SERTA n.—ANUL II, No. 160. NUMĂRUL 10 BAnT A BON 4MEXTELK încep la 1 şi 15 nln fle-cârellunl şi se plătesc tot-d’a-una înainte In Bucureşti In Casa Administraţiei In judece şi streinătate prin mandate poştale Un an Sn ţară 30 lei; In streinătate 50 lei Şase luni ... 15 » » » 25 » Trei luni . . . 8 » » » 13 > Un număr In streinătate 30 bani MANUSCRISELE NU SE ÎNAPOIAZĂ REDACŢIA 3—STRADA CLEMENŢEI—No. 3 Ediţia a treia MERCURI, 20 MAIU 1806. NUMaRUL 10 BANI ANUSCIIRILE In Bucureşti şi judeţe se primesc numai la Administraţie In streinătate, direct In administraţie şi la toate oficiile de publicitate _ . AnunciurI la pag. IV..0.30 b. linia » » » ni........2.— lei » » » » II........3.— » » Inserţiile şi reclamele 3 lei riadul: ÎJn număr veohiu 3 0 bani ADMINISTRAŢIA No. 3-STRADA CLEMENŢEI - No. 3 I). Stătescu a pus pc primul preşedinte al Curţei de Casaţie, E>. Seltiun, omul răzvoturilor, sa sondeze pe cîţi-va consilieri dacă ar fi dispuşi să condamne pe Mitropolitul Primat. 11. Wf ăl eseu speră eănouii consilieri, cari ilegal sie-gează la Casaţie, să facă pe Mitropolit să fie condamnat şi «ie aceea după lungi dis-cuţiuni s’a liotărît aproape trimiterea X. 1*. N. Sale înaintea Curţii de Casaţie. 1>. SI ăl eseu, ale cărui pro-cedeuri jesuitice sunt cunoscute, voeşte să facă a-ceastă înscenare fără a se da personal pe faţă. l>e aceea el a liotărît sa plece în concediu la X®aris şi este decis deja că d. Sto-icescu să ia interimul justiţiei. 1). Stătescu Insă nu va mai înşela pe nimeni şi vom şti noi să clemaseăm pe a-cest Tartuffe. atrage doui ani în-dînsul şi procu- SECHESTRAREA MITROPOLITULUI Guvernul colectivist o (lată intrat în mocirlă, s'a găsit bine acolo, aşa la locul şi in e-lementul săti, în cit zilnic se a fundă din ce în ce mai mult murdărie, cu acea beată satisfac-ţiune care o observi la ramatorii ce se tăvălesc prin bălţile verzui şi împuţite. aşa in codul penal şi chisoare pentru romi său? Dar cuviosul Evghenie cu concursul puţin cuviosului Partlienie, este aşa cunoscător în legiuirile bisericeşti în cit ne va răspunde ţreşit prin regulamente bisericeşti, ordonanţe călugăreşti şi va invoca autoritatea lui Laurent-Băcăoanul sau Aubry-al Dună-rel-de-Jos spre a ne dovedi că un călugăr e supus unei alte discipline do cit Pavel-Bektemis, prefectul poliţiei, şi că îndatorat să trăiască la mănăstire, adică departe de lumea cea păcătoasă şi blestemată, nu-I este crtat să primească visite. Dacă nu astă-zl, cel puţin in tinereţe, d. ministru al justiţiei a fost un client foarte credincios al mănăstirilor... pentru maici, şi nu ne-a venit pînă acum la urechi svonul că pentru a pleca în polen nagiu la Ţigăneşti şi a visita acel sfînt locaş d. Evghenie Stă-tescu să fi solicitat autorisarca procurorilor. Disciplina unei mănăstiri, ori cit ar fi dinsa de riguroasă, chemat să o aducă la îndeplinire stareţul, iar nu agenţii putere! publice, şi această disciplină, cu tot respectul ce datorăm lui Aubry al Dunărel-de-Jos şi Laurent Bă-căoanul, nu interzice creştinilor tropotit al Ungro-Vlahiel. hi cursul timpurilor nomenclatura de Ungro- Vlahia s'a uitat şi n’a mai rămas de cit numai în documentele bisericeşti. —IOJI PANTOFAlUJfi- I s’a părut guvernului că jnu este de ajuns să îndeplinească I intrarea la mănăstire fără o prea-cu brutalitate o sentinţă sinodală labilă autorisaţiune a parchetului, din timpurile inchiziţiei, că nu A trebuit să trăim sub un re-este destul conform poruncel ce- gim zis liberal pentru ca procu-lor 12 nemernici din Sinod să roril Regelui să fie schimbaţi în dea afară din Mitropolie pe Pri- | stareţi de mănăstire. Nu ne mal rămîne acum de cit să vedem numindu-se stareţii procurori la Casaţie! 0 PROFANARE între mers ge- mătul Ţărel şi să'l trimită jandarmi la mînăstire. A mal departe. Pe lingă ostnda Sinodului vernul a pronunţat şi el altă o sîndă: Sechestrarea Mitropolitului. La Căldăruşanl Primatul, Ro-mîniel nu este supus vieţel şi îndatoririlor monachalo ca toţi călugării. El trăeşte acolo sechestrat, înconjurat de un cordon do jan darml, supravegheat de sub-pre-foct, la disposiţia şi sub controlul procurorului, trimis acolo do ministrul justiţiei spre a împedi ca pe Mitropolitul Ghcnadic să dea ochi cu alţi muritori. De unde a luat ministerul colectivist dreptul să agraveze sen tinţa Sinodului, de unde a luat puterea să transforme pe membrii parchetului în stareţi de mănăstire ? Nu i-a spusSimpsomo sau Malla verdeluî ministru al justiţiei că ceea ce face el cade sub presenp-ţiunile articolelor 105 şi 149 din In răutatea şi păgînismul lui, regimul actual vrea să profaneze tot. Se ştie că sub regimul trecut, s’a liotărît ca pe locul foastel Biserici Sărindaru să se ridice un monument istoric şi religios întru pieasa amintire a unuia din cel mal glorioşi voevozl al ţărel, Malliel Basarab. Hotărirea aceasta era legitimată prin aceea că Biserica Sărindar a fost zidită d# Malliel Basarab; ea era unicul monument ce poseda Capitala de la gloriosul Domnitor. Trebuind să se dărime Biserica, era o datorie sfintă ca, pe locul altarului, să se ridice monumentul de care am vorbit. EI bine, ştiţi ce vor să facă colectiviştii ? Au hotărit să aşeze pe locul fostei Bise rid Sărindar faimoasa statue a lui Ion Brătianu şi să arunce aiurea, in cine ştie ce colţ, monumentul lui Mathel Basarab Voevod. Locul unuia din cel mal glorioşi domni, al unuia din acel «dătători de legi şi datini» cărora le datorăm păstrarea neamului nostru, uzurpat de fostul şef al coledivilăţel. Asta ar ii o profanare in contra căreia protestăm din toate pu terile noastre. Dacă păglnil de la guvern vor avea neruşinarea s’o săvlrşească, ne legăm că, atunci clnd vom avea puterea, vom depărta profanul monument, vom face să se sfinţească locul şi vom pune monumentul "lui Malliel Voevod acolo unde numai lui i se cuvine să fie aşezat. O cest iu ne Istorică. — Părerea istoriografului dr. Al. Bartha.— Istoriograful dr. Basii KCthy. O eestiune istorică Am relevat campania deschisă de unele ziare ungureşti din incidentul scandalului isbucnit în biserica romînă ortodoxă în contra titlului de mitropolit al Ungro-Vlahiel. Ziarele ungureşti au protestat în contra acestui titlu, cerînd intervenţia guvernului unguresc pe cale diplomatică, pe motiv că Mitropolitul Primat al Romîni-ei nu este şi nu poate fi în acelaş timp Mitropolit al ortodocşilor din Ungaria. Budapesti Hirlap a cerut părerea mai multor istoriografi unguri asupra acestei cestiuni, pentru a lămuri origina titlului de ungro-vlah al Mitropolitului Primat al Rominiei. La acest apel au răspuns doui istoriografi cunoscuţi, cari,— bine înţeles, — au expus lucrurile intr'un mod tendenţios vroind şi de astă dată a accentua că Ungaria ar fi fost odinioară stăpîna Vata-hiei. Iată aici părerea celor doui istoriografi unguri... Părerea istoriografii Ut dr.Al. Barilia Mitropolitul romîn t a numit mai deunăzi mitropolit al Un 'ro- Vlahiei intr’un act oficial; din acest ncident. s'a născut întrebarea, că ce însemnează Ungro-Vlahia P Origina acestui titlu e de pe vremea regelui Ladislau al I ' Kumanul. Avem un document istoric din 1282, care e important şi din punctul de vedere că în loc de Cumania prima oară se zice : «aliqua pars de regno nostro ultra Alpes exis-tens*. «Ast-fel s’a transformat Cumania în Muntenia, pe care scriitorii bizantini, după obiceiurile de atunci, botesînd în descrierile lor greceşti pînă şi ţările