I SEfttA U.—ANUL IL, No. 160* JOI, 30 MAIU 1896. NUMĂRUL 10 BANI AROWAJIEMTELE încep Ia 1 şi 15 ale fle-eărellunl şi se plătesc tot-d’a-unn înainte In Bucureşti la Casa Administraţie) In judeţ» şi streinAtate prin mandate poştale Un an In ţarft 30 lei; In străinătate 50 lei Şase luni ... 15 » » » 25 » Trei luni . . . 8 » » * 13 » Un număr In streinătate 30 bani MANUSCRISELE NU SE ÎNAPOIAZĂ REDACŢIA 8—8TKADA CLEMENŢEI—No. 8 EP0 NUMaRUL10 BANI AH curci lJItIL,K In Bucureşti şi judeţe se primesc numai la Administraţie In streinătate, direct la administraţie şi la toate oficiile de publicitate AnunciurI la pag. IV...0.30 b. linia * » > III ..... 2.— lei » » » » H ..... . 3.— » » Inserţiile şi reclamele 3 lei rindul! Un număr vechifi 30 ban! ADMINISTRAŢIA No. 3 - STRADA CLEMENŢE! - No. 3 PARTID DEMORALIZAT O armată demoralizată fără nici o încredere în şef, este o armată pierdută. Aceasta este situaţia co-lectivitaţel. Nici o dată o adunătură de po-liticianl îndrăzneţi, inculţi şi fără scrupule, nu a fost mal repede şi mal aspru pedepsită prin mersul e-venimentelor şi prin forţa fatală a lucrurilor. Priviţi pe colectivişti ce eraQ el acum opt luni ! Aduceţi-vă aminte de curagiul şi Sngîmfarea lor! Im-prospătaţi-va în memorie bucuria deliranta a acestei bande în urma succesului—să ştie cum—repurtat în alegeri ! Auzindu-1 atunci, cine-va ar fi putut înclina a crede ca domnia colectivitaţel va fi ilimitatâ, ca ţara aceasta a încăput pentru mulţi şi mulţi ani în puterea acelor barbari!.. Sa deschid Camerite. îndrăzneala colectiviştilor devine tot mal mare. De la vorbe şi ameninţări el trec la fapte şi la execuţii. Aceşti oa meni cred că totul Ie este permis, că nimic şi niminea nu le pot re sista! Dar acum? Dar în momentul de faţa, care este spectacolul pe care aceşti barbari un moment învingători ne prezintă ? Guvern de şantaj altora cari îşi închipuesc că e destul ca 100 de indivizi să se adune la un loc, să înceapă a se agita şi a face scandal, pentru ca să aiba dreptul a se intitula partid. Incapacitatea colectiviştilor era aşa de mare—lucru ce noi spunem de mult — în cît a fost de ajuns numai opt luni pentru ca dînsa să iasă la iveala şi să devină vizibila pentru cel mal modeşti cetăţeni. De asta colectivitatea trăeşte în mod mizerabil, nestimată, netemuta, despreţuită de toata lumea, batjocorita de proprii el partisanl şi de propriele el fapte. Venerabilul Lascar Catargiu a înţeles perfect situaţia cind în întrunirea de Duminică, a declarat că ora pentru răsturnarea guvernului a sunat ! ENCICLICA PARTHENIAlA ŞANTAJUL GUVERNULUI O nouă dare in judecată_Amenin- ţări odioase. — Plecarea Mitropolitului iu concediu. Înalţii Prea Sfinţi Prelaţi din Sinod cari iscălesc punind cîte o cruce la spatele numelui drept dovadă poate că atunci cînd cugetă nu au crucea în faţă—s’aîi hotirît să destăinuiască prea iubiţilor lor fraţi ;n Domnul, motivele din a căror pricină au osîndit pe Mitropolitul Ghenadie. Vorbirea Sinodului către creştinătate se mimesce Enciclică Pastorală. Să ne fie ertat că o numim Enciclică Parthenială. Am citit cu o mare băgare de seamă toată spovedania înalţilor Prelaţi, prin care caută să se spele pe miinl ca Pilat cînd a părăsit pe Christos, fără să ţie seamă Frica şi laşitatea aQ luat locul I că o spălătură aşa superficială e departe de 1 a fi suficientă pentru smeriţii dar mult păcătoşii Parthenie, Dionisie şi trista companie. In acea Enciclică se vorbeşte cu o mare risipă de erudiţiune eclesiastică, dar cu mare economie de erudiţiune creştinească, despre Isus Christos, despre apostolii Petru, Pa-vel, Grigorie şi restul calendarului. Tot ce aîi spus aceste ieţe bisericeşti e notat cu îngrijire. Pagina, capitolul, versul, linia, nimic nu lipseşte, dar despre lucrul principal, despre ceea ce ne interesează pe noi toţi, despre ceea ce ar fi menit să justifiice purtarea Sinodului faţă cu Glie-El afl sentimentul unei apropiate I nadie Mitropolitul, aici foarte încurcat grăeşte , ... . . ... .| Enciclica Parthenială. căderi. Opinia publică, acea opi- îndrăznelel. Le-a dispărut Încrederea în steaua lor, în norocul lor. In cele două luni din urmă, tot ce aQ întreprins colectiviştii, s’aQ întors în contra lor. Descurajarea şi demoralizarea i-a cuprins. Defecţiunile se simt zilnic; fie-care colectivist nemulţumit caută să-şi tragă cartea din joc. — O teribila duşmănie domneşte între el Iată cum glăsuiesc prelaţii în această privinţă : «Pentru indurările lui Dumnezeu, vă rugăm iubiţilor, să nu aşteptaţi de la noi să vă dăm o icoană despre a-cest om.» Apoi pentru mal multe lămuriri, dacă s’ar găsi oameni prea curioşi între noi, Enciclica ne trimite să consultăm ce zice Sfintul Apostol Pavel în cartea către Tit, şi în cartea sa către Timoteiu ! Dar se vede că presimt Prelaţii că acest sistem de a trimite publicul la Timoteiu Carvasara nu e suficient spre a ne lumina şi de aceea, revine iar cu rugăciunea lor, şi zic : «încă o dată vă rugăm iubiţilor să nu cereţi să vă spunem mai mult des- încercările de galvanizare ale d-lul | Pre acest om ■'» Aşa vom încheia şi noi zicînd Prea sfinţilor membri al Sinodului : Vă rugăm puţin iubiţilor să nu cereţi să vă spunem mai mult de cU ceea ce am scris despre părerea noastră asupra Enciclicei Sfinţiilor Voastre. Dacă însă cum-va s’ar găsi şi printre Sfinţiile Lor caractere destul de îndărătnice spre a nu se mulţumi cu aceste aprecieri, apoi le recomandăm la rîndul nostru să citească ceea ce zice toată presa independentă, să asculte ce şopteşte toată suflarea creştinească despre purtarea Sfîntulul Sinod. nie publică