SEKIA n.—ANUL II, No. 160. f' SSBBBB NUMĂRUL 10 BANI Ediţia a treia MARŢI, 21 MAIU 1896. NUMaRUL 10 BANI A BONA MEITKLK Încep la 1 şi 15 ale fle-cărelluni şi se plătesc tot-d’a-una înainte In Bucureşti la Casa Administraţiei In judeţe şi streinătate prin mandate poştale Un an în ţara 30 lei; în streinatate 50 lei Şase luni ... 15 > > » 25 > Trei luni . . . 8 » ► » 13 » Un număr în streinătate 30 bani MANUSCRISELE JNU SE ÎNAPOIAZĂ REDACŢIA 3-STRADA CLEMENŢEI—No. 8 iHVICIURILE Iu Bucureşti şi judeţe se primesc numai la Administraţie In streinătate, direct In administraţie şi la toate oficiile de publicitate AnunciurI la pag. IV....0.30 b. linia » » » III.......2.— lei » » » * II .... . 3.— » » Inserţiile şi reclamele 3 lei rindul| Un număr vechiu 30 buni ADMINISTRAŢIA No. 3 - STRADA CLEMENŢE! - No. 3 JUDECATA SINODULUI PROTESTAREA MITROPOLITULUI EVLAVIA D-LUISTURDZA S’ar pfirea ca oamenii aceştia — natural că e vorba de colectivişti— sa poarta anume ca sa fie dovediţi de şarlatani chiar cînd e vorba de cele mai intime şi curate sentimente. După chestia naţională, iata-I ca arată cine sunt şi în cea religioasă. Cine nu ştie parada care fac liberalii de religie, de credinţele lor religioase, de prestigiul bisericel ’? «Religia strămoşilor noştri» este o trasa liberala. «Şcoala şi biserica» este o altă trasă liberală. De cîte ori colectiviştii aQ putut prinde ocazia de a se da apărătorii religiei şi al clerului, s’au arătat cel mal clericali şi mal devoraţi fii al bisericel. Cine nu îşi aduce aminte cîte torente de lirism religios şi de blesteme ortodoxe nu aQ făcut colectiviştii să curgă prin întruniri, în Parlament, etc. cu prilejul legel clerului a d-lul T. Ionescu.? In special, d. Sturdza este cunoscut pentru bigotismul său. Acest mic şi mărginit om de stat nu este în stare să vorbească două cuvinte fără să nu invoace numele lui D-zeQ, fără ca să nu vorbească de religie, de biserică^ de cler. Toate actele lui publice şi private poarta întipă-rirea celui mal îngust fanatism religios. Cîte o dată, te întrebi dacă nu e mai bun de călugăr de cît de prim-ministru. El bine, acelaşi partid în frunte cu acelaşi om, ne dă— în cazul Mitropolitului Primat — dovada cea mal pipăită că la el sentimentul religios şi bisericesc este o simplă manoperă politică, este o adevărată comedie şi că, cînd e vorba de politică, de răsbunare şi de afaceri, nici sentimentul religios, precum nici cel naţional, nu preţuesc doul bani. Căci este vădit lucru, că un guvern adînc credincios şi adînc pătruns de respectul şi iubirea pentru biserica nu ar fi procedat precum a procedat guvernul colectivist. Abuzuri în biserică au existat de când a existat o biserică socială, iată din nenorocire adevărul. Această fundamentală instituţie sociala ori cât ar avea caracterul divin, nu e mal puţin pămîntească, şi ca pămîntească este supusă la toate slăbiciunile naturel omeneşti. Ceea ce însă a deosebit toţ-de-a-una pe adevăraţii susţinători şi închinători al bisericel, de acel cari îşi fac oare cari rezerve în aceasta privinţă, este că pe când cel din urmă au căutat sădea la iveala scandalurile şi abuzurile, cel dintîl tot-de-a-una au căutat să le înnăbuşe, să le aplaneze, pentru prestigiul şi respectul bisericel şi al religiei. Dacă societatea laică chiar religioasă şi credincioasă, a căutat sa lovească în autoritatea bisericeasca, aceasta a făcut-o numai când s’a ivit collict între puterea temporala şi cea spirituală. In colo autoritatea laică adînc religioasă nu a încercat şi nu are nici un motiv a încerca să scormonească mizeriile pe cari mantia mitropolitana le ascunde de multe ori. Ea colectivişti lucrurile să petrec alt-fel. Pentru a avea un loc vacant de primat, spre a-1 ocupa cu o cre- atură liberală, colectivişti sunt capabili să deştepte patimi în sînul bisericel, să compromită această instituţie la care el pretind că se închină, să transforme Sinodul şi altarul într’un cîmp de luptă e-lectorală liberala. Noi am spus-o şi o repetăm, nu facem din chestia Mitropolitului un caz nici politic, nici de persoane, prin urmare glasul nostru nu poate fi bănuit de interesat. Aceasta însă nu ne împedică de a constata şi în această ocazie şarla-tania colectivistă, lipsa de respect pentru biserică. Şi în aceasta ocazie sistemul de a da afară tot ce nu e colectivist, pentru a fi înlocuit cu creaturi de ale lor, se vede aplicat şi în biserică ca şi în toate cele-l’alte instituţii ale Statului. S’aQ votat legi pentru a se da afară generali din armată, s’aQ făcut altele pentru a să scoate profesori inamovibili de la Universitate, s’au votat legi personale pentru a să goni membrii inamovibili de la cea mal înaltă curte de justiţie, pentru ce biserica ar fi fost cruţată de sistemul cotropitor colectivist ? Era neadmisibl pentru colectivişti ca să nu caute a da a fără şi pe Mitropolitul Primat. Şi cu toate acestea, aceşti şarlatani fac protestări înfocate la fie care ocazie: ca el oameni mal iubitori şi mal respectoşl în ale bisericel nu există ! In contra P. S. S. Episcopului Dunării de jos, Partenie, aducem pe a noastră răspundere acuza-ţiunea de imoralitate. Cerem darea în judecată a lui Partenie şi cerem ca să fie ascultat ca prim martor d. Dim. Sturdza, preşedintele consiliului, care să jure dacă nu are în posesiunea sa o fotografie obscenă înfăţişînd pe Partenie împreună cu o călugăriţă care a fost făcută stariţă într’o mănăstire din Dobrogea de Episcopul Dunării de jos. PRESIUNI SI CORUPTIUNI NT ii mai e o taină pentru ni-uienî, ea I*. S. S. episcopul Iernii im «le Roman, tară al căruia iot nu se putina «la in judecată şi suspenda Mitropolitul Primat, era unul «lin prelaţii trei mai «le-votaţi I. P. S. S. Piuă in ajun, episcopul a stat in gazdă la Mitropolie şi a prîuzit la masa Mitropolitului. CI vădit că, pentru a-1 hotărî să tră«lcze pe Mitropolit, guvernul a trebuit să tacă presiuni grozave asupra episcopului «le lloiuan şi să uzeze poate eltiar şi «le «‘orupţiuuc. Asimiem-a mijhiace mizerabile tntrebuiuţează guvernul acum pentru a despărţi de mitropolit pe vicarul său, arhiereul Alton IMoicştcauul ; totul ti pus iu miş-care spre a-i cîsiiga votul pentru osindirea mitropolitului. Piuă şi ini«'a minoritate «le 4 prelaţi, cari au rezistat piuă a-«‘îiiii «‘omplotului urzit «le guvern. supără pe <1. Nturdzn şi pe c«mipli«‘li săi. Atît «le mult simte guvernul că s'a descoperii şi că viol«‘nţa sa e înţeleasă «le t«»ată lumea, în <*ît fac«‘ toate mişeliile pentru a-şi asigura uuanimitati‘a iu Sinod. LA MITROPOLIE Consiliul jurisconsulţilor.