străine, au numit'o Ungro-Vlahia. «De alt-fel origina acestui document este următoarea : «După moartea regelui Ştefan a urmat la tron Ladislau în etate de zece ani, pe care parte după mama sa cumană Eli-sabeta, parte după societatea cumană în care a crescut, îl numesc toţi istoriografii Ladislau Cumanul. Guvernarea slabă a regelui copil şi a mamei sale au, încurajat pe voevodul Munteniei, Liten, să refuse tributul şi să se declare independent de Ungaria. Dar George Soos de Sovdr, care drept răsplată pentru serviciile sale a căpătat de la Ladislau Cumanul, o moşie în comitatul Zala. a făcut ordine în Muntenia. Pe voevodul Liten l’a asasinat, iar pe fratele său Barbu Va făcut prizonier şi Va dus regelui, care apoi Va lăsat după ce a primit o sumă însemnată drept rescum parare. «Titlul de Ungro-Vlaliia pînă mai deunăzi a figurat în documentele mai mari ale Valahiei. Istoriograful I>r. Basil RCtliy «Mitropolitul din Bucureşti are drepturi vechi istorice la titlul de Mitropolit al Ungro- Vlahiei, de oare-ce acest titlu arată, -în contra aserţiunilor istoriografilor ro-mîni,—vechile relaţiuni cari au existat între voevoziî valahi şi regii unguri în vea curile XIII şi XIV la începutul interne iărei Valahiei. In veacul XIII cînd puterea cumană a scăzut foarte mult în Ro-mînia de azi, regele Bela IV a anexat coroanei sale Cumania şi a înfiinţat două episcopii cumane, una în Moldova şi alta a Severinului în Oltenia de azi, care multă vreme a fost banatul Severinului. «Elementul valah s’a arătat pe aceste vremuri în număr mai mare prin aceste părţi venind din peninsula balcanicâ(l) şi amesteeîndu-se cu iasigii şi cumanii. In cursul unui secol provinciile Dunărei de jos au trecut prin mari schimbări; cu manii şi iasigii,—cari în parte au emi grat în Ungaria,—s au pierdut. Basarabii cari ca voevozl ai Valahiei s’au certat mereu cu regii unguri, au unit toate elementele afirmînd însă superioritatea cumanilor, căci ei înşişi au fost cumani, dovadă că numele Basaraba însemnează cuman de religiune mohametană. Voevoziî Basa-rabi au fost mereu vasalii regilor unguri pînă la dezastrul de la Mohacî. Această vasalitate reiese din titlul de Ungro- Vlahia care are înţelesul că Valahia aparţine Ungariei. Prin pierderea cumanilor şi a iasigilor s’au pierdut şi cele două episco pate catolice din Moloova şi din Valahia transformindusc în episcopate ortodoxe. Ast-fel episcopul ortodox din Valahia s’a numit episcop al Ungro- Vlahiei şi azi Mi www.dacoromanica.ro CIRCULARA COMITETULUI Doamnelor Ortodoxe Romfne Către drept credincioşii creştini Prin nelegiuita judecată căreia a căzut jertfă înalt Prea Sfinţiţii nostru Archipăstor Ghenadie, majoritatea Sf. Sinod s’a coborît întru cele mai de jos rătăciri ale patimelor omeneşti ; iar unii dintre Arcliierei şi-au vindut pre bine făcătorul şi stăpînul lor sfinţit pe un blid de linte !... Cum drept credincioşii poporani, asemănat învăţătnreî Mântuitorului lumeţ Domnul nostru Isus Christos, a aşezămintelor sfinţilor Apostoli şi ale soborniceştilor sfinţi Părinţi, alcătuesc, de veacu-ţi slăvită sfintă noastră biserică ortodoxă şi sunt îndrituiţi potrivit sfinţitelor orindiieli a conglă-sui la Vrednicia Archîereilor, fără de care unii ca aceştia nu pot ie-rurghisi în biserica Mintuitorului. Şi, întru cît, prin pătimaşa, zavistnica şi răzvrâtitoarea lor urmare, majoritatea Achiereilor Sf. Sinod auprihânit întru toate sf irita lor chemare, s’afi făcut astăzi nevrednici de a noastră sfintă şi strămoşească credinţă. Drept care, facem cunoscut iubiţilor drept credincioşilor creştini a nu se mai împărtăşi la dum-nezeeştile slujbe, nunţi, botezuri, înmormântări, parastase sau ori-ce servire bisericească săvîrşită de P. P. S. S. L. L. Mitropolitul Iosif al Moldovei, de Episcopii: Silvestru al Huşilor, Ieronim al Romanului, Partenie al Dunăreî-de-jos, Dionisie al Buzăului, Gherassim Timuş al Argeşului, Ghenadie al Rîniniculuî-Noul Severin ; de Ar chiereii: Ionikie Fior Bacaoanu, Calistrat Orleanu Bârlădeanu, Pinten Georgescu Pitişteanu, Atlia-nasie Mironescu Craioveanu, şi de Melethie Gălăţianu pseudo vicarul Mitropoliei din Bucureşti. A nu’i chema pre aceştia la nici o servire duhovnicească, ci a se ţine departe de dînşii lăsindu’î în plata lui Dumnezeu, ca unii cari prin vegheata lor fralrie pentru scopuri nemernice şi lumeşti au întinat sf. noastră biserică na ţională, aruncând în adîncâ tur-burare şi mare jale sufletele drept credincioşilor. Comitetul Doamnelor ortodoxe Rom ine din Capitală. SOMA HUNE Voinţa Naţională s’a lăudat foarte mult că Întrunirile din urmă afi fost lăsate libere. Organul guvernului a încercat chiar să prezinte acest fapt ca o deosebire între regimul liberal şi cel conservator şi a spus că adversarii guvernului vor fi lăsaţi liberi să facă ori-ce. Pentru ca să se lămurească bine publicul şi pentru ca să ştim dacă guvernul de astă-zl înţelege libertatea întrunirii mal larg de cît a înţeles-o guvernul trecut, somăm pe Voinţa Naţională să ne spue dacă guvernul actual e dispus să lase libere manifestaţiuiiile în faţa Palatului. Voinţa e Invitată să răspundă limpede. A fost o dată ca nici o dată, dacă n’ar fi nu s’ar povesti. A fost o dată în Capitala noastră (sunt cam mulţi ani de atunci) un pantofar, om foarte de ispravă, cinstit, muncitor. II zicea din botez loji. Numele de familie nu i l’a cunoscut nimeni nici o dată. Prin o muncă stăruitoare din toate zilele, cu ceva economii făcute încet, încet., pantofarul loji ajunsese stăpîn pe un capital destul de Însemnat, care’i ar fi permis să trăească liniştit la bă-trineţe, tăind cupoane de la* bonuri in loc de a tăea talpă de toval saO piele de lac. Din nenorocire pentru ilînsul, loji avea in vinele sale singele unul edil, unul consilier comunal, şi simţea o dragoste nebună pentru linia dreaptă. Aşa, în special, îl apuca pe dînsul groaza cînd se gfndea că pentru a eşi din Calea Victoriei In strada Colţel, o-mul e nevoit să ocolească toată strada Academiei sad strada Vămel. Toată noaptea, nu visa de cît o linie dreaptă care pornind din strada Academiei ar eşi in strada Colţel cam în faţa caselor Lecca, şi’ş! zicea : «Poate să mor eft, dar visul acesta am să’l aduc la îndeplinire*. Temelia dorului săă a pus-o repede, cumpărînd cu economiile sale primul loc viran de la colţul stradelor Regale şi Academia. A clădit, a ipotecat îndată imobilul şi apoi a cumpărat alt loc a-lăturl. Cu acest sistem, clădind, ipotecînd, cumpărînd, iar clădind şi iar ipotecînd, a ajuns pînă la vechea casă Cazotti, astă-zl proprietatea d-lul Radu Văcă-rescu. Aci era dificultatea cea mare, aci era ultima staţiune înainte de realisarea visului lui loji pe deplin. Cazotti nu voia cu nici un preţ să-şi vîndă locul — o curte imensă care de altminterea nu-I servea la nimic. Ani întregi, sărmanul loji a plîns la Primărie, a arătat Consiliului Comunal cît de binefăcătoare este opera sa şi i-a cerut să exproprieze pe Cazotti de vreme ce de bună voe Cazotti nu vinde terenul săă, şi să deschidă ast-fel marea arteră directă de comunicaţie între calea Victoriei şi strada Colţel. Cu chiu, cu val, loji a isbutit... dar val; cînd opera sa a fost terminată, nenorocitul pantofar, dator pînă in gît, cu clte trei ipoteci pe fie-care casă — căci altminterea nu ar fi avut cu ce să-şlin-deplinească planul — sărmanul loji a rămas la bătrâneţe sărac lipit: Toată averea sa a fost vindută. Nu ştiu dacă mal trăeşte