care să deşteaptă aşa de grea la noi, se mişcă, ia trup, se desemnează în trăsături virile şi ameninţătoare. Colectiviştii cari îşi închipuiaQ că au înaintea lor cel puţin cinci ani de putere, pe cari contaQ spre a se îmbogăţi, astâ-zl îl vedem cu capetele plecate, grăbiţi să strîngă repede cît vor putea, căci simţesc că baraca nu are nici o soliditate. De fapt guvernul este căzut, iar partidul nu stă mal bine cu toate O nouă dure in judecată îngrozit de halul în care a căzut şi de izbucnirea a tit de puternică a sentimentului public, guvernul face acum un adevărat şantaj în contra Mitropolitului Primat, în speranţa că ast-fel va putea scăpa de oprobriul public. Despărţit de apărătorii săi, înconjurat de jandarmi, soldaţi şi procurori, Mitropolitul Primat al Romîniei a fost ameninţat de a-genţii lui Stătescu-Sipsomo : a) , cu o nouă dare în judecată ; b) . cu darea afară chiar din tagma monahală; şi c) . cu trimiterea într’un schit de prin localităţile cele mai sălbatice din ţară. Graţie numai acestui şantaj, I. P. S. Sa Mitropolitul Primat a fost silit să iscălească un act redactat de mizerabilul Stătescu-Sipsomo, prin care recunoaşte că e bine tratat la Căldăruşani. Ameninţări odioase înainte de a fi1 ridicat cu brutalitate din palatul mitropolitan, I. P. S. Sa declarase, că va face recurs în Casaţie în contra sen tinţei ilegale a Sinodului. Abia sosit la Căldăruşani, bandiţii regimului l’aîi ameninţat în toate chipurile să nu facă recurs, aşa că atunci cînd d. C. Disescu l’a sfătuit să se adreseze Casaţiei, în presenţa procurorului Să vescu şi a prefectululuî Dobrescu, înaltul prelat, sub teroarea ameninţărilor agenţilor lui Stătescu-Sipsomo, a fost nevoit să spună apărătorului său: — Să mă mai gindesc. Nu numai atît; dar un ziar guvernamental, «Gazeta», a avut neruşinarea să spue pe faţă şi să ameninţe pe Mitropolitul Primat, că dacă va îndrăzni să facă re curs, atunci va fi izgonit din mo nastire şi dat afară din tagma monahală. E îngrozitor şantajul pe care-l face guvernul. Plecarea Mitropolitului Primat tu concediu Mat mult. Pentru a nu putea face nici un pas spre desvinovâ-ţirea sa, Mitropolitul Primat, sub presimţea aceloraşi ameninţări, e silit să ceară un concediu sub pretext de a merge la băî. Concediul i-se va da zilele acestea impunîu-du-i-se să plece imediat în străinătate. publică se ocupă atit de zelos cu treburi cari nu sunt de competinţa el şi-şi pierde vremea ţirrind sechestrat pe Mitropolitul Primat la Căldăruşani, bandiţii neoficiali îşi fac de cap. * De-şi de cîte-va luni abia ne bucurăm de bunătăţile unul regim liberal, totuşi în acest scurt timp s’afi săvirşlt, în Capitală chiar, două asasinate groaznice fără ca harnica poliţie şi zelosul parchet să fi descoperit pe asasini. Cine a ucis pe bătrina din şoseaua Ştefan-cel-Mare şi unde e asasinul ? Unde e omorîtoru! cîrciumarulul din calea Rahovel ? Puteţi întreba mult şi bine poliţia şi parchetul, căci nu ştiu şi n’au vremea să se ocupe cu asemeni nimicuri. Poliţia şi parchetul aQ să execute în mod brutal sentinţa Sinodului; poliţia şi parchetul aQ să ţie sechestrat pe Mitropolitul ; poliţia şi parchetul au să o-prească lumea să vie la întruniri. Asa-nil? Sunt liberi să-şi facă meseria şi să umble nesupăraţi prin ţara administrată de guvernul liberal. Şi ceea ce se intimplă in Capitală se petrece şi în judeţe. Zilnic vin ştiri despre isprăvile bandelor de hoţi, din ce in ce mal numeroase şi mal îndrăzneşte. Cetăţenii sunt reduşi să se apere singuri, cind pot. E cu adevărat vremea bandiţilor. ÎNTRUNIREA PARTIDULUI CONSERVATOR UN ADEVĂRAT PRELAT In amărăciunea şi dezgustat pe cari le-a provocat atitudinea majorităţii Sinodului, în chestiunea Mitropolitului Primat, a fost o adevărată mîngîiere purtarea demnă a unul prelat, din nenorocire singurul de felul lui în Sinodul nostru. Acest prelat e P. S. S. archiereul Nifon Ploieşteanul. De la începutul acestei dureroase afaceri şi pînă la sfirşit, pir tarea demnă a acestui prelat nu s’a dezminţit nici un singur moment. Facem în public această constatare, nu pentru că P. S. S. a fost de aceea-şl părere cu noi. Liber e fie-care să aibă părerea sa ; chestiunea e numai cum se prezintă şi se susţine acea părere. Cînd ne gîndim cît avea de cîşti-gat archiereul Nifon călcîndu-şl pe conştiinţă şi trecind de partea majorităţii Sinodului, si la cîte vexaţiuni şi chiar lovituri grele s’a expus ţinînd la demnitatea sa de om şi de prelat, nu ne putem împiedica de a-I aduce, în faţa lumii, omagiile noastre. CEA DIN URMA Fleva. Este un fenomen aproape unic ca un guvern venit în aşa bune condiţiunl, să cadă jos, jos de tot, numai în cursul a opt luni! Dacă insă fenomenul e curios, în schimb este foarte explicabil. Decăderea vertiginoasă a partidului liberal înseamnă un lucru: că şi în domeniul moral ca şi in cel material, trebue un echilibru a forţe- I ŞÎ nu putem încheia de cît zicîndu-le şi loi, tiebue o putere de cohesiune nos^1 Isus christos şi dragostea lui Dum- şi de inteligenţa fără de care 11U nezeîi Tatăl şi împărtăşirea Sfîntulul Duh poate exista autoritate morală, preş- să cu voi J0!*1 -Slinîl Prelaţi... cel pu- .... , I ţin de acum înainte. tigiQ şi preponderanţă. 