SERIA n—ANUL n. No. 17l. numaruljo bani ARONinENTRLE Incop la 1 şi 15 ale Qo-cârelluni ţi se plătesc tot-d’a-una înainte In Bucureşti la Casa Administraţiei In judele şi streinătate prin mandate poştale Un an In ţară 30 lei; tn streinătate 50 lei Îase luni ... 15 » » » 25 » rel luni . . . 8 » » » 13 , Un număr In streinătate 30 bani MANUSCRISELE NU SE ÎNAPOIAZĂ REDACŢIA No 8—STRADA CLEMENŢEI—No. 3 Ediţia a, treia MARŢI, 4 IUNIE 1896. EPOCA NUMaRUL 10 BANI AMNUIIHILE In Bucureşti şi judeţe se primesc numai la Administraţie In streinătate, direct la administraţie şi la toate oficiile de publicitate Anunciurl la pag. IV...0.30 b. linia » » » III........2.— lei » » » » II........3.— » » Inserţiile şi reclamele 3 Iei rlndull Un număr rechifi 30 bani ADmftTIBTRAŢIA No. 8 - STRADA CLEMENŢEI - No." 8 CALOMNIATORII DAŢI JUDECATEI DE CĂTRE MITROPOLIT reşedinţele Consiliului liniduit Mitropolitul-Primai a adresat parchetului de ilfov următoarea peti-fiuue : Domnule Procuror, Prin numărul 3438 «le la iii Mal ii 18!>6 al ziarului «Voinţa Naţionalii», an» fost calomniat în chipul ccl mai ncomcnos. De sns pinii Jos tot ce se scrie privitor la mine în menţionatul număr al acestui zia»\ e minciună şi calomnie. Vă rog, «lomnule procuror, să chemaţi în judecată înaintea domniei • voastre pe autorul calomniilor «les-pre cari vorbesc, pentru a-şf produce dovezile, saii în cazul ««îmi n*o va putea face să-l trimeteţi înaintea Curţii cu juraţi, pentru a li o-sîndit conform legei. Alătur pe lingă aceasta şi pomenitul ziar eu articolul calomnios. f Grhenadie-JMitropotil Primai, 0 PRIMEJDIE PUBLICĂ Ultima fază prin care trece de două, zile afacerea cu Mitropolitul Primat, ne dovedeşte că guvernul actual a devenit o primejdie publică şi că atitudinea ori cît de corectă a unul cetăţean, viaţa sa nepătată, purtarea sa veşnic nebănuită, nu'I pot fi de nici un folos în dată ce Oculta va fi decretat moartea lui civilă. Intr adevăr, cum vrei să te a-peri, ce poţi să faci, cum să scapi, cînd te găseşti in faţa unei asociaţiunl de tâlhari, cari falsifică semnătura ta, îţi atribue acte despre cari nu al habar, şi în tovărăşie cu ocnaşii lor de la Slânic safi Cozia făuresc drame sîngeroaso in cari 'ţi desemnează rolul principal? Notaţi bine pină la ce grad merge cutezanţa acestor mişel. Cu bună ştiinţă, el să folosesc de o escrocherie săvîrsită in dauna unul preot imbecil, spre a schimba rolurile şi a vâri în această afacere pe un nevinovat. Le lipseau acte. El, şi! Parcă n'au la disposiţia lor pe Sărăţeanu şi alţi ocnaşi spre a compune acte cu duiumul. Apoi aceste preţioase documente, pe cari le cunosc bine el singuri de la început că sunt falşe, pentru cari i-am desfidat şi-I desfidem merefi, dar zadarnic, să le repro- ducă în facsimile, au neobrăzarea ticăloasă să le tipărească în Voinţa, afirmînd că sunt scrisorile Mitropolitului Glienadie. Din fericire aceşti îmbătrîniţl in rele, dar săraci în arta compunere! foiţelor dramatice, aceşti ţesători de romanu 1, conform sistemului Xavier de Montepin şi Ponson du Terrail, şi-au găsit el singuri pentru dînşil pedeapsa reservată în dramele pe cari au căutat să le imiteze şi unde vedem la sfirsit desvelindu-se intrigile miserabililor. S’ati dat singuri de gol prin complicele lor Voinţa Naţională, care astă-zl acuză serios pe Mitropolitul Primat că ar fi autorul unul omor,uitînd că în 1893 destăinuise tot dînsa identica tentativă de escrocherie a ocnaşului Mărgăritescu în dauna altul preot, cu acelaşi basmu. A voit Dumnezeu ca Mitropolitul Glienadie să aibă în această afacere ca martor în favoarea sa, ca apărător, tocmai pe uitucul acuzator de astă-zl. Să mulţumească lui Dumnezeu ! Dar ne apucă tremurai, ni se strînge inima cînd ne gîndim că soarta, cinstea noastră, au a-juns jucăria unor mişel cari te pot desonora în 24 de ore, te pot osîndi la munca silnică com-binînd crime, publicînd corespondenţe pe cari nu le-ai ţinut nici odată cu nimeni, plastrografiîn-du-ţl semnătura, invocînd chiar mărturia a doi, trei Sărăţenî şi a unul Mărgăritescu! Cu un asemenea sistem, cine mal poate fi sigur de sine? Ah debutat astă-zl cu Mitropolitul Primat, cine no poate asigura că mîine nu vor întrebuinţa aceleaşi arme spre a scăpa de un adversar politic primejdios? Locul unei asemenea asociaţi uni de făcători de rele nu este pe banca ministerială, ci in fundul ocnei, alături de tovarăşul lor Mărgăritescu. —----- ■ ■ , COMITETUL DE SALUT PUBLIC Partidul liberal, îngrozit «le fm*ia opiulmiei piihli«*«‘ a ales, în întrunirea «le la <1. StoieeNcn, iii» comitet de salut public de zece persoane, între cari «l«l. Molia, Dinu Drătiaiiii, l’rocopiu, ete.!! Acum norodule îngrozeţ-te-te! CUM S’A PUS LA CALE AFACEREA MĂRGĂRITESCU Aiicliela Iui Suraţeanii. — Mano-perile parchetului. Mistili- earca IU. S. Regelui. Ancheta lui Sărăţeanu. De trei luni Sărăţeanu a fost însărcinat de Stătescu ca să facă o cercetare cu privire la afacerea ocnaşului Mărgăritescu şi să implice într’însa pe Mitropolit. Munopcrlle parchet ului. Iată cîte-va din manoperile întrebuinţate de parchet în această infernală machinaţiune. Arhimainlritul Dainas-cliin a fost «lespăguhit «le suma «le 2.000 lei ee pretindea că-i «latoreşte Mitropolitul, eu condiţia ea el totuşi sa pornească proces în contra I. P. 8. 8. însuşi Damaschin a mărturisit aceasta. A doua manoperă a fost că Sărăţeanu, care a văzut de mai multe ort pe Mărgăritescu, a făcut toate presiunile posibile spre a smulge de la ocnaş declaraţiunî ce acest miserabil credea că pot a-tinge pe Mitropolit. După cîte ştim, Sărăţeanu a isbutit în această parte a misiuneî sale. Un amănunt în această privinţă, pe care îl putem dovedi, e că la penitenciar s’aiî primit ordine ca să se lase liberă corespondenţa lui Mărgăritescu, fără a fi deschisă şi văzută de grefier. Mistificarea M. S. Regelui Suntem In măsură «le a afirma că R. $. Regele, ezltfiul să admită cererea guvernului de «lare in judecată a Mitropolitului, a fost convins prin piesele <*e-î s’att arătat In ataeerea Mărgăritescu. Ce-i drept nu i s’a afirmat că pretinsele scrisori ale Mitropolitului sînt scrise de mina lui, dar lăsîndu-se lucrul acesta ne precizat s’a afirmat Suveranului că din ancheta făcută de Sărăţeanu este neîndoelnic că Mitropolitul era în legătură cu ocnaşul Mărgăritescu. Pe baza acestor piese falşe şi a anchetei infame a lui Sărăţeanu s’a smuls Regelui autorizarea de a se da în judecată pe Mitropolit. GENERALUL-CIOMAG IN Delegaţiunea austriacă Stupiditatea răutăcioasă debitată de ministrul de râsboiu, generalul Budişteanu, pe socoteala puştel cu care e înarmată oştirea noastră, a alarmat străinătatea. Zmintita afirmare a ministrului că puşca Mannlicher e un ciomag, a provocat o discuţie în Delegaţiunea austriacă, întrunită acum la Pesta. In cursul discuţiei budgetului comun al râsboiulu!, unul din delegaţi, d. D-r. Rusş, a ridicat ces-tiunea, cerînd desluşiri ministrului de răsboiu al imperiului austro-ungar. Iată, textual după Nene Freie Presse, rezumatul acestei discu-ţiunl: La titlul 2, Armament. Delegatul d-r. Russ atrage a-tenţiunea asupra faptului că actualul ministru de răsboiu ro-mîn, a caracterizat puşca Mannlicher, introdusă de predecesorul său care aparţine partidului advers, ca «bastoane*. Deşi acolo (în Rominia) ura de partid dă flori curioase (sonderbare Bluihenjto- www.aacoromamca.ro tuşi această afirmaţiune oficială e uimitoare şi poate chiar îngrijitoare. Oratorul roagă deci pe ministrul de răsboiu să dea lămuriri asupra esperienţelor noastre cu puşca Mannlicher. Ministrul de rSsboî, d. de Krie-ghammer, constată că, cu privire la puşca Mannlicher si la muniţi-unea eî toate experienţele făcute n’au fost de cât favorabile. Să se observe că ministrul de res-bol al Austro-Ungariel, în respunsul ce l-a dat, a trebuit să menajeze dobitocia veninoasă a