şi pînă la ce grad a ajuns mizeria sa. Acum un an, era nevoit să întindă mina să ceară un ajutor de la Primărie, căci nu avea ce mînca, el nenorocitul care cu banii săi săvîrşise una din cele mal necesare opere de edilitate din Bucureşti ! Largă, cu clădiri frumoase în dreapta şi în stingă, strada lui loji Pantofarul poartă prin decisiune comunală numele de Strada Regală. Aide, Domnilor Consilieri comunali, d-v. cari aveţi darul de a boteza şi de-boteza uliţîle noastre, făceţT ceva pentru memoria lui loji Pantofarul. Aveţi în jurul Palatului Suveranului, o sumă de strade pe care le puteţi numi strada Regală, luaţi tăbliţa din colţul otelului Continental şi mutaţfo pe una din acele strade. Ear acolo unde pantofarul a pus temelia visului săă alit de folositor pentru oraş, atît de nenorocit pentru din-sul, puneţi o tăbliţă pe care să stea scris : STRADA loji Pantofarul Pentru un om care a jertfit ultima sa bucăţică de piine, spre a îndeplini o o-perâ de edilitate, răsplata cerută de mine nu e mare şi nu vă costă nimic. Nebuni ca Joji nu se găsesc in toate zilele! Trecător 2 EPOCA „EPOCA” LA PLOEŞTI Duminică, 26 Maifl. întrunirea «lc hzî Se ştie de mult că d-nu Fleva şi partizanii săi vor face o întrunire publică în o-raşul nostru. Această veste a neliniştit mult administraţia locală, care a usăt de toate mijloacele pentru a paraliza mişcarea. Ameninţări şi intrigi de tot felul aii fost făcute iu a-cest scop. D. Prefect Handoca şi R. Stanian au găsit chiar de cuviinţă a merge la Bucureşti pentru a lua ordinele d-lor Sturdza si Sto-lojari, cari i’aiî sfătuit să decidă pe d. Gri-gorescu a nu da concursul său pentru Întrunire. In acest scop, ieri dimineaţă o delegaţiu-ne compusă din mal mulţi cetăţeni cari au legături cu administraţia şi cu d. Grigo-rescu aii cerut acestuia a nu da concursul săli d-lul Fleva, căci alt-fel vor li siliţi a’l abandona pentru tot d’auna ; căci de, cu d. R. Stanian e pericol să te joci, mal ales cîncl e la putere. Directorul poliţiei care ţine loc de poliţaii!, şi comisarii au fost consemnaţi la locuinţele lor sub ameninţare de a fi destituiţi, de oare-ce el sunt bănuiţi a li oamenii d-lor Grigorescu, Scorţeanu Dobrescu şi Ariou. Un fapt hazliii e acela ce s’a întîmplat în faţă la G-d. Hotel, fapt la care a fost martor şi d deputat V. Cogălnieeanu: Un om bâtea o femee; întrebînd pe sergentul de poliţie de ce nu ’l duce la secţie acesta a răspuns că nu se poate mişca fi-ind-că nu trebue să piardă din ochi pe d. Fleva. Liga Culturalii Vechiul comitet central al Ligeî a trimes o adresă comitetului nostru din localitate, cerindu-I a nu se pune în comunicaţie cu noul comitet, căci nu este legal ales. Răspunsul dat e departe de a plăcea d-lor Bursanet C-nia căci Ploeştenil în unanimitate aii răspuns că vechiul comitet stă fără drept acolo unde se află încă. Jfercguliiritiilî Ia Primărie Primăria dc Ploeşll are un consiliu compus din oameni cari aparţin aproape în număr egal ambelor grupe. Grupul d-lul Grigorescu a descoperit oa-reşl care neregularităţl, ca să nu zic abuzuri, comise de oamenii d-lul R. Stanian în administraţia accizelor. S’a orînduit o anchetă şi e speranţă că nu se vor putea face lucrurile muşama. Inspecţia d-lul Ceneral Filat. Cu trenul de azi dimineaţă la 4 şi 1(1 a sosit d. General Pilat, comand, corpului 3 de armată, care a inspectat regimentul de infanterie din localitate, secţia de pompieri şi reg. 11 călăraşi. La început toată lumea era speriată, se răspîndise sgomotul că d-sa a venit să comande în persoană trupele pentru a împiedica întrunirea d-lul Fleva; dar totul s’a liniştit cînd s’a aflat adevăratul scop al ve-nirel d-lul General Pilat. Şcoala «le ofiţeri. Stradele oraşului eratt pline de elevi al şcoalel de ofiţeri din Bucureşti cari se întorceau din excursiunea ce atl făcut în valea Prahovei şi a Teleajenulul. De aci vor pleca pînă la gura acestui rifl, şi apoi se vor reîntoarce în Capitală. In tot timpul a-cestel excursiunl reg. 11 călăraşi a pus un escadrou la disposiţiunea şcoalel. P. Ralioveaim. BnPOBMAŢn In ziua de 29 Maiu va avea loc la Fălticeni alegerea a doui consilieri comunali la colegiul I-iu. Pe lista patronată de Prefect să află a-lături cu d. deputat Gh. Ghiţescu, un e-vreu, cu numele de Steinheld, fost comp-tabil la velniţa de la Baia a evreului Laba Moscovitz, care a fost silit a-1 îndepărta. La lt) Iunie se va judeca procesul de pretins ultraj intentat de di- FQIŢA ZIARULUI «EPOCA» 22) IIU.VItl GRATIILE XVI A doua zi o ploaie fină începu să cadă peste tot oraşul şi le opri asl-fel de a face orl-ce excursiune. Estella se duse la catedrală şi întrebă pe păzitorul bisericel cu multă insistenţă. Cine era femeea aceea ? locuia ea în acel oraş ? venea ea regulat la biserică ? Păzitorul nu ştia absolut nimic ; femeea aceea nu’I atrăsese cîtuşl de puţin atenţiunea ; căci femei credincioase cari veneai! la biserică să se închine erafl multe, foarte multe, dar el nu le cunoştea. Estella nu putea să afle nimic. Cu toate acestea, judecind hine şi Î11 linişte, a rămas cu convingerea că într’ade-văr era Rosalia femeea aceea pe care o văzuse, căci nici nu visase nici minţile nu şi-le perduse. El bine, obiceiurile el de religiosilale all făcut-o să vie Î11 pelerinajiu la Contance ; dar de ce avea expresiunea aceea pe figură ? Estella era convinsă că ea o recunoscuse ; o ast-fel de coincidenţă de aseină- rectorul prefecturel poliţiei, d. N. San-Marin, d-lul C. G. Ghica. D-na Chiţu, soţia fostului ministru liberal G. Chiţu, s’a plîns d-lor Dim. Sturdza şi Eugen Stătescu în contra d-lul N. San-Marin, directorul prefecturel poliţiei Capitalei, care a bruscat-o în cabinetul sau într’un mod cum numai bandiţii d-lul Paul Statescu-Bectemis ştiu s’o facă. M. S. Regele va inspecta astăzi regimentul (> de infanterie care este concentrat în tabâra de la Cotrocenl. La exposiţiunea operilor artiştilor în viaţă, s’afl distribuit premii următorilor artişti exposanţl: Secţiunea de pictură. Medalie cl. IlI-a d-lor A. Bănulescu, N. Gri mani, A. Di-mitrifl, C. Petrescu, Romeo Cavi. Menţiune onorabilă : C. Aricescu, S. Negreseu, S. Burghelea, D-nel Pâini EI-vezia, D-nel Rogusca, D-rel M. Mărgă-ritescu. Secţiunea de sculptură. Medalia cl. Il-a D-lor Atli. Constantinescu şi Paciurea. Cestiunea Mitropolitului Primat Journal des Dclmts, în numărul de la 6 Iunie st. n., publică o scrisoare din Ro-minia în care se descrie criza mitropolitană. * * * Din Fălticeni ni se comunică că d. Gh. Softa, prefectul judeţului Suceava, a chemat la reşedinţa judeţului pe toţi subpre-fecţil invitîndu-i să îndemne pe preoţi să semneze o adresă cătră Sinod, prin care să mulţumească pentru modul cum a detronat pe Mitropolitul Primat al Romî-niei. Iată la ce meschinării recurge guvernul pentru a-şl salva situaţia. * * * Aflăm că guvernul face cele mat maripre&iuni ann-pra F. F, S. Sale Mitropolitului M*rimal prin prefectul Mobrescu ni prin proeu romi care ne 'află la flăftlă-rnşani, .să renunţe ăe a face recurs la Casaţie in contra sentinţei ilegale a Sinodului. Guvernul ameninţă pe I. I*. S. Sa eu surghiunirea la muntele Athos. dacă va ceda advocaţilor săi. Mitropolitul MBri»nat. in a-fară că este ea si arestai, mai e si terorizat în mod barbar de guvern si in special de d. Stătescu. # * # Cetăţenii din Roman sunt foarte scandalizaţi de purtarea episcopului lor Iero-nim, care a arendat frumoasa grădină făcută de răposatul