SERIA n.—ANUL n, No. 169. NUMaRULJO banT ABOSAJIEXTEtE încep la 1 şi 15 ale fle-cărel luni şi se plătesc tot-d’a-una înainte In Bucureşti la Casa Administraţiei In judeţe şi streinătate prin mandate poştale *’ Un an tu ţară 30 lei; In streinfttate 50 lei ?ase luni ... 15 > > » 25 » rel luni . . . 8 » » > 13 > Uu număr lu streiuătate 30 bani MANUSCRISELE NU SE ÎNAPOIAZĂ REDACŢIA No 8—STRADA CLEMENŢEI—No. 5 Ediţia a ti*eia sâmbăta, i iunie 1896. NUMaRUL10 BANI AJVNCIIIBILE In Bucureşti şi judeţe se pritnesc numai la Administraţie In streinătate, direct la administraţie şi la toate oficiile de publicitate Anunciurl lu pag. IV.0.30 b. linia » » » III .... . 2.— lei » » » » II...3.— » » Inserţiile şi reclamele 3 lei rlndull Un număr vecliiă 30 bani ADMINISTRAŢIA No. 8 - STRADA CLEMENŢEI - No. 8 Mîine \om publica niiştc acte fantastice,dovedim! că «liiitr'un roinan-wnutaj ignobil guvernul a făcut, eu bună tgtiinţă, o crimă închipuită în care a vrut să implice pe Mitropolitul-I*ri-mat. Vom dovedi aceasta cu piese emanînd chiar din «ferele liberale. Faţă eu aceste infamii vom cere —(şi nu vom înceta eu cererea noastră piuă ce nu ni să va da satisfacţie— ea ftărăţeauu ea autor principal şi Stătescu ea autor Inteleetnal să fie daţi judecăţii pentru plăsmuirea unei acţiuni criminale să-vîrsită cu ajutorul unor plastografii. IARĂŞI DEMISIA FOSTULUI MITROPOLIT IOSIF GHE0RGHIAN Voinţa ne a ameninţat de cîte-va zile cu fadumul «unui personagiu politic din cele mai marcante»In chestia resvrătirel şi tnjosirel Bisericel naţionale, de care s’n făcut vinovat guvernul colectivist. Mărturisim că, am fost oare-cum intrigaţi de organul Ocultei şi am aşteptat cu nerăbdare proza «marcantului personagiii» care In sfirşit, a început să a-pară în Voinţa de erl sub pomposul titlu de : Istoricul conflictului din Sinod. Pe lingă aprecierile de căuzcuşiu în interesul clopotniţei colectiviste, marcantul personagiă, readuce cu patos pe tapet, dimisia fostului mitropolit Gheor-ghian şi cu o îndrăzneala,ce nu se poate egala de cit cu fireasca neruşinare a colectivistului, atribue mijloacelor mişeleşti întrebuinţate de guvernul conservator stoarcerea acestei demisii. Această cutezătoare afirmare, trebue să o aruncăm numai de cit în obrazul marcantului personagiă, este o infamie!... Şi, cu rizicul de a displace fostului mitropolit Gheorghian, însemnat în istoria bisericească sub caracteristicul de Iosif Slăbănogul, suntem nevoiţi, o dată pentru tot-d’a-una, a tăia aripile de coţofană ale acestei legende. Cînd, la anul 1886 a devenit vacant scaunul Mitropolitului Primat, mal toţi senatorii şi deputaţii moldoveni, sub conducerea vice-preşedinlelul Camerei AgaricI, aft format o Ligă, cerînd cu putere alegerea Episcopului Melchise-dek; ceea-ce a nevoit pe a-tot puternicul Ioan Brătianu a intra în negocieri cu regretatul decan al episcopatului ro-mîn, ce au durat pînă în ziua alegere!, fără succes, de oare-ce Episcopul Mel-chisedek a declarat scurt guvernului că, precum n’a cumpărat nici un grad în ierarchia bisericească, nu ’şl va vinde conşciiuţa printr’o tranzacţie pentru Mitropolie. Din acest moment alegerea Episcopului Gheorghian a fost hotărltă şi d’altminterl, părintele Iosif, cu onc-ţiunea ce-’l caracteriza, a cerut mal Înainte de a se duce în marele colegiă naţional, bine-cuvîntarea Prea Sfinţitii-tuluî Melchisedek spre a primi candidatura. Tot atunci, a devenit Episcop al Dunărel-de-Jos D. D. Parthenie. Şi, de la această dală, incinta sacrului corp al Bisericel noastre, a devenit arena celor mal desgustătoare scandaluri. Este de obşte cunoscută şi amintită pînă azi, autoritatea morală indiscutabilă de care se bucura, pînă dincolo de hotarele regalului, in biserica şi societatea romînă, prea învăţatul, patriotul şi cu adevărat întru toate evseviosul episcop Melchisedek, invulnerabil atil in cele duhovniceşti cît şi în cele lumeşti, ale gloriosului săă pontificat. Renumele a-cestel autorităţi spirituale suferit, cu resemnaţie şi un respect silit, multă vreme de guvernul colectivist, sfîrşise prin a enerva regimul lui Ioan Brătianu ajuns la apogeul a tot puterniciei sale; iar desucluatul Benjamin al colectivii Aţei din Sf. Sinod, Episcopul Parthenie, scrîş- nea de mtnie, ca duhul necurat In umbra la care era relegat, prin lumina strălucitoare a marelui ierarch. De unde, campania de injurii, scandate neruşinate şi calomnii politice infame In Sinod şi presă duse in furie diabolică in contra Preaosfinţitulul Melchisedek, ce-I amărlră sflr.şitul zilelor pînă la anul 1892 cirul s,-a mutat la Domnul, după ce cu un an mal ’nainte să ţinu departe cu desgust de la adunările Sf. Sinod. întors din Roman de la înmormîntarea marelui nostru Ierarch, la care avusese neruşinarea a asista şi a vărsa lacrimi de crocodil chiar şi criminalul săă delator D. D. Parthenie, autorul acestor rlndurl avu o întrevedere cu Prea Sfinţitul Gheorghian încă Mitropolit Primat, care ’l primi cu şiroae de lacrimi ce le vărsa pentru moartea episcopului Melchisedek, spunlnd : «d’acum s’a sfirşit şi cu mine, nu voi mal putea rezista scandalurilor din Sinod şi sînt hotărit a mă retrage...» Intr'adevăr, d’atuncl, Episcopul Parthenie ’şl îndreptă cu furie intriga şi injuriile cele mal grosolane contra Mitropolitului Iosif, mergînd pînă a'l insulta Sntr’o zi, chiar in palatul săă, faţă cu soborul mitropolitan, cu cuvintele: «ce mai stai aci păcătosule, pleacă, că te dau afară cu scandal !...* D-nul Poni, care era ministru de Culte în cabinetul regretatutulul general Fio reşcu, scie cu cite stăruinţe şi greutate a putut obţine guvernul conservator de la Prea Sfinţitul Iosif d’a amina demisia sa. Revenind d-nul Take Ionescu la Ministerul Cultelor, fcstul Mitropolit a reiterat cu hotărîre intenţia sa de a demisiona şi cu mare greutate, prin stăruinţele M. S. Regelui şi ale venerabilului d-nul Lascar Catargiu, şeful guvernului conservator, d’abia a putut fi înduplecat să mal stea pe scaunul mitropolitan pînă la sf. PascI din 1893, cînd In sfirşit i s’a primit demisia, aeordîndu-i-se şi o recompensă naţională de una mie lei lunar pe toată viaţa. Unde sunt dar mijloacele mişeleşti întrebuinţate de guvernul conservator spre a smulge demisia Mitropolitului Gheorghian, ale marcantului, era să zicem matofitulul personagiă, al Voinţei'? EI bine, da! S’a esercitat o presiune inlamă asupra Mitropolitului Gheorghian, spre a-1 sili să’şl dea demisia, şi aceasta s’a făcut de către miserabilul ce răspunde la numele de Parthenie, care şi-a încordat tot talentul săă de spion poliţienesc, ce’I împodobeşte firea, şi furi-şîndu-se în confesionalul unei monastirl, a smuls dovada unul secret teribil cu care putea să piardă ori cînd, pe fostul Mitropolit Gheorghian, care a căzut zdrobit, sub ameninţarea infernală a implacabilului săă rival. Pe cit era de diabolică, infamă şi nemiloasă campania dusă de Episcopul Parthenie, ea s’a trădat totuşi prin scopul ce urmărea în interesul săă personal, dat fiind-că, termenul de 20 ani prevăzut de legea din 1872, după care nu mal eraă eligibili la scaunele mitropolitane şi episcopale de cit licenţiaţii ori doctorii In Theoiogie expirase tocmai în 1893, Parthenie s’a dat tutulor dracilor spre a provoca o vacanţă de Mitropolit, de oare-ce alegerea nu s’ar fi putut face de cit In persoana sa, fiind la acea dată singurul licenţiat dintre membrii Sf. Sinod ; cel-alt, Archie-reul Calistrat, fiind imposibil, de oare-ce a fost pus la index de toate guvernele, in urma apostasiei de care s’a făcut vinovat în 1883. Şiretenia însă a fost presimţită şi a fost dejucată prin modificarea legei |a vreme. Desperat de pierderea partidei, cu a-tita perfidie şi perversitate înjghebată, Episcopul Parthenie, cu revenirea colectiviştilor la putere s’a dedat cu mal multă patimă la meseria sa de delator şi urzitor de scandaluri, plămădind şi de-sevlrşind monstruoasa nelegiuire la care asistăm acum. Vom vedea dacă acest cleric depravat îşi va putea atinge scopul tene-bros! In ori ce caz, avem convingerea, cu toată poteca ce’şl propune a’l pregăti «marcantul personagiu», că de astă dată, şi în curind, se va fringe gîtul a-cestul monstruos prelat, spre liniştea bisericel noastre ; căci, cu toată diabolica sa iscusinţă, criminalul n’a reuşit a şterge toate urmele păcatelor şi a mişeliilor ce a săvlrşit. lîaba-Novnh. SITUAŢIE BRAVĂ Guvern şi majoritate.