ivanovici. Faţă cu acest eşec, Simulescu înlocueşte pe al douilea judecător de instrucţie — pe cel d’întîiu îl înlăturase din capul locului. Cu toată înfrîngerca suferită însă, mişeii nu se dau bătuţi. Ei înscenează o cdtă infamie: scriu lui Valeriu Zaharia să-şî schimbe din noii depoziţia : în loc să zică cum că. paralele i le-a luat d-na Ivanovici, să susţie că le-a dat colonelului Ivanovici pentru a-l scăpa de oştire. Escrocul se execută. Dar Sinmlescu şi depozitarul tutunurilor temîndu-se de o înfrângere definitivă în faţa tribunalului de Vilcea,cere strămutarea procesului. Curtea de Casaţie, în urma unui raport al procurorului din R-Vilcea admite strămutarea pentru legitimă suspiciune şi trimite procesul să se judece de cătră tribunalul de Caracal. înfăţişarea a şi avut loc în ziua de 27 Maţii. Avocatul lui Manliu, depositarulregiei, a cerut tribunalului ca, in urma de- nunţărei lui Zaharia, să introducă în proces pe colonelul Ivanovici şi pe fiica sa. Presidentul însă, întrebîndpe deţinut dacă are cu ce dovedi cele denunţate în potriva colonelului şi răspunzîndu-i-se că nu, respinge incidentul şi vrea să intre în fondul procesului. Dar procedura nefiind îndeplinită, judecarea procesului se amină pentru ziua de 24 Iunie. Scena de la tribunal. La eşirea părţilor din sala de şedinţă, Valeriu Zaharia se apropie de d. colonel Ivanovici, şi-l zice faţă de un numeros public: — Nu pleca, domnule colonel. Sînt un om nenorocit. Pus la cale de alţii, am comis greşeli neertate. Am asupra mea scrisorile prin cari m’au îndemnat să te implic pe dumneata, pe fiica dumitale şi întreaga dumitale familie în acest proces ruşinos. Mi s’a făgăduit că cu condiţia aceasta voi scăpa eu şi toată ruşinea va cădea asupra d-voastre. Am afiat, însă, că vor să-mi facă per-chiziţie ca să mi le răpească fiind că am făcut imprudenţa de am spus cîtor-va codeţinuţi că voi da pe faţă infamiile lui Maniiu şi Simulescu. Auzind acestea, d. colonel Ivanovici a lucit pe Zaharia, l’a dus în cabinetul judecătorului de instrucţie şi aci deţinutul de la Vilcea a repetat declaraţia şi, cu o petiţie în regulă, a depus scrisorile în chestiune, vizate de el în faţa judecătorului de instrucţie şi a grefierului său. D. colonel Ivanovici şi avocaţii săi Bra-beţecmu şi Dobrotescu aii scos copii de pe aceste scrisori şi credem că facem mare plăcere guvernului naţional liberal repro-ducîndu-le aci. Scrisorile compromiţătoare Iată o scrisoare prin care P. Manliu învaţă pe Valeriu Zaharia cum să facă denunţarea după o ciornă trimisă de Simulescu : Valerie, Am primit scrisoarea ta în care văd nă’mi scrii că ai făcut petiţia către procurorul general de casaţie. Mă mir cum ai fost aşa de u-şurel şi aici de ai scris aşa numai de cît. Tu trebuia să faci tot către procuror o petiţie la fel cu a d-luî Simulescu, in care să arăţi şi mai pe larg totul care crezi tu că poţi să o combaţi, ast-fel ca din aceeaşi petiţie să se poată vedea că tu nu eşti întru nimic vinovat, ci că ai fost o victimă.... Eu după scrisoarea ce am primit aei de la Bucureşti cred că la Caracal va fi reuşita noastra şi după asigurările de la Bucureşti a'e oamenilor competenţi, la Caracal va veni şi frate-meu tinde are o mulţime de cunoştinţe şi unde fiind trebuinţă vom pune şi advocat ; acolo voiu veni şi eu cu o si înaintea procesului, ne vom înţelege cum trebuie să se facă toate; caută însă de mai declară către procurorul general după cum am zis mai sus, foarte curînd căci acum trebuie să fii permutat cît de curînd, de aceea nu întîrzia şi fă tot căci de dincolo nu vei putea face aşa lesne ca aici. P. Manliu 0 altă scrisoare, cu semnătura nedescifrabilă, dă depositarului regiei, următorul sfat ca să fie transmis lui Valeriu Zaharia : Scrie Mar iţei *) imediat această părere: ca să-i spună lui Valeriu că cu chipul acesta poate să scape dacă el va putea implica pe colonel şi pe liica-sa dueîndu-se pe sine ca o victimă a unor escroci. Intr'o a treia scrisoare, adresată fe-meei deţinutului, şeful depozitului regiei zice, între altele: Mariţo, Am găsit şi petiţia lui Valeriu despre care ’mi serial Acea petiţie a fost luată copie de pe ea şi dusă la Bucureşti, unde s’a arătat advocatului nostru care l’avem la Bucureşti, şi a spus că acea petiţie ’i-a plăcut advocatului de minune şi a zis că aceea îi uşurează poziţia., numai Valeriu să fie in stare să susţină cu argumentele cele pomenite in petiţie. De aceea spune lui Valeriu ci el dacă poale implica pe colonel şi pe fică-sa, atunci el se consideră ca victimă a unoi escroci. 0 a patra scrisoare, tot către Mari ţa, soţia lui Valeriu Zaharia, dovedeşte că iţele acestui proces scandalos se conduceau de la Bucureşti şi că de aci se dedea direcţia. Apoi vine o scrisoare a soţiei deţinutului. Dragă Valerie, Azi am primit din B. o scrisoare în care ’mi spune că viii la tine să’ţi spun că s’a înaintat declaraţia ta, dar acum trebue să mai faci u-na din noii să dedurl pe Lucia împreună cu tată-său. Să spui că al fost introdus in casa lor, prin ce fel de prieteni al fost primit, în casa colonelului. D-nu Simuleseu to asiguri în toate privinţele şi punctele de ajutor şi cu P. Manliu şi zie că tu să te gîndeştî bine să declari toată casa luî Ivanovici. La urmă să te aperî zicînd? N’am declarat piuă acum, astoptînd să ’mî dea banii după promsiunea lor ! Ne oprim aci, cuprinşi de spaimă, de desgust faţă cu asemenea uneltiri criminale şi ne întrebăm dacă nu in fundul puşcăriei este locul unor asemenea unel-titori de procese scandaloase. *) Nevasta escrocului. NOSTIMADE SINODALE PALARIA PĂRINTELUI D. BRANESGU Preotul D. Brănescu din judeţul Doljifl, profesor de religiuue la liceul din Cra-iova, se hotărî in anul 1880, pentru motivele pe cari le arată singur mal la vale, să schimbe căciula obicinuită şi să o înlocuiască prin pălăria pe care o poartă astă-zl toţi preoţii. . Această emancipaţiune de Ia regalele stabilite pentru costumul clerului, ÎI a-trase imediat cele mal aspre observa-ţiunl şi apoi darea In judecata Consistorialul, eatirisirea pe viaţă, aprobate şi de Sinod. Iată apărarea preotului U. Brănescu, prezintatâ atunci Sinodului : a) Sînt acuzat că am pus pălărie în mod arbitrar, despreţuind ast-fel sfintele canoane şi ordinile Cliiriarcale. Eă am pus pălăria ca o măsură liigie-nică pe basa prescripţiunilor