Melckisedec unei a-sociaţii de jidani pe termen de 3 ani şi pentru suma de 3000 de lei, pe care a încasat’o înainte. In urma acestei arendări, trei familii de jidani cu o mulţime de copii, s’au stabilit în chiar curtea episcopiei pentru a păzi grădina de fructe. Acum cetăţenii din Roman, profilînd de purtarea lui Ieronim faţă de bine-făcăto-rul său Mitropolitul Primat Ghenadie, îl aşteaptă să se întoarcă la reşedinţă pentru a face arglnrofilulul o primire cum merită. *** Proprietarii şi ţăranii din nmî multe comune au impus preoţilor respectivi să nu pomenească în cursul liturghiei locotenenţa mitropolitană, ci numai pe Mitropolitul Primat Ghenadie. nare nu se prea întîmplă. Era poate re-muşcarea zilelor de necaz ce-I i'ăcuse în timpul copilăriei nenorocite ? Suposiţiunea era foarte logică şi tînăra văduvă se opri asupra el, regretînd din suflet că nu a putut să vorbească cu ju-pâneasa. Acum că trecutul vieţel sale îl reapărea ca ceva cu totul uofl, ar fi voit să întrebe pe Rosalia asupra multor deta-liurl privitoare la mamă-sa şi la ea în* să-şi ; ea părăsi Contance, cu regretul ce’l are ciue-va clnd îl lipsesce un lucru preţios, şi tristeţa care de cîte-va zile II dispăruse, căzu cu greutate iarăşi asupra el. După ce trei zile de a rîndul, cele două femei aşteptară ca timpul să se schimbe, ele se deciseră ca să mal scurteze din călătoria lor şi hotărtră să se întoarcă la Paris, cel puţin acolo viaturile umede şi extrem de reci ale echinopţiulul nu le vor mal supăra. Imediat după întoarcere, D-na Montclar se informă despre cunoscinţele el mal de aproape cari sunt în oraş safl prin împrejurimi; numărul lor nu era aşa mare. Se hotărî însă ca să meargă să le vadă. In toate părţile ea a fost primită cu dragoste şi toţi i-au promis ca să vină să o vadă. Iu ceea ce privea pe d-na de Beaurand, a-titudinea era cu totul schimbată ; ea varia după oameni şi temperamente. In unele locuri, Întrebai! de dînsu cu o curiositate revoltătoare; In altele din contra evitai! de a se aduce coversuţiunea asupra el ; în loale părţile în line, d-na Montclar Îşi formă convingerea că nepoata sa era compromisă. — Ascultă-mă cu luare aminte, zicea ea uneia din cele mal bune prietene al sale la care era în vizită la Saint-Gennain: trebue să mă el aşa cum sunt, îmi închipuesc că mă ştii de patru-zecl şi mal bine de ani de cînd ne cunoaştem. El bine! sunt cu nepoata Drept credincioşii sunt hotârlţi a goni din sat pe acel preot care nu li-s’ar supune. * * * Cancelaria Mitropoliei e zilnic asediată dc deputaţi din majoritate, cari vin fiecare cu cîte un preot protejat, cerînd lo-cotenenţel mitropolitan a destitui pe protopopul din localitate, ca fiind partizan al I.P.S. Sale Mitropolitului Ghenadie şi so-licitind înlocuirea sa prin acela pe care 7 presintă ca un model de virtute şi mai cu seamă plin de aptitudini pentru a fi un excelent agent electoral. EDIŢIA a 3-a (Serviciul Agenţiei Rouiîne) Coir, 27 Mai fi. Sentinţa dată în afacerea casei datoriei publice egiptene zice că guvernul este condamnat sa plătească acesteia suma de 350.000 îiresler-line. Budapesta, 27 Maifl. împăratul a amnesliatiM) condamnaţi pentru crime politice, ofense către împărat safl casa imperială şi infracţiuni la legi comise din imprudenţă, mizerie safl pasiune. Barcelona, 27 Maifl. O bombă a făcui explozie aseară în nionien tul cînd o procesiune intra in biserica Santa-Maria. — Sunt şease morţi şi peste 30 de răniţi. Panica in oraş este mare. Constantinopol, 27 Maifl. ErI, la Pera, lingă băile Jalova, sora şi nepoata d-lul Therkan, dragoman al legaţiuneî sirbeştî, precum şi o franţuzoaică, afl fost atacate de o bandă de tîiharî ; un om care le însoţea a fost omorit.,— Sora dragomanului a fost pusă în libertate, cu condiţie să aducă 1000 de lire drept răscumpărare pentru prizoniera care răminea in miinele lor: răscumpărarea trebue adusă în termen de 5 zile.—Poarta a luat măsurile necesare. Un bastiment nofl al flotei voluntare ruseşti, Voronege, avind pe bord trupe şi emigranţi pentru Wladiwostock, a trecut Bosforul. • Londra, 27 Maifl. Se anunţă din Cair Agenţiei Reuter că sentinţa pronunţată in contra guvernului egipţian şi in contra a 4 con4sari al casei datoriei publice egipţene, d-nil Money (Englitera), Morana (Italia), de Richtoffr (Germania) şi Zalusky (Austro-Ungaria) defcară că avansul făcut din fondurile de reservâ ale casei pentru expediţia din Dongola, este o violare a regulamentelor existente. Guvernul este condamnat să ramburseze suma avansată cu dobinda de 5°> şi cheltueliie procesului. Paris, 27 Maifl. Se anunţă din Cair Agenţiei Havas că sentinţa dată în afacerea casei datoriei publice, declară că comisarii francez şi rus uveafl dreptul de a interveni pentru a obţine rambursarea celor 350-000 lire. — Condamnaţii afl făcut apel. Paris, 27 Maifl. Camera deputaţilor. — D. Jaures desvoltă o interpelare in privinţa ultimei mişcări prefee-torale care dovedeşte ostilitatea cabinetului faţă de partidul socialist; trebue guvernat cu el safl in contra lui. D. Barthou declară în mijlocul aplauselor centrului şi a protestărilor extremei stinge, că guvernul este republican in mod ferm şi hotărit, şi că exclude pe socialiştii de la guvern; el este contra socialismului revoluţionar şi iu contra colectivismului. D. Meline declară că cabinetul nu este clerical, ştie că programul săfl displace socialiştilor republicanilor să voteze cu dinsul. D-nu Isambert depune o ordine de zi care zice că, camera nu va acorda Încrederea sa decît unul cabinet guvernind cu o majoritate republicană, apoi d-nu Sauzet depune o altă ordine de zi aprobind declaraţiunile guvernului. D-nu Meline primeşte această ordine de zi. Prioritatea în favoarea ordinel de zi Isambert este respinsă cu 382 voturi contra 255, şi ordinea de zi Sauzet, este adoptată cu 318 voturi contr 238 (Aplause vil). Paris, 27 Maifl. Consiliul municipal a votat 10.000 franci in favoarea victimelor catastrofei din Moscova. Barcelona, 27 Maifl. Bomba care a făcui explozie in mijlocul pro-cesiunel u fost aruncată dc pe balconul unei case de închiriat. Această bombă era de sistem Orsini. Atentatul n fost Îndreptat in contra fgenera-lulul Despujol, care purta drapelul procesiunii. Numărul morţilor actualmente este de 8 şi al răniţilor de 32. Toate victimele aparţin clasei sărace. Se speră că autorii atentatului vor fi arestaţi in curind. Se procedează la arestarea principalilor anarchiştl din Barcelona. Abia a trecut iada elun bomba a făcut ex-plosie.—Cea mal mare parte a persoanelor e-rafl în genunchi; cinci afl fost omorite pe loc. Etemere ca ţifia răniţilor să nu (io mal mare de cit aceea ce se cunoaşte. Madrid, 27 Maifl. Consiliul do miniştrii s’a întrunit in şedinţă ordinară şi a decretat starea de asedifl la Barcelona. Madrid, 27 Maifl. Camera deputaţilor.—Ministru de finanţe declară că guvernul va lucra cu energie in contra autorilor atentatului din Barcelona. — Camera votează o «moţiune de indignare iu contra culpabililor şi condoleanţe pentru familiile victimelor. Moscova, 27 Maifl. Majestăţile Lor. însoţite de marele duce Ser-giu şi de marea ducesa Elisabeta, afl plecat a-seară la castelul Iliuskăe, care aparţine marelui duce Sargiu.—Vor sta acolo cîte va zile. Sofia, 27 Maifl. Procesul in contra foştilor funcţionari al poliţiei acusaţl de torturi asupra tinărulul Tufek-cief continuă.—Afluenţa este mare ; mal mulţi stenografi sunt de faţă.