—T,a Sf. Sinod. — Apărarea Mitropolitului Primat. ţ'onniliiil jurisconsulţilor Agitaţia în public creşte mereu şi nu mai e în Capitală om cu bun simţ care să nu fie revoltat de şirul ilegalităţilor comise de guvern în unire cu cîţi-va prelaţi. Tn timpul acestei agitaţii, fruntaşii baroului din Capitală ţin dese întruniri la Mitropolitul Primat pentru a-l apăra de infamiile ce se pregătesc. A-seară consiliul de jurisconsulţi s’a întrunit din nou la Mitropolitul Primat, cu care a lucrai timp de mat muUe ore. tuţional, nu poate avea nici o răspundere pentru actele guvernului săQ, dar putem afirma că, tocmai din cauza de-osebirel de credinţă, Regele a rezistat multă vreme intenţiunilor guvernului şi că numai cu mare neplăcere a semnat decretul pentru suspendarea Mitropolitului. înfierăm cu cea din urmă energie mizerabilele manopere ale guvernului. Atragem atenţia el ti t orilor asupra Kneielieeî pe care I. I*. S. S. Mitropolitul Câlienatlie a adresat’o tuturor preoţilor şl drept credincioşilor creştini, enciclică pe care o dăm gratuit în supliment. 0 ŞEDINŢA MEMORABILA Monitorul Oficial a publicat ieri sumarul şedinţei de la îl Maifi a S-tulul Sinod. Dacă de la I Maiu, cînd s5a deschis sesiunea, şi piuă la 17 Sinodul n’a putut ţine şedinţe şi n’a lucrat nimic, în şedinţa de la 17 Maiu a făcut însă minuni. E colosal, ce s’a lucrat în această şedinţă de cîte-va ore. O simplă enumerare de ce s'a făcut în acea zi va lămuri pe cititori: După apelul nominal şi aprobarea sumarului ultimei şedinţe a sesiunii de toamna trecută, s’a ales biuroul ; s’au făcut comunicările : 4 petiţiiml, 40 de adrese ; s’a citit actul de acuzare ; s’a citit şi s’a votat cu bile propunerea de dare in judecată şi suspendare a Mitropolitului şi de instituirea unei locotenente mitropolitane ; s’a ales delegaţiu-nea care să facă cele trei chemări ; s’a destituit şi înlocuit personalul cancelariei S-tulul Sinod ; s’a desaprobat şi ridicat pedeapsa dată de Mitropolit la patru archierel ; s’a citit şi discutat un proiect de regulament pentru aplicarea art. 9 din legea Sinodului; s’a ales o comisiune pentru studiarea acestui proiect, care şi-a şi făcut şi depus raportul care s’a aprobat şi proiectul s’a votat; s’a discutat şi s’a hotărît să se facă mitropolitului la 18 MaiQ întîia chie-mare ; s'a încuviinţat a se acorda diurna cu începere de la deschiderea sesiunii. Toate acestea s’au făcut în 3 şi jum. ore, de la 11 a. m. pînă la 2 şi jum. p.m. Cine ştie cum lucrează Sinodul de o-biceî, cine îşi dă cont de însemnătatea actelor sâvîrşlte în această memorabilă şedinţă, nu poate, în faţa acestei enorme activităţi, să nu capete convingerea că toate aQ fost dinainte ticluite, în conciliabule secrete. E destul să amintim că în trei ani S-tul Sinod n’a fost în stare să facă un regulament pentru aplicarea art. 9 clin legea sinodală, iar acum l-a făcut într’o jumătate de oră. In urma şedinţei de la 17 MaiQ, e vădit complotul urzit de guvern în înţelegere cu prelaţii grevişti. Sinodul cel legal nu se aduna, cu tot Mesajul regal şi cu toate convocările. Dar se întrunea un alt Sinod, extra-le-gal, conspirator, revoluţionar, care pregătea totul pentru ziua cea din urmă. Cu durere o spunem, am avut de la t Maiu pînă în noaptea de 16 un club jacobin bisericesc. Şi nu e de mirare, cînd sunt liberalii la putere şi se amestec în Biserică. NUMIRI iN MAGISTRATURI Credeţi poate că este o glumă, o păcăleală de I Aprilie. Nu, e lucru foarte serios: D-nu Spi-ridon Stătescu, fratele Ministrului şi d-nu Zenide, au fost numiţi membrii la Curtea de Apel, unul în Bucureşti, cel-l’alt la Galaţi. Cînd decretele vor apare în Monitorul OfUdal, va pufni de rîs toată magistratura ţârei de la apus pînă la răsărit. Spiridon Stătescu, Zenide, membrii la Curte, cînd locul lor ar fi intr’un stabiliment de idroterapie cu sticluţa de bromur de polassium in raînă în loc de coduf civil! Cu un isteric în capul departamentului justiţiei, nici că ne puteam aştepta la alt-ceva de cît la preschimbarea Bătăturilor de justiţie din Bomînia în nişte case de sănătate sub conducerea unul medic alienist. R emilie să întrebăm acum cînd vine rSiidul lui Allmlescu şi Nicu Meţ să fie puşi in capul unul Tribunal pînă îşi vor îndeplini vechimea spre a trece la Curte. T.a Sf. Sinod După mal multe discuţiunl, consiliul de jurisconsulţi a decis ca astăzi dimineaţă la orele 8 să se instaleze la Sinod. D-nii Mîrzescu, Disescu, Ceaur-Aslan, P. Grădişteanu, N. Fleva, etc, vor pleca de la Mitropolie împreună cu I. P. S. Sa. In momentul cînd scrim aceste rîn-durl nu putem şti dacă Sinodul va merge cu intoleranţa şi ilegalitatea pînă la a respinge din sală pe apărătorii Mitropolitului. In cazul cînd prelaţii vor face şi aceasta, advocaţii se vor retrage protestind, în frunte cu I. P. S. Sa, care va depune înaintea Sinodului a-părarea sa. Apărarea Mitropolitului Primat In apărarea sa, la care a lucrat cu concursul celor mai eminenţi avocaţi, Mitropolitul Primat zdrobeşte toate acuzaţiile formulate în potriva sa în actul de acuzare. Apărarea s’a redactat a-seară, s’a tipărit astă noapte şi azi se împarte în mii de exemplare gratuit in Capitală. SISTEM CUNOSCUT Se ştie de mult că liberalii, cînd văd că opiniunea publică se ridică puternic împotriva lor, împing mişelia pînă acolo In cît aruncă asupra M. S. Regelui răspunderea ticăloaselor acte pe cari le săvirşesc. Aşa aQ făcut în nenumărate rîndurl, aşa fac şi acum în chestiunea Mitropo-li tulul-Primat. De cîte-va zile deja, agenţii colectivişti răspîndeaQ prin mahalale zvonul că Regele e răspunzător de tot scandalul ce s’a stîrn't, pentru că vrea să slăbească Biserica ortodoxă folosul în bisericel catolice. Nu ne închipuiam însă că această veche apucătură colectivistă îşi va a-răla urechea pînă şi intr’un ziar al partidului liberal. Lucrul s’a înlîmplat totuşi. Romînul, ziar ultra-guvernamental de eită-va vreme, a publicat următoarele in pagina I a numărului săQ apărut a seară: AIIEhTECUL COROANEI Regele a subscris decretul de suspendare a P. S. Sale Mitropolitului. Prin aceasta P. S. S. Mitropolitul a fost seos din toate gradele şi n’a rămas de cît un singur călugăr. Or, Majestatea Sa Regele e catolic şi ca atare amestecul M. Sale In o chestie aşa de gravă a bisericel creştino-ortodoxe devine cam delicată. E regretabil faptul degradărel I. P. S. Sale Mitropolitului Primat Ghenade, care a avut onoarea şi fericirea de a boteza şi da ţărel noastre pe primul Hohenzolern creş-tin-ortodox. Acela care a introdus Iu familia ortodoxă e Parol 11-lea, va fi exilat la mănăstirea ecu ca un simplu om ordinar, pentru nişte aşa zise fapte comise înainte de a da sfinţirea nepotului Regelui Carol 1. Protestam din toate puterile noastre contra acestei noul infamii a guvernului, care prin unul din organele sale caută să se scuture (le răspundere a-runclnd-o asupra Regelui. Nu numai că M. S. ca Rege consti- www.dacoromanica.ro SI BLAMATÎ SI Tribuna din Sibifl, organul partidului naţional romîn de peste munţi, publică un al douilea articol, sub titlul de mal sus, a-supra rezultatului dat de congresul Ligel. In acest articol, din care extragem următoarele pasaje, Tribuna analisează purtarea membrilor fostului comitet, cari se în-căpăţinează a nu ţine seamă de votul de blam ce i-a dat Congresul. După ce explică confuziunea voită pe care membrii fostului comitet o pun între cestiunl de încredere şi cestiunl personale, Tribuna zice: D-nil aceştia nu se lasă a fi impresionaţi de toate «nimicurile». Un vot de blam e pentru d-lor floare la ureche. După ce le-ai dat vot de blam, d-lor aşteaptă să-'I dai şi de spate afară ! Solizi bărbaţi !... Nu-’i voeşte Liga?