SERIA H.—A NTI ! I ! No. i 73. a, i voi •» wttwr jţ d rri IUNIE 1890. NUMĂRUL 10 BANî 1 Ci<>!¥ A 31 R -vTţ'.î,&.; ui;'«'ţ» la t şi 15 ah* Ib—oii.rr.1inc! şi:.« plătesc u»l*ii'ii-m:n înainte In Hiunreşt)' Iu Cos» \'iii.ni.si: ntie! In jtulsţt si sininăţafo jirid ihiiiutjifc i oslale Un nu in ţară 10 lei. in stremăLde 50 It> Sase luai . . 15 » > > 25 Trei luni , . . 8 » » » 1‘* • Un număr în streiaăfeite- ;«> Imn' .VIA.NUSCI\i.ŞELK SU SE !.\AUDIA/.Â HIOJrAi'ŢiA No. 3—STUUlA (liUWKr-iTKÎ-TSo. 3 NUMaRUL 10 BANI urnimu! In Bucureşti şi judece se primesc numai la Aditiinislr:iu6 Iii slreinălate. direct t III.......2.— lol > i » * II........3.— * * Inuorliib şi reclamei a 3 lei nudul, ÎI n număr Tec h i 5 30 li a n i AMiVIBNIfcTKATt.fk No 8 8TR*.DA f!LKMF.NŢEt -No. 3 U Un fost magistrat, care ca procuror a anchetat acum trei ani ccstiunea petiţiilor tal-şi fi cate prin cari se cerea graţierea lui Mărgăritescu, ne trimete următorul articol: Cum era de preveziM, cu venirea colectiviştilor l:i putere, era proceselor scandaloase şi a şantagiurilor oficiale s'a deschis. Cel d’inlâifl lucru ce fac colectiviştii, odaia stăpâni ]>e Larii, este să-şi adune instrumentele de opresiune şi sa sli! beaseă puterea de rezistenţă a iuslilu-I. ii lor : Numesc pe Sărăţeanu prqcuror general şi pe Delavrancea şef al organului oii -cios. Dau iama prin magislralnra inamovibilă, pe care o fac să comită un act de slugărnicie, prin escltvderea d-luî (latargiu. Desorganizează Casaţia, ca mal dinainte, şi după interesele celor de la guvern, să cunoască rezultatul proceselor. Ast-lel, colectiviştii realizează cu loviturile aduse magislratureî mal multe rezultate : IsI răzbună pe adversarii politici, căpătueşc o droae de favoriţi şi dau un avertisment magistraţilor cu veleităţi de independenţă. D'aceia cu Mitropolitul el aleg calea bătută de dînşil: el întrebuinţează mijloacele în a căror mânuire sunt maeştri şi cari le-a0 reuşit atât de bine. Mari şi multe coloane sunt la dispoziţia celor ce vor se calomnieze prin «Voinţa». Bine voitorul concurs al d-JuI Delavrancea este la dispoziţia celor meschini şi fără scrupule. La «Voinţa» Damaschm, Mărgăritescu, aii intrare liberă, sunt la el acasă, şi pana, care odinioară a scris «Sultănica», in stil pompos, face oficiu de spion poliţienesc. A priori, se putea Vedea că cele publicate in jurnalul ministrului de finanţe, relativ la Mitropolit, nu pol li adevărate, dar dacă am analiza cele a-tirmate şi le vom apropia de un fapt ce voia arăta, se va vedea ce ruşinos este pentru ţara noastră să ţie stăpînilă de o haită de pungaşi. Complicele Iul Sfătescu in acuzările aduse Mitropolitului este uu criminal din Craiova anume Mărgări tescu ; el a fost implicat pe la 1882 in asasinarea unul argintar si condamnat la 7 ani rcclti-siune. Acest om e un nevropat, cu impul-siune criminală, aşa de bine caracterizat în cit a avut şi cîte-va atacuri epilepti-forme în prima sa închisoare. Liberat, îndată ce soseşte acasă îşi ucide soţia şi răneşte grav pe cumnata sa prin anul 1889. Condamnat la 15 ani munca silnică, in primul an nu vorbeşte de cit de a se ucide. Mal tîrzitt ’şl aduce aminte de fructuoasele ocupaţii pe timpul cfnd era esc.oc şi începe In penitenciarul Cozia o serie de tentative de escrocherie. Intre altele, este şi cea cu Damas-chin. Nu ştiu întru cit popa Damascliin a fost tras pe sfoară, dar ce e sigur că Damascliin, după îndemnul lui Stătescu-Sărăţeanu, a minţit. Damascliin, preot al penitenciarului, cunoaşte foarte bine regulamentul. Din-sul ştia c’o scrisoare cu cuprinsul celei trimise de Mărgăritescu la Craiova, nu putea li trimisă de direcţie. Dacă actul despre care e vorba ar li fost expediat din Craiova, ar fi căzui în inimile autorităţilor şi Mărgăritescu nu e aşa de naiv ca să n’o ştie. Mărgăritescu, groaza cunoştinţelor Iui din Craiova, nu poate avea prieteni aşa de devotaţi in cit se păstreze acel aci, cu loale c’au fost tentaţi cu bani şi ameninţaţi. Mărgăritescu, pentru ctle-va sule de lei, n’a esilat a asasina; posesor al unul ud. aşa de important, ar ii aşteptat ca Mitropolitul să deschidă vorba despre el ? Apoi pe de altă parte dacă actul ar exista, apoi ar li pus capăt tutulor manifestaţiilor şi dificultăţilor ministeriale. Sărăţeanu, de obşte cunoscut ca om fără scrupule, n’ar fi întrebuinţat toate presiunile posibile să obţie actul? Veninosul Stâtescu n’ar fi făcut apel la fondurile seerele? Şi mal cu seamă n’ar fi iusărcinat parchetul de Dolj să facă o descindere la casa femeilor posesoarele actului, cari se cunosc, după cum se pretinde? Stătescu-Sărăţeami, cari au născocit ţoală infama legendă, nu fac nici un demers, căci st in rezultatul. O probă că Stfttescu e autorul calomniilor din «Voinţa» este următorul fapt: S'a zis că doamnele Catargiu, Mânu si Lahovari, ati iscălii o poliţie către Rege. unde se nlîng do cele intîmplale cu Mitropolitul. In «Voinţa» apare o informaţie prin care se afirma că numitele doamne au rugat acum ciţl-va ani, prin o petiţie, pe Rege, să gralieze pe Mărgărite-cu. Calomniatorii voiau ori să să încurce opinia publică, ori, mal ştii, să'implice pe respectabilele doamne in vr’uii asasinat imaginar. JLn fot cazul, iulerveni-enlele doamne erau amestecate de defăimătorii colectivişti, cu Mărgăritescu si Miiropolitu! într’uu nijod neexplicabil, cari Irebnea să lase o îndoeaîă în opinia publicului asupra desinlere.sărel petiţionarelor. Ce e curios, c că in adevăr o petiţie de graţiere care s'a constatat de cel care scrie aceste rin duri ca falş pe timpul cîiul era procuror la Doljifi, a fost înaintată Regelui. Petiţia cu raportul procurorului se află la ministerul de justiţie. Nimeni afară de ministerul de justiţie şi de fostul procuror, nu şlia de existenţa acelei petiţii, ce confidenţial a fosl trimisă spre anchetare la Doljifi. Unde este însă culmea infamiei lui Stătescu (! «Ind afirmă că petiţia este iscălită de doamnele Ecat. Mânuşi Lahovari, pecîml petiţia este iscălită cu numele d-lor Dengeşcu şi El. Cornescu. Două concluzii: La ministerul de justiţie se fabrică calomniile publicate în «Voinţa», si de către ministrul justiţiei al regatului Roinmese, se falsifică piesele ce se află în arhiva ministerului. Prin teroare caută să .se menţie la putere si prin falsuri, guvernanţii noştri, căută să reeîştige opinie publică. 9 99 fost niugisîr» uuăgita de odinioară FjMhI 8Q& Buh ie* rctm Începe a istebliea o tmmf f&iSsi s CULMEA iiiDHiiSSEltl Sărmanii colectivişti afl ajuns în aşa trist hal în cil ufi pierdui noţiunea cea mal elementară a binelui şi a răului. Gazetele lor ne t'treabâ cu o îngerească nevinovăţie de fată mare cam ce păcat a făptuit guvernul celor opt păginl pentru ca spiritele să lie agitate, conştiinţele revoltate, şi conchid alirmlnd că toată mişcarea opoziţiei este factice. Cu alic cuvinte, tot ceea ce Ministerul a făcut piuă în present este floare la u-reche. Convoca ea Sinodului, călc!udu-se legea, judecarea inculpatului dc către acuzatorii săi, fără ca vinovatul să se poată apăra, executarea sentinţei fără sancţiunea regală, brutalităţile parchetului, sechestrarea Mitropolitului, înfiinţarea ilegală a unei loco-lenenţe bisericeşti, înscenări de procese infamante, falşitieărl şi publicări de documente coexistente, acusaţiunl peste acusa-ţiunl aduse zilnic Primatului fără ca o instrucţiune să fi fost făcută, refuzul guvernului do a trimete pe inculpat îu faţa judecătorilor săi naturali, in aftrşit încercări peste încercări de a repara prostiile făcute, de guvern prin alte prostii criminale, toate a-cestea nu le numără, toate acestea nu treime să ne mişce de loc. Dur atunci bine voiţi să ne spuneţi cam ce trebuie să aşteptăm pentru cu să ne bată inima mal tare şi să ni se urce sîn-gele la cap ? După teoria colectivistă, o teorie deja foarte veche, pusă iu practică lot de aciuatul d-voastre Ministru al Justiţiei,—ştim că «opoziţia nu are nici un drept la protecţia ţepilor». Ar putea prin urmare guvernul să ne sechestreze averile, să ne bage în temniţe, să ne răpească toi, şi noi suntem datori să înghiţim toate şi sa plecăm capul. Var veni negreşit la socoteală d-voastre o asemenea supunere tăcută din partea noastră, dur uu ne vine nouă. De aceea vom protesta merefl din ce în ce inal puternic, şi la cea d’intîiu ocasiune obştea va judeca Intre agitaţiunea noastră, pe care o găsiţi nejuslificatfl, şi. revoltătoarea d-voastre cutezanţă. î>i»r<*» iu jiiJecidst liasiiiieî a ftSitru politiilaî. — Turpitudinile «S-luî Stnrdxn. — O altă Înscenare. Rare» î» jmleeula Citaţiei a Jli::•«»-|>(>litultiţ După ce şi a făcut nudul condamnind, caterisind şi trimiţind la metania sa din Căldăruşanl pe Mitropolitul Primat al ţării, guvernul văzînd că nu-şî poate ajunge scopul de a se. servi de T.P.S.Sa ca de un instrument orb in contra opoziţiei, a decis să-l dea în judecata Curţii de Casaţia pentru nişte fapte imaginare cari se plăznmesc acum în cel mal mare secret de cătră ilustra tovărăşie Stă tescu-Să răţean u-Mă rgărites&u. Şi pentru ca aceste plăzmuiri să iasă la uu bun sfî.rşit, au