SERIA II.—ANUL II. No. 172. NUMĂRUL 10 BANI NUMaRUL 10 BANI ABOKAH HATELE încep la 1 şi 15 ale fle-cărel luni şi se plătesc tot-d'a-una Înainte In Bucureşti la Casa Administraţiei In judeţe şi streinătuie prin mandate poştale Un an In ţarft 30 lei; în streinătate 50 iei ?uso luni ... 15 > > > 25 » rel luni ... 8 > > > 13 . Un număr în streinătate 30 bani MANUSCRISELE NU SE ÎNAPOIAZĂ REDACŢIA No 8—STRADA CLEMENŢEI—No. 3 ANIJlfCIUIMJLE In Bucureşti şi judeţe «a primesc numai Ia Administraţie In stroinătate, direct la administraţie şi la toate oficiile de publicitate AnunciurI la pag. IV.....0.30 b. linia » » » HI.....2.— lei » » » » II.....3.— » » Inserţiile şi reclamele 3 lei rîndu)| Un număr vechii! 30 bani ADMININTRAŢIA No. 8 - STRADA CLEMENŢE! - No. 8 BITR0P0L1TULUI INAUGURAREA BUSTURiLOR LUI V. Alexandri şi M.Kogălniceanu la Bacău DESTĂINUIRI DESPRE mArbAritescu Voinţa lui Gogu Canlacuzino, la 31 Maifl conţine în coloanele sale o scrisoare, ce zic geambaşi! din jurul «Voinţei» că ar fi al. P. S. S. Părintelui Mitropolit Primat al României Ghenadie Petrescu, adresată unul stareţ de la Cozia anume Damaschin. Pe mine, care scrin aceste rindurl, m’a apucat un rîs nebun, când am citit în Voinţa scrisoarea Mitropolitului către bietul Damaschin. Cunosc pe Nae Mărgăritescu. El e d’aicl din Craiova. Un băiat tînâr, cu faţa blajină, demn de compătimit la prima vedere şi foarte apropiat, pentru că in faţa lui pare că vezi suferinţa şi îţi inspiră mila. Dar, în corpul lui debil este un suflet pervers, care în lot momentul e gata a săvârşi cea mal odioasă crimă. Mârgărilescu este un criminal din a-ceia mari, căruia nu-I lipsesce nimic din relele Însuşiri. Aşa că, pe lângă că este Îndrăzneţ, apoi este escroc şi plastograf. El posedă un creer care e în stare să conceapă orl-ce mişelie. tn anul 1881 l’am văzut pentru prima oară Înaintea Curţel cu juraţi din DoljiO, acuzat pentru crima de asasinat a lui PopovicI argintam. Pllngea Mârgărilescu cu lacrimi şi alături de el plîngea nefericita mamă a Iul, de oare-ce procesul era să se amâne din cauză că avocatul săli, numit din o-ticiu apărător, d. M. Mftldărescu, nu venise sâ-1 apere. Abia de două luni îmbrăţişasem cariera de avocat, şi lumea ce se afla in sală făcea apel la mine ca să-l apăr. Torturile ce acuzatul Mărgăritescu îndurase ca să i se smulgă mărturisirea crimei ce săvârşise, m’aft determinat să-I fac apărarea. Am pus tot focul în apărarea ce i-am făcut şi atingînd numele juraţilor, i-am obţinut circumstanţe atenuante. Curtea l’a condamnat la 7 ani de reclusiune.jjM’am mirat însumi de astă uşurare a pedepsei, pentru că toate probele de culpabilitate eraU în greutatea lui. Lacrimele bătrînel sale mame şi ru-gămintele mal multora, m’au determinat sâ-i cer graţierea, pe care am şi obţinut-o. Am regretat însă amar, pentru că sceleratul, In libertate fiind, a săvîr-şit altă crimă oribilă. Scăpat din penitenciar prin graţiere, captivă inima unei fete din o bună familie şi proiectă o căsătorie, ca prin a-ceasta să acopere pata de asasin ce-I era pe frunte. In zadar familia fetei s’a opus. Ea a luat de soţ pe Mărgăritescu, crezîndu-1 inocent. Nu mult după căsătorie, Mărgăritescu săvfrşeşte un fapt de escrocherie ca să cîştige 50 lei. Faptul fiind constatat, el este depus, judecat şi condamnat. Nefericita sa femee se convinge de greşala ce a făcut că nu a ascultat de sfatul fraţilor şi părinţilor săi. Ea vedea că a luat de soţ p’un om cu rele apucături. Deci, cere şi obţine desfacerea căsătoriei, pe cind soţul săil Mărgăritescu îşi expia pedeapsa in arest pentru escrocheria ce săvirşişe. Dar, cum aceste pedepse nu sunt tocmai mari, el se liberează din arest şi de îndată se duce la fosta sa femee, pe care o găseşte in casă cu o surioară a el. Asasinul o chiamă sâ-1 urmeze ca soţ. Femeea il respinge cu oroare. A-tunci el scoate un revolver şi descarcă 3 gloanţe în nefericita temee, apoi descarcă restul In sora femeel sale. Prima a fost omorltă la moment, iar secunda crezînd-o şi pe ea moartă, asasinul a dispărut, însă aceasta, după lungi suferinţe a scăpat de moarte. Mărgăritescu a fost judecat şi condamnat la 25 de ani de munca silnică. Ast-fel se găseşte actualmente la ocnele din Slănic. lată cine este Mărgăritescu, presupusul complice iufr’o crimă cu înalt P. S. S. Mitropolitul Primat al Romîniel Ghenadie Petrescu. El bine, am intima convingere că la mijloc este o mistificare, care n’a înscenat-o altul de cîl asasinul Mărgăritescu, In scop meschin ca să escrocheze pe bietul stareţ Damaschin de la Cozia, pe care trebue sft-1 li studiat mult Mărgă-ritescu şi s’a convins de naivitatea Iul. Mărgăritescu deci trebue să fi plăsmuit scrisoarea pe care bietul Damaschin a primit-o ca din partea Mitropolitului Primat, prin care ii cere să obţină nişte închipuite acte compromiţătoare pentru Mitropolit. Tot el, Mărgăritescu, a făcut ca scrisoarea aceia să parvină în minele naivului stareţ Damaschin şi ast-fel a reuşit sâ-I smulgă cel 1,510 lei pe cari bietul Damaschin îl cerea prin scrisoarea sa de la Mitropolitul Primat. Şi mal am credinţa că Mărgăritescu n’a înscenat comedia de cit numai in scopul d’a escroca pe Damaschin, comoara dorită de el. De aceea vedem din scrisoarea lui Damaschin cum Mărgăritescu il povăţuia să nu scrie Mitropolitului piuă nu va căpăta actele din Craiova unde zicea că le are în siguranţă, puse în memorabila casetă. Iată cum se explică lucrurile că naivul Damaschin scriind Mitropolitului Primat, acesta neinţelegînd nimic din cele scrise de Damaschin şi ştiind că el nu i-a scris nici odată, a crezut că scrisoarea aceea priveşte pe Episcopul Glie-nadie de Rîmnic, căruia i-a trimis-o în plic, scuzindu-se că a deschis-o, fiindu-I adresată I. P. S. Sale din eroare. Piuă aci a fost mişelia unul ocnaş. Acuma incepe a unul Prelat, adică a lui Ghenadie Episcopul de Rîmnic. Dar se va obiecta: cum ocnaşul Mărgăritescu a putut scoate din temniţă scrisoarea cea plăsmuită ca să facă a-I parveni lui Damaschin din gara de Nord de la Bucureşti ? Faptul ce voi nara mal jos va convinge pe orl-cine despre posibilitatea cum ocnaşul Mărgăritescu a lucrat. Doamna Glogoveanu din Craiova, stă-pîna casei în care M. S. Regele este găzduit cînd vine la noi, primesce o scrisoare din partea M. S. Regele, prin care îl face cunoscut că asemănat dorinţei ce doamna Glogoveanu a esprimat către M. S. prin scrisoarea ce i-a trimes, Mărgăritescu va ti graţiat la prima o-cazie. Uimită de aceasta, doamna Glogoveanu răspunde M. S. Regelui că trebue să fie o mistificare la mijloc, de oare-ce nici o dată nu Ta rugat pentru graţierea cul-va şi nici că cunoaşte pe acel Mărgăritescu. M. S. Regele încrede scrisoarea doamnei Glogoveanu in mina Ministrului de Justiţie ca să cerceteze cazul. Ce se întîmplase ? Mărgăritescu, din temniţă, plăsmuise o scrisoare către Rege din partea d-nel Glogoveanu, o trămisese In Craiova la mama sa şi aceasta a pus-o la poştă pe adresa M. S. Regelui. El, cum acea scrisoare s’a espediat din temniţă la Craiova, tot aşa s’a expediat la Bucure şti şi cea plăsmuită ca din partea Mitropolitului către Damaschin. Să venim dar la firul faptelor. Ghenadie, Episcopul de Rîmnic, primind scrisoarea lui Damaschin, pe care Mitropolitul Primat i-o trămisese credînd că-1 priveşte, în loc să caute a se întllni cu I. P. S. S. Mitropolitul Primat spre a se explica, aducînd şi pe bietul Damaschin în faţa Mitropolitului, ca el singur să explice’lucrurile, el, Episcopul Ghenadie, încredinţează scrisoarea in mîi-nele unul înalt personagiu din Statul Romîn şi caută a-I sugera ideea că Mitropolitul se găseşte in relaţii cu ocnaşii pentru crime ascunse şi nedovedite. Atit i-a trebuit lui Mitiţâ Sturdza. De şi s’a convins că scrisoarea era plasto-grafiată, totuşi s’a făcut a o crede de adevărată şi o campanie murdară a îndreptat contra Mitropolitului Ghenadie. Deci a Început a scoate castane din loc cu mina lui Foni, egal în naivitate cu Damaschin. Cit pentru sfinţii din Sinod, atît le-a trebuit ca să ajungă a crea un loc de Mitropolit Primat şi altul de E-piscop. Deci reese învederat că Mărgăritescu a plăsmuit scrisoarea cu scop d’a ' stoarce bani de la naivul Damaschin. Episcopul de Rimaici a dat scrisoarea unul mare personagiu al Ţărel ca să-şi răsbune pe Mitropolitul Primat pentru cft acesta SI dăduse In judecata Sinodului. Miliţă Sturdza, de şi convins fiind că scrisoarea nu este a Mitropolitului, a pus pe neofitul Foni să facă uz de ca. Mitropolitul Moldovei, Episcopii şi Arhiereii, şi-aU preparat două locuri de înaintare. Aşa fiind, Sturdza şi Episcopul Ghenadie ar trebui să lie la un loc cu Măryăritescu. Numai aşa se pot Înfiera i cel răi. Numai aşa şe va face (treptate pentru inocentul Mitropolit Ghenadie Pe-trescu. I*. Nieulescu Craiova, 189(1 Junie 2. ŞANTAJUL STĂTESCU-SĂRĂTEANU Transferare» ocnaşului Marga-ritesen la Văcăreşti. — La Oară.