—0 voesc ei! Dar ’I am întreba : în definitiv, pentru ce o voesc ? Pentru ca să o paraliseze ? pentru ca să dea circulare secţiunilor din ţară ca să se ţină în reservă şi să-’sl suspende activitate» de oarece «conflictul dintre Romînl şi Maghiari e pe cale de a se aplana?» Pentru asta?!— Apoi, să ne dea voe comitetul blamat, aici avem şi noi cuvîntul. Conflictul dintre Romîni şi Maghiari nu se va aplana pentru aceea că d. Sturdsaţţa venit la putere. Noi avem aici cererile şi postulatele noastre ; noi susţinem aici o luptă grea pentru conservarea noastră naţională. Şi cită vreme postulatele noastre nu vor fi satisfăcute şi cită vreme pericolul desnaţionalisăril noastre va fi în fiinţă, nouă nu ne poate veni din Bucureşti, nici de la consorteria Sturdza—Brote—Slavici—Bianu e tutli-quanti, nici de la nimeni altul, decretul aplanării conflictului nostru cu Maghiarii. Pot d-lor să-şi aplaneze conflictul în care d-lor s'aă pus cu guvernul maghiar pe cînd erau în oposiţie şi cînd, pentru ca să vie la putere, agitau chestia naţională intr'un chip supărător pentru cel din Budapesta; pot să le mal ceară scuse, cum le-au mal cerut. Asta’i priveşte pe d-lor,—şi lumea o să judece asupra demnităţii sad lipsei de demnitate ce este in asemenea conduită. Dar să traflee d-lor cu chestia naţională, să o aducă spre injunghiare pe altarul şovinismului maghiar şi să ne vîndă pe noi de dragul budgetului d-lor: asia nu se poate, pentru că noi nu o voim şi pentru că dacă pe d-lor binefacerile budgetului Ia care au ajuns cu acest preţ ruşinos ’l-au infrînat, pe noi temniţele şi prigonirile nu ne-au infrînat şi nu ne vor înfrânge, ci datoria de Romînl ne va face să stăm şi pe viitor, tot aşa de neclintiţi, la locurile noastre. Ear în lupta noastră, dacă nu mal putem conta pe sprijinul d-lul Sturdza şi creaturile sale, luăm act şi trecem înainte, siguri că vom avea tn schimb sprijinul şi aprobarea tuturor Romînilor cari mai au încă noţiunea de demnitate şi de mândrie naţională. De aceea zădarnic se ţin d-lor tirîş grăpiş să aibă Liga in stăpinire, pentru ca să o poată mai bine ucide. Noi suntem siguri, că fraţii noştri de peste munţi vor avea tăria civică de a nu lăsa a-ceastă instituţie in ghiarele unor oameni, cari fac din toate negustorie şi-şi bat joc de cele mai sfinte sentimente ale noastre ; noi suntem siguri, că el vor duce lupta pînă la sfârşit şi vor face ca Liga să răspundă cu adevărat scopului în vederea căruia a fost înfiinţată. Dar chiar dacă nenorocirea ar face cu clica de intriganţi şi de traficanţi, cari, cu tot votul de blam, vor să aibă Liga in mână, ca să o înăbuşe de dragă ce li-e, iar pe noi să ne dea legaţi de mină şi de picidre duşmanului nostru secular, noi tot nu vom desarma, noi tot nu vom înceta lupta, iar neprihăniţii patrioţi Sturdza-Brote, etc. tot nu vor avea satisfacţia de a vedea «conflictul dintre Romînl şi Maghiari aplanat» pentru budgetul domniilor-sale ;—ci noi vom continua a ne face datoria, chiar dacă loviturile ce amintita clică ui le-a «lat piua acum s’ar înteţi, chiar dacă am avea de luptat atît cu Maghiarii, cît şi cu «societatea romtnă de exploatare naţională*, a oarei a cea mai iualtft cx prettiuue cote domnul Dini. Miurdza. INCiPJtTiNATi 2 EPOCA Pentru a fi nepărtinitori, trebuie să recunoaştem că în afacerea cu Mitropolitul d. Slurdza a fost cel mai cuviincios dintre miniştri şi cel care s’a unit cel de pe urmă la cererea ameninţătoare a lui Partenie de a se da în judecată Mitropolitul. D. Stătescu a fost cu desăvîr-şire ignobil in această afacere. Cit pentru d. Poni, s’a purtat ca un bandit ameninţînd pe episcopii şi arhiereii cari aveau scrupule de a se rosti în contra Mitropolitului. Ast-fel episcopii cari zilnic steteau la masă la Mitropolit au fost terorizaţi în cit au fost nevoiţi să osindească pe Primatul bisericei noastre. In cursul zilei de ieri un marc număr de cetăţeni fruntaşi din Cupitală au depus cărţile lor de vizită la Mitropolitul Primat. I. P. S. Sa n’a primit pe nimeni, de oare-ce toată ziua pînă seara tîrziu era ocupat cu redactarea memoriului său de apărare. * * * Consiliul de jurisconsulţi a lucrat la Mitropolie de dimineaţă şi pînă seara la orele zece. In timpul acesta numeroşi protoerei şi preoţi s’aii adunat în sala de aşteptare a palatului mitropolitan. * * * I. P. S. Sa a primit peste patru sute de scrisori şi telegrame de protestare în contra guvernului, din toate părţile ţării. * * * întreaga poliţie era mobilizată astă noapte cutreertnd toate mahalalele şi localurile publice pentru a ameninţa şi teroriza lumea să nu vie azi dimineaţă înaintea Sinodului. Mai mulţi comisari, agenţi secreţi şi a-genţl colectivişti au rupt sute de afişe pe cari le distribuiau vînzătorii de ziare. DOU/I ARESTĂRI ILEGALE Poliţia a arestat aseară în mod arbitrar pe douî cetăţeni, anume d-niî Marinescu Misail şi Florian. Arestările s’au. făcut numai pentru motivul că aceşti douî cetăţeni au împărţit nişte afişe publicului. Brutele poliţieneşti nu s’ati mulţumit numai cu atât, ci au maltratat în mod barbar pe victimele lor. Prostetăm în contra unor procedări de felul acesta, cari s’ar justifica cel mult dacă s’ar exercita în contra unor escroci de speţa prefectului de poliţie, fostul paşă de la Tulcea. Şi dacă nu va înceta, îi făgăduim că nu ne vom mărgini a protesta, dar vom şti să ne apărăm în contra Ini si să-l punem la rezon, pe el şi pe toată poliţia lui. Un redactor special al ziarului Figaro a sosit ieri în Capitală pentru a raporta ziarului sfiti ultimele evenimente în chestiunea naţională şi in a I. P. S. Sale Mitropolitului Primat. Prinţul