1 Această lecţiune credem că va servi nu numai colectiviştilor, ci şi VREMEA BANDIŢILOR S’a văzul ce activitate straşnică au desfăşurat poliţia şi parchetul cînd a fost vorba de ezecutarea sentinţei Sinodului împotriva Mitropolitului Primat. Reprezentanţii acestor autorităţi s’au prezintatla domiciliul Mitropolitului peste ora legală, aQ făcut un scandal ne mal pomenit, aQ scos cu sila pe Prelat din casă, 1’aQ furat din curtea Mitropoliei şi aQ dispărut, încbizînd eşirile in urma lor. întreg acest act de violenţă nu era cîtuşl de puţin în atribuţiunile poliţiei şi parchetului. Am dovedit în de ajuns că forţa publică n’avea nici un drept să se amestice şi că era treaba Sinodului să şl execute sentinţa cu mijloacele de cari dispune. Totuşi, poliţia şi parchetul aQ săvlr-şit actul, ba încă aQ făcut un esces de zel care a dat lumii ideia cea mal tristă despre gradul de cultură a oamenilor regimului liberal. Pe vremea asta însă, pe cind forţa www.dacoromanica.ro Păcătoşii din guvern şi-aQ pierdut cu desăvîrşire capul. Întocmai ca criminalii cari se simt pierduţi, guvernanţii noştri îngrămădesc scandaluri peste scandaluri, infamii peste infamii, tot mal multe şi mal grave. SpăimîntaţI de furtuna ridicată de chestiunea Mitropolitului Primat, în care aQ procedat cu o nătîngie, o răutate şi o brutalitate fără seamăn, desperaţi mal ales de atitudinea măsurată a partidului conservator şi de puternica im presiune pe care atitudinea aceasta a făcut-o în ţară, colectiviştii plăuuesc o nouă infamie. EI vor să însceneze un proces politico-miîitar cum n’a mal fost. Pentru a face diversiune şi închipuindu-şl că va slăbi situaţiunea partidului conservator, gu vernul plănueşle să obţină de la majorităţile sale darea în judecată a generalului Laliovari pentru puşca Mannlicher. E atît de stupid acest proect, In cil, deşi socotim pe guvern capabil do multe prostii, tot nu ne vine să credem că o vor face şi pe aceasta. Dar, s’o facă. Va fi cea din urină infamie ce ’I va fi Îngăduit să comită. Discursul d-luî general Mânu D-lor, partidul conservator a provoca! a-ceastă Întrunire. Să ’jml daţi voe să vă zic cîte-va cuvinte iu numele acelui partid. D-lor, aţi băgat de seamă că partidul conservator nu v’a convocat In Întrunire de la venirea la putere a guvernului actual, cu toate greşelile ce acesta comitea; nu v'a convocat nici cind Mitropolitul Ghenadie a fost dat în judecată, căci credea că rolul sătt de a vorbi cetăţenilor nu era încă venit. Cînd ne-am retras de la putere, de bună voe, am declarat că este natural ca partidul liberal să ia puterea, să-l lăsăm ca să se Întreacă cu noi în fapte bune, pentru prosperitatea acestei ţări, (aplause) şi să nu le facem nici o greutate. Rău aii făcut de ne-att esclus de la controlul în Corpurile Legiuitoare, dar aceasta îl priveşte, dacă cred că este bine să guverneze o ţară, fără control, i-am lăsat să guverneze mărginindu-ne a esercita controlul în presa noastră şi în adunările din cluburile noastre. Au dat în judecată pe Mitropolitul Primat, am zis, lăsaţi: poate să fie motive juste. Nu trebue să împiedicăm judecarea chiar a unul înalt Prelat, căci el fiind tot om poate să fie vinovat , nu este datoria partidului conservator să se identifice cu aceia cari aQ făcut greşeli, n’am făcut întruniri să împiedicăm judecarea Mitropolitului. Astă-zî situaţiunea se schimbă. Mitropolitul Primat nu a fost judecat, ci esecutat. Astă-zl puterea civilă, prerogativa Coroanei aQ fost închinate de guvern puterel bisericeşti. Partidul conservator arc datorii către ţară şi nu poate a tăcea (Aplause). D-lor, partidul conservator este legat cu istoria şi tradiţiunile ţftrel aceşteia. El singur reprezintă Romănia, pînă acum 50 ani el apăra această ţară împreună cu Biserica care a făcut să se conserveze naţionalitatea Romlnă. Partidul conservator nu este un partid de indivizi adunaţi in jurul unei persoane; nu este un partid care după oportunitate apără interesele ţării. Partidul conservator este legat cu această ţară şi este dator să nu se dea înlături cînd crede ţara în primejdie; ci să vie să deştepte pe cetăţeni. Iată pentru ce am luat iniţiativa să vă convocăui să ascultaţi glasul nostru. D-lor, Regatul Romîniei de azi este rezultatul ostenelelor tuturor cetăţenilor, este rezultatul muncel geueraţiunel trecute, este rezultatul geueraţiunel actuale; fie-care am lucrat, fie cu sabia, fie cu pana, fie cu vorba, fie cu fapta, ca să clădim şi să întărim a-cest Regat. Cînd vedem că acest Regat este în primejdie de a fi dărîmat din cauza acelora cari ne conduc, datoria noastră este să ve-| nim să vă deschidem ochii şi să dăm a-larma (Aplause). D-lor, cum v’a spus onor. d. Laliovari şi | d. G. Cantacuzino, actualul guvern n'a lăsat nimic ne ptngărit: ştiţi cum a înăbuşit sentimentul naţional, ştiţi cum a introdus anarhia în oştire şi a eobortt prestigiul el dedarînd-o nearmată, ştiţi cum a lovit magistratura, dar acestea sunt vini cari se pot îndrepta. Azi însă comite două fapte : una care a-tinge credinţa noastră şi alta care zdruncină temelia Romîniei lovind în Constituţiunea ce ne am dat-o (Aplause). D-lor, azi d. Sturdza, nu în numele partidului liberal—îmi place a o recunoaşte,— d. Sturdza,'cu cinci, şease persoane în afară de Corpurile Legiuitoare, căci şliQ că nici Preşedintele Camerei, nici Preşedintele Senatului n'a fost consultat (aplause), d-nu Sturdza cu d-nu Poni, pe care acum numai vedem cine este, căci ’î cunoşteam numai ca profesor în laboratorul s&tt/şf împreună cu d-nu Stătescu aQ venit şi aQ sdruncinat Biserica Romtnă prin modul cum a fost urmărit, judecat şi executat înaltul Mitropolit Ghenadie şi au comis prin urmare un atac la credinţa noastră ale căror urmări rele se vor resimţi mal Urziţi, şi în Biserica noastră şi în naţionalitatea noastră. După ce ne au turburat credinţele noastre religioase, vin apoi şi înlătură Constituţiunea şi supun puterea Statului, puterea civilă, puterel a 1:2 episcop! cari