SERIA n.—ANUL II, No. 16-3. Kdiţia a treia SA]\JBAtA, 25 MAIU 16£6. NUMĂRULUI0 BANI ABOWAIHMTELE încep la 1 şl 15 ale fle-cărellunl şi se plătesc tot-d’a-una înainte In Bucureşti la Casa Administraţiei In judele şi streinătate prin mandate poştale Un an In ţară 30 lei; Sn streinătate 50 lei ?ase luni ... 15 > > » 25 > rel luni . . . 8 » » » 13 » Un num&r In streinătate 30 bani MANUSCRISELE NU SE ÎNAPOIAZĂ REDACŢIA 3—STRADA CLEMENŢEI—No. 3 NUMaRUL 10 BANI ANrNCTIIRÎlE In Bucureşti şi judeţe se primesc numai la Administraţie In streinătate, direct la administraţie şi la toute oficiile de publicitate AnunciurI lu pag. IV..0.30 b. linia » » » m ..... i.— lei » » » > II........3.— » * Inserţiile şi reclamele 3 lei rlndulj Un număr vecliiă 30 bani AlWllAIlsritAŢIA No. 3 - STRADA CIFMKNŢEl - No. 3 Planul Guvernului Cetăţeni. Ultimele acte ale guvernului creează o situaţie nouă, asupracăreia vă chemăm ca să vă rostiţi. Facem apel nu numai la opiniunile voastre politice, dar şi la sentimentele vos-tre pentru pacea In Biserică şi ordinea în Stat. întrunirea se va ţine în sala Dacia, Duminică 26 Maiu, la 2 ore după amiazi. Comitetul partidului Conservator. DETRONAREA REGELUI Detronarea Mitropolitulul-Pri-mat nu le ajungea bandiţilor «le la guvern ; eî au «letronat şi pe M. 8. Regele din una «lin prerogativele Hale. Iu adevăr, absolut nimeni nu înţelege euni eapul biserieei ales de Cameră, Senat şi Sino«l şl întărit In scaun de către şeful Statului, poate să fie «lepus uuuini de Sino«l, fără ea măcar iiotărî-rea acestuia. «Ireaptă ori nedreaptă, să fie susţinută «ta Ma-jestatea Sa. In zadar se ascunde guvernul după art. 15 din legea sino«lală de la 1872. Articolul acesta dă eu a«le* vui'at putere executorie sentinţei Sinodului, dar «numai pe cit pedepsele cuprinse întrHn-sa vor fl disciplinare si de ordin curat religios». Or, detronarea unui Mitropolit primat nu e o simplă pedeapsă disciplinară, şi numai de ordin «curat religios» nu este. Demnitatea «le Şef al Bisericeî romiue nu e numai religioasă, ei politieo-religioasă. Prin urinare, sentinţa Sino«lu-lui, legală sau ilegală, a trecut peste cercul «le eompetiuţă a a-cestui Corp şi nu mai fmlcpli-neşte condiţiile artu*olului 15 din legea «le la 1872. In acest articol se mai găseşte o «lisposiţiune care «lovcdeşte că el nu poate fi invocat pentru e-secutaren sentinţei Sinodului. Primul alineat spune ca «leei-ziunile în materii jnritliee religioase se vor esecuta am a-rătat deja. «laeă. zicem, a plătit măcar «iatariile scandaloase ee le-a lăsat pînă in ziua de azi ne-plătite. UN 6LAS AUTORIZAT Revista specială Dreptul, al căreia director ie d. Gr. G. Păucescu, fost ministru şi distins jurisconsult, apreciază ast-fel sentinţa Sinodului: Ovi-eum, holărirea Sinodului în cazat J/itropotitutui Hhenadie prezintă o gravitate deosebită şf in faţa oamenilor cari aii noţiunea dreptului apare ea un aci arbitrar. Pentru toii aees-tia, mal presus de canoane, sunt legile ţărei ni Consit-tuttunea. A se îngădui Sinodului dreptul de a destitui pe prelaţii pe cari nu ei ii numeşte, ar fl a se substitui voinţei reprezentaţi u-nei naţionale, voinţa Sinodului şt a se crea un precedent foarte trist şt foarte periculos pentru Stat şi pentru Biserică, MINISTRUL CEL BLAJIN In actuala formaţiune ministerială, tră-eşte o personalitate celebră, cam la întuneric, departe de furtunoasele şedinţe parlamentare, departe de certuri, un tip care ’şl dă aere de ministru fără voe, care nu cere'pentru dînsul de cît linişte. Nervos, muncit de nu se ştie bine care anume boală, acest om vorbeşte în silă, reclamă odihnă, se arată mereu dispus să plece pentru a răsufla bine-făcătorul aer al ţărmurilor mărel. Suflet călător, el te priveşte cu ochii aşa sentimentali, în cît pare că-’ţi spune: «Nu vezi că n’am nici măcar puterea de a mă supăra. Nu vezi că nu sunt în stare să fac răii cui-va!» Şi în trupul acestui ministru blajin, pe jumătate deja mîncat, distrus de o boală necunoscută, creerii nu visează de cît distrugere, sufletul nu are pornire de cît pen tru rău. Acest ministru — Evghenie Stătescu— i’am zis pe nume, este duhul cel rău din ministerul liberal. Tot ce poate fi răsbu-nare, tot ce poate fi josnic, odios, sălbatic, nu porneşte de cît de la această fiinţă verde la faţă, neagră la suflet. Aceeaşi iuţeală pe care o pune natura spre a descompune corpul său pe jumătate putred, o pune şi dînsul ca răsturnare spre a distruge tot ce întîlneşte în calea sa, tot ce este frumos, sănătos şi face contrast cu fiinţa sa putrezită. Dar parc-se că pentru opera sa de călău, s’a găsit prea slab singur şi atunci a înfiinţat o trinitate. Pare-se că nu era suficientă calamitatea unul singur Stătescu, şi de aceea ne-a maî dat încă doul Stăteştî. Munca e împărţită! Evghenie Stătescu c ministru al justiţiei ! Pavel Stătescu e prefect de poliţie! Spiridon Stătescu e judecător de Curte ! Unul face programul înscenărilor scandaloase, răsbunărilor dc îndeplinit. Acesta e Evghenie. Cel alt aduce la îndeplinire poruncile fratelui său. Acesta c Pavel. Cel de al treilea ne judecă. Acesta e Spiridon. Şi colectivitatea se închină: «In numele lui Evghenie, şi al lui Pavel şi al sfîntuhî Spiridon ! Amin !» IftQUIZfţlA DIN 1896 ln cartea trecutului sunt pagini negre, îu cari se pomeneşte despre vremuri de grele încercări, barbarii crunte şi tiranii amarnice. Acolo se vorbeşte despre consiliul de trei al Veneţiei, despre cruzimile împăraţilor şi mal ales despre infamiile săvîrşite în numele credinţi!. Veacurile ’or pomeni cu groază despre Războaiele religioase, despre Camera înstelată a episcopului Laud, despre cruciade şi în deosebi despre tribunalul secret al luquiziţiel. Pâmînteştil reprezentanţi, al celuia care a propoveduit iubirea chiar şi a duşmanului, au fost cel dinţii şi cel mal înverşunaţi vrăjmaşi al dreptăţii. Această teorie vine să fie confirmată încă o dată în toată întregimea el, de judecată pe care Sf. Sinod a făcut-o zilele acestea fruntaşului Bisericii noastre. Şi, s’ar părea poate curios faptul că ne încercăm să asemănăm cele petrecute săp-tămîna trecută, în ţara noastră, cu unele din acele înfricoşate şi ruşinoase acte ale trecutului asupra cărora posteritatea nu s’a putut rosti de cît cu cea mal mare scîrbă. Vom lăsa faptele să vorbească, şi făeînd abstracţie de o cam dată de slujba cu care persoana pusă în joc a fost învrednicită, considerînd-o ca pe un simplu muritor, vom cîntări numai judecata îu sine, care ni se pare nouă, fără nici o exagerare, că este cu mult mal monstruoasă de cit judecăţile pe cari le făceafi acum o mie de ani slujbaşii Sftntulul Oficiu. Pentru aceasta, să deschidem nepărtini-toarea carte a vremurilor,şi să vedem: cum se decreta osînda pe vremea lui Torque-mada, bunioară : condiţiile în cari era pus acuzatul faţă de acuzatori! săi şi, apoi, să le comparăm cu acelea în cari, mal de ună-zi, s’a detronat şeful Bisericeî noastre. Pe atunci, nevinovatul pîrît de un duşman al săfi ca eretic era dus înaintea tribunalului sacru, unde după cum spune W. H. Prescott, în Istoria domniei Iul Ferdinand şi a Isabelei «avea totuşi dreptul să-şi a-leagă un apărător.» Şi, dacă acest apărător era mal mult o formalitate, judecătorii cu toate acestea o păstrai! aşa ca o formă, de ochii lumel, dar o păstraîi. Apoi: «Prizonierul avea dreptul să recuze pe unul din martorii săi». Judecătorii de astă-zl n’ah ţinut seamă de prima condiţie nici măcar ca formă, aşa, de ochii lamei, iar cit priveşte cea de a doua s’au făcut că nu aud cînd I. P.S. Sa Mitropolitul a recuzat pe judecătorii săi, cari ca şi pe vremea inquiziţiel «eraţi direct interesaţi în condamnarea acuzatului.» Cuvântul judecată era cu totul impropriu: