SERIA IL—ANUL II, No. 162. NUMĂRUL 10 BĂnT Ediţia a treia VINERI, 24 MAIU 1896. NUMaRUL 10 BANI A nOSAîIKXTKLE încep la 1 şi 15 ale fla-cărnllunl şi se plătesc tot-d’a-una înainte In Bucureşti Iu Casa Administraţiei In judeţe şi streinătale prin mandate poştale Un an In ţară 30 Iei; in străinătate 50 lei ?ase luni ... 15 > > > 25 > rel luni . . . 8 » > » 13 » Un număr tn streinătate 30 bani MANUSCRISELE NU SE ÎNAPOIAZĂ BEDACţIA 3—STRADA CLEMENŢEI—No. 3 AirracniRiLE In Bucureşti şi judeţe se primesc numai la Administraţie In streinătate, direct la administraţie şi la toate oficiile de publicitate AnunciurI la pag. IV.....0.30 b. linia » » » III....i.— lei » » » » II.....3.— » » Inserţiile şi rorlamele 3 lei rindulj Un număr vechili 80 hani ADMINISTRAŢIA No. 8 - STRADA CLEMENŢEI - No. 8 Aseară între ceasurile 7 şi 8, s’a ezecutat sentinţa Sinodului, nesancţionată de şeful Statului. Ilegală a fost această judecată, revoltător de barbară—brutală şi scîrboasă a fost ezecutarea sentinţei. Magistraţii însărcinaţi cu ezecutarea s’au purtat cu o brutalitate fără seamăn. Se vor vedea mai departe amănuntele întregei scene istorice, care va remînea ca o ruşine a vremurilor noastre. Nu numai legile s’au călcat, nu numai autoritatea Statului a fost batjocorită, dar s’au călcat în picioare pînă şi prescripţiile umanităţii. Naşul primilor Principi din familia regală botezaţi în legea noastră, Prelatul căruia pînă eri îi sărutai! mîna, Regele, miniştrii, cei mai înalţi demnitari ai Statului şi pînă la cel mai din urmă şi mai umil romîn, a fost înjosit, brutalizat şi tîrît de zbirii guvernului Maiestăţii Sale Regelui ca cel mai ordinar vagabond. Pentru această revoltătoare săl-bătăcie, care pune vîrf tuturor infamiilor săvîrşite în această scandaloasă afacere, tragem la răspundere pe guvern în faţa ţârei şi a lumei civilizate. Să ştie bine guvernul că-şi va primi răsplata. —.....——^- SCANDAL SUPREM Guvernul aţinut să încununeze şirul revoltătoarelor ilegalităţi sâ-vîrşite in cestiuneu Mitropolitului Primat, printr’un suprem scandal. Acest guvern turburător, care in şapte luni a răsturnat toate şi ne-a făcut să nu mai ştim în ce ţară trăim, a acordat putere eze-cutorie sentinţei Sinodului, fără sancţiunea Regala. însemnătatea acestui act anarhic o înţelege orl-cine: el înseamnă punerea puterii Statului sub căl-cîiill S-lut Sinod. De astăzi înainte, mulţumită guvernului liberal, puterea ezecu-tivă, puterea legiuitoare, puterea judecătorească nu mai sunt nimic pe lingă puterea Sinodului. De astă-zi înainte, un Prelat, fie-chiar Mitropolitul Primat al ţărel, ales de Cameră, Senat şi Sinod şi întărit m scaun de către şeful Statului, va putea fi înlăturat printro simplă cabală în Sinod. Va fi destul ca o maioritate de Prelaţi să se formeze în contra lui şi să-l osîndeascâ, fără nici o regulă şi fără respectarea nici unui principiu de drept, pentru ca nimeni să nu mai aibă nimic de zis, pentr u ca Statul să-şi plece capul. Anarhia va domni ast-fel în Biserică şi întreaga ordine în Stat va fi răsturnată. In adevăr, în capul Bisericei nu se va mai putea alege acela pe care ’l va găsi vrednic ţara ; ] Camera şi Senatul vor trebui să aleagă după cum va dicta Sino-dul, pentru că altmintrelea a doua zi chiar, cu toată întărirea regală, alesul neplăcut Sinodului va fi caterisit de acesta şi nimeni nu se va putea opune, conform precedentului ce guvernul e hotă-iit să creeze. Capul Bisericei nu va putea priveghea la huna rînduialâ în sinul acesteia, pentru că imediat vinovaţii se vor coaliza şi-l vor osîndi în Sinod, fără ca cine-va să-î poată ţine în frîii. Şefii Bisericei se vor schimba la lună la săptămînă, după poftele citorva ambiţioşi cari s’ar gîndi mai mult la interesele lor personale de cit la interesele religiei şi ale ţârei. Iată roadele monstruoase ale supremului scandal pe care l-a să-l săvîrşit guvernul. Ca să ajungă aci, el nu se sfieşte să jertfească drepturile imprescriptibile ale Statului, să calce dispoziţiuni formale din legi şi să treacă peste jurisprudenţa Casaţiei. Iată, ca doc 'meni, o parte din sentinţa No. 109, din 25 Februarie 1884, a înaltei Curţi de Casaţiu-ne, secţia corecţională, în afacerea archiereuluîCalistrat Orleanu: Considerând că, de alt altmintrelea dacă autoritatea sinodală când statuează asupra afacerilor fie spirituale, fie disciplinare sad judiciare , trece peste limitele competinţel şi violează legile fundamentale ale societăţii civile sad săvârşeşte acte contrarii legilor civile, şi menite a turbura ordinea publică, acele acte sad disposiţiunl abătute ale Sinodului nu se pot anula prin recurs la curtea de casaţiune; că sub regimul lege! din 1872, Decembre 19, corectivul ce ni-1 oferă această lege e că pe de o parte ministrul cultelor, care asistă la toate desbaterile Sfintulul Sinod cu vot consultativ, are a întrebuinţa legitima influenţă ce trebue să aibă spre a îm-pedica sevărşirea din partea sfântului Sinod a unor acte abătute, nelegale sau menite a turbura ordinea publică, iar pe de altă parte, dacă totuşi Sfântul Sinod va fi săvârşit acte nelegale, unora din acele acle nu se va acorda sancţiunea regală, care e neapărat cerută conform art. 15 din legea din 1872 pentru executare de câte-orl e vorba de o disposiţiune, de un regulament al Sfântului Sinod. Dar chiar peste propriele sale acte, în această afacere, trece guvernul. Pentru simpla suspendare a Mitropolitului, guvernul a cerut sancţiunea regală. Iar acum, pentru ceva mult mai însemnat, pentru detronarea definitivă a Capului Bisericei, acelaşi guvern se dispensează de această sancţiune şi execută sentinţa Sinodului. 0 stare de dezoi'dine ca aceasta nu s’a mal pomenit. INTERPRETARE INICÂ înlesnirea nemal pomenită cu care a putut să fie detronat îu 24 de ore Capul Bisericei, ne dovedeşte că interpretarea dată legel Sinodului este inică, contrarie echită-ţel celei mal elementare, contrarie spiritului de egalitate care domneşte în legiuirile noastre, fără distincţiune. Să analisăm puţin faptele. Mitropolitul-Primat, este după Suveran, cel mal mare demnitar al Statului şi alegerea sa se face eu nişte forme, cu o pompă deosebită. încrederea pe care o pune în Capul Bisericei toată creştinătatea din ţară, se rosteşte prin voturile tuturor mandatarilor na-ţiunel din Cameră şi Senat, adunaţi In Congres. Iii asemenea condiţiunl, după ce legea a Îngrădit dar scaunul Mitropoliei cu aşa formalitate serioasă, este cu putinţă oare ca printr'un simulacru de judecată, 12 conspiratori să pronunţe detronarea Mitropolitului, fără a recurge nici la aprobarea guvernului, nici la sancţiunea Regelui? Dispositivul sentinţei sf. Sinodului, priu care trimite guvernului spre executare sentinţa sa inică, este revoltător. Dacă din nenorocire, guvernul ar admite o asemene procedare, apoi uşa conspiraţiilor este deschisă şi cele trei patru sute de voturi cari cheamă pe un arhiereii In capul unei Episcopii şi pe un episcop In capul Mitropoliei, nu vor Însemna nimic pe lingă cele 12 glasuri cărora li s’ar recunoaşte dreptul de a goni el din Biserică pe aleşii ţărel întregi. armata RIDICAREA CU FORJA MITROPOLITULUI Parchetul Ia mitropolie.—In numele lege!.—Citirea decretelor şi a sentinţei.— Komatiunile.— Sosirea d-lui I,. Uajtarglu.—Asediarea mitropoliei. — lin ineident. Sblelreteic escrocului Sărăţeanu. — Unde'! geanta cu bani, escrocule Sărătcnnu ? Plecarea mi-tropoiitn-lni.