strălucitului nostru ministru de resbol. Cu toate acestea, a trebuit să osîndească, fie şi cu menajamente, pe generalul-Ciomag. GUVERN CU CERTIFICATE Guvernul actual a ajuns In halul slugilor cari voiesc să intre la stăpîn şi nu sunt crezute asupra antecedentelor lor de cit pe baza certificatelor emanînd de la casele unde au mal servit. Guvernul colectivist ş’a mlncat credinţa In aşa grad, în cit cuvintele sale aii nevoe spre a fi crezute să fie însoţite de un certificat. Dar nu ştim cum se face că nici certificatele pe cari le scoate merefl guvernul la iveală nu aii darul să’l descurce, ci din contra 11 fac mal răii de rîs. Să nu mal vorbim despre certificatul de bune purtări pe care l’a dobîndit de la Căldăruşanî din partea Mitropolitului Primat, certificat dat astă-zl şi urmat a doua zi de o protestare către Rege din partea aceluiaş Mitropolit. Ceva proaspăt de tot este ultima scrisoare a d-luî Dim. Giani către direclornl Voinţei Naţionale, pe care gazeta colectivistă o publică par’că ar fi un certificat din partea d-lul Giani aprobînd purtarea guvernului în cestiunea cu Mitropolitul Primat. Din nenorocire a scrîntit’o şi aici Voinţa, căci d-nu Giani nu are în epistola sa, certificat un singur cuvînt de aprobare pentru actele guvernului. D-sa se mulţumeşte să spue că nu l’a consultat nimeni asupra acestui punct, şi că nu are obiceiul să-şi dea părerea cînd nu este consultat. Cu alte cuvinte, scrisoarea în loc să fie un certificat satisfăcător, e un boblrnac la a-dresa guvernului, care n’a avut delicateţa să ceară avisul d-lul Giani în cestiunl de o asemenea gravitate. Şi Voinţa publică boblrnaeul cu aceeaşi uşurinţă cu care a publicat alt certificat de bune purtări dat escrocului Sărăţeanu de către un oare care Profir Sărăţeanu, care în ajun denunţa pe procurorul general ca hoţ de lemne. Complimentele noastre. Hupă opt tuni tle pu-rernăminl, liberalii aii tlevenii atit de odioşi in cît şeful lor na mal poate sta in casa de cil aparat tle cordoane de jandarmi si nu mai poate esi pe stradă fără a fi huiduit, insultat si scuipat, Bfepreşit tle saprobăm aceste proceăeuri si condamnam eu toată enerpia pe indivizii cari s’au dedat ta asemenea excese in contra şefului puver-n erfui. JYu putem totuşi să nu privim ca un simptom af situutiunei si al discreditului liberaţilor, scenele ce sfau petrecut eri in Capitulă. Huiduit in Transilvan ta si huiduit in Siururesti, huiduit in parlament şi huiduit in fară.purernuf liberal nu-şi mai păşeşte reazămul "de cit in temerea ee o inspiră un puvern de teroare prin procedeurtle sate poliţieneşti şi prin procesele infame ee le înscenează asocialiunea Stătescu-Sărăfeanu. NUVELA «il HIAT A POZNAŞA I Acea ghiată fină — ca să ne scăpăm mal iute de lucrul greii de spus — a fost scoasă din picior de elegantul tlnâr în plină serată şi lu mizloeul celei mal bune lumi. 0 ! domnilor ! cît de bine crescuţi aţi fi, nu vă grăbiţi să strigaţi împotriva acestei necuviinţe a tlnărulul elegant, şi cel dintre d-v. care nu iartă dorinţa de a desmierda—sub masă —pulpele unei femei iubite, să-I a-arunce piatra cea d’intll. Sică Pietroşanu—fie numele Iul— nu era nici cocoşat şi nici cu picioarele băţoase. Avea talie zveltă, picioare uşoare la dans şi mal avea încă nişte mtinil de o dibăcie nemaî pomenită, şijcel mal iscusit boscar ar fi fost mîndru să’l aibă de elev. Cum dracu făcea el nu ştiO, dar la un moment dat ceasoarnicile sburail dintr’un buzunar în-tr’altul, aurul ÎI curgea printre degete, flori răsăreail — ca din senin — printre creţurile hainelor, pe la cheotorl, la cravată, în buzunar, aşa de multe că putea să împodobească toată societatea frumoaselor dame din salon. El era copilul rlzgîiat al cucoanelor mal tinere şi acest fapt poate 11 împinse mal mult cînd se amoreză lulea după tînăra soţie a generalului Tarhon, al cărui grad e de ajuns spre a’l ghici vîrsta. Hei! dragul meii cititor, de la aceste cuvinte să nu porneşti la vr’o încheiere sucită, căci n’ar conveni eîtu-şl de puţin generalului meti, căci bravul militar era brav în toate şi tinerii tecuşorl cari ’şl răsurcafi aceea ce era numai o iluzie încă pe buze, nu puteafi să egaleze pe general lu nimica, după cum nu’I puteaQ egala în grad. II Am zis că faptul se petrecea fntr’o serală din lumea bună. Se dansa Iu saloane; generalul tăinuia cu clţl-va bătrînl învăţaţi intr’o odăiţă vecină cu camera prefăcută în sală de joc. El ’şl aruncă nepăsător privirile sale înspre partea jucătorilor şi fu o clipă uimit. El, drace! zise el, punlndu-şl ocliianul, nu mă înşel.... da, nevasta mea stă la masa de joc. Şi eu o credeam că învlrteşte vr’o polcă. Trebue să fie tare obosită, mă duc s’o tachinez niţel. Şi părăsi societatea sa, Indreptlndu-se către jucători. Lovindu-se, nu ştiă de ce, scăpă ocliianul jos, şi plecîudu-se ca să’l ia văzu sub masă o ghiată lustruită trasă din piciorul proprietarului sân, care picior încălţat cu’un ciorap fin de mătase neagră, desmierda piciorul generalei, ohservîud tot de o-dată că aceasta ferea neîncetat piciorul ocupat stăruitor cu căutarea aceluia al săfl. El! zise bărbatul, împrumuttnd o imagine scoasă din profesiunea sa, locul e atacat, dar se apără. Sosesc la vreme. Atunci, liniştit şi zîrabitor ca şi cum n’ar fi văzut nimic, rezemat de spatele scaunului pe care sta generala, tntreblnd-o despre norocul el la joc, povăţuind-o, critietn-du-I greşelile, el să dădea la un exerciţiu care ar fi inspirat unul autor de comedii o situaţie de un comic fără seamăn, scoasă din greutatea execuţiei, generalul se căznea s’apuce cu vîrful cizmei gliiata de sub masă, spre uimirea tuturor celor pe cari 11 atingea, precum şi a generalei care ÎI repeta mereiî: — Dar, dragă, ce al de ’ml mişel scaunul aşa? 0 să mă apuce migrena. In acest moment, stăplnn casei veni să roage pe Pietroşanu să-I facă vr’una din scamatoriile alea ale Iul. — Sunt la ordinile d-tale, doamnă, zise el distrat, preocupat cum era de mişcările inexplicabile aie generalului, care tocmai atunci se plecase spre a lua ceva şi se sculase numai de cît. — Clud, domnule Sică? zise cucoana nerăbdătoare. Acum! acum, doamnă! răspunse Pietroşanu, căutînd cu piciorul ghiata sa, reln-cepînd slujba pe care o făcea mal adineauri generalul, şi cel de fată zbucniră In hohote de rîs, ceea ce nu îndrăzniseră să facă Iutii a oară, şi stăpîna casei,mirată de ntîla aşteptare, cu braţul Întins, se întreba dacă avea s’o ţie mult. Daniele, nerăbdătoare, veneart cu grămada să sporească puterea rugăciune! pe Ungă tlnărul iscusit; trebuia să iasă la un fel! Şi tlnărul nostru eşi dar numai cu o ghiată, căci şi el se plecase şi constatase dispariţia nefericitei ghete şi s« 2 EPOCA Întreba, neliniştit, cum putea sft-şl explice lntlmplarea asta. III Faptul că se prezintă numai cu un picior Încălţat provocă hohote de rls, apoi aplause Întovărăşite de rlsele vesele. — Ah! e o scamatorie! e vr’o poznă! Copilul rlzgîiat al damelor zlmbi fără poftă şi Inglnâ, oferind plouat braţul sân utlt de mult aşteptat: — Da, doamnelor, este .... o poznă! Un urlet de bravo! un răpăit de plezni- turl din mlinl, primiră cuvintele sale, pe cînd el ’şl zicea : «da! o poznă care s'a făcut pe socoteala mea; nu prea’l găsesc de haz, dacă l-aş şti .... Apoi trăznindu-I o idee : — Ah! dacă ar fi generalul ?... mişcările Iul ciudate ... şi apoi l-am văzut pleetndu-se ... El e! Şi couduclnd dama sa, el căută să se a-propie de general. Izbuti; atunci cu dosul palmei Îl lovi peste buzunarul hainei unde bănuia el că e ghiata (fiind-eă ghiata aia cum am spus era tare fină aşa că se putea băga şi într’un buzunar. Şi, apoi, chiar dacă nu s’ar putea băga, treceţi şi dv. o minciună spusă pe faţă ; păcatul mărturisit e pe jumătate ertat...) dar Sică şopti: nimic! Voi să cerceteze cel-l’alt buzunar, dar generalul se mişcase şi trebuia să treacă In partea