Dim. Ghica, preşedintele Senatului, întrebat erî la curse ce crede despre scandalul din Biserică, a zis: — Nu’mi stricaţi ziua vorbin-du’mî de aceasta; e ignobil. Ieri s’a inaugurat în tirguşorul Pechea din jud. Covurlul noul spitai judeţian. La inaugurare aQ asistat un mare număr de ţărani. Spitalul are 50 de paturi. Sîmbătă 25 Maia, la orele zece, morarii din Moldova se vor întruni în congres la Focşani, în sala de recepţiune a Palatului Municipal. La ordinea zilei va ti cestiunea avan-tagiilor ce urmează să se dea industriei morăritulul din partea Statului. Prefectul judeţului Suceava, d. Gh. Sofia, sosind în Capitală s’a plins alaltâ-erl d-lul Stolojan in contra d-lul Gogu Cantacuzino, care a înlocuit pe toţi funcţionarii casieriei generale din Fălticeni cu oameni străini de oraş şi de judeţ. Din cauza apariţiei epizootiei de febră aftoasă în judeţele Constanţa şi Brăila, s’a oprit exportul în străinătate al vitelor cornute mari şi mici, al ri-mâtorilor şi productelor animale brute. Ieri aQ apărut în Monitorul oficial, decretele prin care d. Papiniă este numit ministru plenipotenţiar la Belgrad şi d. Alexandru Gliika Brigadir agent şi consul general la Solia. Buletin economie (Raportul Semaphorului de Brăila) Braila, 18 (30) Maid 1896. Piaţa noastră astă-zl foarte calmă. S’aft făcut clte-va transacţiunl cu preţuri ceva mal reduse. Grîu marfă bună de 58*/*-— 59 libre cu 7—8°/o corpuri 6trăine s’a vlndut cu 1025 pînă la 1030 fr. vagonul. Porumb Galfox marfă bine uscată s’a plătit cu 670—685 fr. vagonul variind după calitate. Orz s’a tratat cu 780—790 fr. vagonul. Secara cu 710 fr. vagonul. Sport Ultima zi a întrunirel de primăvară a fost cea de erî. Este incontestabil că a fost cea mal frumoasă şi cea mal interesantă. La ora 2 şi 30 s’a alergat Premiul Paşcani, 2000 lei, distanţă 2200 m. 5 cal înscrişi: «Ravachol» al d-lul Ma-rescu; «Sa grandeur» a d-lul A. Marghiloman; «Loto» şi «Fedora» a d-lul Bădescu; «Babiole» a d-lul C. Mieleseu. Plecarea a fost foarte bună, toţi concurenţii afară de «Loto» care a fost retras, aQ plecat Împreună ; la 300 m. «Sa grandeur» a luat capul plutonului pe care l’a ţinut piuă la potoă, bâtîud uşor pe «Ra-vachol, cu 3 lungimi, care ajunge al douilea. La pari mutual «Sa grandeur» a raportat 28 fr. pentru 20 şi 7 pentru 5. La ora 3, Premiul Volant, 2500 lei, distanţă 2400 m. 6 Cal înscrişi: «Florin şi Berthe II» al d-lul Al. Marghiloman ; «Bamboche» a d-lul Bădescu ; «Farceur» a d-lul Marăscu ; «Ware-Riot» şi «Daisy-Bell II» al d-lul Căpit. Pâianu. Florin, Daisy-Bell şi Farceur afl fost retraşi.—De la început «Bomboclie» pleacă în cap urmat de aproape de Ware-Riot. La intrarea In linie dreaptă Bamboche lasă departe plutonul şi Berthe II cearcă să Întreacă pe Ware-Riot, dar în zadar. Bomboche ajunge lm. raportind : 32 p. 20, 8 p. 6. La 3 ore 30. Premiul de Primăvară 5000 lei, distanţă 2000. 5 Cal înscrişi: «Liliput» al d-lul Micles-cu ; «Opârette» şi «Medea» al d-lul Al. Marghiloman ; «Moulins la Marche» a d-lul M. Marghiloman ; Ware-Riot al d-lul căpit. Piianu. De astă dată Liliput din causa diferenţei enorme de greutate 69 k '/* este bătut de «Medea» care nu are de cit 48 k lh. La început Liliput ţine capul plutonului pînă la intrarea în linie dreaptă, cînd jo-keul a făcut greşeala de a’l cravaşa, fără care ajungea de sigur I-iul. 1 Medea, 2 Liliput. Medea a raportat' 32 p. 20.—8 p. 5. La ora 4, Premiul Fulger (militari) 1300 lei, distanţă 2400 m. 11 Cal înscrişi: «Chatterton» al d-lul loc. Peretz; «Partisan» şi «Cornelie» al d-lul căp. Archip ; «Sinaia», «Margareta», «Tra-ian» al d-lul loc. Gâlăşescu; «Leny» a d-lul maior Popescu ; «Zavera» a d-lul căp. Berbec ; «Hutton Conyers» a d-lul căp. Păianu; «Fatyol» a d-lul loc. Bâlăşescu, «Zair» a d-lul maior Baronescu. Huttou Conyers şi Partisan retraşi. La plecare, Sinaia ia capul plutonului pe care îl ţine ptnă în dreptul movilei, uude trece în cap Cornelie, atacată de Chatterton, care rămîne al 2-a pînă la poloQ. 1. Cornelie, 2. Chatterton. 3. Fatyol. Cornelie, raportează 40 p. 20, 10 p. 5. La ora 4.30. Premiul Ilandicap-liber, 1500 lei, distanţa 1600 m. 7 Cal înscrişi: «Bamboche» a d-lul Bădescu ; »Peruche» a d-lul Marăscu ; «Medea» a d-lul Al. Marghiloman ; «Medium» a d-lul loc. Calm ; «Daisy-Bell II a d-lul căp. Păianu ; «Loto» a d-lul Bădescu ; «Babiole» a d-lul Mieleseu. Bamboche,Medea şi Babiole sunt retraşi.— După o plecare falşă făcută de Daisy-Bell, Peruche ia capul urmată de aproape de Medium. La intrarea în linie dreaptă Daisy-Bell bate pe Medium care ajunge al 2-lea. Daisy-Bell a raportat 44 fr. p. 20, lip. 5. La ora 5, Premiul Colentina (alergare de garduri) 2000 lei, distanţă 3000. 4 Cal înscrişi «Operette» «Isere» al d-lul Al. Marghiloman; «Gallia» a d-lul Mărescu; «Lelio» a d-lul Bădescu. După o plecare falşă făcută de Galia, care refuză de a pleca, Opârette pleacă în cap urmată foarte aproape de Lelio şi de Isere La 2000 m. Galia schiopează. 1 Operette, 2. Lelio. EDIŢIA a3-a Serbările încoronăm Ţaruluî (Prin fir telegrafic) Catastrofa.— 1282 cadavre.— Servi-cin funebru.— Depiitaţiunile. Moscova, 19 Maiă, Ieri, 200.000 persoaue erau'intrunite pe piaţa Chodinsky. Poporul a petrecut noaptea acolo chitind împrejurul focurilor ce aprinsese. Spre dimineaţă mulţimea s’a indouit în număr. Poliţia, incapabilă de a menţine ordinea, a chemat ajutoare. Distribuirea nutrimentelor a început pe la 6 ore. Mulţimea imensă şi care creştea mereu se îmbrîncia pe străzi. Cea mai mare parte a victimelor sunt femei şi copii. Moscova, 19 Maiă. Catastrofa s’a agravat prin gropile ce înconjurau corturile unde se făcea împărţirea. Mulţimea precipitîndu-se asupra corturilor a căzui în gropi, unde aceia cari căzuseră deja înainte erau, striviţi de aceia cari cădeau peste ei. Un geandarm călare a fost strivit cu desăvirşire. Cea mai mare parte a victimelor sunt ţărani şi lucrători. 