moralei individuale relative la corp şi sănătate, şi pe basa consiliilor medicale ca suferind de nervoretinită, ceea ce probez prin alăturatele două certificate. Unde este aci arbilrariul? Care e canonul ce prescrie potcapiul şi interzice pălăria, a cărui călcare să mi se impute ? Ordinile ehiriarchale nu se pot iarăşi considera ca despreţuite, cînd în ţară se poartă nu numai pălărie, ci încă o mulţime de diferite căciuli, şi cînd chiar Prea Sfinţia Sa a conces culioanele, recunos-cind prin aceasta necesitatea schimbărei potcapiuluî. Şi apoi după ce raţiune un preot din Oltenia poate ii caterisit pentru că a pus pălăria, pe cînd uliul din altă Eparchie esteo-norat pentru acelaşi lucru ? Ceea ce pentru altul constitue un merit, pentru mine constitue o crimă !? Tot la punctul acesta mi se mal atribue insubordinare. Dară eă am pus pălăria la 15 Aprilie; şi Protoereul mi a ordonat formal a doua zi s’o lepăd, adică înainte de a putea face cunoscută cauza punerii pălăriei. Eă i-am făcut un răspuns detaliat In care îl arătam toate motivele cari m’aa îndemnat să pun pălăria şi imposibilitatea de a o arunca. Prin acel răspuns într’un mod indirect, ’mî ceream şi permisiunea prin cuvintele : Şi dacă n’am cerut acum permisiunea, a fost că nevoia a apucat înaintea voinţei mele (punctul e. No. 1)! Dacă părintele protopop mă întreba în-tîia şi afla cauza, poate că nu da ordinul formal, ca apoi să-mi atribue insubordinare, în loc de a-şl atribui sie-şl *arbitrariu*! Dacă un medic ar prescrie unul preot să ia hapurile lui Morison, spre exemplu, şi să soarbă supă în postul cel mare chiar, înţelept ar li preotul să soarbă zeamă de varză acră, numai ca să nu-I zică protoereul eă e iusubordinat ? Vedeţi dară că eă n’am fost insubordi-nat, ci serios, cum trebuia să fie tot omul cînd c convins că ce face este bine. Dară presupun că am pus pălăria fiind sănătos. Ce crimă era aceasta ? Ce delict grav ? Dacă aceasta ar fi delict grav, crimele ce delicte mal sunt ? Dar Sinodul nu se mulţumi cu caterisirea preotului Brănescu şi ceru tot de odată de la Minister destituirea sa din postul de profesor la liceul din Craiova. Iată in acest caz decisiunea juriului profesoral: Decis iune. «Astă-zl 25 Februarie, anul 18S0, subsemnaţii Profesori al lyceulul din Craiova, cursul superior, conform ord. d. Ministru al Instrucţiunel publice cu No. 1840 din 19 ale curentei, constituindu-ne în comisiune judecătorie, sub preşedenţia d-lul Caloianu, în basa art. 398 din Ieşea Instrucţiune!, pentru a judeca conduita preotului Brănescu, faţă cu autorităţile eclesiastice ale ţărel, după cum ni se cere prin menţionatul ordin ; am citit mal întîiu cu toată luarea aminte ordinul onor. Minister, prin care preotul Brănescu este dat în judecată ; am citit de asemenea şi cuprinsul a-dresel I. P. S. Archiepiscop şi Mitropolit Primat al Romîniel, prin care onor. Minister este sesizat în această cestiune ; apoi am citit iară-şl cu toată atenţiunea şi pătrunderea şi broşura No. 9 anexată pe lingă menţionatele adresă şi ord. niinist. şi, eonsiderînd că preotul D. Brănescu ca vechii! profesor de mal mult de 23 ani, şi ca predieatore, şi-a îndeplinit datoriile sale cu zel, cu demnitate şi cu consciinţa In tot cursul acestei spinoase cariere, fără a fi compromis în ceva demnitatea caracterului săli de profesor ; Considerlnd că din scrierile sale, puse sub acuzare, reese mal mult posiţiuuea sa de apărare de cil de atacuri, şi că opiniu-nile emise prin ele esprim mal mult nisce desiderie tu mal bine, iar nici de cum insulte saft defăimări instituţiunel ţArel, clerului şi capului Bisericel noastre ; www.dacoromanica.ro 2 EPOCA Considerlnd că In contra acestor scrieri, precum şi a faptelor relatate, relevtnd defecte tn organizarea administraţiunel Bi-sericel, usuri învechite şi chiar abusurl cari afl existat şi exist poate chiar astă-zi In cler, nu s’a produs nici o probă şi nici un argument care să dea cel puţin aparenţa de acusaţiune ; Considerlnd că Coustituţiunea garantează libertatea presei şi că profesorii nu suut excluşi de la acest drept ; In basa acestor considerante, şi pentru respectul ce’l datorim Justiţiei, piecum şi convingerilor conştiincioase In urmărirea progresului şi a civilisaţiunel neamului Ro-mtnesc, decidem : «Preotul D. Brănescu, profesor de religi-une la Liceul din Craiova, nu este capabil de imputările ce i se aduc.» Luni) IO Iunie vom începe a publica o noua foiţa t Mtiacătorii de foc Ştiri militare Elevil-ofiţerl al şcoalel superioare de res-bel, vor pleca In ziua de 10 Iunie din capitală, sub conducerea d-lor Lt.-Colonel L. Mavrocordato, comandantul acelei şcoli şi a ajutorului săU d. căpitan Pretorian, pentru a face o escursiune militară In Dobrogea, pe fruntariile Bulgariei. Această călătorie, care va Începe de la Ostrow, se va termina la Mangalia şi va dura 30 zile, tn care se coprinde şi drumul de la Bucureşti la Ostrow şi de la Mangalia la Bucureşti. Regimentul călăraşI-Dobrogea a primit ordine a pune la dispoziţia şcoalel numărul de oameni şi de cal necesari pentru înlesnirea acestei excursiunl. * * * In urma reparaţiunilor şi adaosurilor de clădiri ce urmează a se face la cazarma Sf. Gheorghe (Malmaison), regimentele 2, 6 şi 10 artilerie vor eşi în bivuacuri, unde vor sta piuă la jumătatea lunel Septembrie. Regimentul 2 la Ctmpu-Lung, al 6 la Curtea-de-Argeş şi al 10 lu apropiere de gara Co-mana pe linia Bucureştl-Giurgiu. La reîntoarcerea In Capitală, vor Începe imediat exerciţiile de tragere la semn la poligonul de la Cotrocenl. * * * D-nu Colonel Beller, p:eşedintcle comisi-unel de remontă, s’a Întors Luni seara din Austro-Ungaria, unde a tăcut ultima recep-ţiune de remonţl pentru cavaleria permanentă. Efectivele In cal Insă ne fiind complecte la nici un regiment, d. colonel Beller va pleca Joi seara la UnghenI şi de acolo direct In Rusia, la Don, pentru a complecta plnă la toamnă caii necesari şi a contracta cu mal mulţi crescători de cal pentru anul viitor. * * * Imediat ce trupele teritoriale vor fi des-concentrate, batalionul permanent din regimentul 16 Suceava, va lua garnizonă la Tlrgu-Oena, In locul batalionului 2 vînătorl care soseşte In B ucureştl pentru a li locui batalionul al 3-a care a plecat la Sinaia, de un le In luna Octombrie, la reîntoarcerea MM. LL. Regele şi Regina In Capitală, va pleca la Focşani. ♦ * * D. căpitan Caretaş de la şcoala ofiţerilor, a presintat d-lul general Băicoianu o şea, pe care o propune a fi introdusă pentru ofiţerii trupelor de cavalerie. Această şea are aceeaşi conformaţie ca şi şeaua trupei şi posedă avantajul de a fi foarte uşoară, de şi se poate Încărca mal mult de cit şeaua actualmente In serviciu. D. Inspector al cavaleriei, a dispus a se trimite 4 şei regimentului 4 roşiori, cari le va experimenta In decursul acestei veri şi va raporta resultatele obţinute. * * * D. general L. Iarca obţintnd un concedii! de 45 zile cu Începere de la 1 Iulie, conform disposiţiunilor Legel Comandamentelor, d-sa va fi Înlocuit la comandamentul corpului al 4-a de armată, In tot timpul absenţei sale prin d. general Rasty, ce! mal vechia In grad dintre generalii co mandanţl de divisie din rayonul corpului de armată. mFOBMAŢII Iii numărul nostru IN ŢARĂ Inceudiâ.