—Unde'i Mitropolitul Primat ? Parchetai la Mitropolie Mitropolia era liniştită. Afară de vr'o doul trei gazetari, nu mal era nimeni la mitropolie, etnd deodată se anunţă sosirea episcopilor Silvestru de Huşi şi Timuş de Argeş, apoi a d-lor Sihleanu,' secretar general al ministerului cultelor şi Moldoveanu, şef de biurou. Intrînd in mica sală de aşteptare, e-piscopul Timuş a strigat cu aroganţă feciorului de casă : — Vroimsă vorbim cu Mitropolitul ! Băiatul se duce în apartamentul I. P. S. Sale şi după cîte-va minute iese cu vorbele: — I. P. S. Sa e bolnav şi nu poate primi pe nimeni. —Dar trebue să-l comunicăm lucruri importante,—spune d. Sihleanu. In timpul acesta soseşte parchetul, re-prezintat de escrocul Sărăţeanu şi de d. prim-procuror Lilovicl. Episcopul Timuş spune escrocului Sărăţeanu, că Mitropolitul Primat nu primeşte şi atunci el ţipă ca un epileptic: — Trebue să ne primească, căci altfel vom intra cu forţa. In momentid acesta episcopul Timuş zăreşte pe vrednicul protoereu Alexan-drescu din Roşiori şi-l strigă cu violenţă : — D-ta ce cauţi aici ? — Slut prietenul I. P. S. Sale, —, răspunde cu blîndeţă protoereul. — Ieşi afară—ţipă Timuş,— eii sunt locotenent mitropolitan ! In numele lege! Escrocul Sărăţeanu se impacientează şi deodată strigă: — Dar, până când aşteptăm aici ? Să intrăm cu forţa ! Şi imedied se duce la uşa coridorului. Ziariştii de faţă se îngrămădesc împrejurul escrocului aşteptând emoţionaţi să vadă ce se va întîmpla. * Să trecem un moment acum la clopotniţă, unde s’a produs un incident caracteHstic. In Capitală s’a vestit că armata e la mitropolie, I). N. Filipescu ia o birje ca să meargă la mitropolie. Ajuns la clopotniţă, un individ îmbrăcat civil şi fără nici un semn distinctiv strigă : — Stal! Birjar, întoarce înapoi ! — Cine eşti d-ta de mă opreşti P îl întrebă d. Filipescu. — Slut prefectul poliţiei! ' — Nu sini dator să te cunosc, n’al nici un semn distinctiv. Mină birjar! Birjarul intră în curte, prefectul a-leargâ în urmă şi, cînd d. Filipescu se coboară strigă furios către un agent poliţienesc: — Notează numele şi adresa d-lul! * Ne intoarcem în sala de aşteptare a palatului mitropolitan. Escrocul Sărăţeanu bate la uşă şi strigă : — In numele legel, deschideţi! — şi împinge cu violenţă uşa şi intră în coridorul cel mic. A doua uşă se deschide în salonul de recepţiune. Uşa fiind închisă, escrocul o deschide tot în numele legel. In salon nimeni. Escrocul se uită jur împrejur, zăreşte o altă uşă şi cu aceeaşi formalitate o deschide. Citirea decretelor şi a sentinţei Sîntem în camera de culcare a Mitropolitului Primat. Ziariştii vreau să intre, dar primul procuror Lilovicl ’l-a oprit. O cameră mare, cu două fereşti gotice spre curte, simplu mobilată. Intr un colţ era urn pat mare negru şi în pat zăcea bolnav I. P. S. Sa Mitropolitul Primat. \ — Monaţiule Ghenadie, scoală-t? ! ţipă ou o revoltătoare obrăznicie escrocul Sărăţeanu. Parchetul se retrage în salonul de recepţie; Mitropolitul Primat, deşi bol- nav, se ridică şi se îmbracă uşor cu un antereă de culoare violetă. Atunci episcopul Timuş, fixând un minut cu impertinenţă pe bolnavul şef al bisericei romîne, începe să dea citire sentinţei Sinodului. — Nu recunosc nimic; sentinţa e ilegală, — întrerupe în mod energic I. P. S. Sa. Timuş însă citeşte înainte. D. Sihleanu citeşte apoi o notificare a ministrului cultelor, notificare pe care o publicăm la informaţii, cătră «-monahul Ghenadie» şi .pe urmă decretul regal privitor la însărcinarea locotenenţel mitropolitane de a administra eparhia Mitropoliei Ungro-Vlahiel pînă la alegerea unul Mitropolit Primat. După citirea acestor acte, I. P. S. Sa face un pas înainte şi cu mîna pe inimă spune : — Mă consider încă Mitropolit Primat, căci ilegal am fost osîn-dit. Dumnezeu va face dreptate! — Vă rog părăsiţi palatul, — strigă episcopul Timuş. — Im moment, — zbieră Sărăţeanu deschizând uşa. — Nn plee de voie de aici, căci nu vreau să recunosc legalitatea osîndci. Decretul de destituire trebue să lie semnat de M. S. Regele, care e mal mare de cît Sinodul. NTu mc supun de eît unui deeret regal sau baionetelor. Hotărîrea cu care a pronunţat I. P. S. Sa aceste cuvinte a uimit pe toţi, pînă şi pe obraznicul escroc Sărăţeanu. Sosirea d-luî Lascar Catargin In acest moment trage la scară trăsura d-lul Lascar Catargiu. Venerabilul şef al partidului conservator, care nu ştia de cele ee se petrec la Mitropolie, şi care venise să întoarcă visita Mitropolitului, se dă jos din trăsură şi vrea să iutre îu palat. Sergentul de la uşă îl opreşte şi puiu-du-i mîna în piept, strigă : — Nn e voie! — Am fost prim-mluistru al ţării şi am voie să văd pe Mitropolitul Primat, care uu poate să fie arestat. Apoi d-sa dă la o parte pe sergent şi intră îu palat. Mizerabilul escroc Sărăţeanu, care se plimba pe afară, văzînd eă d. Catargiu intră în palat strigă eu furie : — Cine a intrat? —I). JLascar Catargiu, fost prim-minisfru,—răspuude sergentul. — De ee Pai lăsat ? — M'a dat la o parte. — Trebuia sâ-i bagi tesacul îu burtă,—ţipă mizerabilul escroc, spre ruşiuea ţărel procuror general în Capitală. Intîlnind la uşa dinspre coridor pe d. prim-procuror Lilovicl, d. Lascar Catargiu i-a reclamat contra purtării brusce a sergentului. — Regret acest incident, — răspunde d. Lilovicl,—şi va fi pedepsit exemplar sergentul vinovat. D. Lascar Catargiu intră în salonul de recepţiune, unde se afla singur d. Sihleanu. Mitropolitul Primat, încuno-stiinţat de această vizită, iese din camera de culcare. — Aşi vrea să spun ceva particular I. P. S. Sale, zice d. Catargiu adresîn-du-se d-lul Sihleanu. — Sini forţă publică şi nu mă mişc de aici, replică d. Sihleanu. Mitropolitul Primat ia atunci de braţ pe d. Lascar Catargiu şi se retrag în camera de culcare. Asediarea Mitropoliei De odată palatul mitropoliei este asediat de o mulţime de sergenţi comandaţi de patru ofiţeri şi de căpitanul Brezo-ianu, procum şi de jandarmi pe jos sub comanda d-lui Căpitan Savopol. La un moment dat intrările în curtea mitropoliei sunt oprite de cîte două cordoane de sergenţi şi cite două cordoane de jandarmi pe jos. Escrocul Sărăţeanu dă ordin apoi sergenţilor să intre în palat. Era par’că invazia barbarilor. Sergenţii cu cişmele lor prăfuite intră în palat ghiontuind pe ori cine le venea în cale. Vr’o 30 de sergenţi invadară salonul de recepţie şi alţi 30 se îngrâmădeaă în coridor. Prefectul poliţiei, escrocul Sărăţeanu şi primul-procuror Lilovicl, intră în camera de culcare. Mitropolitul Primat şedea într’un colţ. Era bolnav şi palid. împrejur şedeaă d-nil Lascar Catargiu, Teodor Văcărescu, N. Filipescu, reporterii tutulor ziarelor din Capitală, etc. — Vă rog să părăsiţi mitropolia,— se adresează d. Paul Stătescu I. P. 8. Sale. — Efi nu plec de aici, de cît numai cînd îmi veţi arăta un decret regal. M. Sa Regele n’a semnat nici un decret de depunere, iar osînda Sinodului e ilegală... — Ştiă, ştiă cari sunt consideraţiunile d-tale, dar acum nu e locul să discutăm...—întrerupe prefectul Stătescu. — Ce, crezi că ai să ne ţii toată noaptea aici ?—zbiară escrocul Sărăţeanu. — Intîi să ieşiţi d-v. de aici!— continuă procurorul general adresîndu-se celor prezenţi. Nimeni însă nu l’a ascultat, ci toţi aă rîs de ţipetele epilepticului. — Să se facă cele trei somaţii spre evacuarea sălii, ţipă mojicul,procuror general. Toţi rid. — Aşa ? Nu vă supuneţi ? Să intre forţa publică,—ţipă iar escrocul. — Şi la moment camera este invadată de vr’o 50 de sergenţi, cari vroiatt să scoată lumea cu forţa. — Ce, cu forţa brutală?