1282 cadavre, al căror aspect este de necunoscut, sunt expuse la cimitir. Identitatea lor este constatată de familii. In urma unui ordin imperial, un serviciu funebru s'a celebrat în biserica Krem- linului. Majestăţile lor şi întreaga familie imperială au asistat. Moscova, 19 Maiă. Nici un străin n’a fost atins de catastrofa de ieri. Paris, 19 Maiă. D. Hanotaux a Însărcinat pe ducele de Montebello să afirme Ţarului cit de mult aă fost afectaţi, d. Faure şi guvernul, de catastrofa lutlinplată pe piaţa Chodynsky. TURBURARILE din creta Roma, 19 Maiă. Se anunţă din Canea Agenţiei Ştefani că trupele turceşti aă liberat Vamosul azi dimineaţă. Situaţia la Canea este bună. Roma, 19 Maiă. Agenţia Ştefani atlă din Canea că după intrarea lor la Vamos, trupele turceşti s’aă întors la Kalivio împreună cu garnisona pe care aă liberat-o. Orl-ce primejdie a încetat din partea acestui oraş, care este liniştit. — Totuşi neliniştea continuă să domnească. Constanţi lopol, 19 Maiă. Liniştea continuă să domnească în oraşele din Creta, totuşi în interesul insulei şi mal cu deosebire în districtele Apocoronaşi Re-timon, se semnalează clte-va lupte. Ştirea că flota grecească ar fi gata de plecare a produs aci nelinişte. — Miniştrii s’aă întrunit în conferinţe extra-ordinare. Cercurile diplomatice sunt unanime a nu se amesteca în măsurile luate de Poartă pentru a înăbuşi răscoala. Constantinopol, 9 Maiă. Ştirile din Creta anunţă că epitropia, a cărei situaţie s’a întărit, publică un program în care explică că starea actuală a lucrurilor nu se poate îmbunătăţi de cit printr’o revoluţie. încercarea de intervenţiune făcută de e-piscopl la Canea şi la Kisamo a rămas fără resultat. Moscova, 19 Maiu. Erî, Ţarul şi Ţarina au primit mal multe deputaţiunl la palatu Petrowscky. — Mal multe sute de primari de sate au primit să prînzească în trei corturi dresate în faţa a-cestul palat.—Ţarul a mulţumit primarilor pentru dovezile de devotament şi credinţă ce aă dat. La recepţiunea nobleţil, Ţarul a răspuns la un discurs al şefului deputaţiunel că nu se îndoieşte că nobleţă va rămîne reazămul tronului după cum a fost în tot-d’a-una.— Ţarul a zis că cunoaşte grelele nevoi de care suferă nobilii ca proprietari şi că nu va uita nevoile lor. Filipopoli, 19 Maiă. După nişte ştiri din Constantinopol, 4 turci, pentru cari şeful corespondenţii la ministerul de resbel, aă fost exilaţi. Armeanul Markar, comisar de poliţie, a fost grav rănit de un coreligionar al săă in mahalaua Kumpaku unde se află patriarchatul armenesc. Londra, 19 Maiă. Se anunţă din Pretoria Agenţiei Renter că d. Krueger şi Leyds declară că articolul ziarului Nineteeuth Gentury e plin de necesităţi. D. Krueger desminte în mod absolut existenţa vr’unel învoell cu Germania; republica nu va tolera nici un amestec al Germaniei, nici al vr’unel alte puteri. Dacă articolul, în chestiune, expune in mod exact motivele ce avea d. Rho-des pentru a sprijini expediţia lui Jameson, d. Rhodes ar merita aceeaşi pedeapsă ca şi aceia cari s’aă pus in capul invaziei. Londra, 19 Maiă. Se anunţă din Suakim Ayenţieî Reuter că 600 de oameni de trupe indiene aă plecat la Tokar. Emirul din Dongola a rugat pe califul de a nu-I trimete ajutoare din causa lipsei de hrană. Paris, 19 Maiă. Comitetul socialist din Paris a oferit a(seară un banchet delegaţilor a 30 de municipalităţi socialiste din provincie. D. Millerand, care pre-sida, a expus programul socialist, intervenţiu-nea Statului pentru a face să treacă din domeniul capitaliştilor iu domeniul naţional diferite categorii de mijloace de producţiune şi de schimb. Declară că cucerirea puterii se va face prin sufragiul universal şi Înţelegerea internaţională a lucrătorilor. Alena, 19 Maiă. Ţareviciul a sosit la Pa'ras la 4 ore dimineaţă şi a trecut canalul Corint, unde a fost salutat de d. Onon, ministrul rus la Atena. A-pol a plecat la Constantinopol de unde va merge iu Egipt. ULTIME INFORMATIUNI Guvernul şl complicii nat riin Sinod şi-ari a-Juntt linia : I. 1*. S. S. Mitropolitul- t*rhnal imhenariic a /ost depun. Menitul Scaun al Mitropoliei l ti//r o- i f alt iei e liber. In ce chip n’a reuşii a jKtnulffepe Mitropolii din scaunul sări9 ne ştie. S’ari ndrirşit un şir de i ieff ai Uri II revoltătoare, s’ari căleai toate formele n’ari făcut presiuni gr 6z-nice, violenţe morele şt chiar brutalităţi tru -peşti. In m(Jloeul Capitalei, in faţa ţrirel şt a între-gel lumi creştine n’a făptuit refuzul de dreptate cel mal strigător ta certuri. Patima singură9 cea mal neinfrinată patimă a vorbitţ dreptatea a tont strivită. Infterind această monstruoasă infamie9 protestăm din toate puterile noastre împotriva nenoroci iu Iul guvern care a adus această ruşine pe capul ţrirel şi a *pus biserica naţională in doliu. Zguduirea9 durerea şi ruşinea aceasta se vor răzbuna. Părintele d-r. Lucaciu a sosit erî în cel mal strict incognito tn Bucureşti şi locueşte la hotel Continental. In tot decursul zilei de erî a primit vizitele mal multor membri din fostul precum şi din noul comitet al Ligel. Cu d. I. Grădişteanu şi Rădulescu-Motru s’a întreţinut pînă tîrziu noaptea; de asemenea în cursul zilei a avut lungi întrevederi cu d-nil I. Bianu, E. Brote, V. A. Urechiă şi Aurel Popovicl. Venirea incocnito (!) a părintelui Lucaciu este interpretata în genere ca o încercare de presiune ce ar avea în gînd colecti viştii să o facă asupra membrilor Ligel. Părintele Lucaciu este de alt-fel foarte abatut de amorţeala în care se găseşte astâ-zl Liga pe urma politicei d-lul Sturdza. Se urmează negocieri pentru ca părintele V. Lucacia sa fie adus preot la catedrala catolică din Bucureşti. Kîine, Marţi, deşi sărbătoare, Epoca va apare în supliment pentru a împărtăşi publicului tot ce se va petrece în chestiunea Mitropolitului Primat. Comitetul Ligel dezminte, ca absolut inezacta, informaţia Gazetei că d. Lupulescu ar fi fost însărcinat să întocmească o istorie a Ligel, Mitine JMarţ), ta 2 p. tu., întrunire publica la Orfou, pentru a protesta contra sentinţei ilegale rostită de Sinod asupra Mttropolitu-tul- Primat. Inaugurarea monumentelor lui Ko-gălniceanu şi Alexandri, la BacăQ, se va face la 2 Iunie. Trenul de persoane intrând ieri pe la ora 1.30 din zi in gara Sinaia, s’a ciocnit cu iui tren de marfă. Sunt trei femei şi douî bărbaţi răniţi la cap şi la picioare, însă nu grav. Accidentul a provenit din lipsa de a-tenţie a mecanicului de la trenul de persoane. care manevrînd a îndreptat trenul pe linia trenului de marfă. Răniţii au fost pansaţi de medicul o-raşulul şi apoi si-au putut continua călătoria înspre Ploeştl. cu acelaşi tren. Societatea «Tinerimea romînă» vaser-ba Marţi 21 Maifl, ora 2 p. m. în palatul Ateneului, a XIX aniversară a sa. Serbarea se va deschide de Preşedintele societăţel printr’o cuvîntare în care se va arăta scopul şi mersul Societăţel, după care se va face distribuţia premiilor la elevii şi elevele înveţămintu-lul primar şi secundar, cari s’aQ distins la concursurile ţinute de Societate în anul acesta. Ieri s’a făcut la Vaslui alegerea colegiului II pentru consiliul comunal; aQ luat parte la vot 130 alegători, din 188 înscrişi. Lista guvernamentală, compusă din d-nil căpitan P. Antonescu, I. Co-jocan şi Gh. Calamaz, a întrunit 125 voturi, fiind şi 5 anulată. Oposiţia s’a abţinut. DETRONAREA MITROPOLITULUI PRIMAT Măauri poliţieneşti. — Ameninţările guvernului.