-Alaltă-erl noapte un incendiu îngrozitor a distrus zece prăvălii de haine din mahalaua pescăriei. Imobilele distruse de flăcări eraţi proprietatea d-lul colonel Z. Vasiliu. Muşcaţi de lup turbat. — Un lup turba-a muşcat erî pe copila Maria Tudor Eflil FOIŢA ZIARULUI «EPOCA» 27) HENRI GR£VIELE TAINA MORTULUI — Iţi lnchipueştl efectul ce ar fi făcut să te pomeneşti cu ea că vine pe la 5 ceasuri când este atâta lume la noi ? zise supărată. — Cu toate astea trebue să vadă şi ea trusourile noastre! zise fata cea mal mare supărata. La urma urmelor, trusoul el nu era cu mult mal frumos ca al nostru, de şi ea este mult mal bogată. — A răspuns foarte bine, Întrerupse repede Odetta şi a arătat că are mal multă dibăcie. Eă după ce mă voi mărita, am să mă duc să o văd ! — Ba să nu fad lucrul ăsta! zise cu asprime sora el cea mare. — Al să vezi, dacă nu am să o văd, a-fără numai dacă bărbatul mefl mă va opri! replică Odetta. Şi dacă va fi atlt de laş ca să mă oprească, n’am să'l iubesc de loc! Estella a fost foarte gentilă cu mine In tini- fiul cât am fost lu pension şi am mare a-eeţiune pentru dlnsa. Şi eă nu o cred capabilă să poată face cul-varăd, dar de loc! câtuşi de puţin. — El destul acum, zise încet d-na de Polrey. Nu vă apucaţi acum la ceartă copilele mele, fiind că aveţi să vă roşiţi la o- braz şi nu uitaţi că piuă In seară mai avem cele puţin zece vizite de făcut. După ce a discutat cu d-na Montclar, dacă trebue safl nu să primească invitaţiu-nea aproape forţată ce d-na de Polrey 11 făcuse, Estella se decise de a merge. In consecinţă, Marţi pe la orele 11 dimineaţa, ea călca pentru prima oară de la căsătoria el pragul casei In care trăise ca la ea a-casă în timp de 10 ani de zile. Emoţiunea el fu mare clnd revăzu acea locuinţă aranjată cu prilejul căsătoriei, cum fusese şi la ea ; cu clte-va luni mal înainte ea veselă alerga de la o masă la alta ară-tind dantelele şi bucăţile de stofe fine,după cum fac astă-zl camaradele el de şcoală. Cu ce bucurie copilărească nu se juca ea cu rochia el de mireasă, admirîndul frumuseţea? îşi aducea aminte cum In seara cea din urmă, singură Iu odaia el unde era pentru ultima seară, îşi încerca înaintea o-glindel pe umerii gol, bijuteriile ce avea de la inamă-sa. Cum pietrele de briliant străluceai! pe piela satinată a peptulul el tlnăr ; şi cum stelele de diamante scinteiaU în părui el negru ! Viziunea radioasă a acestor momente, cele din urmă din libertatea el de fată, îl umplură ochii de lacrăml, pe clnd cu totul distrată răsucea între degete o bucată dc panglică cu care era legată lengeria. — Estello, îl zise d’o dată la ureche o voce copilărească, după ce mă voii! mărita, am să viă să te văd; tu vrei, spune? D-na de Beaurand se Întoarsa repede şi văzu ridietndu-se spre dlnsa, plină de un foc generos, privirea Odettel, căreia In pension ea îl fusese în tot-d’a-una «mamiţică». — Tu? zise ea plină de dragoste şi bucurie. Va să zică tot mal mă iubeşti? Oh! da. Vel vedea pe logodnicul med. . . este foarte gentil! II iubesc atlt de mult... este foarte bun; să vezi, al să ’l iubeşti şi tu. Al să vil să dejunezi la noi, nu e aşa? Uite, pentru tine am să aranjez serviciul acesta! zise ea arătlnd un serviciu de masă de argint şi feţele de masă damasate. Este cel mal frumos pe care ’l am. Estella se uită împrejur; In extremitatea cca-Taltâ a salonului, d-na de Polrey şi cu fata el cea mare erau în consilia cu cusă-toreasa. Ea linbrăţişă pe tlnâra copilă încă svelta şi o sărută cu pasiune de nenumărate ori pe obrajii el de o frumuseţe ideală. — Eşti foarte drăguţă, ti zise ea încet, şi te voia iubi în tot-d’a-una pentru cuvintele ce ’ml spuseşl. D-zeu să te bine cu-vinteze, draga mea, pentru inima ta cea bună, şi să te răsplătească însutit in paradis! Poţi să Iii mtndră că astăzi al făcut o adevărată pomană cu un nenorocit. — Atunci, al să vil ? răspunse copila care nu înţelesese încă bine. — Da, avem să ne vedem, mal ilrziil, clnd vvl vroi tu. Dar nu acum. Se depărtă de Odetta cîţl va paşi, apoi se întoarse spre d-na de Polrey care venea spre dlnsa. Vorbe şi iar vorbe, politeţi, minciuni şi d-na de Beaurand plecă. Cînd fu singură în trăsură, era atît de mişcată că isbucni în pllus; pe cînd îşi ştergea lăcrămile, foarte emoţionată, pe lingă imaginea Odettel în memoria el veni şi aceea a Iul Theodor Benoist. XX Căsătoria d-relor de Polrey a avut loc cu mare pompă. In schimbul invitaţiunilor primite, d-na Montclar şi nepotila-sa trime-seră cărţile lor de visită şi o telegramă în ziua ceremoniei; in ajun, Estella a trimes în secret prietenei sale o bijuterie de mare valoare, pe care o alesese pentru dlnsa cu o dragoste aproape maternă. Ţinerile perechi att plecat imediat în sudul Franţei, fie-care în eontro Ie-a plăcut, şi d-nel de Beaurand i se părea Parisul mal reee, mal trist, de cînd Odetta plecase cu bărbatul el. Beenist se reîntoarse după o abse. ţă mal lungă ca de obiceiti. Muma lui era foarte obosită, slăbită chiar de muma unul cules de vie atît de bogat, şi în scop de a decide ca să vie în Paris pentru a consulta un doctor, el stătuse lingă dlnsa. Acest sacrificii! a fost recompensat fără multă în tir-ziere, Repausul de iarnă şi bucuria liniştită de a şti pe fiul el aproape de dlnsa, a făcut ca roşeaţa să repară pe obrajii el delicaţi de cari Theodor era aţit de mîndru; ochii el şl-ati reluat vioiciunea şi strălucirea, iar surîsul discret