s’aQ adunat şi au judecat numai după mobile strimte şi de interes personal (Aplause). Nici odată n’a Înţeles nici Constituţiunea noastră nici legea noastră Sinodală ca să dispară puterea civilă şi să fie subordonată unei puteri de clerici cari voesc să readucă inchiziţiunea; tot-d’a-una şi in toate timpurile puterea civilă a avut să zică cuvlntul săfi cel din urmă în asemenea chestiuni. Nu e destul atlt; d-1 Sturdza cu guvernul săfi a lovit chiar prerogativa Regelui nostru, bine definită prin Constituţiunea ce ne am dat la ÎHGfi. De aceea ne-am crezut datori să vă adunăm ca să protestaţi în contra atacurilor ce le-a dat d-nu Sturdza, naţionalităţe) lnos-tre, magistraturel, Bisericel şi Constituţiuuea 2 EPOCA noastre şi ca să declaraţi Împreună cu noi că d-nu Sturdza şi colegii săi au demeritat de la patrie (Aplause). IMucursul Mafii ţi protestăm in contra neauzitului atentat săvîrşit asupra instituţiunei noastre religioase celei mal înalte. In faţa uesocotirei la care au ajuns toate principiile de «treptate, ba chiar de omenie cAri aii încălzit îu iot-d*a-una neamul nostru, suntem hofărîţi a lucra energic pentru vindecarea ţărel de păcatul care o apasă. Al. Canano, N. St. Georges, Dimitrie Christescu, I. Ciolac-, V. Miclescu, Ion C. Ciolac, D. Ciolac, Ion G. Miclcscu, St. Gane, G. Gananău, Scherfel farmacist, G. I. Perieţeanu, I. Mărgmeanu, M. Vasiliu, N. Boldar Epurcann, I. Mavroeni, Em. Ciolacu, Mihai G. Popovici, I. Climescu. ÎNTRUNIREA studenţilor h După cum am anunţat, studenţii universitari afl ţinut a-seară o Întrunire publică In sala Dacia. Pe la orele 9 toată sala, estrada şi lojele erad pline. Se vedeai! acolo studenţi, profesionişti, mal mulţi cetăţeni In virstă, mal multe persoane de distincţiune; în loje erai! cite-va doamne şi mal multe domnişoare studente. Din nenorocire erad In asistenţă şi mal mulţi agenţi provocatori, cîţl-va studenţi-slujbaşi cari erad in contra lntrunirel, membri din clubul muncitorilor al celor de la Lumea Nouă şi chiar gardişti îmbrăcaţi civil. Discursnl d-Iiiî Baltă (student in drept) Biserica a fost aceea care ne-a păstrat naţionalitatea şi limba. Noi studenţii nu facem politică, şi dacă ne punem In capul unei mişcări, este numai ca să susţinem o causă mare, sad să protestăm pentru o călcare de lege. Aşa şi astă-zl neinfluenţaţi de nime ne-am adunat ca să protestăm in contra nelegiui- D-na Montclar îl primi In salonul săd particular, cu oare-care efuziune, cu totul deosebită de atitudinea puţin rece pe care ea o avusese înainte. De la prima privire Benoist băgă de seamă că ea era foarte schimbată; lovitura pe care ea o primise la moartea nepotului săd continuase să’şl producă efectele, atunci chiar clnd ea păruse că se restabilise, şi, pentru acel cari nu o văzuse de multă vreme, era evident că sănătatea sa Începuse să se sdruncine. — V’am rugat să veniţi, zise ea, cu tot deranjamentul pe care vi-1 cauzează apelul med precipitat, pentru că mă văd Intr’o încurcătură, din care singură nu pot să ies. Nu că ’ml lipsesc consiliile: am amici vechi, am oameni de afaceri; dar am recunoscut că amicilor mei nu le pasă mult de mine, şi oamenii de afaceri nu pot face nimic In cestiunea care mă preocupă. Am iubit pe llaymond ; cred că v’am a-rătat tot-d’a-una destulă sfimă şi amiciţie pentru a vă inspira oare-care afecţiune, a-jutaţi-ină, şi vă voi păstra o vie recunoştinţă. Toate acestea fură zise cu un ton calm; dar vocea tremura uşor, şi frumosul chip al bătrlnel femei ascundea o emoţiune adlncă. Theodore tu foarte mişcat. In clte-va cuvinte, el asigură pe d-na Montclar de devotamentul săd şi o rugă să-I explice ce aştepta de la dlnsul. Ea II istorisi atunci aventura concertului din Saint-Aubin, apoi modul cum a fost îuttmpinată de amici săi. — E lămurit, zise ea terminind, că viaţa nu va fi posibilă In lume pentru noi iarna aceasta; el bine, nu voi permite niciodată mizerabililor calomniatori de a pune piedică existenţei mele sociale. De la nascerea mea plnă astă-zl am mers tot-d-a-una cu fruntea sus, şi voi muri tot rilor comise cu detronarea I. P. S. S. Mitropolitului Primat. Roagă pe studenţi să fie liniştiţi dar demni şi să acorde buna-voinţa lor oratorilor ce vor vorbi. Discursul <1-1 uî Coşar Puseu (student in drept) Studenţimea universitară de astă-zl este Romlnia de mline, şi Romlniel de mline nu-I place cum se conduc destinele acestei ţari. Arătă cum In chestiunea naţională, In lupta Întreprinsă de studenţi, erad conduşi de şefii partidului liberal cari erad atunci In oposiţie—iar Îndată ce aceştia ad venit la putere, afl început o luptă contrarie pentru Inmormlntarea chestiunel naţionale. Arată cum LucacI a fost silit de guvern să fugă din Romlnia liberă, căci le era teamă de o agitaţiune a tinerilor. Conducătorii Romlniel de astăzi şl-ad permis să înjosească, să murdărească catapi-teazma bisericel noastre de sus plnă jos. Astă-zl mal mult ca orl-cind este datoria noastră a tinerilor să protestăm, să apărăm legea strămoşilor noştri. Strămoşii afl vărsat singele lor pentru apărarea limbel şi u credinţei. Arătă toate călcările de drept şi de umanitate comise cu detronarea Primatului ţăfel. Clnd poporul ar şti, căci nu ştie încă atentatul comis la biserica noastră, ar veni cu toţii şi ar zdrobi pe acei cari au zdruncinat credinţa lor. Cere alegerea unei delegaţiuni care să meargă la M. S. Regele şi să-i arate indignarea din inimile tinerime! care repre-sjntă Romlnia de mline, rugind respectuos pe M. Sa să nu lase a se săvîrşi plnă In capăt inişelia comisă de guvernanţii noştri, (aplause)- Dissursul «I-1iii