— Inninten Nluodulul. Retragerea apărătorilor.—Mitropolitul la Ninod.—Retragerea Mitropolitului.—In dealnl Mitropoliei.—Vixita prefectului poliţiei.—Bl-uecuvlutarea Mitropolitului—Şedinţa Sinodului.—I-a Mitropolie. Măsuri poliţieneşti Toată noaptea poliţia a fost în picioare cutreierind mahalalele şi ameninţînd pe cetăţeni dacă vor îndrăzni să vie azi dimineaţă tn curtea Sitiodului Un mare număr de sergenţi au stat toată noaptea între zidurile noului palat al poştelor ca să previe ori ce fel de manifestaţie. De dimineaţă de la orele cinci stradele Stavreopoleos, Smîrdan, Brînco-vanu şi Carol erau împănate de sergenţi de poliţie. De-a lungul stradel Carol circulau mereu aproape o sută de sergenţi în uniformă şi deghizaţi, apoi inspectorii poliţieneşti d-nil Otnescu, V. Leccap Durma şi Popovicl, în cap cu directorul prefecturei, d. N. San-Marin, întregul corp al comisarilor, subcomisarilor, epis-taţilor, precum şi întreaga poliţie de siguranţă în cap cu d. Puiu Alexandrescu. Prefectul poliţiei, d. Paul Stătescu, in trecea la fie-care cinci minute în trăsură primind rapoartele inspectorilor. Putem să afirmăm că în împrejurimile Sinodului erau concentraţi aproape cinci sute de oameni ai poliţiei. Peste drum de Sinod, înetagiul I al casei Carniol se aflau procurorul general Să-răţeanu, primul procuror Lilovici, procurorul Săvescu, judecătorul de instrucţie Vlădescu şi...cumnatul ministrului justiţiei, d. deputat Malla. Ameninţările guvernnlni In zori de zi, directorul cultelor, d. Dra-gomir Dumitrescu, din ordinul ministrului Poni, s’a dus cu birja la archiereii Valerian Rîmniceanu şi Dositeiu Botoşă-neanul. Agentul imoralului Partenie a ameninţat pe archiereul Valerian Rîmniceanu cu destituirea, dacă nu va veni la Sinod să voteze pentru osînda binefăcătondui său Mitropolit Primat. — Iţi vor rămîne copiii pe drumuri, muritori de foame, dacă nu vii,—amen inţa acest mişel pe venerabilul prelat, tată a patru copiii pe cari îi are de cînd era preot de mir. P. S. Sa, in faţa acestor ameninţări, s’a dus la Mitropolitul Primat de i s'a plins, jurînd in acelaşi timp, că de şi se va duce la Sinod, dar cit va trăi va protesta în contra şirului de ilegalităţi ce se comite de către guvern în unire cu Partenie. Dragomir s’a dus apoi şi la archiereul Dositeiu Botoşăneanul ameninţindu-l în acelaşi fel. Şi acesta însă a declarat Mitropolitului Primat că va vota în contra osîndei cu toate ameninţările guvernului. Aceste infamii ale guvernului arată în deajuns violenţele la care recurge pentru a se scăpa de I. P. S. Sa Mitropolitul Primat. înaintea Sinodului Pe la orele 7 şi jumătate un mare număr de cetăţeni se îngrămădesc pe trotuarele stradei Carol. Poliţia insă ii risipeşte. De teama unor manifestaţii ostile, membrii Sftntului Sinod s’au dus încă de dimineaţă de la orele 5 la Sinod prin poarta de din dos. De-a lungul stradei Carol agenţii poliţiei, inspectorii, comisarii şi spionii împrăştiau mereu lumea strigînd : — Circulaţi domnilor ! Nu s’a petrecut nici un incident. Lumea a respeetat măsurile de ordine ce s’au luai; singur numai comisarul Ver-giliu s'a dedat la brutaliţâţî faţă de lume. Retragerea apărătorilor La orele 8 soseşte în trăsura-î de gală I. P. S. Sa Mitropolitul Primat, urmat tn alte trăsuri de apărătorii săi d-nii N. Fleva, C. Disescu, Sfetescu şi D. Neni-ţescu. Cînd a plecat de la Mitropolie, lumea l’a aclamat. In tot parcursul, lumea saluta cu respect pe Mitropolitul Primat. Uşa principală a Sinodului era încinsă. înaintea uşei se aflau directorul poliţiei d. San-Marin, inspectorul Durma, mai mulţi comisari şi sergenţi. înaintea Mitropolitului, directorul poliţiei a deschis uşa, dar înaintea apărătorilor a închis'o. — Aveţi bilet de intrare ? — N'avem,—răspunde d. Disescu,—dor suntem apărătorii Mitropolitului. — Atunci vă rugăm să vă retrageţi, eăd numai membrii Sinodului suni admişi. In faţa acestui sistem revoltător de a judeca pe un acuzat atît de sus pus în secret, cu uşile închise şi fără apărători, d-nii Fleva, Disescu, Sfetescu şi Neniţes-cw s'au retras. www.dacoromanica.ro EPOCA 3 Mitropolitul la Siuod In «ala Sfintnlnl Sinod, prelaţii erau înşiraţi »ub preşedinţia Mitropolitului Iostif ni Moldovei, Ia o masa Iun|(ă. Iu inijlooul mesei, o cruce marc. Ea o masa micit şedea cu II-gnra-i dc jesuit ministrul Poni, iar Iu faţa lui era aşezată o altă masă mică şi un scaun pentru Mitropolitul Primat, de oarc-ce jeţul său era depărtat din sala Ninodului. Mitropolitul intră şi se închină uşor înaintea Kinodului, apoi a zis : — Apărătorii mei sunt opriţi să intre ; vă rog daţi ordin să tic lăsaţi aici. — Nu se poate, strigă cu violenţă Parlenie. Erau l i prelaţi prezenţi ; episcopul leroniiu de Roman, fiind grav bolaiav, nu s’a putut îufă- ţ‘ţa* Se da citire actului de acuzare, după care Mitropolitul se ridică şi cu o voce fermă zice : — Recuz ca judecători ai mei, pe PP. SS. arehicrei loanichie PI om Răcăoanul, Pinten Cîeor-geseu Pitişteanul şi Atauasic A’ra-ioveanul, cari aii redactat şi semnat actul de acuzare ; mai recuz pe P. S. Na episcopul Ghenadle de R.-Vîlcea şi Noul-Nevcrin, care e dat mai de mult In judecata Ninodului pentru 30 de puncte de acuzaţie. Apoi recuz pe toţi acei PP. NN. în număr de opt, cari s*au pus în grevă, cari sunt vrăjmaşii mei personali şi cari mă acuză. Retragerea Mitropolitului Momentul era solemn. Acuzatorii Mitropolitului au rămas înlemniţi în faţa atitudine! demne a acestuia. Mitropolitul Primat depune protestarea sa în scris, îşi ia cîrja. se închină uşor înaintea Sinodului şi se retrage. Eşind eu trăsura din curtea Sinodului, Mitropolitul Primat a fost primit cu respect de lumea adunată în strada Parol. Toţi îşi scoteai! pălăriile şi se închinau înaintea primului prelat al Ro-mîniei. In dealul Mitropoliei Lumea a urmat trăsura mitropolitană şi in mase mari s’a îngrămădit în curtea mitropoliei. In palatul mitropolitan, I. P. S. Sa era aşteptat de un mare număr de protoeret, preoţi, călugări şi ziarişti, cu cari s’a întreţinut cîte-va minute. Mitropolitul era foarte liniştit, cunos-cuta-i energie nu Va părăsit nici un minut. Mişcătoare a fost scena, cînd cei de faţă au sărutat mina I. P. S. Sale, care urma să se retragă în cabinetul său de lucru. Mai mulţi preoţi plîn-geau, ba chiar şi ziariştii, deprinşi cu asemeni scene, erau emoţionaţi. Mitropolitul Primat însuşi, profund emoţionat, zicea cu un glas blînd : — Cred că mă mai lasă aici pînă îmi voiu aranja lucrurile. Cel puţin aseară procurorul general şi prefectul poliţiei au venit la mine şi m’au asigurat că îmi vor da