fost chemaţi in Capitală toţi duşmanii personali al Mitropolitului, toţi stareţii, protoereil şi preoţii daţi afară de I. P. S. Sa. In mod ilegal, cu nesocotirea celor mat clare dispoziţiuni ale legel, întreaga serie de plăzmuiri, fulşurt şi infamii este instruită chiar ele aceia carijo înscenează, adică de o parte a parchetului tribunalului de Ilfov pus sub privi-gherea Iul Sărăţeanu. Turpitudinile d-îţsî Sturdzii Demascîndu-se cu desă vîrşire mizerabila înscenare cu scrisorile plastograft-ate ale Mitropolitului Primai, d. Slur-dza s'a văzut compledamente dezarmai. Se credea, deci, cu drept cu vin t, că guvernul va face o amendă onorabilă. Nu ! D. JHm. Sturdza, dacă a fost capabil să se servească cu ştiinţă de o plastografie a unul criminal, nu mal puţin capabil e de a susţine, cu toate probele contrare, să susţină că în adevăr acele scrisori sunt ale Mitropolitului Primat. Ignobilul prim-ministru, faţă cit dovezile irefutabile ce le-am produs pentru a arăta şantajul ocnaşului Mărgăritescu, a declarat că Mitropolitul Primai are mal multe scrieri, aplecate cină pe o parte dud pe de altă parte. El recunoaşte că scrierea din acele scrisori, în realitate scrise de ocnaşul Mărgăritescu, nu seamănă cu scrierea adevărată a Mitropolitului Primai, dar seamănă cu scrierea cea prefăcută. Şi pentru a dovedi aceasta, primul ministru a declarat că va aduce experţi din străinătate, cari, — de sigur pentru diurne groase — vor proba că scrierea din scrisorile plaslografiate de Mărgăritescu seamănă cu scrierea prefăcută a Mitropolitului Primat. lată la ce turpit udini revoltătoare vrea să recurgă ignobilul Sturdza pentru a-şl salva situaţia compromisă. O alia Înscenare Gazdele colectiviste anunţă deja o nouă înscenare a tovărăşiei Stătescu-Sărăţcanu-Mărgăritescu in contra Mi-tropolUidul Primat. De astă-dată ele recurg la o minciună, spuind că Mitro-litul Primat ar ţi recunoscui înaintea judecătorului de instrucţie Urlâţcanu o pretinsă pungăşie a sa. Jtar această minciună colectivistă, un este de cit o /tocire ta ureche pe lingă plastografiile lor. Iată cum stă şi această afacere: Stareţul monăsiirel Ceruica, părintele Silvestru. fratele Mitropolitului Primai, a murit fără, testament. Ast-fel moştenirea tui a revenit asupra Mitropolitului Primat în mod foarte regulat. I. P. S. Sa a şi fost pus de tribunalul de Ilfov în posesiunea averel decedatului săă frate. Cînd a murit stareţul Silvestru, Mitropolitul Primat se a/la în străinătate şi ciţl-va monahi de la Cernica pro/i-tind de aceasta au susţinui că răposatul a lăsat cu limbă de moarte 4000 dc tel monăsiirel. Evident că această dispoziţie in această formă n’avea nici o valoare şi de aceea tribunalul pusese pe Mitropolitul Primat în posesiunea iutregel averi. Totuşi Mitropolitul Primat, fiind date aceste împrejurări, a bine-voit să dăruiască monăstirei două trăsuri şi patru cal, cari aparţinuseră stareţului Silvestru şi cari valorau mat mult de 4000 de lei. Clericii de la mănăstire, pentru a stabili bine că nu mai au nici o prefen-ţiune, uu făcut o chitanţă pe suma dc 4000 de lei. Aceasta este întreaga afacere şi neruşinaţii indivizi capabili de plastografii cred că pol justifica detronarea unui Mitropolit cu un fapt ca acesta, sau cu celebrul furt al cîtor-va tinichele de la Mitropolie. Un ziar din Capitală semnalează cititorilor săi un articol din «Ecoul Vranceh> care a crezut de cuviinţă, cu ocazia dării în judecată a Mitropolitului Primat, să tragă la răspundere pe M. S. Regele. Confratele nostru nu să mărgineşte la aceasta, ci caută cu un sentiment de colegialitate plin de delicateţă, să ne atribue şi noă o răspundere în această privinţă. Ar fi chiar de prisos de a da vre-o lămurire cu privire la acest incident, căci publicul serios nu va vedea o inspiraţiune ocire-care in nota cu totul isolată a unul confrate clin provincie. Putem totuşi spune că articolul în cestiurie a fost unanim reprobat in sinul comitetului partidului conservator. BISERiCELE LUi ZAHÂRIÂ E un lucru cunoscut de mult timp, că tot ce există în ţara romînească, inccpînd de la fondarea Romînieî şi pînă la ultimul bordeiii clădit în fundătura cîmpulul Grant, este opera partidului liberal. El a făcut aerul pe care ’l respirăm, apa care curge în toate judeţele, el a semănat iarba care creşte pe cîmpii şi a altoit toţi copacii sub a căror umbră ne adăpostim vara. O legendă ca toate legendele, făcuse însă să se întemeeze credinţa că biscricele cel puţin sunt operile bătrînilor şi mult credincioşilor boeri. Aşa se zicea că Mitropolia noastră a fost fondată dc Constantin Brîncoveanu pe la jumătatea secolului al i i lea, că biserica Sf. Spiridon e opera familiei Ghica, biserica stinta Vineri e opera familiei Herescu-Năs-turel, şi aşa mai nainte luînd la rînd toate bisericele Capitalei noastre s’ar zice că de fie-care biserică este legat numele unui boer care a clădit’o, a înzestrat’o şi a mai lăsat ce-va după moartea sa pentru întreţinerea bisericei. Ei bine, aceasta a fost o legendă cum sunt toate legendele, şi Voinţa Naţională de la 4 Iunie a luat frumoasa însărcinare să o dărîme. Iată cc scrie organul colectivist: «La care sfînt şi cu care ocazie au mal or-ganisat boeriî pelerinagiî ? In ce biserică şi la ce praznice s'au îngrămădit dînşil, pînă acuma ? hi ce împrejurări au dat dovezi de credinţă şi de dragoste pentru Biserică? Dispreţul, religiunei şi al bisericei noastre intră de altminteri în obiceiurile bocreşti. Aşa este, cc să mai discutăm? suntem edificaţi! E cunoscut acum de toată lumea că Ghi-culeştii, Grecenii, Văcăreştiî, Brîncovenii, Cantacuzineştfl, Creţuleştiî, Mavrocordaţiî, şi toţi boerii noştri erau nişte păgîni cari n’au făcut absolut nimic pentru biserică. Acei cari s’afl închinat, acei cari au crezut in Domnul şi au dat din avutul lor pentru biserică, sunt strămoşii lui Zaharia, a lui Niţă Purcel, unchiul lui Ghiţă Paladi şi moşul lui Carada. Ge ciudat lucru e şi cu legendele. Pînă aci mersese svonul că liberalii i mitînd pe ţigani cu biserica lor de caş— n’aveau şi ei de cit o biserică de caşcaval la Banca Naţională, din care mănîncă mereu. Pentelcft. ÎNTRUNIREA PARTIDULUI CONSERVATOR EMscursgil 9, LitEsovari D-lor. eminentul apărător al 1. P. S. Sale Mitropolitului Primat a făcut adineaori o compara li tine, care pe mine m’a isbit. D-mi Cornca a zis: «Sunt două justiţii: justiţia omenească, aceea care se dă în numele M. S. Regelui, şi a legel. Este altă justiţie pusă sub o invocaţiune mult mai Înaltă, mai presus de orî-ce putere omenească; acolo judecata să pronunţă nu în numele vr’nnei puteri pământeşti, ci în numele Duhului sfînt, în numele Aceluia caro judecă pe împăraţi şi pe regi ca şi pe cel din urmă dintre muritori; şi e trist, a zis d-sa. cînd vedem că uilindu-ne la hotărîrea sfintulul Sinod, ar trebui să zicem un lucru impus şi sacrilegii!; că mal bună este justiţia omenească de cîtijubtiţia dumnezeiască (Aplause). Aşa să fie, d-lor? A fosl destul de neno rocită această ţară ca Dumnezeul pentru care îu cursul veacurilor a suferit acest popor, ca Christul care s’a răstignit pentru mtntuirea omeiiirel să ne fi părăsit acum? Am fi destul de nenorociţi ea să fim siliţi să ne lepădăm de această religiune care a fost odinioară mingierea şi salvarea noastră, şi să zicem anal bine mă duc la judecătorul de ocol, sau la Curtea cu juraţi de cit să mă duc la un tribunal care invoacă in-spiraţiunea Duhului sfînt. Mare a fost bucuria între catolici şi protestanţi cînd art asistat la acest spectacol ignominos al unor prelaţi cari dau in judecată pe şeful lor, îl osindesc fără să-l asculte şi se silesc să-l înnegrească sub acu-zaţiuul infame; mare triumf în acele biserici cari zic: vedeţi ce este Biserica ortodoxă romînă? ori este adevărat că această Biserică a avut nenorocirea să aibă de episcop şi îu urmă de şef pe un escroc,— vorba figurează în actul de acuzaţie; şi actul se va păstra, liţl siguri, în arhivele bisericei catolice — ori această acuzaţiune este mincinoasă şi atunci ce fel de preoţi, ce fel de oameni sunt acel prelaţi cari aduc asemenea acuzări pe nedrept? lată răul ce s’a făcut A (plause). D-lor, cînd a fost vorba de o judecată care punea în joc demnitatea bisericei, prestigiul el, ce fel s’a procedat, cum s’a judecat această mare cauză, cu ce garanţii, după ce legi, după ce reguli? A ! d-lor, vi s’a spus şi ’ml este ruşine să o spun Înaintea d-voastre, uu ţigan care s’ar fi urmărit că a furat ceapă din o grădină, ar fi fost judecat cu mal multă imparţialitate, cu mal multe garanţii de cît şeful suprem al Bisericei KomîneştI. Zdrelea şi Mărunţele, bandiţi şi asasini afl dreptul să fie ascultaţi, să fie apăraţi, să’li se dea termen de apărare, să fie judecaţi de judecători imparţiali, nepălimaşl, şi Mitropolitul Romi-niel a fost în trei zile, acuzat, judecat, tirlt între jandarmi şi sergenţi de oraş! ca cei din urmă făcător de rele! (Aplause). Aceasta judecată se cheamă? ’Ml vine o expresiune vulgară, ’ml vine să zic Sfintulul Sinod; ia staţi, Prea Sfinţi Părinţi, aici e-cu judecata, nu e cu