cea-l’altă. — Dar unde mă duci, d-Ie Sică ? ll Întrebă doamna pe caic o tîra cu el. — In... la... In salon, doamnă; şi cum trecuse unde vroia, Începu să pipăe buzunarul. Nouă sttnjinire pe care n’o prevăzuse : braţul săfl pe care se sprijinea acela al damei II făcea imposibilă cercetarea. El oferi atunci pe cel-l’alt. sub cuvlnt că avea o rană vechie, aşa că putu să se dea la e-xereiţiul dorit. Dedata asta el fu asigurat. «Acolo este!» îşi zise el, şi se glndi atunci ci soţul adoratei sale o fi surprins micul săfl exerciţiu de sub masă. Intră In salon. Toată lumea era acolo; se formase o galerie şi se aştepta scamatoria — dacă vă place termenul — pe care o promisese Sică. N'avea ce să facă. Acum haide ! lşl zise amorezul nostru, fie ce o fi ! — Doamnelor, zise el, ’ml- am pierdut ghiata ; nu o am la mine, vedeţi-ml buzunarele, (şi le întoarse pe dos) vedeţi sub haină, vedeţi vesta (şi o descheie) vedeţi-ml benţile (şi le suflecă piuă la umeri) ast-fel doamnelor şi domnilnr nimic In mîinl, nimic In buzunare. E vorba să ştim unde este lucrul pierdut; nimic mal uşor; numai un desctntec lntîl. Ziclnd aceasta,îşi acoperi ochii cu o mină, luă o poziţie gînditoare, apoi fără să-şi ia mina, numără: — Una, două, trei, patru, cinci, ghiata mea, zise el, este în buzunarul stîng a celei de a şasea persoană din dreapta mea. Acea persoană era generalul. — Nu-I prost! se gîndi acesta şi supu-nindu-se strigătelor: «Caută ! caută, generalul scoase din buzunar ghiata cu pricina. Se aplaudă zgomotos; apoi după cîte-va şopăiell, mal multe glasuri strigară: «S’a Înţeles cu generalul». Tînărul protestă. Atunci, mal fă o dată aceeaşi scamatorie, i se strigă. — Uite, uite ! zise o damă,generalul vorbeşte la urechie cu Sică ; aii fost înţeleşi. Generalul afirmă că nu era nici de cum Înţeles cu scamatorul. — Dar de ce 11 vorbial la urechie ? întrebară el. —Pentru că aţi zis să repete scamatoria, eh i-am spus încet că sunt scamatorii cari nu pot să se repete, nu-1 aşa domnule ? — Tocmai, generale, şi o să-ţi urmez po-vaţa, doamnelor o să vă fac altă poznă. Si făcu o a-doua, o a treia şi alte multe, dar pe lingă aceea cu ghiata ah rămas fără nici un interes. {Ştiri militare Comitetul consultativ al cavaleriei va fi convocat peste cîte-va zile pentru a se pronunţa asupra unor modificări pe cari d. general Bâicoianu voeşte a le introduce, în urma invenţiunel podului de îmbarcare, In regulamentul de imbarcare şi a regulamentului pionierilor de cavalerie, a căror echipament chiar urmează a fi modificat din cauza unor noul instrumente ce ah în cu-rînd a fi puse în serviciul trupelor cava. FOIŢA ZIARULUI «EPOCA» 25) HENRI «RfcTIIXE TAINA MORTULUI El o iubia mal bine ast-fel de cît în mî-nie şi indignaţiune ; inima sa îl sfătuia a-cum să-şi arate indnlgenţa, chiar ertarea, pentru această creatură pedepsită atlt de crud, pentru o faptă nesigură şi de sigur că afară de orl-ce proporţiune. Că Estella ar fi putut să fie culpabilă de o imprudenţă, de o lipsă de consecuenţă în idei putea să admită aceasta . O vină adevărată ? El nu credea aceasta nici pentru un moment chiar. Trista sa tinereţe, izolarea sa reală în mijlocul lumii, nu contribuiah oare să o scuzeze ? Şi or care ar fi fost vina sa, nu era pedepsită In de ajuns ? Puţină indulgenţă nu i se datorea oare ? Aceste gîndirl vagi, turburase somnul lui Beuoist; deşteptarea sa simţi acea dulceaţă particulară diinineţelor, cari urmează marile sforţări de voinţă ; examenele, de exemplu. Cu o încetineală cu totul diferită de regularitatea sa ordinară, el se îmbrăcă, dejună şi eşi, găsind aerul dulce, trecătorii politicoşl şi Parisul admirabil. Din ordinul d-nel de Beaurand el fu primit In etajul de jos. Vasta clădire era lenei. Prima şedinţă se va face Joul. Vineri se vor face experienţe la rampa militară de la Gara de Nord si Slmbălă comitetul se va transporta la Giurgiu pentru a se' experimenta cu escadronul permanent al regimentului 10 călăraşi imbar-carea pe vase. *** Mal mulţi ofiţeri din cel brevetaţi de Stat-major, cari nu ah stagiul la trupă prescris de legea de înaintare, vor fi ataşaţi pe la regimente pînă la îndeplinirea acestor stagiurl şi înlocuiţi la serviciile de Stat-major prin ofiţerii aflaţi la trupă cari Îndeplinesc deja toate condiţiunile pentru a fi avansaţi la prima oeasiune. * * * D. general Borănescu, secretarul general al ministerului de resbel, obţiulud un congediu de 60 zile cu începere de la 20 Iunie pentru căutarea sănătăţel sale, va li înlocuit în tot timpul absenţei sale prin d. colonel Eustaţiu, şeful direcţiunel personalului de la acel minister. * * * S’a dat ordine serviciurilor de geniu din comandamentele corpurilor de armată de a pre«enta o situaţie exactă de numărul de pichete strict necesare ce trebuesc construite pe frontiere şi a presenta două mo-delurl-tip deosebite, unul pentru pichetele din regiunole muntoase, cari vor avea o construcţiune specială şi un altul pentru cele de cîmp. £¥FOB9EAŢn Somăm pe guvern să dea la !nmină fotografiile prelinselor scrisori ale Mitropolitului către Uamascliin. Somăm pe guvern să publice ancheta făcută de&ă-răţeanu în afacerea Măr-găritescu-I>amaschiu. Sîmbăta viitoare partidul conservator din Iaşi va ţine o întrunire publica în cestiunea Mitropolitului Primat. Un confrate indus în eroare a spus ca s’a hotărit de consiliul comunal prelungirea bulevardului E-lisabeta pîna Ia Cotrocenl. Nu numai că aceasta lucrare se decisese de fostul consilia comunal, dar sub fosta administraţie sa făcuse şi toate exproprierile, sa executase canalurl pînă la Cotrocenl şi se contractase pavarea în urma u-nel licitaţi uni. Asemenea este o eroare ceea-ce se zice că acum s’a hotărît facerea Bulevardului Schitu-Măgureanu. Planul acestui bulevard era deja făcut sub fosta administraţie şi executat în parte, mal multe exproprieri să şi făcuseră şi mal multe se trimesese la juraţi. Incrucişătorul «Elisabeta» va pleca în curînd la Odessa, pentru a readuce în ţară pe AA. LL. Regale Principele şi Principesa Rominiel, cari actualmente se află la Moscova, ca oaspeţii marelui duce Sergifi. PARCHETUL IA CÂLDlRUSAHI l>iu ordinul tovărăşiei Stătescu-Hărăţeanu-TIărgăritcscu, nlaltă-seară a plecat la ( uhlăruşani procurorul Măvescu cu iustrucţii speciale de a Încurca pc Mitropolitul B’rimat Intr'o nouă infamie. Fiind la monăstirca Ceruica, tristă In luxul săh ; parchetele ceruite luceai! ca oglinzile, picturile şi aurăriile, restaurate pentru căsătorie, străluceau în tăcere şi solitudine . Theodor se simţi mişcat revăzînd toate camerile, pline de sgomot şi de mişcare; împins de o impul-siune uereflectală, el pătrunse piuă în mijlocul salonului, unde schimbase cu Raymond ultimele cuvinte în cari se afirma amiciţia lor trainică şi solidă, şi de acolo, se întoarse pentru a privi locul unde ochii săi se oprise asupra Estellel, pe cînd ea vorbea cu amicele sale. Acolo unde el o contemplase In albn toaletă de nuntă, el o văzu acum înaiutlnd spre el, învestmlnlată în negru. Ea crescuse poate : de sigur talia sa deja aşa de nobilă se înălţase şi se subţiase încă ; mersul era mal ferm şi mal grav ca altă dată; simţeai că sarcina vieţii se abătuse pe tinerii săi umeri, fără a’I face să se îndoiască. Cu repeziciune, ca şi cum ar fi comis o indisereţiune, Benoist înaintă spre ea. — Ertaţi-mă, zise el Intîlnind-o ; nu am putut să mă opresc, de a nu mă duce acolo... acolo am văzut pe Haymond pentru ultima oară. Estella privi pe Raymond drept în faţă ; ochii lor pătrunseră în fundul sufletelor, şi el simţi că de atunci înainte nu mal putea să o bănuiască, nici chiar de greşeala cea mal uşoară. O mare ruşine însoţită de o căială profundă, coprinse pe Benoist; el lăsă ochii în jos, incapabil de a zice ceva, şi urmă în tăcere, ca un cline supuse, pe d-na de Beaurand, care’l conduse într’un salon n-proape de intrare. — D-na