SERIA II.—ANUL II, No. 164. Ediţia a, ti»eia DUMINICĂ, 26 MAIU 1896. NUMARUL^IO bani A BOWAnEVTELE încep la 1 şi 15 ale fle-cărellunl şi se plitese tot-d’a-una înainte In Bucureşti la Casa Administraţiei In judeţe şi streinătate prin mandate poştale Un an In ţari 30 lei; in streinătate 50 lei ?ase luni . . . 15 » » » 25 * rel luni . . . 8 » > > 13 » Un număr In streinătate 30 bani MANUSCRISELE NU SE ÎNAPOIAZĂ REDACŢIA 3—STRADA CLEMENŢEI—No. 8 NUMaRUL10 BANI VYIMl IKII.F In Bucureşti şi judeţe se primesc numai la Administraţie In streinătate, direct la administraţie şi la toate oficiile de publicitate Anuneiur! la pag. IV...0.30 b. linia » » » III.......2.— lei » » » » U..........3.— » * Inserţiile şi reclamele 3 lei riadul; Un număr vechiă 30 bani ADMIÎIIMTRAŢIA No. 3-STRADA CI, FMF.yŢKt - No. 3 întrunirea, de mâine Cetăţeni Ultimele acte ale guvernului creează o situaţie nouă, asupra căreia vâche-măm ca să vă rostiţi. Facem apel nu numai la opiniunile voastre politice, dar şi la sentimentele vos-tre pentru pacea în Biserică şi ordinea în Stat. întrunirea se va ţine în sala Dacia, Duminică 26 Maia, la 2 ore după amiazl. Comitetul partidului ţ'euNervator. LOCOTENENTA JBISERICEASCĂ Cu locotenenţa bisericească cum rămîne ? Nu ne a tălmăcit încă guvernul dacă această instituţiune este culeasă din canoanele lulParthe-nie, sau este o rămăşiţă din timpurile revoluţionare. Cînd a fost răsturnat Vodă Cuza, s'a instituit o locotenenţă domnească pînă la alegerea noului Domnitor. Dar atunci eram în timp de revoluţiune, n3 pusesem toţi a-fară din lege, şi negreşit că nu aveam să deschidem Constituţiu-nea şi să urmăm sfaturile şi pre-scripţiunile el. Astă-zl însă suntem cel puţin presupuşi în timpuri normale, ţinuţi a proceda conform îndatoririlor legel. Atunci dar, cînd legea pentru constituirea Stîntulul Sinod şi a-legerea Episcopilor şi Mitropoliilor, spune clar, lămurit, că fiecare Mitropolit şi Episcop va a-vea un locoteninte, care-1 va înlocui, întrebăm încă o dată ce rost are locotenenţa bisericească? 0 putere revoluţionară ca a-ceasta, instituită în chip revoluţionar, neprevăzută de nici o lege, ce sens are în capul Biseri-cel şi pînă la ce punct sunt ţinuţi preoţii să'I dea ascultare ? Să ne închipuim că in cas de moarte a d-lul Stătescu—ferească Dumnezeu—i-ar veni poftă d-lul Sturdza să înlocuiască pe titularul de la justiţie printr'o loco-tenţă judecătorească compusă din Sipsomo, Malla, PopovicI Costi; oare tribunalele şi parchetele ar fi ţinute să dea ascultare acestui triumvirat judecătoresc de o speţă nouă ? încurcăturile pe cari le-a creat acest guvern inept şi Tronului şi Bisericel, sunt de aşa natură în cit vor crea zilnic turburârl ce nu se pot măcar prevedea. Convocarea Sinodului, în mod neregulat, judecarea inculpatului in mod turcesc, executarea sentinţei în chip mal mult de cit sălbatic, înlocuirea Primatului prin forme şi instituţiunl re- revoluţionare, iată ce au putut să producă cel opt nemernici chemaţi să resolve o cestiune de cea mal mare gravitate. Acolo unde se cerea tact şi pricepere, au pus in joc combi-naţiunî neghioabe; acolo unde se cerea bunâcuviinţă, creşcere şi mânuşi albe, au procedat mito-căneşte, ca ţiganii de la şatre. Iar textul legilor l’ati înlocuit în trei rîndurl prin măsuri, tribunale şi autorităţi revoluţionare. De sigur că dacă apostolul vre unei nuol religiunl născută pe coastele Africel sălbatice ar fi isbutit prin forţă să se întemeeze în Eomînia noastră, n'ar fi recurs, spre a ajunge la acest resultat, la alte procedeurl de cît cele întrebuinţate de guvernul colectivist. Şi pentru ca nota veselă, nota cea caraghioasă, contrastul isbi-tor să nu lipsească de la această tristă comedie, trebue să nu uităm că în capul guvernului se găseşte d-nu Dimitrio Sturdza, mucenicul care se închină cînd trece pe dinaintea Bisericilor, ia anaforă în toate Duminicile .şi posteşte în toate Ţinerile. Tartuffe, va ! DIN DOSARUL ESCROCULUI Am spus că avem un întreg dosar de faptele săvîrşite de uedeuinul Sărăţeanu, pe care cinstitul guvern actual a găsit do cuviinţă să-’l puie în capul parchetului general diu Bucureşti. dîndu-I pe inînă libertatea, cinstea şi averea oamenilor. Publicăm astă zi un act din acest dosar, reclamaţiunea unei rude a Iul Sărăţeanu pentru turburare de posesie, mutare de hotare şi furt de lemne săvîrşite de acest individ. I Apostila: Ne va răspunde că cele ee se reclamă asupra violării dreptului «le posesie să se adresez*; d-lul sub-prefect, care este eoni» petiute a cerceta. p. Primar, Cotujd. Domnule primar, Este un adevărat vandalism în pădurile noastre de cînd d. C. D. Sărăţeanu luînd de la sineşl o absolută putere şi însoţit de indivizi ca Neculae Goga, Canei Stan Borcoş, Nedelcu Arghira şi alţii cum şi de tîlharul Ion Petre Zamfir, ni s’a atacat vechea posesie şi vechile hotare ale pădurii noastre, vecină de ambele părţi ou d. C. D. Sărăţeanu. Tăindu-se ca la trei pogoane pădure lemne, pari, nuele, pe linie în punctul numit Capu şi în alte părţi, cum şi semne vechi şi chiar seculare, după cum se va vedea la constatarea cazului de strămutare de hotare în mod hoţesc, fără a mă informa pe mine. Vă rog dar de urgenţă să urcaţi în faţa locului şi după ce veţi constata cele ce reclam, ascultînd şi pe martorii Mihal Cârstoiu, Ion Turturică, Dumitru Petre Albu, G. Dobre Apostu, Moise Popescu, Tănase Popescu, Constantin A. Borcan, Constantin Dumitru Sandu, Enache Voicu Sandu şi alţii, veţi bine-voi a dresa actele cuvenite şi veţi da pe vinovaţi ju-decăţel pentru turburare de posesie, strămutare de hotare şi furt de lemne pe cari le-aii dus la casa d-lu( C. D. Sărăţeanu după cum voiă proba. Primiţi asigurarea consideraţiei mele. (ss) P. A. Sdrăţianu Primăria Comunală Gura-Săraţi Prezenta copie fiind oonformă cu originalul, se atestă de noi. No. (HO p. Primar, S. Stejaru 18U0 Martie 21 Notar, l>. Cieorgescu LA CALDARUSANI ltcş<-«liiiţa .Mitropolitului Primat. — Pel«*rliiajiil sătenilor.—Mâ-Niiril*; «le siguranţă Reşedinţa Mitropolitului Primat Aproape de Fierbinţi, reşedinţă de plasă, pe un cîmp frumos şi deschis se află vechea monăslire Căldăruşanl ; monăstirea, deşi mare si frumoasă, totuşi era ptifin cunoscută. Ea va deveni acum cunoscută in ţara întreagă, va fi o monăslire de triste amintiri istorice, va ocupa un loc în istoria bisericel romîne. Aici, într’o chilie tot atîi de veche ca cele mal vechi zidiri ale monăstirel, e reşedinţa Mitropolitului Primat al Un-gro- Vlahiel. Ghenadie rămîne Mitropolit Primat înaintea mulţimel, înaintea ţârei întregi; va avea o putere spirituală mat mare ca pînă acum asupra credincioşilor şi din sărăcăcioasa sa chilie va fi ascultat cu mal multă evlavie, de cît zbirii călugăriţi şi necălugăriţi al rejimulul de azi. Numai bandiţi d'al-de Sturdza, Stătescu, Poni, Partenie, Dionisie, Timuş şi Sărăţeanu îl vor spune: Monahul Ghenadie; iar imensa majoritate a ţârei îl va săruta mina cu mal multă dragoste chiar de cit pînă erl. Pelerinajul sătenilor Credea guvernul şi Sinodul că odată surghinit Mitropolitul Primat nu le va mat face zile amare. S’au înşelat. Mitropolitul Ghenadie poate să rărntnă liniştit la Căldăruşanl, poate să îndure cele mal mari mizerii şi vexaţiuni, poate să fie chiar izolat de lume — infamiile Sinodului şi ale guvernului nu vor fi uitate. Lumea cea mare care a fost ţinută în agitaţie timp de două săptămînl nu se va astîmpăra pînă cînd nu se va face dreptate. Şi cît timp reşedinţa Mitropolitului Primat al Ro-mîniel va fi la Căldăruşanl, această monăstire va deveni un loc de pelerinaj pentru toţi drept credincioşii şi fie-care va fi fericit cînd va primi bine-cuvîn-tarea surghiunitului Cap al Bisericel romîne. Sătenii din împrejurimi aleargă deja cu sutele la Căldăruşanl şi vesti-se-va din gură în gură, din sat în sat, în ţara întreagă de martiriul Mitropolitului ţârei. Pelerinajul se va urma şi din Bucureşti, căci la Căldăruşanl e mitropolia Ungro- Vlahiel, i ar nu în vechiul palat unde se lăfăeşte imoralul Partenie. măsurile de siguranţă Abia acum începe să întrevadă şi guvernul consecinţele banditismului său. Şi totuşi nu se opreşte pe loc, ci a luat întinse măsuri de siguranţă împrejurul monăstirel; a organizat un spionaj întreg împrejurul Mitropolitului Primat; a dat instrucţil sub-prefectului să su-pra-vegheze de aproape pe I. P. S. Sa şi pe aceia cari