— îndrăzneala d-lui Stăteseu.—Ameninţările borfaşului de la interne. Guvern şi majoritate. întrunirea intimă de la d. Stoicescu, întrunire la care aii fost invitaţi vr’o 60 de deputaţi şi senatori guvernamentali din cei mai încercaţi, se poate considera, — în rezultatul ei final,—ca un vot de blam pentru d. Sturdza şi păcătoşii săi tovarăşi. S’a remarcat foarte mult, că pe cită vreme miniştrii cari au luat cuvîntul au fost de o îndrăsneală uimitoare, nimeni dintre cei 50 invitaţi n'aii luat cuvîntul pentru a apăra saii cel puţin a justifica infamiile fără seamăn comise în timpii din urmă de guvern. Aceasta dovedeşte pînă la evidenţă, că bandiţii şi mizerabili, cari ne guvernează nu mai au nici măcar sprijinul moral al statului major pur colectivist. Indrănueala d-lui St&tescu Ca să învederăm mai bine relaţiunile încordate dintre guvern şi majoritate, precum şi obrăznicia unor miniştri, dăm cîte-va amănunte notă şi absolut autentice despre cele ce s’ait pelrecut la întrunirea intimă dela d. Stoicescu. După d. Sturdza, care a încercat să se apere in cestiunea Mitropolitului, afirmînd că întreaga afacere e o moştenire a conservatorilor, a luat cuvîntul d. Păucescu declarînd că guvernul a făcut eel mai mare răii prin procedeul săă ilegal, care a ridicat în picioare întreaga opinie publică. D-sa crede că este o soluţie ca guvernul să se reabiliteze şi anume: d. Stătescu să sesizeze Casaţia pentru a se rosti asupra sentinţei Sinodului. D. V. Lascar adfniţînd poliiieeşte procedeul guvernului, Sectară că judecind din punctul de vedere al dreptului, guvernul a comis o mulţime de ilegalităţi. D. Eugen Stătescu, cu o îndrăzneală fără margini, a apărat infamiile pe cari le-a patronat, ădăogînd, că cită vreme va fi ministru nu va consimţi ta propunerea d-lui Gr. Păucescu de a da în judecata Casaţiei pe Mitropolitul Primat. De aici se vede că ministrul justiţiei se teme grozav ca tiu cum-va acest înalt corp judecătoresc să dea o satisfacţie strălucită Mitropolitului Primat. D. Stătescu ca să producă oare-care e-fect asupra celor presenţi, a recurs la o infamie revoltătoare. Cu un aer melodramatic, d-sa a spus că există în dosarele ministerului de justiţie trei petiţii semnate de doamne din înalta societate bucureştedă. printre cari d-nele Lascar Catargiu, G. Cantacuzino şi general Mânu, prin cari cer M. Sale Regelui graţiarea asasinului Mărgăritescu cu care Mitropolitul Primat are legături foarte suspecte. Succesu aşteptat a fost obţinut. Dar speriat de consecinţele unei asemeni infamii, d. Stătescu a revenit după cîte-va secunde, ădăogînd că nu crede in autenticitatea acestor petiţii pe cari pînă la proba contrară, le eonsideră plastografiate de Mitropolitul Primat. Violenţa şi acrul autoritar al mizerabilului Stătescu-Sipsomo, aii indispus atît de răii pe cei prezenţi, în cît nimeni n’a luat cuvîntul pentru a apăra pe guvern. Ameninţările borfaşului de la interne S’a ridicat atunci fiinţa cea mai decăzută din minister, escrocul şi borfaşul Sto-lojan, omul îmbogăţit din hoţii, nelegiuiri şi din exploatarea cea mai crudă a braţelor muncitoare. Această creatură putredă de păcate a spus că e linişte absolută în ţară, afară de un singur punct, anume comuna Maia, proprietatea urmaşilor lui Barbu Catargiu Dar dacă,— spune borfaşul, — opoziţia va îndrăzni să facă agitaţie de fapt atunci o va zdrobi cu forţa. Mizerabilul a isprăvit cu această ameninţare banditească, iar cei prezenţi au plecat eu adînca convingere că nici o dată această ţară nenorocită n’a avut parte de un guvern mai păcătos ca acesta. Hoţ, plastograf, asasin, falsificator, iată cum grăeşte Voinţa Naţională de erî vorbind de Primatul Romînieî, judecîndu’l şi osîndinduT pe temeiul actelor şi în virtutea sentinţei luî Zaharia. Pe asemenea acte nu punem te-meitt noî şi nu le poate nimeni da crezămînt, căci nu Zaharia este chemat în ţara noastră să pronunţe sentinţele de osîndă. In faţa judecătorilor noştri naturali ai tuturor, în faţa celor cari aii jurat pe Sfînta Cruce să judece cu nepărtinire, fără ură, nu îndrăşneste guvernul colectivist să aducă actele de acuzare. Ocolind şi nesocotind justiţia ţârei, Voinţa Naţională ne dă în schimb pe Preşedintele ei Zaharia şi cu judecătorul Damaschin: stareţul de la Cozia. 0 asemenea procedare este mai mult de cît revoltătoare. Avem Curţi şi Tribunale, acolo se produc şi se discută actele de acuzaţiune cînd sunt de o aşa gravitate. Cu plastografiile Voinţei şi injuriile murdare ale prietenilor lui Zaharia, nu se poate stinge agitaţiunea publică. Din contra, aceste murdare procedeurî nu fa* de cît să mărească indigna-ţiunea tuturor contra unui guvern care, nemernic la început, devine criminal, odios, la sfirşit. A se citi la informaţiuni : STĂTESCU PLASTOGRAF 0 nouă afacere Oroveanu CANOANELE Judecata monstruoasă a Sinodului, care a revoltat sentimentul de dreptate al ţărel întregi, se întemeiază pe canoane ; şi sfinţii părinţi împreună cu pseudo-apostolil cari aă făcut causă comună cu dlnşil ne-aă im-puiat capul cu citauil din canoane, ca şi cura acestea ar fi legile sfinte la cari trebue să ne Închinăm şi să amuţească toate gurile păgînilor. Ce sunt aceste canoane ? Aă fost ele sancţionate ca să aibă putere de lege In Statul Romln ? La această Întrebare iată cura se răspunde printr’o hotărîre judecătorească recentă: «Considerind că în ceea ce priveşte canoanele bisericeşti, legiuitorul romln nu a Înţeles a le respecta fără deosebire; că Constituţiunea, zi-eind că Sf. Sinod va funcţiona conform unei legi speciale, a avut in vedere deosebirea între canoanele ce impun bisericel o obligaţiune u-niversală şi permanentă şi cele ce sunt privitoare la măsuri locale şi transitoril, deosebire de care legea specială va ţine seamă; «Că alin. IV al art. 21 din Constituţiune, după ce stabileşte neatîrnarea bisericel romîne, zice că ea ’şl va păstra unitatea cu biserica răsăritului, dar numai în privinţa dogmelor, iar nu şi a canoanelor ecumenice, după cum zice art. 8 din legea sinodală; «Că, dacă legiuitorul constituant n'a voit a recunoaşte canoanelor forţa de lege, este pentru că ele emană de la o autoritate străină, sunt legi străine nesaucţionate de legiuitorul romln ; «Căceea-ce confirmă această interpretare, este şi faptul că In alin. V al aceluiaşi art. 21 Constituţiunea zice că Sf. Sinod va funcţiona conform nu cu canoanele, dar cu o lege specială, şi numai în ceea ce priveşte afacerile spirituale, canonice şi disciplinare ; «Că dar* ,astă-zl nu se mai pot invoca canoanele din Pidalion, unde se zice că «monahii nimic ai lor propriu sunt datori a avea, ca u-nil ce sunt morţii lumel; «Avlnd in vedere că prin art. 1912 Codul civil, legiuitorul declară «abrogate Codicele Domnilor Caliniach şi Caragea şi orl-ce alte legi civile anterioare, ordonanţe domneşti şi instrucţiuni ministeriale din ambele Priucipate-Unite»; «Că prin cuvintele «orl-ce alte legi civile anterioare», legiuitorul a Înţeles şi disposiţinnile dreptului canonic, ce făceaţi parte integrantă din legislaţiunea civilă, care in mare parte era inspirată de dreptul canonic ; «Că nu e juridic a se susţine că aă fost a-brogate numai legile civile, iar nu şi cele religioase, ce nu aveau altă menire de cit de a complecta lacunile ce existau în legislaţiunea civilă, şi cari azi nu mal există, raţiona legis Cîssante, cessat lex; «Că in urma proinulgărel Codului civil, ce singur regulează astă-zl drepturile tuturor ro-mliiiior, fără deosebire, orl-ce legi anterioare, cari ar tinde la stabilirea unul regim succesoral special, sunt tacit abrogate în virtutea maximei posteriora prioribus derogant.» Aceste argumente le găsim In hotărîrea dată de tril). Ilfov, secţia IU, la 5 Martie 1896, In procesul de succesiune In averea monahului Anton Cornoţeanu d* la monas-tirea Cernica. (A se vedea «Dreptul» No. 41 de la 26 Mafii 1896, pag. 360). Se va zice că această hotărîre este o ho-tărtre de speţă a unei instanţe inferioare fără autoritate In fixarea jurisprudenţel. Aşa este. De cit nu este mal puţin adevărat că argumentele citate mal sus învederează spiritul juridic de care sunt Însufleţiţi tinerii magistraţi tn privinţa canoanelor şi face un contrast isbitor eu hotărîrea dală lu numele iul Torquemada de