—La Văcăreşti.—Camera deţinu tulul,—Preeauţtu-nile parchetului Vineri seară, la ora 10 juni. ocnaşul Mărgăritescu Nae a fost transfer'at de la Slănic (Prahova) la penitenciarul Văcăreşti. In gara de Nord a fost luat in primire de chiar d-nu Gogulescu, directorul penitenciarului, însoţit de primul guardian Par eseu. Directorul penitenciarului s’a urcat pe capra dubei şi a minat el singur caii pînă la Văcăreşti, Mărgăritescu a fost urmărit într’o trăsură de Procurorul general Să-răţeanu şi primul procuror Lilo-vici. La intrarea dubei în penitenciar N. Mărgăritescu a fost co-borît într’o cameră specială de lingă prima poartă, pregătită din adins pentru dînsul şi la care ferestrele ce dau în curte au fost astupate pe din afară cu rogojini. Duba a fost ast-fel potrivită în cît uşa trăsureî să vie drept în faţa uşei camerei şi ocnaşul să se coboare direct în odae, spre a nu fi recunoscut puşcăriaşul de nimeni; primul guardian a înfăşurat pe Mărgăritescu într’un şal negru de la cap pînă la picioare, l’a luat în braţe şi l’a băgat în o-dae, unde se găseau deja esct'ocul Sărăţeanu şi cu primul procuror Lilovict. In camera sa, unde stă legat cu lanţuri de mîinî şi picioare, Mărgăritescu are numai o rogojină pe seîndurî, fără pat, şi o pătură spre a se învâli. Procurorul general Sărăţeanu vine în toate serile în penitenciar şi stă de vorbă cu ocnaşul de la 8 pînă la miezul nopţei. Directoi'ul penitenciarului aduce el personal mîncarea deţinutului şi nimeni afară de acest funcţionar nu are voe să comunice cu dînsul. o kquA afacere S MITROPOLITULUI După prima afacere a Mitropolitului, avem acum o a doua afacere a Mitropolitului. Eîîne sau rău judecat, Etiuesau rău condamnat, bine sau rău e-xecutat, credeam că, ccl puţin pentru moment, afacerea c sfârşită. Ni oi susţineam că totul a fost nelegal in această judecată, guvernul pretindea eă condamnarea era perfect legală, «Iar toţi credeam că cu surgliiuuirca Mitropolitului la ţ,'ăl«lăruşauî afacerea era sfirşită. l>e o dată Insă răsare o nouă afacere. Ş»e vede eă însuşi guvernul şi-a dat seamă eă opinia publieă nu era satisfăcută «Ie coiHlaumnrca Mimululul, bazată pe aelele copilăreşti ee s’au înfăţişat. Atunci purehetiil a publicat o serie «le nete falşe în «Voinţa Naţională» atunci N lat eseu a pus la «■ale o nouă infamie judeeăto-reaseă, cum singur el ştie să l«ţ plăsmuiască ; atunci toţi stareţii «laţi afară de lo«*olcncuţa mitropolitană s’au prefăcut In mur-t«>ri falşi: atunci s'a pornit o nouă instrucţie tu contra Mitropolitului, pe care îl credeam condamnat si care apare ueum prevenit. Mărturisim <*ă nu uiai pric<‘-pein nimic. Cauvernul e dator să facă lumină. Nn mal e vorba [de Mitropolit. Lazul Mitropolitului poate fi inîine cazul ori-câruia dintre noi. In dispreţul tutulor legilor şi tutulor regulilor judecătoreşti, un om e prefăcut «le azi piuă mliiie din acuzat condamnat şi din eomlamnat acuzat. Neclies-tratlntr'o nituăstire, lipsit de po-veţile amicilor şi avocaţilor săi, el e ctn«l ameninţat, cînd ademenit «Ie toată «‘anali» judiciaro-poliţieueaseă spre a da «leclara-ţiuni şi mărturisiri ce-i se cer. Bacă nu face după placul zbirilor i se înscenează afaceri infame eu ajutorul plastograliei şi a martorilor falşi. Toate acestea sunt ticluite de parchetul lui Sără ţe» nu, rare nn mai arc ce căuta aci. Chiar dacă e vorba să se facă uu nou proces, afacerea liiud de competluţa ţurţei de Casaţiune, de «linsa trebue făcută Instrucţia. Trebue să se sflrşcască odată cu aceste infamii şi cu aceste tară «ie legi. Cerem M. S. Regelui ca măcar să silească pe ministrul seu «le justiţie ca să respecte măcar a-paren^ele legalităţeî. Baca e vorba a se face un nott proces Mitropolitului, să se sezi-seze Casaţia şi «linsa să luceapă instrucţia. Bar cerem ca toată canalia compusă «lin Bobrescu, Paul $tă-tcscu, Sărăţeanu şl procurorul seu, să fie isgonlţl «le la Căl«!ă-ruşani. Cerem ca toate aceste seu ml a-lurl să se sfîrşească prin reintrarea in lege. ---------i ■ ——--------------- „FOITA VOINŢEI" UNDE SUNT ACTELE ? Toată lumea a citit basmul cu cocoşul roşu compus de Eugâne du Terrail, romancierul Voinţei Naţionale, în cestiunea Mitropolitului Primat şi ocnaşul Mărgăritescu. Cititorii au rămas acum sub impresia că faimosul act compromiţător se găseşte la o femee din Craiova, de unde aU căutat în zadar să ’l ia două alte femei cu o singură aluniţă sub guşe. De atunci Voinţa n’a mai dat urmarea foiletonului eî şi publicul nerăbdător scrie zilnic redacţiunel rugînd’o să nu întrerupă publicaţiunea foiţei. Un amic al colectivităţei în curent cu tot ce se petrece în cabinetul de lucru al d-luî Stătescu, ne încunoştiinţează că mîine va apare negreşit urmarea foiţei în cestiune. In acest al doilea număr, autorul Evghenie du Terrail începe capitolul cu titlul Unde sunt actele, şi iată cum tălmăceşte dispariţiunea lor: «Femeea cu aluniţa sub guşă îndată ce s’a dus la Craiova a dat io.ooo lei femeel văduve, amica ocnaşului Mărgăritescu. Plecînd spre Bucureşti ca să dea actele în m>na Mitropolitului, a aflat că este urmărită de poliţie ; atunci la gara Piteşti întîlneşte pe faimosul Arton, complicele lui Comelius Hertz din Francia, şi ’I încredinţează actele. Mitropolitul aflînd despre aceasta telegrafiază imediat lui Arton să nu ’l nenorocească şi ’I făgăduesce xoo.ooo lei dacă ’I restitue actul. Prea tîr-ziu, căci Arton fiind şi el urmărit, la rîndul său trimete repede faimosul act lu! Corne-lius Herţz, care fugise în Anglia. Acum guvernul ronrn, în înţelegere cu cel francez, stărueşte să dobîndească estra-darea lui Comelius Hertz ca să poată pune mina pe actele Mitropolitului Ghenadie, care precum să ştie este şi el personal foarte rău amestecat în afacerile cu Panamaua din Paris, afaceri cari se vor supune în curînd Sinodului. (Va urma). X. «le Mont*1]»!». STĂTESCU LA PUŞCĂRIE! încă o dată cerem lumină în a-facerea plastografiilor scrisorilor Mitropolitului. Cerem o lumină deplină să se facă. Nu se poate ca culpabilii să nu fie daţi judecăţii. Orî Mitropolitul a fost în adevăr în legături cu ocnaşul Mărgăritescu, şi atunci cerem darea luî în judecată, orî nu o vinovat şi cerem ca să se dea îu judecată Stătescu, ca autor al plăzmuirilor făcute în tovărăşie cu Sărăţeanu. Aspectul oraşului Duminică 2 Iunie fiind ziua liotârită pentru dezvălirea busturilor Iul V. Alexandri, făcut prin subscripţie naţională sub conducerea unul comitet Baeăoan, şi a bustului lui M. Kogălniceauu dăruit Bacăului de d. V. A. Urechie, o mulţime de delegaţiuiit din Bucureşti, laşi şi din oraşele apropiate sosiră In Bacău. Oraşul era pavoazat cu drapele şi covoare; ojn ultime J de locuitori ţărani de prin Împrejurimi In costumurl naţionale, venise să ia parte la această festivitate. Serviciul divin I -a orele 1 p. nj,., după cum era anunţat, avu loc In catedrala oraşului un servicifl divin intru amintirea Iul Alexandri şi Ko-gălniceanu. Deşi o ploaie repede cădea In abundenţă, totuşi mulţime de lume s’a grăbit a veni la catedrală, foarte puţină însă dintre particulari au intrat In biserică spre a lua parte la serviciul divin, şi aceasta din cauza arhiereului ce slujea, loanike Floru Băcăuanul, unul dintre călăi I. P. S. S. Mitropolitului Ghenadie. La orele 1 şi juni. serviciul religios fiind terminat, o procesiune destul de numeroasă se îndreaptă