vor să-l visiteze. Ba a-seară s’a şi răspîndit vestea că guvernul, de frica sătenilor, a trimis regimentul III de călăraşi să împiedice pe ori cine de a intra în monăxtire şi de a cere bine-cuvtntarea înaltului Prelat. Dar chiar aceste măsuri de siguranţă, vor produce o redeţiune puternică şi vor agita mal mult lumea. ABUZ DE PUTERE Guvernul a săvîrşit, cu ocazia ezecu-tftril sentinţei Sinodului împotriva Mi-tropolituluI-Primat, un vădit abuz de putere. Punlndu-ne in ipoteza guvernului că Sinodul singur avea competinţa să detroneze pe Primatul ales de Cameră, Senat şi Sinod, şi întărit de llege, că sentinţa Sinodului n’avea nevoie de sancţiunea regală, că guvernul era dator să ezecute sentinţa, e vădit totuşi, chiar în această ipoteză, că guvernul trebuia să se mărginească la scoaterea Mitropolitului din palatul metropolitan. Atîta şi nimic mal mult. Ducerea la mănăstire şi deţinerea a-colo a Mitropolitului nu priveşte în nici un caz pe guvern. Aceste măsuri, de ordin pur monahal, erată de competinţa Sinodului, care avea la îndămînă o puternică sancţiune pentru respectarea hotărîrilor sale. In adevăr, dacă Mitropolitul ar fi refuzat să se ducă la mănăstirea unde-1 trimetea Sinodul, acesta putea să-l declare scos din schima monahală. Mitro-politul-Primat ar fi devenit un simplu laic şi la aşa ceva nu se espune un om care a funcţionat atîţia ani ca Şef al Bisericel. Atunci, pentru ce brutala ridicare, răpirea aproape, şi ducerea Mitropolitulul-Primat cu forţa şi în taină de către autorităţile civile ? Evident că avem a-face aci cu un a-buz de putere din partea guvernului, abuz din cele mal grave. Căci, dacă autorităţii bisericeşti îl e permis că ridice şi să deţie pe un monah — liber fiind acesta să mi se supue şi să iasă din schima călugărească — autorităţilor publice nu le e îngăduit să facă aceasta decit în anumite cazuri şi cu anume reforme. Numai cine a comis un delict sau o crimă poate fi arestat şi deţinut, în baza unul mandat în regulă. Care e crima ori delictul pentru care Mitropolitul-Primat Ghenadie a fost arestat de prefectul poliţiei, de procurorul general şi de primul procuror şi închis la Căldăruşanl, şi in virtutea cărui mandat ? Sfidăm pe guvern să răspundă la a-ceastă întrebare. Ceea ce a făcut guvernul liberal prin funcţionarii săi, e o sechestrare de persoane, unul din cele mai grave abuzuri pe cari le poate să-vSrşi autoritatea publică. Şi pentru ce ? — Curat de geaba, şi din prostie şi răutate. SINOD CĂLCĂTOR DE CANOANE Am arătat că instituirea loco-tenenţei Mitropolitane este cu totul ilegală, de oare-ce după legea con-stituirei sf. Sinod din 1872 fiecare eparhie îşi are legiuitul său locotenent, care este chiemat de drept a ţine locul Chiriarchului la cas de vacanţă. Dar guvernul şi complicii lui din Sinod temîndu-se de legiuitul locotenent, P. S. Nifon Ploieşteanu, au desmormîntat un vechii* precedent şi aii numit o locotenenţă de trei, sărind astfel «din lac în puţ», de oare-ce prin numirea Mitropolitului Moldovei şi a Episcopului Dunărei-de-jos spre a administra Mitropolia Ungro-Vlachiei se calcă in chipul cel mai sfruntat toate prescripţiunile canonice, intru cît s’au numit ierarchi străini de Mitropolia Ungro-Vlachiei, care ’şî are legiuiţii săi sufragani dintre cari numai s’ar putea numi o locotenenţă. Prin urmare majoritatea Sinodului, printr’un act vădit şi precugetat, s’a făcut in-tr’adevăr vinovată de ierosilie, iar Mitropolitul Moldovei şi Episcopul Dunărei-de-jos cad sub grea afurisenie ca săvîrşind cele episcopale in condiţiuni nelegiuite într’o ar-chidieceză la care nu aparţin canoniceşte. nuvelă DEPUTATUL DOROHOIULUI Vreau să vorbesc de unul din mieluşeii prea blagoslovitului buget, de pe vremuri, şi pe care publicul cititor al «Monitorului 0-ficial» îl cunoaşte sub numele de Matei Grunjea. El era advocat În Capitală, şi cunoscuţii il porecleau apărătorul cauzelor rele, dar pierduse atîtea cauze bune în cit nu se putea aştepta la ceva şi mal răii de cît era, şi de aceea a doua clientelă a sa il părăsi ca şi cea d’întîiu. Şi, atunci trâznitu-i-a Iul prin cap să inlre în politică, meserie bănoasă astăzi, profesiune excelentă, ea onoare, trecere, bilete de drum de fier, vacanţe, etc. Şi cu a-cest avantaj că fiind sub colectivişti, talentul n’avea căutare ; e de ajuns cîte-va fraze sforăitoare, un pa’ş’opt, o tămîiere a răposaţilor, apoi cîle-va fleici cu must şi clte-va «chile» în sănătatea alegătorilor, şi aşa intr’o hună dimineaţă d-nu Matei Grunjea se pomeni ales nandatar al naţiune!. Ca mutră: mic, bondoc, alb şi rumen, avînd un aer de bonbonică, lucru care contrastează cu puţina dulceaţă a vorbelor şi discursurilor sale, Grunjea vedea cu nelinişte tendinţa sa la o îngrăşare prea diu cale afară; pîntecele sâfl avea generoase aspiraţiunl către necunoscut şi această dezvoltare prematură putea să fie spre pagubă pentru însurătoarea strălucită pe care viitorul său politic o face probabilă. întreprinsese deci să combată năvălirea oslnzei, cu scrimă, cu marşuri lungi şi cu gimnastică. Ajunsese, ast-fel, la oare care forţă în exerciţiile sale şi ţinuse la tribuna Ateneului romîn un discurs demonstrînd utilitatea de a dobîndi mlădiere şi agilitate, dtn-du-se pe sine ca model. In ziua aceea el adusese familia sa, precum şi pe viitoarea Iul familie, căci frumoasa însurătoare pe care o visase era pe cale să se împlinească. Deputatul din Doro-hoiă era agreat ca ginere de unul din cel mal Însemnaţi proprietari din Dorohoiă, numai atîi, că mal lipsea consimţămîntul tetei, înainte do a o consulta, trebuia să’i facă cunoscut soţul pe care i-1 destinaseră, şi nici o întrevedere la bal saft la teatru nu făcea atît, pentru ea, cît prestigiul succesului oratoric al unul drăguţ de băiat grăsulia, cu buzele rumene de care attrna Dorohoiul, ba chiar întreaga ţară. După acest succes deci, lucrurile merseră strună şi ziua logodnei se fixă la o prea a-propiată zi. Săptănilna următoare, onorabilul mandatar, cerea un concedia de o lună şi lua drumul de fier care ducea la proprietatea lui tata socru, unde trebuia să fie iscălit contractul. Am zis : care ducea ; nu’l tocmai exact, căci era vr’o poşlie şi ceva de făcut In dnigeuţă. II In această trăsură, se afla un flăcăii frumos, cu nişte spete de taur şi ceva cam comun, poate, şi avînd un aer «le comisionar al vr’nnel case mari de comerciii. Conversaţia sa zgomotoasă şi bazoasă, cunoştinţa tuturor oraşelor diu Roinînia şi chiar a celor mal mici sătuleţe, ar fi, de altmiu-lerl, destul spre a trăda profesiunea sa. Comisionarul fiind, cum o ştie or cine ajutor, de propagandă democratică, Grunjea avu grijă sa nu’l scape diu mină ; o coastă de urcat la pasul cailor il Inlezni prilejul de a lega cunoştinţa : — Dacă om urca noi coasta pa jos ? zise el, asa ne-ar mal desamorţi picioarele. A-mtudol eşiră deci din trăsură, deputatul o-feri tovarăşului săfl o excelentă ţigare, şi Începură drumul lor pe jos trimiţtiid Iii patru părţi ale lumii rotocoalele albastre ale fumului de ţigară. —< Asta o să uşureze pe bieţii caii, zise deputatul. — Şi asta o să ne facă să facem puţină gimnastică. Faceţi gimnastică ? întrebă Grunjea. ca un om cunoscător într’aje exerciţiilor corporale. — Ett, domnule? Da, tu toate zilele. — Şi eil iar aşa; ba slut, în această, chiar de oare care forţă. Şi, zărind tocmai o grămadă de pietriş, cum e pe sosea, onorabilul nin gă acolo, se repezi de o sări, apoi priveşte pe tovarăşul său cu un aer triumfător. www.dacoromanica.ro 2 EPOCA î-'* Acela ztmbind puţin cam dispreţuitor, în-naintează piuă lingă grămada, o sare fără cea mal mică repezire, şi cade In picioare tocmai la un metru, dincolo. Grunjea rămăsese cu gura căscată. Numai de cit se prezintă pentru el prilejul unei replice : o Înaltă barieră, care oprea trecerea căruţelor printr’o grădină. Deputatul nostru apucă cu amtndouă mii-nile stinghia superioară fâctnd trapez, se ridică tn mlinl şi se dă peste cap, dincolo: Poftim şi d-ta, zise el cu oare-care sfidare. Omul ast-fel provocat, apucă bara cu o mină, se ridică Încet, lntr’un singur braţ, apucă atunci bara cn cea’l-altă mină, se lasă pe ptntece şi, cu corpul mereil Întins, executa fără sfirşil nişte luvirtiturl ameţitoare. Grunjea rămăsese Încremenit. — Poftiţi, Iii trăsură, domnilor: coasta s’a sflrşit, zise conductorul. Şi cel doul gimnastici se urc»ră In