Sf-t. Sinod al Romînieî. Magislcr ÎNTRUNIREA PARTIDULUI CONSERVATOR Discursul d-luî Take Ionescu Iubiţi cetăţeni, n’aşl fi luat cuvîntul în urma celor drepte şi bune caii vi s’afl spus azi; sînt însă dintre toţi Romîui acela eare a fost mal multă vreme ministru de culte şi am crezut că ar fi răii interpretată tăcerea mea dacă n’aşl fi spus două vorbe la această întrunire (aplause). De aceea, d-lor, să mă ertaţl dacă azi nu pot să fac un discurs, dar sînt dator să examinez un lucru împreună cu d-voaslră. Cu toţii vă întrebaţi: pentru ce a făcut guvernul acest mare scandal? Pentru ce a făcut toate câte vi s’aă spus şi cari aii a-vut de rezultat să necinstească Biserica? Pentru ce s’a pus Sinodul în luptă cu poporul, pentru ce s’a călcat Constituţiunea? Dacă întrebaţi pe liberalii de la guvern, vă vor spuse că se găseaţi în faţa unul Mitropolit care era cel mal răii dintre toţi clericii din ţară, şi în privinţa căruia era o datorie a ori cărui guvern să-l dea afară. Presupun că ar fi justificat acest luciu. Care ar fi fost datoria unul guvern cu dragoste de ţară? Dacă un Mitropolit ar fi trădător saii cu desăvîrşire vinovat, un guvern cu dragoste de ţară s’ar fi adresat la toţi capii de partid, le-ar fi comunicat documentele pe cari ie are şi le-ar fi spus : Să mergem cu toţii să cerem demisiunea Mitropolitului, şi de sigur ar fi obţinut-o (aplause). Dar, d-lor, nu este lucrul ast-fel: Mitropolitul Glienadie a fost 19 ani Episcop la Argeş, 12 ani sub guvernul liberal; în a-ceştl 12 ani, i s’a făcut cinstea să prezideze cea mal mare sărbătoare bisericească din veacul nostru, sfinţirea bisericel Curţel de Argeş; în aceşti 12 ani dacă ar fi fost ce spune partidul liberal şi mal ales dacă ar fi ştiut-o liberalii, cum de nu aă luat măsuri? Cum mal ales a fost favoritul lor? Mal mult. In anul 1889 d. Sturdza mărturiseşte îu Voinţa Naţională că a primit pe Episcopul de Argeş ca să’şl pună iscălitura lui alături cu a sa pe o carte de istorie naţională. Ett, d-lor, sunt drept, eă nu cred că a făcut-o pentru cel 10,000 lei cu care a contribuit Mitropolitul; eu cred că de la 1889 şi pînă la 1892 — căci pînă la 1892 a durat colaborarea primului ministru cu fostul episcop de Argeş—d. Sturdza l’a crezut şi bun Romln şi om cinstit, căci rar iscăleşte un viitor prim-ministru alături cu un Episcop. La 1893—peste un an numai,—Episcopul de Argeş se alege Mitropolit şi d. Sturdza, prin gazetele sale, începe să’l insulte. Va să zică: crimele, necinstea, toate s’aă petrecut de la 1892 pînă la 1893 ? (Aplause). Dar, d-lor, merg mal departe. Ne retragem de la guvern la 1895 şi d-nul Sturdza merge, safi merge ministrul săă — ce să’l numim ? i-am face un bine, l’am face cunoscut—se duce acest mititel necunoscut şi ţine şedinţă în Sinod cu Mitropolitul. Nu numai atît. însuşi d. Sturdza, tot tu toamna anului 1895, se duce la Brîucoveneasa braţ. la braţ cu Mitropolitul şi’l ţine un discurs Mitropolitului lăudîndu’l că vrea să pună ordine la aşezămintele brîncoveneştl, d. Sturdza, care de şi hoer nu s’a jucat nici o dată cu copil de boer, dar nu uită că se trage de la Safta Brlncoveanu! In toamna lui 1895, ca şi în 1892, nu e-raă dar la cunoştinţa d-luî Sturdza nici crime, nici imoralitate ? El bine, clnd aă apărut ? In primă-vara anului 1896 ? In această privinţă daţl-ml voe să vă spun că eă nu sunt mirat de loc, că este mal mult, de cît un an de cînd unul din a-ceia cari aă iscălit hotărîrea mi-a spus în cabinetul meă : «D-le ministru, voim pe Mitropolit să’l îudîrjini îri contra d-v. — şi nu este uu secret pentru nimeni eă îu Sinodul din primăvara anului 1895 Mitropolitul ’ml-n făcut multe necazuri — dar noi liberalii tot nu ’l iertăm, tot Îl vom da afară». Care să fie dar adevărul ? D. Sturdza este stăpîu pe Academie, pe Bancă, pe Credit, vrea să fie stăpin şi pe Biserică, şi atunci d. Sturdza ’şl-a ales din Episcopii romln! drept al săă pe acela căruia dacă i s’ar face anchetă frăţească încă ar păţi-o, ’şl-a ales pe Episcopul care acuză pe Mitropolit că a sfinţit prea multe biserici ca să profite, şi el a luat de la o biserică 7000 lei, eă ’l am dat (aplause). Cum să nu-’I daă cind m’a ameţit atlţia ani că biserica nu este canonică ? (Ilaritate). S’a Îndulcit la 7000 lă, şi a cerut şi d-lul O-lănescu tot 7000 lei pentru podul peste Dunăre, dar d. Olănescu nu ’l-a dat, nu ’l-a dat fiind-că dacă eă nu puteam să pun pe altul să sfinţească biserica, la pod putea să slujească şi altul ; acesta este omul pa care d. Sturdza l’a hotărit să fie Mitropolit şi o să-’l aleagă. (Protestări. Voci: «Nu o să-’l aleagă, Îl vom huidui !») D-lor, vă aduceţi aminte că la 1893 am avut cinstea fă prezint legea clerului mirean ; atunci a voit d. Sturdza să facă in eontra-ne greva episcopală—d. Sturdza a inventat cel d’lntiiă greva popilor—şi a cerut şi prietenului săă, Episcopului de Argeş, să intre tn grevă. N’a găsit d-sa de cît doul episcopl cari să-’l urmeze, iar E-piscopul de Argeş Ghenadie a zis : »Nu www.dacoromanica.ro 2 EPOCA pot; eil cred că legea este bună, de 30 de ani cerem leafă pentru preoţii de mir, şi clnd se dă nu pot să mă opun». De atunci, s’a lmtărît soarta Mitropolitului Ghenadie ; de la 1893 s'a spus că biserica este In do-lifl, de atunci s’a decis ca să se aducă E-piscopul Partenie Mitropolit. Acesta este adevărul. Dar să presupunem că n'ar fi aşa, să presupunem că Mitropolitul ar fi vinovat şi vinovat grav. Care ar fi fost datoria guvernului ? N’a putut să-’I ia demisia, nu a voit guvernul să se adreseze şi la alţii, foarte bine; tare-I era datoria? Datoria sa era să facă un proces serios, un proces, nu o strangulaţiune, ca să convingă publicul că atunci clnd se sgudue una din temeliile societăţel, se sgudue fiind-eă este nevoe, nu fiind-că aşa este capriciul saă interesul partidului. Ca să convingă Insă publicul, nu trebuia să înceapă prin a pune pe Episcop! In grevă, şi a arăta ast-fel dinainte cari sunt părerile viitorilor judecători. Efi d-lor, II cunosc pe aceia cari aii iscălit sentinţa, unii dintre el sunt mieii Iul D-zeii, şi a trebuii să sufle diavolul în el ca să facă ceea ce aii făcut, şi eă ştiîl de unde a eşit diavolul. Rezultatul este că avem astăzi un Mitropolit surghiunit şi luat pe sus, un popor sdruncinat în credinţa Iul, un Sinod pe care’l înjură toate gazetele. S’a sdruncinat din temelie Biserica naţională, căci cum voiţi ca lumea care citeşte In Monitor slăbiciunile omeneşti cari guvernul spune că se ascund sub rasa u-nul Mitropolit, să nu creadă tot ce spun gazetele că se ascunde şi sub rasele celor-l’alţl EpiseopI şi Arhierei? Guvernul tnsu’şl a stlrnit scandalul. întreg Sinodul va fi acoperit cu noroiil şi nu vom putea restabili vaza şi prestigiul Bise-ricel nici peste două generaţiunl. Azi la anul 1896 singura instituţiune din ţară care este pur naţională, căci eele-l’alte le am imitat de la civilizaţiunea străină, este lovită, şi lovită fără leac. Şi nu era destul Biserica pîngărită, mal trebuia să vie şi anarchia de sus. Am văzut In jurnalele guvernamentale scriindu-se: «Se vor publica fapte grave la adresa Mitropolitului.» Aţi auzit ? ! Un om osîndit, şi să vorbeşti de faptele lui după ce l’afi o-slndit! Cum ? Intlift ll ostndeşte şi apoi II face instrucţia ? Dar dacă al dovezi de fapte grave, de ce să nu le spui de la început şi să laşi lumea să creadă că s’a comis o nedreptate ? De ce să zideşti întlitt o sentinţa absolut nemotivată, şi tocmai pe urmă să descoperi adevărate vine în contra condamnatului? De ce clnd al dovezi de păcate grele să condamni pentru mantia şi mitra archiereulul ? Aceasta este şi neuman şi absurd şi monstruos. Lumea va crede alt fel, lumea va zice că după ce al destituit pe toţi protoereil, după ce al dovedit întreg clerului că chiar pe Mitropolitul îl poţi da afară fără pricină, este lesne, prea lesne de produs dovezi şi răul cel mal mare al situaţiei de azi, indignarea că s’a dat în judecată fără dovezi va rămîne. Dar se mal zice că guvernul va face plebiscit în biserică, vor pune preoţii să iscălească că sunt mulţumiţi. Dar dacă s’ar face plebiscit şi în contra guvernului ? Ce fel de guvern este acela care nu găseşte de cît mijloacele revoluţionare şi anarchice ? Nu cu plebiscit se poate da autoritate morală unei judecăţi care n’a ţinut de cît două ceasuri, mal