Monelar e suferindă, zise ea a-şezîndu-se, şi arăttudu-1 un scaun, ea este în pal şi vă roagă să o scuzaţi de altmin- ftărnţcanu ţi ftăveacu aii izbutit Mă silească, «lupă cine ţtie clte a -ine ■■ in ţări ţi făgăduieli, pc vr'o patru călugări analfabeţi ca s& semneze o declaraţie, că Mitropolitul Primai ar ti vtndut acum clţi-va ani nioiiăstircî Cernica nişte odoare Ncunipe ale bisericel episcopale din Curtea de Argeş pe preţul de 4000 lei. Odată fu posesiunea acestei declara ţicnii, tovarăşii Iui Mărgări-tcscu au însărcinat pe procurorul Să v eseu să meargă la Căldării -şani pentru a interoga pe Mitropolitul Primat. I. P. W. Na a declarat eă această Înscenare nu este «le cît o nouă infamie, fu contra căreia va şti să se apere. înregistrăm cu părere de răfl ştirea despre încetarea din viaţă a d-lul Nedelcu, directorul serviciilor comunale şi judeţene de la ministerul de interne. Liberalii disidenţi din Iaşi vur ţine o întrunire publică la 15 Iunie. încă o data întrebăm pc guvern dacă este adevărat că are de gînd să sâvîrşeascâ un nou sacrilegiu, punînd statua lui I. Brătianu pe locul unde a fost altarul bisericel Sărindaru, înlocuind cu un monument profan monumentul religios al lui Matei Basarab, ce se proiectase. O persoană îi* poziţie de a fi bine informată ne asigură eă tovărăşia Nfătcscu-Să răţea n ti -Măr găr i t ese n t i -clneşte o mulţime, de înscenări pentru a da în judecata tribunalului, eît mai curînd, pe Mitropolitul Primat. D. general Iarca, comandantul corpului al 4 de armată, terniir nînd inspecţia regimentelor de infanterie concentrate, din tot raionul comandamentului său, a a-dresat un raport detaliat d-lul Ministru de resbel asupra mersului instrucţiei şi a tragerel în ţintă. Conform ordinelor ce a primit de a menţiona şi despre eficacitatea tirului, d-sa vorbeşte în raportul său în termeni foarte avan-tagioşl despre arma Mannlicher, a-tît ca preciziune cit şi ca soliditate. «Galaţii» spune că Vineri şi Sîm-bătă portul din Galaţi a fost foarte animat. Această animaţiune nu se datoreşte însă transacţiunilor comerciale, căci ele ad continuat a fi foarte slabe, ci sosirel coincidate a mal multor vapoare maritime. Intre bastimentele sosite cităm : trei vapoare ale societaţel ruse Ga-garin: «Bolgaria» «Cneaz Gagarin»• şi «Rus». Apoi vaporul «Castore-Lovd» sub pavilion austro-ungar şi vaporul «Les Reaulx» sub pavilion britanic. Acest din urmă va încărca grîU. teri ea v’a explicat erî cred, ceea-ce o preocupă... Răul este fără remediu, după cit îmi pare... Cu toate acestea dacă s’ar putea face ceva pentru a asigura repausul mătuşei mele, ar trebui făcute încercări, ori cit ar costa ele... dar numai pentru aceasta. — Numai? întrebă Benoist atins de această abnegaţiune, a cărei sforţare dureroasă şi ascunsă el o simţea. Şi pentru d-voastră doamnă? Ea ridică capul cu mindrie. — Eu ? zise ea cu blîndeţe, pe care gestul săh nu o făcea să se prevadă, eh n’a-ştept nimic, nu sper nimic. Pentru-ce m’aşl preocupa de lucruri pe cari nu pot să le împiedic? D-na Montclar mă iubeşte şi mă stimează, aceasta ’ml ajunge. Theodore se simţi rănit; dar rana sa îl cauză o durere fără iritaţiune; nu meritase el oare aceasta, şi de o sută de ori mal răh chiar? — Doamnă, zise el Încet... El se opri. Cum să imploreze ertare de la această femee ofensată pe nedrept şi lu mod atlt de odios ? Singurul fapt de a se scuza nu era oare o ofensă mal mult? Ea aştepta ceea ce a-vea el să spuie, şi el trebui să vorbească. — Doamnă, zise el cu o mare sforţare, înţeleg şi admir devotamentul d-v. pentru d-na Montclar, dar nu aveţi numai pentru dlnsa datoria de a lupta, ci şi pentru d-v... — Oh! eh!... zise Estella cu un gest de mulţumire! Dacă aşi avea nenorocirea să pierd pe mătuşa mea, de opiniunea lumii nu mi-ar păsa de fel! — Trăiţi In lume, cu toate acestea.... Ea făcu un semn negativ cu capul. — M’aşl duce unde-va la ţară, vreah să devin folositoare dacă voih putea; aşi schimba numele care mi-a adus o aşa grea Serbarea artistică «Ic la Ateneu Vineri seara a avut loc în sala cea mare a Ateneului Romîn «Marele Festival Artistic», organizat de cercul Amicilor literaturel şi artei romîne, în onoarea memoriei lui Vasile Alexandri. Mal mulţi artişti de merit, cad-ra Assan, d-nil D. PopovicI, Dinicu şi corul mitropolitan din Iaşi sul) direcţiunea d-lul G. Musîcescu, cu mal mulţi artişti al Teatrului Naţional, au dat bine voitorul lor concurs pentru deplina reuşita a acestei serbări. Programa a tost din cele mal a-lese şi executarea n’a lăsat nimic de dorit. MM. LL. Regele şi Regina, in soţiţl de d-nele O. Mavroeni şiBen-gescu şi de d. col. Priboianu, aU bine-voit a onora cu înalta Lor prezenţa aceasta serbare, care nu a fost pentru executanţi de cît o serie neîntreruptă de succese. Tovărăşia Stăteseu-Sărâţeanu - Mărgăritescu Ancheta luî Sărăleami.— Rin minierele parchetului. — Coiul lotul «le Mululc publică Anchefa iu: Sărăţeantt Sub inspiraţiile Iul Slătescu, procurorul general al Curţii de Apel din Capitală pregăteşte o infamie din cele mal mari, un proces scandalos, un adevărat atentat în contra celor mal elementare noţiuni dejustiţie. In două rîndurî a fost la penitenciarul dela Slănic pentru a instrui pe criminalul Mărgăritescu cum să depună în contra Mitropolitului Primat. Apromisluî Mărgăritescu o apropiată graţiare, i-a dat avantagiul, în contra legeî, să corespondeze liber, fără controlul direcţiei penitenciarelor, etc. numai pentru ca să se preteze la toate înscenările odioase ale lui Stă-tescu. I>in misterele parchetului Săptămîna trecută a fost Sără-ţeanu mai pe urmă la Slănic. Ce se plănueşte în cabinetul luî Stătescu,—e un mister. Parchetul a devenit de asemeni misterios ; iţi face impresia unei inchiziţiunî spaniole. Boul procurori sub direcţia Iul Sârăţeanu ticluesc la întuneric fel de fel de acte şi infamii. Pentru a avea la îndemînă pe asasinul cu care guvernul vrea să Urască pe Mitropolitul Primat într’un proces scandalos şi mizerabil, Sârăţeanu a hotărît să aducă' pe Mărgăritescu la Văcăreşti. Se spune chiar că acest criminal se află deja de erî internat în acest penitenciar. N’am putut încă controla acesta ştire, de aceea o înregistrăm cu rezervă. E vorba ca Stătescu şi Sără-ţeanu să-l dreseze bine. Aşa se asociază bandiţii cu cel mal perverşi criminali! sarcină de întristări şi aşi trăi liniştită, cu numele marnei mele... D-şoara Brunaire; se va zice de mine: «E o fată bătrînă....» Ea rîse uşor, cu un mic rls trist şi scurt. El o asculta zdrobit. — Şi acel cari vă iubesc? zise el, simţind eî Însuşi absurditatea acestor vorbe şi ne puţind să le reţie. Ea îl privi eu o mare mirare. — Dar nu este nimeni zise ea. Amiciţiile mele de fată ah pierit în catastrofă. Şi apoi, cu bani, nu-mi voih face amiciţii cel puţin tot attt de solide, ori unde? Benoist păstră tăcerea un moment, eău-tlnd mijlocul de a-1 desvălui gtndirea sa. El o studia cu o salisfacţiune secretă; să vadă turburat dinaintea ci pe vechiul săh inamic, era o bucurie pe care ea o gusta în taină. — Sunteţi cu totul deziluziouală, zise el, lnfine, şi aşa de tlnără! — Am avut de ce, mărturisiţi-o, adaose ea cam brusc. Deci, domnule, mă veţi îndatora foarte mult prin tot ce veţi face pentru a linişti pe mătuşa mea; şi chiar, îu această privinţă îmi zisesem.... Dar vă voiu tace să aveţi o rea opiniune de mine. Theodore primi în inimă privirea ochilor Estelel cari îl ziceah : «N’al avut destulă rea opiniune de mine, şi fără nici o cauză? E trebuinţă oare să mal adaog încă ceva ? Ochii săi respunseră : Nu mă doborî te rog !» — M’ani gîndit că dacă aţi voi hă-nil ajutaţi, am putea să organizăm un mic complot pentru a da d-nel Montclar iluziu-nea unei bucurii... Ea este foarte bolnavă şi mă tem ca zilele să nu-I fie numărate. Doliul nostru şi starea sa de sănătate o vor Împiedica probabil să iasă tn iarna a ceasta : Dv. veţi fi însărcinat să o faceţi să comunice cu lumea exterioară.