spre grădina publică, în mijlocul căreia pe un piedestal de marmură se se afla aşezat bustul In bronz al lui Alexandri. Desv&llrea bustului Iul Alexandri La sosire sculptorul Hegel, executorul a-cestul monument ’l desveli în aplausele mulţime!. împrejurul monumentului se îngrămădi mulţimea; cînd arhiereul urcă una din treptele soclului, cîte-va voci strigară : Jos Fariseul. Discursurile După acest incident, luă cuvîntul d. Sto-lojan, ministrul de interne. D-sa ca bun şcolar al cuconulu! Mitiţâ, pîlnse puţin gîndindu-se la răposat, şi apoi începu a apela la publicul Bacăoau să bine voiască a sprijini guvernul liberal, care e foarte bun, care permite orl-ce libertăţi, numai însă piuă la scandal. Răceala şi desele murmure cu cari a fost primită această cuvîntare au arătat pe deplin indignarea ascultătorilor, cari nu veniseră pentru a auzi iarăşi şi iarăşi gogoşi colectiviste. Unanimă a fost părerea că e nedemn pentru un ministru a se servi de umbra monumentului unu! om mare, pentru a momi pe ascultători şi a întări cu vorbe aceea ce strlmbase mal ’nainte cu fapta. * * * După d-sa a vorbit d. Răileanu, preşedintele comitetului ce a ridicat bustul Iul Alexandri, care Iu cîte-va cuvinte arată misiunea d-lor ca terminată şi Încredinţează comunei Bacăd acest monument. Primarul oraşului mulţumeşte pentru a-cest scump dar ce se face oraşului. * * * Apoi d. Olănescu (Ascanio) din partea Academici, face o recensiune poetică asupra vieţel şi operilor lui Alexandri. * * * D. Pa traseu, din partea Ateneului din Bucureşti, începe prin a spune că «Cultul oamenilor mari arată naşterea conştiinţei naţionale». Continuă apoi arătînd faptele mari în cari. Alexandri a jucat un rol de căpetenie, şi termină îu mijlocul aprobărilor generale, aducînd omagii de recunoştinţă am in ti rel acelora ce afl lucrat aşa de mult la înălţarea Romîniel. C’avInJarea d-luî Ionel Grădiştcanu I). I. Grâdişleanu, preşedintele Ligcl pentru Unitatea Culturală a tutulor Romînilflir, spune eă, «Participăm la această serbare în acelaş timp şi măreaţă şi dureroasă: Măreaţă căci venerăm pe doul oameni mari ce au lucrat sincer pentru această ţară ; dureroasă căci ea ne aminteşte perderea nu mult depărtată a acestor oameni, îu nişte momente cînd aveam mal mare trebuinţă de sprijinul şi conducerea lor». Există o Ligă de la 1891 încoace celuptă pentru U-nitatea Culturală a Romînilor. înainte de 1891 aceşti 2 mari bărbaţi aiî alcătuit o ligă cu mult mal puternică, ce a dat ca rod Roinînia de astă-zl. Termină apoi apelînd la Bacăoatil şi Ia toţi Romînil a căuta să ridice lui Alexandri şi Kogălnieeanu adevăratele momente demne de el, împlinirea idealului urmărit de dîuşil. ^Cuvintele d-lul Grâdişteami, dese ori subliniate de aplause, au produs cea malfru-moasă impresie asupra publicului. * * * După d-sa vorbeşte d. George Tamara, din partea comitetului naţional studenţesc, care spune că se simte fericii de a asista la această mare serbare naţională, in care se glorifică amintirea a doul mari bărbaţi, Cari atît de mult aă luptai pentru renaşterea Romîniel. Arată meritele Iul V’. A-lexnndri, care prin versurile lui entusiaste www.dacoromanica.ro 2 E P O (. A a Înălţat sentimentele Romluilor către cele mal sublime idealuri ce’şl poate făuri o naţiune. Termină recitind clte-va strofe din «Deşteptarea Romtniel» şi spune că şi azi romlnil trebue să se Însufleţească de cîn-tările patriotice ale Iul Alexandri, pentru lupta cea mare In cestiunea naţională. Dov&llrea bustului lui Kog&lulceauu Terminiudu-se ordinea discursurilor, procesiunea porneşte la bustul Iul Kogalnieea-nu. Aci d. senator şi profesor universitar din Bucureşti V. A. Ureche, Intr’o scurtă şi simţită cuvtntare, arată meritele Iul Ko-gălniceanu, care Împreună cu Alexandri şi C. Negri aă pregătit unirea principatelor. Arată purtarea umanitarii şi patriotică a lui Kogălnîcoanu In cestiunea liberărei robilor, şi împroprietărire! ţăranilor. Pe la mijlocul cuvtntări d-lul Ureche o ploaie torenţială Începu a cădea, produclnd un sgomot ce făcea imposibilă aproape ascultarea oratorului. După d. Ureche vorbi studentul Gheor-ghiade din partea studenţilor Ieşeni şi apoi d. profesor universitar din Iaşi Vizanti. De mal erafi înscrişi Încă vre-o trei doritori de a vorbi, totuşi din causa timpului seria discurilor se Închise , lumea în-dreptlndu-se apoi spre palatul apministra-tiv, unde Începuse deja a se ciocni paharele de şampanie. Nimic interesant aci, de cit toastul d-lul Stolojan, care după ce a cerut Încrederea naţiunel a adâogat că dacă d-lor vor face ceva greşeli, acestea să nu se atribue unei rele voinţe, ci mal mult lipsei de inteligenţă.». Seara a fost banchet de 30 taci muri. Ijtini. IO Iunie vom începe a publica o nouă foiţă: Miiicatorii «Ie foc „EPOCA" i A TECUCI Colectiviştii contra Iul Sturdza. — Take monopolizează şi sacalele primăriei.—Cu a-al ta. Colectiviştii contra lui Sturdza Atăta indignare a produs în oraşul nostru procedarea lui Sturdza cu detronarea I. P. S. S. Mitropolitului Primat, In cât şi colectiviştii cel mal îndrăciţi s’afl scandalizat de această procedare. In adevăr, mal zilele trecute d. Iancu Dia-mandescu, cel mal Înfocat colectivist şi unul din cel mal buni prieteni al lui Take Anas-tasiu satrapul Tecuciului, a declarat unul amic al nostru. In faţa mal multor persoane, că Dimitrie Sturdza e foarte bun de băcan, de meseriaş ori chiar de profesor, dar că nu face să fie şef de partid şi că nu se pricepe câtuşi de puţin In a guverna. Asta o ştiam noi de mult şi am spus'o de atâtea ori. D. Iancu Diamandescu,"5 ofiţerul stărel civile, să ţie socoteală însă că nu numai Sturdza e capabil de mişeii! şi incapabil de a guverna, ci toată colectivitatea. Bunăoară, Alex. Pătârlâgeanu, zis şi Pot-logăreanu,prefectul jud. nostru, n’a dat atltea probe de incapacitate şi de prostie ? Dar Take Anastasiu, care se pricepe numai să terorizeze lumea şi să facă avere jupuind pe unii şi pe alţii ? Ce să mal zicem de Costache Racoviţă-Rahmilescu, ori de Mărculescu ? Răinlne deci bine stabilit: că toţi colectiviştii sunt incapabili şi mişel, buni numai, de intrigi şi capabili de fără de legi şi de fapte rele. Take mauopolizează şi sacalele Primăriei. Aducem la cunoştinţa d-lul Stolojan, ministru de interne, următoarele: Sacaua primăriei de o bucată de vreme, — In loc să stropească Întreaga stradă Ca-rol, găseşte de cuviinţă să stropiască numai o parte şi anume aceea de la Take Anastasiu şi plnă din colo de casa deputatului Mărculescu. De unde şi plnă unde această favoare? Oare pentru că pe această parte se află locuinţele a nici mal mult nici mal puţin de cit patru colectivişti sadea, cel-Talţl cetăţeni nu afl dreptul să li se facă acest ser- vicift? Ori Take Anastasiu vrea să monopolizeze şi stropitoarea primăriei? Domnule Stolojan, ia măsuri, că doar sacaua e făcută cu banii tuturor cetăţenilor. Pna-alta ErI a apărut primul număr din ziarul local Dorinţa. Ii urmăm viaţă lungă. * * • In astă seară d. Băjenaru şi d-na Irena Vlădaia, cunoscuţii clutăreţl, dafl un concert In teatrul local. Vom vorbi la timp despre acest concert. * * * Ploile se repetă foarte des. Recolta promite. Agricultorii plnă In prezent sunt mulţumiţi. *** Afl Început deja pregătirile pentru iarmarocul de la 24 Iunie, It. „EP0CA“JA IAŞI ,,Mon Dnc“-furat. Un eveniment de mare Însemnătate s'a petrecut In Iaşi : mon duc Etienne Siendrea, a fost victima unul furt ! Serviciul siguranţei voia să decoreze pe eroul furtului, dar d. Şendrea, profitlud de posiţia sa oculta, a sesizat justiţia — ceva amovibilă, se înţelege. Autorul furtului, tlnărul Turtureanu, băiat de 15 ani, nepotul d-lul Şendrea, a fost trimes la judecatătorul de instrucţie. Procurorul general i-a făcut o distinsă recepţiune. Turtureanu, a fost judecat, In adevăr, In cabinetul şefului parchetului, din care cauză judele-instructor ’şl strămutase biuroul la procurorul general. Din ordinul d-lul Şendrea, Turtureanu a fost depus. Diverse D. Th. Vasiliu, primul-redactoi al Evenimentului, s’a retras din demnitatea a-ceasta. Motivul e că d. Vasiliu a refuzat să publice un