lopata! şi merită în tr’adevăr să-le aruncăm asemenea cuvinte, căci cu lopata ati judecat pe cel mal înalt demnitar al bisericei. Ca să se înţeleagă cît a fost de monstruoasă această procedare, uu am nevoe de un public de jurisconsulţi, cari să fi studiat legile si codul criminal ; mă mulţumesc cu acea lumină interioară pe care D-zcu a aprins-o in inima fie-eărul om, ori cit de sărac, ori cît de ignorant ar fi şi ori cine va înţelege, căci conştiinţa ’l va lumina (Aplause). Dreptatea sfintă n’aveţl trebuinţă să o căutaţi prin colecţiunile legilor, prin arhivele adunărilor; orl-care o puteţi găsi în cugetul, în inima d-voastră. Ce ne zice dar conştiinţa, bunul simţ, spiritul cel mal elementar de echitate? Cari sunt garanţiile cari trebue să le o-fere judecata imul om mic sau mare lu-tr’un Stat civilizat ? Cea d’intlib, cea mal fundamentală, garanţia primordială, este aceasta: ca un a-cela care îl judecă să lie tot acelaşi care’l acuză. Nu Irehue să fi învăţat dreptul, să fii licenţiat şart doctor pentru a şli aceasta. Orl-cine înţelege acest lucru: cum să judeci tu, care al zis: omul acesta e un escroc, a furat, a jefuit! şi după ce al zis tole acestea, toi. tu .să te aşezi pe scaunul de judecător şi sa zici : drepte au fost acuzările mele, acest om trebue pedepsit! (Aplause). Aceasta justiţie se cheamă, aceasta cu judecata seamănă? A doua garanţie care se cere şi pe care iarăşi o înţelege tot omul, este ca acel care se acuză să fie tot-d’a-una ascultat în apărarea Iul, şi pentru că nu orl-ee om se poate apăra singur, ori căt de nevinovat ar fi, se cere ca acel care se apără să poată avea recurs la concursul unor persoane cari prin studiile, prin experienţa lor să fie tn stare să zică ceea ce poate un om inocent dar ignorant, ori turburat, ori incapabil d’u se exprima cu claritate, ar fi în neputinţă să zică pentru apărarea sa. O judecată In care acuzatorul a fost şi judecător, şi în care dreptul de apărare a www.dacoromanica.ro 2 EPOCA fost nesocotit, numai judecată nu se poate numi, este un act pur şi simplu de violenţa, un act de brutalitate cu atât mal odios cu eftt se comite In numele sfânt al justiţiei şi cu c&t Îmbracă cele mal uricioase pasiuni In haina jtidecăţel şi le pune sub invocaţi-unea Iul D-zefl! (Aplause). Un asemenea act de violenţă poate să aibă consecinţele sale materiale; să tie executat cu ajutorul pulerel publice ; din punctul de vedere moral e nul şi neexistent; din punctul de vedere al dreptului, nu va fi considerat aici o dată ca o judecată; ca un act de justiţie; nimeni nu’l va recuuoasce, de cât numai un guvern nevrednic şi nemernic —fie-ml permis să Întrebuinţez un cuvânt care cred că la preşedenţia consiliului nu este necunoscut— (aplause) şi nişte Prelaţi cari aii uitat că sunt îmbrăcaţi cu un caracter sfânt pe care poporul In nenorocirile Iul are nevoe să’l respecte, şi cari s’afl Înjosit până acolo în cât s’afl făcut instrumentele servile ale unei politici nepricepute şi ticăloase! (Aplause). D-lor, ast-fel de judecăţi In cursul Istoriei aii mal fost câte-va şi, pentru nenorocirea omenire!, nu pentru Întâia oară s’afl văzut asemenea parodii ale justiţiei. Şi fiiud-că ceea ce ne-a adunat aci este o cestiune Bisericească, a-şl aduce aminte Înalţilor Prelaţi cel mal mare exemplu al unei judecăţi de inichitate şi de nelegiuire, judecata Mintuitorulul In numele căruia el aii intrat In Biserică şi In numele căruia el vorbesc In toate Duminicile înaintea popo rutul. Aşa a fost judecata lui Cristos! Acel cari II acuzafl, au venit şi aii strigat Înaintea tribunalului: Răstigniţi-1! Răs-tigniţi-1! Iar acela care avea şi putere şi datorie să cerceteze şi să zică : este safl nu este vinovat, acela s’a spălat pe mlinl şi a zis: judecaţi-l voi, eu nu găsesc nici o vină In acest om : şi aşa a lăsat ca tot aceia cari’l acuzai! să fie judecătorii lui ; iar dlnşii stri gaii: «slngele Iul să cadă asupra capului nostru şi al copiilor noştri !» Şi ştiţi cum s’a adeverit această vorbă şi cum acest popor plăteşte de veacuri a ceastă nedreptate ! Şi de aceea d-lor, acela care intră Inlr’o sala de judecată, fie cea mal după urmă, fie cea mal înaltă instanţă, la noi, ca şi în toate ţările din Europa civilisatâ şi creştină, cel d’întîiu lucru ce ’l vede este chipul Min tuitorulul răstignit pe cruce, care planează vecinie asupra judecăţilor oamenilor, ca să le aducă aminte că şi dinsul a fost judecat şi ostndit pe nedrept, că şi dtnsul a fost victima pasiunilor şi a răutăţel omeneşti! Şi de aceea judecătorii prestează jură-mîntul de a se desbrâca de orl-ce pasiune, şi dacă vre-unul dintr’înşil este bănuit că nu ar avea imparţialitatea cerută faţă cu acuzatul este recuzat; mal mult încă : dator este ca singur să se recuze atunci cînd pentru cauze necunoscute celor-l’alţl, con ştiinţa sa fi spune că nu poate judeca im parţial pe omul adus înaintea lui. Iar acel care acuză şade pe un scaun şi aceia cari judecă start In altă parte şi afl în faţa lor pe apărători: şi judecătorii, după ce afl ascultat acuzarea şi apărarea, se re trag în o cameră unde nimeni nu are voe să intre ; şi acolo în deplină libertate treime să iudece fără ură, fără frică, fără pasiune. Aşa dar, cea mal mizerabilă pricină este îngrădită cu toate garanţiile, şi cu toate a-cestea, judecătorul, fiind om, se poate înşela, el bine, este apel, este recurs, merge pricina la alţi judecători cari o cercetează încă o dată, iar judecătorul care a judecat în cuget curat, care a depărtat orl-ce pasiune rea, care a căutat cu sinceritate, cu dorinţă şi sete, adevărul şi lumina, dacă se va fi înşelat va putea la judecată supremă să zică : greşit-am Doamne, fîind-că om am fost: dar n’a fost cu voe. Voifl întreba însă pe acel judecători din sfintul Sinod, pe acel EpiscopI al BiserieeI Iul Christos, cînd va veni ziua cea de judecată, cînd vor fi judecaţi cel ce au jude cată (aplause) cînd vor fi întrebaţi, cum afl judecat, ce răspuns afl să dea ? El cari în sfînta leturghie ne spun în tonte Duminicile «şi răspuns bun la înfrico şatul judeţ de la Domnul să cerem ! Adusu-şl-afl aminte de aceste vorbe cel trei acuzatori cari afl terfelit, cari afl calomniat pe şeful lor şi în urină fără nici un fel de scrupul, afl zis : după ce l’am acuzat, tot efl zic, acusaţia mea dreaptă este şi ’l condamn ? Ah ! teamă ’ml e că în ziua cea supremă, în acea zi în care nu vor fi alţi apărători şi alţi acusatori de cît faptele noastre, bune safl rele, vor regreta amar ceea ce afl făcut azi pentru nişte pasiuni omeneşti, fie ambiţiune, fie lăcomie de bani, fie de bună voe, fie însufleţiţi de alţii! D-lor, după judecata Mintuitorulul vă voifl cita un alt exemplu: judecata unul rege Atunci cînd Ludovic XVI a fost chemat înaintea adunărel naţionale şi judecat de adversarii săi politici. In acea măreaţă pricină vechie monarhie care făcuse gloria, mărirea şi puterea Frau-ţiel era trasă la bara judecăţii populare ; noul Suveran cerea compt represintantulul nenorocit al lungel serii de Suverani pe cari In atîtea veacuri ’l respectase şi ’l iu bise. Regele era înconjurat de cel mal iluştri apărători; 5 zile afl durat desbaterile; şi numai cîte-va cuvinte a străbătut cursul linul veac şi afl meritat să fie înscrise în cartea istoriei; unul dintre cp.v.-ălorl a zis : «caut între dv. judecători şi nu văd de cît acuzatori». Acestea sunt cuvintele cari afl trecut In istorie, fiind că în ele se n urnă inichita-tea, nedreptatea, monstruos! late a acelei pre tinse judecăţi în care omul învins era chemai la judecata învingătorilor şi predat jertfă pasiunilor şi răsturnărilor unei adunări politice! Şi aIun i acel judecători afl zis: slngele Iul pe capul nostru, şi în şi-roae de sliigo s'a înecat Franţa şi acel nedrepţi judecători, la rîndul lor s’afl suit pe treptele eşafodului. Acestea sunt răzbunările justiţiei eterne, cari nu cu impunitate se cuicâ In picioare, şi de cîte ori în cursul vremurilor s’a petrecu! cile o judecată inică şi nelegiuită, conşciinţa publică în urmă a casat hotă- rlrea, iar acel cari afl pronunţat’o afl plă-tit’o scump. O voce: Şi pe aceasta scump o vor plăti-o. D. I. Laliovari. Da, cum zice poporul, va veni sigur o dată ziua de plată şi răsplată (Aplause prelungite). Domnilor, văzlnd atlta neomenie, atlla nedreptate, un ast-fel de scandal, mă întreb, vă mărturisesc, care a putut să fie cauza, care a fost mobilul care a împins pe nişte oameni ce se pretind serioşi, pe nişte bărbaţi de Stat, pe acel cari guvernează acest popor, să comită acest fapt o-dios, care a putut să-I aducă la atlta orbire In ctt să mtnjească Istoria noastră naţională, să Înscrie şi ea o pagină ruşinoasă pentru neamul nostru, să arunce pată peste Biserica noastră, să sdruncine conştiinţa poporului, să slăbească credinţa In Biserică şi tn religie a oamenilor săraci, a acelora cari In mizeriile zilnice ale vieţel lor, găseaţi cel puţin o mlngîere şi o speranţă clnd intrafl Intr’o Biserică ? Pentru ce toate acestea ? Pentru că acum 10 ani, cînd s’a sfinţit biserica Curtea de Argeş, Episcopul de a-eolo ar ti luat nişte