puţin de cît trebue ca să citeşti acuzaţia şi sentinţa. A doua călcare de lege. Ce? Sinodul e de capul Iul? Cum se poate aceasta? In Grecia este scris că de la Sinod se face apel la Rege, dar la noi dacă nu este scris poate să-şi închipuiască cine-va că Sinodul poate să facă ce vrea? Ia închipuiţi-vă că Camera şi Senatul aleg un Mitropolit la care Episcopii se opun, şi aceştia, a doua zi, cu un simulacru de judecată, spun că acel Mitropolit a făcut D-zefi ştie ce şi-I aruncă o caterisire. Ce rămîne din votul Camerei şi Senatului? Este posibil aceasta? Aceasta este o adevărată uzurpare de puteri, este o babilonie în capul guvernului. Mal este un lucru şi cu aceasta daţi-ml voe să isprăvesc. D-nu Sturdza n’a furat numai Bisericel prestigiul el, Sinodului consideraţia, Consti-tuţiunel puterea şi Coroanei una din prerogativele sale; d. Sturdza ne-a furat nouă la toţi ceva care e mal presus de cit toate a-cestea, ne-a furat credinţa în patria căreia aparţinem. Clnd te-al născut într’o ţară mică, ca să te înalţi la un patriotism adevărat, în sensul cel mare al cuvîntulul, trebue să crezi că ţara ta e capabilă de un viitor strălucit. El bine, în noi, pentru un minut, s’a stins această flacără. Când am văzut că nici una din instituţiile pe cari le credeam mal presus de toate ministerele, n’a scăpat ca să nu fie atinsă, când am văzut că se petrec la noi în ţară parodii de judecăţi cari a-mintesc ţările cele mal barbare, clnd am simţit că vaza ţârei noastre păleşte, am avut un ceas de îndoială. Pentru acest minut de slăbiciune morală, pe d. Sturdza nu-1 voiţi erta nici o dată (Aplause). „EPOCA" LA TECUCI Agitaţia. — Pălsirlilgeaiui convertişi. Agitaţia Toată lumea din Tecuci e revoltată de infama procedare a guvernului cu detronarea I. P. S. S. Mitropolitului Primat. Peste tot locul nu se discută de cît despre acest fapt. Eie-care comentează şi condamnă cu toată energia purtarea mişelului Dimitrie Sturdza. Chiar unii dintre colectivişti sunt revoltaţi. Mi se spune că însuşi Tnke Anastasia, banditul Tecuciului, vorbind cu o persoană marcantă din localitate, ar fi spus că faptul acesta nu trebuia să-l săvlrşească Miliţa Sturdza. Printre cetăţeni e o vie agitaţie; unii sunt de părere să se aleagă o delegaţie oare să meargă la Căldăruşanl să exprime prin viu grăiţi indignarea de care e cuprinsă populaţia Tecuciului; alţii zic să se organizeze o Întrunire monstrăde protestare, ceea ce-I mal probabil. De notat că prefectul împarte pe un cap prin mijlocul tuturor ipistaţilor «actul de acusare»- al Sinodului. Şi totuşi piuă acum nu ştie de detronarea I. P. S. S. de cit cel ce sunt în curent cu politica, cel ce citesc ziarele; mahalagii încă nu sunt In curent cu fapta mizerabilă a guvernului, iar satele, nici chiar cele din împrejurimi, nu ştia nimic. Ce se va Intim* pla cînd ţăranii vor auzi despre acest fapt ne mal pomenit încă în ţara romlneaseă ? PătArlăgcaiiu Coucerlist Onorabilul nostru prefect, Alex. Pătârlă-geanu, vâztnd că nu-1 ajunge leafa de prefect s’a apucat pe căi piezişe să buzună-rească cetăţenii. Mal zilele trecute a adus în oraşul nostru un băeţaş care dinpreună cu un pretins tenor de la opera romînă aîi dat o reprezentaţie teatrală — muzicală—literară - declamatorie, etc. O săptămîuă întreagă băeţaşul în chestie, care răspunde la numele de Eugen Con-stantinescu, a colindat oraşul In lung şi In lat cu poliţaiul şi cu alţi pomojnici pentru a-şl plasa biletele, bine înţeles din ordinul Iul Pătârlăgeanu. El bine, dacă reprezentaţia era reprezin taţie, calea-valea; dar bâeţoiî afl făcut un complect fiasco ; cu un c.uvlnt şi afl bătut joc de cei de la cari afl luat banii. însuşi Pătârlăgeanu care venise Intr’o lojă, cu toate cimotiile şi cu toţi copil, a rămas ruşinat clnd a văzut aşa batjocură. Şi ca să se ruşineze un Pătârlăgeanu vă închipuiţi ce trebue să fi fost. El bine, noi aducem faptul la cunoştinţa d-lul Stolojan şi-l rugăm să dea ordin lui Pătârlăgeanu să nu mal buzunărească cetăţenii, şi mal ales prin asemenea proce-deurl. Nu de alt, dar nu şeade frumos ca un coscogeami-te prefect, să patroneze concerte, ori trupe de saltimbanci. Vinde-ţl casele d-le Pătârlăgeanu, lncro-peşte-ţl un mic capitalaş şi du-te în Bucureşti şi fă pe impresariul cit pofteşti, se găsesc destule cîrciuml acolo. B. mOHMAŢII Guvernul a convocat din nou pe azi, la d. Mtoicescn, pe deputaţii şi senatorii presenţi în Capitala, pentru a să consfătui a-supra situaţiunei şi a organiza, daca să poate, o campanie de întruniri în contra oposiţiunei. Consiliul de miniştri de erl a durat de la 11 juni. şi pînala 2 jum. după amiazl. S’a discutat petiţiunea ce I. P. S. Sa Mitropolitul Primat a adresat M. S. Regelui. Regimentul 3 Călăraşi a primit ordine a concentra pe ziua de Duminică numărul de oameni necesari pentru ca din preună cu oamenii escadronului permanent să formeze un escadron tare, care să fie gata la ori-ce moment a primi ordin de plecare. Această măsură a fost luata de sigur în vederea întrunirei publice de Duminică. Aflam că d. Stătescu vroia să numească pe creatura sa Sarăţea-nu în postul de procuror la Curtea de casaţie în locul d-lul Ciru Oe-conomu, înaintat. Decretul era deja gata şi urma numai să se supună semnaturel M. Sale Regelui. Dar atunci una din secţiunile Curţii a intervenit în mod confidenţial pe lînga ministru, ru-gîndu-’l sa nu aducă ruşinea asupra Casaţiei numind pe Sarâţeanu procuror. D. Stătescu a fost astfel nevoit să renunţe In această numire; iar Sărăţeanu ca să ascundă ruşinea ce a păţit, spune lumel că el n’a vroit să primească această funcţie, de oare-ce acolo e nevoie de un om de drept. Din isprăvile d-lnl Stolojan Intr’uii palat somptuos din strada Cosma, palat cu scară de marmoră de Carrara care duce intr’un salon mare cu galerii şi coloane aurite, se lăfăeşte In toată grăsimea sa ministrul de interne d. An. Stolojan. E splendid palatul, costă aproape un milion de lei, dar fie-care cărămidă este udată de lacrămile a o mulţime de orfani cerşetori şi ţărani muncitori. Să expunem o barbarie fără seamăn în timpurile moderne, săvîrşită de acest om : Acum cîţl-va ani, pe vremea lui Ion Brătianu, un ţigan angajat de cu iarnă la munca cîmpulul, nu vine la vreme la muncă. După ce-1 caută in zadar cu călăraşi, d. Stolojan dă ordin să se aducă la muncă femeia ţiganului. Aceasta a fost luată goală cu un copil mic la sin, legată pe un cal şi a-dusă ast-fel Ia curtea liberalului d. Slo-lojan. Femeia a fost ţinută cu sila la muncă, in locul bărbatului el dosit. «YoliiţA Naţională» publică nişte scrisori Iscălite, zice ea de Mitropolitul Ghenadie. Vom cerceta ce valoare şl ce autenticitate pot avea aceste scrisori. Totuşi rugăm pc organul oficios să publice în tac-similc a-ceste scrisori, spre a ne încredinţa de autenticitatea lor. Talentatul nostru pictor caricaturist d. Jiquidi, a tipărit un tablou de actualitate foarte reuşit, în carerepresintăimpresiu-n ile ce i-a lăsat judecarea I. P. S. S. Mitropolitului Primat de către Sinod. Acest tablou, intitulat «Judecata Fariseilor,» se găseşte la toţi depositarii ziarului nostru, cari-l vînd pe preţul de 1 leii. Acest tablou fiind scos într’un număr limitat de exemplare, doritorii să se grăbească a şi-l procura. Volumul De/rutaţii Noştri care va coprinde biografiile şi portretele deputaţilor, precum şi o scurtă expunere istorică a parlamentarismului romîn, s’a pus sub presă şi va apare In cursul săptămlnil viitoare. Deuiisiuiiea d-lni Radu Sturdza D. Radu Sturdza, consulul general al ţării în Constantinopol, a fost viii atacat astă iarnă în plină Cameră de d. Dim. Sturdza, care a afirmat că numai 2 persoane aii putut să comunice d-lui Ceaur-Aslan actele diplomatice pe cari acestale-a produs în cestiunea macedoneană, anume d-nii Mitilineu şi Radu Sturdza, desem-nînd in acelaşi timp pe acest din urmă că ar fi trădat secretele diplomatice. D. Radu Sturdza, izbit de această declaraţie a ministrului de externe, cu drept cuvînt a cerut acestuia satisfacţie desnvm-ţînd în public ceea-ce a avansat în Cameră. D. Dim. Sturdza a răspuns în termeni foarte impertinenţi consulului general, mirîndu-se cum «un mizerabil mic funcţionar ca el* (un mishrable petit fonction-naire comme lui) îşi permite să ia asemeni aere. Drept răspuns la această obrăznicie ministerială, d. Radu