—strigă unii. — Să nu puneţi mîna pe nimeni, dacă nu se opune, — strigă d. prim-procuror Lilovici. — Apoi şi înainte de somaţiile d-voastre m’a apucat un sergent de piept, observă d. Lascar Catargiu. — A fost un exces de zel şi va fi pedepsit ezemplar acel sergent, —răspunde d. Lilovici. — Ba să-l lăsaţi în pace săracul, că nn el e vinovat,- replică cn blîndeţă d. Catargin. — Trei somaţii să se facă, — zbiară escrocul. — Să se facă trei somaţii, poftiţi dacă vă vine la socoteală, — observă mai mulţi. D. Lilovici stă un moment pe gînduri; nu ştia cum să dreagă mal bine prostia şefnlui săfi. — Cum să vă fac trei somaţii, cînd nu suntem sub cerul liber ? — Monahule Glienadie eşî afară,—ţipă procurorul general. — Sergenţi evacuaţi sala, — strigă d. Lilovici. Şi toţi cei de faţă, afară de Mitropolitul Primat, părăsesc camera. D. Lascar Catargiu se urcă în trăsură şi pleacă. Uu iueideut Cînd lumea eşia din camera mitropolitului cineva a strigat: — Sunteţi mal răi decît vampirii, d-lor magistraţi I Acest strigăt a fost un pretext pentru un ofiţer de sergenţi ca repede să denunţe prefectului poliţiei pe d. Filipescu. Prefectul se apropie de d. N. Filipescu şi-l întreabă: — D-ta al strigat vampiri P —• Ce zici că am strigat P — Vampiri. — Nu-l adevărat. Cine spune asta P — Da, v’am auzit eu, spune un ofiţer de sergenţi. — Minţi—strigă d. Filipescu,—am curajul faptelor mele şi de aşi fi rostit acel cuvînt n aşi tăgădui. Şi ca să vă dovedesc că nu tni-e frică, spun acum dacă vreţi ceea ce pretindeţî c am spus. — Nu e nevoe ; eu nu susţin că Dv. aţi rostit acel cuvînt. Sbieretelc escrocului S&riiţcnuu Ziarişti! sc aflai! în curte. A -proapc de seară se afla trăsura I. I*. S. Sale Mitropolitului Primat. Pscrocul Sărăţeanu apare la seară şl strigă : — Trăsura moiiaeliuliiî (>lie-midie să se intoareă imediat la grajd şi să desliautc. Vizitiu, să nu îndrăzneşti să ieşi diu grajd ! B-'scrocul se întoaree îuapol în camera I. P. N. Sale. Fereastra era deschisă şi se auzia îu curte cum zbiera I» mitropolitul Primat : — Haide monacliule mai repede, n’am vreme să aştept. Mitropolitul Primat se îmbrăca www.dacoromanica.ro 2 EPOCA 51 cerea voie ca măcar atît să-l ase să-şi ia lucrurile absolut ne-oesare. — Haide monahule Glienadie, că te ridic cu sergenţii,— sbiară banditul. Şi Mitropolitul Primat al Ro-mînieî, între sergenţi de stradă, e scos din camera sa şi împins pînă la scară. O boccea si nişte culioane i s’au pus în trăsura prefectului poliţiei. Fnde-I geanta eu bant, escroeule Nărnţeauu ? In momentul cinci banditul Sărăţeanu voia cu sila să urce pe Mitropolitul Primat in trăsura prefectului poliţiei, I. P. S. Sa observă că ii lipseşte o geantă cu bani, cu acte şi cu bonuri. înaltul prelat întreabă îngrijat de geantă. Escrocul Sărăţeanu, roşu, strigă cu tnînie : — Să-i-se aducă geanta ! E sxib măsuţa din odaie. Un minut tu urniţi, mitropolitul e impiiiN arară, t'ei de faţă se descoperă eu respect iţi I. I*. N. Ka li binccuvlntcază : — Domnul să vă aibă In ştiuta Sa pază! Prefectul poliţiei tl apucă tle braţ şi, fmplngfndu-1 tn trăsură, ti spune grosolan : — Uasă, iiu-î mai binc-euvînta, că tot acolo mergi... Plecarea mitropolitului Trdsura in care era Mitropolitul a plecat pe poarta de din dos. Stirâţeanu cu primul procuror MAloricl se urcă in altă trăsură, pe capră cu un ofiţer de sergenţi. şi pleacă după trăsura prefectului poliţiei. Cei adunaţi s 'a ti urcat în birji croind a urma celor două trăsuri. Cordoanele de sergenţi si de Jandarmi pe jos au oprit insă ieşirea; atunci trăsurile şi pietonii se îndreptară să *iasă pe la clopotniţa din faţă. IPur şl aici cordoane tle sergenţi şi jandarmi pe Jos au oprit trăsurile. — Avem ordin să nu lăsăm pe nimeni să iasă. — spune d. căpitan HSrexoianu. comun dan tul sergenţilor. — Sinfem arestaţi? strigă toţi protestând în contra a-ceslel ilegalităţi. — Vom da în judecată politia si ne rom constitui parte civilă,—strigă unii. Cinci minute a durat a-ceastă ilegalitate, pînă cind inspectorul poliţienesc tl. Iturma. a dat ordin să se deschidă cordonul. IJnde-I mitropolitul Primat ? Trăsurile ziariştilor, in goana cailor, trec prin Btu-Ievardul Marfa si strada 11 lunip pe la lila ret. Ajungi iul dincolo cu vr’o 2011 de paşi de cimitirul Serban-Vode, se zăreşte o trăsură cu patru cai* şt trăsurile prefectului rfe poliţie şi a escrocului. 0 trăsură cu patru cai aştepta aici pe Misropolitul Primat. Prefectul poliţiei invită pe „monahul Ghenadie" să se dea jos din trăsură şi-l predă d-lui Dobrescu, prefect al judeţului Ilfov, care-1 urcă în trăsura cu patru cai şi pleacă ca vîntul. In acest moment soseşte şi dr. Mendonidi, medicul de casă al I. P. S. Sale, se apropie de prefectul poliţiei şi-i spune : — D-le prefect, unde-’l duceţi? Sînt medicul Mitropolitului, pe care trebue să-’l îngrijesc fiind bolnav. Yă rog spuneţi unde-’l duceţi ca să merg şi eu. — Nu ştiu,—răspunde prefectul. * * * Uiţî-va ţărani spuneau, că o altă trăsură cu coşul ridicat aştepta şi la o cotitură, unde drumul duce spre Popeşti. In C'apitală circulă o mulţime de versiuni în privinţa monăsti-rel unde a fost transportat cu forţa I. P. 8. Na. Unii spun că I’au dus la Cernica, unde-1 vor ţine peste noapte, ca apoi a doua zi să-l ducă fu altă parte. Alţii spun că a fost transportat la mănăstirea veche şi aproape ruinată numită Nlobozia, de lingă gura Ialomlţel. Iar alţii spun că a tost dus la mouăstirea Căldăruşani. Pînă în acest inonient nu se ştie unde se află Mitropolitul şi chiar din cauza aceasta circulă o mulţime de zgomote din cele mai Îngrijitoare, Iu privinţa săr-tei triste ce I s’ar fi pregătind I. I». 8. Sale. OFOBMAţn D. Moldoveanu, şef debiuroula ministerul mitelor, a fost însărcinat de ministrul Poni cu inventarierea şi predarea dotei sfintei mitropolii în primirea locotenen-ţei mitropolitane. Ni se afirmă că acest f uncţionar a fost văsuţ citind, prin localuri publice, scrisori particulare ale mitropolitului. Din cauza grozavelor evenimente ce se petrec, a minăm pe mîine publicarea articolului de reportaj «Planurile guvernului». D. C. Boerescu a solicitat eri o audienţă la M. Sa Regele. Actele depunerii Mitropolitului Iată actele ce s’atl citit ieri Mitropo-lituluI-Primat, înainte de a fi ridicat cu forţa: Adresa Mitropoliei Mo. 2977. Cuvioase părinte, Prin aceasta ţi se face cunoscut spre a cuvioşiel tale sciinţă şi regală că sftntul Sinod In şedinţa sa de ia 22 ale curentei, a delegat pe P.P. S.S. EpiscopI Silivestru al Huşilor şi Gherasim al Argeşului, spre a’ţl lumina hotarlrea prin care eşti caterisit din treapta arliieriel şi căzut din demnitatea de Mitropolit al Ungro-Vlaliiel şi Primat al Romlniel. Conform dar acestei hotărîrî, ţi se pune tn vedere a te supune el şi a te duce la metania Cuvioşiel tale tn Monastirea Căldă-ruşanl, unde eşti dator întru toate, a fi supus disciplinei monahale. Primiţi cuvioase părinte, arhiereşti bine-cuvlntâri. Locotenenţa Mitropolitană. (ss) Iosif Mitrop. Moldovei, (ss) Partenie Dunărea de jos, (ss) Gherasim. Director, (ss) Econ. C. Enescu. MINISTERUL CULTELOR Seria C. No. 2330 din 22 Maifi 1896 XO TIFMCA MW Monachului Ghenadie Petrescu fost Mitropolit al Un gr o- V Iaht el. Vă facem cunoscut că In urma sentinţei Sft. Sinod, dată In şedinţa sa de'la 20 Maifi 1896, Majestatea Sa a bine-voit a semna decretul No. 2587, care vi se alătură In copie, prin care locotinenţa mitropolitană este Însărcinată, a continua cu girarea afacerilor Eparhiei Mitropoliei Ungro-Vlahiel plnă la Îndeplinirea vacanţei, prin alegerea unul titular, conform legel din 1872 pentru alegerea Mitropoliţilor şi Episcopilor Epar-hioţl. Ministerul voind să afle In mod precis cari din objectele aflătoare In localul Mitropoliei, aparţin personal cuvioşiel voastră şi cari sunt proprietatea S-tel Mitropolii a Ungro-Vlahiel, şi voind a face un inventar regulat şi amănunţit de toate aceste din urmă, uft invităm să desemnaţi persoana care să vă reprezinte la facerea acestei lucrări. Veţi bine-voi tot d’o dată a ne arăta dacă aţi făcut să se transporte unde-va şi anume unde vre-o parte din objectele ce se aflafi plnă acum In localul Mitropoliei. Ministru (ss.) P. Poni p. Director (ss,) Dern. Moldoveanu * CAROL I Prin graţia Iul D-zefi şi voinţa naţională, Rege al Romîniel La toţi de faţă şi viitor sănătate. Asupra raportului ministrului nostru secretar de stat la departamentul Cultelor şi Instrucţiunei Publice, No...) Am decretat şi decretăm Art. 1. Comisiunea numită prin decretul regal No. 2546 şi compusă din I. P. S. Sa Mitropolitul Moldovei şi al Sucevei, P. P. S. S. Episcopii Dunărei de jos şi al Argeşului este Însărcinată a continua să gereje afacerile Eparhiei Mitropoliei Ungro-Vlahiel plnă la îndeplinirea vacanţei