lucruri secerdotale ? Pentru scrisorile de şantagifl ale unul ocnaş, adresate Episcopului Ghenadie de la Argeş, şi pe cari acesta le-a trimes Episcopului Ghenadie de Rlmnic, crezînd că era vr’o adresă, greşită atlt era de străin de conţinutul lor? Pentru asemenea lucruri, pentru aceste motive ridicule să se fi făcut atlta scandal? Nu, d-lor, este peste putinţă. Mobilul secret este, din nenorocire, tot a-cel mobil care ’l găsim la origina tuturor faptelor acestor asemeni, precum viermele se găseşte la rădăcina arborilor cari se u-sucă, şi nu mal pot da nici flori nici roade. In conştiinţa, în inima, în sufletul acestor oameni găsim viermele acela : el este pofta nemărginită de putere, dorinţa de a fi stă-ptnl peste tot şi peste toţi în această ţară, (Aplause prelungite) hotârîrea de a sdrobi, de a nimici, de a răsturna tot ce poate să fie vre-un obstacol la vre-o combinaţiune e-lectorală (Aplause). Isbîndă în alegeri, majorităţi mari, unanimitate, iată Dumnezeul la care se închină, iată singurul ideal al acestor oameni. (A plause). Trist ideal In adevăr, trist şi nenorocit Pentru acest mizerabil scop afl sdrunci-nat disciplina In oştire, afl atacat indepen denţa magistraturel şi acum caută să facă şi din Biserica noastră un instrument servil, In mina lor ! Ce mal rămîne ne atins de mlădie lor sacrilege ? Ce poate să fie mal mult înlr’o ţară de cit oştirea care o apără, de cît magistra tura care asigură domnia legilor şi a justiţii ; de cit Biserica, care e mîngîerea şi credinţa unul popor ? El bine, toate le afl atacat, pe toate le afl sdruncinat din temelii. (Aplause). Pentru ce ? Pentru că în inimile şi sufletele lor mici şi înguste nu încape o altă preocupare în alara de socoteala voturilor, un alt ideal afară de izbîuda în alegeri! (Aplause). Acesta e D-zeul la care să închină el, după cum Evreii să Închinaţi viţelului de aur. (Aplause). El bine, un popor nu poate să trăiască numai cu o asemenea credinţă, numai cu o preocupare atit de josnică, cu un ideal aşa de mizerabil! Urmînd pe această cale pe care liberalii tîrâsc ţara, vom sfîrşi prin a cădea în rîndul naţiunilor ajunse în decadenţă şi a că rar peire se înregistrează fără regret de Istorie imparţială. 0 voce:—Vom ajunge în starea Poloniei! I). I. Laliovari. Dacă vom face ca aceşti oameni, dacă nu vom şti la un moment dat să jertfim un nteres meschin electoral, unul ideal mal înalt moral şi social, dacă nu vom pune acest popor pe calea cea hună a muncel şi a moralitâţel, dacă în politică nu vom vedea alt-ceva de cit să ajungem cu orl-ce preţ la putere, o dată ajunşi să ne menţinem cu orl-ce preţ, şi să facem pînă şi din Mitropolitul ţărel un agent electoral, apoi triste zile şi nenorocit viitor ne aşteaptă. D-nealor potjcîşliga pe această cale majorităţi, unanimităţi. Efl însă nu’l invidiez de loc! Şi comparînd voturile cele multe ce le adună cu puţinele voturi ce am doblndit noi, bogăţia lor In această privinţă cu sărăcia noastră, voifl zice ca un mare sfint: O ! prea sfiută şi prea curată sărăcie, tu să fii partea mea de moştenire în această viaţă ! Pe calea pe care afl apueat’o, orl-cît de săraci am rămtnea în materie electorală nu’l vom urma, rămînă d-nealor cu voturile cele multe, cu bogăţia electorală, iar noi să zicem : Săraci dar curaţi 1 (Aplause prelungite). Btrlad, locotenentul Mavrodin la Botoşani şi sub-locotenentul Mânu la Constnnţa. D. căpitnn I. Basarabescu din regimentul 10 Artilerie a fost Înaintat la gradul de maior în regimentul de Artilerie de la Pi-tescl, In locul d-lul maior Georgescu care a fost numit adjutant al Majestâţel Sale Regelui. Im ni, IO Iunie rom începe a publica o nouă foiţă t Mîneatorii de foc Stiirl militare iif§iiâţh Parchetul de Ilfov a deschis erl o acţiune publică, pe baza unei denunţări a prefectului poliţiei, în contra d-lor colonel Costescu şi Va-sile M. Kogălniceanu, pentru ultraj adus preşedintelui consiliului de miniştri cu ocazia manifestaţiilor de Duminică. Paul Stătescu a ţinut să recurgă la o infamie şi in această cestiune. Pentru a dovedi că toate manî-festaţiunile de protestare în cesti-unea Mitropolitului sunt făcute în mare parte de ovrei, el a mai cerut darea în judecată şi a doui ovrei, cari în realitate nu sunt decît spioni poliţieneşti bun i de a figura drept nişte instrumente în această înscenare. Din causa abondenţeî de materie, suntem silţl a amina pe mîine continuarea foiţei noastre «Taina Mortului». Azi încep in toată ţara examenele cursurilor secundare de finele anului şcolar 1895—96. D. prim-procuror LilovicI va pleca mîine la Căldăruşanl, pentru a desăvîrşi o nouă înscenare a tovărăşiei Stătescu- Sărăţeanu-Margări-tescu în contra Mitropolitului. Locotenenta mitropolitană s’a grăbit a destitui pe protoereul din Teleorman, părintele Ilie Alexandres-cu din Roşiori, numai pentru vina că a fost şi este devotatul Mitropolitului Primat. Luni dimineaţa d-nil Saligny, fraţii Iţic şi Şloim şi alţi colectivişti, aQ plecat cu un tren special, compus din două vagoane de lux, la Florica. Din cauza lor acceleratul de Vlr-ciorova a trebuit să aştepte 2 ore la gara LeordenI, ceea-ce a revoltat pe toţi pasagerii din acest tren. La Florica fraţii Itic si Şloim a ti făcut un chef de cîte-va ore cu invitaţii lor şi drept consecinţa circulaţia trenurilor s’a deranjat cu desăvîrsire în acea zi. sistenţă a participa la o întrunire colegiala ce va avea loc Simbătă in 8 Iunie, la orele 8 jum. seara. In amfiteatrul laboratoriulul de chimie din strada Scaunelor, avlnd a se discuta unele ces-tiunl de cea mal mare importanţa pentru farmacişti şi farmacie şi luarea u-nel decisiunl serioase şi cit se poate de ingrabă asupra acelor cestiiml. Remanierea ministerială Prin eereurile guvernamentale ne comentează foarte mult desele iji lungile conferinţe ale unor eo-lectiviţti fruntaşi eu <1. profesor C. IMmitrescu-IaţI. Alaltăieri d. Delavrnneea a a-vut o lungă convorbire eu <1. C. Dimitresru: iar azi a fost Invitat la <1. Mnrdza. Aceste consfătuiri secrete se pun fu legătură eu o foarte apropiată remaniere ministerială. Ne vorbeşte cu insistenţă, eă <1. P. Poni va ti sacrificat ţtl în locul său va ti chemat d. C. Dinii-trescu-Iaţl, dacă va primi eon-diţiunile ee-i-se pun fu cestiunea Mitropolitului Primat. Ducă însă tratările nu vor izbuti, atunci succesiunea jcsuit ului Poni se va oferi d-lui bpiru Ilarei. De-o-cam-dată putem spuue, eă nimic nu este definitiv hotărft. Constantinopol, 4 Iunie. Ştirile oficioase din Atena In privinţa măcelurilor Cretenilor şi asupra jefuirel a 15 sate de către trupele imperiale sunt cu desăvîrşire falşe. Ştirea după care baronul de Calice ar ti vorbit de afacerile din Grefa la ultima a-udienţă ce a obţinut de la Sultan, este de asemenea falşă. — N'a fost vorbă de cît de o audienţă de concedia Înainte de plecarea d-lul de Calice în vileageatură. Aflăm că d. Eugen Stătescu isprăvind toate plastografiile, plăzmuirile şi înscenările in afacerea Mitropolitului Primat, va pleca peste cîte-va zile în concediu de o lună la Constanţa. Interimul ministerului de justiţie va fi încredinţat d-lul Stoicescu. D. general Băieoianu a intervenit pe lingă d. ministru de resbel pentru înfiinţarea a două baterii călăreţe cari să facă parte integrală din divisia independentă de cavalerie şi cari sft ţină chiar garnisoana la Te-cucifl, pentru a putea zilnic lua parte la exerciţii cu regimentele de cavalerie aflate în acea garnisoană. D. ministru de resbel va supune cererea comitetului de apărare a ţârei în cea d’intîl şedinţă, şi a dat în acelaş timp ordine şefului serviciului de genifl al corpului al 3-a de armată de a întocmi planurile şi devi-sele necesare pentru construirea unei cazărmi şi remizelor necesare pentru doufl baterii călăreţe pe platoul pe cari se află cazărmile roşiorilor la Tecucifl. * * * În urma unei înţelegeri între d-nit P. Slă- tes u şi maior Mustaţă, comandantul divizionului de Jandarmi călări din Capitală, mal toţi ofiţerii din acest corp cari afl atitudinea fostului lor şef d. maior Oprişanu, faţă cu prefectul de poliţie, vor fi mutaţi în alte regimente de cavalerie aflate In provincie. Ast-fel d. căpitan Maltopolu a şi fost mutat la Piteşti, locotenentul Al. FJorescu va fi mutat la Ploeştl, locotenentul Theodor la EDIŢIA a 3-a f\ gr (Serviciul Agenţiei Romîne). Suspendarea d-lul Slănciulcseu Toată lumea a rămas surprinsă de suspendarea şi darea în judecată a d-lui M. Mâncinlescu, primarul din Roşiori, azi cel mai înfocat colectivist în judeţul Teleorman. Iată istoricul acestei afaceri: Inţr’o zi vine o tînără pereche la primăria din Roşiori ca să se căsătorească La primărie nu era nici primarul Mănciulescu nici ajutorul său, aşa că se trimise un om la o circiumă după primar. D. Mănciulescu ne-vroind să se deranjeze a trimis înapoi pe om cu vorba ca tînăra pereche cu martorii să plece acasă, căci d-sa va face şi fără dlnşii toate actele de căsătorie. Si în adevăr căsătoria, adică actele de căsătorie s’aiî făcut fără martori şi fără chiar prezenţa tinerei perechi. Vestindu-se aceasta, d. Kiriţopol, care