care dădea atlta farmec a-ceste! figuri, se arăta din noii de cîte ori vedea pe fiul săiî. El trăiau unu! Ungă altul, iu casa lor cea mare, preecupaţil de gloduri, în aparenţă deosebite, dar cari nici odată nu se depărtai!, căci fără preget se glndeau unul la altul. Intr’o zi friguroasă din Decembrie îngheţase geamurile ferestrelor, şi reflectul fulgilor de zăpadă cari cădeai!, dădeail un farmec particular trosnetul lemnelor din sobă. Theodor, cufundat lntr’un fotoliu, citea gazeta ; D-na Benoist împletea ciorapi dc lînă pentru fiul săft clnd In primăvară se va duce la vie ca să supravegheze primele lu-ctărl. — Theodor ? zise ea Infiglnd o andrea în bonetul e, cel alb. El ridică ochii greoi şi alene. — Al aerul să fii mal mulţumi), dragă băete, zise ea fără a’şl îutreiupe lucrul. Lucrurile ’ţl merg pe plac ? El surise fără se vrea, pe clnd mumă-sa II supraveghea mişeărila. — După placul meii, dragă mamă, ar fi să spun prea mult, căci nici ei! nu ştii! ce vreaă, afară de a le vedea pe line sănătoasă şi veselă. Dar dacă vorbeşti de gri-jele mele, lucrurile merg mal bine. O sclntee de bucurie străluci pe faţa bă-trlneî. — Al aflat din care cauză prietenul tău se omorise? Nu? şi cu toate acestea eşti foarte liniştit ? Ce s’a tntlmplat ? — M’am gîndit la poveţele tale mamă, le-am găsit bune ; persoana pe care o ştii a fost atît de bună şi a ertat prostia şi răutatea mea. — Ah! va să zică i-al vorbit ? — Da, am revăzut’o : ea lugrijeşte acum pe mătuşa bărbatului el, care este foarte bolnavă şi nu cred că mal are mult de trăit; sărmanele femei, aă fost peste măsură Încercate. Incbipueşte-ţl că acum ’d-na de Beaurand este acuzată că ea ar fi ucis pe bărbatu-săfi ! Ea ştiu sigur că nu este adevărat! şi tocmai mouslruositalea acestei calomnii a făcut această schimbare In toată fiinţa mea. Nu eram nici mal puţin prost, nici mal puţin răutăcios de cit toţi cel l’alţl. In line, s’a sflrşit, m’am convins şi mă simt liniştit. — I-al dat hlrtiile ce aveai la tine ? Ne cuteztnd să spue o minciună, el dădu diu cap, semn pe care muma Iul l’a luat drept o afirmaţiune. — Şi numai ştii alt-ceva nimic? — Nimic. (Va urma). www.dacoromanica.ro EPOCA 3 TEATRE. CONCERTE. PETRECERI. Parcul Coloseu! Oppler. Arena circ ■•!> ~~ **''**"■" 1,1 1 " 1 ■ 1 uliu din comuna Vinătoril miel, pe Zamfir Constantin din comuna Crevedia şi o mulţime de vite din plasa Neajlovu, judeţul Vlaşea. Oamenii muşcat! 11U fost de urgentă transportaţi la institutul anlirahic din Capitală şi pentru Îngrijirea vitelor s'a trimes un veterinar la localitate. Arderea unui depozit de gaz. — Erl, pe la orele 1 după amiazt, pe clnd doul ovrei vroiafl să Încarce petroliii din magazia din strada Ştefan cel mare, lot depozitul a luat loc. Cei doul ovrei fiind grav răniţi de flăcări aii fost transportaţi la spital. Focul a ars Întreg depositul şi abia peste vre-o trei orc cl a putut ti localizat. Călcat de tren. — Ni se comunică din Pintra-Neaniţu că erl dimineaţă pe clnd un funcţionar de la fabrica do postav, lulius Citirea, vroia să traverseze cu trăsura linia ferată In dreptul comunei Costişa, un tren ce trecea tocmai in acel moment, l’a lovit rănindu-1 grav la cap şi sfărlmlnd cu de-sâvtrşire caii şi trăsura. Trenul a fost imediat oprit pentru a lua pe victima accidentului, care fiind transportată la Bacău a fost lăsată la îngrijirea spitalului de acolo. I)H STREIXĂTATE Vapor scufundat. — 250 morţi. — Din Brest se anunţă că vaporul Drumont Castlc s’a scufundat după ce s’a ciocnit de o sllncă submarină situată la Înălţimea Molenilor. Din 250 de persoane cari se aflau pe bord n’afi scăpat de cit trei. Un remorcher a plecat In timpul serei pentru a explora locul catastrofei. ULTIME lîîjMATIUNI Pinsiiiiică {inHiihil cosi* servator va ţSnc o întrunire publică la Saşi. Bd.ILascar 4’atnrgi, Take Sonescu, Faun şi alţii vor lua cuvîntiil în această întrunire. ÎS. Fleva va ţine o îsstcu-nire publică Piutiiuică la Crai ova. In proţes dc sensaţle Primăria Capitalei, care delapidează averea săracilor dind locuinţă fără plată avocaţilor săi în casele lăsate pentru săraci, a ho-tărît, după îndemnul lui Stolojan, să nu plătească planurile ospelulul comunal comandate în regulă de fosta administraţie. Consiliul advocaţilor opinase mal întîiu că comanda să făcuse in regula. Acest avis însă, precum să va dovedi înaintea justiţiei, s’a modificat în urma intervenţiunel ad- ministratiunel. * Cestiunea va fi adusă înaintea instanţelor judecătoreşti, unde fosta administraţie va arăta dobitociile actualei administraţiuul. După proces se va face o expoziţie publica a planurilor a căror plată s’a refuzat de către comuna Bucureşti. A-seciră a fost o întrunire intimă la d. Eugen Stătescu. Au luat parte d-niî C. Stoicescu, Sărăţeanu şi pritmd-procuror Li-lovicî. D. Eugen Stătescu a dat ins-trucţii acestora cum să sfîrşeascâ t Bria plăsmuirilor şi a infamiilor in cestiunea Mitropolit ulm-Pri- mat. Parchetul a refuzat de a da curs cererii Mitropolitului de dare în judecată a „Voinţei Naţionale". „Voinţa" a minţit deci cînd a afirmat că s’a dat curs cererii Mitropolitului. Asemenea Curtea cu juraţi fiind sezisată d’a dreptul de Mitropolit i’a respins cererea sub cuvînt că avocatul Neniţescu n’a-vea o procură specială, deşi în procura pe care a presintat’o d. Neniţescu să zicea căd. Neniţescu e autorizat a represinta pe Mitropolit în acţiunea de calomnie ce a intentat contra „Voinţei Naţionale." Pentru prima oară în analele noastre judecătoreşti să vede ce-rîndu-se o procură specială cînd i se presintă o acţiune. Ne închipuiam că plastografii trebue să fie şi mişei. Iată dar Mitropolitul calomniat şi negăsind nici un mijloc d’a se judeca cu calomniatorii săi. Acestea sunt operile banditului Stătescu pe cari ignobilul Sturdza vroeşte să le apere în întrunire publică. D. V. Lascar declara azi la tribunal că este ştiut că el a desaprobat tot ce a făcut guvernul in ceslia Mitropolitului, dar că ne avind în cotro va trebui să vorbească la întrunirea de Duminică. Mult prestigii! va cîştiga guvernul prin această apărare a avocatului Băncii Naţionale, al creditului rural, etc., etc. îl AA. LL. Regale Principele Principesa Romîniel vor sosi mîine în Capitală. D. Dim. Sturdza a plecat la Cons tanţa pentru a întîmpina pe AA. LL Regale, cari vin din Odessa pe bordul