prin alegorea şi numirea unul titular, contorm legel din 1872 pentru alegerea Mitropoliţilor şi Epis-copilor Eparhioţl. Art. 2. Ministrul Nestru, secretar de Stat la departamentul Cultelor şi Instrucţiunei Publice, este Însărcinat su executarea dis-poziţiunilor Decretului de faţă. Dat în Bucureşti la 22 Mal 1896. (ss) Carol, Ministru Culteler şi Instr. Publice, (ss) P. Poni. No. 2587. PETITIUNEA DOAMNELOR Agitaţia doamnelor. — Petiţinnea. — înaintarea petiţiunei. Agitaţia doamnelor Nobila iniţiativă luată de mai multe doamne din societatea bu-cureşteană a avut un rezultat splendid’, mai multe exemplare dinpe-tiţiunile ce aii circulat, au fost acoperite de numeroase semnături. Mare este încă numărul acelor daamne, cari n’au avut ocazia de a o senina, de oare-cenu mai era vreme. Iată cuprinsul petiţiunei: Petiţinnea. Sire, 0 vijelie cumplită s’a abătut de cîte-va sile asupra Sfintei noastre Biserici naţionale şi trăsnetul pa-timelor omeneşti a doborît pe capul Bisericei, în mai puţin de trei sile printr’o judecată ce n’a îngăduit nici macar îndeplinirea legiuitelor întocmiri ale aşezămintelor bisericeşti: aruneînd ast-fel, conştiinţele credincioşilor, într’o a-dincă turburare. nestrămutate în credinţa inţe-lepciunei şi a nemărginitei iubiri de patrie ce fac slava fericitei şi glorioasei Domnii a Majestăţei Voastre, îndrăznim a vă ruga, Prea înălţate Doamne, să îngăduiţi unor credincioase şi supuse, a implora înalta judecată a Regelui Lor, spre a nu lăsa să cadă jertfă capul Bisericei noastre unei oslnde ingrate, ci a se face o luminată dreptate cheseşia neştirbită a orînduelilor legiuite, pentru pacea şi mingierea conştiinţelor credincioşilor. Pline de speranţă că, de veacuri, slăvită Sfintă Biserica noastră ortodoxă, va afla o pavăză neînvinsă in părinteasca grijă a Majestăţii Voastre, Suntem Prea înălţate Doamne, ale Majestăţii Voastre prea plecate şi supuse ser re (Urmează semnăturile) înaintarea petiţiunei Această petiţiune va fi înaintată azi M. Sale Regelui. Petiţiunea va fi luminată Suveranului de d-neleLascar Catar-giu, G. Cantacuzino şi general Mânu. „EPOCA" LA IAŞI (Corespondenţă specială) * Iaşi, 21 Maifi 1896. D. Gheorghian, prefectul de judeţ, nu e de loc mulţumit de modul cum actuala administraţie se achită de îndatoririle sale. Intre intimi, ispravnicul dă curs liber supărărel sale şi, mi se asigură, nu s’a sfiit să arâte chiar şi celor de la primărie, că la alt ceva se aştepta de la actualii părinţi al oraşului. Nu încape Îndoială că d. Gheorghian are dreptate. Criticile prefectului se referă mal ales la chestia apel, în care consiliul liberala aratat o incapacitate neînchipuită. Acum de curind un oare-care domn Paianu a cerut autorizaţia primăriei ca să facă studii pentru aducerea apel în oraş. Propunerea e bine văzută în cercurile comunale înalte şi nu se ştie dacă nu i se va da autorizaţia cerută. Aceasta a iritat pe d. Gheorghian. — Iar studii, spunea prefectul, iar cheltuell! Oamenii aceştia nu înţeleg că studii s’afi făcut destule, că o soluţiune se impune. Oraşul cere apă, nu studii, cari se fac de la 1853, — de mal bine de 40 de ani! Comunicîndu-i se că consiliul a decis ca să ia apă de la abatorifl, — colectată pină acuma, vre-o 300 m. c., — şi să o aducă In oraş, prefectul a izbucnit din noii: — Aceasta e praf aruncat în ochii Iaşenilor. Două soluţiunl are dinaintea sa consiliul : ori să continue mal departe a colecta apa din jurul oraşului, prin sistemul galeriilor, ori s’o aducă de la Şiret, după studiile făcute. Trebuie să se noteze că atît studiile pentru aducerea apel de la Şiret, cît şi colectarea apel, cu sistemul galeriilor Becman, s’aft început sub fostul consiliu comunal radicalo-conservator. Şi cind te gîndeştl că fostul consiliu a fost disolvat de ministrul de interne, Fleva, pentru. . . . neglijenţă ! D. G. Morţun, care a făcut raportul pentru disolvare, are tot dreptul să cugete că nu e tocmai neglijenţă, cind acel chiemaţl pentru îndreptarea greşelelor adoptă soluţiunile fostului consiliu. * * * — *Bani, bani, bani» a spus d. Vo-lanschi. In execuţia îndreptată contra administraţiei comunale, în şedinţa de Vinerea trecută a consiliului. D. Voalnschi n’a fost în de ajuns de lămurit. La cine şi la cari fapte se referă aceste vorbe? Cine cere şi ia bani la primărieşiln ce anume împrejurări? Aceasta ar trebui s’o lămurească d. Volanschi şi sper că are s’o facă. E şi în interesul d-sale. l'ace parte din consiliul comunal şi învinuirile de gheşefturl, ce se şoptesc in public, se resfrîng şi asupra d-sale. Nu numai că nu trebuie să le tolereze, dar trebuie să le şi denunţe. Cetăţenii trebuie să cunoască cine cere şi ia bani! T * In locul căpitanului Olânescu demisionat, a fost numit căpitanul in retragere Paladi, administrator al moşiei Statului Aroneanu. Era militarilor în retragere. # Tot d-1. Volanschi a relevat scandalul ce se petrece la primărie cu numirile în slujbe. D-l V. CoroiQ, dat afară din postul de comisar comunal pentru negligenţă, e numit administrator al unei moşii a comunei. D-l Lambrino, fost administrator al u-nel moşii şi înlocuit pentru negligenţă, e numit supraveghietor la construcţia feredeulul turcesc. Comptabil la moşia Bimova a fost numit un oare-care Gh. Costin, care iscăleşte cu pecetea. Vă puteţi închipui ce compturl, bine chibzuite, are să facă un om care nu ştie să scrie! * * * D. Gh. Damaschin, membru în clubul liberal naţional, a avut durerea să-şi vadă pe fiul săâ dat afară din slujbă. Pentru această lipsă de respect din partea administraţiei, faţă cu un membru al clubului, d. Damaschin n’a jurat încă răzbunare. *** Duminica trecută, d-nil doctori Toma lonescu şi generat Petrescu, au vizitat noua clădire a abatoriulul. Distinşii vizitatori, cari erau însoţiţi d. dr. E. Puşcariu, au fost conduşi de d. G. Jocu, medicul veterinar al* oraşului. Toma Crime.—Delicte.—Accidente.—IntîmplărT. I>IN CAPITAL.!, O comoară. — Erl, pe cind se făceaţi săpăturile la noua clădire a institutului de theologie de lingă biserica Radu-Vodă, lucrătorii afi găsit In pămtnt o placă de metal iu greutate de 130 de kilograme. După toate aparenţele sejerede că acea placă este de aur, in care caz valoarea el nu e mal mică de 350.000 lei. Antreprenorul construcţiuneî a avizat imediat secţiunea de poliţie respectivă, care aţdispus transportarea obiectului la comisariat. Astâ-zl se vor face cercetări, pentru a se constata dacă lnlr’adevăr metalul găsit este de o aşa mare valoare. I>IV ŢAR.! înecat în Dunăre. — Erl dimineaţă, Şerif Husein, de fel din Isacea, lucrător pe cea-mul «Olga» care staţiona Iu portul Olteniţa, voind să iasă tn port, a alunecat pe o seîn-dură şi căztnd In Dunăre s’a înecat. Corpul nenorocitului s’a găsit ceva mal tlrzifi. Trăsnit.—O furtună colosală însoţită de o ploaie torenţială a căzut erl In comuna Epureştl din judeţul Vlaşca. Locuitorul Ştefan T. Jecu a fost ucis de trăsnet. Moartea i-a fost instantanee. FOIŢA ZIARULUI «EPOCA» 17) HEXRI GREVILLE TAINA MORTULUI Era consternată, tn adevăr, de oare-ce se vedea acuzată de către acel om grav... A-cuzală de ce? Nu ştia de-loc. Gândirea sa nu putea să ajungă plnă la odioasa bănuială ; ea credea că i se imputa o istorie de iubire care, fiind adusă la cunoştinţa lui Raymond, i-a provocat o mişcare de gelozie atât de violentă tn cât şl-a pierdut minţile. Era singura explicaţiune ce s’ar li putut găsi, şi această explicaţiune, credea ea, In ochii unul străin, părea destul de verisimilă. Dar pentru dânsa, căreia caracterul si i-nima logodnicului săii, bărbatul săfi de câteva ore, se desvăluiserâ fără rezervă In convorbirile lor, ea ştia bine că este falş, şi că Raymond nu s’a îndoit de ea ; ştia că, calomniată, ea nu putea sâ’l fie de cât mult mal dragă. Această adoraţiune fără margini 0 atinsese pe ea: erau încrederea, stiupi şi recunoştinţa, provocate prin această complectă desinţeresare de sine, cari dăduse tinerii fete speranţa de a iubi mal tArzifi la rândul s'CiV pe acela care o iubea cu atâta pasiune. 