SERIA II.—ANUL II, No. 165. Ediţia a treia MARŢI, 28 MAIU 1896. NUMARULJO BANI ABONAMENTELE încep la I şi 15 ale fle-cărel luni şi se plătesc tot-d’a-una înainte In Bucureşti la Casa Administraţiei In judeţe şi streinătate prin mandate poştale Un an In ţari 30 lei; în streinătate 50 lei ?ase luni ... 15 > > > 25 » rel luni . . . 8 » > > 18 » Un num&r In streinatate 30 bani MANUSCRISELE NU SE ÎNAPOIAZĂ REDACŢIA 3—STRADA CLEMENŢEI—No. 3 NUMaRUL 10 BANI ANUNdlRILE In Bucureşti şi judeţe se primesc numai la Administraţie In streinătate, direct la administraţie şi la toate oficiile de publicitate AnunciurI la pag. IV....0.30 b. linia » » » III.......2.— lei » * » » II........3.— > » Inserţiile şi reclamele 3 lei rinduli Un număr vechiă 30 ban! ADMINISTRAŢIA No. 3 - STRADA CLEMENŢE! - No. 3 AroKfaiTa Mitropolitului Primat CUVINTAREA D-LUl GATARGIU Purtarea guvernului in Gestiunea Mitropolitului Primat a mîh-nit ţara întreagă. Eu, care de 50 de ani sint m trebile publice, care am văzut zidirea Romîniel de astăzi, şi am pus în temeliile el şi nimica mea, am avut nenorocirea să văd cu ochii cum s’a ridicat cu jandarmii, din palatul Mitropoliei Şeful Bisericel, nejudecat, şi a cărui sentinţă de condamnare n’a fost întărită de capul Statului. Sunt 30 de ani de cînd, ca Locotenent Domnesc, m’am aflat în faţa unul Mitropolit care, in vestmintele arhiereşti, să pusese in fruntea resvrătirei de uliţă pentru a dărîma Unirea. Am ştiut să scap ţara fără să înscenez simulacre de judecare; am păzit cinstea Bisericel; am scutit evlavia oamenilor şi am sfătuit pe Regele Carol, atuncea Domn, să facă act de milostivire iertîndu’l, pentru a nu semăna ura şi răsbunarea în ţară. Astăzi însă, dacă Mitropolitul ar fi fost vinovat, fie de trădare, fie de vre-un păcat greu, guvernul, dacă ar fi avut grijă de vaza ţârei şi a Bisericel ar fi trebuit să nu stîrnească scandal în inima credincioşilor, ci să arate dovezile ce ar fi avut în contra sa. Să vede insă că guvernul n’are nici o dovadă. Ce a voii dînsul ?... A fost să-şi răzbune şi să facă loc unul favorit. Pentru asta, a pus pe ptrUorl să fie şi judecători; a judecat într'un ceas fără dovezi, fără cercetare, fără apărare, pe Mitropolitul Ţărel; şi apoi a executat hotărirea fără decret Regal care sâ fi destituit pe Primat. Ast-fel guvernul a îngenunchiat Statul înaintea Sinodului, a dispus de puterea executivă fără voia Capului el, în dispreţul Constituţiei, şi Coroana a fost despoiată de una din prerogativele el. Faţă cu o aşa purtare a guvernului, care este o ameninţare pentru toţi, căci, dacă Mitropolitul a putut să fie tratat ast-fel, nimeni nu mal este in siguranţă, eu cred că şi atitudinea Ţărel trebue să se schimbe. Noi ne-am retras de la guvern ca să înlesnim liberalilor putinţa de a lucra şi el pentru binele patriei comune ; şi de cînd ne-am retras nu le-am pus nici o piedică, chiar atunci cînd au dezorganizat armata şi aii suprimat neatîrnarea magistraturel. Nu ne-am retras însă de la guvern ca să vedem desfiinţîndu-se munca a două generaţiunl-muncă din care sa plămădii Regatul Ro-minieiA ........ j De aceea, de astăzi înainte suntem siliţi să luptăm pentru răsturnarea acestui guvern care, dacă ar mal dăinui la clrrna Statului, ar fi o primejdie pentru liniştea, siguranţa şi demnitatea Ţărel. --------tm ■ —------------ GUVERNUL DEZBINĂRII Nici o stare nu poate fi mal primejdioasă pentru un popor de căt aceea cînd, pierzînd noţiunea unităţii normale şi morale, toate se dezbina In sinul săil; frecările ce isvorăsc din această desbinare slăbesc naţiunea şi pot s’o ducă la pieire, dacă printr’o supremă sforţare nu se pune la timp capăt dezbinării şi nu se reajunge la noţiunea unităţii. Nici un guvern nu e mal criminal şi nu merită mal aspră pedeapsă, de cît acela care prin incapacitate şi patimi rele duce naţiunea la dezbinare. Tocmai într’o asemenea stare ne găsim însă şi tocmai această crimă a săvîrşit-o guvernul actual. In şeapte luni de zile, guvernul acesta n’a făcut de cît să arunce dezbinarea In toate, fâelud două popoare din poporul romînese. Dovezile sunt numeroase şi zdrobitoare, urmările sunt din cele mal jalnice. Rominil de peste munţi aveaQ un comitet naţional care înfruntase cu bărbăţie toate furtunile. Comitetul acesta era unit, ca şi partidul care l-a ales, ca şi poporul pe care-1 reprezintă. A venit insă la cîrma Romîniel un guvern liberal şi numai de cît, în două luni de zile, comitetul naţional al Romlnilor de peste munţi s’a dezbinat, sfîşierile cele mal dureroase s’aO produs. S’a dovedit cu prisos atunci şi d’atuncl încoace, că crima aceasta a fost săvîrşită de guvernul liberal. Urmarea? Cauza naţională stă pe loc, conducătorii Romînilor de peste munţi abia încep să-’şl vie în fire, iar adversarii neamului nostru att profitat şi se bucură. Romînil din Macedonia lucraţi liniştit pentru întărirea lor şi cîş-tigaseră mult teren. Se constitui-seră Eforii şcolare recunoscute de administraţiunea turceasca şi în chestiunea Episcopatului romîn se lucra cu spor. A venit însă guvernul liberal şi a semănat dezbinarea: sunt două rîndurl de şcoli în Macedonia, u-nele cari lucrează dar nu sunt susţinute (ale Eforiilor); altele cari nu lucrează, dar pe cari guvernul nostru le susţine (ale lui Mărgărit), Chestiunea Episcopatului a rămas baltă, vrajba a intrat între Macedoneni. Urmarea? Pe cînd cauza romînă-riismulul sta pe loc, Bulgarii şi Grecii profita cîştigînd mereQ teren. Aveam o Ligă pentru unitatea culturala a tuturor Romînilor. Liberalii o coborîseră la rangul de instrument politic de partid şi se serviseră de dînsa în toate chipurile. S’a deşteptat însă conştiinţa membrilor Ligel şi, la Congres, s’a ales un nou comitet independent de partide. Guvernul liberal însă nu vrea să dea Liga. Oamenii lui deţin casa şi archiva Ligel, împing secţiunile din ţâră să nu recunoască noul comitet şi ast-fel, dintr’o Ligă pentru unitatea culturală a tuturor Romî-nilor, avem două Ligi. Urmarea ? sentimentul naţional slăbeşte, lupta a contenit, instituţi-unile culturale cari eraţi susţinute de Ligă zac in lipsă şi suferinţă. Era, pînă la venirea liberalilor, o singură Mitropolie a Ungro-Vla-hiel. In capul acesteia se găsea un Prelat care, din diferite împrejurări, îşi înstrăinase aproape toate sim-patiele şi nu mal era de nimeni susţinut. Guvernul liberal a voit să profite de această stare de lucruri, nu pentru a căuta dreptatea şi a salva cinstea Bisericel, ci pentru a da scaunu mitropolitan unul instrument al săil. A procedat însă aşa de arbitrar, a făcut atîtea sălbăticii, în cit, cu toate împrejurările favorabile scopului săU, a făcut lumea să nu se mal gîndească la învinuirile ce se aduceau Mitropolitului; a vtrît dezbinarea în Biserică. Dar atît de puternică e pornirea de dezbinare a acestui guvern, în-cît pe propriul săU partid l-a dezbinat, l’a tăiat In două. Chiar şi făptura cea “mal iea de pe lume, care duşmăneşte trite, e Înzestrată cu simţul conserva ii, care o opreşte a se duşmăni pe dînsa însăşi. Numai guvernul liberal face excepţie de la aceasta regulă obşteasca ; trei luni după venirea sa la cîrma, iei şl-a dezbinat partidul, aşa că astăzi avem două partide liberale. Două partide naţionale romtne în Transilvania şi Ungaria ; două in-stituţiunt şcolare, duşmane una alteia, în Macedonia; două Ligi culturale şi două Mitropolii—iată monstruosul rod al activităţii guvernului liberal în şeapte luni de zile. Guvernul acesta e guvernul dezbinării şi merită vecînică osîndă. Căci astăzi, mulţumită guvernului liberal, avem două mitropolii: una în Bucureşti, cu o locotenenţâ mitropolitană ilegală, anti-canonică şi pe care afară de guvern nimeni nu vrea s’o recunoască — şi alta la CăldăruşanI, în jurul căreia guvernul a trebuit să pue armată pentru ca să împiedice poporul a veni la dînsa. Urmarea ? O turburare cum de mult nu s’a văzut, o scădere a prestigiului Bisericel, o slăbire a încredere! pe care poporul trebue s’o aibă în căpeteniile religioase. ASEDIUL CĂLDĂR UŞA NILOR Unde-i Mitropolitul Primat ?