e în termeni răi cu d. Mănciulescu, a denunţat cazul ministrului de justiţie şi în acelaş timp a intervenit în taină pe lingă d. Stătescu ca să-'l dea în judecată. Lucrurile s’au făcut. Din această cauză o ceartă violentă a izbucnit între colectiviştii din Teleorman. D-nii deputaţi State Anghelescu şi I. Pro-copiu susţin pe d. Mănciulescu, iar d. Kiriţopol vrea să- 'l zdrobească, speri nd ast-fel că va pune mina pe situaţia judeţului. amicii d-lui Mănciulescu umblă acum pe capete ca să facă muşama întreaga afacere. Toţi domnii licenţiaţi, studenţi şi a-sistenţt in farmacie sunt rugaţi cu in- Filipopoli, 4 Iunie. După nişte ştiri din Constantinopol, un armean a fost asasinat la 1 Iunie, la Stambul, de către o softa. La 2 Iunie un armean, în serviciul poliţiei turceşti, a fost asasinat din ordinul coniitetutul armenesc. Ilaruburg, 4 Iunie. _ Contrar aserţiunilor unul ziar vienez care zice că sănătatea prinţului de Bismarck nu este satisfăcătoare, un corespondent al Gazetei de Hamburg declară că sănătatea fostului cancelar nu lasă nimic de dorit. Sofia, 4 Iunie. InformaţiunI particulare demne de crediuţă zic că banda care a putut trece graniţa era lntr’adevăr o bandă de tiîbarl, care a comis în Smprejurimele din Dubnitza două acte de tllhă-rie, în urma cărora a fost urmărită. Roma, 4 Iunie. Adunarea creditorilor societăţii imobiliare s’a pronunţat In favoarea adoptării unul moratoriu. Berlin, 4 Iunie. Un prînz s’a dat la palatul din Postdain In onoarea lui I.i-Hung-Tchang. împăratul a visitut stabilimentele militare cu Li-Hung-Tchang. Havana, 4 Iunie. Rebelii au făcut să sară In aer cu dinamită trenul din Matanzas. Afl tras foc asupra călătorilor, din cari doui afl fost (răniţi. E temere să nu isbucneascâ o grevă printre lucrătorii fabricelor de tutun. Insurgenţii afl intrat la Malabano şi afl dat toc mal multor case. Madrid, 4 Iunie. Biuroul Camerei s’a constituit. D. Pridal a fost ales preşedinte cu 232 voturi. Deputaţii Carlişll afl refusat de a depune jurământ. Roina, 4 Iunie. Răspunzând la o chestiune a d-lul Rampoldi, ministrul de resbel zice că In Aprilie şi Maia a domnit o oare-care mortalitate printre trupele din Africa, din causa secetei prelungite şi a aglomeraţiunel oamenilor, dar generalul Bal-disera anunţă acum că sănătatea trupelor este escelentă. Berlin, 4 Iunie. Reichstagul a adoptat definitiv proiectul privitor la formarea celor de al 4-lea batalioane. POLITICA EXTERIOARA A AUSTBO-UJîGARIEI (Prin fir telegrafic) Budapesta, 4 Iunie. Delegaţiunea austriacă. Gu ocazia budgetului afacerilor străine, d-nil Kramar şi Schwartz, tineri-cechl, se declară în contra triplei alianţe şi cer să se stabileascăjo Înţelegere cu Rusia In privinţa afacerilor din Orient. — I). Kramar releveazft faptul că chestiunea Balcanilor devine mal puţin primejdioasă tn urma sehimbărel vederilor politice ale Statelor Europei, cari se ocupă din ce tn ce mal mult de chestiunile cari privesc lumea tn general. — O acţiune cu Rusia ar trebui să aibă de scop Îmbunătăţirea soartel creştinilor Iii Turcia, ceea ce este o datorie sfiută pentru toate puterile creştine. D-nu Wtimbrând, german liberal, se declară partizan al triplei alianţe şi exprimă părerea că chestiunile occidentale sunt prea Însemnate pentru ca Germania să nu se intereseze de ele. Tripla alianţă e silită iu interesul păcii de a se înţelege asupra a-ceslor chestiuni, pentru că ele pot turbura pacea europeană. D-nu Gessmann, antisemit, cere adoptarea măsurilor pentru protejarea exportului produselor industriei austriaca In Orient. D-nu Barenther, german naţional, exprimă simpatiile sale pentru tripla alianţă şi cere ca Austro-Ungaria să se înţeleagă cu Germania în toate chestiunile însemnate privitoare la politica străină. D-nu Zaleski, polonez, declară că compatrioţii săi aprobă cu desăvîrşire politica contelui Goluchowsky, care este tot aceeaşi ca mal nainte. — Polonezii dafl aprobarea lor triplei alianţe, relaţiunilor amicale cu toate puterile, precum şi principiului independenţii popoarelor balcanice. D-nu Kramar, lulnd cuvlntul pentru a doua oară, protestează In contra aserţiunel d-lul Wurumbrand, care zice că ungurii ar forma un pod intre Orient şi Occident.! Cechil cer o Înţelegere cu Rusia, dar numai ca o garanţie de pace; el nu cer nimic Rusiei şi n’afl primit nimic do la ea. Cechil profesează aceleaşi sentimente slave faţă de Rusia ca şi acelea ce el simt pentru toate naţiunile de aceeaşi rasă. D-nu Barwirsky se declară ’ partisan al triplei alianţe şi zice că nu sunt motive pentru a pune la îndoială sentimentele pa-cinice ale Ţarului şi ale prinţului I.obanoff. —Dar se află tn Rusia elemente influente cari combat Occidentul şi tripla alianţă şi acestea contribue la opresiunea tutulor e-lementelor slave In ţară. In Rusia sistemul de ruşi fie-eare se exercită In contra Polonezilor. — Rutenii, cari sunt iu număr de 18.000.000,Jnu se pot des-volta în Rusia.—Oratorul se ridică In contra agitaţiei panslaviste a comitetului slav din Petersburg, care ajunge piuă tn Austro-Ungaria. Bugetul afacerilor străine este adoptat. Izitniţ IO Iunie rom in re pe a publica o nouă foiţii t Mîncătoril fie foe STiKj DIVERSE Crime.—Delicte.—Accidente.—Intîmplărî. TURBiiRÂRILE DIN CRETA Alena, 4 Iunie. O iradea a Sultanului publicată la Canea aruncă răspunderea tulburărilor asupra creştinilor pe cari îl invită la supunere. O dată această făcut, le promite să examineze cererile lor. Atena, 4 Iunie. Abdulah-paşu a comunicat poporului cre-tan o iradea a Sultanului lnvitînd pe deputaţii insulei să vie să ţie şedinţe la Canea. Iradeaua zice că Sultanul e gata să ia tn consideraţie reclainaţiunile legale ale a-dunăril şi cari ar fi in concordanţă cu drepturile de suzeranitate ale imperiului otoman. — invită pe insurgenţi să depuie armele în vederea unei amnistii grabnice şi declară afară de asta că armata turcească nu va lua ofensiva de cil In caz de tulburări. Comitetul central cretan din Atena a a-dresat telegrafic guvernelor puterilor mari un apel călduros certnd intervenţiunea Europei creştine în favoarea femeilor şi a copiilor cretenl, din cari mii sunt expuşi la lipsurile cele mal mari, după ce ii s’afl prădat şi incendiul casele. O copie a acestui apel s’a comunicat guvernului elenic şi comitetul cretan II cere ajutorul săfi In favoarea unei opere ce are un caracter pur filantropic. Se asigură că guvernul elenic ar fi dispus să răspundă In mod favorabil apelului comitetului cretan. DIX CAPITALA Lucruri de furat găsite.— Sunt două luni aproape de când s’a făcut o spargere In calea Griviţel 154 şi s’a furat d-lor George Mantu şi G. Dimitriu 5 ceasoarnice şi 2 inele, 400 de lei In hârtie şi mal multe acte de valoare. Erl de dimineaţă nişte copil jucându-se pe lângă magherniţa d-lor Râul Rădol şi N. Rădulescu, unde este şi un atelier de pie-trărie, peste drum chiar de locul unde se comisese spargerea, afl găsit Îngropată In dosul unei cruci de piatră o cutie In care erafl aşezate cele 5 ceasoarnice furate. Poliţia fiiud avizată despre această descoperire, ceasoarnicele afl fost depuse la serviciul de siguranţă, unde s’afl început cercetările. Dragoste cu pungăşie.— Dumitru Mazilu venise bietul om de curînd In Bucureşti şi după cum îl era urli singur îu camera ce ţinea cu chirie la hotelul Gri viţa, roagă pe Mariţu Ioneseu, de fel din Buftea, ca să II mal ţie de urlt. Mare ii fu mirarea lui Dumitru Insă când erl dimineaţă observă că tovarăşa Iul de ocazie dispăruse, după ce mal Intll avusese grija să ’l fure portofoliul cu 120 de lei. Reclamând poliţiei, inconstanta Mariţa a fost găsită la Buftea, de unde poliţia a in-vitat’o la Bucureşti, nu pentru a ţine de urlt lui Mazilu, ci pentru a o aresta. DIX TARĂ întreit asasinat. — Erl noapte o bandă de tllbari s’a introdus prin spargere la cîr-ciumarul Gheorghe Negoiţă din comuna Hân-ţeşti, plasa NegoeştI, judeţul Tecuci, omo-rlnd pe clrciumar, pe soţia Iul Marghioala şi pe un fitt al lor Ştefan Negoiţă. O altă femee Catinca Ţirgă, care era în gazdă la acea circiumă, a fost găsită In a-gouie, avlnd răni oribile pe tot corpul. www.dacoromanica.ro EPOCA 3 IMndu-se alarma despre această oribila crimă, autorităţile aii fost imediat Înştiinţate. Plnâ acum Insă nu s’a putut găsi nici un indieiil pentru descoperirea criminalilor. I>IN STREINĂTATE Hoţ prins de uu cîine. — Silvain Burei, om de afaceri al unui Însemnat comerciant din Paris, venise In strada Tombe-Issoire pentru a regula oare cari socoteli cu unul din clienţii stăptnulul săli. Termintnd socotelile, el se sue In cabrioleta ce avea afară plinind lingă dtusul geanta In care avea paralele; clnd să plece Îşi aduce aminet că mal avea ceva de spus clientului şi se dă din noii jos, lăslnd geanta In cabrioletă. Un pungaş de meserie, Lucien Maurouard, care după trotuarul de peste drum văzuse geanta, profită de absenţa lui Burei şi se urcă pe cabrioletă ca să o fure. Pungaşul rămase trăznit clnd tocmai In momentul clnd să descindă cu geanta furată, de dedesuptulscaunnlul se repede asupra lui un superb cline