Sturdza şi-a trimis demisiunea. D. Dimitrie Sturdza s’a speriat însă de consecinţele demisiunei, de oare-ce d. Radu Sturdza posedă o sumă de acte zdrobitoare în contra lui Mărgărit. In adevăr, d-sa fusese însărcinat cu o anchetă în contra lui Mărgărit şi,—coincidenţă ciudată, — cînd făcea ancheta s’a săvîrşit o tentativă de asasinat în potriva sa, punîndu-i-se otravă în cafea. Ast-fel d. Dim. Sturdza, de frică, a fost nevoit să respingă demisiunea consuluhii general din Constantinopol. Stâtescu plastograf 0 nouă afacere Oroveanu Verdele Stătescu, celebrul ministru de justiţie diu timpul proceselor Vîlccnilor şi al Gălăţeui-lor, acel care a înscenat procesul Oroveanu pentru a implica pe Dumitru Brătianu într’uu a-sasinat, a înscenat acum cu ajutorul escrocului Sărăţeanu o nouă infamie in afacerea Mitropolitului. De patru luni de zile Sărăţeanu împreună cu Stătescu lucrează la un dosar compromiţător pentru Mitropolit. Piesele din acest dosar a A fost publicate erl îu «Voinţa Naţională». Iată ţesătura stupidă a acestei uoui infamii. Să zice că un ocnaş, cu care a intrat parchetul îu vorbă, ar fi avînd încă de vr’o 30 ani acte compromiţătoare pentru Mitropolit, care ar fi însărcinat !pc Dauiasrliiiiţ stariţul de la Cozia —prin o scrisoare — să fure sau să cumpere actele de la ocnaş. Prin urmare pentru a scăpa de actele compromiţătoare Mitropolitul ar fi dat alte acte şi mai compromiţătoare starlţuliii DamaschinI E destul să povestim aceasta pentru a să pricepe cît de stupidă e această înscenare. Dar guvernul publică prin «Voinţa» scrisorile Mitropolit ului către Damaschin. Aceste scrisori sunt ticluite pentru trebuinţele causei şi nu sunt scrise de Mitropolit. N’are «Voinţa» de cît să publice Iu fotografie acele scrisori spre a se adeveri spusele noastre. De altminteri este o ignominie d’a se scurge asemenea infamii prin gazete fără a se urmări culpabilii. Dacă Mitropolitul e lioţ şi fal-şificator cum zice „Voinţa** noi cerem ea el să Ile dat în judecata Curţii de Casaţie, dur cerem şi darea In judecată a celor ec au fabricat pretinsele scrisori ale Mitropolitului. Ignobilul Stătescu simulează aere pudice de fată mare ziclud că „n'ar li dorit să dea iu iveală asemenea acte, dar faţa de apu- căturile opoziţi unei a fost nevoit să o facă“. Ei bine, să afle ignobilul Stă-teseu eă nu-1 permitem aseme-nea obrăznicii la adresa noastră. Nu-i cerem să ascundă nimic. II somăm să dea tot pe faţă. Cerem ea experţi să cerceteze dacă scrisorile din „Voinţa*” sunt scrise de Mitropolit şi In cazul acesta ca el să tie dat judecăţii. Primim judecata, dar respingem infamiile „Voinţei** pe cari le întoarcem şi le aruncam în obraz d-lui Stătescu. D. Fleva a adresat un apel către credincioşi, femei şi bărbaţi, pentru ca Duminică să se întrunească în biserici si apoi să ia parte la întrunirea publică pe care o va ţine la 10 ore dimineaţă. Serbarea asociaţiunel institutului Policlinicei, ce urma să fie Sîmbătă 1 Iunie, în grădina Bragadiru, s’a amînat pentru ziua de 15 Iunie, iar biletele vin-dute sunt. valabile pentru acea dată. Duminică 2 Iunie, la orele 10 a. ni. se va inaugura Policlinica «Zion» din strada Labirint No. 5. Ştiri militare Regimentul 5 Roşiori va pleca de la Cra-iova la Roman, va fi dislocat în mal multe garnizoane din causa liiiseî de căzărml în această din urma localitate. Ast-fel: un escadron va merge la Piatra-Neamţ un altul la BacăU, iar două vor rămîne în Roman unde se vor închiria mal multe case particularo cu grajduri pentru că efectivele, ia Regimentele de Roşiori fiind mal mari de cît la cele din Călăraşi, acest regiment nu are Încăperile necesare In cazarma ce o-cupa odinioară Regimentul 8 de Călăraşi mutat la Botoşani. * * * La reîntoarcerea sa din Austro-Ungaria, d. colonel Beller, care a plecat erl seară la Orşova şi Arad pentru a primi de la antreprenori ultimul transport de remonţl pentru cavalerie, va pleca in Rusia însoţit de o comisiuue compusă de mal mulţi ofiţeri şi veterinarul Ion Constantinescu. * * * D. general Băicoianu, actualul inspector al Cavaleriei, fiind brevetat de stat-major, va fi mutat la comandamentul unei divizii de infanterie, pentru a face loe d-lul colonel Beller, pe care d. general Budişteanu e silit a’l avansa la gradul de general o dată cu d. colonel Vartiadi. Această mutare se va face pe ziua de 16 Iunie. * * * D. Comandant al corpului al 4-a de armată a făcut cunoscut Ministrului de Res-bel că Primăria comunei Iaşi refuză de a mal ceda clmpia Tuţorel pentru executarea tragerel la ţintă a regimentelor din garnizoana Iaşi. de oare ce ea este străbătută de mal multe căi de comunicaţie, pe caii circulaţiunea este mare. Ministerul a decis să cumpere un loc pe care se va construi un poligon potrivit cerinţelor noului armament. * * * Comisiunea însărcinată cu modificarea regulamentului de administraţie a corpurilor de trupă a remis raportul săfi d-lul Ministru de Resbel. care a dat ordine ca noul regulament să fie pus In aplicaţie la 1 Octombrie, o dată cu începerea semestrului al 2-a al anului financiar şi cu noua lege a soldelor. * * * In baza rapoartelor comandanţilor de corpuri de armată, Ministerul de Resbel a dispus ca pe viitor reţinerile diu solda o-fiţerilor să nu întreacă In ori-ce caz mal mult de.7» din soldă, ori care ar fi provenienţa daloriilor, fie către Stat, fie către particulari. împărţirea sumelor reţinute se va face proporţional cu sumele datorite. Accesoriile nu vor putea fi, în nici un caz, supuse la reţineri. EDIŢIA a3-a etingUlul macedonian care s’a ţinut la Varna şi la care ai) asistat şi mulţi armeni. Cu toate silinţele poliţiei şi autorităţilor nu s'a putut impedica meetingul. Meetingul a protestat în contra desfiinţării schi sinului bulgar şi in contra nelnsemnătăţii reformelor obţinute. A reclamat drepturile Macedoniei lu autonomie. Au s’a produs nici un incident. Constanlinopol, 30 Maifi. Meetingid de la Vama şi arestarea unei bande de 15 oameni în districtul Nenrekop produce nelinişte în sferele guvernamentale. Autorităţile civile şi militare aii primit ordin de a lua precauţiuni. I Barcelona, 30 MaiO. Guvernatorul a ordonat arestai ea tutulor a-narchişlilor străini cari locuesc in oraş sail In provincie. i Madrid, 30 MaiO. Anarchiştil sunt păziţi de aproape.—S’afi luat precauţiuni mari in Jmprejuriinele şi interiorul Camerei. Madrid, 30 Maiţ). S’a trimes o escadră pentru a păzi Barcelona. Consiliul de miniştri a adoptat proiectul de lege privitor la represiunea abarehismulul. Itoma, 30 MaiO. După amiazl a fost un luncii la ambasada englezească in onoarea amiralului Seymoujr, care va prinzi Siinbătă la d-nu di Senuonetta.—Regele va primi mtine pe amiralul Seymour, D-nu Brin va merge Simbătâ la Civitta Vechia şi va vislta escadra englezească. Berlin, 30 MaiO. ţ Reichstagul a adoptat proiectul de lege a-supra modificărilor lefilor magistraturel. Berlin, 30 MaiO. Li-Hung-Tchang vajsosi mtine şi va fi primii la Castel de către împărat cu suita sa. Berlin, 30 MaiO. Comisiunea codului civil a terminat a doua sa citire.--întregul proiect va fi presentat Reichstagului la 22 Iuuie. Paris, 30 MaiO. O cutie plină cu iarbă de puşcă a făcut ex-plosie în sala de intrare a unei case de pe bulevardul Haussiuamu Nu s’a produs nici o pagubă. Paris, 30 MaiO. Comisiunea de finanţe a Senatului a ales pe d. Barbey, ca preşedinte. Roma, 30 MaiO. Azi trebuia să se facă procesiunea obişnuită a Soarelui de aur (St. Saereinent) cu ocazia octavei Jouil-verde, in basiiica Vaticanului. — Circulaţia devenind dificilă din causa unul dublu curent produs de mulţimea din afară şi cea din năuntru s’a produs o panică la porţile ba* silicei. — Cardinalul Rampolla, care se afla in capul procesiunel cu clerul, a trebuit să se în-lourcă în sacristie. Nu s’a produs nici un incident serios.— Mulţimea a sosit apoi liniştit. Erl, din ordinul comitetului săO, armeanul Kumpaku, a comis un ateutat asupra individului care a denunţat pe asasinul comisarului de poliţie Makar şi I’a rănit grav. Urmărit de poliţie, autorul atentatului s’a sinucis. Dragomanul legaţiunel Serbiei şi un aghiotant al Sultanului, avînd cu dinşil răscumpărarea cerută, au plecat la Yalova, spre a libera pe fata dragomanului prinsă de nişte bandiţi. TURBURARIIE DIN CRETA (Prin fir telegrafic) Londra, 30 Maid. Se anunţă din Atena ziarului Times că consulii ad protestat pe Ungă Abdulah-paşa in contra neactivităţil şi uepăsăril sale In privinţa exceselor comise de trupele turceşti. Londra, 30 Maid. Camera Comunelor.