dili-genţă. HI O nouă coastă prezenttndu-se cel doul călători al noştri o urcară iarăşi pe jos. Voind să nu se dea învins Grunjea vru să cufacă un equilibrul mortal, sah nu ştia cum 11 zice, dar pe ctnd stetea cu gaibara-cele In văzduh, se auzi o brişculiţâ venind la vale. Călătorul tşl opri puţin calul spre a se bucura de spectacolul oferit gratis o-chilor săi. Grunjea sări iute In picioare. Şi omul din trăsura zise : Poftim 1 deputatul nostru! Era primarul din Dorohoih. Puţin cam confuz la Început, deputatul începu să ridă: — Da, zise el, domnul şi cu mine, ne mal desatnorţim picioarele făcînd puţin gimnastică ; şi apoi cunoşti principiul meh: regenerarea omului prin gimnastică. — Şi dv, daţi exemplu ; prea bine ! prea bine! hal! la revedere domnule deputat. — La revedere, domnule primar. Pe urmă se urcară şi cel doul prietini In diligenţâ. — Ah! dv. sînteţl deputat şi cunoaşteţi pe primarul din Dorohoih, zise tovarăşul lui Grunjea. El, de aţi putea să mă îndatoraţi cu ceva. — Tot ceea ce vel voi, scumpe domnule; dar cu o condiţie: iatâ-ne ajunşi, fâ-ml plăcerea să vil la masă In familia mea; te voih prezintă Iul socru-meil, soacra-mea, logodnica şi la toate rudeniile. — Dacă’i numai atlta, primesc Invitarea dumneavoastră. Şi se făcu aşa. Grunjea prezintă pe tovarăşul săh de călătorie : — Om electoral, de cultivat, zise el cu voce înceată. — Am înţeles, o să-l tratăm după cuviinţă, răspunse socrul care se grăbi să împărtâ-şascâ misterios întregel societăţi importanţa noului venit. Şi omul important fu obiectul a mii de atenţiuni: la masă 11 puseră la dreapta stâpîuel casei, deputatul îl fu paharnic, logodnica îl adresă cele mal dulci zlmbele, şi, la dezert toată lumea bău in sănătatea Iul. Aceste atenţiuni, cari ar fi trebuit să înveselească pe mesean, păreaţi din contra, că îl indispun ; vesel, jovial, tot lungul drumului, nu mal găsea un cuvîut să zică a-cum. Un toast propus de capul familiei,îl făcu în sflrşit să lepede tăcerea. Socrul ridiclnd paharul zise ; Propuii! să bem în sănătatea iubitei mele soţii; astâ-zl e aniversarea el. Toate paharele se ciocniră cu entusiasm, Musafirul, atunci, ciocnind cu acela al cucoanei, II zise galant: — Ah ! cucoană, nici nu ar fi de crezut! Societate crezîn-1 că e un cuvlnt de duh făcut cu intenţie, răspunse printr’un hohot de rîs şi strigăte de bravo ! încurajat de isbtnda sa, eroul serbărel, arătlndu-şl paharul plin zise: — Mă prind pe o sută de franci, că nimeni n’o să poată bea paharul ăsta fără ca să nu bage nasul în el. Grunjea rlse cu hohot, şi zise încet vecinului săh : — Comisioneril ăştia ah o mulţime de şiretlicuri. — Nu, dar numai încercaţi niţel, zise o-mul cu şiretlicul. Fie-care îşi duse paharul la gură, încercă să Înlăture greutatea aplecîndu-şl capul, ba la dreapta, ba la stînga ! dar de geaba ; nasul intră mereh în pahar. — Nu izbutiţi nici odată; e un «tur» pe care l-am iscodit eii. Poftim ! nu vreah să vă cîştig banii! vederea nu costă nimic. Ridictudu-se atunci de la masă, farsonul nostru îşi înălţă picioarele în văzduh, re>:i-mat numai într’o mină; apoi ţiijmd paharul cu cea altă, el îl goli băglud în năuntru, nu nasul sâO, dar bărbia, lucru uşor cînd stal cu capu în jos. — Iată ! zise el, e o glumă minunată pentru societate, dar grea de făcut, mal ales pentru dame. Această reflecţie făcu să treacă un fior prin toţi. Din fericire, un fecior veni să ’l poftească la cafea. Trecură cu toţii în salon, unde cafeaua era servită pe o măsuţă rotundă. Tinâra fidanţată vroia să o servească musafirilor, cînd invitatul, depărtîndu-se binişor de măsuţă, îl zise cu un zîmbet graţios ; — Daţi-ml voe, domnişoară; numai să vedeţi. La aceste cuvinte, el se apleacă, apucă măsuţa de unul din picioarele el, o ridică cu braţul întins, şi face ocolul societăţii In-vitlnd pe fie-care să-şi ia ceaşca. Mina consternată a convivilor era curioasă de văzut. — Acum, băgaţi de seamă! zise omul nostru, după ce a lăsat măsuţa, numai de cit făcu ocolul salonului executlnd o învlr-tire continuă şi vîrtejoasă. După ce făcu aceasta, salută respectuos şi zise : — Domnilor şi doamnelor, am onoare să vă mulţumesc; dacă sunteţi mulţumiţi şi satisfăcuţi, faceţi-o cunoscut şi prietenilor dumneavoastră şi veniţi toţi să mă vedeţi, după prlnz, în baraca mea, din piaţa Doro-hoiulul. Apoi indreptîndu-se către Grunjea: — Asta-I serviciul pe care vi-1 ceream, zise el; fiind-că sunteţi deputat şi cunoaşteţi pe d. primar, stăruiţi să mi se dea permisiunea şi un loc bun pentru ca să-ini ridic baraca. — Cum! zise deputatul, d-ta nu eşti co-misioner ? — Eh? nu; sînt comedianţ. Grunjea ar fi putut să-I respundă: — Şi eh asemenea; dar în politică, lucrurile astea nu se mărturisesc. imoRMAţn Alaltâ-searâ s’a ţinut un consiliu de miniştri la d. Stoicescu. La acest consiliu aQ luat parte şi mal mulţi colectivişti de frunte. S’a hotarit ca partidul liberal să ţină o întrunire publică imediat după plecarea M. Sale Regelui la Sinaia. MM. LL. Regele şi Regina vor lua reşedinţa la Sinaia In primele zile ale săptâmînel viitoare. D. C. Lapatti va fi numit prefect al judeţului Muşcel. Astă noapte s’a răsplndit svomil ca guvernul, înspăi-inîntat de fierberea ce domneşte în Capitală şl prin sate, ar fi decis ca să ridice (lela mouăstirea Căldă-ruşani pe I. I*. H. Sa Mitropolitul Primat şi să-l escorteze în taină la mo-năstirea Secu din Moldova. D. dr. Octav Bobulescu, unul din distinşii medici din Capitală, a fost numit pe timpul verel medic al băilor Oglinzi de lingă Neamţu. «Timpul» publică următorul extras dintr’o scrisoare, pe care un fruntaş ro-mîn din Transilvania a adresat’o unei persoane politice din'Capitală in chestia Mitropolitului Primat: «.... Pe noi cestiunea Mitropolitului ne-a mîhnit foarte mult şi ne-a pus pe gindurl. Dacă Mitropolitul a fost nedemn, cestiunea trebuia să se tranşeze pe tăcute, fără să producă acest scandal ruşinător pentru ţară şi biserica rominească. Dacă eo ces-tiune de partid destituirea lui, apoi a-tuncl trebue să disperăm de viitorul neamului nostru şi să spunem curat că suntem un popor ticălos, care nu e vrednic să trăiască. După cum văd suntem un popor tînăr în cele bune, dar foarte matur în mişelii. Ungurii noştri se bucură grozav de a-cest incident şi de sigur toate foile lor vor striga in gura mare că nu-i vre-un lucru mare a da jos un Mitropolit precum o dovedesc Valachil, «deci vor cere cu toată puterea destituirea Mitropolitului Miron, pe care de cîud cu circulara faţă de Mileniu nu-1 mal pot suferi»......................... ITei, Sturdzo, Sturdzo! multe ai pe sufletul tău». Celebrul Dimancea a mîncat o straşnică bătae de la d. Al. Vcstinian, avocat din Piteşti. D. Vestinian a fost arestat. Armata la Caldiiruşani Un curier trimis erî dimineaţă la Căldaruşanî şi întors aseară în Capitală, ne spune că satele din împrejurimi sînt alarmate şi mii de ţărani se pregătesc a merge la monăstire pentru a vedea pe I. P. S. Sa Mitropolitul Primat. Guvernul înspăimîntat de aceasta a trimis azi armată nu numai la Căldărnşani, ci şi în satele din împrejurimi. Ast-fel la „Maia" lingă Căldă-rnşani, se află regimentul III de călăraşi sub comanda d-lni loco-tenent-colonel Zlăteann. La „Corbeanca" două companii de infanterie din regimentul 21 de Ilfov. La „Moara Domnească" o companie din regimentul 21 de Ilfov. La „Monăstirea Căldărnşani" 60 de jandarmi pedeştri sub comanda unui locotenent. * * * Aseară s’a mai trimis la monăstire o parte din regimentul 6 Mihaiu-Viteazul şi nn escadron de călăraşi. întreaga împrejurime se află într’o fierbere enormă. In momentul cînd Mitropolitul Primat a fost ridicat cu forţa din palatul mitropolitan, înaltul prelat observă că ceasornicu-i de aur cu un lanţ mare îi lipseşte. După cîte-va minute de căldare ceasornicul s’a găsit şi I. P. S. Sa l’a luat. Un călugăr sosit erî din Căldăruşanl. spune că abia sosit la metania sa, I. P. S. Sa observă că îl lipseşte ceasornicul în valoare de vr’o 4—5000 de lei. Printre artiştii de mare senzaţie ce ni-1 va oferi Festivalul, dat la Ateneu, In ziua de 31 Maifl curent, de «Cercul amicilor Li-teraturel şi artei romîne, putem anunţa astăzi pe d. Dimitrie PopovicI, membru al operei Imperiale şi Regale din Praga, şi al Teatrului Wagner din Bayreuth, Întors după o strălucită companie artistică în America, şi pe d. Musicescu cu vestitul săh chor, compus din 70 de persoane, domnitoare şi domni. FIERBEREA SE ÎNTINDE Beri. tiupti amittzi.s'a vestit in Vapitată că monăstirea Vă Ifiăr un a n î este înconjurată ăe ar mată, BJn călugăr sosit teri ta a- mi azi in Capitală spunea că in curtea monăsltrei se află OO ăe Jandarmi, IM o ui Jandarmi stau in permanentă înaintea chiliei M, I*. S. Sale Mitropolitului iBri-mat t la poarta monăslirei stau patru Jandarmi şt o-prese intrarea ort cui in monăstire, ieri dimineaţă I, P. S, Sa a ieşit din chilie ea să se plimbe puţin, imediat ăoui Jandarmi pcăestrt eu baionetele scoase l'au luat la mijloc şi na l’au lăsat să vorbească eu nimeni. Mitropolitul Primat ti roit să iasă apoi pe. poartă pentru a se preumbla in împrejuri mi le monfistirei. Vum a-junse insă ta poartă, un jandarm a îndreptat baioneta spre B. P. S. Sa şt a strigat t — Am e voie! BJn alt jandarm strigă t — C1aporat ăe gardă!