Ioiiescii Bonzul (student in drept). Face istoricul cunoscut al faptelor petrecute cu darea In judecată şi detronarea Primatului ţărel ; spune că în istoria ome-nirel nu se găsescdeclt 3 exemple de asemenea natură, clnd neviuovaţl au fost osindiţl dc acuzatorii lor: Isus Christos, Ludovic XVI al Franciei şi In veacul uoştru de civilisaţiune Ghenadie Petrescu, Capul bisericel noastre. Protestează cu energie In contra fără de legilor comise cu această ocasiune şi roagă pe toţi cetăţenii să se asocieze Ia indignarea tinerimel universitare (aplause). Primai scandal In sală, In partea dinspre uşă, se auzise mal de multe ori murmure, intrerumperl; In acest moment Insă se produce un mare scandal, provocat de agenţi colectivişti şi de studenţii slujbaşi. Sala este In picioace, se cere darea afară a turburătorilor, dar tumultul şi ameninţările continuă. D. Alexandru Macedonski.care se urcase la tribună, văzlnd că scandalul continuă şi că nu poate face să fie ascultat, renunţă la cuvlnt. Discursul d-Inî (umil Dlniltreseii (student In drept). D-sa găseşte că In afacerea detronărel Mitropolitului Primat este vinovat M. S. Regele, care după d-sa porunceşte la toată lumea, miniştri, prelaţi şi parlament. Arată apoi din cine se compune Sinodul care a condamnat pe Mitropolit şi cum fiecare din cel 12 este acoperit de ignominii. Nu erad demni, zice d-sa, să judece pe I. P. S. S. Ghenadie, pentru-că fie-care din el este nevrednic şi Încărcat cu mult mal multe păcate declt s'ar fi putut atribui acelui pe care-1 afl oslndit. Cit despre d. Sturdza, a persecutat pe Mitropolit pentru că era independent In Sinod, era o notă discordantă In mijlocul a-celor nemernici. (Aplause). ^ Moţiunea D. Baltă dă citire următoarei moţiuni de protestare : Studenţii universitari, întruniţi in sala Dacia Marţi 28 Maiu ; Considerind cele petrecute cu ocazia detronării I. P. S. S. Mitropolitul Ghenadie al Ungro-Vlahiei ca o călcare a constitu-ţiunei şi ca o contrazicere a noţiunilor de drept şi umanitate; Protestă contra acelora cari înjosesc Biserica noastră naţională şi hotărăsc să facă un pelerinagiu pios la Căldăruşanî. Această moţiune este primită cu aplause. După aceea d. Baltă declară şedinţa Închisă. —rînr'rrg———a—■———a— ast-fel. Yoesc ca ed să părăsesc pe Estella; nu voi părăsi-o : ea este o Beaurand, ea poartă acum numele tatălui med ; ar li destul aceasta pentru ca să o protejez dacă chiar prin ea însăşi nu ar merita tot respectul şi toată consideraţiunea. Theodore o ascultase cu deferenţă ; părea că aşteaptă ca ea să adaoge Încă ceva; precum tăcea, el zise : — Ce doriţi de la mine, d-nă? — Ca să mă ajutaţi să spulber infamia, să fac să reeasă inocenţa nepoatei mele. Trebue să fie mijloace... căutaţi! Nu s’a zis oare că ea a omorît pe bărbatul săd, pentru că s’a văzut slnge pe rochia sa V D-v. ştiţi bine că ea nu l’a omortt ? Theodore făcu o mişcare. Enormitatea a-cestel acuzaţiunl ll făcu să se cutremure. — Nu, ea nu l’a oinorlt, pot să jur, zise el cu vioiciune. Aceasta este monstruos de tot... ' — Ah !... El bine, mă veţi ajuta ca să o apăr ? zize d-na Montclar. Tlnărul se simţi cuprins de toate incertitudinile sale. — Să apăr pe d-na de Beaurand ? Pentru ce ed, scumpă d-nă?lutervenţiuneamea ar fi din cele mal supărătoare... zise el, Dacă aţi avea Încrederea In ea, aţi găsi cu uşurinţă un mijloc, zise bătrtna femee cu puţină amărăciune. Din nenorocire, şi d-v. sunteţi din numărul inimicilor săd... — Permiteţi... adaose Theodore, căutlnd să se disculpe. — Glndisein că spiritul dv. cavaleresc să Învingă antipatia bizară ce aveţi faţă de nepoata mea : văd că m'am Înşelat. D-na Beaurand îşi Întoarse faţa şi şterse pe furiş o lacrimă; ea simţea o umiliaţtune reală. __ _ — Scumpă doamnă, zise Beuoist, fiţi si- A1 «louilea scandal D. Zossin Insă, care cumulează poziţiu-nea sa de student cu profesiunea de energumen socialist, se urcă la tribună şi roagă să fie ascultat. După ce face un discurs incendiar, In care numai de biserică nu este vorba şi care a fost ascultat cu indiferenţa, voeşte să citească şi să supună la aprobarea a-dunării o rezoluţiune In sens socialist. I se observă dc către studenţii cari organizase Întrunirea că dacă a fost lăsat să vorbească ce ’l-a plăcut şi după Închiderea şedinţei, nu poate Insă ti vorba de o nouă moţiune, contradictorie cu cea dintiid—după ce moţiunea studenţilor se aprobase de a-proape unanimitatea membrilor adunârel. Nludenlll ftfttnţl Aceasta a fost destul pentru ca socialiştii împreună cu agenţii provocatori, să se apropie dc estradă şi să provoace un mare scandal pe care turburătorii l’ad continuat pe spetele studenţilor. Sunt mal mulţi grefl loviţi, sunt capete sparte. Agenţii socialiştilor, membrii clubului muncitorilor, provocind scandal, Indemulnd lumea la turlmrărl şi făclnd bătae alături cu agenţii partidului de la putere, cu a-genţii forţei publice, cu gardiştii Îmbrăcaţi civil, aceasta Încă nu s’a văzut. In timpul colectiviştilor Insă, să vede că este dat să vedem orl-ce năzdrăvănie şi comiţlndu-se orl-ce ignominie. Adevăraţii studenţi universitari, ieşind aseară de la întrunirea de protestare in contra atentatului la prestigiul şi demnitatea Bisericel noastre, unde au fost bătuţi de sbirii poliţiei şi afiliaţii lor, aii făcut manifestaţi uni de simpatie înaintea cofetăriei Capşa — unde erau adunaţi mai mulţi fruntaşi conservatori—înaintea redacţiuhei ziarului l\ ’fARĂ Exploziune.