—D-nu Mouk întreabă dacă guvernul spre a împiedica retnoi-rea măcelurilor creştinilor de către soldaţii turci In Creta, vrea să recomande In înţelegere cu cele l’alte puteri, cedarea Cretei Greciei, în schimbul unei indemnităţi şi a a unul tribut anual. D-nu Curzon răspunde că nici o propunere de acest fel nu s’a făcut guvernului englez, şi că diu partea sa, de asemenea n’are de glnd să o facă. Paris, 30 MaiO. Se anunţă din Atena că după raporturile oficiale, la ridicarea sediului din Vamos ad lost omorlţl 144 de turci. Constantinopol, 30 Maiu. Poarta desminte mal multe ştiri venite din Atena în privinţa afacerilor din Creta; la luptă din Vukolles, insurgenţii n’ăd luat nici tunuri, nici puşti, ci au trebuit să se retragă ; Turcii ad pierdut cinci oameni. Poarta asigură că pacificarea face progrese In districtul Vamos.—Bătrlnil oraşului ad declarat comandantului că et nu participă la răscoală. Răscoala în Creta lntinzîndu-se şi la vestul insulei, Poarta a trimes acolo două batalioane de întărire. (Serviciul Agenţiei Rom ine) Vionn, 30 Maifi Noua Presă Liberă află din sorginte com-petinte că ministrul afacerilor străine a primii ştirea confidenţială că Ţarul are de gînd tă viziteze Viena la sfirşitul lui August safi la începutul Iul Septembre. — încă nu se ştie dacă Ţarina il va Însoţi. — Do asemenea nu se ştie nimic încă In ceea-ce priveşte ziua sosirel sale şi durata şederii sale. — In cercurile curţii se crede că Ţarul va răniine la Viena 3 safi 4 zile. Londra, 30 Maifi. D-nu Chamberlain citeşte o telegramă a agentului englez la Pretoria care zice că cel patru condamnaţi la moarte «fi lost puşi în libertate în schimb a 25,000 lire fie-care şi angajamentul do a nu mal participa la politica ţării. Solia, 30 Maifi. Numeroase tiare dau amănunte asupra me- POLITICA EXTERIOARA A AustroU ng*ariei Budapesta, 30 Maifi. Comisiunea afacerilor străine a delega-ţiunei ungureşti. După raportul d-lnl Falk, mal mulţi oratori vorbesc de chestiunea 0-rientulul şi de atitudinea Rusiei. D. Goluchowsky mulţumeşte adunării pentru aprobarea ce a primit expunerea sa. Declară că In această expunere el a voit să caructeriseze scopul politicei sale şi mijloacele prin cari vrea să-’l atingă. Speră că viitorul nu-1 va desminţi, Intr’atît cel puţin pe cît permit prevederile omeneşti. In ceea ce priveşte Turcia şi chestiunea reformelor, el nu înţelege reforme în sensul Europei occidentale, dar vrea numai crearea miel situaţiunl tolerabile, ceea ce este cu putinţă, pentru că In provinciile în capul cărora se află guvernatori buni, ordinea n’a fost turburată. Este vorba deci de a purifica organele administraţiei pentru a Impedica abusurile cele mal strigătoare. In ceea ce priveşte chestiunea Orientului In general, ministrul împărtăşeşte cu desăvlrşire părerea d-lul Andrassy, că tre- www.dacoromanica.ro EPOCA 3 TEATRE, CONCERTE, PETRECERI Ateneul Romtii. — Duminica viitoare, 2 Iunie a. c., Mare serută literara dalii de domnul Doussin, profesor parisian de dicţiune şi declamaţie franceză, In folosul lnfiinţărei * unei scoale de dieţie şi declamaţie precum şi de limba franceză superioară pentru adulţii ambelor sexe ale cărei cursuri vor începe la 1 Octombrie a. e. in Dalaiul Ateneului Romîn. Programul acestor cursuri va fi din cele mal instructive şi iuteresanto, In vedere că vor fi predate de un profesor competinte care 6’a specialisat prin studii deosebite. D. Esarcu, directorul Palatului Ateneului Ro-mlu, are amabilitatea a pune la disposiţiunea d-lul Doussin sala cea mare a palatului pentru a se da din cind In cind clte o şedinţă literară sau dramatică. Ia care vor lua parte elevii cuisulul cari se vor simţi capabili să dea bine voitorul lor concurs, cu care ocasie vor profita de a’şl exercita talentele lor. Biletele de intrare se găsesc de vinzare la Graeve, magasinul Gebauor şi la casa Ateneului. Ateneul Itomtn - SImbătfl. 1 Iunie 1896. va avea loc al opt-spre-zocelea consert vocal şi instrumental dat de societatea Filarmonică Ro-mină. bue să ne silim a localisa fie-care incident şi să obţinem unanimitatea puterilor, scop ce de altminteri urmărim şi noi. Ministrul mulţumeşte d-lul Berzevicz că a recunoscut că situaţia în Rominia s’a îmbunătăţit în mod simţitor. Mai mult nu se poate cere; nici un guvern în Romî-nia nu poate să oprească pe cetăţenii săi de a împărtăşi bucuria şi durerea cu fraţii lor de dincolo de graniţe. Cu toate astea noi nu vom permite procedeuri cari eo poată mări dificultăţile în monarchia noastră. Sprijinindu-se pe fapte, d-nu Goluchow-sky are deplină încredere că Rusia va menţine politica sa actuală, care consistă In a respecta tratatele şi a evita orl-ce amestec isolat In afacerile din Balcani. Intr’un al doilea discurs ministrul declară că n’a observat ca influenţa diferitelor pu-hrl să fi schimbat politica bulgară. împăciuirea Bulgariei cu Rusia, pe care noi am sprijinit’o In tot-d’a-una, este şi pentru guvernul nostru un element de veselie, căci ea nu presupune cucerirea morală a Bulgarilor de către Ruşi. Cel d'întîiă sunt prea independenţi pentru a se arunca În braţele vr’unel puteri străine oare-care. E foarte natural ca bulgarii să simtă o mulţumire că aU găsit după 10 ani recunoaşterea aşa de mult dorită a Rusiei. 0 acţiune predominantă a Rusiei In Bulgaria nu se simte. Comisiunea votează In unanimitate aprobarea contelui Goluchowsky şi adoptă budgetul afacerilor străine. D-nu Kallay declară comisiunel budgetului delegaţiunel Reichsrathulul că s’a şi e-laborat deja proiectul privitor la crearea de adunări de district autonome In Bosnia şi Herţepovina. Bine Înţeles că acest proiect exclude politica şi religiunea din aceste a-dunârl, dar permite discuţia stării de lucruri existente şi recunoaşte dreptul de petiţionare. D-nu Kallay declară de asemenea că ar dori ca ţările ocupate să contribue la chel-tuelile comune ale monarchiel, dar acum contribuţiunile lor ar fi prea slabe pentru a putea clntări simţitor In balanţă. Ocuparea este de un interes vital pentru monarchie, deci trebue ca poziţia noastră să fie solidă. Vecinii noştri trebuesc să ştie că nu se pot atinge fără primejdie de aceaslă poziţiune. Bosnia trebue să rănite pentru fie-care un noii me tangere. Trupele noastre de ocupare aU de păzit nu numai Bosnia, dar şi de a protege monarchia. Comisiunea votează creditele pentru ocupare, apoi budgetul marinei, fără a aduce nici o modificare. Crime.— Delicte.—Accidente.—Intîmpl&rl. DIN CAPITALĂ Incendiu.—Astâ-noapte un incendiu mare s’a declarat pe la orele 12 la proprietatea d-nel Stanca Dinu Văduva din strada Ceai-rulul, Intre calea Călăraşilor şi calea Du-deştl. Focul a luat naştere de la un grajd. Flăcările au consumat o casă şi două grajduri ; pagubele sunt mari. La orele 2 şi jumătate din noapte totul era terminat. DIN ŢARĂ Ploi ucigaşe.—In timpii din urmă aă căzut aşa ploi torenţiale In judeţul Argeş, in Împrejurimile localităţel Bîscov-Flescel, In cit curentele de apă ce se format! aii luat cu ele obiecte, vite şi chiar oameni. Aşa ieri s’ail găsit In apa Bîseovulul cadavrele locuitorilor Ion Drăguţă şi Popa Duţu din comuna Milcov-Isbăşeşti, cari fusese aduse acolo de torentele în cari se lunecase. ULTIME INFORMATIUNI Mîine vom publica nişte acte fantastice, dovedim! că riintr'un roman-agantaj ignobil guvernul a făcut, cn bună ştiinţă, o crimă închipuită in care a vrut să implice pe Mitropolitul-Pri-mat. Tom dovedi aceasta cu piese emanlnd chiar clin sferele liberale. Paţă cu aceste infamii vom cere-şi nu vom înceta cu cererea noastră pfnă ce nu ni să va da satisfacţie — ca ftărăţeanu ca autor principal şi Ntătcscu ca autor intelectual să fie daţi judecăţii pentru plăsmuirea unei acţiuni criminale să-vlrşită cu ajutorul unor plastografii. Un decret caracteristic a apărut azi în Monitorul Oficial. D. colonel Grădişteanu a fost silit să demisioneze din postul de membru-delegat al guvernului în consiliul de administraţie al casei de depuneri, din cauză că a prezidat întrunirile d-lul N. Fleva la Dacia. In locul d-sale a fost numit d. deputat Ion Poenaru-Bordea, pentru ca să