- şi I-mcdial un caporal urmat in fugti de opt jandarmi rin la poartă. BJaporalul se adresează apoi Mitropolitului, slrt-gind t — Monahale, intoaree-le in chilie. * # * I). dr. Mendonide, procuratorul şi medicul de casă al I. P. S. Sale, a fost oprit erl de a vorbi cu Mitropolitul. * * * Erl o persoană din Capitală, izbutind a intra in chilia Mitropolitului Primat, Va văzut pe a-cesta la dejun mîncind fasole şi ceapă. Altă mîncare nici nu i se dă'. Aceeaşi persoană ne spune că înaltul prelat e palid de tot, barba şi părul au albit cu desâvîrşire. * * * Episcopid Dionisie de Buzău trecînd erl într’o trăsură cu coşul ridicat prin strada Academiei, în tot lungul stradel a fost huiduit de mal mulţi trecători. „ * * * Colectiviştii mari şi mici, pen -tm a acoperi iufamia pe care aii facut-o, respiniţesc pretutindeni o nouă inaliuie pe soeoteala 91. Sale Regelui. »;î spun ea 91. Sa însăşi ar ti provocat acest scandal iu Biserică pentru a arăta superioritatea Bisericei catolice , fu sinul căreia nu se petrec asemenea scandaluri. E inutil a mai infiera această nouă manoperă a colectivităţei. * iţ. * Aflăm eă un mare număr de persoane, mai ales Doamne, aii liotărît să nu asiste la nici o slujbă bisericească celebrată de Partlicuie. Rugăm pe credincioşii cari ar fi siliţi să asiste la asemenea slujbe să denunţe pe acei cari de bună voie s’ar duce să asculte slujba acestui episcop. * * * Evenimentul din Iaşi tnregistrtnd ştirea noastră, că guvernul va alege pe Mitropolitul Iosif al Moldovei în scaunul de Mitropolit Primai, iar pe episcopul Partenie mitropolit la Iaşi, spune că •nu crede ca Partenie să aibă îndrăzneala de apune piciorul în a doua Capitală a ţărel. Şi dacă totuşi va îndrăzni să facă aceasta, atunci va fi huiduit şi gonit cu pietre din oraş. întrunirea de la Dacia La orele 3.30 toate lojele şi aproape toată sala sunt ocupate de cetăţeni. Lumea vine mereil; la orele 3,45 nu mal e loc. Cetăţenii se tngbesuiesc şi ocupă ultimele locuri disponibile. La orele 4 sosesc d-nil Fleva, Scorţescu, N. Ceaur Aslan şi alţii. D. colonel Grâdişteanu este proclamat preşedinte. Discursul d-lul 9. Ceaur-Aslan Cetăţenii Capitalei ait astă-zl misiunea de a da provinciilor exemplul independenţei. Lanţul nelegiuirilor comise de guvern este nesflrşit. Ţara a fost amăgită şi conducătorii partidului liberal nu numai că-şl calcă programul, dar comit o serie de acte cari II înfierează pe veci. Situaţia aceasta, In care guvernul a tlrît ţara, este îngrijitoare. Asistăm la acte, cari nu se pot a-precia In diferite moduri, ci acte recunoscute de toţi ca resultatul glndirel unor barbari, unor nelegiuiţi. Aminteşte Încercarea colectiviştilor, în cap cu d. Dim. Sturdza, exploatatorul chestiu-nel naţionale, de a desfiinţa Liga. l-am văzut căuttnd să distrugă disciplina tu armată. îndată după închiderea Corpurilor legiuitoare, i-am văzut comiţtnd actul indescriptibil săvîrşit cu capul Bisericei, atentat plănuit de măi înainte. Doul-spre-zece nemernici (aplause) cari nu trebuiah să aibă nimic a face cu cele lumeşti, s'ail constituit lutr’un tribunal care In trei zile a judecat fără apărare pe capul Bisericei, l’ah detronat dintr’o demnitate la care-1 ridicase cel mal suprem colegii! electoral, a cărui decisiune a fost aprobată de Coroană. Face apel la cetăţeni, ca la lumina zilei să condamne, să decapiteze în conştiinţa lor pe şeful guvernului, pe acel şarpe care s’a atins de toate, piuă şi de credinţa a-dlnc înrădăcinată In inima fie-cărul romîn. (Aplause). Discursnl d-Ini. X Fleva Aţi venit cu toţii, căci aţi simţit că sunteţi chemaţi aci la biserică, căci nu mal a-vem biserică de cînd o mină sacrilejă a atins pe capul Bisericei.—Ceea ce s’a comis la Mitropolie, ctnd magistraţii nedemni ah Înjosit, brutalisat şi furat pe capul Bisericei, este o tîlhărie. Criminali nu sunt numai acel cari comit fapta, ci criminal mal mare este acel care a plănuit-o şi a poruncit-o. Dionisie Climescu, sunt autorizat să o spun, a declarat că nu mal are linişte în conşciinţa sa, căci a condamnat sînge nevinovat; iar arhiereul Valerian dă hlrtie scrisă în Sinod că-’şl retrage iscălitura, că a semnat condamnarea capului Bisericei numai sub presiuni groaznice. Trebue să declaraţi că pentru voi nu există Mitropolit piuă n’o fi adus Ghenadie pe scaunul săti (aplause prelungite); să declaraţi că acel trei cari s’ah instalat pe nedrept la mitropolie sunt nişte făcători de rele. Să fugiţi de el, să vă retrageţl dinaintea impostorilor; toată lumea, hătrînl, femei şi copil, să vă închinaţi numai In casele v6s-tre ; să nu vă întoarceţi în biserică plnă nu va fi curăţită de ptngăreala ce-i s’a a dus; să nu recunoaşceţl nici un şef al bisericei plnă nu vi se va reda Mitropolitul vostru! Regele a dat cîrja pastorală în mîiiiile Mitropolitului, El trebuea să-i o ridice prin decret regal—dar nimeni altul. S’afl călcat prescripţiunilor tuturor legilor, chiar şi ale canoanelor. Auziţi d-lor, prin decret regal l-ai! suspendat şi pentru ca să-I ia clrja pentru tot d’a-una nu mal trebue decret regal! Trebue să fie un cap In patru colţuri ca să judece aşa, ş’apol ne-au sfeterisit şi un senator. Acum va veni Iuda la Cameră şi cînd va fi Întrebat unde e senatorul, va răspunde: Nu ştiri, Sinodul nu ştiri ce-a făcut cu el. Autoritatea Statului trebue să se amestece în orî-ce disposiţiune, orî-ce hotârlre care atinge libertatea şi drepturile politice ale unul cetăţean. Liberalii ati inaugurat sistemul magistraţilor la^Casaţie cu schimbul, a Mitropoli-ţilor cu schjnbul şi mergînd aşa Înainte FOIŢA ZIARULUI «EPOCA» 19) HENRI GKEYELI.E TAIHA10RTULUI — Mătuşică dragă, plnă acum am fost a-dăposlită sub aripele d-tale protectoare! a-cuin este momentul cînd sarcina d-tale este grea. Am fost colomniată, ştii foarte bine ; nu numai că calomnia nu a Încetat, dar progresele el sunt mari, şi prietena D-tale s’a făcut ecoul el. Iacă toiul. — Este eu neputinţă, Estello, strigă îu-mărmurită bătrlua. — N’al de cit să o întrebi! — Cum, vrei ca să o întreb ?.... — Vreai! ca să ştii, dragă mătuşică, cea ce suter de opt zile, şi la ceea ce te expul şi D-ta luînd sub protecţiune o văduvă ca mine. Te rog, te implor.... intreab’o. După (niţină esistare, bâtrlna femee se duse şi lâtu la uşa D-nel Daubray, care şedea pe aceeaşi sală. - Te rog să fii sinceră cu mine, draga mea, al auzit vorbindu-se ceva de răh pe socoteala nepoatei mele ? D-na Daubray nn era nici răutăcioasă, nici mincinoasă, înţelese gravitatea situaţiunel şi răspunse în mod afirmativ. — Cine a Îndrăznit... — Toată lumea! răspunse simplu D-na Daubray. XIV Cu multă greutate D-na Montclar putu să obţie delaamica sa desluşirile ce îl ceruse; experienţa pe care D-na Daubray o căpătase în societate, nu era destul de complectă în afaceri de felul acesta, şi cînd convorbirea ajunse la detaliurl, ea abia scotea clte o vorbă. După atlta trudă, iată în rezumat infor-maţiunile ce d-na Montelar a putut să a-puce: Estella era acuzată de a fi omorll pe bărbatul el, în ziua eăsâtoriel; că slugile chiar ar fi văzut’o eşiud din camera unde consumase crima, cu rochia plină de sînge. Auzind acestea, d-na Montelar fu cuprinsă de un rîs nervos, pe care nu putea să ’l mal stâplnească; cu toate acestea, fiind o femee cu judecată, ştii! să-’şl stăpîneascâ nervii şi îşi reluă sîngele rece şi calmul imediat. — Ceea-ce ţi s’a spus d-tale sunt cele mal grosolane basme, zise ea d-nel Dambray, şi n’ar fi trebuit să le crezi; saii cel puţin ar fi trebuit să mă întrebi pe mine, care sunt în măsură să cunosc aceste lucruri mal bine ca orl-cine, fiind-că nu ni’am deslipit de nepoata mea din momentul in care ne am întors de la biserică şi plnă clnd amin-două am intrat în odaia nenorocitului băiat.,. La amintirea acestei scene, ea fu cuprinsă do o nouă «moţiune, de care s’a stăpinit c.t a putut; In acest timp însă prietena sa a avut vreme să ’l răspundă. — Dar draga mea, exclamă dînsa, cu o vădită jenă, nu am crezut nici odată aceste orible invenţiunl. Insă, punele d-ta în locul meii 1 Este foarte greh, foarte jenant ca să fii în legături atît de intime cu o persoană despre care toată lumea..'