acolo nu se judeca, ci numai se osîndea ; acuzatul se socotea ca vinovat. «Tribunalul dădea. în toate actele sale, priveliştea unei injustiţii vădite şi a unei flagrante inumanilăţî faţă cu acuzatul. In loc de a ’1 privi pe acesta ca pe un nevinovat, până ce culpabilitatea lui să fie recunoscută, se lucra tocmai după principiul contrar. Prevenitul nu putea să se apere Iii potriva acuzatorilor rău voitori saii amă-giţil : nu'putea să respundu martorilor cari erau, poate, dujmaniî Iul de moarte...» Bacă, pe atunci, erau numai martorii duşmani de moarte al pârâtului, în vremea noastră sunt şi judecătorii. Când personagiul acuzat era mal puternic şi mal sus pus, strângeai! martorii cu duiumul, de pe unde II prindeau, supuneau pe prietenii lui la torturi trupeşti, până ce smulgeai! mărturisirea falşă dar zdrobitoare pentru acuzat. Astă-zl chinurile trupeşti s’ai! transformat In chinuri sufleţeştl, în presiuni morale, în ameninţări la adresa celor ce stăruiad cu îndărătnicite întru dreptate. «Cu o nedreptăţile şi mal strigătoare, scrie încă Prescott, se treceau sub tăcere depoziţiile tăcute spre desminţire în vremea iustrucţel...» Par’că ar fi vorba de cazul nostru. Declaraţiunile, protestările clare, precizate pe hlrtie, nu s’aă luat în seamă de judecători; el au ascultat numai de glasul plrlşului, de lnboldul invidiei şi al poftei de mărire. Aşa judecau şi Inquizitoril. Pînă aci am considerat lucrurile independent de darul eu care era învrednicit acuzatul. Monstruozitatea inquiziţiel din vremea noastră va fi şi mal vădită cînd vom ţine seamă tot de o dată şi de demnitatea persoanei acuzate. Pîrîtul nu era un simplu om de rînd, ci era I. P. S. S. Mitropolitul ţărei, cel mal înalt demnitar al bisericii noastre, cel care, conform credinţei, era iu suflatul duhului sflnt, omul asupra căruia harul lui Dumnezei! se x-esfringea in toată puritatea lui şi căruia îi erau hărăzite pe sufletească răspundere toate sufletele drept credincioşilor. Spunem aceasta pentru că judecata s’a dat în numele credinţei. Şi cu toate acestea acest demnitar este judecat şi ostndit în două ore, fără nici o cercetare fără nici o scrupulozitate de conştiinţă: Fapta va părea cu aiit mal sclrboasă cînd vom mal considera şi motivele de caii ai! fost minaţi judecătorii. Dacă judecătorii Sftntulul Oficiu au trăit Intr’o vreme de surexeitare mistică, de famitizm religios, ş www.dacoromanica.ro 2 EPOCA dacă el judecaţi, torturaâ şi ardeafi, cel puţin tot aveaţi scuza fanatismului; socoteai! cu dinadinsul, In orbirea lor, că fapta pe care o săvîrşaîi. plăcea Iul D-zeă, şi că el conlucrag la obşteasca fericire a lumel. Lor li se putea rosti cuvintele Iul Crist ; «iartâ-I doamne, că nu şliă ce fac!» Astă-zl Insă lucrurile s’ail schimbat, fana-tizmul nu mal poate fi invocat, scuza nu mal poate avea loc şi fadta râmtne In toată goliciune t el, ca el, ca efect al interesului celui mal desgustâtor şi al patimilor celor josnice. toii 1*1 militare Comandamentul corpului 2 a de armată In urma ordinelor d-lul Ministru de resbel a comunicat tuturor regimentelor de infanterie din raionul săă, instrucţiunile necesare pentru efectuarea marşurilor şi luptelor de noapte. Regimentul 6, MihahV Viteazul, avlnd cu el un escadron din regimentul 3 călăraşi şi o baterie din reg. 10 artilerie va pleca pe şoseaua Bucureştl-Ploeştl, oprindu-se la kilometru 45, unde va bivuaca. După două zile reg. 21 Ilfov avlnd cu el un alt escadron din reg. 3 călăraşi şi o baterie din reg. 5 artilerie vor pleca In aceeaş. direcţiune pînăla kilometrul 15, unde va petrece noaptea. A doua zi noapleareg. 6 Mihaifl Viteazul, lntorclndu-se în spre Bucureşti va Inttlni In calea sa reg. 21 care merge In spre Ploeştl. Timpul plecărel e fixat ast-fel că ambele regimente se vor Intllni către orele 3 a. m. la un loc anumit unde o luptă va avea loc In zori de ziuă. * * * D. General H. Arion, comandantul cetăţel Bucureşti, va trece In inspecţie, lncepînd din săptămîna viitoare, toate forturile din jurul Capitalei şi se va asigura personal, exeeutlnd trageri, dacă tabelele de tir lucrate de ofiţerii noştri de artilerie, corespund exact datelor din ele şi celor alte condiţiunl esenţiale. X D. Colonel Vartiadi, comandantul pieţei Bucureşti, a fost ieri din noă invitat de d. ministru de resbel a-şl retrage demisiunea, relnoindu-i-se promisiunea de a fi avansat general În primele zile ale lunel Iunie. D-sa a respins această propunere. * * * 4 D. ministru de resbel a luat decisiunea de a nu mal tolera ca pe viitor ofiţerii să poarte altă sabie de cit noua sabie model 1895. Această măsură ar fi foarte legală dacă Arsenalul armatei la care toţi ofiţerii s’aă adresat pentru a le procura noua sabie, conform decisiunel ministeriale din 1895, ar fi fost consequent angajamentelor ce a luat de a preda săbiele în termen de 3 luni de la apariţiunea iu Monitorul Oastei a acelei deeisiunl. * * * Regimentele de infanterie, care primiseră ordine de la ministerul de resbel, de a înainta direct ministerului, la finitul periodului exerciţielor de tragere în ţintă, situaţiunl şi detalii precise asupra modulul cum s’a comportat arma Mannlicher,au înaintat în mare paiie acele rapoarte, care toate fără ex-cepţivne tind la conclusiunea că arma este în cele mal bune condiţiunl şi că aii dat resultatele cele mal perfecte ca exactitate şi soliditate. * * * Regimentul 4 Roşiori a ajuns la Cîmpina în cea mal perfectă tstare şi a luat quar-tierele sale de vară pe un frumos platofi situat pe malul sting al Raliovel, în dosul caselor d-lul D. Hernia. Construcţiunea barat celor pentru adâpos-tirea cailor e aproape terminată. * ♦ * Şeful statului major general a decis a presinta ministrului de resbel un proiect prin care să se modifice în unele comandamente circumseripţiunile teritoriale ale regimentelor de infanterie. Această modificare va atinge mal cu seamă cireumscripţiele companielor de munte, şi ale regimentelor de Dorohoi şi 16 Suceava. * * _____________________*_ Consiliul de revizie al armatei caslnd sentinţa consiliului de resbel al Corpului 4 de armată prin care condamnase la un an şi jumătate Închisoare şi la destituire pe locotenentul I. Costescu din Reg. 8 Călăraşi pentru furt de baul de al Statului, procesul va fi reluat din noii de către consiliul de Resbel al corpului 2 de armată In ziua de 27 Maia. * * * D. colonel Pontbriant comandantul Regimentului 5 Roşiori a fost chemat în Capitală pentru afaceri de serviciu. Se vorbeşte de numirea sa ca condamnat al pieţei Bucureşti, dacă d. Colonel Vartiadi va persista În demisiunea sa dimpreună cu cel alţi coloneii demisionaţi. Răspunderea acestei ştiri o lăsăm asupra ziarului vienez. Prin cercurile liberale independente se agită ideia ca cu ocazia convocării marelui colegiQ electoral pentru alegerea unul Mitropolit Primat, să se pună în discuţie detronarea ilegala a I. P. S.SaleGhe-nadie. Aseara s’a ţinut un noQ consiliu de miniştri la d. Eugen Slatescu. IAFOHHAŢ9I Se spune că M. S. Regele, personal informat de modul brutal şi barbar cum sbirii regimului actual au săvirşit ridicarea I. P. S. Sale Mitropolitului Primat a esprimat via Sa nemulţumire d-lui Sturdza, care a aruncat totul pe d. Stătescu, ministru de justiţie, de oare-ce în consiliul de miniştrii care precedase această infamă operaţiune, să hotărlse ca ministrul de justiţie să se ocupe cu ridicaroa prelatului dacă se va opune. Afirmăm In mod positiv că d. Sihleanu care a citit I. P. S. Sale Mitropolitului notificarea de a paraşi Mitropolia, s’a oferit singur d-lul Poni pentru a îndeplini a-ceastă misiune, ce ar fi trebuit să eviteze, de oare ce d-sa a fost cununat de I. P. S. Sa, şi ca atare a beneficiat adesea