—Nu aţi putea, domnule, să-I spuneţi că se produce un Comitetul «le salute publică Şi în timpul cit frumoasa tovărăşie State seu-Să râiţean u-Mă r-găritescu pregătesc o nouă serie de plastografii şi înscenări odioase, comitetul de salute publică, compus în mare parte din nişte personagii ridic iile, caută a acoperi toate aceste infamii cusute cu aţă albă, caută a diviniza pe Mărgăritescu, care a omorit pe tatăl săîî şi pe nevasta-sa, caută a creea.... un contra curent în o-pinia publică şi a zdrobi acţiunea opoziţiei. /*, S. Aflăm că d. dr. Mino-vicl. şeful serviciului antropologic, face o lucrare importantă despre antropologie, în care va prezintă pe Mărgăritescu ca prototipul criminalilor. EDIŢIA a3-a (Serviciul Agenţie* Roniîne). Berlin, 2 Iunie. Li-Hung-Tchâhg a sosit ieri. Havana, 2 Iunie. Un consiliu do generali a decis să suspende operaţiunile militare din eausa ploilor. 1 Roina, 2 Iunie. Nişte depeşl parliculare din Massauah confirma ştirea^ piivitoare Ia achitarea generalului Ba-ralieri.—Sentinţa s’a citit azi.—Ea exprimă pâ-rerea de răh că nu s’a încredinţat comanda u-nnl general la înălţimea cerinţelor situaţiunel. Roma, 2 Iunie. Azi dimineaţă 350 marinari englezi, catolici printre cari 50 ofiţeri, ad asistat Ia liturghia celebrată de Papa in Capela Sixtină. — Sflutul Părinte a primit omagiul ofiţerilor englezi.—La eşirea din Capelă Papa a fost foarte mult aclamat de mateloţl. Apoi li s’a servit un banchet sub porUcaChar-leinagne. — Monseniorul Stonow şi căpitanul Graut ad[ ridicat toate In sănătatea Papii şi a reginei Vicloria. Maleloţil ad visital oraşul intr’o sută de trăsuri cari li se preparaseră de un comitet. Varşovia, 2 Iunie. Warschawski Dncvmik anunţă că 9 vagoane ale unul tren omnibus ad deraiat lingă Bresli-towsk. Doul călători ah fost omori ţi şi 5 răniţi în inod grav. Aceşti din urmă ad fost transportaţi la spitalul din Bresllilowsk. Barcelona, 2 Iunie. Numărul anarchiştilor arestaţi trece peste două sute. Aceştia vor fi transportaţi pe bordul mal multor cuirasele îndată ce va sosi escadra. Milan, 2 Iunie. La alegerea unul deputat in locul d-lul Bar-barbato, socialist, d-nu Muraţi, socialist, a fost ales contra d-lul Rossi, radical-conslituţional. Sofia, 2 Iunie. Azi dimineaţă a fost Întrunirea membrilor comitetului macedonirn local. — Municipalitatea a refuzat să pue la dispoziţia comitetului vr’o sală de şcoală. Avisul contramandînd tneelingul a fost lansat în mod arbitrar de preşedintele comitetului sub presiunea autorităţilor. Se asigură că întrunirea de azi n’a luat nici o decisiune asupra obiectelor la ordinea zilei. — A decis numai alegerea unul birod nod. Paris, 2 Iunie. La cursa Premiului mare din Paris «Arreau» a sosit ceid’intiid, «Cliampaubert» alp-loa şi *Mon-treuil» al 3-lea.— Toţi sunt cal francezi. reviriment în favoarea mea.., sau numai că de abia se mai vorbesce de mine ? Va li adevărat, fără îndoială ! Lumea nu se ocupă multă vreme de aceleaşi subiecte; ad trebuit circumstanţe într’adeyăr extraordinare pentru a face din mine jucăria el a-ttta timp. Nu voiţi, domnule, să mă ajutaţi in a-eeastâ operă în adevăr caritabilă? Această femele excelentă n’a meritat nenorocirea care o zdrobeşte... — Nici dv. doamnă, zise Benoist sculin-du-se. Ea lasă Ochii In jos pentru a savura dulceaţa nespusă a acestei vorbe, şi el rămaseră tăcuţi. — Eh, reluă ea cu o voce alterată, eh v’am spus că sunt resemnată, de mine nu-mi pasă... — II pasă însă orl-cul vă respectă, res-punse el inclinăndu-se. Ea se ridicase de asemeni, ceva îl strîn-gea gâtul şi o împedica de a mal profera un sunet. (Va urma). A VIS Compania do Gaz din Bucureşti are o-noarea a aduce la cunoştinţă onor. Public că cu începere de la 1/13 Iunie a redus preţul cokuiul de prima calitate fără praf la: Lei 55 tona de 1000 klgr. transportaţi în saci la domiciliul cumpărătorilor, Lei 50 tona de 1000 kgr. loco şi la Usiua de Gaz. , Direcţiunea www.dacoromanica.ro turburArile din creta (Prin fir telegrafic) Atena, 2 Iuuie. O luptă s’a dat la Aglua In Creta. Insurgenţii att bătut trupele otomane. In provinciile Kissano, Kydonion, Retimo şi Apoco-nona, s’a dat foc la 35 de sate. Pagubele se urcă la 1,000,000 lire turceşti, 25,000 persoane rămân fără adăpost şi fără hrană. Reaua voinţă a Porţii fată cu insurgenţii excită sentimentele patriotice. Ajutoare vin din toate coloniile elenice. O depeşe din Constautinopol zice că Poarta a adresat puterilor o notă zicând că propunerile Greciei sunt de neprimit, şi atrage a-teuţiuuea Europei asupra chestiunel Cretene. Atena, 2 Iunie. Afară de luptele semnalate prin telegraf, ziarele semnalează încă pe diferite puncte ale insulei Creta, ciocniri In cari trupele turceşti ar fi suferit eşecuri grave. — In o-raşul Retimo se semnalează tulburări. VICE REGELE CHINEI LA BERLIN Berlin, 12 Iunie. împăratul a primit pe Li-Hung-Tcliang Sn audienţă solemnă la palatul regal. împăratul, Prinţii familiei imperiale, cancelarul imperiului, baronul Marchall, demnitarii curţii şi statului, mal mulţi generali şi amirali aă asistat la ceremonie. Li-Hung-Tchang a rostit un discurs exprimând admiraţia sa pentru Germania şi menţionând relaţiunile acestei ţări cu China cari sunt din cele mal excelente. A exprimat mulţumirile sale pentru sprijinul dat de Germania În afacerea retrocesiunel lui Sia Tung şi a relevat meritele ofiţerilor instructori germani cari sunt În China. Li-Hung-Tchang a terminat discursul sett exprimând urarea ca o amiciţie eternă să fie Intre Germania şi China. împăratul a citit apoi răspunsul săi), care a fost tradus pe chinezeşte. împăratul declară că trimiterea unul ambasador este dovada unor sentimente reciproce de amiciţie şi speră că aceste sentimente afirmate In trecut, se vor desvolta pentru fericirea celor două ţâri. Roagă pe ambasadorul Chinei să transmită împăratului săi) cele mal bune ale sale urări pentru prosperitatea Chinei. Crime.—Dolicte.—Accidente.—întâmplări. DIN CAPITAL,.! Hoţ prins.—Un oare care Heinric Hacker, care dispăruse din Mizil după ce furase de la d. Condeescu instrumente mecanice In valoare de peste 2000 de lei, a fost prins de poliţia din Capitală şi arestat. Moarte subită.—ErI, după amiazl, pe clnd George Pop se preumbla prin grădina sa din strada Lacului No. 13, unde şi locueşte, a căzut de o dată jos şi a Încetat subit din viaţă. DIX ŢARA Otrăvită di* negligenţă.—Copila Sanda lu vlrstă numai de 2 ani şi jumătate, fiica locuitorului Ion D. Sandu din comuna Pi-teasca-Pasărea, judeţul Ilfov, juclndu-se cu o eutie de chibrituri ce a găsit prin casă, a mlncat una clte una gămăliile chibriturilor. Nenorocita copilă a fost apucată de nişte dureri teribile, In urma cărora a şi Încetat diu viaţă erl de dimineaţă. împuşcat din imprudenţă. — Locuitorul Petre Niculae din comuna Bălăria judeţul Vlaşca, umblând erl cu puşca, arma a luat foc şi a lovit pe un copil de 10 ani, anume Radu Sure, rănindul grav. Sărmanul copil a murit peste câte-va ore. O crimă. — Erl noapte lu Brăila a fost găsit mort In stradă, în apropiere chiar de prăvălia sa, tutungiul Ilie Damachescu. El avea o adâncă rană la gât făcută cu ascuţişul unul cuţit mare, şi urme de strangu-laţiune. Ucigaşul după ce l’a Înjunghiat, a pus cuţitul lu mâna victimei şi a dispărut. Până acum, cu toate căutările poliţiei, criminalul n’a putut fi descoperit. DIX STREINĂTATE Hoţi de femei.