1 Nu, EsteHa nu a fost cauza sinuciderii soţului sf-0, ea era sigura de aceasta înaintea conştiinţei sale de mii de ori mtrebută. Nu-1 istorisise ea toată viaţa sa, trista sa copilărie? După cum el II deschisese sufletul său de om şi de soldat, ea nu-1 spusese istoria vieţii sale, fără dramă şi fără interes, limpede şi goală, ca un pahar de cristal ? Tot lovindu-se de imposibilităţi, sflrşise prin a crede că Raymond fusese victima unul acces de nebunie, cauzat nu de gelozie, dar de extrema tensiune a spiritului sfifi In vremea din urmă ţ alt-fel pentru ce s’ar fi sinucis el ? Această explicaţiune nu o satisfăcea de loc, dar lăsa să subsiste Întreaga mila sa şi o adlncă iubire născută din catastrofă şi muiată de lacrăml. Pentru aceasta sufletul său era în zbiiciumare, lemtndu-se de orl-ce aluziune, urlnd orl-ce vorbă In privinţa bietului mort, plîns cu atlta sinceritate. De sigur, Estella iubea mal mult pe soţul săli mort de cit îl iubise In viaţă ; afecţiunea sa, liberă de elementul pâmtntesc de care ca avusese In tot-d’a-una un fel de fr că instinctivă, se lăsa pe mormlntul lui Raymond ca o pasăre ce nu mal voeşte să se servească de aripele sale. In adtncul acestor cugetări foarte înalte şi consolatoare, tluâra văduvă găsise un fel de justificare In strania purtare a Iul Theo-doe Benoist faţă cu dinsa. O amiciţie generoasă, mal mare de cit afecţiunile ordinare, cum putea Raymond singur să inspire cu calităţile Iul cavalereşti, făcuse pe ttnă-rul om să apere pe amicul sâfi mort, să-l răslnine, dacă era posibil: Estella nu era departe de a-1 admira, cu toate că simţea o luare amărăciune, un fel de ură ascunsă contra aceluia care putuse să o bănuiască. Ea aştepta momentul In care rutina rela-ţiunilor sociale trebuia să aducă pe Beuoist la d-na Montclar, şi cind va putea să se impuie ochi or săi prin singura putere a nel vinovăţiei s, le, era imposibil ca un om ca- pabil de a fi amicul cel mal scump al lu-Raymond să rămlie nesimţitor la lumina strălucitoare a adevăratei inocenţi! Cu dispreţul unei fiinţe ca Benoist, viaţa ar fi o sarcină de nesuferit! Estella era de două-zecl de ani şi nu se îndoia de justiţia lucrurilor, această speranţă făcea să se ivească In viitorul el o lumină vagă, al cărei reflect colora uşor gin-dirile sale. Seria vizitatorilor din August Îşi făcea ba-gagele: coridoarele hotelurilor se umpleafi de colete nesuferite: coşuri de paie, instru-ments de prins peşte, cufere, geamantane toate purtlnd In litere mal mult sati mal puţin evidente cuvlntul «Saint Aubin», brodat, zugrăvit sad gravat. A doua serie, acea de Septembrie, Îşi făcea apariţiunea şi îşi aranja rufâria In cutiile golite In ajun ; nouil sosiţi se instalară la mesele comune, tntreblnd cu privirea, sa Iuţind cu un aer serios sad mulţumit chipurile recunoscute printre conme-senl. Magistratura era foarte bine reprezintată In acest an; printre rtndurile sale se strecurase şi clţl-va Începători veniţi pentru a se îngriji de înaintarea lor şi de sănătate In acelaşi timp; printre aceştia era şi An-drt* Bolvin. Era un băiat bun, foarte bine notat, plin de talent şi de fineţă, dar ca toţi aceia pe cari o ideie II urmăresc atunci cind el cred că o urmăresc succesele sale Îl zăpăcise puţin, şi de clt-va timp nu mal credea In inocenţă; dacă s’ar fi ţinut cineva de dtnsul, poate că ar fi trebuit să mărturisească că tot-d’a-una trebue să aibă la tudemlnă un al douilea culpabil In cazul cind primul este nevinovat. Duminică, după prtnz, toată colonia nouă şi ce mal rămăsese din cea veche se In- tllni pe malul măre!, se retnoiră cunoscin- Iele şi se făcură prezentaţiunl numeroase. )-na Montclar şi nepota sa, aşezată mal la o parte, privead acest mic manej cu mal mult sad mal puţin interes. Bolvin se preumbla, saluttnd ici, salutat la rîndul lui, după gradul de importanţă al persoanelor. O doamnă bine Îmbrăcată, însoţită de două fete bune de măritat, II a-dresă un surls: el se apropie şi fu pe dată acaparat. — Domnule Bolvin, d-voastră care sciţi totul, spuneţi-ne cine sunt persoanele pe cari nu le cunoascem. El descrise cu multă bună-voinţă şi cu o uşoară nuanţă de maliţiozitate, persoanele pe cari le cunoscea. D-na Barriâre era In-dntătoare, şi pe deplin capabilă de a deveni o soacră ideală; or. nimic nu poate să-’ţl dea mal mult spirit. — Dar acesta, dar aceia? El continuă. Tlnârul acesta cunoştea pe toată lumea. In fine privirea sa se opri In spre Estella şi mătuşa sa, — Dar aceste doamne? zise cea mal tl-nără dintre domnişoarele Barriârâ. Ele sunt prea departe, nu le văd bine, zise tlnărul substitut silindu-se a le distinge fără ca să fie observat. — Pot să vă spui numele lor, adaogăcea mare. Este d-na de Beaurand şi d-na Montclar, una In vlrstă mal înaintată şi cea-l’altă ttnără, foarte frumoase amlndouă şi tn dolill mare. D-na Montclar este cea tl-nără, nu este aşa? Bol viii făcu o uşoară, foarte uşoară mişcare şi se opri de a mal privi In acea parte. — Dacă sunteţi sigure de mine, domnişoară, zise el, d-na Montclar este cea ba-trlnă. — Da? Pentru ce sunt tn doliu? Ele fac parte din lumea bună, nu este aşa? — Din lumea cea bună, replică cu răceală Andre, d-na Montclar este mătuşa d-nel de Beaurand, prin alianţă, este mătuşa bărbatului sau. — D-na de Beaurand este văduvă? Aşa de ttnără? Beaurand? Cunosc acest nume... Aşţeptaţl puţin, este o istorie. D-na de Beaurand, adaose Andrâ Bolvin cu o mică nuanţă de dispreţ aproape nesimţită, este văduvă din ziua căsătoriei sale chiar. — Ah! da, ştitl-—o sinucidere... Oh! cit este de straniu... — Un accident, scumpă doamnă, zise Bolvin cu un surls Imperceptibil. Se căi pe dată de a fi adăogat acest cu-vlnt şi acest surls; dar era prea tlrziQ. (Va urma). Auunciii Răi le minerale de Balţateşti Direcţiunea exploatărel sărurilor şi apelor minerale de la Bălţăteştt, tn urma Ince-târel din viaţă a d-rulul Cantimir, trecînd asupra d-lul Dr. 1. Stamalin medic Primar al casei sf. Spiridou. Se face cunoscut d-lor Medici, farmacişti şi publicului în general, că orl-ce comandă sau informnţiune privitoare la stabilimentul balnear, se vor adresa direct d-lul Dr. Slamatin Băile Bâlţâleştl saU Piatra-N. Tot odată se aduce la cunoştiinţă tuturor că stagiunea balneară se va începe de la 1 Iunie plnă la 1 Septeinbre, JDirectiuuea. 82 30-2* www.dacoromanica.ro EPOCA 3 EDIŢIA a 3-a (Servitiul Agenţiei Romîne) Atena, 22 MaiQ. Se anunţă din Constanlinopl «Corespondenţii Politice» că corăbiile trimise In Creta aQ ca misiune esclusivâ de a protege pe naţionalii lor respectivi.—In cazul cind s’ar produce e-venimente serioase, comandanţii au ca instrucţiune, de a lua In comun măsurile ce vor crede eficace. Atena, 22 MaiQ. Abdulah-paşa va ocupa partea vestică a insulei in capul a două mii de oameni; va proclama sta, ea de asediu.—Ştirea in privinţa mo-bilisăril a două clase de rezerviştii este rein-temeiată. Roma, 22 MaiQ. Ziarele desmint svonul după care Papa ar fi primit ştirea in privinţa liberării de către Me-nelik a prizonierilor italieni. Roma, 22 MaiQ. Se anunţă diu Massauh «Agenţiei Ştefani», că la 30 MaiQ s’a procedat la Îngroparea a 1072 albi şi 30 indigeni pe clinpul de bătaie din Adua. Se anunţa încă aceleaşi agenţii că la 1 Iunie la Adua şi in alte puncte, s’aO îngropat 900 albi şi 144 indigeni. E greO de a recunoaşte cadavrele care erau cu desăvirşire despinate.—Cîţl-va prizonieri continuă să sosească. Berlin. 22 MaiQ. Reichstagul a adoptat proiectul de lege in-privinţa asociaţiunilor. Paris, 22 MaiQ. Li-nu Pierre Baudiu, radical, a fost ales preşedinte al consiliului municipal din Paris cu 54 voturi.