articol al lui Scorţescu intitulat «Huideo măgarilor!» Măgarii din titlu eraţi colectiviştii sadea —şi d. Vasiliu nu Înţelege gazetărie cu a-seinenea expresiunl. * * * D. Radu Alexandrescu, casier general, va fi permutat la Galaţi pe ziua de 1 Aprilie. La Casieria de Iaşi, se zice, că va fl reintegrat d. C. Archiri, care, pe lângă că fusese destituit pe nedrept, mal dispune şi de 7 voturi In col. I. Radu. PopovicI, profesorul de ridicări militare, In o excursiune care va dura cel puţin 15 zile. In care timp vor face ridicări militare, recunoaşteri, profitlud de această o-ca«iune pentru a vizita Valea-Oltulul şi Argeşului din punctul de vedere pur militar. Acest ordin s’a comunicat ieri de către ministerul de resbel d-lul general Băico-ianu, inspectorul general al cavaleriei. * * * D. general Popescu, comandantul regiu-nel Întărite Focşanl-Nămoloasa-Galaţl, ter-minlnd inspecţiunea detaliată a tuturor forturilor din noul săfl comandament, a a-dresat d-lul ministru de resbel un raport foarte detaliat asupra stărel în care a găsit atlt forturile cit şi trupele ce ţin garnizoană In ele. Domnia-sa cere sporirea efectivelor In oameni la fie-care companie, arătînd că din causa ultimelor sporiri de lucrări, cu trupa actuală este aproape imposibil a se putea face serviciul aşa precum le prescritt regulamentele şi chiar cerinţele unei asemenea regiuni întărite. * * * Ivindu-se conjunctivita granuloasă la regimentele 7 şi 8 călăraşi, d. Doctor Corvin, medic şef al serviciului sanitar al corpului al 4-lea de armată, a adresat un raport consiliului superior sanitar al armatei, prin care ce re să intervină pe ltngă d. ministru de resbel pentru a scoate In lagăr acele regimente, d. ministru de resbel a ordonat ca regimentul 7 să iasă în bivuac la Iaşi pe platoul de la Ciric, iar regimentul 8 la Bu-cecea, de oare-ce în apropiere de Botoşani nu există un loc unde să fie şi apa necesară. * * # D. General Iarca, comandantul corpului al 4-lea de armată, a inspectat Sîmbâtă es-cadronul de jandarmi călări din Iaşi, ară-tlnd mulţumirile sale d-lul căpitan Moisache, comandantul acelui corp, atlt pentru ţinută, disciplină, cit şi pentru toate clasele de instrucţie a trupei. D. comandant al corpului 4 de armată a dat chiar un ordin de zi pe întregul comandament în care consemnează buna impresiune ce ’i-a lăsat acest esca-dron. luni. IO Iunie vom începe a publica o nouă foiţă: Mlncatorii de foc OFORMAfn EDIŢIA» 3-» Ştiri militare D. locot.-colonel Dragomirescu, comandantul pirothecniel armatei, a fost însărcinat de către ministerul de resbel a merge la Viena pentru a se asigura lu persoană asupra celor ce s’afl raportat de către unii din membrii comisiunil însărcinate cu controlarea cartuşilor pentru arma Mannlicher la una din fabricele de Ungă Viena, relativ la insuficienţa cantităţel de pulbere fără fum ce se pune în cartuşe. * * * D. colonel Cică, comandantul şcoaleî de fii de militari din Iaşi, a sosit în Capitală pentru a lua parte în comisiunca de examinare ce s’a format pentru candidaţii ce voesc a intra în şcoalele de la Iaşi şi de la Craiova. In anul acesta comisiu-nea va începe cu examinarea candidaţilor din Craiova, apoi Iaşi şi în fine Bucureşti. Comisiunea este compusă din d-nil colonel Cică ca preşedinte, locot.-colonel Cons-tautinescu,. comandantul şcoaleî din Craiova, sub directorele şcoaleî de ofiţeri din Bucureşti şi doul profesori civili, unul de la şcoala militară din Craiova şi altul de la Iaşi. ♦ * * In urma inspecţiunel făcută de M. S. Regele la şcoala specială de cavalerie, ofiţe-ril-elevl al acestei şcoli vor pleca săptă* mina aceasta sub conducerea d-lul căpitan iJIitropoliiui-JPrimal a adresai parchetului de Ilfov următoarea peti-Hune : ă Domnule Procuror, Prin numărul 3438 «le la 31 Mafii 1896 al ziarului «Voinţa Iraţională», am fost calomniat fn chipul cel mal neomenos. De sus piuă jos tot ce se serie privitor la mine în menţionatul număr al acestui ziar, e minciună şi calomnie. Vă rog, domniile procuror, să chemaţi înaintea «lomnieî-voastre pe autorul calomniilor «lespre cari vorbesc, pentru aşi produce . In ce ne priveşte pe noi, nu ştim nimic despre această întrunire. Un membru al corpului diplomatic s’a exprimat erî ast-fel asupra scrisorilor plastografiate ale Mitropolitului Primat: — Dacă scrisorile se vor dovedi a fi adevărate, atunci situaţia devine extrem de gravă ; iar dacă în adevăr ele sunt plastografiate, atunci nu ne rămîne decît să ne luam geamantanele şi să plecăm din ţară. Şedinţa literară a d-lul Doussin, profesor de dicţiune şi declamaţie, anunţată pentru Duminică 2 Iunie, s’a amlnat pentru Marţi 4 Iunie. Comitetul de salute publică al tovărăşiei Stătescu-Sărăţeanu-Măr-găritescu s’a întrunit pînâ acum de vr’o patru ori, fără a putea face însă nimic. Bietul comitet! Principele Carol şi Principesa Eli-sabeta aii fost intr’un marepericol acum clte-va zile. Pe platoul de la Cotroceni se făceau încercări de tir. Pe terenul unde să făceau încercările aii fost postate numeroase sentinele carţ aveau ordinul a nu lăsa pe nimeni să treacă pe acolo, fiind expusă viaţa ori cărui trecător. In momentul cînd se făceau încercările trece o trăsură a curţii cu micii principi. Sentinela era foarte zăpăcită şi nu ştia dacă trebue să oprească trăsura sau nu. După o oare-care ezitare a lăsat trăsura să treacă. Abia atunci aii observat însoţitorii micilor principi la ce primejdie sunt expuşi şi cu mare greutate, făcînd mat multe semne desperate, aii izbutit să facă pe cei de la tir să suspendeze încercările. Trăsura s’a întors apoi fără nici un accident. Aflăm că şantajul pe care l’a făcut ocnaşul Mârgâritescu asupra stareţului Damaschin şi asupra preotului Georges-cu cu scrisorile plastografiate ale Mitropolitului Primat, l’a mal făcut şi asupra altor persoane. Ocnaşul a adresat scrisori identice cu cele publicate în „Voinţa Naţională" la mal multe persoane, în special preoţi, plastograflînd semnătura Mitropolitului Primat şi izbutind să stoarcă de la unii cîte-va sute de leL pe cari le-a împărţit cu fostul grefier Zâgănescu. —cea mare mal cu seămă, fiind că cea inal mică era sinceră cu ea—o gelozie prefăcută sub masca prieteşugului ? Cât erail de departe acele timpuri! Două zeci de ani de zile, o podoabă de perl albi ca acel al D-nel Montclar, de ar fi Înlocuit coadele negre şi bogate ale tinerel văduve, n’ar fi arătat un gol mal mare şi un abis mal profund. Estella îşi schimbă imediat gândurile, şi tristeţa care era gata să o cuprindă se schimbă imediat într’o mândrie nuanţată cu dispreţ. — Să fiţi fericite, dragi prietine, le zise dînsa cu uşurinţă; fericirel nu i se poate pune coudiţiunl absolute, fie-care îşi regulează treburile cum crede şi îmi place să cred că fericirea voastră va fi şi uşoară şi şi constantă. Ambele fete îşi descreţiră buzele cu un surls forţat, rostind câte-va cuvinte fără înţeles şi amândouă se uitară semnificativ la mama lor, care era gata să spună ceva. — Căsătoriile religioase sunt hotărîte pentru ziua de 29 din luna aceasta, zise d-na de Polrey cu oare-care grijă, îmi pare foarte răfl că din cauza doliului n’al să poţi veni; cred insă că cel puţin la biserică al putea să vil. Doamne! se gîndi Estella, ce frică le e că am să primesc invitaţiunea, ar trebui să le răspund că am să via; dar nici să le necăjesc nu merită. — Nu voiâ putea veni, răspunse ea tare, d-na Montclar este bolnavă; 29 este peste opt zile, mi se pare; nu cred că în aşa scurt timp să poată rezista unei aşa oboseli; şi singură nu ies nici o dată. — Al multă dreptate, răspunse d-na do Polrey, simţindu-se liniştită, şi deşi ne pare râd, nu putem de cit să te aprobăm. Se sculară pentru plecare: tlnăra văduvă le petrecu piuă la uşă; cînd să iasă fata Aflam că ignobilul Saraţeanu, e-xasperat de modul cum presa a înfierat plăzmuirea afacerii Margari-tescu-Statescu-Damaschin, vrea sa-şl rasbune plazmuind o alta afacere în contra unor membri al opoziţiei. Saraţeanu, nu ştim in ce scop, s’a dus la un bancher sa întrebe daca are poliţe ale unul amic al nostru. Nu pricepem de ce sa amesteca acest individ în afacerile