pace pînă îmi voiu regula afacerile private. In timpul acesta un număr foarte mare de cetăţeni s’a adunat în curtea Mitropoliei. Cîţî-va agenţi poliţieneşti aii căutat să împrăştie mulţimea. Printre agenţii poliţiei se aflau şi agenţi de ai primăriei în cap cu ajutorul de primar Melisianu, Berlescu, şi Can-tuniari. Acest din urmă a începui să ameninţe şi să brutalizeze pe cîţt-va, dar a fost huiduit. Sub clopotniţa mitropoliei o sumă de sergenţi şi agenţi secreţi aii împiedicat lumea şi pe preoţi, buscullndu-l, să intre la mitropolieî Pnntre cei respinşi de un comisar se afla şi d. deputat 1). Apostolu. Mitropolitul Primat nu s’a putut retrage. Un mare număr de cetăţeni fruntaşi venise la Mitropolie pentru a exprima I. P. S. Sale dragostea lor neclintită. Vizita prefectului Poliţiei La orele zece se anunţă sosirea prefectului de poliţie, d. Paul Slătescu, care trimise vorbă Mitropolitului că ar vrea să vorbească între patru ochi cu dîn-sul.Mitropolitul primai care se afla in sa-lonul de recepţie cu un mare număr de cetăţeni fruntaşi şi deputaţi, a poftit pe 'prefect să vie aici, căci nu poate părăsi pe oaspeţii săi. Cam jenat, prefectul intră in salon ‘ şi după ce ia loc lingă Mitropolitul Primat, îi spune: — Am auzit I. P. S. că agenţi de ai poliţiei au oprit la clopotniţă pe mai mulţi preoţi să vie aici. Am luat măsuri ca ori cine să fie lăsat liber a veni la 1. P. S. Voastră. — Şi pe mine m au oprit, de şi sunt deputat,—strigă d. I). Apostolu. — Exces de zel, *— a răspuns prefectul poliţiei şi s’a retras sărutând mina I. P. S. Sale. In sala de aşteptare, prefectul poliţiei a fost acostat de un mare număr de cetăţeni, cari l’au interpelat de ce nu pune în libertate pe d-nii Flo-ricfn şi Misail, cari în mod ilegal aii fost arestaţi aseară. Prefectul a înginat cîte-va vorbe de apărare şi apoi a plecat. Bineciivintarca Mitropolitului Mitropolitul Primat iese apoi înaintea mulţimei, fiind primit cu urale entusi-aste. I. P. S. Sa binecuvîntă mulţimea şi apoi spune cu glas puternic, că con-ştiinţa-i e liniştită, de oare-ce a vroit să facă numai binele bisericei, al neamului romînesc şi al ţârii. Dar vrăşmaşii săi nu l’aă lăsat în pace, att uneltit mereă în contra lui pînă aă ajuns să tîrascâ biserica în acest scandal. O singură mîngîiere am,—a spus I. P. S. Sa, — că mult mai mari aă fost suferinţele martirilor bisericei; Isus Christos a fost răstignit pe cruce, marele Atanasie a suferit 40 de ani, etc. Mulţumeşte apoi pentru dragostea pe care i-o arată cetăţenii şi îi binecuvintează. Sentinţa Sinodului 1*. S. Sa A ifon Uloeştea-iiii 1 a luat cuvîntul susţi-nîiid punct cu punct protestarea Mitropolitului Primat şi eombătîml cu succes toate punctele din actul de acuzare. Apărarea Mitropolitului nu s*a citit. Urma să se înceapă votarea. e arendat De, la Sf. Gheorgke 1897 Moşia Dudeştl-Cioplca, cu trupurile BîrzeştI-Cîtzel, din judeţul Ilfov, plasa Dîmboviţa, averea minorilor Th. Eftimiu. Această proprietate fiind lingă capitală, presintă cele inal bune avautagi de exploatare. Doritorii se pot adresa pentru a lua informaţii şi cunoştinţă de condiţiuni la d-nil G. N. Eftimiu £ Comp. bancheri, str. Lipscani No. 7 şi la d-na Elena Th. Eftimiu, tutricea legală a minorilor săi copil, str. Radu-Vodă No. 5, In Bucureşti. 17 45—46 Fost medic intern la Clinica prof. Nothaugel din Viena. Specialist pentru boale interne. Str. CaraghoorghevicI No. 5 (Elogiul I). Consult, de la 2—4 p. in. Săracilor gratuij 101 25—4 Dr. Ion Calfnciuc Marienbad, Vila Columbus Doctor Schneyer ORDACHE N. I0NESCU & P* In AI UE DESCHIS LOCALUL DE VARĂ ŞI TERASELE Restaurantului lor STB, COVACI Ao. «~8TJ2. COVACI Ao 3, 95 30-5 AU BOA MUT Bucureşti.—8, Str. Uipscanl, 8.—Bucureşti PUNERE IN VENZARE DE NUVOTEURI DE PRIMA-VARA PELEBINE, JAQUETE, TISUURI HAUTE-N0UVEAUTE MĂTĂSĂRIÎ, UMBRELE, MĂNUŞÎ. CI0RAPÎ, ÎNCĂLŢĂMINTE PĂLĂRII PENTRU DAME MARE ASORTIMENT de C0NFECŢIUNÎ pentru COPIÎ Numeroase oca si oui fa toate reioanele Sistemul de a nu vinde de cât mărfuri de o calitate ireproşabilă este absolut în magasinele noastre. 15-15 Stofe! Stofe ! Stofe! I)E LÎXĂ FINĂ Pentru Costumuri si Pardessiurî Asortiment bogat. Desemnurile cele mal moderne. SE VINDE EN DETAIL Cil PREŢURILE FABKICElMm CRtrur & Comp. Depositul Fabricelor Reunite 20, Stratin Şelari, 20 Bucureşti 93 12-7 d: vînzare, eftin şi In condiţiuni avantagioase din canză de lichidare 1 loc rtran, de 1200 metri pătraţi, în Strada Ingineri, colţ cu Strada Uorănereu, Intrarea prin Str. Labirint 126, cu acte bune pentru credit. 1 Casă nouă construită şi loc liber de oonstruit încă, în strada Popa-Nan prelnngltă. Intrarea prin strada Labirint 124, afectată la Creditul Funciar pentru 6000 leL 2 Masiţil tipografice complect re* 'j înoite, format maro No. 12. I pentru nyuă i Maşină litografică nouă iormat / şi motor pentru hîrtia No. 8. ) î Maşină tipografică No, 8 in bună stare dc funcţiune, Pietre litografice şl diferite scule pentru litografie. t Trăsură veche. Se Tinde In total ’şi lu parte a se adresa la d. E. GRASSIANY, Strada Şelari 8, etaju I între orele 8-9 dim. 12-2 p. m. si 7-8 seara. no ‘ 6-2 Dr. P. Ciorann FRANZENSBAD Stefansstrasse, Villa Konigshof N. _____________________________24-8 J>r. I. T. Mera MEDIC ROMÂN Karlsbad. Marktplatz Tempel 24-8 N. GRIGORESCU 43, Calea Victoriei, 43 vis-ă-vis de cofetăria Capşa, Bucureşcl Aduce la cunoştinţa onorabilului public, că în atelierul mei) se confecţionează încălţăminte pentru dame, copil, din materialele cele mal fine. Comen-dele se efectuează prompt; se găseciş si neălţăminte gata cu preţuri moderate. NB. Pentru ctmservarea încălţămintelor recomand veritabila Crema-meltoniană neagră şi culori din fabrica ■BltOWN şi SON» DinJLondra: Feriţi-vă de contrafaceri. 27 25-21 La librăria Carol Mtiller (Calea Victoriei No. 53) se primesc abonamente pentru „T R I RIJ I A„ DIN SIBIU Preţul abonamentului este : Pe un an.................40 lei Pe şase luni.............2y » Pe trei luni.............10 » (Schimb şi rînd eftin CUMPĂR CUMPĂR CUMPĂR tot felul de obiecte uzate de aur, argint şi pietre fine, de briliante diamante, perle, rubiner safire, smarande, etc. Asemenea monezi vechie decoraţiunî comemorative de aur, argint şi a-ramă. pietre sculptate, obiecte de artă, plătind preţuri mal bune de cit orl-unde. La cerere mă voiii prezenta la domiciliul d-lor cumpărători si vinzătorl. BIJOUTERIE & HORLOGERIE LEON WEIlIBLiÎTH Bucureşti, — strada Carol I, No. 20 vis-a-vis de noul palat al Poştei Recomand onor. Public şi cunoscuţilor mei că magazinul med în tot-deauna bine asortat cu tot felul de obiecte frumoase, lucrate in aur şi argint, cu pietre fine, precum : briliante, diamante, rubine, safire, smarande, perle, etc. Primeşte în schimb orî-ce obiecte uzate Bogat asortiment cu lanţuri (numite Panţer) de aur, argint, fasoanele ce'le mal noul. Mare depou de ceasornice de aur, argint şi metal din cele mal bune fabrici din Elveţia, garantînd pentru exactitatea lor. Mare asortiment cu diferite obiecte antice, lucrate în aur, argint şi pietre vechi, asemenea şi în monezi de aur argint şi aramă. Atelier special pentru comenzi şi reparaturi de bijutierie şi ceasornicărie cu preţurile cele mal reduse. 