—O iutamio colectivistă.—Mişcarea ţăranilor. Pmle-I Mitropolitul Primat ? Sîmbâitâ seara s’a răspîndit, cu iuţeala fulgerului, vestea că I. P. S. Sa Mitropolitul Primat va fi ridicat în noaptea, spre Duminică cu forţa armată şi escortat la Secu, sau cine ştie unde. Această veste a produs o vie senzaţie pretutindeni; pînă în momentul în care acrim aceste rîndurl nu s’a putut însă controla veracitatea el, căci de Sîmbătâ dimineaţa nimeni n’a putut vedea pe înaltul Prelat. In adevăr, monăstirea e înconjurată de jandarmi şi călăraşi, şi nimeni, dar absolut nimeni, nu este lăsat să intre sau să se apropie măcar de acest sfint locaş. Asemenea nici unul din călugări nu este lăsat să iasă din monăstire. Ast-fel nimic nu se ştie de cele ce se petrec în năuntnd monăstirel. Nu se ştie, dacă Primatul Romîniel se află încă acolo sau ba, dacă e sănătos sau bolnav, dacă Irăeşte sau e mort. In a-&temeni condiţiunl şi pentru liniştirea spiritului public iritat, somăm pe guvern să dea o relaţiune oficială despre I. P. S. Sa Mitropolitul Primat Ghe-nadie. O infamie colectivistă « Voinţa Naţională» şi «Gazeta» aii publicat o mişelească calomnie la a-dresa advocaţilor I. P. S. Sale. Ele au afirmat, după spusele d-lul Dobrescu, prefect al judeţului Ilfov, că Mitropolitul i-ar fi declarai: — Mulţumesc Iul Dumnezeu că am scăpat de advocaţii mei, cari mi-au stors o sumă mare de bani. Nici un om cinstit n’a crezut această josnică calomnie, care urma să se res-frîngă asupra d-lor Mirzescu, N. Eleva, M. Kornea, C. Disescu şi D. Neniţescu. Totuşi, d. G. Disescu fiind Vineri la CăldăruşanI şi convorbind cu Mitropolitul Primat în prezenţa chiar a prefectului Dobrescu, l’a Întrebat: — E adevărat I. P. Sfinte, că al spus d-lul Dobrescu, cum că noi, advocaţii I. P. S. Voastre, v’am stors o sumă mare de bani? I — Nu e adevărat; nu poate fi de rit o calomnie ceea ce se spune, cu atît mat vîrtos, că nici unuia din advocaţii met nu i-am dat nici un ban. — El, vezi d-le Dobrescu ?—se adresează d. C. Disescu, prefectului judeţului Ilfov, care n’a răspuns absolut nimic şi a plecat capul. Să fie deci bine ştiut că prefectul judeţului Ilfov, dacă el a dat ziarelor guvernamentale acea informaţie, e un calomniator de cea mal colectivistă specie. Mişcarea ţăranilor. Erl, un mare număr de drept credincioşi din Capitală s’au dus la CăldăruşanI pentru a cere binecuvîntarea I. P. S. Sale. Aproape de monăstire însă un cordon de jandarmi pedeştri le-a o-prit calea, ordonînd birjarilor să se întoarcă înapoi. Tot ast-fel ţăranii din împrejurimi, în număr foarte mare, vroiau să meargă la monăstire. Călăraşii, soldaţii şi jandarmii i-au oprit însă cu brutalitate înainte de a ieşi din satele lor respective. Din această caută, domneşte o mare fierbere, care se întinde din sat în sat. Sub-prefcdul şi ajutorul de subprefect sunt ziua şi noaptea pe drumuri, ame-ninţînd pe ţărani să nu se mişte din satele lor. Pretutindeni domneşte o agitaţie de nedescris. SENTINŢE EXECUTORII «Sentinţele Sinodului—zice guvernul colectivist—sunt de la sine executorii şi prin urmare nu att nevoie de sancţiunea regală !» Foarte bine, să admitem că aşa staă lucrurile şi să discutăm cestiunea din punctul de vedere juridic. Să asimilăm prin urmare, ast-fel cum zice guvernul, sentinţa Sinodului cu © hotărîre judecătorească, investită cu formula executorie. Priutr’o sentinţă judecătorească rămasă definitivă, X este osîndit la închisoare. Cum se execută sentinţa ? Cartea o trimete parchetului cu însărcinare să o aducă la Îndeplinire. Dacă dar, sentinţele Sinodului ati aceeaşi putere, dacă ele sunt de la sine executorii, de ce nu s’a urmat aceeaşi cale pentru detronarea Mitropolitului? Ce caută sentinţa Sinodală la Ministerul Cultelor ? Ce sens avea referatul d-lul Foni către Consiliul de Miniştri ? Ce noimă are jurnalul Consiliului de Miniştri aproblnd sentinţa Sinodului ? Oare aşa se urmează cu sentinţele judecătoreşti ? Toate acesta numeroase depăşiri ale guvernului de la procedura admisă, stabilită pentru sentinţele executorii de la sine, nu dovedetc ele cum că nici guvernul nu s’a glndit la început un singur moment măcar că se poate detrona Mitropolitul Primat fără sancţiunea Regală, şi de aceea făcuse deja mal mult de cit jumătate din drum spre a ajunge la această ultimă şi Înaltă formalitate? Clnd Insă Regele a refuzat să sancţioneze o judecată neineraică, pătimaşă, atunci guvernul, zăpăcit şi ca să scape din încurcătură, casă-şl salveze situaţia azi : «Nu avem nevoie de iscălitura Regelui!» Păcătoasele secături nu hăgail de seamă că formalităţile făcute pînă aci de dlnşil ÎI trădează şi dovedesc cu prisos că prin actele încheiate de dlnşil piuă în ultima zi, nu făcuse alt-ceva de cit să pregătească decretul care nu s’a iscălit. ARSUMENTELE „VOINŢEI" Gazeta celor opt păgîni crede că ne-a prăpădit faţă cu opininnea publică, răsfoind colecţia ziarului Epoca şi reprodu-cînd informaţiile noastre de odinioară în contra Mitropolitului Ghenadie> Din acele înformaţinnl trage Voinţa conclusiune că noi cari altă dată eram acuzatori, ne-am transformat din patimi politice în apărători. Argumentarea celor opt păginl se potriveşte ca nuca’n perete şi nu’i putem răspunde de cit printr’wn exemplu : Un cetăţean reclamă că vestitul Sără-ţeanu i-a furat ceasornicul. Prins în flagrant delict, pungaşul e dus la secţie şi cetăţeanul se reîntoarce a-casă adăstînd ca dreptatea să se facă aşa cum porunceşte legea penală prin cercetare, judecare, apărare şi toate formele prescrise de cod. Cînd colo, cetăţeanul victima hoţiei, se pomeneşte peste o jumătate de oră cu vi-sita unui e pi stat care ’i anunţă că dreptatea s’a făcut şi că cl-nu Comisar a tăiat mîinile hoţului ca să-l piară pofta de a’şt mai însuşi lucrul altuia. Ce s’ar tntîmpla atunci ? Cetăţeanul, care la început cerea pedepsirea lui Sărăţeanu, îl va lua apărarea în contra sălbaticului care în loc să a-plice legea s’a făcut călăii /» Aşa şi cu noi. Campania toată pe care o ducem cu a-tîta energie in contra guvernului, nu este de loc în contrazicere cu informaţiunile noastre din trecut. Noi am cerut dreptate. Guvernul a răspuns prin bestialitate ! OPINIUNEA d-luî gr paucesgu IN CHESTIUNEA MITROPOLITULUI IncUpendance Roumaine a publicat ieri următorul interview : Unul din colaboratorii noştri a văzut erl pe d-1 Păucescu, conservator disident, actualmente raliat la partidul liberal, fost ministru. fost procuror la Curtea de Casaţiune, unul din cel mal distinşi jurisconsulţi al ţărel, şi s’a Întreţinut cu dînsul în privinţa gravei cestiunl de la ordinea zilei. D-1 Păucescu zice că judecata, modul de acuzaţiune, condamnaţiunea şi executarea I. P. S. Sale Mitropolitului Primat sunt contrarii principiului libertăţeî şi Întreg sistemului nostru de legislaţiune. «Mal Iutii, zice d-sa, căpiţele de acuzare sunt cu totul ridicule; apoi Sinodul a fost constituit şi a judeact In mod neregulat, căci nu este admisibil In nici una din le-gislaţiunile ţărilor civilisate, civile, militare saă religioase, ca acuzatorii să fie In acelaş timp şi judecători. «Să nu mi se spue că legile canonice se