de generositatea şi bunătăţile ce înaltul Prelat avea pentru toţi pe cari ’I a cununat saQ botezat. lata nobleţă de caracter pur colectivista. Părerea generala a eolectivitaţel e ca rolul d-lul Poni e cu desăvîr-şire terminat, şi că nu mal este nici o raţiune de a mal rămîne în minister, în urma infamiilor pe cari le-a comis. Mal mulţi deputaţi colectivişti sunt decişi a ’I cere o foarte amănunţită socoteală în Cameră, dacă nu va avea prudenţa de a se retrage pînă la toamnă. Aseară s’a răspîndit zvonul, că zbirii poliţiei s’aQ Introdus în pivniţele mitropoliei şi aO dat jaf în vinul şi sticlele de şampanie, proprietatea I. P. S. Sale Mitropolitului Primat. Se mal spune, că episcopul Par-tenie de asemenea s’ar fi împărtăşit cu cîteva sticle de şampanie. «Neues Wiener Tagblatt» dinVi-ena, primeşte o depeşă de Belgrad prin care i se anunţă, că în cursul verel se vor inttlni la Sofia Regele Alexandru al Serbiei, principele Nichita al Muntenegrulul şi principele Ferdinand al Bulgariei. La a-ceastă întrevedere a fost rugat să vie şi Regele Carol al Romîniel, care însă a refuzat invitarea. D. dr. Vitzu, deputat guvernamental, ieri la Capşa: — Conservatorii ar trebui să ne mulţumească că i-am scăpat de Mitropolitul Ghenadie şi aşteptăm ca să ne plătească poliţa scăpîndu-ne la rîndul lor de Partenie. D. I. Bălăceanu, ministru plenipotenţiar al ţârei la Londra, se află de două zile în Capitală. Cei mai distinşi jurisconsulţi ai ţării, indignaţi de procedeul guvernului şi al Sinodulai în ces-tiunea Mitropolitului Primat, sînt hotărîţi a profita de întrunirea pe care partidul conservator a convocat’o pe Duminică la Dacia, pentru a protesta. Astfel deocamdată putem cita pe d-nii M. Cornea, C. Disescu, etc. cari vor lua cuvîntul. In localul şcoalel de băeţl din strada Mintuleasa, se va ţine la 26 curent, o-rele 2 şi juni. p. m, o conferinţă, Interesantă «Invăţămintul limbei materne» de d. Lupu-Antonescu, profesor şi inspector şcolar. Această conferinţă o ţine d. Antonescu ca membru de onoare al Societăţel Institutorilor şi Institutoarelor din Capitală. Simţim o deosebită plăcere a recunoaşte şi cu această ocasiune multa activitate ce vedem că desfăşoară această Societate pentru ridicarea nivelului cultural al ţârei. Revista «Convorbiri didactice» pe care a infiinţat-o şi o conduce cu mult succes, cum şi conferinţele didactice ce a organizat, face multă onoare membrilor el. Obosit, bolnav şi nemîncat, I. P. S. Sa a fost dus cu sila într’o chilie egra-8ioasă, strimtă şi ou o ferestruică mică pe unde abia pot pătrunde raeele soarelui. In chilie se află un pat mic de fer cu o saltea de paie acoperită cu un cearşaf gros, o pernă de paie şi o pătură de cai. In colţ o icoaaă veche şi attt de ştearsă de vremuri, în cit ţi s’ar părea o măz-gălitură. Sub fereastră o masă mică şi o candelă; apoi un scaun pe care se afta o covată mică cu apă ; aceasta servă drept lavoar. In colo nimic, dar absolut nimic; cel din urmă lustragiu din Capitală e mal bine şi mal confortabil aranjai de cit primul prelat al ţărel romtneştl. comitet executiv şi recunosdnd ca legală alegerea de la congresul IAgel ţinut in Bucureşci la 12 şi 13 Maiu. Acum, clnd centrele mari, ca Iaşi, Brăila, Ploeştl, Craiova, etc, recunosc şi se pun în legătură cu noul comitet de sub preşidenţia d-lul Ionel Grâdişteanu, cum mal rămîne cu încăpâţînarea celor 4 membri din fostul comitet de a preda archiva şi banii Ligel ?... * * * Mitropolitul Primat va fi martirizat în acest locaş sfînt, căci i s’a interzis orl-ce corespondenţă cu lumea din afară, i s’a interzis să primească pe cine-va, nici chiar pe procuratorii averel sale ; i s’a interzis chiar conversaţia cu călugării şi monahii din monăstire. Şi ca ordinele date să fie strict executate, doul servitori stau, mereu de pază înaintea chiliei nesănănătoase a înaltului prelat. Procuratorii averel I. P. S. Sale, vor cere azi voie parchetului ca să-l poată vedea. * * * Prefectura poliţiei Capitalei a ameninţat pe proprietarul săleî OrfeQ ca să nu închirieze sala pentru întrunirea de Duminică a partidului conservator. Ast-fel întrunirea se va ţine la Dacia. Domnişoara Stelorian a fost victima brutalităţel unul individ ce poartă numele de Georgescu. Aseară la şosea, pe cînd se preumbla in trăsură cu părintele săfl, de-o-dată un tînăr se urcă in scara trăsurel şi aruncă în faţa tinerel domnişoare conţinutut unei sticle cu vitriol,’ care i-a produs arsuri grave. * * * D. Petru Fabius, avocat al comunei şi unul din cel mal simpatici membri al baroului Brăilean, a fost înlocuilîn mal puţin de două ore din postul săfl, prin avocatul Rănişteanu, alias Neinştein. Causa înlocuirii d-lul Fabius este că a luat la Tribunal apărarea unul conservator, ceea ce nu-I convine şefului Ocultei de aci. Actul acesta de micime sufletească săvirşit de veninosul Cociaş, e încă una din multele dovezi de chipul cum colectiviştii şcio să se poarte la guvern. Martivi&area Mitropolitului Primat Mitropolitul Primat al Romîniel a ajuns ieri noaptea la orele 12 la mo-năstirea Căldâruşanl. In monăstire nimeni, afară de stareţul Procopie, nu ştie de sosirea I. P. S. Sale, care a fost introdus printr’o portiţă dosnică de patru jandarmi rurali. Serbările încoronare! Ţarului (Prin fir telegrafic) La ce mizerii va fi expus înaltul pre lat, ne putem închipui din următoarele: Pe cînd era în scaunul mitropoliei Ungro- Vlahiel, Mitropolitul Primat a destituit pe stareţul monastirel Căldă-ruşanl. Acum patru zile, cînd se ştia deja că I. P. S. Sa va fi surghinit la Căîdăru-şanl, episcopul Partenie a destituit pe stareţul numit de Mitropolitul Primat acum trei ani, reintegrînd pe cel destituit. Acesta avlnd o putere absolută în monăstire, va profita acum de ocazie pentru a-şt răzbuna în modul cel mal barbar. Se afirmă chiar, că Partenie a dat instrucţil stariţulul să supună la toate pedepsele pe Mitropolit, anume la mătănii nesfîrşite şi la postul cel mat riguros. EDIŢIAa3a „EPOCA" LA BRĂILA La concursul ţinut de societatea Tinerimea Romînă din Bucureşci între e-levil şeoalelor primare şi secundare din toată ţara—concurs al căruia resultat s’a publicat deja In revista societăţel— am avut marea satisfacţie să vedem, că din 4 premianţi I, cîţl aă eşit de la cursul secundar la concursul de Istorie, 3 sunt elevi de la liceul real din Brăila. Din clasa I-a aă reuşit elevii; Jecu Petru pr. I şi Ion C. Mihaiu al 11-lea; din cl. III Jenculescu pr. I şi din cl. IV Ionescu Stan tot premiul I. Pentru liceul real din Brăila şi In special pentru d. Leonte Moldovan, profesorul de istorie, resultatul strălucit obţinut de elevi e o notă din cele mal frumoase şi vorbeşce singur atît de mult, in cit orl-ce cuvînt de laudă e cu desăvirşire de prisos. Cu ocazia aceasta găsim nemerit să aducem felicitări societăţii Tinerimea Romînă, căci prin concursrile ce ţine în fie-care an ea atinge un îndouit scop : pe de o parte îndeamnă pe ellevl la muncă şi pe de alta stimulează nu mal puţin şi pe profesori. Moscova, 23 Maiă. Majestăţile Lor, însoţite de familia imperială, de prinţii străini şi de mal mulţi demnitari înalţi, afl vizitat azi după amiazl primăria, unde eraă aşteptate de 14,000 şcolari cari a ti aclamat în mod călduros pe MM. LL. De pe ferestrele tutulor case-or, copiii aruncafi flori pe drumul Majes-tăţilor Lor. Şeful municipalităţii a anunţat că acest corp a decis să construiască o infirmerie pentru 2000 persoane, în amintirea încoronării Ţarului. împăratul a răspuns prin cuvinte de mulţumiri şi făclnd urări pentru prosperitatea oraşului Moscova. Cînd Majestăţile Lor aă părăsit Primăria, fetele aă oferit împărătesei broderii, iar băeţil aă oferit împăratului nafură. Seara a fost prînz mare la ambasadorul englezesc, apoi bal mare la Kremlin. turburArile din creta (Prin fir telegrafic) * * * Comitetul IAgel din Brăila, în întrunirea ce a avut-o în ziua de 21 Maiu, a hotărît ruperea relaţiunilor cu vechiul Atena, 23 Maiă. Inerucişătorul «Cosmao» s’a întors de la Retimo la Canea.