danez, care 11 apucă de git. Maurouard speriat, făcea toate sforţările ca să scape din gura clinelul, lucru care a speriat şi calul şi In aeetaş timp el o porneşte In trap. A fost cu neputinţă ca pungaşul să scape din gura clinelul, care ’l ţinea cu putere; pe drum el cade din cabrioletă şi roatele 11 Irec peste picioare strivindui-le. Mulţimea se adună la această scenă, opri trăsura, dar nimeni nu a putut reuşi ca să facă pe cline să-şi lase prizonierul. Numai clnd a venit Burei, credinciosul Iul tovarăş şi-a lăsat victima. Maurouard avea la gît o rană teribilă produsă de muşcăturile clinelul şi amlndouă picioarele strivite; el a fost imediat transportat la spitalul din apropiere, unde din ordinul comisarului respectiv a fost pus sub paza poliţiei. Burei şi-a luat geanta şi însoţit de credinciosul Iul tovarăş şi-a văzut de drum. Bjitni IO Snnic, rom începe a pnbli ea o nouă foiţă: MîiacatOFfl de loc 0LTI1E INF ORUnum Membrii secţiei Bucureşti, conform decisiuneî comitetului, sunt convocaţi în adunare generală extraordinară pe ziua de 16 Iunie în seda Ateneului la 9 ore dimineaţa. In acea adunare se va expune situaţia secţiunel şi se va lua avizul adunării asupra cestinnilor puse la ordinea zilei. Se face cunoscut, că conform statutelor şi regulamentului nu vor putea lua parte la discuţie şi nu vor pidea vota de cit membrii cari sunt înscrişi în Ligă de 3 luni cel puţin şi cari au achitat cotizaţia pe luna Mari ie inclusiv. Pentru u-şl râsbuna în contra P. S. Sale arhiereului Nifon, fost vicar al mitropoliei, locotenenta mitropolitana şi în special episcopul Timus au dat ordine confidenţiale tutulor preoţilor din Capitală să nu-1 invite la nici un serviciu divin. MM. LL. Regele şi Regina vor lua Sîmbătă reşedinţă la Sinaia. Zvonurile în privinţa miel a-propiate remanieri ministeriale persistă încă. Tot ce putem afirma cu siguranţă, e că cl. Spiru Haret a refuzat categoric să ia succesiunea d-luî Poni în actuala siţuaţie. Se mai vorbeşte şi de sacrificarea d-lui Palladi, în locul căruia ar trece d. Stoicescu, care îşi va ceda locul d-luî Ionel C. Bră-tianu. Societatea ungurească de navi-gaţiune Adria; din Fiume va înfiinţa încă în acest an un serviciu regulat de navigaţiune maritima între porturile Galaţl-Tulcea-Sulina-Constanţa-Varna-Burgas şi Constanţi nopol. Ca primăvară societatea ungurească va înfiinţa şi mal multe servicii de navigaţiune locală pentru transportul de pasageri şi pentru transportul mărfurilor pe Dunăre. Se ştie că studenţii cari au asistat la desvălirea monumentelor lui Alexandri şi Kogalniceanu la Bacăfi, n’au luat parte fa banchetul ce s’a dat cu acea ocazi-une. Cauza e că nu s’a oferit studenţilor de cit două locuri, pe clnd delegaţiunea cuprindea opt studenţi. In consiliul de miniştri ce s’a ţinut erl seară la ministerul de interne, între alte cestiunt s’a aprobat întreţinerea asfaltului după stradele oraşului Iaşi de către o companie engleză; s’a aprobat de asemenea incheiarea unul contract Intre comuna Olteniţa şi societatea de bazalt din Capitală pentru lucrări de trotuare de bazalt Su valoare de 60.000 lei; S’aO aprobat de asemenea mal multe Împrumuturi mici la dte-va comune rurale din judeţele Ialomiţa şi Botoşani. Kăsbuuărlle locotenentei mitropolitane Suntem informaţi că locotenenta mitropolitană continuă pe o scară întinsă cu răsbunările sale în contra tutulor acelor protoereî şi preoţi, pe cari îi bănueşte că ar fi devotaţi Mitropolituluî-Pri-mat. Pe ziua de azi ni se vesteşte, că părintele Burcă, protoereul judeţului Muscel, unul din preoţii cei mai distinşi, a fost destituit luîndu-i-se chiar şi parochia. Ast-fel protoereul, cu opt copii, a rămas pe drumuri graţie sentimentelor barbare ale călugărilor Partenie şi Timuş. Această destituire arbitrară prezintă însăl un caractor de o mare gravitate, date fiind unele amănunte, pe cari le vom da mîine pe larg. D. Chion, directorul prefeclurel Pulna, şT-a dat demisiunea, voind a ’şl regula drepturile sale la pensiune. Primim denunţări din toate părţile ţărel că ovreii au început din nod să dea năvală în comunele rurale. Atragem atenţiunea d-lul ministru de interne pentru ca să ia măsuri să scapepopnlaţiunea sărmană a satelor de acest flagel. Este cu neputinţă cui-va să facă un pas pe vre-o stradă a Capitalei, fără nu să fie urmărit de o droaie de cerşetori. Lucru caracteristic, toţi sunt străini şi nici unul nu poartă semnele vre-unel maladii saă incapacităţi de a lucra. Ne întrebăm ce face d. Stătescu, de nu ia nici o măsură în această privinţă? Sau e prea mult ocupat cu plimbările la şosea? fjttni, IO Bunic rom începe tt publica o nouă foiţă: Mtneatoril fie foc Numărul al 11-lea al excelentei reviste Sănătatea Copiilor «le |snb direcţia reputatului inedic de copil, d. dr. liappaport a apărut azi nvînd un sumar foarte variat şi instructiv. Intre altele acest număr cuprinde : Diareea la copil şi fructele, Jgiena copiilor In prima zi după naştere, Limfatism, Ţipetele copiilor, Cauzele boalelor la copil* Igiena morală, etc. Societatea ştiinţelor medicale şî-a reconstituit comitetul, precum urmează : preşedinte, d. dr. Stoicescu, vice-preşe-dinţi d-nil doctori Leonte şi Toma io-nescu, secretar d. dr. Bărdescu, secretari de şedinţă d-nil doctori Stoeneseu, Besnea şi Urlăţeanu, arhivar d. dr. Fran-gulea si casier d. dr. Penescu. In 5 luni (Extras din Monitorul Oficial) In 5 — citiţi bine cinci — luni de sesiune parlamentară, ştiţi clte împrumuturi de Stat, judeţ şi comună au votat camerile liberale?’ — Numai 117 milioane 88 mii 55 lei! Şi anume: împrumuturi «le Stat Ministerul Lucr. Publice . . . 81.801.000 » de Resbel . . . . . 12.000.000 > de Instrucţie. . . . 2.550.560 de Interne . . . . . 1.530.500 » de Finanţe. . . . . 1.000.000 » de Domenii . . 893.995 împrumuturi Judeţene .Judeţul Doljiu .... . . 671.000 Bacău .... . . 200.000 împrumuturi comunale Urbane Comuna Botoşani. . . . . 3.000.000 Caracal . . . . 150.000 > Gitirgift . . . . . 1.200.000 » Brăila . . • . . . 6.000.000 C.-Lung . . . . 200.000 » Iaşi . 1.400.000 Ploeştl . . . . . 2.000.000 > Buză’tl . . . . Rurale Comuna PungeştI (Vasluiu) . 80.000 » Alexandria (Teleorman) 300.000 Kforia spitalelor Sf. Spiridon................ 611.000 I u primar «lat tn judecată. Primarul Craiovel, d. deputat M. Măl-dărescu, supranumit Bolovan pentru gheşeflurile ce le face la pavarea străzilor, a început o campanie de calomnii in contra membrilor partidului conservator din localitate şi în special în contra d-lul G. Tirnoveanu, care e neobosit pentru a controla şi a demasca toate afacerile veroase ce se fac Ia primărie. Drept răspuns la calomniile primarului, d. G. Tirnoveanu a adresat preşedintelui Curţii cu juraţi următoarea cerere de dare in judecată : l)-le Preşedinte ! Sub-semnatul advocat domiciliat In acest oraş, viii a reclama pe d-nu Mihail Măldărescu, advocat In acest oraş, care In calitate de preşedinte al clubului Liberal Naţional si director al ziarului Voinţa Craiovel, m’a calomniat In a-cest ziar No. 14 anul II. cu data de 31 Maia curent sub titlul Telegramania lui Iorgu Tirnoveanu. Acest domn, autorul tutulor calomniilor celor mal josnice şi nedemne, ce le propagă ca dogme de luptă In polilica partidului Naţional-Liberal de aici, este răutăciosul josnic prin excelenţă, care a căutat să mă calomnieze şi pe mine, din cauză că i am cerut mal multe acte pe cari tatăl meii, Înainte de moarte ’i le îucredin-ţase ca avocat, şi In urmă le-a tăgăduit. Vă rog să citaţi şi pe tipograful răspunzător Ralian Samitca din acest oraş, de oare-ce acest ziar nu are girant răspunzător. Primiţi, etc. George Tirnoveanu. Examenul pentru definitivat Stmbătă s’a terminat examenul pentru a-cordarea titlului definitiv la institutorii şi institutoarele din circumscripţia Bucureşti. Din 110 Înscrişi, 12 nu s’ail preseiitat, 23 aii fost respinşi, iar 75 avi fost admişi. Iată numele candidaţilor admişi după ordinea clasificaţiunel: 1) Ionescu C. Gh. (Bucureşti), 2) Stoe-nescu Glieorghe (idem), 3) d-na Foetnescu Elisa (idem), 4) Negulescu Ştefan (idem), 5) Florescu C. Ioan (idem), 6) Dimitriu Ioan (idem), 7) Petrescu Nicolae (idem), 8) Luneau Ioan (idem), 9) Vălcănescu Ioan (idem) 10) Saru G. I. (idem) 11) Movilă Juarez (i-dem), 12) Suţescu Constantin (idem), 13) Cherciu Glieorghe (id.), 14) Stoicănescu Va-sile (id.), 15) Georgescu Etiache (Brăila), 16) Peteulescu Ioan (Vălenii de-munte), 17) d-na Mili. C. Cecilia (Focşani), 18) d-ra Zaicaru Ecaterina (Bucureşti), 10) d-ra Barabaş E-lena (Urlaţi), 20) Inăşescu Const. (Bucureşti), 21) d-ra Enăchescu Elena (Bucureşti), 22) Dimitreseu Florea (id.). 23) d-ra Teodorescu Ecaterina (Galaţi), 24) Tănăsescu Eftimie (Buzău), 25) Calangiu Ioan (Giurgiu), 26) Serbănescu N. G. (Brăila), 27) d-na Andreii! Eufemia (Ploeştl), 28) d-ra Duşescu Sinaranda (Bucureşti), 29) d-ra Circa N. Elisa (Galaţi), 30) doamna Alexandrescu Maria (Bucureşti), 31) Popp George (Mă-cin), 32) Deciu Nicolae (Odobeştl), 33) d-ra Stefatiopol Elena (Bucureşti), 34) doamna Anagnoste Maria (Cernavodă), 35) domnişoara Nabetide Lucia (Buzău), 36), doamna Ionescu Eleonora (Galaţi), 37) d-ra Ale-xandrescujMaiia (R.