opun la recuzarea judecătorilor. Asemenea legi sunt contrarii Constituţiunel şi principiilor justiţiei imparţiale ce ne garantează. «Cel trei prelaţi cari aă semnat actul de acuzare, nu puteatt deci să fie judecători, după cum nici episcopul care era deja dat In judecată, fiind-că însăşi legile canonice îl consideră ca nedemn. «In ceea ce priveşte judecata în sine, Sinodul nu putea să cerceteze de cît faptele de caracter exclusivamente religios şi să pronunţe o simplă pedeapsă disciplinară. «Demnitatea de Mitropolit Primat al ţărel, are un caracter politico-religios. Şeful bisericel este ales de către Representaţiu-nea naţională şi are atribuţiunl de ordine administrativă. «Cine poate deci susţine că detronarea u-nul Mitropolit, este o simplă pedeapsă disciplinară ? «Sinodul nu putea să decidă In sentinţa sa destituirea Mitropolitului. Acest act de mare impor'anţâ ese din cadrul faptelor de ordin religios şi al pedepselor cu caracter disciplinar. «Sinodul nu putea să ridice Mitropolitului prin sentinţa sa, de cit gradul de preot saă de archierep şi numai guvernului şi Regelui II era dat să judece dacă Mitropolitul, ne mal fiind preot, putea să mal păstreze demnitatea de şef al bisericel. «Dar procedeul cel mal regulat pe care guvernul trebuia să ’l urmeze, era ca să convoace de urgenţă Camerilo, de a le supune sentinţa Sinodului şi de a ie cere ca să se pronunţe In cestiunea desliluirel Mitropolitului. «Legea care prevede atîtea solemnităţi pentru alegerea şefului bisericel, care este numit pe viaţă, nu arată nicăerl procedura pentru revocare. Or, cînd pentru alegere este necesitate de cele 2 camere, de Sinod şi de Rege, care confirmă alegerea, ar li absurd de a susţine că destituirea şefului bisericel poate să se facă numai de un singur factor din toţi acel cari l’att ales, mal cu seamă cînd această destituire este lmta-rttă printr’o sentinţă pronunţată In secret. «Buna ordine u Stalului exige ca silua-ţiuuea Mitropolitului Primat al ţărel să fie la adăpostul (intrigilor oculte, şi detronarea şefului suprem al bisericel nu se poate e-feclua de cil printr’o judecată In care toute garanţiile unei judecăţi imparţiale să (ie www.dacoromanica.ro luate. Alt-fel, destituirea sa eonstitue o lovitură de Stat»... Treclnd la eseeutiunea sentinţei Sinodului de către puterea executivă, fără ca ea să fi tost mal Iutii sancţionată de Rege, d. Păucescu zice că art. 15 din legea Sinodului nu a fost de loc luat In cousideratiune. «Este allt de adevărat că această sentinţă avea trebuinţă de sancţiunea Regelui, zice d-sa. pentru ca să fie executorie, In ctt jurnalul consiliului de miniştri II dă a-ceastă sancţiune în lipsa acelei a Regelui. «Aceasta este o greşală, care poate 11 considerată ca o usurpatiune a prerogativelor regale. «In ceea ce priveşte ridicarea, arestarea şi Închiderea Alitropolitulul In monăstirea CăldăruşanI, unde este ţinut cu forţa, a-ceasta este un atentat la libertatea individuală, garantată prin Constituţiune. «In ori-ce caz, forţa publică nu putea să aibă alte drepturi de cit să expulzeze pe Ghenadie Petrescu din palatul Mitropoliei, de a-1 scoate pe uşa Mitropoliei şi de a ’i lăsa apoi libertatea să se ducă unde va vroi el. «Şi dacă guvernul se temea ca nu cumva Mitropolitul detronat să se pue în capul vr’unel mişcări populare, n’avea de cit să facă uz de măsurile de represiune pe cari legile ţărel i le pune la dispoziţiune trime-ţlnd pe culpabil înaintea justiţiei. Dar, în nici un caz, nu se poate ca sub firetextul unor măsuri preventive, să răpeşti ibertatea individuală unul cetăţean, şi înainte de toate Mitropolitul Ghenadie este un cetăţean pe care Constituţiunea şi legile ţărel trebue sâ-1 proteagâ». întrunirea din Ploeştt (Prin telefon, de la coresp. nostru special) D-nu N. Fleva, însoţit de amicii săi d-nil Dim. Apostol, N. Ceaur-Aslan, G. A. Scor-ţescu, etc., afl sosit azi dimineaţă la ora 9 la Ploeştl. Pe peronul gărel numeroşi cetăţeni salută pe fostul ministru de interne. Un mare număr de alegători ploeştenl se grăbesc apoi să viziteze pe d. Fleva la grand Hotel, unde d-sa veni să dejuneze. * * * întrunirea s’a deschis abia la ora 3 d am. în sala de jos a liceului local. Lume imensă asistă. Se aclamă preşedinte d. C. T. Grigorescu. D-sa declină însă această onoare pe motivul că doreşte, ca deputat al Ploieştilor, să dea seamă alegătorilor săi de mandatul ce i-ad dat. După propunerea d-lul Grigorescu se aclamă preşedinte al lntrunirel cetăţeanul. Stelian Stoianu care acordă cuvîntul d-lul G. Dobrescu. * * * D-nu Dobrescu explică motivele pentru care d-sa a urmat pe d. Fleva în ruptura a-cestuiaded. Sturdza. Partidul delaputere s’a arătat nedemn în toate, în chestiile politice, în cele naţionale şi în cele religioase. — D. Sturdza s’a încunjurat de o bandă de gheşeftari şi samsar], al căror prototip este d. Delavrancea, din nenorocire alesul Ploes-tilor. Conjură pe ce tăţenil ploeştenl să se lepede cu cea de’ntâid ocazie de acel samsar. — D. Sturdza a comis atltea crime în cit nu merită azi nici a i se zice «cetăţean». (Aplause vil şi prelungite). Cedînd aclamaţiunilor unanime, d. Fleva, care dorea să vorbească la urmă, ia cuvin-tul după d. Dobrescu. D. Fleva, foarte emoţionat, arată primejdia ce ameninţă toate aşezămintele ţărel, dacă d. Sturdza nu va fi alungat cit mal curlnd de la Clrmă. Mal în vervă ca orl-cînd, d. Fleva bi-ciueşte teribil Oculta şi pe toţi nedemnii şi nemernicii de la putere. Demonstră apoi ilegalitatea comisă cu darea în judecată, suspendarea şi isgonirea Mitropolitului Primat. înfierează pe toţi cel ce aU comis această infamie, care a fost comisă de 12 călugări şi cu unu 13, ministrul de culte. A închis Camerile anume la 30 Aprilie ca să nu poată fi preseute la infamia ce ti-cluise în contra Mitropolitului. Face apoi lntr’un mod foarte detaliat istoricul chestiunel I. P. S. Sale Mitropolitului şi arată cum d. Sturdza cu al săi a făcut din prelaţi nişte instrumente meschine Ee cari le doborăşte demnitatea şi prestigiul isericel. Face apoi un sever rechisitorid personal d-lul Sturdza arătînd că d-lor sunt liberali numai în oposiţie şi călăi şi despoţt la guvern. îndeamnă apoi a nu se lăsa să se pîngâ-rească S ta biserică. Nimic fără D-zed, se zice la noi. El, cum o să mal putem avea această devisă cînd ne-a luat şeful bisericel, cînd nu mal are cine o conduce ? Arată apoi decisiunea cetăţenilor Capitalei, de a revedea măcar pentru 24 ore revenit pe tron pe I. P. S. S. Mitropolitul Ghenadie... Trăiască libertatea, căci Ploeştil este cetatea libertăţel. D. Scorţescu, este chemat la Tribună. Nu e nici o dată tîrziil pentru a face bine, să tăem membrele bolnave ale corpului nostru liberal pentru ca parteacea bună laşul va urma Bucureştii şi va da concursul săd pentru a sdrobi pe aceşti oameni cari pun interesele personale mal pre sus de toate Religia a fost tot-d’a-una călăusa poporului şi a ţărel noastre, crucea a fost alături cu sabia pentru apărarea ţărel. Biserica singură rămăsese ne-atinsă: iată că au pătat’o. Ze oameni sunt aceştia, cari martirisează pe Regele bisericel, îl torturează, îl sechestrează, pentru că le este frică de popor, ca să nu’I lapideze cum o merită ? D. Ceaur Âslan are convingerea că cetăţenii Ploeştenl vor fi ca în tol-d’a-una la Înălţimea reputaţiunel lor. Trăiască Ploeştil! D. V. Rosetti. — Cînd vin la Ploeştl nu vin ca să vă sfătuesc, ci să mă Întăresc, să mă oţelesc. Mă voia întoarce în Capitală şi voia spune d-lul Sturdza, care tot vorbeşte de T. Vladimirescu, vorbele acestui eroa că: «Cînd găseşti un şarpe în drum ia