—Se anunţă că turcii aă dat foc mal multor sate din Împrejurimile acestui oraş.—Două încrucişătoare engleze aă sosit la Canea. Un detaşament de trupe turceşti compus din 85 oameni s’a întors la Vamos ca să ia materialul ce a mal rămas acolo. Toţi soldaţii aă fost măcelăriţi afară de doul. Lonara, 23 Maiă. Se anunţă din Constantinopol ziarului Times că ambasadorii celor şease puteri mari aă făcut representaţiunl Porţii şi aă înştiinţat-o că răscoala nu se poate termina prin măcelărirea creştinilor.— însărcinatul de afaceri rusesc a exprimat avertismentul său în cuvinte foarte energice, de-clarînd că un asemenea măcel ar uni Europa întreagă în contra Turciei. Constantinopol, 23 Maiu. Demersurile ministrului Grecesc pe lingă Poartă în privinţa turburârilor din Creta, se mărginesc la nişte observaţiunl amicale a-supra convocării adunării naţionale şi asupra recunoaşterii tratatului din Halepa.—A asigurat Poarta că Grecia n’are de glnd să fie causa turburârilor. FOIŢA ZIARULUI «EPOCA» 18) HENRI GULVII.I.E TAINA MORTULUI XIII In acea seară chiar, Întreg orăşelul Saint-Aubin nu vorbia de cit de d-na de Beau-rand. Evenimentul era deja prea vechiă pentru ca fie-care să-’şlamintească peripeţiile ; cu toate acestea nu era încă trecut între lucrurile uitate, şi fie-care, voind sf-’şl arate agerimea minţel, istorisea cîte un detaliă pe care îl citise în jurnalele de pe atunci. D-na Montclar şi nepoata sa, de şi atră-geaă toate privirile, se plimbafi în linişte pe ţărmul mărel, admirînd apusul soarelui. Atenţiunea cu care eraă urmărite, nu le era de loc favorabilă; deja aerul lor ma-jestuos şi atitudinea lor rezervată, provocase oare cum răceală printre cuconeturile cari cu orl-ce preţ, «voesc să facă cunos-cinţe» Ia băl de mare, şi cari ceva mal mult, fără să aibă trebuinţă de băl merg numai pentru ast-fel de lucruri. De cîte ori cele două femei mergi nd spre casă, treceaă prin faţa grupurilor de curioşi, toate privirile, printr'o mişcare u-niformă, se fixaă asupra lor şi de cîte ori treceaă o tăcere mormîntală se făcea împrejur. Pe Estella a surprins-o odată ccest lucru şi ridicînd capul a întîlnit sute de priviri curioase ce femeile ţintise asupra el şi un număr egal aproape de ochiade pline de cinism ale bărbaţilor. O impresiune ciudată a făcut-o să se strîngă In jacheta el, ca şi cum ar fi voit să se apere; dar trecu cu capul sus, cu un aer mîndru şi plin de dispreţ, îu to mal ca o regină care nu se sinchiseşte de nimicurile ce sunt mal jos ca dlnsa. D-na Montclar, care din nenorocire avea vederea scurta, nu observase această scenă. înainte de a intra în hotel, bătrîna se întoarse ca să mal privească încă o dată a-pusul; Estella întoarse şi ea capul şi arun-cîndu-şl ochii pe ţărmul mărel, zări figura lui Andr6 Bolvin. — Ah! Acum înţeleg, îşi zise ea! Dar cu ce drept acest om îşi permite ca să vorbească de mine ? De mlnie, inima el începu să bată cu putere. Intrlnd în salon, zări pe fereastră un grup de nori cari eraă aşa de frumoşi că nu s’a putut opri de a’I admira; mătuşa sa veni să-l vadă şi amîndouă se aşezară în balcon. Pe ţărm conversaţiunea era animată; parte din conversaţiunea celor de jos venea piuă la balcon, din causa tăcerel şi aerului curat ; Estella auzi clte-va cuvinte din cari înţelese că obiectul conversaţiunel erau ea şi bărbatul el. Bietul om, zicea unul, poate că nu putea să facă alt-fel! D-na de Beaurand se simţi cuprinsă de o slTrşală teribilă. Pentru moartea Iul Rayinond şi pentru neajunsurile ce suferea, a avut un accesde revoltă care zdruncină sufletele cele mai tari. La două-zecl de ani nu prea se Învaţă cine-va să sufere; tlnăra femee blestemă cu necaz pe toţi acel, femei şi bărbaţi, cari petreceaă făcînd scandal pe socoteala el, fără să se gîndească că era mal demnă de compătimire, chiar de rit nefericitul Ray-mond care odihneşte în mormînt. De sigur Andr6 Bolvin dăduse semnalul, şi pe el avea Estella mal mult necaz : a-cesta II era antipatic încă de la scurta lor Întrevedere ; fu cuprinsă de o supărare extremă şi în acelaş timp plină de desnădejde, părea că e Învelită Într’o manta de plumb. — Ţărmul e animat Estello, zise d-na Montclar de o dată. Noi cari nu ne amestecăm In toate fleacurile, ne amuzăm numai privindu-I. E foarte caragaios. Al mal fost vre-o dată la băl de mare? — Nici o dată, mătuşică, răspunse d-na de Beaurand, ne lăsind din ochi grupurile, cari lipiţi unii lingă alţii, uitînd luptele politice, se deduseră numai la critică. Estella ar fi vrut să plece numai de cit, şi să întoarcă la Sanmeray, să scape ast-fel de privirile şi couversaţiunile răutăcioşilor ; dar cum putea spune aceasta d-nel Montclar fără ca să’l vorbească şi de Andre Bolvin ? Il era groază să-şi mal .aducă aminte de moartea bărbatului săfl, şi de aceea preferi să tacă. Curiositatea a cărei obiect eraă cele două femei, s’a mal liniştit cu timpul, fără însă ca să dispară cu totul ; sosirea unora, plecarea altora dedea în tot-d-a-una oare care variaţiune comentariilor. Din nenorocire entru Estella, sezonul era admirabil; luna eptembrie foarte călduroasă, mal plăcută chiar de cît nu fusese Iulie, a prelungit băile peste limitele ordinare. In fine o prietenă pe care d-na Montclar o aştepta, a sosit în acea zi. Era o femee Înaltă şi foarte slabă, foarte amabilă şi apropiată, una din acele persoane pe care trebue să o întâlneşti în saloanele frecuentate; face onorurile, ajutînd pe gazdă, face prezentaţiunile de rigoare, ea găseşte cavaleri pentru danţ fetelor urlte şi neglijate şi cîte o dată pune o vorbă bună cînd este vorba de o căsătorie. De obicei foarte impersonală, ceea ce o face să fie bine cu toată lumea, impresionabilă peste măsură lucru care o împedică să aibă ideile el proprii, să schimba de părere cum ar schimba scaunul, cu o ingenuitate care de multe ori le fac interesante. Văduva şi libera, liberă şi independentă, d-na Daubray era tot-d’a-una gata la o in-vitaţiune, dacă nu era reţinută în altă parte. Scăpată dintr’uu exil plicticos ce a petrecut lingă o rudă a el bolnavă, a fost lncintată să vadă pe d-na Montclar, căreia nu-I făcuse condoleanţe pentru nenorocirea ce o lovise, fiind în acel timp reţinută la Cannes, şi simţea o deosebită plăcere de afacecunos-cinţa d-nel de Beaurand, attt de interesanta, şi tot atît de frumoasă. Ea nu ştia nici un detalii!, lipsind din Paris de mal bine de şease luni. După o lungă convorbire cu d-na Montclar, noua sosită eşi pe ţărmul mărel ca să mal converseze, ceea-ce făcu cu mare iuţeală. In mal puţin de 10 minute Intllni 5 saă 6 din persoanele ce cunoştea Estellu, care era încă în balcon, o vedea aşezată în mijlocul unul grup, din care făcea parte şi d-na Barierre. Buzele se mişcaă cu o repeziciune, capetele se apropiat! unul de altul şi în mal multe rlnduri Estella observă privirile curioase ce se lndreptaă spre hotelul el; de sigur conversaţiunea era asupra el. Ce situaţiune mal oribilă de cil să ştii că eşti defăimat de aproapele tău şi să nu poţi cel puţin să-I ceri socoteală. Să fii sigur că ’ţl sfărîmă în bucăţele re-putaţiuuea, onoarea şi să nu poţi să apuci penimenl, vicleana calomnie avlnd anomi- nul drept autor şi drept introducător pe acel «cine-va» conplice al tutulor perfidiilor, al tutulor ultragiilor, al tutulor minciunilor! Estella a cunoscut această amărăciune, dar credea că se sftrşise ; se Înşelase, şi viitorul se însărcinase ca să’l