noastre private. Daca cum-va vroeşte ignobilul sa faca vre-o înscenare sad vre-o plastografie cum are obiceiul, sa ştie stapînul sau ca pielea lui va plăti. Iitnlj MO Iunie vom ineepc a publica o nouţi foiţă : Mîiicătorii «le foc Ni se denunţă din comuna Voivoda, jud. Teleorman, că de acum 3 luni locuitorul Ioniţă Iordănescu din acea comună, ar fi dispărut. Nevasta lui spune că ar fi plecat spre oraşul Roşiori-deVede ca să cumpere material de dogărie. Se zice însă că Iordâ-nescu ar fi fost asasinat şi ascuns de către părinţii nevestei sale, care ar avea şi ea cunoştinţă de această crimă. Atragem atenţiunea celor în drept pentru a face o cercetare In această privinţă. Cetăţenii din Roşiorl-de-Vede aii adresat M. S. Regelui următoarea petiţie: Sire ! Ţara noastră a trăit prin religiune in timpurile cele mal grele şi capul Bise-ricel nu a fost atins, nici de cel mal tirani stâpinitorl al ţârei, nici de inva-siunile barbare. Faptul petrecut la scaunul Mitropolitului Primat al Ţărel învederează un timp de tristă amintire. Protestăm In contra nelegiuiţilor cari aii insultat Biserica şi blamăm faptul barbar, ori din ce parte ar li plănuit. Ca ţara să fie recunoscătoare sal-vaţi-I onoarea, Sire ! Aduceţi pe I. P. S. Sa Ghenadie la scaunul ce i-a încredinţat ţara, căci a făcut onoare ţării şi ca Episcop de Argeş şi ca Mitropolit Primat. Faptul să se judece de reprezentanţii legali al naţiunel, nu de cel ce vor să omoare ca să se înalţe. Acest sistem anarhic trebue zdrobit de Majestatea Voastră in unire cu naţiunea; căci poate miine să atingă şi pe cel mal inviolabil membru al Statului. Să trăiţi Majestate ! Trăiască Majestatea Sa Regina cu inlreaga Dinastie. Semnaţi: G. M. Belitercianu, D. Parasehi-vescu, P. Protopopescu, Atanasie lordă-nescu, Tache N. Liţu, Mihail N. Perietzea-nu, Al. Conu, E. Davidescu, A. Viişoreanu, G. Paraschivescu, Horia D. Litu, Al. Ol-teanu, Niţă Stăi eseu, Al. Crăcăsescu, Tache Chisim, Baltă, N. Neagu, Paseu I. Vădoianu, Ş. Dumitreseu, Petre Tudor, M. Voivozianu, Indescifrabil, I. N. Ghiuţă, Hr. Udroifl, Sandu Goadă, Stan Abălaru, Simion Radu Gio-măgel, Costică Buzan, Matache Alecu Stă-vărache, Niţă Constantin. Vasile I. Pîrvu, Gh. Loghin, Gh. Gheorghescu, Şt. Dumi-trescu, Ghiţă Ionescu, Voicu Niculescu, Niţă D. Diaeoneasa, C. S. Ilaralambie, Pândele T. BucugI, Niţă T. Iliescu, P. Stănescu, A. N. Ghiţă, Alecu Dumitreseu, Nae Popp, I. Rădulescu, Şt. Vaste, Firică Vaste. B. Ionescu, D. Anastasiu, Ghiţă I. Frînăil, Tă-nase Pereţianu, Anghel Ionescu, R. Rădulescu, Anghel N. Muşatu, Tudorică Ionescu, Ghiţă Georgescu, Anghel S. Petroviciă, P. T. Pecoviel, Ilie Dumitreseu, Cons. Proto- Sopescu, Indescifrabil, B. Mateescu, T. N. icolau, M. G. Alexandrescu, lorgu Drago- cea mare îl zise. — O să vil să-ml vezi trusoul, nu-I aşa Estello? Va fi expus Luni şi Marţi, nu este atît de bogat ca al tăfl, dar nu e urît. — Da, zise d-na de Polrey cam plictisită, poţi să vil dimineaţa saft pe la 1 şi juni. după amiazl, pe vremea aceea eşti sigură să ne găseşti în tot-d’a-una singure... D-na de Beaurand surise; această insolenţă cum s’ar zice inocentă, ar fi supărat’o îngrozitor cu două luni înainte, acum insă i se pfrea cu totul caraghioasă. — Fiţi liniştite, răspunse ea, voifl veni la o oră la care voi fi sigură de a nu ln-tîlni pe nimeni; e prea puţin timp de clnd am părăsit casa voastră ca să fi uitat aşa repede obiceiurile... — înţelegi că aceasta este numai din cauza doliului tăi! ! zise fata cea tiuărâ, care se roşise de ruşine la auzul cuvintelor rostite de mamâ-sa. Era o fetiţă de treabă, nu încă obişnuită cu lumea pentru ca să fie atlt de egoistă. — Am înţeles draga mea, răspunse d-na de Beaurand, băttnd’o prieteneşte pe spate, şi-ţi mulţumesc. Vă mulţumesc de asemenea de gentileţa ce aţi avut de a mă vizita scumpă doamnă, şi In acelaşi timp vă rog să arătaţi complimentele mele d-lul de Polrey. După ce cele trei femei se urcară în trăsură, muma făcu aspre observaţiunl fetei celei mari, care provocase această Încurcătură. (Va urina). www.dacoromanica.ro EPOCA 3 mirescu, Iordan Vieşoreanu, C. Anastasescu, Tudose Rădulescu, A. Săndulescu, Tache lonescu, D. Sl&nescu, I. Milieu, Pr. Toma Popescu, Mantu Bliag, Pr. St. Plrvulescu, Florea N. Panait, C. I. Roşu, D. Anastasiu, Indescifrabil. Mal zilele trecute d. Dim. Stnrdza se Intll-neţle pe scfirile Academiei cu un academician. D. Sturdza: Te-al hotărlt in sfirşit sil mal vil şi pe la noi; dar ce mal faci, nu te-am văzut de atita timp. Academicianul: Am lipsit din Bucureşti. D. Sturdca: Da, ştiu ; am auzit cfl-ţl al făcut un castel lingă Cimpina şi că te-al retras cu totul. Academicianul: Ce să faci, In ziua de astăzi e mal bine să stal la mînâstire! (Serviciul Agenţiei Romine). Constautinopol, 3 Iunie. Tâlharii cari aii răpit pe nepoata dragomanului Serbiei şi o dainâ franceză, a fi redus preţul rescumpărărel lor. Poarta a promis să plătească azi. Un staţionar francez va duce suma de rescumpărare la Jalowa. Un alt staţionar francez a plecat in insula Creta. Viena, 3 Iunie. Camera deputaţilor a ţinut azi ultima sa şedinţă. Decretul de amînare a Reichsrathulul se va citi Ia ultima şedinţă a camerei seniorilor, care se va ţine in curlnd. Berlin, 3 Iunie. Tageblatt află din Moscova că sănătatea Ţarului nu este satisfăcătoare, de oare-ce catastrofa din Codinsky a zdruncinat nervii săi. Se speră insă că singurătatea din Ilinska va restabili sănătatea sa. Ţarul va face intrarea sa solemnă Ia Peter-sburg la 24 sac 26 Iunie. Paris, 3 Iunie. Consiliu! de miniştri s’a ocupat de procesiunile ce aO avut Ioc in ziua de Joia-Verde pe mal multe puncte ale terilorulul, cu toată interzicerea primarilor. S’a decis să se deschidă o anchetă. Paris, 3 Iunie. Camera deputaţilor a discutat proiectul de lege asupra muncii femeilor şi copiilor in fabrici. Londra, 3 Iunie. .lamesou şi co-acusaţil săi aO fost puşi în libertate pe cauţiune. Londra, 3 Iunie. D-uu Curzon declară la Camera Comunelor că n’a primit nici o confirmare oficială in privinţa unei debarcări de trupe engleze in Creta. Berlin, 3 Iunie. Reichstag. Cu ocazia citirel a doua a proiectului de lege in privinţa celor de al 4--lea batalioane, d-nu Richter propune să se fixeze in modul legal durata serviciului militar la doul ani. Aceasta propunere este respinsă şi proiectul adoptat. Berlin, 3 Iunie. Li-Hung-Tcliaug a depus două coroane pe niormlntul lui Wilhelin I.- Baronul Marschall a remis lui Li-Hung-Tchang marea Cruce a Vulturului roşiQ. Roma, 3 Iunie. «Opinione» desminte ştirea «Tribunei» care zice că Italienii vor deşerta Kassala la finele Iul Septembre, pentru a remite locul trupelor anglo-egiptene. Roma, 3 Iunie. «Esercito» zice că Regele va semna Joi decretul de încetare a ostilităţilor in Eritrea. Roma, 3 Iunie. «Camera deputaţilor». D-nu I.ucifero întreabă dacă menţinerea d-lul Ferrero la Londra mal poate să fie de acord cu paza intereselor inta-liene, In urma declaraţiunilor d-lul Curzon. D-nu di Rudini refusă de a răspunde. Paris, 3 Iunie. Primul congres internaţional al editorilor s'a inaugurat sub preşedenţia ministrului de comerţ care a urat bună-venire delegaţilor şi a constatat însemnătatea congresului. Ijimh IO Iunie vom începe a publica o noua foită : Mfncătorfî «Ie foc Crime.—Delicte.—Accidente.—Intîmplărî. DIN CAPITALA Un monstru.