—AsculLarea martorilor face să se descopere amănunte sfişiitoare. Geandarmil mărturisesc că după ce a fosl bătut pină laperderea cunoştinţei, Tufekcief a fost ars sub braţe.—Comisarul de poliţie îşi ia toată răspunderea faptelor asupra sa spre a apăra pe Lukanow. Tufekcief a murit la spital.—Doctorii aii indicat ftisia drept causa decesului iul. Curtea de apel condamnă pe Lukanow şi To-lew la şease ani de Închisoare şi pe ex-Gean-darmul Zukew la un an de aceeaşi pedeapsă. Berlin, 27 Maifl. Miine-seară se va da la palatul nofl un mare prinz în onoarea Prinţilor moştenitori al Italiei şi Danemarcil şi a prinţului Egipţian Moha-med Aii. Paris. 27 Maifl. Comisiuuea budgetului a ales pe d-nu Krantz raportor general. D-nu Iules Simon a murit. Berlin, 27 Maifl. împăratul a telegrafiat d-lul Felix Faure că va rămine in tot-d’a-una sub farmecul persoanei d-lul Iules Simon, amintindu-şl de zilele cînd acesta a dat spriginul săfl preţios la in-bunătăţirea soartel clasei lucrătoare. împăratul va face să fie represeutat printr’un trimes special la inmormîntarea lui Iules Simon. TURBURÂRILE Dl» CRETA (Prin fir telegrafic) Paris, 27 Maifl. Nici o confirmare oficială n’a sosit la ministerul afacerilor străine, tn privinţa ştirel care zice că consulul Rusiei ar ii fost rănită la Canea şi că mal mulţi amploiaţi şi lucrători al drumului de fier de la Smirna la Kasaba ar fi fost atacaţi. Atena, 27 Maifl. O luptă s’a produs alaltă-erl între trupele turceşti şi insurgenţii.— Victoria a rămas creştinilor cari afl luat Turcilor 4 tunuri şi 200 puşti Martini.— Perderile sunt mari de ambele părţi. Roma, 27 Maifl. Se anunţă din Canea «Agenţiei Ştefani» că după o luptă care a ţinut trei ceasuri, trupele turceşti afl putut să libereze alaltă-eifl familiile musulmane blocate tn diferite sate ale provinciilor Chidonia şi Chissauo. Actnalminte nu există nici un sat locuit de creştini sau musulmani care să fie blocat. Acest fapt a îmbunătăţit cu mult situaţia. Mal multe proprietăţi aii fost incendiate în timpul luptei. Nu se ştie dacă focul a fost pus de trupele turceşti safl de insurgenţi. Atena. 27 Maifl. U11 încruci.şător turcesc a bombardat po- siţiunile insurgenţilor In timpul lupte) din Vukolles. O depeşă adresată din Cerigo ziarului Astg zice că tot orizontul din spre partea Cretei, pare roşiii de flăcări. Comandantul corăbiei Kood zice că satele situate pe înălţimele de la Kissano ard de en. — Comandantul a trimes o şalupă la ţărm pentru a lua informaţiunl exacte. Aceste ştiri afl causat o emoţiune de ne-descris. Londra, 27 Maifl. Camera Comuneler. —D. Curzon declară că ambasadorul englez a primit ordin, încă din Decembrie trecut, de a atrage atenţiunea Porţii asupra stărel lucrurilor in Creta. — Aceste observaţiunl amicale afl fost reînoito de mai multe ori de către Însărcinatul de afaceri care a insistat asupra necesităţel restabilire! ordinel.—Consulul englez lu Creta este autorizat să înceapă negociărl cu autorităţile turceşti şi şefi) locali. Guvernul turcesc a dat ca instrucţie marelul-vizir de a se pune Î11 legătură cu comandantul ture din Creta. Două corăbii de rezbel engleze s’au trimes In Creta. Atena, 27 Maifl. O depeşă din Sanlarin anunţă că musulmanii afl intrat cu forţa la Heraclion.—Înfloritorul sat Galatla este cu desăvtrşire distrus. Locuitorii cer protecţia comandanţilor corăbiilor străine. Aceştia răspund că instrucţiunile lor sunt limitate la apărarea naţionalilor lor. şr/flj bjVe^se Crime.—Delicte.—Acoidente.—Intîmplărî. DIX CAPITALA Hoţ prins. — Autorul furtului de 400 lei de la prăvălia d-lul Grigorescu, cfrciiunar din str. 11 Iunie 49, a fost prins de către poliţia de siguranţă. El este un vechia spărgător de meserie, Ilie Tiţulescu, care In mal multe rîndurl a făcut cunoştinţă cu arestul poliţiei Incendiu.—Duminicădupă ainiaz) un incendia violent a distrus mal multe grajduri de birjari din calea Moşilor 327. Pompierii afl sosit tocmai după ce focul consumase întreaga clădire, iar cînd d-1 prefect al Poliţiei a venit la faţa locului, trecuseră deja 2 ore de cînd flăcările se stinsese. UIS ŢARĂ Tilhărie. — Alaltă-erl noapte 15 tîiharî înarmaţi, afl spart cu ajutorul instrumentelor ce aveafl la eî prăvălia Iul I. Dumi-trescu din comuna Kiajna, plasa Znagov, judeţul Ilfov. El n’afl reuşit să prade, căci un băiat din prăvălie prinzlnd de veste a dat alarma şi locuitorii vecini sărind în a-jutor, tîlharil afl fugit. S’afl tras mal multe focuri de revolver, şi unul dintre tîiharî trebue să fie rănit, căci s’afl găsit urme de singe. Autorităţile fiind avizate, parchetul a deschis o anchetă. Călcat de tren. — Alaltă-erl noapte uu tren de marfă încărcat cu oî, a călcat între staţiunile Chitila şi Mogoşoaia, în dreptul cantonului No. 1 o căruţă, rănind grav pe femeea ce era în căruţă şi omorînd un copil de 2 luni ce femeea avea în braţe. De asemenea unul din caii de Ia căruţă a fost omorit. Femeea, într’o stare foarte gravă, a fost transportată imediat la Spitalul Filantropia, iar copilul a fost lăsat pe locul unde s’a întîmplat accidentul şi unde parchetul a deschis o ancheta. DIN STREIXĂTATE Iufanticiil Oribil. — O crimă oribilă a e-moţional mal zilele trecute pe locuitorii o-răşelulul Pforzheim, din marele ducat de B’aden. Intr’o căsuţă modestă locuia o familie de lucrători compusă din tatăl, Filip Wende-lin Ruf, fost amploiat de comerţ, soţia sa şi trei copilaşi, din cari cel mal mare era de 12 ani. In lipsa de acasă a soţiei, care mea, de care nu mă voitt despărţi pînă la sfirşitul zilelor mele. Aşa că dacă ţii la mine trebue să al simpatie şi pentru ea. —” Draga mea, îţi voifl răspunde cu aceiaşi sinceritate cu care mi-al vorbit. Dacă aş fi singură aş desfide omenirea alături cu d-ta, dar am un băiat însurat şi un ginere: îmi este cu neputinţă ca să expun pe cele două femei ale lor, la încurcături al căror rezultat poate să meargă departe; voifl veni să te văd singură, voifl veni la ziua d-tale de recepţiune, te rog însă nu îmi pretinde ca să ’ţl aduc pe fiica mea safl pe nora-mea. — Şi nici eii să uu aduc pe nepoata-mea? Am înţeles, zise d-na Montclar. Cu un an mal în urmă, cil 6 luni chiar, o asemenea conversaţii!ne m’ar fi revoltat, de atunci am dobindit multă toleranţă pentru .... slăbiciuni de felul acesta, şi trebue să-ţîvă mărturisesc că nepoata mea m’a obicinuit cu această virtute. De aceea nu mă supăr şi nu voifl slrica prieteşugul d-tale pentru cele ce ’ml spuseşl; îţi mulţumesc chiar că îmi dai atîta atenţiune de a nu mă Scoate cu totul din relaţiunile d-talo; dar aceasta nu mă împedică de a ’ţl spune, că după patruzeci de ani de prietenie, trebue să mă cruzi prea simplă de a fi luat protecţiurtea unei femei nedemne de stima mea, după cum mi-al lăsat să înţeleg mal adineauri. După ce se ghidi puţin, ea mărturisi. Eî bine, draga mea, să ferească D-zeii ca o catastrofă ca a noastră să se înlfmple tn familia d-tale, dar dacă al avea această nenorocire, te-aşî ferici etnd aş şti că al a face cu o femee ca d-na de Beaurand. Acum. cînd îmi vel face onoarea să vil să mă vezi, vel fi tot-d’a una bine primită. Prin două safl trei visite de felul acesteia, d-na Montclar îşi creă o eolecţimio foarte drăgălaşă de persoane dispuse a o plinge, ceea ce este una din cele inul rău- tăcioase forme ale vicleniei. Ea ştiu să-şi arate mîndria, fiind dotată-cu un caracter tot de o dată despotic şi cavaleresc, care ÎI dădea, Î11 circonstanţele mari, o