pa rul şi-l striveşte». Pe mine tot aşa m’a învăţat să fac defunctul mea părinte. Aceste vorbe i le voi spune d-lul Sturdza, voia adă-ga că sunt In stare să le aduc chiar la îndeplinire, căci pentru mine d-sa e şarpele. D. V. Cogălniceanu Îndeamnă la luptă In contra d-lul Sturdza, «hiena Moldovei» şi dărimătorul simţimlntulul naţional. D. Dimitrescu-Agraru dă citire următoarei: MOŢIUNE Cetăţenii convocaţi în întrunire publieă azi 26 Mal 1896, in sala liceului, aprobă în totul darea de scamă a mandatarilor cari ’i-au convocat şi-l încurajează în atitudinea şi purtarea ce au avut. Iar mîhniţl de cele petrecute declară : In unire cu resoluţiunea cetăţenilor Capitalei de la 24 c., că reprobă actele acestui guvern, care a călcat legile fundamentale ale Statului, a nesocotit principiile partidului şi nu a dat ţărel legile cele mai importante ce i s’au făgăduit. Declară asemenea că partidul naţional liberal nu este şi nici nu poate fi răspunzător pentru faptele acestui guvern şi ridi-cîndu-I încrederea cetăţenii îndeamnă pe mandatarii lor a lupta înainte pentru ideele şi principiile naţional liberale. Societatea centrală agricolă oferă un pre-tnid de joo lei celei mal bune lucrări privitoare la cultura griului în ţară. Manuscriptele se primesc la sediul socie-tăţeî pînă la 1 Martie anul viitor. Tribunalul din Piteşti a infirmat mandatul de depunere al d-lul advocat Al. Vestinianu, care a aplicat o zdravănă corecţiune cunoscutului Dimancea. D*nil C. T. Gregorescu, G. Io-nescu şi Mitu Ştefanescu a o denii sionat din consiliul comunal din Ploeştl. Eri pe la orele 6 seara, după ce întrunirea partidului conservator se terminase, 2 companii de infanterie şi un mare număr de sergenţi de oraş eşiau din curtea cazinului Austro-Ungar din strada Academiei. A6ITATIA PRETUTINDENI Vestea rnapimlită ieri tu Capitală, eă mitropolitul Primat ar II fost ridicat de la uitiiăuti-rea C’ăldăruşani si escortat nu se ştie unde, piuă tu acest moment nu s’a putut controla, de oare-ee minăstirea este asediată de armată şi nimeni nu este lăsat nici să intre nici să iasă de acolo. Episcopul Timuş trecind ieri pe calea Victoriei, în dreptul Palatului a fost huiduit de mai mulţi Wecători. Un domn a sărit în birja episcopului şi Va scuipat de mai multe ori de sus pînă jos. Episcopid n’a zis nimic, ci şi-a acoperit obrajii cu mâinile. Martori la această scenă au fost mai multe persoane. mln nu 'şi-a pus-o şi cum dă loc unui atit de groaznic scandal, creînd un precedent atît de periculos. Noi credem că e vremea să se curme odată cu aceste ruşini naţionale, păgubitoare din toate punctele de vedere. *E vremea să ne reculegem /» Suntem popor tînăr, şi se cuvine să ne presentăm lumel cu mal multă demnitate şi să lucrăm cu mal mult entuziasm şi cu mai mult respect de noi înşine la înălţarea neamului nostru. * * * * * * OFORMAŢn Curierul Judiciar de azi publică tabloul poliţelor protestate la tribunalul de Ilfov. In acest tablou figurează şi numele smeritului episcop Dionisie al Buzăului, căruia i-s’a protestat o poliţă de 1000 lei. Trei cetăţeni ne înştiinţează că sergentul de stradă No. 390, anume Marcu, a fost surprins eri, la colţul dintre stradele Cometa şi Clopotarl-Noul, rupînd cu tesacul afişele cari anunţaţi întrunirea de azi de la Dacia. întrebat de ce face asta, a declarat că are ordin de la comisarul secţiunii respective (secţia 10). Sergentul va fi dat în judecată. Afişele de convocare a întrunirii aii mal fost rupte în multe părţi şi chiar la poarta redacţiunil noastre. * * * Ieri după amiazl, în cursul întru-nirel din sala Dacia, vestitul bătăuş al lui Partenie. onorabilul Dragomir De-metrescu, director ah cultelor, aflîndu-se înaintea bisericel Zlătari, mai mulţi trecători l’au gratificat cu cite-va cuvinte destul de aspre şi bine meritate. Tribuna din SibiQ trage la răspundere pe d. Dim. Sturdza pentru scandalurile şi apostasiile politice, pe cari le-a comis spre ruşinea neamului rominesc, de cînd se află la putere. Valorosul organ naţional încheie ast-fel: Scandalul cu Mitropolitul-primat ar putea să aibă urmări incalculabile şi pentru noi, Romînii din Transilvania şi Ungaria, şi pentru biserica noastră. De rău, de bine, Episcopi noştril se bucură de oare-care independenţă, pe care folosind-o cu tragere de inimă pentru poporul nostru, el pot să-i aducă multe şi mari servicii. Ce vor zice oare duşmani noştri cari de atltea ori aă Încercat să lovească Idserica romînă, lovind pe şefii săi, ctud vor vedea acum procedarea guvernului roinîn faţă de MUtropolituI-primat ? Ce perspectivă se deschide independenţei bisericel noastre şi capilor el? Punem numai întrebarea şi lunecăm asupră-t, fără să stăruim mai mult. Dar întrebarea aceasta ’şi-a pus-o toată lumea la noi; — şi de aceea nu e de mirare, că publicul nostru a rămas uimit văzînd cum numai guvernul ro- Cetâţeniî din Ploeştî pregătesc o mare procesiune la CăldăruşanI pe Duminica viitoare. Se agită ideia ca la această procesiune să se alăture şi un mare număr de ţărani. Ni se raportează că ieri dimineaţă arhiereul Meletie, oficiind la Doamna Bălaşa, publicul din biserică Va desa-probat prin murmure. Acelaşi arhiereu ducindu-se apoi la cimitirul Sf-ta Vineri pentru a oficia[un parastas, in faţa atitudinel ostile a publicului adunat la cimitir, a fost nevoit să plece repede, fără a putea oficia parastasul. In ultimul moment primim din Craiova următoarea telegramă : «Partidul conservator a ţinut astă-zi o mare întrunire «le protestare contra «letronării Mitropolitului Primat al ţărel.—Protestul şi o telegramă către I. P. S. S. Mitropolitul Primat au fost acceptate şi aprobate prin acla-maţiuni entusiaste.» La 15 Septembre se va ţine un concurs la societatea centrala agricolă, pentru acordarea unei burse pentru studiul zootechniel la şcoala veterinară din Alfort. Duminica după amiazl, la ora 1, se vor inaugura la BacaQ busturile lui V. Alexandri şi Mihail Kogal-niceanu. La inaugurare vor asista un adjutant al M. Sale Regelui, reprezin-tantul guvernului, o delegaţie a A-cademiel, a Ateneului romîn, a Li-gel, a presei, precum şi autorităţile civile şi militare din localitate. Cu ocasiunea uuel noi visite ce administratorii din Londra al Societăţel Tramva-yulul, aă făcut oraşului Bucureşti au hotă-rît de a face noi reducţiunl asupra tarifului existent pe liniile vechel societăţi şi anume în următoarele puncte: Distanţa strada Fontînel-Sf. Gheorghe va costa numai 10 bani. Distanţa Sf. Gheorghe-strada Trajan va costa numai 10 bani. Distanţa Şosea-Sf. Gheorghe saU bariera Griviţel-Sf. Gheorghe va costa numai 20 bani. Distanţa Strada Trajan-Popa Nan va costa numai 5 bani. Distanţa Popa Nan-bariera Călăraşilor va costa numai 5 bani. Aceste tarife reduse aă intrat în vigoare cu Începere de Duminică 26 Maiă. BULETIN ECONOMIC (Raportul Semaphorului de Brăila) meri serioase, va continua a domni Încă Î11 părţile unde pînă astă-zl lipsa de umiditate e simţită, această urcare a preţurilor va urma şi mal departe. Porumburile s’aă plătit d’usemenea ceva mal bine. Orzurile şi ovăzurile susţinute, dar cu puţine afaceri din causa lipsei de mărfuri. EDIŢIA a3a întrunirea de la Craiova (Corespondenţă particulara), Brăila, 25|6 Iunie 1896. Din causa secetei semnalate din mal multe părţi, cursurile pieţelor străine şi mal cu seamă a Americel, aă venit şi astă-zl inal urcate In special la grtne cu aproape 2 cents, ceea-ce vine 25—30 bani la hect. Din această causă s’a observat şi, la piaţa noastră o activitate şi o mişcare mai însemnată fâclndu-se cu 15—20 frc. chiar mal mult la vagon, In