-Sărai, ; 8, Teodor Dim. (Vidra) 39) Roman Ioan (Isaccea), 40) d-ra Ionescu Steliana (R.-Sărat), 41) d-na Ştefă-făneseu Efrosina (Bucureşti), 42) d-şoara Nieolescu Elisa (id.) 43) d-na Grigoriu Maria (R.-Sărat), 44) d-ra Minescu Maria (Giurgiu), 45) d-na Deciu N. Maria (Odobeştl), 46) d-na Andrian Cleopatra (Constanţa), 47) d-ra Măaciulescu Virgina (Sinaia), 48) d-na Vernescu Maria (Ploeştl), 49) Popa Petru (Panciti), 50) d-ra Dragomirescu Zoe (Ploeştl), 51 Teodosiu Gr. (Bucureşti), 52) Va-siliu George (Brăila), 53) d-na Manolescu Sideri Elena (Constanţa), 54) Condurăţeanu Const. (Tirgovişte), 55} Măneseu Cons. (Mâ-cin), 56) d-na Boldescu Maria (Bucureşti), 57) d-ra Ciutescu Ecaterina (Galaţi), 58) d-ra Chirescu Constanţa (Cernavodă), 59) d-ra Conţescu Paulina (Tirgovişte), 60) d-ra Boldescu Elisa (Giurgiu), 61) d-ra Moroiu Maria (Bucureşti), 62) d-na Mavrodin Eugenia (id.), 63) d-ra Popescu Alexandrina (id.), 64) d-ra Romanescu Parusehiva (id.) 65) Toniescu George (Ploeştl), 66) d-ua Con-durăţeanu C. Alexandrina (Tirgovişte), 67) d-ra Stadion Nalalia (Focşani), 68) d-naSu-cliianu Lelia (Bucureşti), 69) preotul Botez Dimitrie (Bîrlad), 70) d-ra Dragoş Aurelia (Ploeştl), 71) d-na Ştefănescu D. Vasilina (Bucureşti), 72) d-ra' Rusu Maria (id.), 73) d-ra Drăgoescu Florica (Giurgiu), 74) d-na Catopol Elisa (Bucureşti), 75) d-ra Econo -mu Cleopatra (Buzăii). Acest rezultat a fost afişat la minister Comisiunea continuă cu examenul de definitivat al Învăţătorilor şi învăţătoarelor. RCLETI1V Et OSOMK (Raportul Semaphorului de Brăila) Brăila, 4| 16 Iunie 1896. Deşi ştirile din streinătate In parte Inclus şi o parte din continent sunt ceva mal bune, totuşi nici o mişcare nu s’a observat In port. Animaţia de altă dată pe timpul acesta a dispărut cu desăvtrşire. S’au plătit astâ-zl grîne de 58 libre cu 3 la sută corpuri streine lei 8.40 liectol. şlep. De 58 libre cu 4 la sută corpuri streine lei 8.35 hectol. tot şlep. Toate eele-l’alte calităţi variind după coloare şi corpuri streine ce conţineau. Porumburile continuă a fi calme, preţurile însă fără nici o variaţiune ; aceleaşi preţuri plătite erl s’avl plătit şi astă-zl. Braşovul ca saison de vară:: a devenit din an în an mal căutat, din cauza teraporatuxe moderato, apel sărate de isvor şi a investlţiunilor noi d#îfru-muBeţe şi utilitate publici. In aceHta n s’a făcut şi o bao de hydroterapie modernă şi una Kneipp. Cine dorresc locuinţe bune, să ac adresoze la timp în Vi lin Ii«*rts<*I» unde sunt otlhi de tucliiriut eu Iu tiu, cu "ăptămina ui cu ziua, şi apartamente foarte elegunt mobilate «*»i luna. Restauraţie in grădină. Vedere fx-umoasă din toate camerile pe promenadă. Aer curat. Curăţenie oeo-aebită, serviciu prompt. Mobile noul, elegante. Aşternut noii. Muzică aproape în toate zilele. Nu trebue birje fiind gara o-raşulul vis-â-vls de vi llă. Nu se daîi bacşişuri. Preţul zilnic de la 1 fl.— 4 fl. Camerele împreună eu entre separat2 fl. — Preturile pe Jumătate do la Octombrie pînâ la Maiîî. 111_______________________________8—4 Clasa ăe Sanătato Institut din noii roorganisat 51, — Strada Teilor — 51 Dirigiată de dr. Şaabner Tuduri Căutarea boalelor interne şi chirurgicale, precum şi a tutulor boalelor nervoase şi chronice. Tratarea boalelor de piele, a boalelor de ochi, git, nas şi urechi, a boalelor de ficat şi rinichi. Operaţiuni.—Tratamentul boalelor gynecologice; camere cu intrare separată pentru faceri, o moaşă cu diplomă locueşîe in institut. Discreţiune.— Tratament special al syphilisulul şi a boalelor uretro-genitale. Bolnavii se pot căuta cu orl-ce medic saO specialist. Preţurile moderate, pentru angajamente lunare se fac reduceri. ConsuttaţiunI în fle-care zi, pentru boulele interne şi syphililice de la 10—12 p. m. Direcţiunea triinote de iiidulă după cerere noul prospect al Casei pe 1896. 30 100 -41 EsMEHaragHi onoare se atluce ta eunosetnţa Onor. publicului că de la S JBaiu : S’A BiBISBJBSES w GRADINA RESTAURANTULUI -m rl A VtlE B§ WISES C S Avînd şi o trupă de lăutari bine organizată, care va di-lecta pe onor. public în tot timpul sezonului. Cu deosebită stimă TACHE Rl'SESCT 10S 24 [ Straeta Ilfov Ho. iaşine agricole Bucureşti, Slr. Lipscani, 94.—Casa Banca liomMiel Sf. Glieorghe NOUA JIAWSA'Ă OK Secerat şi legat „COLUMBIA din fabrica !i>. .11. OS BORNE A €-le Auburu (Kew*Y ork) Ca făi sul Ia I%MEASaWA » construită toată în oţel, uşoară, simplă 72 şi trainică, ultima perfecţiune 30—16 MiOCOMOniIsM ŞM TMEEHÂTOAME Din atelierele de construcţiune ale Căilor Ferate Ungare din Budapesta SINGURELE CONSTRUITE DUPĂ EXIGENTELE AGRICULTORILOR NOŞTRI Ţin la disposiţia d-lor agricultori numeroase atestate stabilind perfecţiunea acestormaşine. Schimb Mii vlnd eftim €' U si A IS (IJMPAU (TJJIPAIt tot felul de obiecte uzate de aur, argint şi pietre fine, de briliante diamante, perie, rubrner safire, sraarande, etc. Asemenea monezi vechie decoraţiunl comemorative de aur, argint şi a-ramă, pietre sculptate, obiecte de artă, plătind preţuri mal bune de cit orl-unde. La cerere mă voiţi prezenta la domiciliul d-lor cumpărători si vînzătorl. BIJOUTERIE & H0RL0GERIE LEOEÎ WEIWSBIsVTM Bucureşti, — strada Carol I, No. 20 vis-a-vis de noul palat al Poştei Recomand onor. Public şi cunoscuţilor mei că magazinul meii în tot-efeauna bine asortat cu tot felul de obiecte frumoase, lucrate in aur şi argint, cu pietre fine, precum : briliante, diamante, rubine, safire, smarande, perle, etc. Primeşte în schimb orî-ce obiecte uzate Bogat asortiment cu lanţuri (numite Panţer) de aur. argint, fasoanele cele mal noul. Ilare depou «Ie ceasornice de aur, argint şi metal din cele mal bune fabrici din Elveţia, garantlnd pentru exactitatea lor. Mare asortiment cu diferite obiecte antice, lucrate în aur, argint şi pietre vechi, asemenea şi in monezi de aur argint şi aramă. Atelier special pentru comenzi şi reparaturi de bijutierie şi ceasornicărie cu preţurile cele mal reduse. 89 CIUB.il BIS £.AFT£â Preparate de lapte conform regalelor higienice şi terapeutice moderne INSTITUTUL DE* EâTOREÂ? ÂTI E sub direcţiunea D-rtişiii PAVLOV Asistent la institutul de Bactereologie al d-rului prof. dr. Babeş şi a (l-rtiiii I.STEDDIART Medic de copil Strada Radu-Vodă, No. 9 LAPTE STERI LISAT PUR I.apte llatcnia Are eomposiţia exactă a laptelui de ţîţă, în-loeuesce doicile. E Introdus in toate ţările civi-lisate ca cel mal ideal nutriment pentru copii pînă la vîrsta de un an. Kefir Lapte peptonisat prin fermontaţiune. Cel mal recomandat în boalele de plămlnl, bronebilo cronice, pleuresil şi inul cu seamă tuberculosa. In toate boalele de slomae, de intestine (maţe), în boalele de ficat, de rinichi şi de inimă, în toate stările de convalescenţă în urma maladiilor grave ca tipliosul, peumo-uia, scarlalina, pojarul, dysenteria, precum şi în boalele constituţionale ca siphitis, scrofulosa anemia. E suportat de stomacurile cele mal delicate şi bolnave. Institutul posedă o fermă modol cu vaci elveţiene şi tiroliene şi expediază toate preparatele sale in flacoane herinetic închise, la domicilii!. întrebuinţarea preparatelor Institutului luiiid un avlnt mal mare şi pentru a le res-pîndi în toate cluselo societăţii preţurile lor s'ail redus. Dcpnsit st Farmacia W. Wciuliold. Slr. Colţel No. 24. 92 24-8 ii r u îi c i i Ititile miisersile «le ISalţăleşlî Direcţiunea exploatărel sărurilor şi apelor minerale de la Bălţăteştî, In urma tnce-tărel din viaţă a d-nilul Cantimir, treclnd asupra d-lul Dr. I. Stamatin medic Primar al casei sf. Spiridon. Se face cunoscut d-lor Medici, farmacişti şi publicului în general, că orl-ce comandă sau informaţiune privitoare la stabilimentul balnear, se vor adresa direct d-lul Dr. Stainatin Băile Bălţăteştî safi Piatra-N. Tot odată se aduce la cunoştunţă tuturor că stagiunea balneară se va începe de la 1 Iunie piuă la 1 Seplembre, l>ireeţiunca. 82 30-30 Hi&lle l'ălîmăneşti Nae Ulmeanu, noul antreprenor al holelulul şi restaurausulul de Ia slaţiuuea băilor Călimă-neştl din jud. R.-Vâlcea, are onoare a face cunoscut onor. publicului vizitator, că a aranjat din nou atît hotelul cit şi restaurantul ast-fel în cît să nu lase nimic de dorit. La restaurant se servesc mâncări naţionale, franceze şi gtr-mane avînd bucătari speciali. Hotelul şi grădina sînt luminate cu electricitate şi o muzică militară va distra pe d-nil visitatorl. Transportul d-lor vizitatori de ia R.-Vâlcea pînă la Călimă-neşll se face prin 2 omnibuzurl şi de acolo la Căciulata. pentru cura de apă, se pune la dispoziţia d-lor vizitatori 2 trăsuri. 118 3—2 SUBLIMIORDE HARms PLUS DE CHEVEUX GRIS en 4 appIicatlons.Coulcur de Jeunesse depui» blond juiqu'au piu» beau noir seehe vite, silit pas, poisse pas. Arrfite lachute desCheveux et Pellicules. Gr. Flacon . 