— Sunt ctte-va zile de cînd a fost internat la spitalul de copil un băiat de 10 ani, anume loniţă, tntr’o stare foarte gravă. Maladia copilului lăslnd mult de bănuit, s’afl făcut cercetări şi s’a constatat că denaturatul tată al copilului atentase la pudoarea Iul. Criminalul este un vizitiii de la vechea societate a tramvaiului, un oare-care Ion Stoica, domiciliat In şoseaua Hasarab 208; el a fost imediat arestat. Starea copilului este foarte gravă. Asasinat. — ErI seară, pe la orele 11 şi jumătate, birjarul Ion Petreseu s’a luat la ceartă cu un oare-care Mihal Godrea, In şoseaua Basarab No. 38 fu faţa fabricel de bere Luther. Cearta a degenerat In bătae şi la un moment dat Petreseu scoale revolverul ce avea asupra Iul şi trage 2 focuri In adversarul său. Mihal Godrea a fost greii rănit In plntece, In partea stingă. El a fost imediat transportat lntr’o stare desperată la spitalul Filantropia. Petreseu a fost arestat şi condus la arestul poliţiei, unde s'a început ancheta. ULTIME INFORMATIUN! Corespondentul nostru din Iaşi ne scrie, că Duminica trecută a avut loc o întrunire a membrilor clubului conservator din localitate. S’a hotărlt convocarea cetăţenilor pentru Simbătă la o întrunire publică pentru a protesta în contra infamiilor comise de stăpî-nire. Aflăm că d. Zenide, noul consilier la Curtea de Apel din Capitala, numit în acest post acum vr’o două săptămînl, şi-ar li dat demisiunea din cauză de sănătate. Suntem informaţi că d. An. Sto-lojan a dat instrucţil confidenţiale mal multor prefecţi din ţară ca prin agenţii lor subalterni să răspîn-dească printre săteni zvonul că Mitropolitul-Primat a fost depărtat din scaunul săO pentru mal multe hoţii de lucruri sfinte. Ast-fel prin mal multe comune din judeţul Ilfov se spune, după zvonurile răspîndite de subpretecţl şi primari, conform instrucţiilor prefectului Dobrescu, că Mitropolitul Primat ar li vîndut la catolici un clopot mare în valoare de 70,000 lei, dăruit Mitropoliei de o doamnă bogată. Cu asemeni minciuni îndrăzneţe voeşte guvernul sa-şl acopere infamiile pe cari le-a comis. Subpatronagiul directorilor de ziare, d-nil A. V. Beldiman, N. Eleva, D. A. Laurian, G. Lahovari, Ion Popescu, Al. Ciurcu, M. Minoviel, G. A. Scorţescu, R. Fava, etc., presa va da în folosul comitetului central al Ligel Culturale, mari serbări populare În parcul Bragadir din Calea Rahovel. Serbările se vor da îu zilele de Sîmbătă şi Duminică, 8 şi 9 Iunie, iar o parte a venitului va fi vărsat la casa de ajutoare a a Societăţel Presei. Un comitet de doamne din societate va da tot concursul acestor serbări, cari fă-găduesc a fi strălucite. D. Bragadiru, marele nostru industriaş, a pus In modul cel mal dezinteresat la dispo-ziţiunea presei, parcul şi Întreaga d-sale inslalaţiune, contribuind ast-fel la reuşita unei întreprinderi lăudabile. Vom mal da şi alte amănunte, vom publica numele doamnelor cari s’aii hotărlt a veni Iu ajutorul Ligel şi al societăţel presei, precum vom publica şi bogatul program al acestor interesante serbări. Cu acest prilej anunţăm că toţi acel cari doresc să închirieze locuri pentru plasat jocuri, etc., se pot adresa cu Începere de Luni, 3 Iunie, la Societatea Presei, între orele 4—6. d. a. Mal mulţi librari din Iaşi îndeamnă pe colegii lor din toată ţara să petiţio-neze la Ministerele de Finanţe, Instrucţiune publică şi Domenii, cerind pe de o parte ca băcanii şi debitanţil de tutun cari vînd articole de papeterie şi rechisite de scris să fie supuşi la plata patentei de librar ci. IV, iar pe de alia să se oblige d-uil profesori a publica din timp lista cărţilor străine şi romine necesare elevilor la începutul anului şcolar. Se propune tot de-odată şi convocarea unul congres al librarilor la Iaşi, pentru ziua de 15 August. D-îiti Stătescu să pricepe să-şî căpătuiaseă rudele. Ne avînd îndrăsneală să numească de a dreptul la Curtea din BucurescI pe nevropatul săti frate Spiridon, l’a numit în Galaţi, iar pe d. Flaş-lein, fost prim-preşedinte la Covur-luio, înaintat consilier, l’a adus in BucurescI cu condiţiunea expresă ca să meargă iarăşi la Galaţi înapoi. Lucrurile sunt ast-fel ticluite ca peste o lună, prin consimţimînt mutual, (consimţimînt poruncit de d. Stătescu) consilierul Flaşlein din BucurescI va cere permutarea sa la Galaţi in locul lui Spiridon Stătescu, care va trece în Bucureşti. Şi pentru ca Ministrul să nu aibă aerul că el a protejat pe fratele săQ, permutarea se va face îndată ce fratele Evghenie va ti plecat în concediu, de către Ministrul care-I va ţine locul. Aveţi deci puţină răbdare şi veţi vedea cum se va adeveri toată manopera ! liocotoneiiţu mitropolitană a trimis ieri o epistolă de comunicare către bisericile ortodoxe surori. In această epistolă onorabilul Partenle citează uiijte motive fantastice $i absolut tăl$e, ne-treciite măcar tn actul de acu- zare, cari ar fi determinat pe 8f. Sinod să caterisească pe I. I*. 8. Na Mitropolitul Primat. Sinodului II e ruşine de sine Însuţi tn faţa bisericilor surori ţi de aceea a recurs la faiţuri îndrăzneţe. Vom căuta să ne procurăm o copie de pe această epistolă ea să vadă cititorii noţtri'ptnă unde merge îndrăzneala lui Partenie. A-seară s’a ţinut un consiliu de miniştri la d. Eugen Stătescu. La acest consiliu aU luat parte şi cîţl-va colectivişti de frunte. BTUROU TECIOIC — pentru coindrucţiiini de orî-ce stabilimente industriile — JUL1US LOEFLKR Inginer mecanic şi Constructor de mori Reprezentant general al fabricelor: Gianz A Comp.. Budapesta, R. Wolil, Magdeburg, Wultlier A Comp., Kolonia, A. Kuocvenagel, Hanovera, Krompacii-Heruati, RICTIARD GARETTE A NONS LEISTON Englitera. ele. eie. Bucureşti.— Strada Pensionatului 23—25 SPECIALITĂŢI: Construcţiunî do mori de făină, mălai, ciment, var etc., forestrae me-chanice, instalaţiuni de lumină electrică, motoare etc. Depozit de articole technice, pietre, mătase etc. 00$“" Venzarea Maşinelor Agricole Englezeşti 31 _______IC-37 Mal mulţi măcelari din hala Ghica ni se pling că Duminica trecută şeful poliţiei comunale Zaharia şi comisarul comunal G. Mateescu ati turnat o mare cantitate de accid fenic pe cărnurile măcelarilor Ştefan T. Ungureanu, Lazăr Stan, C. lonescu, Mihail Păun, Ioan Abele, etc., pricinuindu-le pagube foarte multe, pentru a’I pedepsi că inerg la Întrunirile colectiviste. Azi după amiazl, la orele 2, s’a făcut înmormîntarea decedatului fost director al serviciului comunal de la ministerul de interne, d. Ne-delcu. Ministerul de interne şi funcţionarii serviciului comunal an depus o coroană. La înmormîntare aQ azistat d. Morţun, secretar general al ministerului de interne, în capul unul mare număr de funcţionari. D. ('. Disescu la Căldăruşani D. C. Disescu a fost ieri la Căl-dăruşanî spre a se întreţine cu I. P. S. Sa Mitropolitul Primat. D-sa a constatat pe dram că toate satele sunt împănate de soldaţi şi la întoarcere subprefectul i-a propus să-i dea un dorobanţ pe capră spre a nu fi oprit pe drum. Cu toate acestea de mai multe ori trăsura a fost oprită pe drum şi odată dorobanţul de pe capră a îndreptat puşca în contra soldaţilor, cari voiau să se opună la trecerea trăsureî. Putem afirma că mai multe persoane necunoscute au fost în mod brutal oprite de a merge la Căl-dăruşanî. [Cerem guvernului să spună dacă circulaţia pe căile publice este oprită şi să-şi facă cunoscute măsurile prin o ordonanţă, căci vestim pe ministrul de interne, că brutalităţile agenţilor săi vor fi întimpinate cu forţa. D. Disescu a văzut pe Mitropolitul Primat care era indignat de calomniile «Voinţei Naţionale» şi bănuind că parchetul, tocmai fi-ind-că e vorba de calomnii, va căuta să zădărnicească acţiunea intentată de Mitropolit, Va rugat să ia toate măsurile pentru a înlătura piedicile parchetului menite a proteja pe calomniatori. D. Disescu a găsit pe Mitropolit sănătos, dar supărat de împrejurarea, că numindu-se un nou stareţ, acesta voeşte a-l scoate din casa în care locueşte. Mitropolitul Primat a dat o procură d-lui advocat Neniţescu pentru a intenta un proces Statului, care i-a sechestrat averea ne-lăsîndu-l să se folosească nici ma-car de cele trebuincioase şi nici de cai şi de trăsura sa. Darea in judecată a îtlitropolitulnî-Primat Surghiunindu-’l la CâldâruşanI, guvernul credea că va putea face din Mitropolitul Primat un instrument al săă care va da desminţirl ziarelor de opoziţie ori când va cere Stătescu-Sărăţeanu, se va preface că e bolnav când e sănătos, va pleca în concediu în străinătate când guvernul va crede de cuviinţă. Guvernul s’a înşelat însă în socotelile sale şi acum ameninţă pe înaltul prelat cu o nouă dare în judecată. *** Conform legei, MitropoliţiI şi Episcopii nu pot să fie judecaţi de cât numai de Curtea de Casaţie. In cazul de faţă deci Mitropolitul va trebui să meargă înaintea Casaţiei. In adevăr, Mitropolitul Primat a fost aproape 20 de an! Episcop şi trei ani Mitropolit