—N’avea concurent. Moscova, 22 MaiQ. Ţarul a conferit lui Li-IIung-Tchang ordinul S-tulul Alexandru Newsky. Majestăţile I.or aG plecat azi dimineaţă la mo-năstirea Troitzky unde vor sta piuă diseară; vor lua prinzul la mitropolit. Sofia, 22 MaiQ. In cercurile politice circulara şi programul de reforme ale comitetului central macedonean publicate de ziarul radoslavist Na-rodni Prava, se consideră ca un atac in contra guvernului, asupra căruia comitetul aruncă toată răspunderea pentru pretinsa nesuficienţă a reformelor acordate Macedoniei de către Sultan. Se asigură că comitetul dispune de mijloace pecuniare considerabile provenind din străinătate. Totuşi opiniunea publică este liniştită, ştiind că guvernul nu va tolera nici cea mal mică agitaţie spre a nu compromite succesele obţinute plnă acum. Liens, 22 MaiQ. Intr'o adunare de protestare în contra ocupării Sudanului, d-nu Morley zice că această expediţie este o nenorocire pentru comunele Engliterel.—Singurul argument în favoarea o-cupâril Egiptului este că Englitera face acolo operă de civilisaţiune.»—Cu toate acestea guvernul cheltuieşte sume care ar fi necesare Sm-bunătăţirel soartel felabilor. Brema, 22 MaiQ. Reim, fochist pe bordul unei corăbii germane. care a omorit pe un matelot francez într'o mahala din Constantinopol la 1 Decembrie 1895, a fost condamnat de Curtea cu juraţi la 2 ani închisoare. ULTIME WORM ATIUNI Partidul conservator va ţine Duminică o mare întrunire publică. D. Victor Lecca, inspector Ia prefectura poliţiei Capitalei, revoltat de barbariile de a-seara de la mitropolie, şl-a dat demisiunea motivata. Aflam ca I. P. S. Sa Mitropolitul Primat al Romîniel a însărcinat pe apărătorii săi sa facă recurs în Casaţie în contra sentinţei ilegale a Sinodului. I. P. S. Sa va înainta apoi un protest M. Sale Regelui şi un manifest către poporul romîn. Astă-zî, la orele 11 şi jumătate s’a ţinut un consilio de miniştri a-casa la primul ministru. D-l Henţescu, proprietarul farmaciei naţionale din Capitală, a fost numit membru In comisiunea farmaceutică in locul d-lul Ciurea. Alegerile coonsiliulul judeţean de Teleorman, sunt fixate pentru zilele de 7, 9 şi 11 Iulie. D-l Dr. Vrabie a fost numit medic primar al judeţului Botoşani. A-seară, cîud d. Milone Lugo mireseu protesta la mitropolie, a-dfesîndu-se lui Saraţeanu, în contra ridicării cu forţa a Mitropolitului Primat, în învălmăşeala ce s’a produs, i-s’a furat o ţigareta de chihlimbar în valoare de 200 lei. Domnule Saraţeanu. unde-e ţigareta ? Birja No. 302, cu care a fost transportat in mod hoţesc I. P. S. Sa Mitropolitul Primat, sa întors azi dimineaţă la orele 11 in Capitală cu douî jandarmi rurali. Birjarul spunea că astă noapte Mitropolitul Primat al Uominiei a fost predat de prefectul judeţului Ilfov, d. IJobrescu, unui subprefect azistat de patru jandarmi rurali, cari Vait ridicat cu forţa într’o trăsură hodorogită §i au mers mai departe. ««uveriiul a hoturit sil dea fu judecată pe d. X. FilipcNcu pentru ultragiu adus prefectului de poliţie. Procesul acesta va avea o deosebită însenină Iute, lutru eft se vor discuta înaintea instanţelor judecătoreşti de către ilustraţiu-nilc baroului nostru ilegalităţile săvfrsite eu ocazia ridieărei 1. P. S.S. Mitropolitului Primat. Ziarul Dreptatea convoacă pe cetăţenii Capitalei la o întrunire puldleă Iu sala Dacia, inîine Vineri, ora 4 după a mi a zi. D. N. Fleva, D. Neniţescu şi Dr. Mendonide, procuratorii averel I. P. S. Sale Mitropolitului Primaţ, aQ cerut azi sa asiste Jla inventarierea averel mitropoliei şi sa ia apoi în paza lor averea Mitropolitului |Glie-nadie. E temere ca nu cum-va bandiţii regimului să dea un iureş în averea şefului bisericel romîne. In numărul nostru de erl am publicat o scrisoare din Bacăfi semnată de d. Cancicov, membru în comitetul naţronal-studenţesc. A-seară, d. Cancicov s'a prezintat Ia redacţia noastră, declarind şi dovedindu-ne, că scrisoarea nu e te de cit o plastografie ordinară. Considerind de nulă şi neavenită scrisoarea publicată erl, o ţinem la dispoziţia d-lul Cancicov pentru a putea urmări şi dovedi pe îndrăzneţul plastograf. CAPITALA IN FIERBERE Capitala Romîniel e cuprinsă de groază. Brutalitatea cu care s'a săvîrşit a-seară, sub comanda celui mal nedemn magistrat isgonirea din palatul mitropolitan a bolnavului şef al bisericel romîne, a zguduit puternic toate inimele, a revoltat pe toţi şi a răspindil o teroare de nespus pretutindeni. Nu s'a mal văzut atîta fierbere in Capitală. Toată noaptea, piuă în zori de zi. Capitala era în picioare, oamenii se plimba pe strade, trecea prin localurile publice, se agita şi discuta cu aprindere evenimentele petrecute. Dintre miile de oameni, cari circulau noaptea, nu s’a găsit unul singur care să îndrăznească ajus'ifîca barbariile lutSărăţeanu şi nes-fîrşitul lanţ al ilegalităţilor guvernului. * * * Să raţe an si. procuror general a fost toată noaptea păzit de patru sergenţi şi patru jandarmi pe jos eu baionetele scoase. In camera lut de dormit erau douî jandarmi. Călugării de Ia Sinod au fost de asemeni păziţi: d. Foni, care lo-cueşte la liotei Bristol, era păzit în anticameră de doui sergenţi si doui jandarmi. Toţi aceşti păcătoşi erau păziţi ea cel mal groasniel bandiţi. Toată noaptea patrule de jandarmi şi de călăraşi circulau pe strade pro-ducînd cu zăngănitul săbiilor şi cu tropotul cailor un zgomot sinistru în liniştea nopţii. * * * Azi dimineaţă ziarele se vindeau cu zecile de mii de exemplare; cetăţenii citeau cu glas tare barbariile de la Sinod şi izbucneau în protestări indignate in contra guvernului. Indignaţi de mişeliile Iul Sărâţeanu, unii spuneau. — Apoi acest om care a fost martor falş în o mulţime de procese pentru cinci lei, acesta [să facă gură în numele legel ? — Eli. vă jur pe sănătatea copiilor mei, striga unul înaintea Iul Capşa în faţa mal multora,—f-ain dat iu Aprilie trecut doui lei ea să facă mărturie falşă la tribunalul din Buzău într’un proces pe car el’am avut cu negustorul Ohiţă Ionescu. Curentul în potriva guvernului se accentuează cu atîta înverşunare, în cit pretutindeni nu auzi de cit întrebarea : — Ce să ne facem ? Cum să scăpăm de aceşti mizerabili ? Sîntem gata să facem ori-ce. Îngrozit de modul ameninţător cum se manifestă opinia publică, guvernul a îndoit toate posturile de sergenţi şi aceştia sunt înarmaţi cu revolvere. * * * Telegraful Romîn, organul mitropoliei ortodoxe romîne din Sibiu, scrie un articol despre detronarea Mitropolitului Primat, şi spune: «In capitala Romîniel se petrec lucruri, cari trebue să supere pe tot ro-mînul, care doreşte binele şi prospera-rea neamului, se’petrec lucruri urlte, şi ele se petrec cu cele mal sânte institu-ţiunl din statul romîn, cu Biserica şi cu Liga pentru unitatea culturală a Ro-mînilor. «Până cind scriem acesta despre criza în cele bisericeşti ştim numai alîta, că pe ziua de Sâmbăta trecută sfintul Sinod al Romîniel s’a întrunit din nofi în şedinţă şi cu maioritate de voturi a declarat neîncredere Mitropolitului, rugind pe guvern să intervină, să suspen-deze pe capul bisericel şi să-l dea în judecată lumească. «Urmarea a fost, că guvernul a suspendat pe Mitropolit, i’adatîn judecată, şi aceasta la cererea sflntulul Sinod, tot odată a pus şi o locotenenţâ în persoana Mitropolitului din Iaşi, Iosif, a e-piscopulul Partenie şi Timus. «Stăm în faţa unei dureroase situa-ţiunl şi de-o-cam-dată nu putem cerea nici cine poartă vina în această dureroasă afacere, nici acea, dacăe sfintul Sinod şi guvernul romîn al statului ortodox din Romlnia a luat calea cea mal bună pentru ferirea sfintei biserici de rele. «Ne exprimăm de-o-cam-dată adînca noastră mâhnire pentru cele petrecute, şi suntem în reservă cuviincioasă pînă vom primi informaţiunl exacte în această dureroasă afacere». UNDE I MITROPOLITUL PRIMAT ? Zgomotele cele mal îngrijitoare circulă în Capitală în privinţa I. 1*. S. Sale Mitropolitului. Curierii trimişi a-seară la mănăstirile Călriărusuni şi Cerniea, s’au întors azi la amiazi în Capitală, spu-ind eă la nici una «lin a-eeste mănăstiri n*a fost a-dus înaltul prelat pînă azi