aprobe purtarea guvernului în ultimele evenimente. D. August Munteanu a fost decorat cu crucea de cavaler al ordinului Frantz Iosef. Acest domn este acela prin care trataQ astă iarnă d-nil Bânffy şi Dim. Sturdza distrugerea partidului naţional romîn din Transilvania. Hainele şi rufăria Mitropolitului Primat aii fost liberate aseară din palatul Mitropolitan, în urma petiţiei pe care I. P. S. Sa a a-dresat’o M. Sale Regelui. A sc citi mîine în 'Epocii» GUVERXUL AI I RO-CAMBOLE. Azi dimineaţa a sosit în Capitală corul metropolitan din Iaşi de sub direcţia d-lul Musicescu. In piaţa Teatrului s’a strîns multă lume pentru a vedea corul compus din 50 de persoane, bărbaţi şi femei, pe cari lumea îl credea drept pelerini din Iaşi, cari vreaO să meargă în pelerinaj la Câldăru-şanl. Studenţii Universitari voind a-ţî ţinea botarîrea luată lu întrunirea de la llacia, de a face un pelerinaj pios la Căldăru-şanl. şi neavind mijloace suficiente, fac un apel călduros la presă spre a deschide liste de subscripţie tu acest scop. Cu începere de azi deschidem deci o subscripţie publică, pro-rniţind a nu publica de cit uu-mai sumele primite, iar numele snbscriitorilor le vom publica numai dacă el ne vor cere. I)e fapt Corpurile Legiuitoare sunt deschise cu începere de azi. Unanimi-tăţile guvernului, în cap cu toţi Fili-poil, Sachelaril, Săvenil şi Mărgări-teştil, se află în Capitală. Guvernul văzîndu-se in agonie, atacat din toate părţile pentru prostiile pe cari le-a făcut, vrea să se galvani-zeze prin un vot de încredere al micilor săi partizani. Deseară e întrunirea unanimităţilor. Dar pentru ca d. Stătescu să nu fie acuzat de plastografie, fruntaşii partidului n’aii fost invitaţi la această întrunire. Ast-fel d-nil G. Mîrzescu, Gr. Pău-cescu, P. Grădişteanu şi alţii aii fost lăsaţi la o parte. Secţiunea Ligel din Iaşi a recunoscut noul comitet central al Ligel, îneunoştiinţînd de această pe d. Ion C. Grădişteanu prin o scrisoare foarte călduroasă. Asemenea şi secţiunile din Ploeştl şi Brăila aii recunoscut noul comitet. Protoereul din Roşiori, părintele Ilie Alexandrescu, a înapoiat portretul Mitropolitului Iosif al Moldovei, pe care-1 ţinea în casă, cu următoarele rîndurl scrise pe portret la adresa I. P. S. Sale: «Murdăria ce aţi săvirşit-o cu toţii osîndind pe I. P. S. Sa Mitropolitul Gbenadie şi caterisindu-1 în modul cum aţi procedat şi subpre-şidenţia voastră, om bătrîn şi pe care-1 credeam cu multă experienţă, păslrîndu-ţl portretul în casa mea, .— indignat de mişelia săvîr-şită şi ne mal puţind suferi acest portret în casa mea, ţi-1 înapoiez adăogînd că: ca bun creştin ortodox nu mal eşti ertat a sluji cele sfinte.» Iată o informaţie privitoare la atitudinea preşedintelui Camerii pe care de sigur n’o vor desmin-ţi organele oficioase. Vinerea trecută, d. Aurelian s’a dus la Ploeşti la d. Grigorescuşi Va rugat să renunţe le întrunirea ce trebuia să ţie, Duminică, împreună cu d. Fleva. La această întrevedere era faţă şi d. Scorţeanu, deputatul de Prahova. D. Grigorescu a spus preşedintelui Camerii că nu poate să nu ia parte la întrunire şi a adaos: — Cum vrei să mai sprijin un asemenea guvern? — Ce crezi ?— i-a zis d. Aurelian,—că eu aprob actele guvernului? Insă în interesul partidului e bine ca să nu-l mai lovim pentru moment. Ultima sesiune a examenelor anului curent şcolar 1895-96, de la şcoala superioară de ştiinţe de Stat; începe la 9 Iunie. înscrierile se primesc numai pînă la 5 Iunie. Duminică va avea loc la şoseaua Ki-seleff o mare ISătae de Fiori orga-nisată de societatea Furnica In folosul fondului săă. Trăsurile de casă cu doul cal vor plăti 20 lei, birjele 10 lei, velocipediştil 3 lei, pietonii 1 lefi. Cunoscutul preot Arion de la biserica Sf. Ilie din Iaşi a fost oprit de a mal face botezuri de evrei, pentru motivul că a botezat un copil ovreid Ida Herşcu, fără autorizaţia părinţilor. In acelaşi timp a fost dat In judecata consistoriulul mitropolitan. După metoda lui Kneipp, cel mal neme-rit este a incepe cura de apă primăvara saă vara. Cine voeşte să se vindece saă să ’şi restabilească sănătatea să cumpere cartea care conţine operile preotului Kneipp intitulate: «Cura de apă, cum trebue să trăiţi, Testamentul meu şi conferinţe publice ; toate aceste 4 opere constind din 2 volume, costă lei 3. Cumpărătorii acestei cărţi trebue să observe să nu fie ediţia cea veche şi necom-pleetă, care poată numai un titlu (Cura de apă) şt costă numai lei 2, de oare-ce ediţia complectă, conţine 4 opere şi costă 3 lei. Ediţia cea nouă se găsesce la toate librăriile şi la editor, Ig. Herţ. Pentru sezonul băilor să primesc abonamente lunare la ziarul «Epoca». O lună 3 lei in ţară. » 5 » in străinătate. A se citi urmarea foiletonului «Creditorii morţii» în pagina a 4-a. Scandulnl cu apa la Iaşi Chestia apal la Iaşi a ajuns un adevărat scandal. Corespondentul nostru din localitate ne-a arătat la timp părerea d-lul Vasile Gheorghian in această chestie. — Nu aveţi de cit,—ori să continuaţi cu colectarea apel din jurul laşului, pentru care s’a cheltuit attta,—oii să aduceţi apa de la Şiret, după studiile făcute, spunea d-1 Gheorghian unul ajutor de primar. Ca dovadă de respectul şi consideraţia de cari se bucură ispravnicul înaintea consiliului ales de dînsul sfatul o-raşulul votează un contract cu un oarecare domn Paianu, care urmează să facă alte studii pentru aducerea apel. Cu aceasta însă nu sunteţi gata. Abia se votează propunerea Paianu şi ajutorul de primar Tăcu cere, intr’o şedinţă a consiliului, să se revie asupra votului dat şi să admită propunerea u-nul hidrolog de la Lipsea, Timm. Ştiţi ce a propus acest Timm ? Să vie la Iaşi, spre a studia locali-atea, şi pentru aceasta comuna să’I plătească de o camdată : 1) 350 mărci pe zi, 2) călătoria în schlaff-wagon: iar dacă primeşte să facă studiile, să’I se dea.: 1) 2000 mărci pe lună, 2) 600 » pentru fie-care vizită fă cută la Iaşi; şi 3) 2 la sută asupra devisulul. Numai atit!!! Cu toată ardoarea pusă de d-1 Tăcu, care posedă multe şi întinse cunoştinţe In lipscănie, consiliul n’a admis părerea d-sale. Dl. Ghica a fost şi d-sa de aceiaşi i-deie. Cu această ocaziune, s’a putut constata şi armonia care domneşte în administraţia comunală. Primarul Gane a susţinut propunerea Paianu, contrariu părerii d-lor Tăcu şi Ghica. Nu s’a luat nici o hotărîre, ceea ce dovedeşte o dată mal mult capacitatea actualului consilii!. Cind oare vom scăpa de şleacbta a-ceasta da nemernici care compromite interesele cele mal vitale ale oraşului ? CI. BCLETDÎ ECONOMIC (Raportul Scmaphorulul d» Brăila) Brăila, 30(11 Iunie 1896. Piaţa noastră a fost şi astăzi mal calmă. Nici o mişcare mal Însemnată nu s’a observat pe timpul tntregel zile din causa preţurilor mai puţin favorabile notate şi astăzi din streinătate, mal cu seamă la grlne. Deţinătorii de mărfuri in general nu vo-esc să cedeze preţurilor oferite de cumpărători negăsind nici o convenienţă, d’aicl dar lipsa de orl-ce activitate. S’aU plătit astă-zi grlnele de 58 lihre cu 4°/o corpuri streine, lei 1030—1050 fr. vagonul. Porumb marfă de rlnd cu 660—670 frc. vagonul, marfă primă cu 700—710 frc. vag. Cinquantină marfă excelentă cu 860—870 fr. vagonul, cinquantina degenerată cu 780 fr. vagonul. Secară de 63 V» lihre cu 700—710 fr. vagonul. Sinistrul din strada Academiei fouNtriicţinnca Francke. — Prăbuşirea unei case. — Ajutoarele. — In uiort şi 6 răniţi. — Sosirea autorităţilor. — Cercetările. Coiiftiriicţiunea Francii? La numărul 45 din strada Academiei se construeşte de mal mult timp o casă, proprietate a d-lul Francke, croitor. Lucrările acestei coustrucţiunl erau sub supravegherea arhitecţilor Schindler şi Bohacker, cari Întocmiseră planurile construcţiunel şi dirijai! mersul lucrărilor. Prăbuşirea unei casc Alături de noua clădire in construcţiune, la No. 43 era o casă veche şi cu desăvîr-şire ruinată, proprietate a d-lul Djabourov. Astă-zi, pe la orele 11 şi jumătate dimineaţa, pe cind lucrătorii zidari şi salahorii erai! in lucru la noua construcţiune, lingă ruina vecină, de-odată se aud cîte-va trosnituri şi cu un sgomot asurzitor, vechitura se dărâmă şi toate zidurile surpindu-se cad pesle nenorociţii lucrători, cari aii fost îngropaţi de vil. Ajutoarele Cel l’alţl lucrători al construcţiunel, speriaţi de zgomotul enorm ce