arate aceasta. La ora prînzulul, d-na Daubray, care trebuia să prlnzească cu prietena el, apăru veselă, dar cu oare-care rezervă ce se putea uşor observa, faţă cu d-na de Beaurand. Cu impresionabilitatea el sensibilă, aceasta observă imediat transformarea şi se retrase Intr’o răceală demnă şi niajesloasă care impresiona în mod cu totul deosebit pe noua venită. Această stare de războiţi tăcut dură cîteva zile, fără ca d-na Montclar să fi băgat de seamă, atît de mulţumită era de a fi găsit o tovarăşe după placul el. Cu toate acestea, fără să vrea observă într’o seară, că relaţiunile în re prietena el şi d-na de Beaurand eraă departe de a fi cordiale. — D-na Daubray nu-ţl place, întrebă ea pe Estella ? care contempla orizontul rezemată cu coatele pe balcon. — N'am nici o opiniune în privinţa el, o cunosc de prea puţin timp, răspunse ti-năra femee intrlnd în salon. Mi se pare însă că ev! nu am avut norocul să-I plac el. — El! Doamne, dar cînd aţi avut timp ca să nu vă înţelegeţi ? întrebă d-na Montclar cu mirare. Cu tot interesul şi dragostea ce bătrîna II inspira, Estella socoti că era momentul ca să-I vorbească; în semn de deosebită a-fecţiune puse mina pe mina cea albă pe cure bătrîna i-o întinsese. (Va urma). www.dacoromamca.ro EPOCA 3 cideulul. O lesiune la picior, dar din fericire starea pacientului nu este neliniştitoare. D. Grflnwald este detenlorul primei poliţe In contra accidentelor emise de «Patria». Filipopoli, 23 Mnifl. Dup# nişte ştiri din Constanlinopol, totl amploiaţii armeni al biuroulul telegrafic din Pera afl fost arestaţi ieri. Yarlitul Starnitza avind pe bord pe Ţâre vid, a sosit lu golful Ismid. După o şedere de 2 safl 3 zile, va pleca la Sevastopol. Petersburg, 23 Maiil. Marele duce Ciriliu Wladiinirovitch a fost numit aghiotant al Ţarului. D-nu Kuloraskin, secretar de Stat, va pleca in Siberia Însărcinat cu o misiune speciala. Paris, 23 Maia. Consiliul de miniştri a hotărît textul definitiv al proiectului de imposit asupra venitului ce se va depune la Camera. Camera deputaţilor.—D-nu Renoux, socialist, interpelează guvernul in privinţa intervenţiunel poliţiei In timpul manifestaţiunilor ce s’ati făcut In luna Maiil, la Pere Lachaise, pe mormîn-tul camarazilor. D-nu Barthou declară că nu va permite nici odată, nici inanifestaţiunl contrarii legilor, nici turburărl pe stradă. (Întreruperi violente la extrema stingă). D-nu Brisson declară că nu va permite apologia comunei. La linele discuţiei ordinea de zi pură şi simplă ceruta de d. Barthou, este adoptată cu 45 voturi contra 54. Paris, 23 Maiil. Ministrul de resbel a blamat in mod sever pe intendentul general Baratier care a publicat in France militaiie o scrisoare ofensatoare pentru d. Cavaignac. Paris, 23 Maia. O depeşă oficială din Tananarive cu data de 18 Maia zice că 1500 FohaveloşI u0 dat foc oraşului Antrirabe şi afi blocat timp de trei zile o grupă de soldaţi cari protegeafi pe familiile misionarilor norvegieni refugiaţi intr’o casă. — Reşedinţele mergind in ajutorul lor cu un detaşament de trupe regale şi de soldaţi, i-a deblocat şi după o luptă vie, FohaveloşiI aO fugit lăsînd pe teren 200 de morţi. Roma, 23 Maia. După VItalie, generalul Dalverme, sub-secre-tar de Stat la ministerul de resbel, şi-a dat demisia. După o depeşă particulară din Massauah, corpul generalului Daborraida a fost recunoscut lingă^cimpul de bătaie de la Adua. Se anunţă din Asmara Agenţia-Ştefani că la 21 Maia a fost îngropaţi lingă Adua, 398 albi şi 207 indigeni. Se raporta că Menelik a ordonat tululor şefilor săi de a-I trimite la Entotto pe toţi prizonierii italieni şi de a-I trata bine, spre a putea ajunge acolo in condiţiunl bune. Azi după amiazl, cu ocazia unei serbări comemorative in onoarea lui Garibaldi, la Villa Corsini, poliţia a oprit pe socialişti de a se Întoarce la Roma cu drapelul lor. De aci a eşit o mică învălmăşeală in care un agent de poliţie a fost rănit. Camera deputaţilor a adoptat cu scrutin se-tret, budgetul ministrului de interne, cu 214 voturi contra 55. Viena, 23 Maia. Regina Serbiei a trecut prin Viena la Belgrad. Cair, 23 Maia. Holera a scăzut la Gair şi la Alexandria. Londra, 23 Maia. Se telegrafiază din Cape Town ziarului Times că statul liber Orange a refuzat propunerile d-lul Leyds in privinţa unei acţiuni comune ofensive în contra intereselor engleze şi franceze, dar s’a declarat gata la o resistenţâ comună în cas de atac in contra Transwalulul, orl-eare ar fi puterea agresivă. qjVe^se Crime.—Delicte.—Accidente.—Intimplărl. Di tf WSA IHV CAPITALA Furat de concubină. — Ion Roşu, vînză-tor de gaz, din strada Fraţilor IC, trăia de mal mult timp în concubinagifl cu femea Fira Vasile. Din micile lui economii agonisise bietul om suma de 3300 lei, în diferite monede de aur, bani pe cari îl ţinea închişi într’un cufăr aşezat lingă patul din camera iul. ErI, venind a casă Ion Roşu, găseşte cufărul spart şi constată lipsa avere! sale d’ină-untru. In culmea desperărel el vesteşte poliţia. care lutnd în cercetare pe concubina păgubaşului, acea declară că ea a furat banii, simullnd spargerea cufărului şi că suma este ascunsă în bumbacul unei plapome a el. Cercetîndu-se s’a găsit Întreaga sumă cusută în plapomă după cum declarase Fira Vasile. Suma s’a remis păgubaşului, încântată de regăsirea averel Iul, iar femeia a fost arestată. DIN TARĂ Incendiu.—ErI pe la orele 5 după amiazl un incendiu violent a distrus casele d-nel Aretia Aman din strada Cogălniceanu din Craiova. Flăcările s’afl comunicat cu mare repeziciune şi înt.’un foarte scurt timp întreaga casă cu dependinţe şi grajuri eraO cuprinse de foc. Numai peste două ore focul a putut fi localizat şi ust-fel locuinţele învecinate scăpate din primejdie. Pagubele sunt destule de mari. Un cal a fost găsit carbonizat în grajd, şi alţi doul cu mare greutate aii putut ti scoşi avind arsuri grele cari îl fac iupropil la ser-vicifl. Accident.—Aflăm că d. Grflnwald, direc-torul-general rl societăţel «Naţionala» a căzut din trăsură cu ocasiunea unul voiagiu de afaceri In Moldova. A trebuii să se a-ducă un medic din Cernăuţi la Tarnaucă, moşia «Naţionalei» unde 9’a întlmplat ac- ŞTIRI DO ZIARE Din Dreptatea : D. Sturdza a dat ordin prefecţilor de judeţe ca să cheme pe toţi preoţii şi cu sila să-l facă a iscăli un act de defăimare în potriva Mitropolitului Ghenadie. Iată ce ne scrie în această privinţă, un cetăţean din oraşul Caracal : «Duminică, 19 curent, toţi preoţii din judeţul RomanaţI aii fost chemaţi de către protopop în oraşul nostru unde a avut o întrunire în sala gimnaziului. întrunirea a fost prezidată de prefectul judeţului, d.De-metrian, care, după ce le-a inspirat mal multe soiuri de ameninţări, le-a impus să semneze actul de defăimare. Preoţii au avut însă destulă tărie de caracter şi afl refuzat categoric de a comite o asemenea infamie. Acelaşi lucru s’a petrecut şi cu preoţii din oraş. In urma unul asemenea eşec, prefectul Demetrian a venit la Bucureşti ca să raporteze d-lul Stătescu. **» După informaţiile culese azi, putem afirma că I. P. S. S. Mitropolitul Primat n’a fost dus la CăldăruşanI. Trăsura în care se afla Mitropolitul ţărel noastre, alături cu prefectul de poliţie, a-vînd pe capră şi pe căpitanul sergenţilor de stradă, s’a oprit la barieră. Aci aştepta un tren special, în care fu urcat Mitropolitul primat Ghenadie şi dus în spre Moldova, de sigur la mănăstirea Secu. Guvernul s’a temut că mînăstirea Căldă-ruşaul fiind prea aproape de capitală, lumea să nu facă pelerinagil şi manifestaţii acolo. Din Timpul: Voinţa Naţională de alaltăieri întreabă pe d. Fleva pentru ce n’a protestat clnd acum trei ani conservatorii afl detronat pe mitropolitul Gheorghian. Voinţa