!.. D-na Montclar, enervată, o întrerupse. — Nepoata mea e de pllns într’adevăr de a fi ast-fel acuzată de către imbecili, zise ea cu tărie, pentru ca acel caii cunosc lucrurile şi pot judeca, să ’l mal îngreueze nenorocirea. Vă declar că un cuvînt măcar din ceea ce vi s’a spus nu este adevărat de cît numai că nenorocitul mei! nepot, — de sigur într’un subit acces de delir, căci alt-fel nu ’ml pot explica, — sărmanul meu Raymond, s’a Împuşcat singur. Fără răutatea şi prostia unora şi altora, această nenorocire ar fi fost considerată ca un simplu accident; dar cînd cine-va se ia după po-vestele slugilor... In sfirşit, draga mea, nădăjduesc că destăinuirile ce ’ţl am făcut ’ţl pot servi ca să aperi pe sărmana copilă, care este destul de nenorocită ! Figura Estellel nu exprimă nici oorarea nici indignarea, după cum se aştepta mătuşa el, dar un dispreţ care mişcă piuă In suflet pe demna bălrină ; ea apucă amlndouă mlinile nepoatei sale şi o lubrăţişă cu dragoste. — Te miri, dragă mătuşică ? răspunse tînăra văduvă. Eh nu mă mir de loc, trebue să te aştepţi la orl-ce mizerie în lumea aceasta. Eşti un model de fată! reluă d-na Mon-teclar; îmbrăţişind’o din noi! pe frunte. Dar nu ştii ce ah inventat? Nu-ţl poţi închipui ! Pretind că rochia ta era plină de sînge! Estella, Înmărmurită, se uită drept In o-chil mătuşei sale şi lăsă să-! cadă mlinele ce aceasta le ţinea Intr’ale sale. — Spune lucrul acesta ? zise ea cu o voce cu lotul schimbată... Ah dreptate. D-nu Moutclar crezu un moment că ne-poatâ-sa a Inebunit. — Ah dreptate, repetă ea ; rochia mea de călătorie, aceea, se thuiase In slngele Iul cînd m’am aplecat spre el. Aii! excla| mă ea acoperinduşl faţa cu mlinile Îngheţate, nu era destul că am văzut acea nenorocire? Trebue acum ca acel mizerabili In bătae de joc să mal amintească acele momente oribile? Nu, nu, este pre mult! — Fii sigură, draga mea, răspunse d-na Daubray, foarte abătută.... Doamne, dacă aş fi ştiut.. — Ce al fi făcut ? Întrebă brusc d-na Montclar.... — N’aş fi venit la Saint-Aubin! tngtnă nenorocita, care r&mtind singură o podidiră lacrimile plinglndu-şl soarta. Să vil la Saint-Aubin, ca să respiri aerul curat al măre] In mijlocul prietenilor, şi să te vezi amestecată Într’o ast-fel de afacere! li venea să ia clin pil! D-na Montclar, turburată, să duse se vadă pe Estella. Realitatea celor spuse de amica el nici nu era de discutat, erai! atlt de o-dioase invenţiunile că atingeah culmea mişeii el. 0 altă reflecţiune însă ÎI aminti că în general calomniile nu se prea coiith» lează; mal tot d’a-una sunt admise fără multă discuţiune, şi aceasta chiar aste proba consistenţei lor. D-na de Beaurand aştepta pe mătuşa sa fără teamă, era însă puţin agitată: se gin-dea că o se poală iu sfirşit alia pentru ce era acuzată? Pe figura el era întipărită aşa de expresiv întrebarea, că d-na Montclar nu putu să nu-1 răspundă imediat. — Copila mea, zise ea, toţi spun că lu ţi-al omorlt bărbatul. — Făcu un pas înapoi ca şi cum cadavrul lut Raymond ar fi fost Înaintea el. — Copila mea, zise d-na Monlelar care abia mal putea scoate un cuvlnt de atlta «moţiune, eşti sigură de ceia ce spui ? — Da, adu-ţl aminte cînd am intrat, am alergat la el, am vrut să ’l ridic. Se mal gîndeşte omul ce face în ast-fel de momente ! Era bărbatul mefl, jurasem să-l iubesc şi să ’l urmez.... Ah! de ce nu m’a luat eu el acolo unde este acum! N’aş fi suferit atîta. Mal făcu un pas înapoi şi căzu pe canapea, cuprinsă de o adevărată tortură fizică şi morală. D-na Montclar din contră îşi revenise şi In mod vădit recăpătase forţele cari In acelaşi timp părăseah pe Es* tella. — Ascullă-mă Estello, acea rochie...— de mătase cenuşie, acea pe care ’ml al zis să mi-o fac pentru drum, fiind-că lulRaymond ÎI plăcea culoarea... Da, era muiată de sînge ... Eu nu băgasem de seamă, Betzy, femeia mea diu casă, mi-a arătat’o peste cite-va zile... — Ce al făcut-o ? Întrebă d-na Montclar. — Am spus să ardă tot ce era pătat,... iar restul nu mal ştih... mi se pare că am dal’o lui Betzy. Oh! Raymond, Raymond! Ea ’şl trlnge mlinele. Cu dragoste şi cu puţină autoritate, mătuşa sa se aşeză lingă dînsa şi ’i împiedică mişcările. — Estello, lil cu minte.Este o coincidenţă nenorocită, dar nu e uri cuvlnt ca să te turburi pentru aceasta. Nimeni nu poate cunoaşte adevărul de cit mine, de oare-ce în aceia nenorocită zi am fost tot timpul cu tine... Ce-ţl pasă dacă eşti acuzată ... numai eu ar trebui să iau apărarea mortului şi eu ie apăr pe tine. Estella se ghidi la Teodor Benoist şi această ideie II stră-liălu mintea ca o săgeată, cu o dnrere nervoasă, Îşi smuci mlinele din acele ale bă-trlnel. (Vg urma). A se citi urmarea In >E* poca Literară* de rnîine. www.dacoromanica.ro EPOCA 3 TEATRE, CONCRTEE, SPECTACOLE Grădina Brajţadiru.— Sămbătă 1 Iunie, In frumoasa grădină Bragadiru din Calea Ra-hovel No. 151, se va da o serbare clmpeneasră de cătrefasociaţiunea institutului Policlinicei de curlnd înfiinţată tn Capitală. Sala şi grădina vor fi splendid luminate. Concert muzical executat de renumita orchestră a d-lul Peters. Scopul acestei serbări fiind ajutarea bolnavilor săraci, Îndemnăm cititorii noştri a participa la această serbare. se vor încerca să introducă şi Regele cu schimbul (aplause). Repetă că am ajuns In situaţia să nu mal cerem guvern conservator, safl guvern liberal, ci guvern civiliaat, guvern de drep tate. D-l Mlrzescti, fiind cu apărătorii Mitropolitului la Mitropolie, a propus amtnarea conferinţei pe seară şi pentru că mitropolitul părea îngrijit că rămtne fără apărătorii săi, i-a zis să n’aibă grijă că afl trecut 6 ceasuri şi portărelul nu esecută după 6 ceasuri seara. Călugărul Insă te esecută noaptea şi noaptea aii esecutat hotărtrea nedreaptă şi monstruoasă In contra capului bisericel. Face apoi istoricul brutalităţilor săvlrşite asupra I. P. S. S. de sbiril guvernului aşa cum s’a publicat şi de ziarul nostru. Citeşte o resoluţiuue pe care o supune aprobărel aduuărel, ^are se primeşte prin a-clamaţiunl. Reaolnţiune Cetăţenii Capitalei, întruniţi In sala Dacia In ziua de Vineri 24 Maitt; Văzlnd ilegalităţile fără seamăn ce aii însoţit detronarea Mitropolitului ţărel. Văzlnd patima, ura şi făţărnicia ce afl însufleţit toate actele guvernului In această privinţă. Considerlnd că această judecată fiind făcută cu călcarea legilor ţărel şi a tuturor drepturilor umane şi cetăţeneşti, este o crimă monstruoasă ; Mal mult: Considerlnd că prestarea forţei publice pentru esecutarea de-a dreptul şi fără sancţiune legală a unei sentinţe cu consecinţl de natură politică şi socială constitue o a-devărată lovitură de Stat— căci cu aceasta s’a înclinat puterel sinodale toată puterea seculară a Stufului, făclnd din Sinod un 8tat In Stat ; Vestejind tot acest şir de ilegalităţi, a-tentatul odios adus la legile fundamentale ale Statului şi barbariile Întrebuinţate In contra Înaltului Prelat, şi asigurlnd încă odată de respectul lor pe înaltul Mitropolit al ţărel, pe care 11 consideră ca singurul representant legal al bisericel noastre ortodoxe; Protestează In modul cel mal energic şi declară că locotenenţa înfiinţată este ilegală şi considerată de dînşil ca nulă şi neavenită. * * D-l N. Fleva citeşte apoi o scrisoare prin care se face cunoscut că un regiment de călăraşi, sub comanda unul colonel, a plecat la CăldăruşanI, pentru a Împiedica lumea şi satele vecine de a saluta pe I. P. S. S. Mitropolitul Primat. Oratorul adaogă că guvernul se joacă cu focul, că va veni un moment clnd nu va mal găsi călăraşi... Terminlnd face un rechisitor puternic contra guvernului şi Ocultei. In urma acestora, asistenţa aprobă prin aplause sgomotoase Încă o resoluţiuue propusă şi citită de d-l N. Fleva. A doua rcsolnţiune Prin aceasta a doua rezoluţiune, cetăţenii capitalei declară de lovitură de Stat modul cum guvernul a detronat pe Mitropolitul Primat, consideră guvernul actual ca un uvern de fapt şi declară nevrednic pe d, lurdza de a conduce destinele ţărel. Oraşele din ţară sunt rugate să adereze la a-ceastă rezoluţiune. Crime.