incrucişatorulul Elisabeta. Aflîudu-se oă <1. I.ascar Catar* gin a hotarft să plece Slmbătă la laşi pentru întrunirea de Duminică. aii sosit deja depeşi fu Itucurcşti a minţind că lumea vrea să îutiinpiiie la gări pe şeful partidului conservator si să participe la Întrunirea de la laşii. Întrunirea de lluminieă se a-iimiţă nu numai ea o întrunire locală, ei ca o manifestaţie a Moldovei de sus. La serviciul sanitar se studiază înfiinţarea unul laboratoriu de ba-tereologie la Sulina, pentru a se putea constata mal cu înlesnire caracterele orl-cărel boale infecţioase suspecte. Pentru întrunirea colectivista de Duminică, guvernul numai după mari presiuni şi multe ameninţări a izbutit să-şi recruteze oratori. Ast-fel, toţi acel liberali fruntaşi cari desaprobă pe faţă purtarea guvernului in cestiunea Mitropolitului Primat, atl fost ameninţaţi cu esclu-dare din partid, dacă nu vor lua cuvîntul la întrunire. In numărul nostru de Luni vom publica nu numai laudele pe cari le vor aduce la întrunire aceşti oratori guvernului, dar şi criticele pe cari le aduc prin toate localurile publice. In revista noastră de astă-zl Complicitatea guvernului» s’aiî strecurat mal multe erori de paginaţie la ediţia apărută dimineaţa. Aceste erori ati fost rectificate la ediţia 3-a. La Giurgiu aii fost aleşi membri în Camera de Comerţ d-nil Pascal Miliail, Anastase Ion, G. Brătănescu şi Gr. G. Careali, întrunind fie-care cite 78 de voturi. Alaltă-erl s’a pus piatra fundamentală la spitalul rural din Slobozia, judeţul Ialomiţa. AU asistat la ceremonie mal toţi re-presentanţil autorităţilor din acel judeţ. Doamnele clin Barilii şi arhiereul Ioanieliic Arhiereul loanichie Băcăuanul, unul din aceia cari a condamnat pe Mitropolitul Primat, a păţit’o rău de tot la Bacău. Pentru serbările de inaugurare a huiturilor lui V. Alexandri şi M. Ko-gălniceanu, administraţia din Bacău a chemat pe episcopul Ieronim de Roman să oficieze la Te Deum. Acesta însă, de frica unei manifestaţii ostile a refuzat să meargă la Bacău, trimi-ţînd în locul său pe arhiereul loanichie Floru Băcăuanul. Duminică seara, după terminarea serbărilor, arhiereul loanichie se duce la gară pentru a se întoarce la Roman. Aici se aflau un mare număr de doamne, cari au luat la răspundere pe arhiereu pentru fapta sa, condamnind pe Mitropolitul Primat. Doamnele au făcut apoi o manifestaţie ostilă bietului călugăr, care de frică s’a adresat unui ofiţer de jandarmi rugîndu-’l să-’l ia sub ocrotire. — Ce să fac părinte cu doamnele,— răspunde ofiţerul,—doar n’ai vrea ca să le arestez ? Şi manifestaţia continuă şi bietul călugăr era mereu luat la răspundere de rînduri întregi de doamne. In fine şoseşte trenul şi arhiereul fâi-cîndu-şi cruce, zicea destul de tare : — Doamne iartă-mă ! La 12 Iunie se vor începe alegerile pentru consiliul general din judeţul Dolj. _____ Afacerea vestitei loterii blegeniste din Ploeştl se află acum înaintea parchetului de Prahova. De astă dală sperăm că loteria se va trage cît mal curîud. Asupra suspendării primarului din Roşiori, d. M. Mânciulescu, mal a-flăm următoarele amănunte : Ancheta a dovedit că d. Mănciu-lescu nu este vinovat de cît de neglijenţa. In adevăr, căsătoria tinerel perechi s a făcut de secretarul primăriei, d. Iordăuescu, pe cînd d. Mânciulescu se afla la hotărnicia unei moşii din apropiere. Certificatul de căsătorie a fost semnat de registrator. Cînd tînâra pereche se duse la preot acesta a refuzat să celebreze căsătoria religioasă, pentru motivul că certificatul de căsătorie civila nu era semnat de primar sau de ajutorul său. Atunci un vătăşel de la primărie a fost trimis la moşie la d. Mânciulescu ca să semneze certificatul. Şi acesta, crezînd că căsătoria civilă a fost făcuta de ajutorai de primar, a semnat fără ezitare certificatul. D-nu Mânciulescu va fi reintegrat in serviciu, iar secretarul şi registratorul primăriei vor fi destituiţi şi daţi în judecata. Luni seară Zaharia şeful Poliţiei comunale, Cantuniari ajutorul său, şi comisarul comunalTodprian, după un chef monstru ce aU făcut într’o prăvălie din Silvestru, au bătut în mod barbar pe d-1 Teodor Duţu-lescu rentier. Aceasta pentru ca să dea exemplu subalternilor lor, de modul cum trebuesc să se poarte cu cetăţenii. Alegerea dc In Camera dc Comerţ Erl s’a făcut alegerea membrilor Camerei de comerţ din Capitală. Din trei liste cari au fost prezintate, a reuşit cu majoritate de voturi următoarea listă susţinută de liberali; D. M. Bragadiru, Stancu R.Becheanu, Ruse Rusescu. G. G. Assan, I. V. So-cccîi, Luca P. Niculescu, Dumitru Ni-colau, M. Blank, Dumitru Petrescu, D. II. Tuc’or c'iy, Sigmund Prager, N. Zanne (Basall), E. D. Mirea, M. Th. Mandrea, Carol GObl, Niţă Sterie, Gheorghe G. Drăgliiceanu, Al. Gr. Ionescu, Theodor Niculescu, Ghr. Alexandriu, G. A. Me-lik, Petre I. Christescu, Iancu Daniil, G. I. Boambă, M. G. Trandafirescu, C. Iu-liani. Aii luat parte la vot 91 votanţi, Majoritatea absolută 47. D-nil M. Blank şi Sigmund Prager aă obţinut numai cîte 46 voturi şi cu toate acestea biuroul l-a proclamat aleşi. Biuroul a fost prezidat de D. judecător Obedenaru. Afară de cel aleşî au mal întrunit d-nilG. A. Lăzăreanu, tipograf, 30 voturi, Gr. Alexandrescu 32, V. Orghidan 18, N. I. Lăzârescu, 25, loan N. Răzvan 24, I. Călinescu 24, D. I. Popescu 24, N. Fundescu, băcan, 2, Câciulescu, băcan 2 şi G. Ioanin, băcan, 2 voturi. BULETIN El ONOMIC (Raportul Semaphorulm de Brăila) Brăila, 5|17 Iunie 1896. Ştirile din America şi parte din continent sunt şi astă-zl ceva mal favorabile. Pe aceste considerante şi piaţa noastră a fost astă-zl puţin mal animată, preţurile Insă au rămas neschimbate, aceleaşi preţuri plătite erl Ia grlne s’ail plătit şi astă-zl. Porumb marfa bună şi uscată s’a tratat cu 680—90 frc. vagonul, marfă mal inferioară cu 640—50 frc. Ovăzurile fără oferte însemnate. Orzuri susţinute fără transacţiunl. Secara d’asemeiiea cu o singură operaţiune însemnată. SERBĂRILE PRESEI Programul serbărilor pe cari presa le va da Simbătâ şi Duminică în grădina Bragadiru, vor avea un succes monstru. Pe lingă concursul pe care îl vor da un mare număr de Doamne din înalta societate, serbările şi-au asigurat şi a-jutorul mal multor artişti de valoare. Mai mulţi pictori, poeţi, muzicanţi, etc., vor organiza o circiumă artistică (cabaret artistique) în