Naţională minte. Mitropolitul Gheorghian n’a fost detronat, ci s’a retras de bună voie pentru că Par-tenie îl amărise viaţa la Sinod prin neorln-duelile lui. Conservatorii nu numai că n’afl împins la detronarea lui Gheorghian, el l’att rugat să nu se retragă. Cel ce se lndoesc, n’afl de cit să întrebe pe d. Constantin Exarcu, senator dacă d-sa nu ştie că generalul Florescu, prim-ministru, cu cea mal mare greutate a putut obţine de la Mitropolitul Gheorghian ca să nu se retragă înainte de jubileul M, S, Regelui. Mitropolitul Gheorghian însuşi, prin scrisoarea sa pastorală, a desminţit sgomotele ce resplndeafl pe atunci roşii şi a expus adevăratele cause a retragerel Sale. Iar atunci clnd conservatorii aii propus Mitropolitului Gheorghian, o recompensă na-ţionată, roşii afl combătut legea şi afl insultat In Parlament pe Mitropolitul pe care acum, In ne mal pomenita lor neobrăzare, îl Înfăţişează ca detronat de către conservatori. *% Suntem autorizaţi să spunem că de-misiunea d-lul Alexandru Plagino, senator din Putna, din clubul liberal este demisiune şi din partidul naţional-liberal. Motivul demisiunel d-lul Plagino este purtarea nedemnă şi neconstituţională a guvernului în criza prin care trecem. *** Voinţa Naţională, dînd seamă de ban ditismul săvlrşit erl seară de banda comandată de Sărăţeanu şi Paul Stătescu, are cinismul să scrie şi următoarele : «Monachul Petrescu, îndemnat de d-nil L. Catargiu, Filipescu, Scorţescu, etc., se hâtărise să sară pe fereastră şi de acolo prin grădină să fugă pentru a se refugia la d. L. Catargiu. Acest proiect s’a aflat imediat şi a fost zădărnicit, punindu-se gardă la toate eşirile». Salariaţii lui Hallier şi tovarăşii societăţii naţionale de exploatare In comandită «Iţic-Şloim şi C-nia,» cred că prin ast-fel de stupidităţi vor scuza desfăşurarea forţelor armate ce afl înconjurat erl palatul şi dealul Mitropoliei. Dacă Mitropolitul ar fi voit să fugă, o făcea de mal înainte, căci se aştepta la brutalităţi cum se aşteaptă orl-ce om care se găseşte în codru în mij locul unei cete de bandiţi. ULTIME EHFORMATIUNI Aseară s’afi întrunit în localii Ligel Culturale membrii comitetutul Ligel şi mal mulţi ziarişti. După mal multe discuţii s’a decis ca presa din Capitală să dea o serbare în folosul Ligel Culturale. In acest scop se va constitui un comitet de ziarişti şi membri al comitetului Ligel. D. DimitriO, comisarul gării de Nord şi fost comisar al palatului regal din Sinaia, a fost înaintat la gradul de inspector de poliţie în locul d-lul Victor Lecca, demisio nat. M. Sa Regele a plecat azi dimineaţa la Tîrgovişte pentru a ins- jecta şcoala de cavalerie, infirmeria bolnavilor] de conjuctivita gra-nuloasă şi regimentul 22 de infan-.erie. M. Sa e însoţit de d-nil generali Arion şi Budişteanu şi colonelil Vlanu şi Coanda. In numărul de miine vom publica o scrisoare deschisă a d-lui F. Corlătescu, drept răspuns la decizia }ministerială publicată de d. Stolojan prin Monitorul Oficial §i în Voinţa Naţionala in cestiu-nea unor abuzuri administrative. Din această scrisoare se va vedea la clte sfruntate minciuni recurge d. Stolojan pentru a-şi a-oăra administraţia. întrunirea Baroului Erl, la orele 3 p. m., a avut loc lntruui-rea membrilor baroului avocaţilor dinjude-,ul Ilfov. Dintre chestiunile la ordinea zilei aceea care a format objectnl unor discuţi uni mal serioase este chestiunea secretarilor şi samsarilor cari afl inundat palatul justiţiei. D-nu M. Alexandrescu arată pericolul ce ar decurge din menţiunea acestei stări de lucruri atît pentru barou cit şi pentru prestigiul Statului Romln. D-l Alexandrescu propune că nimănui să nu i să acorde dreptul de a fi secretar de avocat, de cit acelora cari vor fi de origină Romlnl, studenţilor şi foştilor funcţionari la tribunale şi curţi. Propunerea d-sale, combătută de d-l Mi-hail Cornea a fost susţinut de d-nil Cihoscki, Păltineanu, şi cu multă căldură de însuşi decanul corpului de avocaţi, d-l Giani. S’a ales o comisiune compusă din d-nil Mihail Antonescu, Mihal Cornea, M. Alexandrescu, Cihoscki, şi Ţicu Ştefânescu, cari înpreună cu membrii consiliului de disciplină să prepare un proiect de regulament pentru eondiţiunile ce trebuesc să îndeplinească secretarii de avocaţi. CESTIUNEA MITROPOLITULUI PRIMAT Tribuna din Sibifl publică un articol luminos asupra evenimentelor din urmă din Capitală, articol din care reproducem următoarele : «Fără a mal ţinea seamă de impresia detestabilă ce acest scandal a făcut In străinătate, — cit de mult a contribuit el la slăbirea sentimentului religios, cit de mult a injosorlt prestigiul bisericii în ochii credincioşilor el!... «Acum, ce vedem ? Vedem, pe urma scandalului cu Mitropolitul, fel de fel de acuzaţii, una mal murdară de cit alta, pe care Episcopii ’şi-le . aruncă reciproc. Publicul, avid de sensaţil, soarbe tot ce se spune despre scandalurile din episcopii, pe care Episcopii, el însuşi, le prezintă ca pe nişte adevărate lupanare. Si vorba rea şi scandalul ruşinos trece din gură în gură şi de la oraşe la sate. Ear publicul în genere va sftrşi prin a privi pe viitor cu sceptism la cel cari, ori-cît de păcătoşi ar fi ca oameni, niciodată şi' sub nici un cuvînt nu se cuvine să fie tîriţl ast-fel în noroifl. «De aceea răfl a făcut guvernul ro-mîn, că a patronat acest scandal fără a se gîndi mal întîifl cu maturitate la toate consecinţele sale. Răsbunarea n’a fost nicl-odată un sentiment nobil ; in caşuri ca aceste însă ea e odioasă şi desgus tătoare. *I)upă scandalul de la Ligă,—scan-dalul cu Mitropolilul-Primat: — totuşi e prea mult pentru şeapte luni de gu-vernămînt, ori-cît de eliberai» ar fi guvernul din Rotnînia/» 1). Stolojan a trimes o circulară tuturor prefecfilor cu instrucţia ca să se comunice prin toate satele detronarea I. P. S. Sale Mitropolitului Primat, a-dăogîndu-se că e linişte in Capitală. O fi linişte poate prin casele ministe-lor păzite de jandarmi şi de sergenţi ! * * * Petifiunea doamnelor, pe care am pu-blicat’o erî, nu se va mai înmtna M. Sale Regelui, de oare-ce s’a consumat deja surghiunirea barbară a 1. P. S. Sale. * * * Cetăţenii cel mal de trunte din Craiova afl adresat M. Sale Regelui urmă toarea telegramă : Majestate! Jale şi un doliu adine a cuprins întreg neamul romînesc la a-uzul nelegiuitei lovituri ce a isbit religia strămoşilor noştri in persoana Eminentei sale I. P. S. Mitropolitul Primat Ghenadie. Majestate! Neamul ce conduceţi şi Tronul pe care sla/i au fost păstrate de veacuri in primul rind de Biserică de armata cea mai tare şi mai învinsă de credinţă. Biserica, garanţia vietet noastre na tionale, este tîrîtă în noroiu de cei ce nu mal au credinţă, de cei ce nu mai aii Dumnezeu! O indignare şi o îngrijire nespusă ne-a cuprins. In aceste împrejurări ne aducem aminte cu încrederea de care în tot-d’a-una Afl fost neclintit al neamului nostru, şi facem la Voi un căi duros şi hotărît apel. Majestate! Apăraţi religia noastră de decădere, apăraţi pe Eminenta Sa I. P. S. Mitropolitul Primat Ghenadie prea iubitul nostru păstor, de nedrep 'sie lovituri ce-l isbesc, şi prin aceasta Veţi fi apărat neamul Romînesc şi o- noarea Tronului Vostru. Majestate, vă implorăm, nu confirmaţi odioasa sentinţă a Sinodului. Semnaţi: N. P. Guran, M. Chintescu, Tache Po-icrat, Christache Pişeacov, Iuniu, I. Tal-ieanu, I. Grecescu, Teodor Bodescu, fonia Herăscu, I. Câpitănescu, P. Nicu-escu, Ştefan Iconomu, N. Nicolaescu, I. Javlovicl, I. Peşeacov, P. Rădulescu, D. dalciu, Fotache Slavilescu, D. Rtizescu, C. D. Gheorghiu, Chr. Piscanu, 1. M. Co-măneanu, N. P. Cotadi, Şt. Gavrilescu, Coandă, S. S, Rusănescu, P. D. Bu-cureşteanu, I. St. Budurascu, G. I. Pe-şicu, Aurel M. Iliescu, Ştefan Pleşea, I). itărăscu, G. I. Pleşea, C. Carianopol, M. Mihail, D-tor Clain, Al. Varlain, I. N. Cernătescu, George Tarnoveanu, N. Peşeacov, Const. Demetrescu, M. Cercela-ru, C. Popescu, I. N. Popescu, P. Anas-tasiu, I. Cheţeanu, Ioan I. Brătăşeanu, N. Georgescu, D. Ignătescu, M. Rotaru, Şt. Alexandrescu. * * * Poimiine se pregăteşte o mare procesiune la mănăstirea CăldăruşanI. Guvernul pentru a împiedica lumea să facă vr’o manifestaţie I. P. S. Sale Mitropolitul Primat, va trimite forţă armată la mănăstire. UN ATENTAT ODIOS Peraecuţlunlle.