special la grtne. Se crede că dacă seceta care a început a insufla te- Un simplu afiş şi un apel aii fost de a-juns ca să provoace un puternic curent către adunare. Poliţia a încercat ca prin intimidări şi ştiri falşe să paraliseze adunarea, dar sforţarea el a fost zadarnică. Clubul colectivist de aci, sul) inspiraţia escrocului Filipiu, a scos o foaie volantă prin care căuta să disuadeze publicul de a veni. Şi ca mijloace de convingere imbecilii ce represintă guvernul la Craiova aă publicat faimosul articol 15 din x-egulamentul Sinodului fără ştiutul aliniat, aă scris că ziarele «Epoca», «Dreptatea», «Adevărul», aă scos ediţii speciale pentru provincie, pline cu minciuni, care să inducă lumea In eroare. Dar nici Poliţia, nici clubul, nici foiţa, nu aă avut inrîurire asupra cetăţenilor. Pilcuri, pilcuri grupe de cetăţeni vin la sala Barbu lonescu, diseutind cu animaţiu-ne şi înfierlnd purtarea guvernului. La orele 4, vasta sală geme de lume. Se proclamă preşedinte d. Ştefan liusă-nescu, care imediat dă cuvîntul veneratului şef al clubului conservator, d. N. Eco-uomu. Acesta, plin de emoţiune, face istoricul afacerel, şi discută acuzaţiunile aduse Mitropolitului. D-sa găseşte că este ridicul ca pentru asemenea nimicuri să degradezi pe un arhiereu şi este o infamie ca In mod ezuitic, fără apărare şi fără cea mal mică formă, să distitueştl şi să surghiuneşti pe cel mal îualt demnitar al Bisericel. Cuvtntarea d-lul Economu este acoperită de salve de aplause. D-sa cedează cuvîntul d-lul Varlam care Intr’un scurt istoric al guvernării liberale, arată cum aceştia aă batjocorit cestiunea naţionala, magistratura, armata şi biserica. Al treilea orator este d. Tacbe Policrat. D-sa ţine un magistral discurs, prin care demonstră că peutru tinerii de inimă, cinstiţi, nu mal poate fi alt rost politic de slt In partidul conservator. Cel din urmă care ia cuvîntul este d. Iliescu, care conviazâ pe cetăţenii la rezis-tenţăşi agitaţiune plnă ce Sturdza va fi nevoit să pârăsiască puterea. D-nul Coandă Inchee citind următoarul: PROTEST Craiovenii întruniţi în adunare publică azi 26 Maiu 1896, in sala Barbu lonescu, considerînd că guvernul d-lut Sturdza, în contra tutulor legilor şi a simţului de dreptate, a isgonit cu forţa brutală pe Mitropolitul Primat, cel mai înalt demnitar al ţârei după capul Statidul; Că archiereil şi episcopii cari an condamnat pe Mitropolitul Primat au dat dovadă de cea mal oarbă pasiune şi de cea mal complectă lipsă a noţiunei de dreptate ; Că alcătuirea ele astă-zi a Sfînlulul Sinod este un pericol perpetu pentru organizaţia noastră de Stat şi pentru existenţa Bisericel noastre naţionale ; Hotărăsc: Protestează contra actului ilegal şi ne vrednic comis de guvern şi’l înfierează cu cea din urmă energie; Denunţă purtarea nedemnă a prelaţilor din Sinod şi cer modificarea acestei ins-tituţiuni prin introducerea preoţilor de mir şi laicilor; Consideră ca ilegală sentinţa Sinodidul şi instituirea locotenenţel mitropolitane şi recunosc de cap al Bisericel auto-cefale Romîne numai pe înalt P. S. S. Mitropolitul Ghenadie Petrescu. Acest protest se va aduce la cunoştinţa M. S. Regelui. Această moţiune a fost aprobată prin a-clamaţiunile unanime ale celor de faţă, precum şi următoarea telegramă: FOIŢA ZIARULUI «EPOCA» 21) HENRI GREYILLE TAINA MORTULUI — Nu, mărturisesc că nu pot să am a-ceastă tărie, răspunse Estella; abia de puţină vreme mi-am terminat edueaţiunea, şi nu am câtuşi de puţin curagiul să mă reîntorc la impresiunile copilării... Dar o văduvă nu poate oare trăi singură, retrasă ?... — Să nu mal vorbim despre lucrul a-cesta, zise cu tărie bătrîna. Numele pe care ’l porţi nu ’ţl va permite nici o dată o independenţă care să ’ţl fie defavorabilă. Ghidul nostru a fost să ne înrudim şi să trăim In fericire; destinul a voit ca această legătură să fie cauza unei dureri. Trebue să primim lucrurile aşa cum sunt. Cit timp voi trăi efl, vel sta lingă mine, dragă nepoţieă. Afară de aceasta, zise ea cu intndrie, m’am obişnuit cu tine, ’ml eşti atlt de dragă, cum 11’aş fi crezut; etnd mă uit la tine par că văd pe Raymond şi nu ştiil încă mal pe cine; sunt multe afinităţi, multe asemănări Intre caracterul tăă şi obiceiurile mele. In sflrşit, aşa cum eşti, aş fi voit ca să lil fica mea ; si tu vrei să mă părăseşti? Estella se aplecă şi sărută cu sfinţenie mina bâtrînel. D-na Montclar o lnbrăţişă cu dragoste, apoi se despărţiră In linişte. Realizarea programului lor a fost foarte uşor a doua-zi de dimineaţă Andrd Bol-vin plecă la Paris, scandalizat de purtarea d-nel Barriere, la care nici nu se aşteptase. Ea Însăşi era jenată de acea purtare, nici nu se gtndise că acea nesocotinţă are să ia proporţiunl atlt de mari; făcuse prostia cu multă uşurinţă şi acum numai vedea că are răspunderea tututor consecinţelor. Fata el cea mal mare, II reproşa In tot-d-a-una plecarea lui Bol vin, cu lacrămileln ochi, şi pentru ca să nu se atragă atenţiunea acestui fapt, era forţată să organizeze eseursiunl In Împrejurimi ca să evite ast-fel privirile attt de numeroase după ţărm. Peste cite-va zile, Estellel începu să’i placă voiagiul. D-na Montclar o conducea cu multă dibăcie ; fără ca să se ostenească peste măsură, nu le scăpa nimic din ceea ce era mal de văzut ca să nu fie vizitat; se simţea chiar foarte mulţumită clnd putea sâ’şl distreze nepoata. Estella, la rln-dul el, era foarte doritoare de a se instrui culeglnd noţiuni noul In voiagiu; mal cu seamă că sub conducerea superficială a d-nel Polrey ea vizitase foarte puţine localităţi. Ast-fel ele văzură castelurile cele vechi, bisericele romane, tot felul de ruine cari se găsesc In Normandia şi se Îndreptară apoi spre muntele Sanit-Michel, voiajlnd clnd In drum de fer, clnd In trăsură, după cum li se presenta ocasiunea, şi de mal multe ori după cum le era placul. Inlr’o zi după prlnz, lntr’o trăsură veche cu doul cal, ele strâbăteaă marele platou Lessay; miraculosul schit intr’un stil curat roman, pe care-1 vizitase Iu treacăt, abia se mal zărea In depărtare, pe drumul ce duce la Contance. Estella respira cu nesa-ţid mirosul fin şi pătrunzător al florilor timpului. — Nu ştiil pentru ce, zise ea de o dată, ’ml adusei aminte de Rosalia, femeia din casă a mamei mele; ea îmi vorbea adesea de varietăţi infinite de flori do clmp ca a-ceste,... — Ea era din aceste locuri? întrebă d. Montclar. — Nu.... era născută In Britania, nu ştiil anume unde. îmi spusese, dar am uitat; dar am uitat atltea lucruri din copilăria mea.... nu ştiil cum că nu ’ml plăcea să mă gtndese la copilăria mea. Clopotniţa catedralei din Contance se zărea ca o apariţiune glorioasă pe cerul roşiatic al apusului. După sosire, In urma iu-stalaţiunel preliminare Intr’un otel, Estella cu mătuşa sa se Îndreptară spre miraculoasa biserică, una din cele mal splendide din lume. De şi era cam tlrzid, păzitorul le propuse ca să se sue Iu vlrful turnului, pentru ca de acolo să poată admira apusul soarelui; d-na Montclar, care era obosită, a refuzat, darlndemnlnd pe nepoata sa de a se urca, ea se supuse cu plăcere. Urclnd treaptă cu treaptă scara ceastrlmtă făcută In zid, ea merse mult timp In urma aceluia care o conducea, şi numai clnd pe ferestruile Înguste făcute In zid pătrunse o rază de lumină alburie ea băgă de seamă că se apropie de sflrşit. In şfîrşil, eşi de o dată pe platformă, plină de lumina ultimelor raze solare. Vederea era superbă, i se părea că transportată pe aripi vaporoase plana In azur. Iu faţa el n’avea de cit balustrade de piatră sculptate, lnijos oraşul pe jumătate Înecat de fumurile