atitudine eroică, demnă cu totul de rasa sa. Cu toate acestea ea simţea slăbirea si-tuaţiunl sale; într'o familie unde uu mal este de cît uu singur descendent bărbătesc dacă acesta moare, totul se dărîmă. Pentru a susţine pe cele două femei izolate, trebuia braţul unul om, şi acest om nu esista. Atunci, d-na Montclar, fără a mal consulta pe Estella, care nu ar fi fost de aceeaşi părere, scrise o lungă scrisoare lui Theodor Benoist, rugîndu-1 să vie să-i vorbească. — Al fost, îl zise ea, cel mal bun prieten al lui Raymond ; pentru aceasta te chem să vil lu ajutorul aceleia care a înlocuit pe mama sa,—şi al văduvei sale. Cînd primi această scrisoare, Benoit era ocupat cu culesul viilor. O recoltă excepţională vărsa ca un fiuviii auriu, strugurii cop(i în teascuri; vasele dedeau pe dinafară mustul generos. După ce se ghidi o jumătate de oră a-proape, Theodore, cu scrisoarea lu mină, se duse să găsească pe mama sa care, aşezată afară pe un scaun de pae, privea la şirul de lucrători plecaţi sub greutatea coşurilor încărcate cu struguri. — Mamă, zise el, cu o Intonaţie aproape copilărească care nu părea curioasă pe buzele sale de bărbat, vrei să citeşti aceasta ? Bălrina aruncă o privire vie asupra băiatului el, care Întorcea capul, şi cili scrisoarea încet, cu grijă; scrisul d-nel Montclar nu-1 se părea greii de descifrat, dar ea voia să-şi dea scamă de cele mul mici cuvinte. Cred, fini meii, zise ea, inapoindu-i scrisoarea, că vel găsi pentru tine acolo ue- voi şi greutăţi; dar, ştii ce ţi-am spus, nu cred că văduva amicului tăfl să fie criminală. Mătuşa sa nu crede nici ea aceasta, şi sînt sigură că şi efl şi dînsa avem dreptate. Cu toate că ne aflăm in plină muncă, şi că prezenţa tu-inl este necesară, du-te de vezi cc voeşte din partea ta şi fă ce vel pateu. Aceste femei sunt singure tu lume, mal mult ca singure chiar, căci lumea este rea cu ele. Fii bărbat, fii drept mal cu seamă Si apoi, întoarce-te cind vel putea, căci avem mult de lucru, şi sunt prea bătrină pentru ca să pot face efl totul singură ca odinioară. Ea privi spre muncitori, cari lu-cati mereu spre cramă, pentru a scoborî apoi cu paşi viol, cu rîsete şi glume. Te înţeleg, mamă, zise Theodore, şi iţi mulţumesc. Aşteaptă, fiule, Încă o vorbă. Ţi-am spus că acolo le aşteaptă griji, griji de multe feluri; această femeie este de familie mare şi nu cred să poată să ţie la uu proprietar de vil. — Ah, mamă, întrerupse Theodore cu o umbră de asprime, nu este vorba de asemenea lucruri. Nu ’ţl-am spus că nu pot să scap de a-ceea idee? Şi ea ştie bine aceasta ! Nu pot să mă forţez pentru a o stima, dar sunt sigur că ea mă urăşte! — El bine, fiul meii, suportă-ţi suferinţele. Şi dacă sunt prea mari, vino de le povesteşte mamei tale ; ea nu va putea să te mingăe, dar ea le va iubi şi uceasta-ţl va ajuta mult. (Va urma). www.dacoromanica.ro EPOCA 3 era la lucru, criminalul tată intră Iu odaia de culcare si sptn/.ură pe rtnd pe cel trei copil al săi. Seara, clnd muma veni acasă, găsi uşa Încuiată. Spârglnd uşa, găsi pe cel 3 copil spinzuraţl, cari muriseră după o a-gonie teribilă. Odiosul criminal fiind dispărut, mal toată lumea credea că s’ar fi sinucis, el Insă a fost arestat chiar In acea seară, în momentul clnd—zice el—voia să se constitue prizonier. Ruf a fost mult timp amploiat de comerţ, lu urmă Începuse să facă pe socoteala Iul comerciil de bijuterii, dar fiind descoperit că a făcut mal multe escrocherii în afacerile Iul comerciale, a fost condamnat la o pedeapsă aspră. De 2 ani de zile era fără nici o ocupaţiune şi se crede că mizeria l’a Împins la această oribilă crimă. ULTIME HMAT1UNI Convocare» Corpurilor Legiuitoare Acum trei zile am anunţat, că guvernul pregăteşte o nouă infamie pentru a produce o diversiune în opinia publică absorbită şi iritată de cestiunea Mitropolitului Primat. Azi se vorbeşte cu inzistenţă prin cercurile politice, că guvernul e hotărît a convoca Corpurilor Legiuitoare pe ziua de 15 Iunie pentru a alege un nou Mitropolit Primat şi pentru a cere darea în judecată a d-lui general Lahovari îu cestiunea puştei Mannlieher. * * * Persoane bine informate afirmă că asupra convocării Corpurilor Legiuitoare s’a produs o gravă divergiuţă între d-nii Sturdza şi Stătescu. 3). Stătescu a combătut ideia convocării Corpurilor Legiuitoare, de teamă ca nu cumva Camera să dezaprobe conduita scandaloasă a guvernului în cestiunea Mitropolitului Primat. D. Sturdza a declarat însă, că în acest caz va cere M. Sale Regelui un decret de disolvare. * * * Candidatul oficial al guvernului pentru scaunul de Mitropolit Primat este Mitropolitul Iosif al Moldovei; pe sub mină însă guvernul, în înţelegere cu membrii Sinodului, susţine candidatura e-piscopuluî Silvestru de Huşi. D-nil Vasile Ştefftnecsn deputat, căpitan Dobriceanu, mare fabricant şi Dioni-sie Cărjanoski, mare proprietar din T.-Severin, aă trimes Ţarului cu ocasiunea serbărilor incoronărel următoarea telegramă : «Văztml manifestul liberal ce majestatea voastră aţi acordat supuşilor voştri, entu-siasuiatl de acest act mărinimos, rugăm pe a-tot-puternicul D-zeu să vă dăruiască ani mulţi glorioşi pentru binele tutregel creştinătăţi.» D-l D-r. Macovel, medic la spitalul din Vălenii de munte, judeţul Prahova, a fost transferat In aceeaşi calitate la spitalul din DrăgăşanI judeţul Olt, InJ locul decedatului D-r. Jlfoveanu. Diseară, la orele 9, se întrunesc la d. P. Grădişteanu mal mulţi advocaţi, spre a hotărî dacă Mitropolitul Primat treime să facă recurs în Casaţie şi dacă trehuesc daţi judecăţii mai mulţi agenţi ai guvernului, între cari prefectul poliţiei şi procurorul general Sărat eanu, cari au săvîrşit ilegalităţi cu ocazia executării sentinţei Sinodului. In ceea ce priveşte recursul Mitropolitului, guvernul ameninţă pe I. P. S. Sa şi Gazeta nu s’a sfiit a o spune pe faţă, cum că ar putea fi scos şi din călugărie. ErT, după amiazl, o ploae torenţială, însoţită de grindină, a căzut în comuna Olteneşti din judeţul Fâlcifl. Furtuna a fost atit de violentă în cît circulaţiunea pe calea ferată a fost întreruptă. întreaga comună a fost transformată Sntr’un imens lac; pagubele sunt colosale. Torentele ce s’aîi formal din adunătura apelor din ploaie, au luat două copile din satul Cordeni ce păzeau vitele pe cîmp, şi le-afi dus în balta din Olteneşti. Maranda Nanu. una din copile, a putut Ii scăpată cu viaţă; cea l'altâ, Ioana, fiica locuitorului G. Tănase, s’a înecat. Corpul el a fost găsit mal Urziţi in ballă. De asemenea o mulţime din vitele ce erafi la păşunat aii fost găsite înecate pe cîmp, iar parte din ele luate de curente şi duse în baltă. D. Iorgu Virnav Lileanu, fost ministru plenipotenţiar al Rominiel la Berlin, proprietarul moşiei LitenI, din judeţ ţul Suceava, a dăruit comunei LitenI suma de 1500 lei .şi lemnul necesar pentru terminarea unul local de şcoală început încă din anul 161».'), şi construirea mal multor poduri din localitate. La alegerile comunale din Fălticeni, liberalii din iocalitate au două liste, cea d’intîiQ patronată de prefect cu d. Gh. Ghiţesicu şi evreul Steinheld, şi a doua cu d-n I Georgaudopulo şi Gr. Brăescu, oposiţia va pune şi ea o listă, pe car# figurează d-nil M. Millo, fost primar, şi Gorski. Mizerabilul Slăteseii-Sipsomo a anieiiinţal prin agenţii sal pe .'Mitropolitul Primat Mi i-a zniiils o declaraţie, cum că c bine tratat la t'ăldăruşani. Guvernul vrea să trimită mal mulţi studenţi slujbaşi ca să provoace scandal la întrunirea de diseară a studenţi Iar. In privinţa misii tia- rei în judecat» a generalului Laliovari |»e care liberalii vor să o puc pe tapet spre » face o diversiune la ceşti unea Mitropolitului, mat aflăm următoarele : &'a propus ca să se schimbe cartuşele puştii Maunli-cîicr, pentru ea măcar prin aceasta să se poată zice că puşca ere» şî fiimS-eă sehim barca cartuşe! ar priclmui o cheltuială, s'ar lua pretext din aceasta pentru a da iu judecată pe Generalul Jhîîhovari. 