—La parchet. — Simulacru de sinucidere.—Dispariţii şi reapariţii.—Noul perseeuţiuul.— Atentatul. — Starea victi-Priinele iuvewtl-gaţiuui. inei. Persecnţiunile Sunt doul ani de clnd una dincele mal o-norabile familii din Capitală a fost persecutată şi liniştea el vecinie turburată de către un tlnăr M. Georgescu, care fără de ruşine urmărea pas cu pas pe d-ra A. St. de care zicea el că este înamorat în aşa fel că nimic nu putea să ’I tmpedice de a reuşi In planurile sale. In primăvara anului 1894. individul Georgescu trimete o scrisoare d-rel St. In care arăttndu-I sentimentele de dragoste de care era cuprins conchide că In cazul cînd dtnsa îl va respinge, o va omori. Neprimind nici un răspuns la această scrisoare, persistentul amorezat reuşeşte a In chiria o odae mobilată In aceeaşi casă în care locuia familia St. şi caută prin toate mijloacele că să cumpere pe servitorii casei cu scop ca să ’I înlesnească o Inttlnire cu d-ra. Toate mijloacele Insă afl fost zadarnice ; ceva mal mult, chiar d-na şi d-ra St. aflînd de aceste Indrăsneţe procedeurl, d-na St. se decide a merge să ’l vorbească şi căută a’l convinge că purtarea lui este mal mult de cit incorectă şi ’l roagă chiar sa aibă amabilitatea de a Ie lăsa liniştea. Nu numai că acest incalificabil tînăr nu a voit să asculte de sfaturile şi rugămintele d-nel St., dar ’l declară din nofl, că el adoră pe fiică-sa şi că nici o dată nu va renunţa la această iubire. L.a parchet Văzlnd această nesocotită persistenţă, d-na St. îngrijită de apucăturile acestui a venturier îşi ia deciziunea de a reclama parchetului. Chemat la parchet, amorezatul nostru declară că nu va mal continua în această întreprindere şi promite chiar magistratului însărcinat cu afacerea că va părăsi Capitala. Simulacru de aiuucidere N’a făcut însă nimic din cele promise ceva mal mult chiar, văzînd că atît d-ra St. cit şi cel l’alţl membri al familiei îl e vitafl pe cit puteafl şi sperînd că prin scandal SI va putea aduce la sentimente mal bune, într’una din zile simulează o sinuci dere ; ridicînd puţin pielea dupe pîntece îşi trage un glonţ de revolver a cărui rană pentru nenorocirea familiei persecutate, nu l’a împedicat în demersurile sale de cît 2-3 zile. Scandalul începuse să ia proporţiunî în grijitoare. D. St. reclamă din nofl parchetului şi afacerea s’a instruit Ia cab. 5 al judelui de instrucţie (dosar 1679/94). Dispariţii şi reapariţii In urma acestora, aproape forţat, teribi lu) amorezat e nevoit să bată In retragere şi dispare In adevăr, spre marea mulţu mire şi linişte a familiei St. Liniştea însă nu a fost de lungă durată, căci în vara a celui an chiar familia St. pleeînd în V0' iagiu la Paris, la Predeal observă că în acelaş vagon cu dînşil era şi Georgescu D-nul St. revoltat de atîta îndrăzneală, re clamă comisarului găreî, care opreşte pe acest necuviincios în gară în momentul clnd se pregătea să schimbe de vagon, fi ind constatat că nu avea nici passe-port Doul ani de a rlndul Georgescu se face nevăzut, dar în 'primăvara anului acesta, tocmai cînd d-ra St. credea că a scăpat de acest amorezat periculos, el îşi face din nofl apariţiunea In noaptea Paştelul, in biserica Creţuleseu. Ori cine îşi poate Închipui teroarea şi ne liniştea de cari fură cuprinse d-na şi d-ra St. cari erafl In biserică. Nouî perweeiiţlnni. De atunci In fie-care zi Georgescu face de gardă în faţa loeuinţeî d-rel. Nu poate face un pas, fără ca îndrăzneţul să nu fie pe urmele el- Intr’una din zile chiar opreşt* pe d-na şi d-ra St. fădndu-le aceleaşi ameninţări dacă nu consimte la propunerile Iul de căsătorie. Era o adevărată tortură pen tru nenorocita d-ră, care nu putea să mal iasă din casă, nu mal putea să stea la fe reastră, fără ca să vadă imaginea acestui persecutator. D. St. reclamă din nofl la po' liţie, dar nici ameninţările ce i s’afl făcut acolo nu afl avut nici un efect. Atentatul. Erl seara, pe la 6 jum., d-na şi d-ra St. ies cu trăsura la şosea. Puţin timp udpă d-lor soseşte şi Georgescu, profită de un moment cînd trăsura d-lor era o-prită In faţe bufetului şi venind pe la spale cu un tampon mare de vată imbibat cu a-id sulfuric, apucă pe d-soara de glt şi II freaca tot obrazul sting şi bărbia, fără a zice nici un cuvlnt. D-na St. voind să dea aiutor copilei sale este şi dîusa atinsă la braţul sting: Starea victimei. S’afl dat imediat primele ajutoare d-rel, ale cărei arsuri pe obraz erafl destul de grave. D-ra St. după ce a fost mal lntîifl spălată cu apă, a fost condusă acasă Intr’o stare destul de gravă. D. dr. Leonte, chie-mat imediat, a dat Îngrijirile rănitei. Tot obrazul sting şi bărbia gingaşei d-re sunt o teribilă rană; se speră Insă că graţie lngrijtlor ce s’afl dat la timp, arsurile nu vor lăsa urme. Primele inveatigaţinni S’a însciinţat imediat parchetul şi d. procuror Săvescu a deschis o anchetă. Mizerabilul criminal este un om fără nici un căpătil, un oare care Mihail Georgescu de fel din Piteşti. Este mal mult de cit sigur că In a-ceastă afacere mal mult interesul de cît pasiunea predomină pe acest criminal, căci în mal mulle rîndurî el a declarat că dacă d. St. care e foarte avut, II da clte-va zecimi de lei, el renunţă la acest şantaj. Mihail Georgescu, care In primul moment fusese condus la secţia cea mal apropiată, se află arestat şi cercetările parchetului continuă. D-l Daniilopolu, vechiu jurisconsult, a adresat d-lui ministru P. Poni o scrisoare, în care-i spune că in urma infamiilor comise cu detronarea I. P. S. S. Mitropolitului Primat Ghenadie Petrescu, îi retrage stima sa. BULETIN ECONOMIC (Raportul Semaphorulul de Brăila) Brăila, 23/4 Iunie 1890. De şi ştirile din străinătate, principal A-merica, sunt mal bune, totuşi preţurile pieţei noastre afl rămas cele plătite erl, fără nici o schimbare Însemnată de remarcat. S’a observat însă o mişcare şi o activitate mal mare în port, lucru care e de maî mult timp dorit. POŞTA ADMINISTRAŢIEI Domnii abonaţi a cărora abonamente expiră de la 1 Iunie viitor, sînt rugaţi ca pînă la acea dată să bine-voiască, in cas de reinoirea abonamentului ce afl, să înainteze costul pentru a nu suferi vre-o intirziere safi întrerupţie a ziarului nostru. Ânunciii Băile minerale de Ralţăteşti Direcţiunea exploatărel sărurilor şi apelor minerale de la Bălţâteştl, în urma înce-tăreî din viaţă a d-ruluî Cantimir, trecînd asupra d-lul Dr. I. Stamatin medic Primar al casei sf. Spiridon. Se face cunoscut d-lor Medici, farmacişti şi publicului In general, că orl-ce comandă sau informaţiune privitoare la stabilimentul balnear, se vor adresa direct d-lul Dr. Stamatin Băile Bălţăteştl safl Piatra-N. Tot odată se aduce la cunoştiinţă tuturor că stagiunea balneară se va Începe de la 1 Iunie ptnă la 1 Septembre, Direcţiunea. 