gen parizian, cu desăvîrşire necunoscut în Bucureşti. Aci se vor produce tot soiul de artişti cari vor debita monoloage, versuri, se va cînta, se va desena, se vor spune canţonete, etc., ele. Din toate părţile aii venit adhesiuni comitetului organizator; ofrandele pentru tombolă au întrecut toate aşteptările, intr’un cuvint nici o dată serbarea nu va fi avut mai mare, mai extraor-nar succes. D. M. Bragadiru cil şi d-na Bragadiru au mare parte la această izbîndă, căci gentileţa şi entuziasmul cu care aii îmbrăţişat cauza Ligci şi a Presei cît şi sacrificiile de tot felul ce fac pentru ca sărbătoarea să reuşească strălucit, nu vor putea fi nici odată îndestul lăudate. Vom publica mîine alte surprize rezervate vizitatorilor, surprize cari, din lipsă de spaţiu n’aii fost înserate în marele anunciu afişat pe strada. Mnnyadi Jânos Cea mal mtyurn, era mi ai efleaee st i era teta» t»tăcută flit* ,lă*KX/K B*t’BUxA TI >’£. — BSBJB’tJTA'CB tl.VE l/.VB IBJBtSABjA Aprobată de Academia de Medicină din Paris, de către Liebig, Bunsen şi Fronesius. Autorizată de Stat. Unica după aprecierile numeroaselor celebrităţi în medicina din Franoia şi străinătate. A se feri de contrafaceri. Mltiffattt a steecreea toate eCicfiefete şi tlo/turile r*a juxtele uitatele Ândreas Saxl©kner 114 52-3 LIARÂRIA CAROL MULLER «BIBLIOTECA PENTRU TOŢI» CATALOG (1-G0) AUTORI Şt OPERE Numerele Adamescu Qh. Modele de discursuri Române. . 43, 44 Modele de discursuri 8 reiue . . 48, 49 Alexandrescu Gr. M.t Proză şi poezii.............16 Andersen, Poveşti alese (portret)................1 Anton JPann, Povestea vorbii (portret) .... 10, 26, 39 Bachelin, Castelul Pe leş........................W Biografiile oamenilor celebri, (ilustrat) .... 26 Bolintineanu, Legende istorice.............. 20 Calendarul ilustrat al Bibliotecii Carmen Sylva, De prin veacuri (portret). . 7, 40 Colornb (D-na), Istorioare.......................17 /• Costin, 8pre primă-vară.................. 64 CreangH Ion, Opere complecte (portret), . . . 28—83 Dcmetre&cn Mickail, Nuvele.......................12 Depara^anu Alex., Doruri şi amoruri (poezii). 42. 45 Franţoî* Coppte, Prietene (roman)................ iSennevraye. Ombra (roman).......................21 Gion-Ionescu, Istorice (portret).................34 Goethe, VVerther, (roman.—ilustrat)................38 tiuxley. Noţiuni asupra ştiinţelor . . . . . . 41 MahafŢy, Antichitatea Greacă (llustr.) .... 27 Maiorescu Titu, Nuvele traduse.....................10 Maistre Xavier, Călătorie împrejurul odăii mele. 22 Marian S. FL, Pasările noastre......................2 Michelet, România, Roma, Plza, etc..................8 Musset Alfred, La ce visează fetele . . ; . . 19 Olănescu, Satire...................................63 Pecaut Buude, Convorbiri despre artă (iiustr.) 50 ■* <* Convorbiri despre artă, voL II 66 Popovicl Bănăţeană, Din viaţa meseriaşilor (ou portret) . \...................................23, 24 Poves‘1 de Crăciun.................................36 Prfvost. Manon Lescaut............................. 60, 66, 66 Paul Bourde, Patriotul.............................54 Rosetti I). R., Trotuarul Bucureştilor.............61 Rosetti Radu Din inimă, (poezii)...................25 Proză şi epigrame (portret). . . 37 Speneer Ilerbert, Despre educaţie. . . . . 4, 5 Stăncescu Dumitru, La gura sohil, snoave şi bpsme (portret).............................. . * .. 35 Teleor Dum., Schiţe umoristice (portret) ... 18 Tennyson, Enoch Arden...........................02 T/ieiiriet Andrt, Din tinereţe, nuvele...........11 Urechiă Dr. Duşmanii noştri!................ . . 46 I'lahută Alex., Icoane şterse (portret) .... 6 * < Din goana vicţel, voi. I, II, III. 51, 57, 59 Wilkins, Antichitatea romană....................14 Wildenbruch, Doul trandafiri. Lacrimi de copil . 53 Zamfîrescu Duiliu, Nuvele romane (portret) . . 13 Zamphirescu Mihail, Cântece şl plingerl, poezii (cu portret)....................................8,47 3-3 Un număr 30 bani. Cunoscutul magasin Special do încălţăminte pentrn dame şi copii LUSTOARTEN ‘ lingă Pasagiul Romîn Aduce Ia cunoştinţa onor. public şi onor. sale clientele că in utlimul sătt voiaj în strei-nătale a găsit o excelentă producţiune de încălţăminte fină pentru bărbaţi şi băeţî Şi, cum ştia că asemenea iacAlţaminte specială lipseşte în Capitală, care să scutească pe orl-cine de greutăţile comenzilor, a Încheiat convenţiunea necesară spre a’I procura exclusiv această marfă pe care a şi primit-o şi a pus-o in vinzare cu preţul marcat pe talpă la eşirea el din fabrică. Tot de o dată, recomandă un mare asorti-tnent de PANTOFI de PIELE GALBENĂ pentru DAME. Roagă dar pe onorabila sa clientelă şi pe onor. public a’l visita şi a’I acorda aceeaşi Încredere cu care a fost onorat piuă acum. 117 10-4 D VÎNZARE, EFTIN "3M şl In condiţium avantagioase din cauză de lichidare 1 loc viran, de 1200 metri pătraţi, în Strada Ingineri, colţ cu Strada Borănercu, Intrarea prin Str. Labirint 126, cu acte bune^pentru credit. 1 Ca vă nouţi construftaşi loc liber de construit încă, în strada Popa-Nan prelungită. Intrarea prin strada Labirint 124, afectată la Creditul Fonciar pentru 6000 lei. 2 Maetlni tipografice complect re- 'j in oiţe, format mare No. 12. V pentru mînă i Maatnă litografică nouă iormat i şi motor pentru hirtia No. 8. _ ) 1 Mateiuă tipografică No, 8 în bună staro do funcţiune, Pietre litografice şi diferite scule pentru litografie. i Trăetură veche. Se vinde in total şi In parte a se adresa la d. E. GRASSIANY, Strada Şelari 8, otaju I între orele 8-9 dim. 12-2 p. in. şi 7-8 seara. 110 0-3 f* raiiisssu li ăi «est 14, Strada Academiei, î l. In toate serile Cosicert Mnsica! C^onsutetaliun i ettcelenle • N. B. Se face cunoscut d-lor artişti că grădina posedă o scenă frumoasă cu toate decorurile necesare, şi se închiriază iu con diţiunl avantagioase. 115 12—5 Biroul avocaţilor (4. Faun si Alex. Fnslin s*a mutat STRADA BISERIUA-EIVEI 12 vis-a-vis de Primăria. 116 10-4 X. OTXSRIA COMITETULUI SPITALULUI Elisabeta Doamna. Caritatea Gălăţeană organizată în folosul spitalului Autorizată de Onor Minister de Interne cu a-dresa No. 4981 din 96 300.000 bilete a 1 leu fle-care cî?