—0 exploziune puternică s’a produs nstă-noapte In circiuma d-lul G. Ma-teescu din strada Carol (>3. Intr’o cameră de servitori, un tub al conductelor de gaz fiind spart, gazul a eşit in abundenţă prin crăpătură şi a umplut Întreaga cameră. Peste noapte servitorul I. Costescu intrlnd cu luminarea aprinsă, gazul care era lu mare cantitate In cameră a făcut o explo-ziune puternică. Uşile şi ferestrele camerei aO fost sparte şi aruncate departe. Servitorul I. Costescu a fost grav rănit la cap şi Ia picior; el a fost imediat transportat la spitalul Brlncbvenesc. Stăptnul prăvăliei, G. Mnteescu, auzind teribila detunătură, a sărit imediat să vadă ce s’a Inttm-plat şi a fost ptrlit de flăcări pe faţă. Incendiu.—In comuna Lozana, cătunul Câlineştl diu judeţul Dorohoiă, un incendiu violent, ajutat, şi de vlntul care bălea cu putere, a distrus iert locuinţele a doul ţărani, Glieorghe Losca şi Vasile Anton. Lui Glieorghe Losca, care In timpul acelei nenorociri lipsea de a-casă, i-ail ars şi pătulele cu producte, şi coşarele cu toate vitele. Nenorocitul avea în casă şi 3000 de lei în bilele de bancă cari afi fost distruse de flăcări. El a rămas cu desăvîrşire sărac şi fără adăpost. OLTliFiMATIUi Cestiunea nuiuirel eforilor la E-foria Spitalelor Civile s’a tranşat. Prim efor va li numit beizadeaua Dim. Chica, al douilea efor d. Dr. Cantacuzino şi al treilea efor probabil d. Dr. Fotino. Se vorbeşte ca d. Bălăceanu, ministru plenipotenţiar al ţării la Londra, îşi va regula în curînd drepturile la pensie. Locul d-sale se crede că e rezervat pentru d. Dim. f. Chica, actual secretar general al ministerului de externe. Drept răsplata pentru serviciile aduse colectivităţii cu ocazia judecării procesului Brening-Şapira, procurorul din Galaţi, d. Haiuangiu, va li transferat în Capitală în aceeaşi calitate în locul d-lul Cernescu, demisionat. Mceularizuren averilor Eforiilor Suntem informaţi c» guvernul e hotărî! a veni la toamnă eu un procct «le lege privitoare la se-eularizarea averilor Eforiilor. I„a miniterul «le Interne se lucrează deja de eite-va zile Ia a-«lnnarea şi eoortlonarea tuturor datelor si -liti Stătescu îi e frică «le o că«lere ruşinoasă. In consiliul comunal, de curînd ales, în Vasluiu, colectiviştii s’an luat la ceartă de la postul de primar al oraşului. încă din timpul pe cînd liberalii erau In opoziţie, d. Panaite lrimiade căpătase promisiunea de a fi ales primar. Astă-zl insă, cînd a venit vremea ca d. Neron Lupaşcu să-şi ţină cuvîntul dat, d. In-miadi se vede purtat cu vorba. Adevăratul candidat, susţinut de administraţie, este d. Paul Gorgos, deputat. D. Irimiadi e furios pentru motivul acesta şi aşteaptă ziua de 1 Iunie, cînd se întruneşte consiliul comunal spre a se constitui, pentru a-şl manifesta supărarea. Tot din Vasluiă ni se anunţă că prefectul Lupaşcu are intenţiunea de a înlocui pe actualul director al prefectu-rel, d. Al. Georgescu, prin o rudă a Băstăcheştilor d. N. Citirea. In jurul Mi tropoti (ului Primat Duminica viitoare se va organiza un mare pelerinaj la monăstirea Căldâru-şanî. La acest pelerinaj vor lua parte un mare număr de cetăţeni din Capitală, din Craiova şi din Ploeiti. Pelerinajul va fi organizai de un comitet de studenţi. * * * Nici pînă azi nu s’a făcut inventa-riarea dotei mitropoliei. Procuratorii Mitropolitului Primat au cerut in mal multe rinduri să se facă invent aria rea, de oare ce bănuesc că o mulţime de lucruri ale înaltului prelat au fost sustrase. * * * Stătescu-Sipsomo a trimis azi untwu agent la Căldăruşani pentru a ameninţa pe Mitropolitul Primai să nu semneze recursul în Casaţie. ♦1 ■ * * Mai mulţi creditori de ai episcopului Dionisie de Buzău, au cerut tribunalului să se pună sequestru pe averea mobilă a episcopului Dionisie, aflată în episcopia Buzăului. Scaunul episcopal pe care a şezut fericitul întru pomenire Kesarie, va fi deci sequestrat. Eală halul în care a ajuns episcopia Buzăului, sub ocîrmuirea anticului domnului Sturdza * * * O întrebare d-lui Porni. Cum a putut confirma ministrul mitelor numirea făcută de locotenenta mitropolitană ca secretar al Sinodului pe părintele Ovid Musceleanu, care ocupă încă două funcţiuni salariate de Stat, şi anume . profesor la liceul Sf. Sava şi parocli la biserica Miliaiu Vodă. De asemenea numirea părintelui E-nescu ca şef al cancelariei Mitropoliei, care mai este profesor la. externatul secundar de fete, preot la biserica Mihaiu Vodă şi profesor la seminarul Nifon. Dar legea cumulului unde rămîne d-le ministru ? BCLETOT ECONOMIC (Raportul Semaphoruluî de Brăila) Brăila, 28|9 Iunie 189(i. Ştirile din străinătate, principal din A-merica, sunt astă-zl mal puţin favorabile. Piaţa noastră din aceaslă causă a fost ceva inal calmă, dur fără nici o activitate pentru toate articolele in general. Preţurile de a-ceea simt neschimbate. POŞTA ADMINISTRAŢIEI Domnii abonaţi a cărora abonamente expiră de lp 1 Iunie viitor, sini rugaţi ca pînă la acea dată să bine-voiască, în caz de re-inoirea abonamentului ce au să rÎnainteze costul pentru a nu suferi vre o întirziere sau întrerupţie a ziarului nostru. TRĂSURI Şl VELOCIPEDE SE DjRtOKEAZA in modele splendile cu Flori artificiale şi naturale pentru Bătae cu (lori ce va /? /finiţi-2 fnetir „LA DCLCAiMAM“ M. CATULESCU Calea Victoriei 152 şi Str. Lipscani 10 (Etag. I) Pr«“ţurî eftine Băile €ălîmăneştî Nae Ulmeanu, noul antreprenor al hotelului şi restauransulul de la staţiunea băilor Căliniă-iieştl din jud. R.-Vâlcea, are onoare a face cunoscut onor. publicului vizitator, că a aranjai din nofi atu hotelul cit si restaurantul ast-fel in cit să nu lase nimic de dorit. La restaurant se servesc mâncări naţionale, franceze şi germane avînd bucătari speciali. Hotelul şi grădina sînt luminate cu electricitate şi o muzică militară va distra pe d-nil visitalorl. Transportul d lor vizitatori de ia R.