Primat al ţării; deci învinuirile ce ’i s’ar aduce pentru trecutul său înainte de a fi Episcop sunt prescrise ; iar pentru acuzaţiile ce ’i se aduc de când e Episcop şi Mitropolit urmează să fie judecat de Curtea de Casaţie, ceea ce pe cât ştim recunoaşte şi guvernul. Modul însă cum procedează guvernul în apropiata dare în judecată a Mitropolitului Primat, nu este de cât o colosală îngrămădire de ilegalităţi şi arbitrar ităţl. Ministrul Stătescu neputend ocoli Curtea de Casaţie, totuşi n’a vroit să renunţe la Sârăţeanu al său, care singurul se pretează la toate înscenările odioase şi la plastografiile absolut necesare ca guvernul să aibă o slabă speranţă, că înalta Curte va condamna pe Mitropolit. Ce caută Sărăţeanu cu un procuror şi un judecător de instrucţie în instruirea afacerei Mitropolitului ? Funcţionarul administrativ, pasibil conform legei de Curtea de Apel, e instruit de un membru delegat al acelei Curţi, iar rechiziţia e făcută de parchetul general. Miniştri daţi în judecata Casaţiei, conform legei responsabilităţii ministeriale sunt instruiţi de o comisiune de deputaţi. Tot ast-fel afacerea Mitropolitului Primat urmează să fie instruită de un membru al înaltei Curţi de Casaţie şi rechiziţiunea să se facă de parchetul a-celeiaşi Curţi. Ce caută deci în această afacere parchetul de Ilfov în cap cu Sărăţeanu ? Reese cu evidenţă înaintea tutulora, că pentru plăzmuirile sale ministrul nu poate găsi nici un instrument la Casaţie, ci numai la parchetul tribunalului. E/unlţ IO iunie vom începe a publica o nour foită: MîneătoFÎI «le foc BI LETIV ECONOMIC’ (Raportul Semaphoruluî de Brăila) Brăila, 3! 15 Iunie 1896. Piaţa noastră a fost mal calmă. Ştirile din streinătate fiind d’asemenea nefavorabile nu s’a observat nici o mişcare, care să fi contribuit la o activitate şi animaţie oare-care cît de neînsemnată. Transacţiunile operate In port sunt de o mică însemnătate, se poate zice aproape nimic. Grinele în general s’afl oferit cu 10—15 fr. la vagon mal puţin, dar la care vînză-toril u’afl consimţit. Porumb d'asemenea calm s'a cumpărat astă-zl cu 15—25 fr. de vagon mal eftin. Operaţiunile în port constat! astă-zl numai în porumb. Orzurile mal susţinute fără oferte însemnate Insă. Secârurile şi o nazurile cu desăvirşire negligeate.____________________________ 11 Igiena convalescenţei. — Mult inainte de a fi chestiunea de caznă Quinium Labbaraque a fost considerat cu drept, ca vinul pentru convalescenţi. Adwinistraţiunea Iul continuă a produce o putere gradualâ şi o adevărată creştere a pu-terel digestive; este un agent touic cel mal e-nergic care se poate sfătui în convalescenţă. Se ştie că cîte-va gramurl de Quinium produce a-celaş efect cu cite-va kilograme de altă Quin-quină. Pentru aceasta Quinium Lab! araque a fost recomandat de Academia de medicină din Paris. A V I 3 Compania de Gaz din Bucureşti are o-noarea a aduce Ia cunoştinţa onor. Public că cu începere de la 1/13 Iunie a redus preţul cokulul de prima calitate fără praf Ia : Lei 55 tona de 1000 klgr. transportaţi în saci la domiciliul cumpărătorilor, Lei 50 tona de 1000 kgr. loco şi la Usiua de Gaz. Direcţiunea „BINTRLŢA” Societate Romînă anonimă pentru exploatarea fabrice! de hîrtie de la ,,Letea” Se aduce la cunoscinţa Domnilor acţionari că, conform art. 24 din stai ute,. adunarea generala ordinară este convocată pentru zioa do 15 (27) Iunie a. c. ora H'/s p. in. In localul societăţel, strada Piaţa-Âmzel No. 24 etajul de sus. Ordinea zilei este următoarea : 1. Aprobarea bilanţului general Încheiat la 31 Martie 1896, pentru gestiunea de la 1 Aprilie 1895 plnă la 31 Martie 1896 şi descărcarea ad-ministraţiunel de această gestiune. — 2. Distribuţiunea beneficiilor. 3. Fixarea modulul de întrebuinţare a fondului de reservă. 4. Alegerea de patru censorl şi patru supleant! pentru gestiunea 1896-97. Conform art. 28 din statute, acţiunile se pot depune : la biuroul societăţel. str. Piaţa Amzi No. 24 şi la casele Marmoroch Blank et comp. şi I. Zachareanu et lomp. str. Lipscani, cu cel puţin 8 zile inainte de adunarea generală. Villa Kogălniceanu Constanţa Joi 13 Iuuie anul curent, să vinde de către Tribunalul Constanţa prin licitaţie publică casele defunctului Mihail Kogălniceann, situate chiar pe Bulevardul Elisabeta împreună cu grădina din faţă. Avi» amatorilor. nSIIŢ o persoană care să cunoască bine a-IjS\U \ facerile unul bîzofl comercial şi limbile moderne In vorbit şi corespondenţa ; (imperios caut francesa şi germana) oferte • Agent comisionar 3333 Post-Restant. 125 3—1 Succesul Apelor minerale naturale pe totu Continentu, şi cu osebire la noi, îndemnă pe uni din Negustori de a substitui sursele cerute de consomatori, aşa se Inttmplă că In locu adevăratei Ape de Vichy : Vichy-Cdlestins, Vichy-Grande-Grille, Vichy-Hopital, se vinde Ape care pflrta pe etiquetă numele Vichy Insă care provin din localităţi mai multu sau mai puţin depărtate de Vichy. Resuitatu unei cure nedeplndlnd decltu de qualitaleaapei, adecă de autencitatea ei este indispensabil de a recunosce veritabila Apa de Vichy şi ne facem o plăcere de a lămuri In acesta privinţă pe lectori noştri Sursele adevăratei Ape de Vichy suntu : Vichy-Celestins, Vichy-Grande-Grille, Vichy-Hflpital şi suntiî proprietatea Statului francez subtfl al cărui controlu suntfl exportate, trebuesce prin urmare bine indicatu una din aceste trei surse, şi refusat categoric ori şi ce butelie ce nu va purta pe etiquetă, dopfl şi capsulă numele de : Vichy-Celestine, Vichy-Grande-Grille, Vichy-Hopital şi osebit spre a nu se servi de cltfl apă pro«-pătă se află imprimat pe capsulă leatu anului corent. 81 36-8 Dr. I®. CIoa*aiiu FRANZENSBAD Stefansstrasse, Villa Konigshof N. 24—11 l>r. I. T, Mera MEDIC ROMÂN Karlsbad. Marktplcitz Tetnpel 24-11 S9 A nrnmiT astăzi 30 Maitl, cam pe la tLIlilu I oru 12pe Calea Rahovel, intre liceul «Lumina» şi biserica Sf. Ilie, un mic portofoiiO de piele neagră, eonţinînd o mică suină de bani şi mal multe uoliţe şi reci-pise de plăţi fiscale. Cel care l-a găsit este rugat să-l aducă la casele din Calea Rahovel, 46 uude va primi o bună răsplată. 1-23 2-2 1 >1^. ilevici Vindecă printr’un proeedefl special, maladiile de femei precum şi cele sifilice într’un timp foarte scurt. Blennoragia (Sculamentul) vindecă radical in 8—9 zile. ConeuMaţiunl de la ora 2 piuă la ora 5 No. «1. .Strada Caro!. No. 31 Intrarea prin Strada Şelari No. 17 (Colţul). - PENTRU SĂRACI GRATIS - 7a-«« Bogat asortiment de arme de Tlnătoarc de ot felu de la 75 Iei la ÎOOO lei bucata. Arme eu două ţevi pentru alice, cu cocoaşe şi fără cocoaşe,—puşcă-carabină o ţeavă alice, alta glonţ: puuşticu trei teri „Trio** două de alice alta de glonţ,— lCxprcs-Kiiic fin lucrate carabine de precise, „Rubin!** garau-tind tirul exactpluă la 14IOO metrii. Arme cu 2 perechi de ţevi. Carabine cu repetiţie importate direct din America Winchester, Colt, Martin, etc., cu 9,12 şi 15 focuri, recomandabile ca arme de apărare şi vi-uătoare la animale mari. Pusei de saioa de ia 20 lei la 150 lei bucata, pistoale de precisfe, de duel, etc. — Mare asortiment de REVOLVERE de toate mărimele şi de toate felurile do la 8 lei la 200 lei bucata. — Bogată colecţiune de obiecte de vinătoare şi accesorii de arme.—Se găsesc: toi felul de Cartuşe englezeşti «Eley» franţuzeşti şi austriaco. — Cartuşe produciud artiflfil pentru puşi.1 «al. 12, 16 şi revolvere cal. 7, 9, 12. Obiecte de Hcrlină: săbii, florete, rnăscl, etc. Atelier de reparaţii Mo II» ^issaiaii Culea Victoriei No. 44 II liCl'KEŞ’ri lingă farmacia Brus Col d’intiifi şi ccl mal însemnat magazin din ţara da ARME 70-35 sa www.dacoromanica.ro 4 EPOCA 7 CASA DE SCHIMB HESKIA & SAMUEL BUCURESCI [No. 5 Strada Lipscani No. 5 Cumpăr» şi vinde efecte publice şi face ori-ce schimb de monezi. Cursul pe ziua de 3 Iunie. 1806 Cump. Vînd 4«/o Rentă Amortinabilă. . . S7 88 5» Io » Amortlsabilă. . . 99 — 99 */« 6°/o Obligaţ. de Stat (Cov. R.) . 101 — 101 V. 6"/o » Municipale din 1883 97 — 97 V. 5°/o » » » 1890 95 V* 96 5“/« Scrisuri Funciar Rurale . 94 94 */. 5»/o » » Urbane . 