—Delicte.—Accidente.—Intîmplttrl. DIN capital! Pungaşi prinşi.—C. Dumitrescu, Iosif An-ghel şi Ilie Mutu, pungaşi de meserie şi vechi, cunoscuţi de poliţie, aii fost prinşi erl şi arestaţi, In urma constatărilor făcute că el sunt autorii spargerel de la garderoba Teatrului Naţional. Un logodnic pungaş.—Astă-zl s’a presen-tat la poliţia de siguranţă d-ra Raina Ai-ţeg făclnd o pllngere In contra logodnicului el, un oare-care Bernard Baudit, caredupâ ce ceruse mina reclamantei, In una din numeroasele vizite ce făcea viitoarei sale soţii, profită de un moment clnd era singur In casă pentru a ’I fura un portofoliu eu 500 de lei, un ceasornic de aur şi un lanţ preţios. După această vizită, logodnicul s’a făcut nevăzut. Poliţia Îl caută. DIN fARĂ Sinucidere.—Ni se comunică din Sinaia că erl după amiazl la otelul Windsor s’a sinucis, trăgtndu-şl un foc de revolver In ttmplă, Maurice Bernstein, comptabilul casei Neniţescu şi fiu din Galaţi. Din cuprinsul unei scrisori ce s’a găsit pe masa din odaia sinucisului, se constată că Bernstein a fost Împins la acest act de desperare, fiind-că furase o sumă Însemnată de bani de la patronii săi. DIN STREINÂTATE 0 fenice sugrumata.—Intr’o cameră mobilată din etagiul 1 al caselor cu No. 44 din strada Caninhac din Bruxelles, locuia de mal mult timp o femee Cazoubon, care trăia In concubinagiu cu un oare-care Ju-lien Barreau. Vecinii lui Cazoubon observă cu mirare că de dle-va zile ea nu mal eşise din o-daia el, şi lngrijaţl de această dispariţiune intrară In camera el ca să vadă ce^s’a putut lullmpla. Cum deschiseră uşa ,un spec- casă ; că el i-a urmărit cu revolverul In mină, că nu i a putut prinde, dar că i’ar recunoaşte imediat. S’a constatat asemenea că amantul asasinatei era la aceeaşi oră lntr’o circiumă vecină Încă cu un alt individ. Julien Barreau, Împreună cu fratele săli Dominic au fost arestaţi. El tăgădueşte cu energie că ar fi săvlr-şit crima, se Încurcă cu toate acestea şi nu poate să-’şl dea socoteală de modul cum ’şl-a petrecut timpul In ziua crimei. Fratele săil şi un alt individ care fusese arestat ca bănuit In afacere afl fost eliberaţi. tacol Îngrozitor li se Înfăţişă ochilor ; ti-năra femee zăcea Întinsă pe sctndurl, avtnd la glt nişte răni adinei cari uşor se puteail vedea că sunt urmele ce ai! lăsat unghiile cari o sugrumaseră. întreaga cameră era In dezordine. Autorităţile fiind avizate, magistraţii cari s’aO transportat la faţa locului au procedat imediat la cercetare, lulnd imediat interogatoriul persoanelor prezinte. O declaraţi-une de mare importanţă In afacere, este aceea a unul pensionar militar care spune că In acea zi pe la 4 ore de dimineaţă a văzut 2 indivizi cari eşeafl fugind din acea Incendiu îngrozitor. — Budapesta, 25 Maifl. — Satul Semse, din comitatul Aba Uytarna, a fost cu desăvîrşire distrus de un incendia, afară de 4 case. Mulţi locuitori aa fost arşi grav. EBITIA a3-a * i (Servicial Agenţiei Romîne) Atena, 24 Maifi. împărăteasa Frederic a părăsit Atena mer-gînd la Patras, unde se va urca pe bordul u-nul steamer al lloydulul spre a merge la Triest. Paris, 24 MaiO. D-nu Hanotaux a declarat in faţa cemisiunel eare examinează proiectul de lege' care declară Madagascarul da colonie franceză, că Statele-Unite au recunoscut că vechile tratate afl căzut Londra, 24 Maifl. Camera comunelor. D-nu Dilke întreabă dacă guvernul englez şi America sunt de părere că declaiaţia proclamind Madagascarul de colonie franceză suprimă angajamentele cari reies din tratatele de comerţ faţă de Madagascar. D-nu Curzon declară că guvernul studiază serios chestiunea, dar că nu poate să comunice părerea sa in această privinţa. — Nici o ştire n'a sosit încă de la guvernul Statelor-Unite. Roma, 24 Maifl. Camera deputaţilor. Răspunzind la o chestie a d-lul Rize'ti, ministrul tesaurulul declară că situaţia băncel Italiei se Iiibunătăţeşte In fiecare zi.—D-nu Rizetli se declară satisfăcut şi adaogă că n’a întrebat pe ministru decît pentru a provoca declaraţia sa şi pentru a tăia scurt manoperelor judecătorilor de bursă â la baisse. Masauah, 24 Maifl. S’afl mal îngropat lingă Adua 413 soldaţi ila lienl şi 155 indigenr.—Generalul Arimondi va trece iar mîine riul Marele.—Locotenentul Lori, care a fost prizonier, a sosit la Asmara. Roma, 24 Maifl. Escadra englezească care se află actualmente la Livurno va sosi la 9 Iunie la Civita Vecchia. Se asigură că amiralul Seymour însoţit de ofiţerii săi superiori, va veni să aducă omagiu Regelui şi ministrului marinei. Belgrad, 24 Maifl. Regina Natalia a sosit, i s’a făcut o primire solemnă. Budapesta, 24 Maifl. Azi dimineaţă s'a făcut transferarea solemnă a insignelor coroanei de la palatul regal la biserica încoronării, unde vor sta expuse trei zile. Viena, 24 Maifl. împăratul a plecat seara la Budapesta.—Cor- Eul diplomatic va pleca mîine pentru a asista i serbările ce vor avea loc la Budapesta la 27 Maifl. Belgrad, 24 Maifl. Prinţul Mirko imbolnâvindu-se, Prinţul de Muntenegru a amînat visita sa la Regele Alo-xandru pentru luna August. Tnmo, 24 Maifl. Se desminte ştirea in privinţa unul conflict la graniţa din Tripoli ; de două luni nu s’a mal produs nici un incidenl. Londra, 24 Maifl. Se anunţa din Okneb Agenţiei Reuter că cuar-tierui general al expediţiei Nilului s’a stabilit în aceasta localitate, la 4 mile la Nord de A-kaşi. — Trupele înaintează iu aci astă direcţiune. Berlin, 24 Maifl. Comisiunea bugetului a adoptat proiectul privitor la transformarea celor de al 4-lea batalioane. — A respins propunerea relativă la serviciul de doul ani. Alena, 24 Maifl. Jlestia anunţă că o familie creştină compusă din 7 persoane, a fost măcelărită lingă Hallepa. Ştirea dală de acelaşi ziar şi care anunţă că măcelurile ar fi î e încep ut, are nevoe de confirmare. Viena, 24 MaiO. Comisiunea Reichstagului a adoptat fără modificare legea de iinposit asupra zahărului, — Această lege urcă primele de export de la 5 la 9.000.000 fiorini şi imposibil de consumaţiune de la II la 13 fiorini de chintal metric.— Este vorba de o lege de urgenţă care nu va ţine de cit un an pentru că se speră să se desfiinţeze primele de export po cale diplomatică. Londra, 25 Maifl Se anunţă din Pretoria ziarului PaU Mall Gazette că membrii comitetului de reforme afl. fost puşi In libertate. Zitrich, 25 Maifl. A'eue Zftricheroeituiig anunţă că inginerul Ilg, om de încredere al lui Menelik, va pleca In curind in Abisinia cu tractatul preliminar de pace. Acest tractat zice că Italia renunţă Ia protectoratul asupra Abisiniel, cu condiţie ca această ţară să nu primească nici un alt protectorat, Rîul Mareb va servi de linie de graniţă. ULTIME INFORMATIUNI AA. LL. Regale Principele şi Principesa Roinîniel se vor întoarce sâptâmîna viitoare în Capitala. Suntem informaţi ca unul din ce! mal distinşi magistraţi din ţară. d. Cernescu, procuror la tribunalul de Ilfov, şi-a dat demisiunea. Azi s’a deschis Ia Focşani congresul morarilor din Moldova. Morarii sunt decişi a cere reducerea taxelor de transport pe liniile C. F. R. pentru faina. Contrar se vor pune în greva. Toţi comercianţii de încălţăminte din Capitală afi convenit ca cu începere de mîine şi pînă Ia 15 Septembre sâ-şl închidă magazinuriie de la ora 2 p. m. în sus. Mîine apare Epoca Literară No. 7, sub îngrijirea «l-ini I. L. Cara-giale. Un ministru a declarat azi dimineaţă ea in eonsi-lini de miniştri de azi se va discuta eestiunea arestării I. P. H. Sale Mitropolitului Primat, sub cu-vînt eă persoana sa dă loc la agitaţii şi la turbnrarea ordinel publice. Femeile vor merge mîine în doliu la întrunirea de la Dacia. Mîine Epoca > în supliment. va apare Ziarele ungureşti din Budapesta înregistrind după depeşile tendenţioase şi falşe ale Agenţiei Rontîne detronarea ilegala a I. P. S. Sale MitropolituluI-Primat, protestează cu violenţă în contra titlului de Mitropolit, al Ungro-Vlahiel şi cer guvernului unguresc ca să intervie pe cale diplomatică ca acest titlu să fie şters de către guvernul romi-nesc. Se spune chiar, că