-Vâlcea piuă la Călimă-neştl se face prin 2 omnibuzurl şi de acolo la Căciulata, pentru cura de apă, se pune la dispoziţia d-lor vizitatori 2 trăsuri. UARĂRIA CAROL MULLER «BIBLIOTECA PENTRU TOŢI» CATALOG (1-00) AUTORI ŞI OPERE Numerele Adamescu Gh. M< d«l) de discursuri Române. . r y. ci#; .• de discursuri S reine . . Alexandrescu Grt M., Proză şi poezii............. Andersen, Poveşti alese (portret)................. Anton Funn, Povestea vorbii (portret) .... JBachelin, Castelul Peleş........................ Biografiile oamenilor celebri, (ilustrat) .... Bolintineanu, Legende istorice.............. Calendarul ilustrat al Bibliotecet Carmen Sylva, De prin veacuri (portret). Colomb (D-na), Istorioare................. . . /. Cost in, Spre primă-vară...................... Creangă Ion, Opere complecte (portret;* . . . Demetrescu Michail% Nuvele ...................... Deparaţeanti Alex., Doruri şi amoruri (poezii). JFranşois Coppte, Prietene (roman)................ Gcnneeraye. Ornbra (roman)....................... Gion-Ione8cu, Istorice (portret)................. Goethe, Werther, (roman.—ilustrat)............... Iluxleg, Noţiuni asupra ştiinţelor............... Mahajfy, Anticliitatea Greacă (llustr.) .... Maioreecu Titu, Nuvele traduse................... Maistre Xavier, Călătorie împrejurul odăii mele. Marian «S*. FL, Tasârlle noastre . .............. Michelet, România, Roma, Piza, eto. . . ... Mus set Atfred, La oe visează fetele . . ; . . Olănesou, Satire.................... JPecaut gi Bande, Convorbiri despre artă (iiustr.) 2 * * Convorbiri despre artă, voi. II J’opovicf Bănăţeanu, Din viaţa meseriaşilor (cu » portret) . A. . . . ........................... Povtţ'1 de Crăciun................................ Prcoosl, Manon Lesoaut........................... Făid liourdr, Patriotul.......................... Hosetti 1). h\, Trotuarul Bucureştilor. .... JRosetti Radu Diu inimă, (poezii)................ < < Proză şi epigrame (portret). . . Spencer Herberl, Despre educaţie. . . . . Stănceecu Dumitru, La gura sobil, snoave şi basme (portret).............................. . • . Teleor Bum., Schiţe umoristice (portret) . . . Tmnyson, Enoob Ardea............................. Theuriet Andrd, Din tinereţe, nuvele............. Urechiă Dr. Duşmanii noştril................ . . Vlahută Alex., Icoane şterse (portret) .... < < Diu goana vieţel, voi. I, II, Iii . Wilkine, Antichitatea romană..................... WUdcnbrueh. Doul trandafiri. Lacrimi dc copil . Zamflrescu Duiliu, Nuvele romane (portret) . . Zatnphirescu Mthail, Cântece şi plîngerl, poezii (cu portret).............................. 43, 44 48, 49 16 1 16, 26, 39 9 26 20 7, 40 17 64 28-38 12 42, 45 21 34 38 41 27 10 22 2 8 19 «3 50 66 23, 24 36 60, 65, 66 54 61 25 37 4, 5 35 18 ir» a 46 6 61, 57, 59 14 53 13 3,47 B0ALELE SIFILITICE i N epu tiuia !mr5»ăieas«*si Vindecă după cete mal noul metode radicale fără durero ţi împedicaro, după o experienţă de 23 ani. Spocialist in boaio lumeşti Br. T M O li Strada Emigraţii No. i, intrarea nun a prin strada sf. Voivozi. (Trainway). Consultaţiunl de la 10—1 dim. şi do la 5--S seara. Loc separat de aşteptare pentru fie-care. 23 ‘ 30-29 9RDACHE H. «NESCU & a v îsm:eeusvhbs LOCALUL DE VARĂ ŞI TERASELE i&estaurantulm lor st mi. cor avu .%». mmtstmi. cor ac a \o :a. ■■■■■■■■■■■■■■■■ www.dacoromanica.ro 4 F. P O C A 7 CASA DE SCHIMB HESK3A & SAMUEL BUCURESCI Xo. 5 Strudn Lipscani No. 5 Cumpără şi vinde efecte publice şi face orl-re schimb de monezi. Cursul pe ziua de 28 MaiO, 1896 Cump. Vînd 4°/CV Bentă Ainorusahilă. . . 87 88 — 5°,o » Amorlisabilă. . . 99 99 a/* 6> Oldigaţ. de Slat (Cov. R.) . 101 — 101 V. 5»/.. > Municipale din 1883 97 — 97 •/« 5"/o . . . 1890 95 ■/. 96 5a/o Scrisuri Funciar Rurale . 94 — 94 0"/., « » Urbane . 101 — 101 V» 5'v/o » » Urbane . 90 '/» 90 5»/o » » > IasT . 84 Xli 85 Acţiuni Banca Naţională. 1550 1590 — » » Agricola . 200 — 205 — > Dacia Rominia asig. 402 — 405 — » S-lea Naţionala asig. 415 — 420 — S-tatea de ConstrucţiunI . 180 — 185 — Florini valoare Austriacă. 2 ii 2 12 Mărci Germane .... 1 23 1 25 Bacnote Franceze . . . 1110 101 » Italiene. . . . 89 93 » ruble hîrlie . . 2 65 2 70 Imprimarea cu maşinele <1 uhlu-cilindrice, iiin fabrica Albert & Cţl, Frartkenthal şi cu caractere din fonderia de litere Flinsch din Frank-furt AjM- i ATELIER DE LAATUŞERIE şi pentru — COXSTRUCTIlhXE OE EMEH — I. ISA 1G — Sli’ada Isvor, IVo. 11 î> Bucuresci — efectuiază tot felul de lucrări de fier pentru Binale, precum: Grilage, Porţi, Balcoane, Uşi Ferestre. Marchize, Scări, Lămpi, etc. specialitate florărie, sere, gradine ne enrnă, pavilioane în fler ete. ete, Primesc comande neutru Provincie: — Preţuri Moderate — 100-5» APA MINERALĂ „MIRCEA” IAŞI-COPOO Autorizată (le Ministerul de Interne, serviciul sanitar superior cu Oficia No. 1208 din 24 Ianuarie 1895. Această apă, pe lingă că e un excelent purgativ, bună la luat şi fără a produce dureri, dar din cauza multor substanţe medicamentoase ce conţine, esperi-menttndu-se de mal mulţi d-nl doctori, safl constatat piuă a um că, vindecă : boalele de stomach, dispepe-sielor de diferite naturi, catarele cronicale ale stoma-chulul şi intestinelor, conge;fiele, constipaţiele cronice, iperimia ficatului, boalele de rărunchi şi splină, boalele de piatră şi a căilor urinare la bărbaţi, boalele de mitră şi menstruaţiele neregulate la femei pre-cam şi alte multe boli. Deposit in Iaşi la Dl. I. S. Ionescu Tipografia Naţională, la Farmaciile D-lor Sbizewsclii, Racovită (Lits-chco şi Vandori), Zwas, Jelea, Beceanu, Enghel şi llu-tză la drogiştil Katz, Rosenstein şi Becker. Comandele en gros şi en detail se expedieasă promj A se adresa pentru orl-ce comande şi lămuriri D-nil Mircea şi Ionescu, Iaşi strada Alexandri 11. Depozit in capitală la d. Zolud bulevardul Elisaheta. 