— In Turcia, la staţiunea termală Govola, situată în faţa insulelor Principilor, tilharil ah răpit, sunt acum câte-va zile, pe d-na Bauzeau, soţia antreprenorului stabilimentului de băl şi pe d-na Pavaghe-nian cu fiica sa. Dispariţiuuea acestor femei, furate de tâlhari a înspăimântat pe toţi vizitatorii staţiunel. Poliţia locală urmăreşte cu activitate pe Indrâsneţil bandiţi; până acum Insă nu li s’a putut da de urmă. ULTIME INFORMATIUNI D. Dr. Vasile Lucael s’a înapoiat erl la parochia sa din ŞişeştI în Transilvania. Primim de la d. P. Nicidescu, advocat în Craiova, un foarte interesant şi amănunţit articol cu privire la afacerea Mărgăritescu-Stătescu-Damaschvn. D. Nicidescu a fost advocatul luî Mărgăritescu la Curtea cu juraţi. Mîine vom publica acest articol. Comisarul comunal din hala Ghi-ka, a rupt alaltA-erl toate afişele a- nunţînd întrunirea publică la Dacia ameninţînd cu procese de contravenţie pe acel cari ar îndrăzni să ia parte la întrunire. Mîine vom publica amănunte de mare importanţă în privinţa modului tainic cum a fost adus în Capitală ocnaşul Mărgăritescu de amicul său Sărăţeanu, şi cum şi în ce scop a fost internat la Văcăreşti. Cu această ocazie cititorii noştri vor vedea ce infamii ne mai văzute şi ne mai auzite urzeşte ilustra tovărăşie Stătescu-Sără-ţeanu-Mărgăritescu. Studenţii plecaţi din Bucureşti, spre a asista în Bacăfi la serbarea desveluirel busturilor lui V. Alexandri şi M. Kogălniceanu, au refuzat să participe la banchetul organ isat de Comitetul serbăreL Mitropolitul Primat îndată ce a aflat acusările cari i se aduc prin < Voinţa Naţională >, a adresat directorului acelui ziar o telegramă de protestare şi înfierare. După ce oficiul Căldâruşanî a primit telegrama liberînd recipisa, a doua zi a înapoiat’o Mitropo-polituluî sub cuvînt că nu se poate expedia. Ştirea pe oare ani «lat'o la ediţia de dimineaţă, tn privinţa internării la Văcăreşti a asasinului VXărgăriteseu, se confirmă. Vineri seară ocnaşul Vlărgârite-scu, deghizat spre a nu putea ti recunoscut, a fost transferat In taină de la Slănic Ia penitenciarul Văcăreşti. Scopul aducere! sale aci e să-vtrşirea tocmeleî dintre ocnaş şi Ntătcscn-Sărăţeanu, dacă va depune fu contra Mitropolitului. Ca arvună a tocmeleî* Sărăţeanu l’a adus fn Rucnreşti de o-cam-dată, făgădui ndu'i pentru mai tîrztu graţierea. Amicul nostru, inteligentul şi simpaticul comerciant Nicolae St. Slănescu, a fost ales şi instalat casier al Societăţii economice—financiare Viitorul din Plo-eştl. Această Societate funcţionează de la 1884 cu un capital de aproape jumătate de milion. D. Mănciulescu, primarul oraşului Roşiori-de-vede, a fost suspendat din funcţiunea sa, în urma ce-rereî Ministrului Justiţiei, fiind dat judecăţii pentru neregularitâţl comise în exerciţiul funcţiune! sale. Erl a avut loc la Focşani înmormîn-tarea decedatului Grigore Bălănescu, deputat. In ultimul moment aflăm că guvernul a hotărît darea în judecată a d-lor colonel Costescu şi deputatul Vasile M. Kogălniceanu pentru pretins ultraj adus preşedintelui consiliului de miniştri cu ocazia manifestaţiilor de erî. Pe ziua de 1 Iunie aii fost deschise biurourl telegrafo-Poştale in comuna Perieţl din judeţul Olt şi la staţiunea balneară de la Govora. Fostul stareţ al monăstireî Căl-dăruşanî, părintele Pafnutie, ve-nnit în Capitală pentru a preda catagrafia averei mitropoliei şi pentru a-şi lua bagaj iile ce se aflu la mitropolie, a fost arestat erî la orele 12 şi jumătate de agenţii poliţiei. El a fost brutalizat la poliţie, iar prefectul Stătescu la rîndnl său l’a bruscat într’un mod ordinar şi a dat ordin sergenţilor să-l ducă ca pe cel mai ordinar criminal la locotenenţa mitropolitană. Partidul conservator din Bacătl s’a abţinut de la serbările de des-văluire a busturilor lui V. Alexandri şi M. Kogălniceanu. Această abstinenţa se motivează prin următorul apel ce s’a tipărit şi distribuit in cîte-va sute de exemplare în Bacătl: Cetăţeni Băcăuani! Aţi citit cu toţii programul serbărel ce să pregăteşte pentru aşezarea în oraşul nostru a busturilor marilor bărbaţi cu cari se mtn-dreşle istoria noastră naţională. Nu am avea nimic de spus, căci asemenea omagii aduse memoriei marilor făcători de bine al României, ar fi menite a ne aduna pe toţi, fără osebire de credinţe. Insă momentul a fost răi) ales şi un punct din program rCfl alcătuit. Fie-care romin este aslă-zl in zile de doliu în urma loviturel indrăsneţe şi fără esemplu In analele ţărel, aduse bisericel şi datinelor noastre naţionale; prestigiul ţărel şi bunul renume ce căpătasem să acoperă azi de un văl, pentru ridicarea căruia va trebui reîncepută munca şi strădăniile unei întregi generaţiune. S’ar Ii cuvenit ca în proporţiunele măreţe al acestor umbre ilustre, asemenea serbări să se îndeplinească in momente anume alese, atunci cînd numai gloria şi fericirea patriei, atunci cînd numai cugetări liniştite şi senine, cînd inimele vesele şi neatinse de nici o jale, ar pune totul în complectă armonie şi într’un sentiment comun de pietate şi de veneraliune. Osebit de acestea, in program este introdus şi presenţa unei feţe bisericeşti al cărui caracter şi purtare in scandaloasa afacere a Sinodului nu poate de cit a scîrbi tot bun credincios şi pe fiecare patriot, şi cari sunt menite numai a produce cel mal adînc dispreţ. Cu toate acestea, dacă ar fi lipsit acel personagiu, totuşi poate am trece peste împrejurarea oportunităţii şi am suspenda pentru un moment orl-ce altă grijă. Insă în atare împrejurări deplorabile şi numai din cauza acestei considera-ţiunl găsindu-ne inimile întristate de cea mal adincă durere, este natural de nu putem participa acum la acea serbare, iar îndată ce vom reintra in starea normală de linişte şi de legalitate, vom şti a ne îndeplini ceea ce nu ne sfiim a numi «o sacră datorie». Facem dar un călduros apel la toţi acel ce se vor afla in comună simţire cu noi, spre a se abţine astă dată la participarea acelei festivităţi. Bacătl, 30 Maiă 18%. Semnaţi: T. Rafael, colonel Krupenski, A. Iamandi, N. N. Donicl. Nelegiuita locolenenţă mitropolitană în nebunia-i semeaţă a poruncit bisericelor d’a o pomeni la dumnezeescile lor liturghii. Aceasta este un sacrilegiu, de oarece chiar de s'ar fi produs o vacanţă normală la scaunul mitropolitan, după datina şi tipicul constant nu s’a pomenit nici o dată locotenenţa, ci «Sfintui Sinod îndreptăţitor al Legei». Prin urmare pseudo-locotenenţii s’au făcut vinovaţi de furt de cele sfinte, a-tribuindu-şî un dar ce nu li se cade după pravila bisericească spre cel mai mare scandal al credincioşilor, cari sunt in drept a întrerupe prin viii grăim pe preoţii oficianţi, spre a nu le impune in rugăciunea către Dumnezeu, această neruşinată erezie. Voinţa Naţională de la 1 Iunie a. c. publică o scrisoare a lui Profirii A. Sărăţeanu prin care declară că a iscălit prin surprindere peti-ţiunea sa către Primăria Comunei Gura Sărăţel, fiindu-I prezintată de un domn cu care Procurorul general se| găseşte în proces de posesie. Noi afirmăm încă o dată ca pe-tiţiunea este scrisă şi subscrisă de Profir A. Sărăţeanu, aşa că este opera sa şi nu poate fi iscălita prin surprindere. Dacă astăzi dînsul susţine contrarul, trebuesă fie o cauză necurata la mijloc, de oare-ce este la mijloc şi vestitul Sărăţeanu. Dacă Voinţa voeşte să apere piuă la sfîrşit pe procurorul general, să bine voiască a publica numele acelui domn care s’a făcut culpabil de înşelătorie. De altminteri petiţiunea este dată primăriei în anul 1894 Ianuarie 19, dosarul No. 12, înregistrata la No. 74, pe cînd scrisoarea din Voinţa poartă data din 1896. Mal avem la adresa escrocului procuror general încă un fapt care denota starea morală a acestui om şi a tipurilor ce-1 înconjoară. In luna trecută Martie, faimosul procuror general a isbutit să numească Portărel la tribunalul Buzei!, pe un anume Iordaclie Stă-nescu trecut, de 60 ani, incult şi care nu a fost alt-ceva de cît primar la o comună rurală; şi dacă ar fi numai alît, dar avem proce-sul-verbat încheeat de controlorul Paciurea şi ajutorul de primar Sterili Nicolatt din 10 Martie 1896, din care resullă că acest Portărel a sustras emanete ce a avut puse la Creditul Agricol pentru suma de 2.000 lei, fapt pentru care se gă-seşţe dat în judecată înaintea tribunalului BuzăQ, unde ocupa postul de Portărel. Conflict între guvern şi poliţie SturrizH şi Stătescu. — Prefectul «Ie poliţie.