31. Begele însă, care a luat din nou cunoştinţă, in timpii din urmă, de rezultatele tragercl cu puşca Mânui!eher, a declarat că arma e bună aşa cum este şl că nuenevoc d’a se schimba car tuşa, îleputîndu-se declara puşca rea, s‘a decis a se învinui Generalul JLahovur! pentru modul cum s*a făcut recepţiiuiea puştilor şi a-1 da în judecată pentru aceasta. Aşteptăm ea ministerul să aducă la îndeplinire hotărî rea sa, pentru a lua faţă eu acest guvern de bandiţi măsurile necesare spre a ne pune în stare de legitimă apărare. 8*1 nă atunci privim acest nou scandal ca o manoperă menită a face diversiune la scandalurile organizate de Stătescu în Iliserică, şi nu ne vom lăsa a 11 traşi în cursă. DAREA MITROPOLITULUI IN JUDECATA TRIBUNALULUI Guvei'uiil pare Iioliiril a porni «a nou proces în contra mitropolitului Primat pentru «leliete de drept comun. Am spus în capul numărului îiostru de uzi ee demersuri au fost tăcute de guvern pe lîugii unii membri de la t urtea de Casaţie. Ştirile ee am «lat lu această privinţă reprezint» starea «le lucruri «le acum câte-va zile. be atunci situaţia s’a modificat întru cît-va. Fie că cu toată nssmirea Ia Casaţie a «levofaţilor . M. OSBOItXi: «£ C-Ie Aaburu (Ven-York) Cu Idişul la MtREAPTA construită toată în oţel, uşoară, simplă 72 şi trainică, ultima perfecţiune 30—13 Mj & COMfPIM.hE Hi TREEH. fl TOA RE Din atelierele deconstructiune ale Căilor Ferate Ungare din Budapesta SINGURELE CONSTRUITE DUPĂ EXIGENTELE AGRICULTORILOR NOŞTRI Ţin la disposiţia d-lor agricultori numeroase atestate stabilind perfecţiunea acestormaşi ne. ; ar,y: ****?*& Crrătliiia Başesi 14, Stratla Academici, j î. in toate serile Concert Muzical Consumaliatei eticeleule a N. B. Se face cunoscut d-lor artişti că grădina posedă o scenă frumoasă cu toate decorurile necesare, şi se închiriază în con-ditiunl avantagioase. 115 12.—2 Cunoscutul magasin Special de încălţăminte pentru dame şi copii LUSTQARTEN lingă Pasagiul Romîn Aduce la cunoştinţa onor. public si onor. sale clientele că în uttimul săil voiaj tu strei-nâtate a găsit o excelentă producţiune do încălţăminte fină pentru bărbaţi şi băeţî Şi, cum ştia că asemenea iacălţaminte speciala lipseşte în Capitală, care să scutească pe orl-cine de greutăţile comenzilor, a încheiat convenţiunea necesară spre a’I procura exclusiv această marfă pe care a şi primit-o şi a pus-o în vînzare cu preţul marcat pe talpă la eşirea el din fabrică. Tot de o dată, recomandă un mare asortiment de PANTOFI de PIELE GALBENĂ pentru DAME. Roagă dar pe onorabila sa clientelă şi pe onor. public a’l visita şi a’I acorda aceeaşi încredere cu care a fost onorat pină acum. 117 10-M Apa minerală naturală de Vichy se respăn-desoe la noi din ce în ce mai multă, aceasta reputaţie a Apei de Vichy nu există de astăzi, ci de secole. Sursele Vichy - Gelesvins , Vichy-Grande-Grille şi Vichy-Kopital surită proprietatea Stalului francez sufită al cărui control suntă exportate. Spre a nu ti indusă In errore cereţi in totu deuna dupe ordonanţa Medicului una dîn sursele : Vichy - Celestina, Vichy - Grande -Grille, Vichy-Hopital. Buteliile suntă cu etiquete, dopuri şi capsule purtând numele sursei: Vichy - Celestina , Vichy - Grande -Grille, Vichy - Hopital şi in osebit pe Capsulă se află imprimai leatu anului corent. 91 3fi—8 A 21 U 21 c iu Băile minerale «Ie Balţălwştl Direcţiunea exploatărel sărurilor şi apelor minerale de la Rălţăteştl, In urma Ince-tărel din viaţă a d-rulul Cantimir, trecind asupra d-lul Dr. I. Stamatin medic Primar al casei sf. Spiridon. Se face cunoscut d-lor Medici, farmacişti şi publicului In general, cft orl-ce comandă sau iuformaţiuae privitoare la stabilimentul balnear, se vor adresa direct d-iul Dr. Stamatin Băile BălţăteştI saă Piatra-N. Tot odată se aduce la cunoştiinţă tuturor că stagiunea balneară se va Începe de la 1 Iunie pină la 1 Septembre, Direcţiunea. 82 30 - 26 A ¥ I S Compania de Gaz din Bucureşti are o-noarea a aduce lu cunoştinţa onor. Public că cu începere de la 1 13 Iunie a redus preţul cokulul de prima calitate fără praf ia: Lei 56 tona de 1000 klgr. transportaţi In saci la domiciliul cumpărătorilor, Lei 50 tona de 1000 kgr. loco şi la Usina de Gaz. Direcţiunea Schimb şi vînd eftiu €’ F M 1® Ă II € 8'M I* ĂK FI! M B»Ă 81 tot felul de obiecte uzate de aur, argint şi pietre fine, de briliante diamante, perle, rubiner safire, smarande, etc. Asemenea monezi vechie decoraţi uni comemorative de aur, argint şi a-ramă. pietre sculptate, obiecte de artă, plătind preţuri mal bune de cît orl-unde. La cerere mă voiă prezenta la domiciliul d-lor cumpărători si vinzătorî. BIJGUTERIE & H0RL0GERIE LEOY WEISSKIilJTH Bucureşti, — strada Carol I, No. 20 vis-a-vis de noul palat al Poştei Recomand onor. Public şi cunoscuţilor mei că magazinul meă iu tot-deauna bine asortat cu tot felul de obiecte frumoase, lucrate in aur şi argint, cu pietre fine, precum : briliante, diamante, rubine, safire, smarande, perle, etc. Primeşte în schimb ori-ce obiecte uzate Bogat asortiment, cu lanţuri (uumite Panţer) de aur, argint, fasoanele cele mal noul. Mare «lepoă «Ie ceasornice de aur, argint şi metal din cele mal bune fabrici din Elveţia, garantînd pentru exactitatea lor. Mare asortiment cu diferite obiecte antice, lucrate In aur, argint şi pietre vechi, asemenea şi în monezi de aur argint şi aramă. Atelier special pentru comenzi şi reparaturi de bijulierie şi ceasornicărie cu preţurile cele mal reduse._____89___________ EXTRACT DE OŢET de la FABRICA »K PRODUCTE CHIMICE Hr. C. COSIJVEU Acest extract dă amestecat cu multă apă un Oţet liigienie, gustos .şi eftin Admis pentru consumaţia în ţarS de cfttre Cons. Sanitar Superior Recomandabil d-lor băcani, birtaşt. administratori de moşii, fabricanţi de oţet, de murături, etc. Pentru orl-ce informaţiunl a se adresa la biurou: Sic. Smie'clait 13$, IMucureşti 89_____________________________16—8 Doctor Schneyer ?S5eS«on&S din Viena. Specialist pentru boale interne. Str. Caragheorghevicî No. 5 (Etagiul I). Consult, de la 2—4 p. ra. Săracilor gratuiţ 101 25—6 Bogat, asortiment de arme «le vtnafoare de ot leiu de la 75 lei la ÎOOO le! imeata. Arme cu «Senă ţevi pentru allee, cu cocoaşe şi fără cocoaşe,—puşcă-earabină o ţeavă alice, alta glonţ: puoştieu trei teri „Trio“ două de alice alta de gîonţ,— Expres-Iîiile fin lucrate carabine de precise, ..IlnliiHl" garantând tirul exactpîuă la ÎOOO metrii. Anne cu 2 perechi de ţevi. • Carabiiut eu repetiţie importate direct din America Winchester, Colt, Martin, ele., cu 9,12 şi 15 focuri, recomandabile cu arme de apărare si vî-nătoare la animale mari. Fuse! «le Milion «ie la 20 lei la 150 lei bucata, pistoale «Ic preeisie, de duol, etc. — Mare asortiment de REVOLVERE de toate mărimele şi «le toate felurile de la 8 lei la 200 lei bucala. — Bogată colecţiixne de obiecte de vinătoare şi accesorii de arme.