43. 50 (100-27) Heinorofde Hemoroidele se vindecă cu pilulele e cu poinada (alifia) doctorului Lebel An dre dela Paris: 4, str. de l'Echquier, 4 Patru-zecI de ani de succes. Broşură explicativă se trimite banco in schimbul unul mandat poştal do 1 fr. 50 cent. Deposit in Rominia, la 1 ost J !arn aciile şi droghnriile principale. 20 15—7 I. DIAMAND Atelier de Legâtorie de Cărţi instalat pe Ungă Tipografi» «Epoe Bucureşti, Str. Clementei, 3 Lucrtnd mal mulţi uni lu fostul atelier «LINDNEH», sunt in măsură a executa cu cea mal mare acurateţa, eleganţă şi promptitudine, orl-ce lucrare atingătoare de a-coastă branşă, cu preţuri mal reduse de cit orl-umle. Este suficient a mi se adresa o cartă poştală pentru ORl-CE COMANDĂ, pentru a înă presenta la domiciliu. 75 OM AN IA PITORE AI.HOI ILUSTRAT EV 25 1>K FASCICULE Apar două fascicole pe lună, în trei ediţiuni diferite : una In romîneşte, una în franţuzeşte şi una în nemţeşte. PATRIA J9MMROX \E Maşine agricole şi industriale Bucuresci. — Strada Smîrdan, 35. — Bucuresci SOCIETATE ROMÎNĂ DE ASIGURARE ŞI DE REASIGURARE CAPITAL SOCIAL VĂRSAT LEI UN MILION Sediul Societăţel: Bucureşti, Strada Smîrdan No, 15 Societatea «Patria* se recomandă pentru asigur Ari asupra vieţei peutru eas de moarte, asociaţiunl cu capital garantat, zestre: (cu încetarea plăţel premielor la moartea părintelui:) ASIGUEĂEÎ ÎN C0NTEA ACCIDENTELOR pentru cas de moarto şi de invaliditate, Indeiunisare zilnică. Asigurarea colectivă a lucrătorilo din stabilimentele industriale Pentru prospecte a se adresa la Direcţiune şi la agenţiile din ţară Locomobile şi Treerătorî Secerătorî simple şi cu aparat de legat snopî Vînturătoare pe rotile. Batoze de porumb Pluguri premiate la Concursul din 1895 Motoare pentru petrol CS ferate înguste §i Ferestrae mecanice Case de banî engleze şi germane Curele de transmisiuni Bumbac pentru şters maşini Uleiuri minerale ruseşti şi americane Muşamale impermeabile pentru acoperit recolta Sfoară de manilla engleză 90 bani Kilogramul (18)_____________^________________(50—31) CEL MAI MARE ATELIER DE BILIARDURI FRANZ FAST BUCUREŞTI,—Strada Ştirbet-Vodă No. 44—BUCUREŞTI Cu schimbrea localululul, avizez pe onor. public că am în atelierul şi magazinul meQ un bogat depozit de BiliardurI mici pentru Dame sad copil, cu mandanale (benţl) cari fac un efect foarte uşor la bile. Asemenea construesc şi biliardurl cu masă foarte practice _ _ pentru familii ori în saloane Toate sunt solide şi elegante.. _ rnJET1UM9^ nEOVSE — BAI HYGIENICE | BĂI HYGIENICE | BĂI HYGIENICE VECHIUL MAGASIN de LAMPl, M> iu; MAŞINI No. 61, Calea Victoriei, No. 61, (Vis-â-vis de Episcopie) Recomandat ^e Onor. Clienţi, instaluţiunile de băl lucrate numai gw», in Zink, cu diferite sobe de aramă pentru Încălzit RaSS || apa. Băi de aburi bigienice, recomandat de toţi me- VINURILE de QUINQUINA dicil celebrii, poate să facă orl-cine în casă. Duşuri sistematice cu aer comprimat. Closete ^' cu preţuri foarte efline. J TREERĂTORÎ LOCOMOBILE Sistem ai eoustrueţiunoa noă de tot pen-CU aparat de ars paie fi orf-ce combustibil trn 1896 atit Locomobile olt şi Treerî tor! sânt colo mai bune ţi «ele mal reia» numite d.n fabrica D-lor Va /f"7\ Ir Ransomes, Sims & Jefferies. Stă Ia disposiţia c ientelej un foarte fnn.os şi bogat a'crli-^meni de stofe line pentru haina de comun’ —dă efectuabile prompt şi cu preţuri reduse. Rog pe onor. public d’a visila magusinul meîl pentru se convinge de eflinătatea şi qualitatea lnină a mărfurilor. Marele Bazar Central (sub Hotel Bulevard) 70 Calea Victoriei 25—11 In sfîrţit reoomaufiă ţi fabrica sa de reparat maşine agrişele, Mori simple ţi sur tomatioe, Batease de poramb, Morisoe, Grapa de fior ţi teate reserrele pentru Loooaie' bile si Treerătorî. 65 25—15 ^v^m3aci^miaiîiicalT6lH,r p ^eI N Bucuresci Rominia Pitorescă va forma un superb album cu 200 de vederi: monumente, peisaje, lucrări de artă. Aceste vederi, imprimate printr’un procedefi special, sunt adevărate fotografii, saă mal bine zis adevărate tablouri. Acest album va constitui o lucrare artistică unică in felul el in Rominia. Sub fie-care vedere este o notiţă, scurtă dar complectă, redactată de Domnul Gr. Tocilescu, membru al Academiei Romine, ceea ce garantează exactitatea descripţiunel şi contribue a da a-cestel lucrări artistice un caracter literar şi chiar istoric. PREŢUL UNEI FASCICULE In capitalii..............................1.25 la provincie..............................1.35 Iu atrein&tate............................1.50 Nu se va da urmare nici unei cereri, dacă nu e insolită de cost. Cererile să se adreseze editorului, d. Frnnz Du-schek, Bucureşti, str. Franklin No. 6, saO la administraţia ziarului Indipendance Roumaine. ABONAMENT LA 25 DE FASCICULE In capitală...........................25 lei In provincie......................... 27 1.59 b. In gtreinătute........................30 iei ABONAMENTELE SE FAC LA EDITOR, D-NUL FRANZ DUSCHEK Bucureşti, str. Frankliu no. 6 Ua ailinlniHtraţtu ziarului «Ind^pendance Roumalncr ia principalele librarii din [ară Costul abonamentului se plăteşte înainte A se specifica bine, în cererile prin corespondenţă, ediţiunea ce se cere : romineascâ, franţuzească sau nemţească.