4Doublk : 7 *• Chez Ies Coiffeurt et Parfumeurs. GROS et DETAIL pour la ROUMANIE : DCCDCo//Tewr.farfr A BUCAREST-DCCn 70. calea Victoriei sous lcs Magaslna de Paul. Galaţi DepoO la d. Alex, Kreuter, coafor sub Hotel Regal. Buzăii Depoă la d. Ghiţă Tănăsescu coafor. Focşani » » Ilie Soroeeanu, coafor, Strada Mare. 120 25-2 Stofe! Stofe ! Stofe! B>E li£xĂ FINĂ Pentru Costnmurî si Pardessinri Asortiment bogat. Desemnurile cele mal moderne. SE VINDE EN DETAIL SSTCU lTIEŢl KlIiE FABRICEI'^B FRtX & Aontp. Depositul Fabricelor Reunite XU, J&lrafta Şelari, 20 Bucureşti 93____________________________12-11 IOV MâlU Fost ntedic secundar »I Spitalolor din Bucurescî Stabilit în Câmpulung dă consultaţiunl pe timpul verel. Câmpulung. Strada Mircea-Yodă 15. 127 30-1 MAX L1CHTEND0RF «LA PAJ ERA AMERICANA» Grand hote! Bulevard! ■SIE/ BVCCBESCI Cel mal inscmnnt inagaHin «Ie arme «iui ţara Mare asortiment do arme de vinătoare? de tot felul, de Ia 60 pînă la 1000 lei bu-I cata, celor mal renumite fabrici, Engleze,% Belgiene şi Franceze. Arme cu două ţeve* pentru alice cu cocoaşe şi fără eocoaşe.J Pusei do vînat cu o ţeava pentru alice şijs altapenlru glonţ.Ariile „Trio44cu trei' eve (două pentru alice şi una pontru glonţ). Arme I«leal I*a(eni llammerles fără cocoş, sistemul cel mal perfect pentru vî-uat, I*ustT «Se kuIoii de la 18 piuă la 100 lei bucata. Pistoale «ie tir si «iiiel. Carabine de apărare şi de vînat cu repetiţie, AViacliester, Colt şi li ari in. cu 8, 12 şi 16 focuri. Revolvere engleze şi belgiene do toate felurile mărimile. Orî-ce arme şi revolvere vindem cu garanţie şi coudiţiunea de încercare. Avem in mare cantitate tot felul de cartuşe franceze, engleze (*Eiey> şi ents-triace *Sellier «C Bellot*). Mare asortiment de obiecte «le vinăioare şi urvunorlî de urme. Avem în atelierul nostru do arinurerie şi mecanică, un armurier spocial care transformă şi repară orî-ee fel «!«- arme, cu garanţie. VtXZAliE I ÎN RATE www.dacoromanica.ro 4 CASA DE SCIIiMB IIE.SK1A & S AM CEL RUCUltESCI No. 5 fttrnda Lipscani No. 5 .0i-a şi vinde efecte publice şi fa re o schimb du monezi. Cursul pe ziua de 4 Iunie H9fi X. DIAMAN î 'smx&m OM Atelier de Legătorie de Cărţi instalat pc lin#! Tipografa «K po <* a Bucureşti, Slr. Clemenţei, 3 Luertnd mnl mulţi uni iu foslul atelier ■LÎNDNEH». sunt In măsuri a executa ru cea mal mare acurateţa, eleganţă şi promptitudine. orl-ce lucrare atingăloare de a-ceas.tă branşă, eu preţuri mal reduse de cit orl-unde. Este suficient a mi se adresa o cartă poştală pentru ORl-CE COMANDĂ, pentru a mă presenţa la domicilii. Maşine agricole şi industriale Bucurescl. — Strada Smîrdan. 35. — Bucurescl Locomobile şi Treerătorî 5 Secerători simple şi cu aparat de legat snopi' Vînturătoare pe rotile. Batoze de porumb Pluguri premiate la Concursul din 1895 Motoare pentru petrol Căi ferate înguste si Ferestrae mecanice Case de bani engleze şi germane <'lirele «Ie transmisiuni Bumbac pentru şters maşini Uleiuri minerale ruseşti şi americane Muşamale impermeabile pentru acoperit recolta Sfoară de manilla engleză 90 bitul Kilogramul (18)_________________________ ____(50—33) ATELIER DE LACATUŞRIE şi pentru COX&Til UCTM U\TE liSi M'ăUH Strada Iwvor, \o. Ill> tiucnrescl efectuixză tot felul de lucrări de fier pentru Binale precum: Grilage, Porţi, Balcoane. Uşi Ferestre. Marchize, Scări, Lămpi, etc. specialitate llorărle, sere, gradine ne earnă. pavilioane în fier ele. ete. Primesc comande neutru Provincie: — Preţuri Jlmlerate — La Typogralia «Epoca» se vinde hîr-tle maculatură cu 45 bani Kilogramul în pachete de 10 kilograme. Imprimarea cu marinele duhlu-cilindric*. din fabrica Albert A Cji, Frankevthal şi cu caractere din fonderia de litere I'linsch din AVaufc-furi A/M" / aY Cel mai bun între \j> \ Ui?/............. ...............AV A bAl HYGIEN1CE | BĂI HYGIENICE | BAI HYGIENICE VECHIUL MAGASIN IjAMP1,£OB]2, MAŞINI de BUCATE şi or'(-ee instalaţiunl Executată in mod conştiincios, după metodele cele mal nouă de către un specialist! Ânalisa tuturor substanţelor comestibile din comercin, precum băuturilor alcoolice in general, lapte, unt, oleluri minerale şi vegetale ete., se primesc spre efectuare APROBAT -ie ACADEMIA de MEDICINA di.. PARIS Sticla In tote farmaciile VICTOR THURIN GER FARM LCIST U IJ CC R £N( I 154, Calea Victoriei, 154 Farmacia posedă cel mai bogut depou de Specialităţi medicinale articole peutru pansament şi de aparate intrebninţate la căutarea, bolnavilor. Intimi institut de plasare autorisat de guvern încă din anul 1882, recomandă inşii-tutoare. guvernante, menajere, bone de copil şi femee de casă. Acest institut osie in corespondenţă cu streinătalo. M-me E»;sisdan Aleea Carmen Sylva alăturea eu Ciame^la COMPANIA GENERALA La Tipografia EPOCA se vinde liirtie maculatură eu 45 baiu kilogramul, iu pachete do 10 kilograme. ____ Tribunalul Ilfov, Secţiunea Comercială Nr. 4294, 1890 Maiu 25 Avînd la vedere cererea de faţă tăcută de d. Anlouiu prin caro face cunoscut căi s’a furat una poliţă In valoare de lei 8,000 cu data de 27 Ianuarie 189(5 şi cu scadenţa la 27 Martie 1896 semnată de Ana V. Cazacoff prin proeuratorele V. I). Cazacoff autorizat cu procură autentificată de Tribunalul Ilfov, secţiunea de Nolariat la Nr. 469 din 189(1 ; Avînd in vedere că proprietatea acestei poliţe se constată atit din actul de protest, cu Nr. 1651 din 1896 prin care s’a protestat menţionata poliţă, cit şi din declaraţiunea dată de Vladimir D. Cazacoff prin care recunoaşte că a dat această poliţă petiţionarului ; Avînd în vedere şi disposiţiunile ari. 354 şi urm. Codul eom. ; Prin aceste motive, Noi, Preşedintele Tribunalului Comercial Ilfov, ordonăm şi Invităm pe orl-cinc posedă cambia cu data de 27 Ianuarie 1896 şi cu scadenţa la 27 Martie 1896 semnată de Ana V. Cazacoff, prin procuratorul V. 1). Cazacoff, autorisat cu procura autentificată de Tribunalul Ilfov, secţiunea de notariat la Nr. 469 din 1896, de lei opt mit (8.000), să o presinle la Grefa Tribunalului comercial Ilfov în termen de 40 zile de la apariţiunea presentel ordonanţe in «Monitorul Oficial», cunoseînd că în cas contrariu se va de lara fără tărie fală cu posesorul. p. Preşedinte, ¥. $tom]biile&cţi p. Grefier/N. (hristescu. SUCITRSALA IlOilIÂNIEi BIUROURILE şi MAGASINURILE SITUATE STRADA BREZOIANT, 37 Aii fost transferate Calea Gri viţei 22, Biicnmcî Singurul antreprenor al branşamentelor particulare din Bucurescl Antreprenor al dislribuţivmilor de apă pentru R.-SaRAI' şi SLXAIA Execută tot felul de lucrări de distribuiri do apă pentru administraţii şi particulari FÂNTÂNI, LAVABOURI, WATER-CL0SETE, TOUT-A-L’EGODT, BĂI, AP0METRE Mare depou de tuburi şi aparate pentru aeesJ gen de lucrări Afacerile sunt tratate direct în Riurourile noastre sau prin intermediarul nostru autorisat D-nttl LANDAU, sub reserva aprobărel Directorului. Inginerul, Director al Lucrărilor U. ÎÎOANET. 71 50—13 T ii NT S 4’ AIVAI.FUTT4 Reconstituunt CU 411IIAA Suc «le ( artic Fosfat de Calce Tonicul cel mal o- j-':(, nc-rgic pentru con- V valescenţl, bfttrtnl, femei şi orl-ce per-soare delicate. -A-îvU: Compus dm substanţe absolut indispensabile formă-rel şi desvo tflrel muşchilor şi i isle-mul.il nervos şi osos V 1 TV Iî> l'Z V I A I. este asociaţiunea medicamentelor celor mal active pen tril a combate Aiaexnia, t'Ioroza, Ftizia, Rlspep* sia, («asfrilclc ţSi’sfu criticii, EpiiKare nor" voasă, &lăMcitme resultînd din bătrîneţe, lungile convalescenţe, înt’un cuvînt toate stările adimice de slăbiciune caracterizată prin perderea poftei de mîncare a forţelor. Lion, Farmacia ,B. VIAU, rue de Bourboa, 14. In Bucureşti, la d. £ UE SKAMFIItEfSCU, şi la , op 14 Broghiştil şi Farmaciştii. 52-28 mă aqriolă sau industrială ilustrat ai casei ISepre^ntant si ar al reniiiiaiiei laRirici tm. jh. Bucurescl, — Strada Bibescu-Vodă, 1, 2 şi 4 Batoze de porumb manuale şi cu aburi Macine de tăiat pae şi fîn Răriţi. Cultivatori. Tăvăiuci manuale, Iii lat şi iu rlndiirî TIII O U 1 YEN i URĂTORI GRAPc u£ FIER flexibile si diagonale GREBLE DE FÂN POMPE pentru spălatul cazanelor, de incendiu gi de grădini PLvauiu univbusale de oţ(d perfecţionate. Pluguri cu 2, 3 şi 4 bruzdare, tot-d’a-una 4—500 pluguri in depozit PLUGURI CU SEMĂNĂTOR DE PORUMB, PLUGURI NORMALE de fl, 8, 10 şi 12 cal patere Premiate cu cea mal înaltă distincţiune, adică cu unica Mare Medalie de Aur (La concurau] de Treerătorî de la Herăstrăă 1S91) nr ctAitAJVŢiE aksojlwjtă jPEjrwnu nthxĂ REDACŢIA A şi ADMINISTRA- ŢIA ziarului „EPOCA" se află în Stradu Clemenţei No. 3. r Cuinp. Vi ml 4 ' » Renta Amortisabilă. . . — 88 &V » Amorlisabilă. . 99 — 99 60/u Obligat, de Stat (Cov. 14.) . 101 — 101 '/« 5*/o » Municipale din 1883 97 — 97 V» 5"/-, » , » 1894) 95 1» i « 9(5 »*jo Scrisuri Funciar Rurale . 94 — 94 5c/o » » Urbane . 90 — 101 •/. 5°/« » » » Iaşi. 84 85 ’l* Acţiuni Banca Naţionala. 1550 — 1590 » » Agricola . 2un — 205 > Daria Romluia asig. 402 405 » S-tea Naţiuuala asig. 415 — 420 S-tatea de Coastrucţiunl . 180 — 185 Florini valoare Austriaca . 2 11 2 ÎS Mărci Germane .... 1 23. 1 25 Bucnote Franceze . . ;i 100 — 101 » Italiene. . . . 89 — 93 » mble liirtie . . -2 (55 â|70 K V O C A finînmn----- bucurescl. — Tipogia «LpoUaca*.—Str.nlH i‘.loim-uţel, jNu. 3. www.dacoromanica.ro