coşurilor şi de crepuscul; dea- supra, cerul albastru tiu, fără cea mal mică pată din nor; de jur Împrejur orizontul întunecat In care pădurile şi vapoarele lnde-depărtate se perdead într’o linie conuzâ iar în faţa el, spre apus, un cuptor de jeratic In care clocoteau cu repeziciune plăci, asemenea sticlei topite, aceasta era marea zemănată cu puncte negre stîncoase cari e-rau insulele el; totul era înecat Intr’un fel de ceaţă roşiatică care din cînd In cînd oscila schimbînd şi culoarea. O melancolie triumfală, cuprinse inima Es-telleî în faţa acestui focar nemărginit, ea se gîndea la văduvile Indiene, cari se ard de vil pe corpul bărbaţilor lor ; o insulă mare de la orizont, avea înfăţişarea unei mozoleu gigantic... N’ar fi dorit ea ca să dispară cu Raymond In orizontul Infinit ? De sigur că nu avusese încă timpul ca să ’l iubească, dar văduvele acestea atit de tinere, aproape copile, ştitt ele ce este iubirea ? — Nu ştiu mal mult de cît inine, ijise ea compătinundu-se singură. Privia cu nesaţiu acest spectacol măreţ, dar trebuia să plece, căci Întunericul era gata să se lase şi i-ar fi fost anevoios pentru scoborît. Se întoarse cu regret, şi pe scările cari nu se mal sfîrşiail ajunse în fine iarăşi jos. Estella abia zări pe d-na Montclar, aşezată pe un scaun. O fereastră cu geamuri din secolul al XVI, iluminată printr’un reflect asemenea cu aurora, făcea să se vadă mal multe suflete nenorocite cari se rugail. Desbrăcate, cu mtinile Încrucişate, la uşa raiului, figurile lor alterate aveatt atlta ex-presiune de rugă şi de nelinişte, că Estella a fost viu mişcată. Uittndu-se In jos, văzu o femee ingenun-cbiatâ lingă picioarele el. Era o femee In vlrstă, In costum Nor- mandez; era înfăşurată peste tot corpul cu o manta cutată, doliul văduvelor şi al orfanelor; un bonet negru cutat îl împodobea capul. Originalitatea costumului, aşa zis mona-cal, II atrase atenţiunea şi solemnitatea el impozantă făcu pe Estella să se oprească. Femeea Îmbrăcată In negru se ridică şi Estella văzu doul ochi Intunecoşî cari se fixară asupra el şi a vestmiulelor sale de dolift. Expresiunea privirea acelor ochi era tragică, trăsurile feţei i se contractaseră In aşa fel că d-na de Beaurand se iuspăi-mintă. Ora tlrzje şi locaşul sftnt, II produse o teroare sacră, şi pe clnd căuta să citească In figura aceea întristată, din fundul memoriei sale se deşteptă o amintire. — Rosalia ! zise ea încet tntinztnd mina. Femeea Îmbrăcată In negru se slrecură printre scaune şi dispăru In întuneric, fără să răspundă. Estella îşi puse mina pe ochi zăpăcită, şi tntorclndu-se spre mătuşa sa eşiră în aerul liber. — Aî aerul să fi turburată ? zise d-na Montclar. — Mi se pare că am văzut pe servitoarea mamei mele, zise ea; sad atunci am avut o vedenie. (Va urma). La librăria < ti rol Mlillor (Calea Victoriei No. 53) se primesc abonamente pentru „t h i n u ar a„ DIN SIBIU Preţul abonamentului este: Pe un an ...........40 lei Pe şase luni........2o » Pe trei luni ......... 10 » www.dacoromanica.ro EPOCA 3 TEATRE, CONCERTE, PETRECERI Parcul CoIommcuI Opplcr. Arena circ de vara. — Luni 27 Maia Itepresentnţiune ex-tra-oniinură ţMartl 28 Maia, Primul debut al Misa Blanche. înalt P. 8. Nale mitropolitul ni Primat al Uiigro-Vlaelilel (Jlicnariie Petreacă. Credincioşii Olteniei adunaţi azi în cetatea Craiovei, pretestează contra ilegalităţilor comise faţă de I. P. S. V; depun la picioarele I. P. S. V. omagiile lor de respect şi pietate şi vă consideră tot cap al Bise-ricei auto-cefale Romîne şi păstor al turmei Creştine drept credincioasă. * * * Iată şi apelul care a fost împărţit Craio-venilor înainte de Întrunire: Cetăţeni, Oamenii ce ne stăpânesc astă-zl, călcînd peste Constituţie, peste toate Legile, att Indrăsnit ca să pătrundă cu forţa armată în palatul Mitropolitului, să-l brutalizeze şi să-l isgonească. Acest act ne mal auzit, arată că pentru bandiţii ce ne guvernează nu mal este nici o barieră care să ’I oprească pe calea nelegiuirilor. Cetăţeni, Aceşti mizerabili att îndrăznit să tîraseă in noroi pe şeful bisericel noastre, pe cel mal înalt demnitar al Statului. Cetăţeni, Un asemenea act constitue o crimă monstruoasă şi un atentat vădit la garanţiile ce ne-am pus pentru buna ordine a societâţel. Cetăţeni, Tăcerea voastră, inacţiunea voastră in aceste grave împrejurări, înseamnă că voi lăsaţi să se batjocorească religia strămoşească, să s* calce toate legile, fără ca cel culpabili să aibă vre-o răspundere. Cetăţeni, Datoria fie-căi uia dintre noi este să proteste contra infamiei ce s’a comis, căci siguranţa noastră a tuturor este pusă in pericol de sălbaticii ce deţin puterea. Cetăţeni, Veniţi la întrunirea de la Barbu Ionescu, Duminică 26 Maiii ora 4 din zi, cu mic cu mare, să cereţi plata dreaptă a acelora ce att pîngărit Biserica, să cereţi înfierarea mizerabilior cari att călcat tot ce este sfînt, tot ce este lege, tot ce este drept, isgonind cu baionetele pe Mitropolitul Primat. turbjrArile din creta (Prin fir telegrafic) Constantinopol, 25 Maiii. Pacificarea celor două districte răsculate Apokorona şi Retinio continuă. Restul insulei este liniştit. Turcii aii găsit la insurgenţi arme provenind din Grecia. D. Cambon a făcut un demers analog cu acela al ambasadorului rusesc. Se crede că Grecia va continua să încerce să intervie pe cale diplomatică. Atena, 25 Maiii. După ştirile aduse de o corabie cu plnze venind din Santorin, populaţia musulmană înconjoară Heraklion unde domneşte o panică vie. Guvernul a încercat să împrăştie pe înconjurători. Refugiaţii din Retimo sosiţi la Şira zic că creştinii cari att fugit la Retimo sunt lipsiţi de toate. Este temere de o epidemie. Mal multe sate ale provinciei Retimo atl fost arse, omorurile individuale nu încetează. Atentatul la viaţa consulului rusesc din Canea nu se confirmă. Constantinopol, 25 Maitt. întăririle sosite din Creta se urcă la 32 batalioane. Atena, 26 Maiii. Guvernul a cerut un credit de 20,000 draehme In favoarea refugiaţilor Cretenl. După o depeşă adresată din Canea ziarului Ephimeris, trupele îndreptate în spre Kissamo att dat foc mal multor sate. La Polemarchi, soldaţii au măcelărit doul creştini, dintre cari un preot. Ttrgul din Canea este Închis. Att sosit trupe noul. Soldaţii ameninţă pe creştini. Trăsura consulului Rusiei, care se ducea de la Haleppa la Canea, a fost năvălită cu lovituri de pietre. Consulul a fost rănit şi n’a datorat scăparea sa de cit cltor-va creştini veniţi în ajutorul sătt. La Selina s’a produs o învălmăşeală între soldaţi şi creştini. Trei creştini şi şease turci att fost omorîţl; alţi nouă att fost răniţi. Nişte musulmani armaţi pînă In dinţi măcelăresc pe creştinii prizonieri. Procesul gen. Baratieri (Prin fir telegrafic) Massauah, 25 Maiu. Procesul generalului Baratieri a început ieri. După citirea actului de acusaţie, apărarea a presentat şease puncte pentru anularea instrucţiunel. — Tribunalul a respins cererea apărării. — După cererea acusaţiunel tribunalul a exclus pe generalul Baldissera ca martor al apărării.—A-pol a dat citire raportului comandamentului superior asupra afacerel de la 1 Martie.— Generalul Baratieri Începe să expue cu deamănuntul toată purtarea sa, dar avînd în vedere oboseala sa, audienţa s’a amlnat pe poimîine. Massauah, 26 Maitt. Tribunalul care judecă pe generalul Baratieri a ţinut ieri două şedinţe.—Iu şedinţa de dimineaţă s’a terminat interogatorul acuzatului, apoi s’a dat citire mal multor documente conţinute în cartea verde italiană. In şedinţa de după amiazl s’a citit raportul tecbnic-militar elaborat de colonelul Corticelli.