se făcuse prin subita dărlmare a casei, se adun de prin toate părţile şi cuprinşi de groază caută prin toate mijloacele ca să dea ajutor celor cari au fost apucaţi sub dărîmăturl. Cu mare greutate şi după o muncă stăruitoare şi curagioasă, de oare-ce încă o parte din zidul care rămăsese în fiinţă era foarte crăpat şi ameninţa dintr’un moment lntr’altul să cadă, lucrătorii aii reuşit să dea o parte diu cărămizile şi molozul dărtmăturei. Fu mort şi « răniţi Din locul unde s’ati făcut primele sforţări pentru a se da ajutoare celor acoperiţi sub dărîmăturl, aii fost scoşi unul cite unul 7 din lucrătorii construcţiunel. O femee, care era dedesubtul dărîmăturilor, a fost scoasă fără viaţă, avlnd nişte răni orbile la cap. Cel l’alţl 6, dintre cari 3 bărbaţi, 2 femei şi o copilă de vre-o 12 ani, foarte greU răniţi, aU fost imediat transportat! la spitalul Colţea. Unul din bărbaţii răniţi şi o femee erau într’o stare desperată. Sosirea autorităţilor Ştirea despre această nenorocire a fost răsplndită cu iuţeala fulgerului In tot oraşul. Strada Academiei în cîte-va minute a fost plină de curioşi, cari din toate părţile alergaă să vadă sinistra intlmplare. Imediat aU sosit şi d-nil Prefect al Poliţiei, inspectorii Popovicl, Otnescu şi Durma. Ceva mal tîrziu a sosit comandantul sergenţilor de oraş, directorul prefecturel şi ciţl-va comisari pentru ordine. S’a dat poruncă ca să se trimeată imediat pompierii pentru ca să poată mai cu iuţeală a desface toată movila ce se formali din dărâmături, de oare ce după spusele celor l’alţl lucrători mal erail Încă mulţi din tovarăşii lor cari lipseau şi cari puteati să fie îngropaţi acolo; pompierii însă aă venit foarte tirziU. S’aU luat apoi măsuri ca să se proptească zidul crăpat, care ameninţa căderea şi apoi să se pro-ceadă la ridicarea celui dărîmat. Cercetările Pe la orele 12 a sosit şi d-1. Prim-Pro-curor LilovicI care, după ce a examinat lemeea cea moartă, a început primele cercetări. A dat ordin ca de urgenţă să se desfacă tot locul acoperit cu restul dărâmăturilor, pentru a se vedea dacă nu mal sunt şi alte victime. Apoi a chemat pe ar-chitectul construcţiunel şi l’a pus să facă apelul lucrătorilor, ca să se poată constata cari lipsesc. La apelul nominal, afară de femeea moartă şi cel l’alţl 6 greu răniţi, cari fusese transportaţi la spital, aă mal lipsit încă opt lucrători. Se crede că şi a-cei nenorociţi îşi vor fi pierdut viaţa sub acea ruină. Moarta a fost pusă pe un pat ce s’a adus de la spital şi acoperită cu saci. Ti se zdrobea inima să vezi pe copilaşii nenorocitei|vidime cum plingeau la căpătiiul mamei lor. Scena era aşa de mişcătoare că mai toată lumea avea lacrăml In ochi. Din lucrător in lucrător se ducea vestea că unul a murit şi că alţi opt lipsesc şi fie-care a-vea întipărită pe faţă spaima şi grija ca nu eum-va unul din al lui să fie victima. * * * In acest moment pompierii lucrează pentru a descurca locul sinistrului ; se crede că se vor mal găsi şi alte victime dintre cel cari aii lipsit la apelul făcut de directorul lucrărilor. Toată răspunderea acestui sinistru cade asupra arhitecţilor Schindlşi Bohacker, cari nu ati luat măsurile necesare pentru a evita nenorocirea. Nu mal puţină răspundere are şi serviciul comunal de poliţia construcţiu-nilor, care este dator să supravegheze de aproape lucrările şi care este chiar obligat să oprească din lucru conslrucţiunile cari nu îndeplinesc condiţiunilc cerute de regulamentele comunale. POŞTA ADMIMSTRAŢLEI Domnii abonaţi a cărora abonamente expiră de lp 1 Iunie viilor, stnt rugaţi ca pînă la acea dată să bine-voiască, în caz de rc-lnoirea abonamentului ce aii să 'înainteze costul peniru a nu suferi vre o întlrziere safi lntrerupţie a ziarului nostru. TRĂSURI Ş! VEMIdT NE DECOREAZĂ In modele splendite cu Flori artificiale şi naturale pentru Bătae cu flori ce va /I 0ni>t/« |nica 2 Iunie „LI IU LFIH VKV1 M. CAŢULESCU Calea Victoriei 152 şi Str. Lipscani 10 (Etag. I) Preturi oft ine 119 3-8 Gradina d@ copii (Kiudergartcn) Autorisată de Ministerul Instrucţiune! publice. Sub direcţiunea D-şoarel E. Vuille, diplomată a scoalel normale din Neucliâ-tel, (Sviţera), foastă zece ani sub-direc-toarea «Institutului Bolintineanu». Cursurile încep la 1 Maiu 1896. Înscrierile se fac de pe acum, în localul scoale! : Strada Sft. Gheorghe-Nou No. 27. 97_______________>__________15-9 Cunoscutul magasin Special de încălţăminte pentru dame şi copii LUSTGARTES4 lingă Pasagiul Romîn Aduce la cunoştinţa onor. public şi onor. sale clientele că in uUimul săU voiaj în strei-nătate a găsit o excelenta produeţiune de încălţăminte fină pentru bărbaţi şi băeţî Şi, cum ştia că asemenea încălţăminte specială lipseşte în Capitală, care să scutească pe ori-cine de greutăţile comenzilor, a încheiat convenţiunea necesară spre a’î procura exclusiv această marfă pe care a şi primit-o şi a pus-o în vinzare cu preţul marcat pe talpă la eşirea el din fabrică. Tot de o dată. recomandă un mare asortiment de PANTOFI de PIELE GALBENĂ pentru DAME. Roagă dar pe onorabila sa clientelă şi pe onor. public a’l visita şi a’I acorda aceeaşi încredere cu care a fost onorat pînă acum. 117 10-2 Băile Sărate Slănicu (Prahova) (lodurate, Bromurate şi Cloruro-sodice) Stabilimentul balnear pentru băl calde şi reci cu şi fără nomol. Sesonul durează de la 1 Iunie—1 Septembre. 1896. Aceste ape îndestul ne cunoscute publicului care a avut ocasiunea a se folosi de ele, se recomandă cu mare succes pentru maladiile: femenine, reumatismele-acute şi cronice, scro-fule, anemii, erupţiunl ale pielei etc. La disposiţiunea publicului sunt două trenuri pe zi, deosebii trenul de plăcere. Gara în centrul oraşului, Poştă, Telegraf, Telefon. Farmacie, Medic, Hotel, Restaurante, Muzică, Tirg săp-tăminal unde se poate procura foarte eftin cele trebuincioase menagiulul. Case ţărăneşti curate şi eftine. Aer dulce. PosiţiunI pitoresc!, locuri inciutătoaro pentru escursiunl etc. Preţul băilor ca şi în trecut. Serviciul nu lasă nimic de dorit. Direcţiunea Băilor. 122 10-1 De TÎsî^sai’e Muntele ROIA distr. Argeş lingă Olt şi soseaua principală a ţărel de la Curtea de Argeş la rîul vadului, drum de fier Bucureşti Curtea de Argeş, avînd Marmoră granid albă si albastra cum şi alte minerale de mare valoare, plus pădure de brazi molifţi seculari, care se vinde şi singură, asemenea se poale deschide carieră de piatră marmoră şi ţiment marmoră. Doritorii se vor adresa la d. Al. Carpenişanu bulevardul Elisabeta 18. 79 30—7 SJ fi DSTOOSST astăzi 30 MaiU, cam pe ia H I lIHHI I ora 12'/a, pe Calea Raho-vel, intre liceul «Lumina» şi biserica Sf. Ilie, un mic portofoliu de piele neagră, conţiniud o mică sumă de bani şi mal multe notiţe şi reci-pise de plăţi fiscale. Cel care l-a găsit este rugat să-l aducă la casele din Calea Rahovel, 46, unde va primi o bună răsplată. €U*ii/„ Rentă Âmortisabilă. . . S7 _ 88 — 5°,'o » Âmortisabilă. . . 99 — 99 */« 6" io Obligat, de Stat (Cov. R.) . 101 — toi V» » Municipale din 1883 97 — 97 5°/o » » . 189n 95 96 — 5 C/o Scrisuri Fuuciar Rurale . 94 94 ll< 6°/„ « t Drbane . 101 — 101 ■/» 5°/0 » * Urbane . 90 '/(. 90 •/. 5°/o » » * laşi. 84 •/» 85 Acţiuni Banca Naţională. 1550 1590 — » » Agricolă . 200 — 205 — » Dacia Rominia asig. 402 — 405 — » S-tea Naţionala asig. 415 — 420 — S-tatea de ConstrucţiunI . 180 — 185 4- Florini valoare Austriacă . 2 II <£ 12 Mărci Germane .... 1 23 î 25 Bacnote Franceze . . . 100 — 101 — » Italiene. . , . 89 — 93 — » ruble birt ie . . 2 65 2 70 Imprimarea cu maşmele diMu-cthniince, din fabrica Albert & Cil, Frankenthal şi eu caractere din fonderia de litere Plinach din Frank-furt AjM■ Higiena dinţilor şi a gurei Medalie de aur, Ylena 1883 ; Medalie de argint, BucurescI 1S93 ; Medalie de brune, Paris 1893.^ jlutorieat de consiliul de hiyisutt p salubritate pjdPfo’8. i> ists rr ^ jLi rv a VECHIUL MAGASIN de LĂMPI, SOBE, MAŞOît de BUCATE şi orl-ce instalaţiunl mmm litmann & i, wappher No. 61, Calea Victoriei, No. 61, (Vis-â-vis de Episcopie) Recomandat Onor. Clienţi, instalaţiunile de băl lucrate numai In Zink, cu diferite sobe de aramă pentru încălzit apa. Băl de aburi h igienice, recomandat de toţi medicii celebrii, poate să facă orl-cine In casă. Duşuri sistematice cu aer comprimat. Closete «fowf a l’ euţel, No. 3. www.dacoromanica.ro