82_____________________ 30—25 Gradina ilaţea 11, Strada Academiei, 11. In toate serile Concert Muzical f Ion 8 it Hi aţi uni ejccelenie N. B. Se face cunoscut d-lor artişti că grădina posedă o scenă frumoasă cu toate decorurile necesare, şi se Închiriază în condiţiunl avantagioasc. BERNARS & Co. «2. CALEA l.l[IVI|l l. «2 — Bueut-eHcI — Var alb de Clmpu-Lung, calitatea superioară. Var hydraulic de Prahova. Ciment Portland, Traian. Ipsos fin de Pesta. Ipsos indigen de Prahova, Deposit de Basalt din fabricele Societăţel de Basalt, etc. Plăci isolatoare de asfalt pentru fondaţiu-nile caselor noul. Piatră-bolovanI, precum 'şi ori ce materiale atingăloare la branşa noastră. La librăria Carol Mttller (Calea Victoriei No. 53) se primesc abonamente pentru „T It I B C N A„ DIN SIBIU Preţul abonamentului este: Pe un an....................40 lei Pe şase luni................2o » Pe trei luni................10 » I>e vîiizare Olt şi soseaua principală a ţârei de la Curtea de Argeş la riul vadului, drum de fier Bucureşti Curtea de Argeş, avind Mnrnioră granid aihă şi albastră cum şi alte minerale de mare valoare, plus pădure de brazi molifţi seculari, care se vinde şi singură, asemenea se poate deschide carieră de piatră marmoră şi ţiment marmoră. Doritorii se vor adresa la d. Al. Carpenişanu bulevardul Elisabeta 18. 79 30—4 www.dacoromanica.ro 4 E P O CA 7 CASA DE SCHIMB HESKIA & SAMUEL BUCURESCI No. 5 Strada Lipscani No. 5 Cumpăra şi vinde efecte publice şi face orl-ce schimb de monezi. Cursul pe ziua de 2:5 MaiQ, 1896 Cump. Vlud 4°/» Rentă Amortisabilă. . . 87 —- 88 — 5»/o » Amortisabilă. . . 99 */. 99 V. 6°/o Obligaţ. de Stat (Cov. R.) . 101 — 101 '1* 5o/o » Municipale din 1883 90 */• 97 ll* » > » 1890 97 98 5 •/» Scrisuri Funciar Burate . 93 */. 93 V* 6V. « > Urbane . 101 1(M V» 5«/o » » Urbane . 89 5/« 89 ’/. 6°/o » » » Iaşi. 82 83 V. Acţiuni Banca Naţională. 1550 1555 » » Agricolă . 200 — 205 — » Dacia Romînia asig. 390 — 395 — » S-tea Naţionala asig. 430 — 435 — S-tatea de ConstrucţiunI . 185 — 190 — Florini valoare Austriacă. 2 10 2 12 Mărci Germane .... 1 23 1 25 Bacnote Franceze . . . 100 — 101 — » Italiene. . . . 89 — 93 — » ruble hîrtie . . 2 65 2 68 Imprimarea cu maşinele du/Au-cilindrice, din fabrica Albert A C*l, Frankenthal si cu caractere din fonderia dt litere Flinsch din Frank-furt AIM• MARE DEPOU x Burlane de B asalt, ŢEVE DE PLUMB, FER ŞI TUCID l^oi-tuni de cînei>a .>i cauciuc Obiecte de faianţă, alamă şi tuciD pentru conducte de apă, scurgere, băl, tout â l’egout, gaz, etc. la IIMS HART BUCURESCI, STR. BISEBICA AMZI, 14. - BUCURESCI 46 INSTALATOR PENTRU SISTEMUL TOUT A L’EGOUT Şl pentru încălziri centrale w (100-24) ATELIER DE LAATUŞERIE şi pentru — COXSTH KT/L V*; F1JEJI — I. HAIKh — Strada Isvor, TVo. 11S> Ducuresci — efectuiază lot felul de lucrări de fier pentru Binale, precum: Grilage, Porţi, Balcoane, Uşi Ferestre. Marchize, Scări, Lămpi, etc. Hpcdalitatc florărie, mere, gradine ue ©ama, pavilioane In llcr etc. efe, Primesc comande pentru Provincie: — Preţnrl Moderate — .13 100-34 Les Viritables Eaux minGrales de 1T1GMY aont les Soiircea VICHY-ETAT GELESTINS GRAftDE-GRILLE HOPiTAL Kxiger Ie noin sur la Capsule ct l'Etiquette. Les St ules Veritables Pastillesds Vichy sont les PÂSTILLES VICHY-ETAT fabriquefls avoo los sols nat lirele cxtiaits tles Kaux de Vichy-Etat. Comprimes de Vichy aux sds n.Curci. VICHY-fiTAT ţiour prepara 1’ciiU arliiiciclle de Vichy ffuzeuse, Atent (Unirii pom In ROUUANIE, BULGARIE,SERBIE : A. C. CAKISSY, Bncareat. 45 R A T I E R SINGURELE CASSE CONSTRUITE I)E OŢEL CĂLIT compus patent CONGREAVE KEUillRIDII. Jjl IVIKPtRGUlL te şi a mai multor autorităţi din ţarăl Acest oţel a fost încercat in arsenalul flotilei din Galaţi şi del mal mulţi ingineri mecanici celebri precum şi de diferite uzinei din Englitera, a căror certificate le posedăm. , Detaliurl, preţuri corente şi certificate se trimit după cererii gratis şi franco. 2 Reprezentanţi si depozit general (100—84) I. DIMOVlJI A C-ie Bucureşti, str. Doamnei, 24 Brăila, calea Regală, 6 BAI HYGIENICE 1 BAI HYGIENICE BAI HYGIENICE VECHIUL MAGASIN de LAMPÎ, SOBE, MAŞIÎfi de BUCATE şi orl-ce instalaţiunl MARCUS LITMANN & I. WAPPHER No. 61, Calea Victoriei, No. 61, (Vis-â-vis de Episcopie) Recomandat ^.e Onor. Clienţi, instalaţiunile de băl lucrate numai ------ în Zink, cu diferite sobe de aramă pentru încălzit apa. Băl de aburi higienice, recomandat de toţi medicii celebrii, poate să facă orl-cine în casă. Duşuri sistematice cu aer comprimat. Closete *tout a l’ egout» higienice şi sistematice. Sticle de Conserve liermeti-«eşle închise de toa te mărimile. Unicul depod in ţară cu Sobe (Belgiane), din fabrica «GODIU» şi maşini de bucătărie din renumita fabrică «GEBRlDER BOEDER» din «Darmstad», precum şi splendidul lor asortiment de lămpi e-legante pentru atîrnat şi masă, cu maşinele Americane «WwN-DER», toate cu aer. 56 36—21 VAR HYDRÂULIC CALITATE SUPERIOARĂ „BREAZA” SOCIETATE ROMÂNĂ ANONIMĂ PENTRU FABRICAREA Varului Hydraulic şi a Cimentului Roman Mai înainte DAVIDESCU BREAZA & C-ie. PENTRU COMANDE A SE ADRESA REPRESENTANTULUI GENERAL T. ZWEIFEL Bucnreacî, Calea Moşilor, 31. SM IjA W'MWjIAWjKMjK SALE GALAŢÎ, Strada Presei, 20 || IAŞI, Strada de jos, 24. — SAtl DIRECT LA FABRICĂ — Coral*o, Ooixiaunic 42 25—24 FR&VND BUCURESCI No. 280 — Calea Moşilor, — No. 280 Recomandă : L0C0M0BILE TREERĂTORI w w w Sistem şi construeţiunoa noă de tot pen- cu aparat de ars paie şi orl-ce combustibil tru 1896 atît Locomobile cît şi TreerS- torî sunt cele maî bane şi cele mai renumite din fabrica D-lor Ransomes, Sims & Jefferies. mm In sfirşit recomandă şi fabrica sa de reparat maşine agricole, Mori simple şi sistematice, Batoase de pornmb, Morisce, Grape de fier şi toate reservele pentru Loconn-bile si Treerători. 65 25—14 _____ TEIRICH & C 0. | BUCUREŞTI § i).—Strada Berzel.-9. INSTALAŢI UNI DE TELEGRAF, GAZ ^ APA! Lumină incandescentă pentru Gaz aerian ^Aparate «le gaz CLOSETE DE TOATE SISTEMELE SALON DE EXPOSIŢIE (ioo-75)J Proecte. — Biurou de Construcţie. — Export MA6ASIA SPECIALA — URINEI - I Executată în mod conştiincios, după metodele cele maî nouă de către un specialist! Analisa tuturor substanţelor comestibile din comerciu, precum I băuturilor alcoolice in general, lapte, unt, oleîurî minerale şi vegetale etc., se primesc spre efectuare la VICTOR THURINGER FARMACIST BUCIRESCI 154, Calea Victoriei, 154 | Farmacia posedă cel mai bogfit depou de Specialităţi medicinale articole peutru pansament şi de aparate întrebuinţate la căutarea, bolnavilor. (79) (52-4) înainte de a cumpăra ori ce maşină agricolă safl industrială Cercetaţi Marele Deposit de Maşine şi Unelte Agricole SaQ cereţi Catalogul ilustrat al casei EUGENIU BEHLES Reprezentant §i depozitar al reuumftel fabrici TH. FLOTUER din €lerinania -- Bucuresci, — Strada Bibescu-Vodâ 1, '2 şi A ——- Batoze de porumb r-T PLUGURI universali: de oţel perfecţionate. Pluguri cu 2, 3 şi 4 brăzdare, tot-d’a-iuia 4—500 pluguri în depozit PLUGURI CU SEMĂNĂTOR DE PORUMB, PLUGURI NORMALE Locomobile şi Treer&tori «I© fi, 8, IO şi 13 ©al pater© Premiate cu cea mal înaltă distincţiune, adică cu unica Mare Medalie de Aur (La concursul de Treeiătorl de la Herfestrătt 1891) SEMĂNĂTORI manuale, In lat şi în rîuduri TBI OII t VlNiURATORÎ GRAPE DE FIER flexibile şi diagonale GREBLE DE FÂN mm i ■>v & MW manuale şi cu aburi Maşine de tăiat pae şi fîn Răriţi. Culţi vatorlJăvălucl POMPE pentru spălatul cazanelor, de incendiu gi de grădini Secer&toa rea ..iloiinic** eu APARAT DE LEGAT 8X01*1 $1 CC TĂIŞUL LA DKKAPTA ^ Model 1896. Cele mai solide şi uşoare construite cn total de oţel din renumita fabrică JOHNSTON HARVKSTER C-nie, Batavia (America). Pietre de moară franceze MORI pe postament de fier şi lemn simple, duble, triple şi quadruple Muşamale, Părţi do reservS, Curele do transmisiune, etc. INSTALAŢIUNl DE MORI PERFECT AUTOMATICE OU VALŢURl GAMtAJAfŢME ABSOLUTĂ M>EXTBL MH/jYĂ MlhVCŢM OHABE ŞM AMA TEMA L SOLIM! (24-19) BucurescL—Tipografia «Epoca».—Strada Clemenţei, No. 3. www.dacoromanica.ro