dimineaţă la orele O. Ca fulgerul s’a răspîndit prin Capitală această veste, şi lumea cuprinsă «le o vie agitaţie dădea zbor liber celor mai desperate presupuneri şi bănueli. Mu vom înregistra de-o eam-dată aceste zvonuri, dur somăm pe acest regim de bandiţi să ne spue unde aii închis pe Crhenadie, Mi-topolitul Craniul al Ungro-Vîahiei ? BILETIM FCONOMIC (Raportul Setnapherulul de Brăila) Ştirile din America, afară de cele din Chicago, sunt şi astă-zl mal puţin Încuia-giatoare. Preţurile sunt de asemenea scăzute, din care cauză piaţa noastră e fără nici o activitate. Vlnzătoril sunt nevoiţi a accepta preţurile oferite. Grîne de 50 libre cu 5 «/o corpuri streine s’att vîndut cu 1020—1030 frc. vagonnl. Porumb obicinuit s’a cumpărat cu 5 frc. bec. şlep, ceea-c® vine 6.50 “/o kgr. Cinquantina marfă primă 875 frc. vag. Orz şi avăzurile negligeate. POŞTA ADMINISTRAŢIEI Domnii abonaţi a cărora abonamente expiră de la 1 Iunie viitor, sînt rugaţi ca pînă la acea dată să bine-voiască, în cas de reînoirea abonamentului ce aQ, să înainteze costul pentru a nu suferi vre-o întirziere saQ întrerupţie a ziarului nostru. Stofe! Stofe ! Stofe! DE LÎSA FINĂ Pentru Costumurî si Pardessiuri Asortiment bogat. Desemnurile cele mal moderne. SE VINDE EN DETAIL PREŢURILE l lltRK El'W FltfjN * Comp. Depositul Fabricelor Reunite 20, Stratl(i Şefarî, 20 Bucureşti 93 12-8 EXTRACT DE OŢET de la FABItICA DE PRODUETE CHIMICE Bir. C. COSIARR Acest extract (lă amestecat cu multă apă un Oţet higienic, gustos şi eft iu Admis pentru consumaţia în ţară de către Cons. Sanitar Suporior Recomandabil d-lor băcani, birt aşi, administratori de moşii, fabricanţi de oţet, de murături, etc. Pentru ori-ce informaţiunl a se adresa la biurou: Str» Stnirtlan 1. Uf. OSHDÎ5VE A C-ie A u burii (Xciv-York) Vu tăişul la IIIIEAETA construită toată îu oţel, uşoară, simplă 72 şi traiuică, ultima perfecţiune 30—13 I O COMOBIJLE ŞI THEEHĂTOAMSE Din atelierele de construcţiune ale Căilor Ferate Ungare din Budapesta SINGURELE CONSTRUITE DUPĂ EXIGENTELE AGRICULTORILOR NOŞTRI Ţin la disposiţia d-lor agricultori numeroase atestate stabilind perfecţiunea acestormaşine. Apa mi.neaală purgativă, de la BREAZU, lingă, Iaşi. Această apă din ţară şi-a făcut drumul de la sine fără multă reclamă şi cu toată concurenţa apelor similare streine, dovedindu-se cu mari avantaje prin proprietăţile sale particulare şi anume : Apa de Breazu este mal plăcută la băut ai cu efect sigur, băută 1—2 pahare în interval de 1 oră; în cele mal multe cazuri ajunge 1 pahar. Apa do Breaza are efect durabil, fără a produce a doua-zl constipaţie. Apa de Breazu nu produce absolut nici o durere de stomah sau în intestine. Apa do Breazu se întrebuinţează special-mente cu succees pentru a combate: con-gestiunile obicinuite cum şi conslipaţiunile, disposiţiunile inflamatoare ale organelor principale, indisposiţiunile cronice ale organelor de respiraţiune şi circulaţiune, deteriorarea grăsimel prea abondente, boalele urinare şi formarea pietrei, haemoroidele, boalele organelor geniale la femei. Consumatorii fanatici pentru apele purgative străine, după ce afl încercat această apă de la Breazu, au părăsit pe cele străine. Apa de Breazu a obţinut la exposiţia de Bucureşti în anul trecut Medalia de aur prin superioritatea sa In comparaţie cu alte ape similare. Apa de Breazu se găseşte astă-zl In toate oraşele, atlt dincoace cît şi peste Milcov, şi merită toată Încurajarea din partea pu-blliculul. 57 12-11. Braşovul ca saison de vară a devenit din ţui în an inul căutat, din cauza temperaturel moderate, apel sărate de isVor şl a Investlţlunllor noi de frumuseţe şi utilitate publică. In acest an s’u făcut şi o bae de bydroterapie modernă şi una Kneipp. Cine dorresc locuinţe bune, «ă se adreseze la timp în Vil la Kerlsoh unde sunt «uliii «le închiriat cu tuna, cu săptăutina ni cu xiua, şi apartamente foarte elegant mobilate eu Iuîia. Restauraţie iu grădină. Vedere frumoasă din toate oamerile pe promenadă. Aer curat. Curăţenie Deosebiţi, serviciu prompt. Mobile noui, elegante. Aşternut noii. Muzică aproape în toate zilele. Nu trebue birje fiind gara o-raşulul vis-â-vis do villă. Nu se daii bacşişuri. Preţul zilnic de la 1 fl.—4 fl. Camerele împreună cu entre separat 2 fl.— Preţurile pe Jumătate de la Octombrie pînă la Maiâ. Adeveratele Ape de Vichy : Viohy-C61es-tins, Vichy-Grande-Grille, şi Vichy. Hopital suntu ia noi destulă de respăndite, In unele localităţi îndepărtate unde insă din causa cheltuelelori prea mari preţul vănzărei este ce-va mai urcat putem recommanda “Sarea comprimată de Vichy” fabricată de “Societatea de explotaţiune a produselor de Vichy” subtă controlu direct al Statului francez. Aceasta sare permite a prepara imediat o apă minerală artificiala gazosâ, care bine înţeles nu are qualităţile apei minerale naturalăinsă este multă de preferat imitaţiilor Apei de Vichy, de 6re ce conţine şi conservă cea mai mare parte a qualităţei Apei de Vichy : Vichy-Celestine, Vichy-Grande-Grille şi Vichy-Hopital 91 36-7 I)r. Ion Marienbad, Vila Columbus 95 30-8 Doctor Schneyer Fost medic intern la Clinica prof. Nothangel din Vienn. Specialist pentru boale interne. Str. Caragheorghovic'I No. 6 (Etagiul I). Consult, de la 2—4 p. m. Săracilor gratuit 101 25—5 DE VÎNZARE, EFTIN şi in contliţiunî uvuntngioase diu cauză de lichidare t loc viran, de 1200 metri pătraţi, în Strada Ingineri, colţ cu Strada Borănercu, Intrarea prin Str. Labirint 126, cu acte bune pentru credit. 1 Casă nouă construită şi loc liber de construit încă, îu strada Popa-Nan prelungită. Intrarea prin strada Lubirlnt 124, afectata Ia Creditul Fonclar pentru 6000 lei. 2 Muninl tipografice complect re- N înoltc, format mare No. 12. V. pentru mină 1 Macină litografică nouă lormat / şl motor pentru lurtia No. 8. ) 1 Maşină tipografică JVo• 8 în bună stare de funcţiune, Pietre litografice, şl diferite scule pentru litografie. 1 Trăsură veche. Se vinde in loial şi tu parte a se adresa la d. lj. GRASSIANV, Strada Şelari 8, etaju I Intre orele 8-9 dim. 12-2 p. in. şi 7-8 seara. 110 6 — 3 Casa do Sănătate Institut din noft reorganisat 51,— Strada Teilor — 51 Dirigiată de dr. Şaabner Tuduri Căutarea boalelor interne şi chirurgicale, precum şi a tutulor boalelor nervoase şi chroniee. Tratarea boalelor de piele, a boalelor de ochi, gît, nas şi urechi, a boalelor de ficat şi rinichi. Operaţiuni.—Tratamentul boalelor gynecologice; camere cu intrare separată pentru faceri, o moaşă cu diplomă locueşte in institut. Dlscreţiune.— Tratament special al syphilisulul şi a boalelor uretro-genilale. Bolnavii se pot căuta cu ori-ce medic safi specialist. Preţurile moderate, pentru angajamente lunare se fac reduceri. ConsuttaţiuuT în fie-care zi, pentru boalele interne şi syphilitice de la 10—12 p. m. Direcţiunea trimete de îndată după cerere noul prospect al Casei pe 1896. 20 100 -39 I>r. rr. lleviei Vindecă priutrTm procedeQ special, maladiile de femei precum şi cele siftlice intr’un timp foarte scurt. Blennoragia (Sculamentul) vindecă radical in 8—9 zile. Consultaţiunl de la ora 2 pină la ora 5 No. 31. Strada Carol, No. 31 Intrarea prin Strada Şelari No. 17 (Colţul). - PENTRU SaRACI CxRATIS — n-*c Doctorul Gr. A. Ţaranu Specialist în boale venerice şi ale căilor urinare. Strada Băitcei Naţionale colţ cu strada Caragorghehevici de asupra teatrului Hugo. Consultaţiunl (lela 41/, pină la 7, p. m.: pentru 1 dame de la 3—4. îoo-ii D. R. ROSETTI AVOCAT STR. BISERICA AMZEl No. 15 Qâa vîPtlfitFO Muntele BOIA Mirt? \ distr. Argeş lingă Olt şi soseaua principală a ţărel de la Curtea de Argeş la riul vadului, drum de fier Bucureşti Curtea de Aijţeş, avînd M a miorii grauid albi» şi albaştrii cum şi alte minerale de mare va-loaro. plus pădure de brazi molifţi seculari, care se vinde şi singură, asemenea se poate deschide carieră de piatră marmoră şi ţiment marmoră. Doritorii se vor adresa la d. Al. Carpenişanu bulevardul Elisabetn 18. 