— Abonamente poliţieneşti la «Xaţionalul». vre im rău Protoereulul llie, căci pe cit mi se pare locotenenţa Mitropolitană poale să II facă vre-un rău. Primiţi, vă rog, d-le Redactor, asigurarea cousideraţiunel mele. Alexandru Protopope^eii-Roşiori din oraşul Alexandria In sferele liberale s’a ridicat o f urtună in contra prefectului de poliţie care a lăsat înadins — să zice—ca preşedintele consiliului să fie huiduit şi scuipat. Hotel Imperial vis-iY-via de Palat Camere cu luna şi ziua Preţuri foarte moderate Stnrdza şi Stătescu Să ştie că de mult d. Stătescu săpa pe d. Sturdza şi păstra legături cu unele elemente oposi-ţioniste. Deşi toate acestea să spuneau în gura mare, totuşi nici o dată d. Stătescu n’a dat o desminţire de natură a pune capăt unor svo-nurî ce sunt de natură a slăbi guvernul. Prefectul de poliţie Cel mai activ agent al ministrului justiţiei şi cel mai zelos propagator al tuturor şoptelor puse în circulaţie pentru a servi ambiţiunea d-lui Stătescu, e însuşi fratele ministrului justiţiei, d. Paul Stătescu. Nu este un mister că prefectul de poliţie a dus, astă primâ-vară, campania în contra d-luî Pallade, fiind-că ministrul domenielor e devotat d-luî Sturdza. Tot d. Stătescu este acela ce inspiră şi susţine ziarul Naţionalul, care dirijat pe faţă de d. Malla, cumnatul d-luî Stătescu, sprijină aspiraţiunile ministrului justiţiei. In această privinţă putem da un amănunt a cărui exactitate o putem garanta. Abonamente poliţieneşti la -Naţionalul» I). Paul Stătescu a însărcinat toată poliţia să facă abonamente la Naţionalul. Un funcţionar de poliţie devotat personal d-lui Sturdza a fost acuzat de d. Stătescu că a adunat 250 lei abonamente la Naţionalul şi că n’a răspuns banii. Aceasta a devenit un pretext de care s’a folosit prefectul de poliţie spre a sili pe acest f uncţionar credincios d-luî Sturdza, ca să se retragă. Ultimele incidente petrecute cu ocazia huiduvreî d-luî Studza au fost picăturile ce au făcut să debordeze vasul şi furia amicilor d-luî Sturdza s’a deslănţuit în contra prefectului de poliţie. Se zice că d. P. Stătescu şi-a presintat demisia şi că d. Culoglu va fi numit prefect de poliţie. BfLETIN EfONOMIC (Raportul Semaphorulul de Brăila) Brăila, 1|13 Iunie 1896. Urcarea şi după aceea scăderea relativ mal mică a preţurilor notate zilele aceste din America a făcut ca preţurile să’şl re-clştige ceva In fermitatea lor la grlne. Piaţa noastră a continuat şi astă-zl ceva mal activă la acest articol, plătindu-se preţurile potrivit calităţilor, relativ mal bune chiar. Porumb cu desăvlrşire negligeat, plătindu-se 640 fr. vagonul marfă bună. Orz mal susţinut cu cerere mal bună. Secară calmă fără afaceri. C’IJTIA. CU NCltlSOKI Alexandria, 1 Iunie 1896 Domnule Redactor, Văztnd In stimabilul d-v. ziar, publicat în pagina 3-a că Protoereul din Roşiorl-de Vede, a Înapoiat portretul Mitropolitului Josif al Moldovei cu observaţiunile acolo publicate, m’a suprins şi cred că aceasta este făcută din greşeală. Vă rog dar, să rectificaţi in cel dinţii număr că nu Protoereul ci sub-semnutul a Înapoiat acel portret cuohservaţinnea acolo menţionată ca nu prin aceasta să se aducă aBf DC VÎNZARE, EFTIN şi tn condiţiuiu avniiingioase «lin cauză. «Ic lichidare / loc viran, de 1200 metri pXtraţf, în Strada Ingineri, colţ cu Strada Borănercu* Intrarea priu Str. Labirint 120, cu acte bune^pentru credit. 1 Casă nouă construită şi loc liber de construit ine#, în strada Popa-Nan prelungită. Intrarea prin strada Labirint 124, afectată la Creditul Ponoiar pentru OoOO lei. 2 Maşini tipografice complect re- 'j înoite, format mare No. 12.w l pentru mîntt i Macină litografică nouă iormat / şi motor pentru hTrtia No. 8. ) J Maşină tipografică No. 8 în buna stare de funcţiune, Pietre litografice şt diferite scule pentru litografie. i Trăsură veche. Se vinde in toiul şi in puric a se adresa la d. E. GRASSIANY, Strada Şelari 8, etaja I intre orele 8-9 dini. 12-2 p. in. şi 7-8 seara. uo t Âmificiu Răiic minerale «Ie Ralţăieştl Direcţiunea exploatărel sărurilor şi apelor minerale de la BălţăteştI, în urma înce-târel din viaţă a d-rulul Cantimir, treclnd asupra d-lul Dr. I. Stamatiii medic Primar al casei sf. Spiridon. Se face cunoscut d-lor Medici, farmacişti şi publicului In general, că orl-ce comandă sau informaţuine privitoare la stabilimentul balnear, se vor adresa direct d-lul Dr. Stamatiii Băile BălţăteştI sail Piatra-N. Tot odată se aduce la cunoştiinţă tuturor că stagiunea balneară se va Începe de la 1 Iunie pînă la 1 Septembre, LMrecţinuea. 82 30—29 Biroul avocaţilor G. Panii şi Alex. Pustia s a mutat STRĂINĂ RISERICA-ENEI 12 vis-a-vis de Primăria. 116 10—3 Hr. Ion C'Rllâncfiic Marienbad, Vila Columbus 95 30—11 î Re vînzare Olt şi soseaua principală a ţărel de la Curtea de Argeş la riul vadului, drum de fier Bucureşti Curtea de Argeş, avînd Marmoră granid sil bă si albastra cum şi alte minerale de mare valoare, plus pădure de brazi molifţi seculari, caro se vinde şi singură, asemenea se poate deschide carieră de piatră marmoră şi ţiment marmoră. Doritorii se vor adresa la d. Al. Curpenişanu bulevardul Elisabeta 18. 79 30—9 Cunoscutul magasin Special do încălţăminte pentru dame şi copii LUSTGARTEN Ungă Pasagiul Romin Aduce Ia cunoştinţa onor. public şi onor. sale clientele că în uttimul săfi voiaj in slrei-nătate a găsit o excelentă producţiune de încălţăminte fină pentru bărbaţi şi băeţl Şi, cum ştia că asemenea iacălţaminte specială lipseşte in Capitală, care să scutească pe ori-cine de greutăţile comenzilor, a încheiat couvenţiunea necesară spre a’l procura exclusiv această marfă pe care a şi primit-o şi a pus-o în vînzare cu preţul marcat pe talpa la eşirea el din fabrică. Tot de o dată, recomandă un mare asortiment de PANTOFI de PIELE GALBENĂ pentru DAME. Roagă dar pe onorabila sa clientelă şi pe onor. public a’l visila şi a’l acorda aceeaşi încredere cu care a fost onorat piuă acum. ’ 117 10—3 Grmlina flanca 14, Slrada Academiei, j/l. In toate serile Concert Muzical Con.su sn aţi un î esc elen te N. B. Se face cunoscut d-lor artişti că gradina posedă o scenă frumoasă cu toate decorurile necesare, şi se închiriază In eon-diţiunl avantagioase. 115_______________________12.— i B0ALELE SIFILITICE i NTej»rtiuţii bărbătească Vindecă după cele mal noul metode radicale fără durere şi impedicare, după o experienţa de 23 ani. Specialist iu boule lumeşti Dr. TU6 R Strada Emigraţii No. 1, intrarea numai prin strada sf. Voivozi. (Trumway). Consultaţi uni de la 10—1 dim. şi de la 5—8 seara. Loc separat de aşteptare pentru fie-care. 23 30-30 www.dacoromanica.ro 4 EPOCA 7 CASA DE SCHIMB HESKIA & SAMUEL BUCURESCI [No. 5 Strada Lipscani No. 6 Cumpără ţi vinde efecte publice ţi face orî-ce schimb de monezi. Cump. Vind 4«/0 Rentă Amortisabilâ. 87 88 5o/o » Amortisabilâ. . . 99 99 */« 6°/o Obligaţ. de Stat (Cov. R.) . 101 — 101 V. 5«/o * Municipale din 1883 97 — 97 */» 6n/o » > > 1890 95 1 - 96 — 5*/o Scrisuri Funciar Rurale . 94 94 ■/. e% « s Urbane . 101 — tot •/. 50/0 » » Urbane . 90 V. 90 */. 5» Io » » » las!. 84 */> 85 Acţiuni Banca Naţională. 1550 1590 — » » Agricola . 200 — 205 — » Dacia Rominia asig. 402 — 405 — » S-tea Naţionala asig. 415 — 420 — S-tatea de ConstrucţiunI . 180 — 185 Florini valoare Austriacă. 2 11 2 12 Mărci Germane .... 1 23 t 25 Bacnote Franceze . . 100 101 > Italiene. . . 89 — 93 » ruble hirtie . . 