d. Sturdza a şi făcut deja promisiuni în acest sens guvernului unguresc. Mitropolitul Miron «i Mitropolitul Glienadie Telegraful Romîn diu Sibiu, organul mitropoliei romîne ortodoxe din Transilvania şi Ungaria, publică următorul articol de mare importanţa asupra detronării ilegale a Mitropolitului Primat: Sîntul Sinod al Romîniel a adus sentinţă în afacerea mitropolitului primat. Sentinţa atit e de gravă, în cit ea ne sgudue pînă în fundul inimei. Modul cum s’a înscenat această afacere a mitropolitului, scenele, cari ati urmat cu greva episcopilor în sîntul Sinod, acusa făcută de trei archierel în inferioritatea şi mica importanţă a punctelor de acusă, ţinută guvernului în a-ceastă afacere, care atinge demnitatea bisericel şi a Romîniel ca stat liberal constituţional, modul cu s’a adus judecata, graba cu care cel d’intîl dignitarifi bisericesc din Regatul Romîniel e degradat şi despoiat chiar şi de darul preoţiei, violenţele, cari ni-se presentează, toate aceste ne consternează, şi impun o grozavă durere de soarta bisericel, care e pusă în miinele patimilor omeneşti în asemenea măsură, cum s’a dat acum în acest cas concret cu n itropo-litul Primat. Caşul cu degradarea Mitropolitului Primat al Romîniel e fără pereche In istoria mal nouă a bisericel orientale, şi patima, cu care s’a purces In caşul concret, va înstreina lumea cultă de către biserica din Romînia, şi de către guvernul actual, care în presenţa ministrului de culte al ţărel, primite asemenea lucruri, şi care propune Coroanei sancţionarea unul act care loveşte în conceptele de drept în asemenea mod strigătorii! la ceriu. O mal repetim, noi nu ue-am amestecat în luptele politice din Romînia, nu avem nimica personal cu mitropolitul primat, care azi a ajuns să fie un simplu călugăr, noi privim lucrurile din punct de vedere etic mal înalt, şi ne mîch-nim cînd vedem că biserica in asemenea mod ştie eserciţia justice, că guvernul liberal al unei ţări constituţionale In asemenea mod contribue la compromiterea bisericel naţionale, şi la ceea a Statului. A li în acelaşi proces şi acusator şi judecător, aceasta e contra principiilor de drept, şi dacă cauţi explicarea cum de guvernul liberal al Romîniel afl împins pe archiereil romml, înconscil de cea ce lac, la acest pas, explicarea o poţi afla numai in momentul, că fără voturile celor trei archierel acusatoril nu se poate ajunge la cele 12 voturi pentru condamnarea mitropolitului. Nu continuăm a mal judeca valoarea acelei sentinţe. Din punct de vedere mal înalt bisericesc credem noi, că guvernul romîn nu va permite sentinţa Sinodului şi nu va propune spre sancţionarea regelui decretul de degradare. Mitropolitul primat, care a introdus în sinul bisericel ortodoxe pe nepoţii regelui, pe viitorii domnitori al Romîniel, dacă ‘netrebnic a fost el, trebuia delăturat pe altă cale, ca să fie salvată demnitatea bisericel şi demnitatea Statului. Tipărirea unei cărţi de rugăciuni, sfinţirea de biserici, mantia şi mitra archiereilor titulari încă nu justifică un asemenea scandal, care face resens în toată lumea cultă. Numai regreta putem cele întîmplate, cari nu fac onoare nici sfintulul Sinod, nici episcopatului din Romînia. AGITA iTĂ"” CRESTE Aflăm că mal mulţi cetăţeni :)sunt hotărîţl a cere la slujba de mîine în bisericile din Capitală pomenirea I. P. S. Sale Glienadie, Mitropolitul Ungro-Vlahiel şi Primatul Romîniel. Dacă preotul care va oficia se va opune acestei cereri a publicului, a-tuncl toţi drept credincioşii vor părăsi ostentativ bisericile. * * * Agenţii poliţieneşti cutreieră toate mahalalele pentru a ameninţa pe cetăţeni să nu ia parte la întrunirea de mîine a partidului conservator în sala Dacia. Fj mai grav însă, că agenţii rup toate afişele prin cari se invită cetăţenii să ia parte la întrunire şi confiscă afişele chiar şi de la afişeri. Invităm pe d. Paul Stătescu să-şi stăpînească puţin agenţii, căci alt-fel îi făgăduim că le vom rupe urechile. * * * fl>e azi dimineaţă circulă in Capitală mai multe foi volante, semnate deja de un mare număr de doamne şi domni din societatea bucureşteană. Semnatarii acestor circulari se obligă a nu chema la înuior-mlutări, botezuri si cununii pe B*arteuie şi pe nici unul din e-piseopii şi arhiereii cari aii votat caterisirea Mitropolitului Primat ; să nu aziste la nici o cununie, îumormîutare şi hotez celebrată de cei de sus ; să nu aziste la nici nn serviciu divin oficiat «le Partenie. * * # D-nil C. Disescu şi D. Neniţes :w au plecat azi la CăldăruşanI pentru a supune semnăturel I. P. S. Sale Mitropolitului Primat recursul în Casaţie în contra sentinţei ilegale a Sinodului. * * * Partidul liberal din Ploeştl, al cărui şef este d. C. 1. Grigorescu, va ţine mîine după amiazl o mare întrunire publică de protestare în contra ilegalei detronări a I. P. S. Sale Mitropolitului Primat. Vor lua parte la această întrunire şi d-nil N. Fleva, Ceaur-Aslan, G. Scor-ţescu şi alţii. In privinţa acestei întruniri, circulă deja în capitală mal multe svonuri îngrijitoare. Aşa, se spune că la întrunire vor lua parte un mare număr de ţărani din împrejurimi, şi guvernul în-spăimîntat de aceasta va concentra toate trupele din localitate. In suplimentul nostru de mîine vom publica o dare de seamă amănunţită despre cele ce se vor petrece. Posturile de sergenţi de stradă sunt dublate. Toţi sergenţii din Capitală sunt înarmaţi cu revolvere. * * * D. locotenent-colonel Zlăteanu, coman dantul regimentului 111 de călăraşi, n’a plecat la Maia lingă CăldăruşanI, după cum am anunţat la ediţia de dimineaţă. Regimentul întreg se află insă la Maia sub comanda unul maior, pentru a împiedica enormele mase de ţărani din împrejurime să meargă la CăldăruşanI. * * * Budapesti Hirlap şi Peşti Naplo înregistrind cu o diavolică satisfacţie detronarea ilegală a Mitropolitului Primat, spun că aceasta ar putea servi de pildă şi guvernului unguresc ca să dea afară pe episcopii şi mitropoliţil romînl, cari încurajează pe sub mină agitaţiile în contra Stalului ungar. Peşti Napii», organ guvernamental, sfirşeşte ast-fel ; «Acum poftească agitatorii noştri romînl să se plingă, că biserica lor n'ar fi respectată de guvernul ungar. Poftească în Romînia «liberă» şi să facă o comparaţie între libertatea bisericel ortodoxe de acolo şi libertatea aceleiaşi biserici la noi.» * * * Studenţii universitari se întrunesc di-seară la societatea lor «Unireg» pentru a decide asupra atitudinel lor in cestiu-nea Mitropolitului Primat. Ua întrunirea dc mîine a partidului conservator vor lua ciivîutul «l-nil : Lascar Catargiu, general Mânu, Taehe loneseu, M. Cornea, €. Diseseu, Ion Uuhovari şi N. Uilipe*eu. Doctorul Gr. A. Ţaranu Specialist în boule venerice şi ale căilor urinare. Strada Băneei Naţionale colţ cu strada Caragerghehevicl de asupra teatrului Hugo. Consultaţiunl dela 4'j* pînă la 7, p. w.: pentru I dame de la 3—4. ioo-h LOTERIA com rrr;m,iT spitalului Elisabeta Doamna, Caritatea Gălăţeană organizată în folosul spitatulul Autorizaţii de Onor Minister de Interne cu a-dresa No. 4981 din 9(> 300.000 bilete a 1 leu fle-care CÎŞTIOURÎ 1 a 12.000 lei 12.000 1 » 8.000 » 8.000 2 » 5.000 » 10.000 10 » 1.000 » 10.000 10 » 500 » 5.000 10 » 200 » 2.000 30 » 100 » 3.000 04 ciştigurl in suină de lei 50.000 Tragerea va avea loc la 15 August 1896, tn localul primăriei Galaţi. Bilete se găsesc de vîuzare la sediul Comitetului, strada Elena Doamna No. 2, în Galaţi. Vînzătorilor, de la 200 bilete în sus li se acordă o remisă de 25 la °/o No. 479 1996 Maifl 23. LIARÂRIA CAROL MULLER «BIBLIOTECA PENTRU TOŢI» CATALOG (1-60) AUTORI ŞI OPERE Numerele Adamescu Oh. Modele de discursuri Române. . ► Modele de discursuri Streine . . Alexandrescu Or. 3f., Proză şi poezii........... Anderaen, Poveşti alese (portret)............... Anton Pann, Povestea vorbii (portret) .... Buchelin, Castelul Peleş........................ Biografiile oamenilor celebri, (ilustrat) .... Bolintineanu, Legende istorice............. Calendarul ilustrat al Bibliotecet Carmen Sylva, De prin veacuri (portret). • Colomb (D-na), Istorioare....................... /• Conţin, Spre primă-vară...................... Creangă Ion, Opere complecte (portret). . . . Demetrescu Michail, Nuvele...................... Deparateanu Alex., Doruri şi amoruri (poezii). Franţoţs Coppee, Prietene (roman)............... Ocnnecraye. Umbra (romau)...................... Gion-Ionescu, Istorice (portret)................ Ooethe, Wertbar, (roman.—ilustrat). ..... Huxley, Noţiuni asupra ştiinţelor............... fttahaffy, Antichitatea Greacă (llustr.) .... Maior eseu Titu, Nuvele traduse................. Maistre Xavier, Călătorie împrejurul odăii mele. Marian S. FI., Pasările noastre • .....► Michelet, România, Roma, Plza, etc,............. Musset Alfred, La ce visează fetele . • ; . . Olănescu, Satire............................... Pecaut gi Bande, Convorbiri despre artă (ilustr.) < * Convorbiri despre artă, voi. II Popovicl Bănăţeanu, Din viaţa meseriaşilor (cu portret)..................................... Povrs'X de Crăciun . ........................... Prtvost, Manon Lescaut.......................... râul Bouvde, Patriotul .......... Un set ti D. Ii,, Trotuarul Bucureştilor....... Rosetti Rada Din inimă, (poezii)................ < < Proză şi epigrame (portret). . . Spencer Herbert, Despre educaţie............... Stăncescu Dumitru, La gura sobil, snoave şi basme (portret)...............................* . Teleor Dum., Schiţe umoristice (portret) . . . Tennyson, Enoch Arden.......................... Theurtet Andrâ, Din tinereţe, nuvele........... Vrechiă Dr. Duşmanii noştri!.............. . . Flahuţă Alex., Icoane şterse (portret) .... •« ■« Din goana vioţel, voi. I, II, III. Wilkins, Antichitatea romană................... Wildenbruch, Doul trandafiri. Ldcriml de copil. Zamfirescu Duiliu, Nuvele romane (portret) . . Zamphirescu Mihail, Cântece şi plingerl, poezii (cu portret)................................... 43, 44 48, 4* 15 1 16, 25, 39 9 26 20 7, 40 17 04 28-33 12 42, 45 5Î 21 34 88 41 27 10 22 2 8 19 63 50 56 23, 24 86 60, 65, 66 64 61 25 87 4, 5 85 18 11 46 6 51, 6T, 59 14 53 13 8,47 MIGRENA NEVRALGIE SCIATICA DURERE DE MIJLOC PERLE CD ESENŢA DE TEREBINTINĂ DB CLERT^ 2 la 4 Perle fac sâ dispare în cate-va minute cele mai durerose nevralgie. In tote Farmaciile. A se cere numele CLERTAN D( schid 3rea Magasinulu! L0UIS RANG Croitor ffiiiriirrMri. — Calt-u Victortrl 69 «ex coupeur» al casei Walter STOFtt I K.iNCKZi: şi E\(iLEZE pentru primă-vară şi vară Ultimele noutăţi şi ultimele creaţiuni Costume de vânătoare, livrele Specialitate i n Ii o b e (llainp E: Prof. dr. R. Virchow, Berlin de Gielt, Muriich (f) Rodam; Lipsea (f) de Nusbaum Milnich (f) Hertz Amsterdam de Korczynski. Craiova Brandt, Klausenbury Frericks, Berlin (f) de Scauzoni, Wurzburg C. Witt, Copenhaga Zdekauer St. Petersburg Soederstădl Kasan Lambl, Varşovia Forster, Birmingam, întrebuinţate de jieste 15 ant de Profesor), medici practici şi de public şi recomandat ca cel mal eftin, plăcut, sigur şi nevătămător MEDICAMENT DE CASĂ La derangearea organelor Abdominale La maladii ale ticatiiruî,liociuorIioizl (trlnjf), constipatie, durere de cap, ameţeala, respiraţie grea sau dificilă, palpitaţie (bătaie de inimă), coni*tric*iuuI de piept, lipim de pofta de mincare, etc. — Pilulele elveţiene ale farmacistului ltlcliard Brandt, din causa efectului lor agreabil sunt In geuere preferate altor purgative de un efect neplăcut ca : săruri, ape amare, picături, etc. A SE FERI LA CONTRAFACERE de iinitaţiunl şi cereţi la toute farmaciile numai a-devăratele PILULE ELVEŢIENE ale farmacistului HI(IIAltl) Brandt, si observaţi bine alăturata marcă cu Crucea albă, pe fund roişlu şi numele Klcli. Brandt, Pilulele elveţiene contrafăcute şi Împachetate similar pentru a induce publicul în eroare nu produc nici odată efectul adevăratelor pilule elveţiene ale lui Richard Brandt. PRKŢO. CITITEI Lei l.RO Depoul general pentru toata Rominia Ea farmacia Victor Ttlriuger Bucureşti calea Victoriei Se găseste asemenea in Bucureşti, la nmnaoiile: F. Brus, M. Brus, Fr. W. Zflrner, A Czeides, E. I. Risdfrrfer, A. Franlc, I. A. Clura, etc., si la drogueriile: F. Bruss, F.couomu A- Co. Th. M. Stoenescu, Iiie Zamftreacu.—Botoşan A: HayuaL V. D. Vasiliu. — Brăila la: Filloti, G. Kauffinesc, A. Druiner.—Buzău, la: S. ule Weber.—Craiova, la farmaciile Moss. Pohl. Oswald.—Focşani, la: Reiner, Steuner.— .lafi, la: Stichler. — Giurgiu, la Binder, Fabini.—Iaşi, la: I. Eugcl, Rosenthal, Fraţii Kenya.—Piteşti, la: Schirkanyer.— Floeşti, la: Sehtlller Ziegler.—Tîrgovişte, la: E. Seymann.—T.-Măgnrele, la: A. Hebberling. (40 — 23) (IC —H Cel mal bun nutriment pentru C o p i I 41 Vindecă toate afecţiunile do stomacli REPRESENTANT GENERAL PENTRU TOATĂ ROMlNIA I. LOUI8 KL1NGIER MlMJCUMtKSTl si M ASM (50-26) LaTypografui «Epoca» so vinde liirtie maculatură bani Kilogramul în pachete de 10 kilograme. cu lEDAL’ŢIA Şl ,<•DMINISTltAŢlA ziarului EPOCA se allâ tu [strada ClenienţeINo. 3. ALAMBICURILE DEROY-CARAHFIL PA SS IS - ii A Bj A TI Acest aparat este de o simplicitate extra-ordinară şi| serveşte pentru distilarea vinului, mustului de mere, de| pere, de prime şi de orl-ce fel de fructe. Cu el se poate distila tescovina, drojdiele de vin-sau orl-ce soiţi, precum si florile, seminţele şi orl-ce fel de plante mirositoare.. Şe poate fabrica cea mal bună ţuică, sbloviţă şi orl-ce' spirturl. Acest upurut este cu mult superior cazacelor şi] Alambicurilor obişnuite, prin aceiu că produce sad din o singură dată gradul cerut sad prin rectificare după] voinţă, un spirt rectificat de o calitate ma bună. cu o economie mal mare de timp, de apă şi de eon-bustibil. A se adresa d-lul GEORGEfl |A. CARANEIIi, Galaţi, sad la agenţii săi acreditaţi din diferite ţări şi localităţi. Depoul general BucurescI str. Doamnei 27 casa Bilcoscu. 18 100- 381 BOALE SECRETE!! SPECFC LCABtfSNEOST NGAGCU CAPSULE CU COPAIVAT DE SODA-SALOL ŞI SANTAL Nici unul din antiblenoragicele existente piuă acum nu împlineşte cele două eondiţiunl de asimilare repede şi a nu i-rita traectul intestinal. Asociaţiunea substanţelor ce compun aceste Capsule este tot ce actualmente ştiinţa are inal bun şi mal Încercat în tratamentul blenoragielor. Modul cu totul nod şi special după care sunt preparate aceste capsule fac ca vindecarea să fie repede, complectă şi fără de a deran-gea stomacul ; ast-fel că convine tuturor persoanelor chiar celor mal debile. Acest nod medicament vindecă In scurt timp complect şi radical scursuri (sculament) nuol şi vechi atît la bărbaţi cil şi la femei, precum Blenorea, poală albă, etc. Preţul unei cutii A Jel. Asociat cu aceste capsule se recomandă cu succes Injecţia Mantaiina. Prcţu unul llacon 3 Eel 50 baul. Deposit general : Farmacia Miliuil Stoenescu, strada Mi-hal-Vodâ No. 55, Bucureşti. De vlnzare la principalele Farmacii din ţară. In provincie unde aceste preparate nu se găsesc, se expediază imediat coutra unul mandat postai. 1» 46-M PATRIA 44 SOCIETATE ROMÎNĂ DE ASIGURARE ŞI DE REASIGURARE CAPITAL. SOCIAL VĂRSAT LEI UN MILION Sediul Societăţel: Bucureşti, Strada Smlrdan No, 15 Societatea «Patria» se recomandă pentru ASIGURAU! ASUPRA VIEŢEI pentru cas de moarte, asociaţiunl cu capital garantat, zestre: (cu încetarea plăţel premielor la moartea părintelui:) ASIGUBĂRI în contka accidentelor pentru cas de moarte şi de invaliditate, iudemnisare zilitiră. Asigurarea colectivă a lucrătorilo din stabilimentele industriale Pentru prospecte a se udresa la Direcţiune şi la agenţiile din ţară 15 „EtiIRCEA” COPOU IAŞI Autorizată de Ministerul de Interne, serviciul suuitar superior cu Oficia No. 1208 din 24 Ianuarie 1895. Această apă, pe lingă că e un excelent purgativ, bună la luat şi l'ără a produce dureri, dar din cauza multor substanţe medicamentoase ce conţine, esperi-mentîndu-se de mat mulţi d-nl doctori, safl constatat plnâ acum că, vindecă : boalele de stomacli, dispepe-sielor de diferite naturi, catarele cronicale ale stoma-chulul şi intestinelor, congec*iele, constipaţiele cronice, iperimia ficatului, boalele de rărunchi şi splină, boalele de piatră şi a căilor urinare Ia bărbaţi, boaie-le de mitră şi menstruaţiele neregulate la femei pre-cam şi alte multe boli. Deposit în Iaşi la Dl. I. S. Ionescu Tipografia Naţională, la Farmaciile D-lor Sbizewschi, Racovilă (Lits-clico şi Vandorî), Zwas, Jelea, Beeeanu, Enghel şi Ilu-tză la drogiştil Katz, Rosenstein şi Recker. Comandele en gros şi en detail se expedieasă promj A se adresa pentru orl-ce comande şi lămuriri D-nil Mircen şi Ionescu, Iaşi strada Alexandri li. Depozit In capitaiă la d. /.obol bulevardul Elisabeta, 43. 50 (100-25) BucurescI.-Tipografia