$Ti«iîi:Ri 1 a 12.000 lei 12.000 1 » 8.000 » 8.000 2 » 5.000 » 10.000 10 » 1.000 » 10.000 10 » 500 » 5.000 10 » 200 » 2.000 30 » 100 » 3.000 64 ciştiguri in suină de lei 50.000 Tragerea va avea loc la 15 August 1896, în localul primăriei Galaţi. Bilete se găsesc do vinzare la sediul, Comitetului, slrada Elena Doamna No. 22 îu Galaţi. Vlnzăiorilor, de la 100 bilete în sus li se acordă o remisă de 25 la °/o No. 479 3-2 Băile Sărate Slănicu (Prahova) (Icdurate, Bromurate fi Cloruro-sodice) Stabilimentul balnear pentru băl calde şi reci cu şi fără nomol. Sesouul durează de Ia 1 Iunie—1 Septembre. 1896. Aceste ape îndestul de cunoscute pnblicu-lul care a avut ocasiunea a se folosi de ele, se recomandă cu mare succes pentru maladiile: femenine, reumatismele-aeute şi cronice, scro-fule, anemii, erupţiuni ale pielei etc. La disposiţiunea publicului sunt două trenuri pe zi, deosebit trenul de plăcere. Gara în centrul oraşului, Poştă, Telegraf, Telefon, Farmacie, Medic, Hotei, Restaurante, Muzică. Tirg sâp-tămînal unde se poate procura foarte eflin cele trebuincioase menagiulul. Case ţărăneşti curate şi efline. Aer dulce. Posiţiuaî pitorescl, locuri incinlătoare pentru escursiunl etc. Preţul băilor ca şi in trecut. Serviciul nu lasă nimic.de dorit. Direcţiunea Băilor. 122__________________________10—3 Viila Kogălniceanu Constanţa Joi 13 Iunie anul curent, să vinde de către Tribunalul Constanţa prin licitaţie publică casele defunctului Miliail Kogălnieeann, situate chiar pe Bulevardul Elisabeta împreună cu grădina din faţă. A vis amatorilor. 124 _________________________5-2 p®j|IU* o persoană care să cunoască bine a-briU 1 facerile unul bizou comercial şi limbile moderne In vorbit şi corespondenţa ; (imperios caut francesa şi germana) oferte • Agent comisionar 3333 Post-Bestant. 125 __________________________3-2 EXTRACT DE OŢET de la FABRICA DE PRODUCTE CHIMICE E9r. C, COSIJVJEIl Acest extract dă amestecat cu multă apă un Oţet blgieuic, gustos şi eflin Admis pentru consumaţia în ţară de cStre Cons. Sanitar Superior Recomandabil d-lor băcani, birtaşî, administratori de moşii, fabricanţi de oţet, dc murături, etc. Pentru ori-ce informaţiunl a se adresa la biurou: Str. Mmirtlftn IO, liuciircştt 98 1.7—9 O-r&citnă, de copii (Kiiidergartcn) Aulorisată de Ministerul Instrucţiunel publice. Sul) direcţiunea D-şoarel E. Vuille, diplomată a scoale! normale din Neuchâ-tel, (Sviţera), foastă zece ani sub-direc-toarea «Institutului Bolintineanu». Cursurile încep la 1 MaiO 1896. înscrierile se fac de pe acum, in localul scoale!: Strada Sil. Gheorghe-Notl No. 27. 97_________________________16-10 Bi*. Iom Caliitciuc Marienbad. Vila Columbus 95 30-12 Doctorul Gr. A. Ţaranu Specialist in boale \enerico şi ale căilor urinare. Strada Ibluco! Naţionale colţ cu slrada CaragerghehevicI de asupra teatrului llugo. Consultaţiunl dtla 4'ji piuă la 7, p. m.: pentru 1 dame (le la 3—4. 100-77 lîIlJHOU TECHSTO — pentru constructium de ori-ce stabilimente indiistriac — JUL1US LOEFLER Inginer mecanic şi Constrnctor de mori Reprezentant general al fabricelor: (jian/, A Comp.. Budapesta, R. Wolfl, Magdelmrg, IVallhcr A Comp., Kolouia, A. ICnoe vena gel, Ilanovera, lirompuch-JIernad, RIC1IARD 6ARETTE A SONS LERSTON Englitera. etc. eic. Bucureşti.— Strada Pensionatului 23—25 SPECIALITĂŢI: Constrncţiunî de mori de făină, mălai, cimont, var etc., ferostrae me-chanice, instalaţiuni do lumină electrică, motoare etc. Depozit de articole technice, pietre, mătase otc. W Venzarea Maşinelor Agricole Englezeşti 21 76—28 www.dacoromanica.ro mm mmm. y ' '■ mm K9 SE P6âîE!!! Sa-şl comande cine-va Haine piuă nu vizitează renumitul Magazin HAZ AR UXj IMEHAXi, casâ de încredere, unde sosesc succesiv colosale transporturi de stofe şi haine, lucrate cu o rară eleganţa. BAXABSMBj BBGAE, Casă do încredere Tocmai In faţa Prefecturel Poliţiei Capitalei 52 (25—23) 1P. F »ÎB V NT EUOUKBSOS No. 280 — Caea Moşilor, — No. 280 Recomandă L0C0M0BILE cu aparat de ars paie fi orT-ce combustibil TREERĂ TORI Sistem şi constracţiunea noii de tot pentru 1896 atît Locomobile cît şi Trooră-torî sunt cele maî bune şi cele mai renumite d.n fabrica D-lor Ransomes, Sims & Jefferies. In sfîrşit recomandă şi fabrica sa de reparat maşina agricole, Morî simple şi sistematice, Batoase de porumb, Morişce, Grape de fier şi toate reservele pentru Locomo-bilo si TreerStorî. 65 25—17 Numaî la magazinul CENRTALA este de găsit adevărata Lumină* incadescentăi sist. Auer Perfecţionată cu preţurile foarte reduse Acest magasin şi atelier autorisat L Furnizor al Cnrţeî Ilegale BuenveacI, Calea Victoriei No. 59 Mănufl şi cravate etc. I’UXIKI din cele mai reuuuiite fabrici SINGURUL REPRESENTANT al firmelor : STEINWAY (New-York), BECHSTEIN, SCHIEDMAYER, SCHIYEDMAYER &S0HN, RflNISCH ete. NOU 1>E TOT Fianuri automatice eu orî-ce fel de note; opere complecte etc. Pentru planuri se acordă plata şi iu rate lunare. CU PREŢURI FOARTE REDUCE Lămpi, Articole de menagiu, Porţelanuri, Cristaluri de Bacara, Alpaca, etc. M A Ş I N E DE tiu căi fir ie Sistem american Cele mal practice şi cele mal solide. BSi do zino, Duşe, Water-Closete, Tout-â-l’egout etc. etc- J V. S H X 1* K Bl Bucureşti str. Doamnei 8, vis-â-vis de Poşta şi Telegraf. 25-9 ALBUM ILUSTRAT XIV DE FASCICULE Apar două fascicole pe lună în teri ediţiuni diferite, : una în romîneşte, una în franţuzeşte şi una în nemţeşte. Romlnia Pitorescă va forma un superb album cu 200 de vederi: monumente, peisaje, lucrări de artă- Aceste vederi, imprimate printr’un procedefl special, sunt adevărate fotografii, sau mal bine zis adevărate tablouri. Acest album va constitui o lucrare artistică unică In felul ei în Romlnia. Sub fie-eare vedere este o notiţă, scurtă dar complectă, redactată de Domnul Gr. Tocilescu, membru al Academiei Romîne, ceea ce garantează exactitatea descripţiunei şi contribue a da a-ceslei lucrări artistice un caracter literar şi chiar istoric. PREŢUL UNEI FASCICULE In capitală............................... 1.25 Iu provincie...............................1.35 In streinătate.............................1.50 Nu se va da urmare nici unei cereri, dacă nu e însoţită de cost. Cererile să se adreseze editorului, d. Franz Du-schek. Bucureşti, str. Franklin No. 6, sad la administraţia ziarului Independance Roumaine. ABONAMENT LA 25 DE FASCICULE Iii capitală........................25 lei In provincie........................ 