—Apoi s’a procedat la ascultarea colonelului Valenzano, chemat ca martor. Serbările încoronărel "[arului (Prin fir telegrafic) Moscova, 26 Maitt. împăratul a trecut în revistă 5000 oameni, pe cimpia Chodynsky-Paradn, comandată de marele duce Wladimir, a atras un public numeros.—Ţarul, însoţit de o suită splendidă, a fost foarte mult alcamat. După paradă a fost un dejun la palatul Petrow-skiy. La două ore după amiazi, Ţarul a primit pe prinţii stăinl In audienţă de concedia.— La 4 ore va primi pe ambasadorii şi pe cel l’alţl representanţl al diferitelor state cari att asistat la serbările încoronării. Paris, 26 Maitt. Ştirea după care d-nil Barthou şi Cocherynr avea de gind să-şi dea demisia este neîntemeiată. Atena, 26 Maia. Din cauza bolii d-lul Varvoghis, d-nu Dely-annis a luat iuterimul justiţiei. Berlin, 26 Maia. Legea asupra bursei va intra In vigoare la 1 Ianuarie 1897. Londra, 26 Maitt. Se telegrafiază din Akaşeh cu data de 24 Maia «Agenţiei Ileuter», că trupele Sudaneze egiptene att atacat pe derivişl lingă Firket. — Aceştia att fost bătuţi cu desăvârşire şi att suferit perderl simţitoare ; perderile englesilor sunt neînsemnate. Madrid, 26 Maitt. Două cartuşe cu dinamită au făcut explozie în faţa casei preotului diu Orendain, lingă St. Se-bastian. Pagubele materiale sunt mari, dar nu este nici o victimă. Sofia, 26 Maitt. Ieri a început in faţa Curţii de Apel procesul intentat de Navum Tufekciev ex-prefectulul de poliţie Lukanov, care suferă actualmente o pedeapsă de trei ani de închisoare, pentru că a ars pe fratele sătt Tufekciev în timpul unei anchete îndreptate în contra sa ; fratele avea a-tuueia 18 ani. După Mir geandarmil att mărturisit că intr’a-devăr tînărul Tufekciev a fost ars cu petrol şi că a murit la spital în urma arsurilor sale. Ex-comisarul de poliţie Totew mărturiseşte de asemenea faptul torturelor, dar retrage prima sa deposiţie că att fost executate din ordinul lui Lukanow.—Voia să se scoaţă de la Tufekciev indicaţiunl in privinţa fratelui sătt Navum, care era bănuit de participare la asasinarea lui Belcez. Budapesta, 26 Maitt. Primind o deputaţiune a comitetelor din întreagă ţară, împăratul i-a invitat să îndeplinească pe viitor toate sarcinele lor administrative, nu numai în interesul administraţiei, dar şi pentru satisfacţia Împăratului care găseşte cea mal mare fericire a Sa in mulţămirea popoarelor sale mult iubite. Primind municipalitatea din Budapesta, împăratul a exprimat urările sale cele mal călduroase pentru desvoltarea şi prosperitatea a-cestel Capitale. ULTIME IMAHUIi Slugoiul Principesei Gorceacoff, omul-diurnă, falitul de acum cîţî-va anî, care s’a îmbogăţit la putere, adiqă d. Dim. Sturdza, tratează de derbedei pe partizanii noştri cari au luat parte la întrunire. Să ştie vătaful că singurul lucru ce ne-ar scîrbi ar fi laudele lut. Ni se afirma că mal toate fondurile secrete ale prefecturel poliţiei sunt sleite. D. Prefect al poliţiei le-ar fi întrebuinţat pentru a se aproviziona .... cu Bedemis. Voinţa de Sîmbătă, dînd seamă în felul el de întrunirea ţinută la Dacia Vinerea trecută, spune între altele: «De asemenea n’au lipsit nici funcţi-«onaril depărtaţi de la Primărie ca d-nil «Bărbătescu, StaicovicI, etc.» EpistaţiI de la Voinţa mint. D-l Bărbătescu a demisionat motivat prin scrisoarea înregistrată la No. 14082-96; iar d-l StaicovicI a scris pe ordinul de numire No. 13756 ce-I se făcuse la începutul anului budgetar, căjuu primeşte. Starea d-rel Steloarin, victima odiosului atentat de la şosea, este cu mult mal gravă de cît s’ar fi crezut. Bănile produse de arsurile cu vitriol, sunt foarte pronunţate şi pricinuesc dureri teribile pacientei. Familia este serios îngrijată ca nu cum-va aceste răni să lase urme adinei pe obrazul copilei. Comitetul secţiune! din Buzătt a Ligel Culturale s’a întrunit saptă-mîna trecuta pentru a se pronunţa asupra cestiunel de a se şti ce este de făcut, în faţa refuzului vechiului comitet central colectivist de a preda noului comitet actele şi situaţia Ligel. In urma mal multor discuţiunl s’a luat hotarîrea de a se convoca a-dunarea generală a secţiunel, spre a se lua avizul tutulor membrilor asupra acestei ceşti uni. Adunarea generala se va ţine la 9 Iunie, Comitetul Ligel Culturale ne comunica următoarele: e alt-fel, însuşi Mitropolitul Primat a declarat categorie d-lui C. Oisescu, tn faţa chiar a îndrăzneţului calomniator d. l)o-breseu, că c o infamie ceea ce i se atribue. 1). P. Grădisf ea nu a intentat chiar azi acţiune fn calomnie. Iată rezultatul alegerilor colegiului al 11-lea de Senat din Bacau: Alegatori înscrişi 265; att luat parte la vot 170. D-nu Radu Porumbaru a obţinut 146 voturi şi d. Nicu Sakelarie, independent, 15, fiind şi 9 voturi a-nulate. Din cauza ploilor torenţiale, linia ferată s’a stricat între staţiunile Crasna-Creţeştl şi de erl circulaţiunea este întreruptă înspre Huşi : Arestarea Mitropolitului Primat I. I*. S. Na Mitropolitul Primat ai Iţomînici este arestat la Căldăruşani. Mo-naşti rea e înconjurată «le 07 «le călăraşi sub comun-«la imul ofiţer; în curtea moiiăstirei stau în permanenţă 60 «le jandarmi pedeştri, mai mulţi agenţi şi subprefectul plăşii Pier-binţî. N’a fost «Ic ajuns atit. Ministrul justiţiei a trimis «ie Vineri seara pe «I. Năvescu, procuror pe lîngă tribunalul «le Ilfov, ca să stea în permanenţă la mănăstire. Procurorul are instrucţiuni ea să aresteze pe ori cine care ar îndrăzni să se opună forţei publice ; să nu admită pe nimeni a vedea pe I. P. S. Na; să nu lase pe procuratorii şi advocaţii înaltului prelat să-i vorbească «le cît în presenţa sa. I. P. N. Nale îi este interzis de a comunica chiar şi cu călugării «lin nionăs-tire. Mitropolitul este «le fapt arestat! A6ITATIA CONTINUA Voinţa Naţională desminte ştirea noastră că s’au trimes trupe la Căldăruşani şi în împrejurimi. Voinţa minte. Atit la Căldăruşani cit şi prin comunele învecinate se află numeroase trupe de cavalerie, de infanterie şi jandarmi pedeştri. Dovadă e că o persoană du-cîndu-se ieri la cazarma cavaleriei pentru a controla ştirea prin numărul cailor aflaţi în grajd, Cu onoare se aduce Ia cunosetnţa Onor. publicului eă de la 1 Maiu t S’A MPM’Si’MMMS ur GRADINA RESTAURANTULUI 1 A CMME Ml MJSES C II Avînd şi o trupă de lăutari bine organizată, care va di-lecta pe onor. public în tot timpul sezonului. Cu deosebita slim9 T A O II E 11 «I S E SCP io# -as-* IStrafln Ilfov Ao. & BIUBOU TECIOTIO — pentru construcţiuni de ori-ce stabi limente indnstriae — JIJL1US LOEFLM Inginer mecanic şi Constructor de mori Reprezentant general al fabricelor: «Aauz A Comp.. Budapesta, R. Wolll, Magdeburg, «Valtlicr «V Comp., Kolonia, A. Knoevenagel, Hanovera, lirompaeh-llcrnad, RIC1IARD GARETTE A SONS LEISTON Englitera. etc. eîc. Bucureşti.— Strudiv Pensionatului 23—25 SPECIALITĂŢI: Constracţiuni de mori de făină, mălai, ciment, var etc., ferestrae me-chanice, instalaţiuni de lumină electrică, motoare etc. Depozit de articole tochnice, pietre, mătase etc. 1W Venzarea Maşinelor Agricole Englezeşti *1if 21________________________________________________75—25 a găsit,—ca nici odată, — porţile încuiate. Afirmăm că 67 de cai din cazarmă se află la Căldăruşani ; mai afirmăm, că- comandantul regimentului III de Călăraşi, d-nu locot.