90 — 101 */» 5°/o » » » Iaşi. 84 V. 85 */. ArtiunI Banca Naţională. 1550 1590 » » Agricolă . 200 — 805 — > Da "ia Romlnia asig. 402 — 405 > S-tea Naţionala asig. 415 — 420 __ S-tatea de CojstrucţiunI . 180 — 185 Florini valoare Austriacă. 2 11 2 12 Mărci Germane .... 1 23 1 25 Barnote Franceze . . . 100 101 » Italiene. . . . 89 — 93 _ » ruble liirtie . . 2 65 2 70 Imprimarea cu marinele dublu-cilindrice, din fabrica Albert & Cjl, Frankenthal si cu caractere din fonderia de litere Flinsch din Frank-furt AjM' ALBERT EN6EL Sc« CASA DE CONFIENŢĂ Fondată în BucurescI în anul 1853 Bucureşti, Strada Carol, No. 37 Recomandă onor. sale clientele cit şi p. publicului bogatul săO asortiment de : Lămpi de sistemele cele mal bune şi solide. Maşine cu lumina incandescentă, arzind cu spirt şi aplicabile la orl-ce lampă de Petrol. Sfeşni- |£ li |j ce şi Globuri pentru grădină. Porţelanuri şi cris- t -L|Mj « taluri franţuzeşti şi de Bohemia. Recitoare iĂŞgjB) sistematice pentru casă. Maşine pentru făcut îngheţată. Maşine pentru făcut unt. Maşine pentru tocat carne. Taclmurl de Alpaca pentru masă. Vas e smălţuite indigene şi streine pentru bucătărie. Orl-ce objecte necesare pentru casă şi bucătărie. Paturi de fler Iu tabli şi vergele Mobile de fler. Scaune de paie. Colivii pentru Papagali şi Canari Felinare şi coroane pentru morminte. Maşine pentru spălat ş stors rufe. Băl de scăldat. Băl de şezut. Aparate de duşi. Muşamale şi Linoleum. Petroliu indigen I-a calitate decalitru lei 3,50 franco la domicilia. Uleia de rapiţă dublu rafinat. Atelier pentru reparaţie şi comenzi pentru ori-ce articole de metsl. Serviciu prompt si preturi moderate se garantează 09 25-13 E. WOEEE Studii şi întreprinderi IHJCFRESCI 3.—STRADA SF. DUMITRU.—3 --4-*-i- Cel mai' mare deposit de toate articolele technice Tuburi de fontă, de fier fi de plumb Furtuni de cauciuc fi de cinepă pentru Vin şi Grădini | Pompe pentru Apă, Vin şi pentru Păcură gS~- Robinete (Ventile) pentru Apă şi Abur Cauciuc şi Asbest toate articolele. — Armature de locomobile şi de cazane. — Curele de piele şi Curele Balata. — macarale, Vârtejuri şi TrolinrI — maşine şi unelte de tot felul. Table «le fler, negre plumbate, galvanisate şi de zinc. \ ~ Oţel turnai englez şi Bessemer. — ATELIER de reparaţie de ort ce fel de 81 maşine FABRICA de objeote de fler şi alamă pentru J construcţinni de case. 50—6 A V I S Fac cunoscut că mal mulţi ageuţl de la alte fotografii, ca să facă mal lesne a-bonamente profiită de ocazie şi spun că sunt de la mine, de aceea rog pe onor. mei clienţi ca la facerea unul abonament să observe bine dacă chitanţa poartă iirma Ii. Vaisman Cunoscuta Fotografie aranjată sistem A la PARIS care s’a mulat din tiurtca cea mare, peste, «lrum In casele cele noul, Calea Rahovel No. 3, unde a fost Hanul Golescu în rina cu biserica Doamna Bftlasa. Intiiul institut de plasare autorisat de guvern Încă din anul 1882, recomanda institutoare, guvernante, menajere, bone de copil şi femee de casă. Acest institut este In corespondenţă cu slreinătate. M-me Itaudau Aleea Carmen Sylva alăturea ou Cismagiu 7* 25—14 APA MINERALA „MIRCEA” IAŞI-COPOU Autorizată do Ministerul de Interne, serviciul sanitar superior cu Oiicia No. 1208 din 24 Ianuarie 1895. Această apă, pe lingă că e un excelent purgativ, bună la luat şi fără a produce dureri, dar din cauza multor substanţe medicamentoase ce conţine, esperi-mentindu-se de mal mulţi d-nl doctori, sad constatat pînă ar um că, vindecă : boalele de stomach, dispepe-sielor ■ Bucureşti, Str. Clemenţei, 3 Lucrlnd mal mulţi ani In fostul atelier «LINDNER», sunt In măsură a executa cu cea mal mare acurateţa, eleganţă şi promptitudine, ori-ce lucrare atingătoare de a-ceastă branşă, cu preţuri mal reduse de cit orl-unde. Este suficient a mi se adresa o cartă poştală pentru ORl-CE COMANDĂ, pentru a mă presenta la domicilia. 75 LA DEP0S1TUL DE amerfcane veritabile HELI0S BucurescI. — Strada Doamnei No. 21 IS8TA. SOSIT-^I Maşina «Vulcan» Cea mal nouă invenţi-uue Americană indispensabil pentru ori-ce familie. Această maşină găteşte In 2 minute ori şi ce fel de Bucate, Cafea, Ceai, etc. şi arde cu petrol fără fitil, transfor-mînd Petroliu In gaz aerian, neeonsumlnd mal mult de rit o centime pe oră. Mare Deposit de Lămpi, maşine pcDtru lumina in-cadescentă cu spirt şi gaz aerian, precum şi maşine «Helios» pentru Petroliu. A. Recbcnberg 82 16—3 La Tipografia EPOCA se vinde liirtie maculatură cu 45 bani kilogramul, în pachete de 10 kilograme. Cel mal buu nutriment pentru Copil 41 Vindecă toate afecţiunile de stomach REPRESENXANT GENERAL PENTRU TOATĂ ROMÎNIA I. LOUIS KL1NGER BUCUREŞTI şi IAŞI (50-29) w. staadeck.hr MAŞINE AGRICOLE ŞI INDUSTRIALE VAR HTIRAiillt CALITATE SUPERIOARĂ „BREAZA” SOCIETATE ROMÂNĂ ANONIMĂ PENTRU FABRICAREA Varului Hydraulic şi a Cimentului Roman Mai înainte DAVIDESCU BREAZA & C-ie. PENTRU COMANDE A SE ADRESA REPRESENTANTULU1 GENERAL T, ZWEIFEL, Bucurescî, Calea Moşilor, 81. SM EA EREÎABjEEE SABjE GALAŢÎ, Strada Presei, 20 jj IAŞI, Strada de jos, 24. — SAtTDIRECTLAFABRICĂ — Gara O oi 11 an tio 42 25—25 BUCURESCI Strada Smîrdan, o. 121 Furniaorul OurţeT Rogaîe^ CASA [FONDATA IN ANUL 1865 SUCURSALE: Brăila, Graiova, Var na. "FuruiMor al M. S. Regelui, al domeniilor coroanei, al gcoalclor de agricultura, al fermclor-model ale statului roinin ţi bulgar, etc, A OFERĂ DOMNILOR AGRICULTORI a Ringuri unirertuale originale Sluti. Saeh —ţ. a se feri contra-facerl I SIMPLE, cu 2 şi 3 BRAZDARE—Conatruoţie Nouă de Oţel. Singurele pluguri adoptate la fermole-model ale Statului. 99 PATRIA 66 î/Mmi MuokMirk ■ gv/o rlcrA'_ Locomobile şi Treerătdre DIN FABB1CA RUSTON PROCfOR & Comp. LTD. L NC0LN Construcfiune nouă 1896. Cele mal căutate şi răspîndite în ţară. ISBÂNDA cu tăişul la dreapta NOUA MAŞINĂ DE SECERAT ŞI LEGAT SN0PÎ din fabrica MAX C0RMICK- Chicago - America. Uica maşină adoptată la fermele-model ale Statului si singura care atît ia toate exposiţie-le cît si pe cîmp a dobîndit un succes enorm fiind recunoscută de toţi oamenii competinţî ca cea mai practică. 150 BUCaŢI VINDUTE IN 1895.—Singurele secerătoare cu legat adoptate la fermele-model ale Statului. • SECERĂTOARE SI1UPIjJE BUST, COSITOARE RE liHV Mo. 4. — GREBLE RE J’/'.V. VAG0NETE ŞI ŞINE. Tot felul de maşini agrioole şi industriale, Grape vintur&toare, bătuse do porumb, CASE DE BANI |/|IQnH vînturStoare, Trioare, piotre de moart, eto. A II II A AU lllMfir — CATALOAGE ERAACO SI GRATIS — |iţj U U D D SOCIETATE ROMÎN DE ASIGURARE SI DE REASIGURARE CAPITAL, SOCIAL VĂRSAT LEI UN MILION Sediul Societăţeî: Bucureşti, Strada Smîrdan No, 15 Societatea «Patria» se recomandă pentru ASIGUBÂBi ASUPRA VTEţJEI pentru ras de moarte, asociaţiunl cu capital garantat, zestro: (cu încetarea plăţol premielor la moartea părintelui:) ASIGURĂRI ÎN CONTRA ACCIDENTELOR pentru cas de moarte şi do invaliditate, ludomnisure zilnică. Asigurarea colectivă a lucrătorilo din stabilimentele industriale Pentru prospecte a se adresa la Direcţiune şi la agenţiile din ţară 15 La Tipografia EPOCA se vinde hîrtte maculatură cu 45 hani kilogramul, în pachete de 10 kilograme. (£0-26) ALAMBICURILE DEROY-GARÂfiFIL PA URS- li A Mj A V 3 • Acest aparat este de o simplicitate extra-ordiuară şii serveşte pentru distilarea vinului, mustului de mere, del pere, de prbue şi de ori-ce fel de fructe. Cu el se poateţ distila tescovina, drojdiele de viu sau orl-ce soiţi, precum] şi florile, seminţele şi orl-ce fel de plante mirositoare.! Se poate fabrica cea mal bună ţuică, shjoviţă şi orl-ce! spirturl. Acest aparat este cu mult superior căznitelor şij Alambicurilor obişnuite, prin aceia că produce sad! din o singura dată gradul cerut sati prin rectificare dupăgjj voinţă, uu spirt rectificat de o calitate ma bună. cu o economie mal / trmmm. i - j mare de timp, de apă şi de con- ţJU PSi bustibil. Aâ A so adresa d-lul GEOKGI.S S,gpUj IA. CARANiFIL, Galaţi, saO la agenţii săi acreditaţi din diferite ^ v. ..'5*-ţărl şi localităţi. Depoul general Buourescl str. Doamnoî 27 casa. Bilcesco. BucurescI.~ Tipogra «Epoiiaca».—Strada r.l«m«»uţel, No. 3. www.dacoromanica.ro