27 1.50 b. In streinătate......................30 Iei ABONAMENTELE SE FAC LA EDITOR, D-NUL FRANZ DUSCHEK Bucureşti, str. Franklin no. tf Xu administraţia ziarului «IiMllpoiMiniice Roumitiiia» Si ta principalele librarii din (ară Costul abonamentului se plăteşte înainte A se specifica bine, în cererile prin corespondenţă, ediţiunea ce se cere : romîneaseă, franţuzească saă nemţească. 7 CASA DE SCHIMB HESKIA & SAMUEL BUCURESCI No. 5 Strada Lipscani No. 5 Cumpără şi vinde efecte publice şi face orî-ce schimb de monezi. Cursul pe ziua de 5 Iunie. 1896_ I Comp. Vind 4°/o Rentă Amortisabilă. i T r~S7 88 — 5«/o » Amortisabilă. . . 99 99 */« 6« u Obligaţ. de Stat (Cov. R.) . 100 101 5°/o » Municipale din 1883 96 97 */» 5°/o » . » t89() 95 */« 95 — 5°/o Scrisuri Funciar Rurale . 93 — 94 i/« 5°/o » » Urbane . 90 — 90 */« 5% » > » Iaşi . Acţiuni Banca Naţională. 84 85 s/s 1595 — 1600 » > Agricola . 202 — 205 — » Dacia Romlnia asig. 402 — 405 — » S-tea Naţionala asig. 420 — 425 — S-tatea de Coastrucţiuul . 180 — 185 — Florini valoare Austriacă. 2 12 2 12 Mărci Germane .... 1 23 1 25 Barnote Franceze . . . 100 — 101 _ > Italiene. . . . 89 — 93 — » ruble hîrtie . . 266 270 Imprimarea cu maşinele dublu-cilindrice, din fabrica Albert & C*«., Frankenthal şi cu caractere din fonderia de litere Flinsch din Frank-furt AIM- Tarnar indian trilion Fruct laxativ răcoritor, admirabil în contra constipaţiei. 2 fir. 50 cutia 29 Paris, 28 rue Grammont şi in toate larmacile. 8-8 BOALE SECRETE!! SPECFC LCSBHSHE3ST K0S6CU MARE DEPOU MARELE BAZAR CENTRAL Sub Hotel Boulevard, Calea Victoriei Anunţă pe onor. public din capitală şi provincie că pentru sezonul de primăvară şi vară T-a sosit tu MARE şi BOGAT ASORTIMENT de HAINE pentru BĂRBAŢI şi BĂI cu preţuri foarte cftine. — 15 ® ' v "remar at Stă la disposiţia t icntelcI un foarte fiun.es şi bogat agerii, ment de stofe fine pentru baina de comandă efeciuabile prompt şi cu preţuri reduse. Rog pe onor. public d'a visita magasinul meti pentru se convinge de eftinătatea şi qualitatoa bună a mărfurilor. Murele Bazar Centrul (sub Hotel Bulevard) 70 Calea Victoriei 25—12 TEiRICH & Ci ţ BUCUREŞTI 5 —Strada Berzei.-9. INSTALAŢI UNt DE TELtGRAF.GAZ ?' APA ţj Lumină incandescentă pentru i Gaz aerian jAparate do gaz CLOSETE DE TOATE SISTEMELE SALON DE EXPOSIŢIE (ioo-78)| Proecte. — Biurou de Construcţie. — Export OAPSULF CU COPAIVAT DE SODA-SALOL ŞI SANTAL Nici unul din antiblenoragicele existente plnă acum nu Împlineşte cele două condiţiunl de asimilare repede şi a nu i-rita traectul intestinal. Asociaţiunea substanţelor ce compun aceste Capsule este tot ce actualmente ştiinţa are mal bun şi mal Încercat In tratamentul blenoragielor. Modul cu totul noă şi special după care sunt preparate aceste capsule fac ca vindecarea să fie repede, complectă şi fără de a deran-gea stomacul; ast-lel că convine tuturor persoanelor chiar celor înnl debile. Acest noii medicament vindecă In scurt timp complect şi radical scursorl (sculament) nuol şi vechi atît la bărbaţi cil şi la femei, precum Blenorea, poală albă, etc. Preţul miel cutii 4 Jeî. Asociat cu aceste capsule se recomandă cu succes Injecţia (Haiitaliun. Prcţn unul flacon 2 Lei 50 bani. Deposit general: Farmacia Mihail Stoenescu, strada Mihalţ-Vodă No. 55, Bucureşti. De vlnzare la principalele Farmacii din ţară. In provincie unde aceste preparate găsesc, se expediază imediat contra unul mandat poşti <9 35- DE Burlane de Basalt, 1 ŢEVE DE PLUMB, FER SI TUCIU S Fortuni de cînepă şi cauciuc Obiecte de faianţă, alamă şi tuciu pentru conducte de apă, scurgere, băr, tout ă l’egout, gaz, etc. la «MS MART BUCURESCI, STR. BISERICA AMZI, 14. -- BUCURESCI INSTALATOR PENTRU SISTEMUL TOUT A L’EGOUT St penlne încălziri centrale (100- 27) PATRIA SOCIETATE ROMÎNĂ DE ASIGURARE ŞI DE REASIGURARE CAPITAL SOCIAL VĂRSAT LEI I X MILION Sediul Soeietăţel: Bucureşti, Strada Smirdan No, 15 Societatea «Patria» se recomandă pentru ASIGUKÂRi ASUPRA VIEţEI pentru cas de moarte, asociaţiunl eu capital garantat, zestre: (cu Încetarea plăţel premielor la moartea părintelui:) ASIGURĂRI ÎN CONTRA ACCIDENTELOR pentru cas de moarte şi de invaliditate, indemnisare zilnică. Asigurarea colectivă a lucrătorilo din stabilimentele industriale Pentru prospecte a se adresa la Direcţiune şi la agenţiile din ţară 15 LA DE DOSITUL DE $€XJ§]E americane veritabile KELIOS Bucureşti. — Strada Doamnei No. îSOîSIrX"‘ 21 Maşina .Vulcan» Cea mal nouă invenţi-une Americană indispensabil pentru orî-ce familie. Această maşină găteşte în 2 minute or) şi ce fel de Bucate, Cafea, Ceai, etc. şi arde cu petrol fără fitil, transfor-mind Petroliu în gaz aerian, neeonsumînd mal mult de cît o centime pe oră. Mare Deposit de Lămpi, maşiue pentru lumina in-cadeseeulâ cu spirt şi gaz aerian, precum şi muşine «Helios» pentru Petroliu. A. Kcelicnberg Ltt Tipografia EPOCA se vinde liîrtic maculatură cu 45 hani kilogramul, în pachete de 10 kilograme. Les Vdritables Eaux minirales de VIGHY sont les Sources VICHY-ETAT CELESTINS GRA^DE-GFIILLE HOFITĂL Exiger Ic nom sur la Capsule et l'Etiquette. LesSeules t^nlaft/esPastillesdoVichysont/es PASTILLES VIGHY-ETAT fabriquăes avec les snls naturels oxtraits des Eaux de Vicby-Et&t. COMFmnHES DE VlCHY aux sels naturels V1CHY-ETAT pour paparei l’eau artilkielle de Vichy gazeuse. Agent QGndral pour la ROUMANIE, BULGARIE,SERBIE A. O. CARISSY, Bucarest. ALAMBICURILE OER OY-CARAHFIL I» A BS MS- ii A ffj A T M • Acest aparat este de o simplicitate extra-ordinură şig serveşte pentru distilarea vinului, mustului de mere, de| pere, de prune şi de orî-ce fel de fructe. Cu el se poale! distila, tescovina, drojdiele de vin sau orî-ce soiţi, precum! si florile, seminţele şi orî-ce fel de plante mirositoare.! Se poate fabrica cea mal bună ţuică, shioviţă şi orl-coi spirturl. Acest aparat este cu mult superior cazanelor şiS Alambicurilor obişnuite, prin aceia că produce saflî din o singură dată gradul cerut saO prin rectificare după] voinţă, un spirt rectificat de o calitate nia bună. cu o economie mal mare «le timp, de apă şi do con-bustibil. A se adresa d-lul GEORAE8 IA. CARANEIL, Galaţi, sat) la agenţii săi acreditaţi din diferilo ţări şi localităţi. Depoul general Bucuroscî str. Doamnoî 27 casa Bilcoscu. Bucurescl.—Tipogralia «Epoca».—Sjrada Clwm»uţel, No. 3. www.dacoromamca.ro