-colonel Zlăteanu, a plecat Sîmbătă seara la Ţigăneşti şi în împrejurimi, unde agitaţia sătenilor a luat proporţiunî îngrijitoare. * * * Voinţa Naţională de azi dimineaţă e plină de o serie de minciuni obraznice, cari trădează pe autorul lor, d. i Gogu Cantacuzino. * * * Iată circulara scandaloasă pe care a trimis’o prefectul de Gorj primarilor din judeţ. PREFECTURA CiORJIU PUBLICAŢIUNE Se publică spre generala cunoştinţă că fostul mitropolit primat Ghenadie, a venit la sfîntul Sinod în trăsură singur, urinat de alte trăsuri în care se aflaţi ciţl-va advocaţi între cari şi d. Fleva. La scară prefectul poliţiei a notificat advocaţilor că Sinodul conform canoanelor nu permite asistenţa advocaţilor unul inculpat pentru greşeli anti-canonice, advocaţii s’au retras, fostul Mitropolit şi-a prezentat apărarea şi în urmă s’a întors la Mitropolie. D. N. Filipescu, fostul primar, a strigat la public să meargă Ia Mitropolie, trăsura Mitropolitului care mergea la pas a fost urmată de vre-o 50 foşti bătăuşi conservatori în dealul Mitropoliei, acolo s’att înlllnit însă cu vre-o sută curioşi Intre cari şi bragagii, cari adăstat! întoarcerea fostului Mitropolit. După o jumătate de oră toată această lume a plecat pe la casele lor, nu a fost cel mal mic conflict, căci poliţia afară de sergenţii obicinuiţi pe stradele laterale şi de a lungul sf. Sinod, nu s’a mal arătat nicăerl. La ora 11 şi jum. dimineaţa sentinţa a fost dată d e 15 membri ciţl compun sf. Sinod. 12 att iscă-lit’o. doul arhierei s’att abţinut şi un episcopul de Roman, a lipsit din cauză de boală. Sentinţa ridică fostului mitropolit toate demnităţile eclisiastice, — lasă insă calitatea de simplu monah şi decretează internarea lui ca atare ia mănăstirea Căldăruşani, unde ’şl are metania. Cu toate îndemnurile conservatorilor uniţi cu d-nil N. Fleva, Scorţescu, şi alţi prietini al a-cestora, populaţiuneâ a rămas indiferentă şi liniştită. Prefect, I. Carabatescn Director, I. Deniei re son. * * * Doamnele din societatea bucu-reşteană vor face un protest în contra detronării ilegale şi arestării I. P. S. Sale Mitropolitului Primat. * * * Stinbătă <1. Fleva va ţine o întrunire la Iaşi şi Buminiea altă îutruuire Iu Bueureştî. * * * Colectiviştii, inspăimînlaţl de *puternicul curent ce s’a pronunţat împotriva lor, au hotărît să ţină o serie de întruniri în Capitală şi în pro vincie. * * * Colectiviştii vor deschide pretutindeni cîte un registru unde să se iscălească toţi aceia cari aprobă faptele guvernului, adică toţi comisarii şi slujbaşii. Telegraful Romîn din Sibiu, organul Mitropolitului Miron, scrie al treilea articol în această cestiune, articol care se termină ast-fel: Regretăm foarte mult cele intimplate. Dar aşa se vede, că liberalismului modern toate îi sunt permise deşi bine ştie, că nu tocile îi sunt de folos. Scandalul produs cu destituirea mitropolitului Primat Ghenadie al Romi-niet, va rămînea o pată neagră reci-nică pe actualul guvern al liberalilor din Romînia. Rău, destul de rău, că guvernul prin însuşi slutul Sinod a dejosit biserica înaintea poporului, dar şi mai rău, că acest Sinod s'a lăsat a ţi condus de patima răsturnării şi de terorisări din partea guvernului pentru a destitui pe şeful său, pd capul bisericei, în loc ca fiind conduşi de spiritul evangelic, să fi cercat alte măsuri pentru sanarea relelor, de cari se zice, că sufere destituitul prelat. Să-şi aducă aminte atit sîntul Sinod, cît şi guvernul din Romînia, că zisa S. scripturi : «Bate-voiu păstoriul şi se vor risipi oile», se va răsbuna a-mar şi asupra lor, cari azi înşişi sunt păstori şi conducători. Şi dacă facem o comparaţie între punctele de acusă ridicate de Sinodul de la Stejar în frunte cu patriarchul Alecsandrieî, Theophil, contra patriar-chulul Ioan Gurădeaur, încă aflăm o foarte mare asemănare. Şi acolo, ca şi aici crimele insinuate sunt de două feluri, de caracter bisericesc, şi de caracter lumesc. Iată pe linele din ele : Sfîntul Ioan Gurădeaur între altele era acusat cu blasfemie, lesa maiestate, siluiri, terorisări, furturi, escese morale, călcare de disciplină, maltratări, agitaţiuni politice, trădare de patrie şi altele. Cu ast-fel de crime este acusat şi Mitropolitul Primat al Romîniel, Ghenadie. Dar precum cei de la Sinodul de la Slejar nimic n’au putui dovedi contra Sfîntului Ioan Gurădeaur, ast-fel n’au putut dovedi nimic nici cei din Sinodul episcopesc de la Bucurescl. Dovadă protestul I. P. 5. Sale Mitropolitului Primat. D. Procuror general al înaltei Curţi de Casaţiune a dat astă-zl la orele 3 p. m. conclusiuuile sale în procesul dintre fraţii principii Grigore şi Dini. Sturdza. Ele tind la respingerea recursului făcut de minorii Dim. Sturdza şi la admiterea a acelui făcut de principele Gr. M. Sturdza. Studenţii universitari au lansat următorul apel : Colegi, In faţa călcărilor aduse Constituţiei ţârei, In faţa nesocotireî legilor ce garantează siguranţa şi libertatea cetăţenilor statului nostru—şi mai presus de toate, In faţa lovireî sdrobitoare ce se dă religiunei noastre creştine ortodoxe prin detronarea şi alungarea I. P. S. S. Mitropolitului Primat Ghenadie Petrescu, Nouă, Studenţinie Universitară, ne-a venit rîndul a protesta energic în contra loviturilor date în tot ce e mai sacru neamului ro-mînesc. De aceea vă rugăm cu insistenţă a vă întruni în număr cît de mare Marţi 28 Maiii a. c. ora 8 şi jumătate seara, în Nala Dacia pentru a ne face o datorie sfîntâ către Biserica creştină, conse-cuenţî promisiuneî date părinţilor noştri de a păstra limba şi religia ţârei. ÎNŞTIINŢARE La şcoala normală a Societăţii pentru învăţătura Poporului Romîn din Bucureşti, devenind vacantă catedra de Igienă şi Medicină Populară se publică concurs pentru ziua de 10 Septembrie a. c. Condiţiunile de admisibilitate slut acelea ca şi pentru catedrele de la şcoalele similare ale Statului. Cererile de Înscriere se fac cu 10 zile înainte de începerea concursului şi se adresează direcţiunel şcoalel normale a Societăţel (curtea bisericel S-ta Ecaterina). www.dacoromanica.ro 4 EPOCA 7 CASA DE SCHIMB IIESKIA & SAMUEL BUCUR ESCI No. 5 Stradă Lipscani No. 5 Cumpără şi vinde efecte publice şi face o schimb de monezi. ______Cursul pe ziua de 26 MaiQ. 1896 Cea mal bună Apă Minerală purgativă ESTE ACEA DE LA BREAZr-Wi IAŞI — COPOTJ Autorizata do Ministerul do Interne, serviciul sanitar superior cu Oficia No. 1208 din 24 Ianuarie 1895. Această apă, pe lingă că e im excelent purgativ, bună la luat şi fără a produce dureri, dar din cauza multor substanţe medicamentoase ce conţine, esperi-mentlndu-se de mal mulţi d-nl doctori, sail constatat plnă acum că, vindecă : boalele de stomach, dispepe-sielor de diferite naturi, catarele cronicale ale stoma-chulul şi intestinelor, conge'Mele, constipaţiele cronice, iperimia ficatului, boalele de rărunchi şi splină, boalele de piatră şi a căilor urinare la bărbaţi, boalele de mitră şi menstruaţiele neregulate la femei pre-cam şi alte multe boli. Deposit In Iaşi la Dl. I. S. Ionescu Tipografia Naţională, la Farmaciile D-lor Sbizewschi, Racovită (Lits-chco şi Vandorl), Zwas, Jelea, Beceanu, Enghel şi Ilu-tză la drogiştil Katz, Rosenstein şi Becker. Comandele en gros şi en detail se expedieasă prom; A se adresa pentru orl-ce comande şi lămuriri D-nil Mircea şi Ionescu, Iaşi strada Alexandri 11. Depozit în capitaiă la d. Zobel bulevardul Elisabeta, 43. Slrdalia Urbane . 89 7. 89 7. 5«/o » » » Iaşi . 82 83 7» Acţiuni Banca Naţională. 1550 — 1555 » » Agricola . 200 — 205 — > Dacia Rominia asig. 390 — 395 — » S-tea Naţionala asig. 430 — 435 — S-tatea de Construcţiunl . 185 — 190 — Florini valoare Austriacă . 2 10 2 12 Mărci Germane .... 1 23 1 25 Bacnote Franceze . . . 100 — 101 » Italiene. . . . 89 — 93 — » ruble hlrtie . . f 65 2 «8 Bucurescl.—Tipografia «Epoca».—Strada Cl«m»uţel, No. 3. www.dacoromanica.ro