79 30—1 EŢ5E3S3Ea£3ÎESSSE MAX LICHTEND0RF «LA PAJ ERA AMERICANA» Grand hotel Bulevard] BCCEKE8CI Cel niaî înseninat inaga.siu de aruie din ţari» _ .Mg® ^_________________ Mare asortiment de arme de vinătoare j de tot felul, de la 60 pînă la 1000 lei bucata, celor uial renumite fabrici, Engleze,\ Belgiene şi Franceze. Arme cu două ţeve j pentru alice cu cocoaşe şi fără cocoaşe. Pusei de vîuat cu o ţeavă pentru alice şi I alta pentru glonţ. Ariue „TrIo“ cu trei' eve (două pentru alice şi una pentru glonţ). Arme Ideal Fatent lîiuumerle» fără cocoş, sistemul cel mal perfect pentru vl-nat, Fnsti «le salon de la 18 pină la 100 lei Imcata. Pistoale «le tir si duel. Carabine de apărare şi de vlnat cu repetiţie, Winchester, Colt i}i Marlin. cu 8, 12 şi 16 focuri. Revolvere engleze şl b«dgiene de toate felurile mărimile. Ori-ce urme şi revolvere vindem cu garanţie şi condiţiunea do incercare. Avem In mare cantitnte tot felul de cartuşe l’raueeze, engleze (*Eley» şi aus-triuce *Sellier » 1890 97 •lt 98 7< 5 •/.. Scrisuri Funciar Rurale . 93 X 1 93 V* 0°/„ « » Urbane . 101 — IOT % 5»/o » » Urbane . 89 89 7. 5o/o » » » Iasl . 82 V» 83 7. Acţiuni Banca Naţională. 1550 — 1555 — » » Agricola . 200 — 205 — » Dacia Romlnia asig. 390 — 395 — » S-tra Naţionala asig. 430 — 435 — S-tatea de ConstrucţiunI . 185 — 190 — Florini valoare Austriacă. 2 10 2 12 Mărci Germane .... 1 23 1 2>5 Bacnote Franceze . . 100 — 101 — » Italiene. . . . 89 — 93 — » ruble hîrtie . . <2 65 2 68 Imprimarea cu maşinale dublu-cilinârice, din fabrica Albert & C*«, Frankenthal şi cu caractere din fonderia de litere Flinsch din Frank-furl AW MARELE BAZAR CENTRAL Sub Hotel Boulevard, Calea Victoriei Anunţă pe onor. public din capitala şi provincie ca pentru sezonul de primlvară şi var! ’i-a sjsit în MARE şi BOGAT ASORTIMENT de *1AINE pentru BĂRBAŢI şi BĂEŢI cu presuri foarte efline. I J-' REMAR CAT Sta la disposiţia cntelej un foarte fnins şi bogat a'-rrli-n ent de stofe fine pentru haina de comanda efectuabile prompt şi cu preţuri reduse. Rog pe onor. public d’a visita magasinul med pentru se convinge de eftinatalea şi qualitatea bună a mărfurilor. Marele Bazar Central (sub Hotel Bulevard) 70 Calea Vietoriei 25—10 APA MINERALA „MIRCEA” I AŞI-COPOU Autorizată do Ministerul de Interne, serviciul sanitar superior cu Oficia No. 1208 din 24 Ianuarie 1895. Această apă, pe lingă că e un excelent purgativ, bună la luat şi fără a produce dureri, dar din cauza multor substanţe medicamentoase ce conţine, esperi-mentîndu-se de mal mulţi d-ul doctori, saO constatat pinâ acum că, vindecă : boalele de stomach, dispepe-sielor de diferite naturi, catarele cronicale ale stoma-chulul şi intestinelor, congec’iele, constipaţiele cronice, iperimia ficatului, boalele de rărunchi şi splină, boalele de piatră şi a căilor urinare la bărbaţi, boalele de mitră şi menstruaţiele neregulate la femei pre-cam şi alte multe boli. Deposit în Iaşi la Dl. I. S. Ionescu Tipografia Naţională, la Farmaciile D-lor Sbizewschi, Racovită (Lits-chco şi VandorI), Zwas, Jelea, Beceanu, Enghel şi Ilu-tză la drogiştil Katz, Rosenstein şi Becker. Comandele en gros şi en detail se expedieasă promj A se adresa pentru ori-ce comande şi lămuriri D-nil Mircea şi Ionescu, Iaşi strada Alexandri 11. Depozit în capitală la d. /.obol bulevardul Elisabeta, 4-3. 50 (100—24) Cea mai bună Apă Minerală purgativă ESTE ACEA DE LA BBEIAZII-Iaşi ia «l«* nur la exposiţiunea coo- şi recomandată de d-nil medici EFECTE PROMPT ŞI SIGUR D0SA MICI GUST PLÂCUT Cereţi dar numai APA BE BRE AXE care se găsesc la toţi vînzătorii de Ape minerale din ţară 47 13—13 Iiitiiul institut de plasareautorisat de guvern încă din anul 1882, recomandă institutoare, guvernante, menajere, bone de copil şi femee de casă. Acest institut este iu corespondenţă eu străinătate. M-uie Iiandaii Aleoa Carmen Sylva alăturea cu Cismegl» 74 25-10] ALBERT EKGEL SCEsna CASA DE C0NFIENŢĂ Fondată în Bucurescî în anul 1853 Bucureşti, Strada Carol, No. 37 Recomandă onor. sale clientele cit şi p. t. publicului bogatul săO asortiment de : Lămpi de sistemele cele mal bune şi solide. Maşine cu lumina incandescenta, arzind cu spirt şi aplicabile la ori-ce lampă de Petrol. Sfeşnice şi Globuri pentru grădină. Porţelanuri şi cris-taluri franţuzeşti şi de Bohemia. Recitoare sistematice pentru casă. Maşine pentru făcut ţV11 îngheţata. Maşine pentru făcut unt. Maşine pentru tocat carne. TacîmurI de Alpaca pentru masă. Vas e smălţuite indigene şi streine pentru bucătărie. Ori-ce objecte ne cesare pen.ru casă şi bucătărie. Paturi de fler în tabli şi vergele. Mobile de fier. Scaune de paie. Colivii pentru Papagali şi Canari. Felinare şi coroane pentru morminte. Maşine pentru spălat şi stors rufe Băl de scăldat. Băl de şezut. Aparate de duşi. Muşa male şi Linoleum. Petroliu indigen 1-a calitate decalitru lei 3,50 franco la domicilii. Uleia de rapiţă dublu rafinat. Atelier pentru reparaţie şi comenzi pentru ori-ce articole de mett'l. Serviciu prompt şi preturi moderate se garantează 09 25—11 CIMENT PORTLAND DIN FABRICA I0AN G. CANTACUZINO, BRĂILA REPRESENTANT GENERAL PENTRU ROMÂNIA T. ZWEIFEL BUCURESCÎ, Calea Moşilor, 31. SI LA URLI ALE LE SALE GAL Aţi. — Strada PresseT, No. 20 IAŞI. —Strada de Jos, No. 24 25—23 HI) SEP ■ Sâ-şl comande cine-va Haine pîna nu vizitează renumitul Magazin BAZABUL REGAL, casa de încredere, unde sosesc succesiv colosale transporturi de stofe şi haine, lucrate cu o rară eleganţa. BAZARUL REGAL Casă de încredere Tocmai în faţa Prefecturel Poliţiei Capitalei (25-19) A V I S Fac cunoscut că mal mulţi agenţi de la alte fotografii, ca să facă mal lesne a-bonamente profiita de ocazie şi spun că sunt de la mine, de aceea rog pe onor. mei clienţi ca la facerea unul abonament să observe bine dacă chitanţa poartă firma L. Vaismau Cunoscuta Fotografie aranjată sistem ă la PARIS care s’a mutat din curtea oca marc. peste drum In casele cele noul, Calea Rahovel No. 3. unde a fost Hanul Golescu în rinei cu biserica Doamna Bălaşa. (77) (30-6) TINCTURA INSTANTANEE NIOKITINA Pentru a da părului culoarea neagră, eastanie, brună. 25 (îclle lîWres Paris. — 6, Avenue de l’Opere, 6. — Paris. Re găseşte de vinzare la toate farmaciile prin-pale. ao-24 ALBEllT BÂER BUCUEESCÎ, Strada Numa Pompiliîi No. 7 LITO-TIPOGRAFIA Specialităţi: Cărţi didactice, hărţi geografice, caete de caligrafic şl desemn, nvrage ştiinţifice Ilustrate, etichete pentru tot fe-flil de industrie şi comerciă. Asemenea şi comp-turl, hîrtie pentru scrisori, plicuri comerciale etc. etc. Fabrica do CartETVrr A I.ITV.A- Esenţă pentru gură şi PULBERE VEGETALĂ PENTRU DINţl ale doctorului S, K 0 N V A Sunt două dentifrise recunoscute în ţară şi in străinătate ca cel mal bun pentru conservarea dinţilor, curăţeniei şi hi-gienel gurel, dindu-I tot odată un miros plăcut Preţul: un flacon Dentalină fr. 2,50 Pulbere de dinţi, fr. 2. Deposite : la Iaşi la Farmncia Fraţii Konyu ; la Bucurescî la Farmaciile F. W. ZUrnor, şi F. Bruss ; la Drogueria I. Ovessa şi la Parfumeria „Stella*. 48 (25-20) —— SON 61, Strada Şlirbei-Yodă, 61 IN FABRICA LUI PA’IL MILKER S ăseşte in tot timpul un Mare Asortiment ARTICOLE DE V01AGIU SACI CU NECESAIRE DE T0ILETA do la -iO piuă la 350 Iei Articole de PLUŞ gata fi de comandă Bucureşti, 61, Strada Ştirbei- Vodă, 61 (30—10) No. 14, Strada Carol I, No. 14, In Bucureşti Cataloage pentru sesonul 1896 cu preţuri scăzute se trimit la cerere franco la domiciliu. MARE ATELIER CU MOTOR pentru repararea şi reconstruirea a ori-ce Yelocipede cu garanţie, fie Yeloclpede de ori unde cumpărate |{i/occrc« ///titioanelor fanottale tiuita nei-ee ilene*»im. 26-23 REPRESENTANT GENERAL PENTRU TOATĂ ROMlNLA I. LOUI8 KL1NCFER HtJUUHESTl ni IA.SI Vindecă toate afecţiunile de stomach (50-25) bucurescî.- Tipografia .— Strada Clemenţei, No. 3. www.dacoromanica.ro