2 65 2 70 Imprimarea cu maşinale dublu-cilindrice, din fabrica Albert & C*l, Frankenthal ţi cu caractere din fonderia de litere Flinach din Frank-furt AjM' zmm I i ATELIER DE LACATUŞRIE ţi pentru — co\7f* tmi i tcti exe nw: r nit — I. HABJ4n — Strada învoi*, TVo. 119 13 ixeii rosei — efectuiază tot felul de lucrări de fier pentru Binale, precum: Grilage, Porţi, Balcoane, Uşi Ferestre. Marchize, Scări, Lămpi, etc. specialitate florărie, aere, gradine ne earnă, pavilioane tn fier ele. etc, Primesc comande pentru Provincie: — Preturi Xlotlerate — îoo-a* MliSOX \E Maşine agricole şi industriale Bucurescl. — Strada Smlrdan, 35. — BucurescI Locomobile şi Treerătorî Secerătorî simple şi cu aparat de legat snopi Vînturătoare pe rotile. Batoze de porumb Pluguri premiate la Concursul din 1895 Motoare pentru petrol Căi ferate înguste şi Ferestrae mecanice Case de bani engleze şi germane Curele de transmisiuni Bumbac pentru şters maşini Uleiuri minerale ruseşti şi americane Muşamale impermeabile pentru acoperit recolta Sfoară de manilla engleză 00 Bani Kilogramul (50—32) EBWWM— Les Văritables Eaux minârales de VIGHY aont lea Sourcea VICHY-ETÂT CELEŞTI g^S GRANDE-GRILLE HOPITAL. Kxigrer le nom sur Ift Capsule et l'Etlquette. Les Seu les Ver/taWesPastillesdaVichyso/it les PASTILLES V1CHY-ETAT fabriquees avcc les sels naturels cxtraits des Eaux de Vichy-Etat. COMPRIMES DE VlCKY aux sels naturels VICHY-tlTAT pour prâparer l’eau arttficieUe de VJCby guneiiee. Atent QAniralpour ta ROUMANIt, BULQARIC,SERBIE : A. O. CAKISSY, Bucarest. 45 ALBERT 1BAER BUCUEESCi, Strada Numa Pompiliii No. 7 LITO-TIPOGKAFIA Specialităţi: Cărţi didactice, hărţi geografice, cacte de caligrafie ţi desemn, uvrage şeiinţifiee ilustrate, etichete pentru tot fe-ful de industrie ţi eomcrciu. Asemenea şi comp-turi, hirtie pentru scrisori, plicuri comerciale etc. etc. Fabrica de Cartouag*e Specialităţi : Cartonage şi tot felul de ambalagiu şi etichetat pentru farmacie, Cutii pentru Cofetării, Săpunărir, Parfumerii, etc. etc. Preţuri curente gratis şf franco Se trimete un amploiat competent al Stabilimentului pentru primirea unei comande cit de mică. ((56) (25-15) Guturaie, Tuse, Bronşită Grippe, Influenta, Astmă GgUBBfltLGg^^ LIQllEUR * CAPSULE A se cere adresa Buboie QjjUE JACOB, Bole de Piele In tote farmaciile. Gatare băsicei PILULELE ELVEŢIENE ALE FARMACISTULUI RF CHARD BRAIDT POATE!!! Să-şi comande cine-va Haine piua nu vizitează renumitul Magazin BAZARUL REGAL, casă de încredere, unde sosesc succesiv colosale transporturi de stofe şi haine, lucrate cu o rară eleganţa. BAXAHEE REGAE Casă de încredere Tocmai In faţa Prefecturel Poliţiei Capitalei 52 (26—22) MÎC KCATE DE: Prof. dr. R. Virehow, Berlin de Gielt, Miinich (f) Reclam; IApsca (f) de Nusbaum Miinich (f) Hertz Amsterdam de Korczynski, Craiova Brandt, Klaiisenburg Frericks, Berlin (f) de Scauzoui, W&riburg C. Witt, Copenhaga Zdekauer St. Pelersburg Soederstădt Kasan Lanibl, Varşovia Forater, Birmingam, întrebuinţate de peste 15 ani de Profesori, medici practici şi de public şi recomandat, ca cel mal eftin, plăcut, sigur şi nevătămător MEDICAMENT DE CASĂ La derangearea organelor Abdominajo^ La maladii ale Scutului, hwcmorhoizi (trin.jl), constipatie, durere de cap, amelcaiă, respiraţie grea sau dificilă, palpitaţie (bătaie de inimă), constric'iiml de piept, lipsă de poftă de ml acare, etc. — Pilnlele elveţiene ale farmacistului Kichnrtl Brandt, din causa efectului lor agreabil sunt în genere preferate altor purgative de un efect neplăcut ca : săruri, ape amare, picături, etc. A SE FERI LA CONTRAFACERE de imitaţiunl şi cereţi la toate farmaciile numai a-devărateie PIlAlI.K ELVEŢIENE ale farmacistului KICHARD Brandt, şi observaţi bine alăturata marcă cu t'rucea albă, pe fund roşiu şi numele Kicli. Draiidt. Pilulele elveţiene contrafăcute şi împachetate similar pentru a induce publicul în eroare nu produc nici odată efectul adevăratelor pilule elveţiene ale lui Richard Brandt. PREŢUI CUTIEI I.ci 1.50 Depoul general pentru toata Rominta La farmacia Victor Tttringer Bucureşti calea Victoriei Se găseşte asemenea în Bucureşti, la farmacii^ : F. Brus, M. Brus, Fr. W. Ztirner, A Czeides, E. I. RisdOrfer, A. Frank, I. A. Ciura, etc., şi la drogueriile: F. Bruss, Ecououiu Co. Th. M. Stoenescu, Ilie Zainfiroscu.—Botoşani Ia: Haynal, V. D. Vasiliu. — Brăila la: Filloti, G. Kauffmesc, A. Drumer.—Buzău, la: Sehuler. Weber.—Craiova, la farmaciile ’ Moss. Polii. Oswald.—Focşani, la: Remer, Stonner.— Goliţi, la: Stichler. — Giurgiu, la Binder, Fabini.—Iaşi, la: I. Engel, Rosentlial, Fraţii Kouya.—Piteşti, la: Schirkanyer.— Ploeşti, la: Schflller Ziegler.—TîrgObişte, la: F. Seyinann.—T.-Măgurele, la: A. Hebberling. «7 1« 9 rara VE CURATOARE — No. •> — „MIIM MiUS rLTBA44 cu patru rotile, patru minere coş mărit şi 12 site WATSONI YflUELL 14 — Strada Academiei — (Grădina Raşca) — Bucureşci — (83) 14 (16 -2) MARE DEPOU DU Burlane de Basalt, ţbte de plumb, FER ŞI TUCIIJ h ortu.nl do cînepă sjii cauciuc Obiecte de faianţă, alamă şi tuciu pentru conducte de apă, scurgere, băT, tout k l’âgout, gaz, etc. la HAAS HART BUCURESCI, STR. BISERICA AMZI, 14. - BUCURESCI INSTALATOR fijgaţ»^ PENTRU ^8/* SISTEMUL TOUT A L’EGOUT Şi pentru încălziri centrale (100-26) m 46 F. NOVAK Fiirniaor al Curţei Ilegale Buoureael, Calea Victoriei No. 50 Mănuşi şi cravate etc. PIANURI «lin rele mal renumite fabrici SINGURUL REPRESENTANT al Urmelor: STEINWAY (New-York), BECH8T1IN, SCHIEDMAYER & SOHN, RăNISCH etc. NOU DE TOT Pianuri automatice ou orî-oe fel de note : opere complecte etc. Pentru pianuri ae acordă plata ţi in rate lunare. APPEE 4' Co . BUCURESCI, Strada Doamnei No. 9. g VliJjlvI INDUSTRIALE DE TOT VEI.I T/ Cu aburi şi cu mina, Cazane de abur, reeervoare de tablă de fler etc. iltare ăeposit tle ţevi de fler Si accesorii, ţevi de sondage precum şi pompe ou abnrl din re-numita fabrică -THE 8N0W STSAM PUMPS WORKS BUFFALO AMERICA1' Pompe cn mîna, Cabla de strmă de oţel pentru puţuri de [petrol şi alte scopuri industriale. Representanţa generală a casei Freundenstein & Co. Berlin Fabrică de şinî de căi ferate ţi mine, Căi ferate transportabile, schimbători de cale, plăci lnvlrtitoare, locomotive, etc. In tot-d'a-una in DepoQ: Şinî, Vagoneto, eta. Representanţa şi depositul general a Casei F. NVertlicim A Co. Viena Fabrică de case de Fier, Casete, eto. 72 16-7 Lă Tipografi» EPOCA so vinde hirtie maculatură cu 45 bani kilogramul, în pachete de 10 kilograme. JOHN P1TTS BUCURESCÎ, Strada Smârdan No. 7 Mare depott de maşini agricole şi industriale Maşini de Secerat, Legat şi d| osit „Adriance“ j Sfoară :) MORI ŞI PIETRE DE MOARA DIN LA FERT£ SOUS JOUARRE. I Greble de fin «MMolingsvorth») Tocători de nutreţl, de huruit, Tocile pentru cuţite tle secerătorî Vînturătorî, Triorî, Batoze de porumb MUŞAMALE IMPEMIABILE DE ORI-CE MĂRIME. tn a -etc. 16-7 €11 1‘RETI KI FOARTE REHUSJE Lămpi, Articole de menagiu, Porţelanuri, Cristaluri de Bacara, Alpaca, etc. maşine DE Bucătărie Sistem american Cele mal practice şi cele mal solide. Băî de zinc, Dnşo, Wator-Closote, Tout-â-l’egout etc. etc- W. SIJWGElt Bucureşti str. Doamnei 8, vis-ă-vis de Poştă şi Telegraf. 25-8 BAI HYGIENICE I BĂI HYGIENICE I BAI HYGlENICE VECHIUL MAGASIN de LĂMPI, NOBE, MAŞINI «Ic BlICATE şi orl-ce instalai iun! MARCUS LITMANNISR. I. WAPPNER No. 61, Calea Victoriei, No. 61, (Vis-â-vis de Episcopie) Recomandai Onor. Clienţi, iustulaţiunile de băl lucrate numai in Zink, cu diferite sobe de aramă pentru încălzit apa. Băi de aburi higienice, recomandat de toţi medicii celebrii, poate să facă orl-cine în casă. Duşuri sistematice cu aer comprimat.. Closete .tout a V egOtXD higienice şi sistematice. Sticle de Conserve herineli-eeşte incluse do toa te mărimile. Unicul depofl In ţară cu Sobo (Belgiano), din fabrica *G0D1U> şi maşini debu-cătărie din renumita fabrică «GEBRbDElt BOEDER, din «Darmstad», precum şi splendidul lor asortiment de lămpi e-legante pentru aliniat şi masă, cu mâşinele Americano «W.jN-36—25 DER», toate cu aer. Bucui’escl.—Tipogra «Epoliaca».—Şlrada Cl«m^uţel, No. 3. www.dacoromamca.ro