—So găsesc: tot felul de Cartuşe englezeşti «Eloy» franţuzeşti şi austriace. — Cartuşe producând artiflţii pentru puşti «al. 12, 16 şi revolvere cal. 7, 9, 12. Obiecte *!e scrimă: săbii, florete, măsci, etc. u Ateilor «le reparaţii 70 34 mama&asai B. M* Eismaii Calea Victoriei No. 44 Hl'O IJKKŞTI lingă farmacia Brus Cel d’intiiu şi cel mal însemnat magazin din ţară de ARME ;PP tmm I www.dacoromanica.ro 4 EPOCA IWAŞINE AGRICOLE ŞI IM)!JSTRIALE SUCURSALE: Brăila,, CJraiova, IFarna. ___ ISUCI!RES€I Strada Smîrdan, o. 121 CASA FONDATA IN ANUL 1865 Furnisor al S. Regelui, al doineuiilor coroanei, al ş«*oaJelor de agricultură, al Icnnelor-inodel ale leatului rointn şi bulgar, etc, * 5 OFERĂ DOMNILOR AGRICULTORI ____— Pluguri universale originale Sluti. Saeft SSL .—-j) şgflT <1 se feri de contra-faceri SIMPLE, cn 2 ţi 3 BRAZD ARE—Construcţie Nouă de Oţel. vljtw — Singurele pluguri adoptate la fermelc-model Locomobiie şi Treerătore «RUSTON PROCÎOR 4 Comp. ITD. L NCO N - Cele mai căutate şi răspîndite în ţară, ISBÂNDA cu tăişul la dreapta NOUA MAŞINĂ DE SECERAT ŞI LEGAT SNOPI din fabrica MAX CORMICK- Chicago - America. Uica maşină adoptată Ia fermele-model ale Statului si singura eare atît ia toate exposiţie-le cit si pe cîmp a dobîndit uu succes enorm fiind recunoscută de toţi oamenii competinţî ca cea maî practică. 150 BUCaŢI YINDUTE IN 1895.—Singurele secerătoare cu legat adoptate la fermele-model ale Statului. «SECERĂTOARE tSIAIPEE RASIST» COSITOARE RE EEN Alo. A. — CREREE RE W&N. VAGONETE ŞI ŞINE. Tot felul de maşini agricole şi industriale, Grape rînturătoare, batoze de porumb, CASE DE BANI 1/1SBŞ53$ J ’ vîntur&toare, Trioare, pietre do moară, etc. fi P3 gS fi fiIJ llSlUl 1 — CATALOAGE ERATCO Şl ORATSS — il U B O REDACŢIA şi ADMINISTRAŢIA ziarului „EP0CA“ se află în Stradn Clemenţei No. 8. vern Încă din anul 18S2, recomandă in tutoare, guvernante, menajere, bone de pil şi femee de casă. A cest institut este corespondenţă cu străinătate. ■Sf -rne Randiui V leea Carmen Sylvi alăturea cu Cismegiu 7t 25- Tamar indian Orillon Fruct laxativ răcoritor, admirabil In contra constipaţiei. 2 fr. 50 cntia Paris, 28 rue Grammont şi in toate farmacile. 8-8 APPEL, BUCURESCI, Strada Doamnei No. 9. MAŞIXl OMXTHIALE »E TOT FIXUL Cu aburi şi cu mina, Cazane de abur, reservoare de tablă de fier etc. Mare deposil fie feri de fier Si accesorii, ţevi de sondage precum şi pompe ou aburi din re numita fabrică „THE SNOW ŞTIAM PUMPS WORKS BUFFALO AMERICA* Pompe cu mina, Cablu de slrmă de oţel pentru puţuri de petrol şi alte scopuri industriale. Roprosentanţa generală a casei Frenndenstein & Co. Bsrlia Fabrică do şinî de căî ferate şi mine, Căi ferate transportabile, schimbători de cale, plăci invlrtitoare, locomotive, etc. In tot-d’a-una in Depofi: Şinî, Vagonete, etc. Representanţa şi depositul general a Casei F. lVcrtlicim «k t!o. Viemi Fabrică de case do Fier, Casete, etc. 72 16-6 JOHN BUCURESCI, Strada Smârdan No. 7 Mare depoa de maşini agricole şi industriale [VlaşinT de Secerat, Legat şi de (Josit „Adriance“ |Sfoară «le legat snopi OM A N I L L A garantată pură:){ Maşini de treerat şi Locomobiie din renumita fabrică BADENIA din Weinheim (:Germania:) [Macini de treerat americane cu loeomobila rutieră şi cu elevator de Miopi ţi «le paie. Maşini de semănat în lat (:sistem «Aberdeen»:) şi în rîndurî (:sistem american «HAVANA >:) MORI ŞI PIETRE DE MOARA DIN LA FERlt SOUS JOUARRE. | Greble de fin *tMolingseorth», Tocători de nulreţi« ma-\ |ţtlui de huruit, Tocile pentru cuţite de seceră lori etc. Vînturătorî, Triorî, Batoze de porumb MUŞAMALE IMPEMIABI LE DE ORI-CE MĂRIME. ie-7 CU PREŢURI FOARTE RERUSE Lămpi, Articole de menagiu, Porţelanuri, Cristaluri de Bacara, Alpaca, etc. IA k maşine PE BS u călări# Sistem american Cele mal practice şi cele mal solide. Băi do zinc, Duşe, Water-Closete, Tout-â-l’egout etc, etc W. SIlVGEIi Bucureşti str. Doamnei 8, vis-d-vis de Poştă şi Telegraf. Numai la magazinul CENTRALA este de găsit adevărata Iiimimă incadescentă «ist. Auer Perfecţionată eu preţurile foarle reduse Acest magasin şi atelier autorisat de Onor. 1‘rl-iuărlc este cel mal recomandabil pentru instalări de gaz, apă, telegraf, eaualLsare băi, precum şi tot felul de closete şi tout ă l’egoul. Magasin do exposiţio € E I¥ T U A L A Strada Biserica Ieni, No. 9 lingă Hotel Union (64.) (25—18' S3MB3Z58SS525K;AS"'a BEBK8ŞI Bucurescl.—Tipografia «Epoca».—Strada Clem^uţel, Nu. 3. www.dacoromanica.ro 7 CASA DE SCHIMB HESK1A & SAMUEL BUCURESCI No. 5 Strada Lipscani No. 5 Cumpără şi vinde efecte publice şi face ori-«e schimb de monezi. _____Cursul pe ziua de 27 Maitt. 1896 Cump. Vind 4«;o Rentă Amortisiihilă. . . §7 — 88 — 5°/o » Amortisabilă. . . 99 — 99 s/< 6»/o Obliguţ. do Stat (Cov. R.) . 101 — 101 7* 5»/o > Municipale din 1883 97 — 97 7. 5o/0 > » . 1890 95 96 5«/o Scrisuri Funciar Rurale . 94- — 94 V* 6% a 0 Urbane . 101 — 101 7. 5°/o » » Urbane . 90 V» 90 •I» 5o/o » » » Iaşi. H4 % 85 Acţiuni Banca Naţională. 1650 — 1590 — » » Agricolă . 200 — 205 — » Dacia Rominia asig. 4-02 — 405 — » S-tea Naţionala asig. 415 — 420 S-tatea de ConstructiunI . 180 — 185 Floriul valoare Austriacă. 2 II 2 12 Mărci Germane .... 1 23 1 25 Bacnote Franceze . . . 100 — 101 » Italiene. . . . 89 — 93 — » ruble hlrtie . . 2 65 2 70 Imprimarea cu maşinale dublu-cilindrice, din fabrica. A)bort & C*l, Frankenthal şi cu caractere din fonderia de litere Flinsch din Frank-furt AIM‘ 0SK^J!î3^3î2?S^ES3l5aS®ffiaţSSs*2uiS!KS®'i«!!'S!afSffejjftiB’ MARE DEPOU Dl Burlan* de Basalt, TETE DE PLI HB, FER ŞI TUCIU I'ortunl tle etnepă şi cauciuc Obiecte de faianţă, alamă şi tucid pentru conducte de apă, scurgere, băi, tout k l’egout, gaz, etc. la HAAS IIA li T BUCURESCI, STR. BISEBICA AMZI, 14. — BUCURESCI INSTALATOR PENTRU SISTEMUL TOUT A L’EGOUT Şi pentru încălziri centrate (too—ac AI.Itl.ICT BAEII BUCURESCÎ, Strada Numa Pomplliti No. 7 LITO-TIPOGIIAFIA Specialităţi: UărţI didactice, liărţi geografice, «‘acte «le caligrafie şi desemn, uvrage şciinţifice ilustrate, etichete pentru tot lefii I de industrie ţi conicreiu. Asemenea şi comp-turi, lilrtie pentru scrisori, plicuri comerciale etc. etc. Fabrica de Cartonage Specialităţi : Cartonage şi tot felul de ambalagiu şi etichetat pentru farmacie, Cutii pentru Cofetării, Săpunăril, Parfumeiil, etc. etc. Preţuri curente gratis şi franco Se trimete un amploiat competent al Stabilimentului pentru primirea unei comande cit de mică. (66) (25—13) * HBJMHKH C», jrjh BEEHTON W O Ij V E R II A M 1* T © TY -COYENTRY— Cele maî renumite fabrici de Velocipeîle din lume (lîlră concurenţă în calitate) Singurul representant pentru întreaga Ronunîe ÎS. I No. 14, Strada Carol I, No. 14, în Bucureşti Cataloage pentru sesonul 1896 cu preţuri scăzute se trimit la cerere franco la domiciliu. MARE ATELIER CU MOTOR pentru repararea şi reconstruirea aorî-ce Velocipede cu garanţie, Ilo Velocipede de ori unde cumpărate Refacerea ghitioanelor fatnonate tiuită orX-ce rtescinn. Les Viritables Eaux mindrales de VIGBY eont 1b8 Sources VICHY-ETAT CELESTSMS GRANDE-GRILLE HOPITAL Exiger le nom sur la Capsule ct l’Etiquctte. LesSeules VoritablesPastillest/oVichysouf les PASTILLES VICHY-ETAT fabriquees avec Ies sels naturels extralts des Eaux de Vichy-Etat. CORfiPRBSnES DE VlCHY aux sels naturels VICHY-ETAT poar preparei l’eau artiftcielle de Vicby gazeuse. Alent einiralpourlu ROUMANIE, BULtARIE,SERBIE: A. G. CABISSY, Bucareal.