89 EXTRACT DE OŢET de la FABRICA DE PRODUCTE CHIMICE Or. C. COS IAU Ml Acest extract dă amestecat cu multă apă un Oţet higieuic, gustos şi eftin Admis pentru consumaţia în ţarS de către Cons. Sanitar Superior Recomandabil d-lor băcani, birtaşi, administratori de moşii, fabricanţi de oţet, de murături, etc. [Pentru ori-ce informaţiuni a se adresa la biurou: Str. Smiritau IO, Bucureşti 89 10—5 vîllVill'O Muntele BOIA MWV » EMM.Mdin.1 distr. Argeş lingă Olt şi soseaua principală a ţărel de la Eurlea de Argeş la riul vadului, drum de fier Bucureşti Curtea de Argeş, avînd Marmoră granid albii şi albastra cum şi alte minerale de mare valoare, plus pădure de brazi molifţi seculari, care se vinde şi singură, asemenea se poate deschide carieră de piatră marmoră şi ţiment marmoră. Doritorii se vor adresa la d. Al. Carpenişanu bulevardul Elisabeta 18. 79 30—1 Iiy III din cel mal buni studenţi al Facultă-U li U L ţii de Sciinţe doreşte a da prepara-ţiunl de cursul secundar şi bacalaureat, atît a-cum cit şi în timpul vacanţelor. Doritorii a se adresa în scris Bulevardul Maria 24 bis, sub iniţialele M. I. Bogat asortiment de arme de vtn&toare de ot felu de la 75 lei la IOOO lei bucata. Arme cn doua t«Ti pentru alice, cu cocoaşe şi fără cocoaşe,—pui}C&-carabină o ţeavâ alice, alta glonţ: punsticu trei ţevi „Trio11 două de alice alta de glonţ,— Expres-Ritle fin lucrate carabine de precise, „Rubin!11 garan-tînd tirul exactpină la IOOO metrii. Arme cu 2 perechi de ţevi. Uarabiue cn repetiţie importate direct din America Winchester, Colt, Marlin, etc., cu 9,12 şi 15 focuri, recomandabile ca arme de apărare şi vî-nfltoare la animale mari. Pusei de salon de la 20 lei la 150 lei bucata, pistoale de prccisie, de duel, etc. — Mare asortiment de REVOLVERE de toate raărimele şi de toate felurile de la 8 lei la 200 lei bucata. — Bogată colecţiune de obiecte de vînătoare şi accesorii de arme.—Se găsesc: tot felul de Cartuşe englezeşti «Eley» franţuzeşti şi austriece. — Cartuşe produclnd artifiţii pentru puşti ual. 12, 16 şi revolvere cal. 7, 9, 12. Obiecte de Kcrlină: săbii, florete, măsci, etc. ii Atelier de reparaţii ,0-s8 B. D. ZisHian Calea Victoriei No. 44 HircDitEiţrri lingă farmacia Brus Cel d’îiitiiă şi cel mai însemnat magazin din ţară da AKME www.dacoromanica.ro 7 CASA DE SCHIMB HESKIA & SAMUEL BUCURESCI [No. 5 Strada Lipscani No. 5 Cumpără şi vinde efecte publice şi face orl-ce schimb de monezi. _____Cursul pe ziua de i7 Maiti, 1806_ Cump. Vlnd 4°/o Rentă Amortisiibllă. . . 86 *7» 87 7. 5°/o » Amorţi sahilă. . . 98 */» 99 — 6°/o Obligaţ. de Stat (Cov. R.) . 102 % 103 7. 5 •/» » Municipale din 1883 90 V 97 7. 5°/o » » » 1890 97 ’/< 98 */« 5*/« Scrisuri Funciar Rurale . 93 l/« 93 7* 6% « » Urbane . 101 — toi 7» 5°/o » » Urbane . 89 7* 89 7» 5»/o » » » IusI . 82 7» 83 V» Acţiuni Banca Naţională. 1550 — 1555 — » » Agricolă . 200 — 205 — » Dacia Romînia asig. 390 — 395 — » S-tea Naţionala asig. 430 — 435 — S-tatea de ConstrucţiunI . 185 — 190 — Florini valoare Austriacă. 2 10 2 12 Mărci Germano .... 1 23 1 25 Bacnole Franceze . . . 100 — 101 — » Italiene. . . . 89 — 93 — » ruble hîrtie . . 2 65 2 68 Imprimarea cu maşinele dublu-cilindrice, din fabrica Albert & , Frankenthal şi cu carac- tere din fonderia de litere Flinsch din Frank-furt AIM. MARE DEPOU DE Burlane de Basalt, EVE DE PLUMB, “ PER ŞI TUCIU Fortunl de cinepă cauciuc Obiecte de faianţă, alamă şi tuciu pentru conducte de apă, scurgere, băT, tout â l’egout, gaz, etc. la HMS HART BUCURESCI, STR. BISEBICA AMZI, 14. - BUCURESCI INSTALATOR PENTRU SISTEMUL TOUT A L’tGOUT Si pentru încălziri centrale 46 * (100-23) MARELE BAZAR CENTRAL .Sub Hotel Boulevard, Calea Victorie! Anunţă pe onor. public din capitală şi provincie că pentru sezonul de priinivară şi vară ’l-a sosit în MARE şi BOGAT ASORTIMENT de HAINE pentru BĂRBAŢI şi BĂEŢI cu preţuri foarte efline. ^ 1 E REMARCAT Stă la disposiţia clientelei un foarte frumos şi bogat aporii, meni de stofe fine pentru haina de roman-efectuabile prompt şi cu preţuri reduse. Rog pe onor. public d'a visita magasiuul meii pentru se convinge de eftinătatea şi tiualitatea bună a mărfurilor. Marele Bazar Central (sub Hotel Bulevard) 70 Calea Victoriei 25—9 Le$ Viritables Eaux minirales de VICUY aont Ies Sources VICHY-ETAT CER-ESYiftS GRANDE-GRILLIE ROPITAL Exlger le nom sur la Capsule et l’Etlquette. Les Seules L'dMab/esPastillesc/aVichy sont Ies PASTILLES VICHY-ETÂT fabtiquees avec les sels uaturels cxtra'ts des Eaux de Vichy-Etat. Gomprimes de Vicrnr aux sels nalurels VICHY-ETAT pour prtparer l'eau arlUlcielle de Vichy gazeuae. Atent Oiniralpourla SOUMAHIE, BULGARIE,SERBIE : A. G. CARXSSY, Sucarest. J +5 v\ Romînia Pitorescă va forma un superb album cu 200 de vederi : monumente, peisaje, lucrări de artă. Aceste vederi, imprimate printr’un procedeQ special, sunt adevărate fotografii, safi mal bine zis adevărate tablouri. Acest album va constitui o lucrare artistică unică în felul el în Romînia. MANIA PIT ALBUM ILUSTRAT IN 25 DE FASCICULE Apar două fascicole pe lună, în trei ediţiun! diferite : una în romîneşte, una în franţuzeşte şi una în nemţeşte. PREŢUL UNEI FASCICULE Sub fie-care vedere este o notiţă, scurtă dar complectă, redactată de Domnul Gr. Tocilescu, membru al Academiei Romîne, ceea ce garautea-ză exactitatea descripţiunel şi contribue a da a-cestel lucrări artistice un caracter literal' şi chiar istoric. In capitală.................................. In provincie..............................1.35 Iu Htreiuătate............................1.50 Nu se va da urmare nici unei cereri, dacă nu e însoţită de cost. Cererile să se adreseze editorului, d. Frauz i)u-schek, Bucureşti, str. Franklin No. 6, safi ia administraţia ziarului IntUpendance Roumaine. ABONAMENT LA 25 DE FASCICULE Iu capitală..........................25 lei In provincie......................... 271. 50 b. Iu streiuătate ......................30 lei ABONAMENTELE SE FAC LA EDITOR, D-NDL FRANZ D0SCHEK Bucureşti, str. Franklin no. tt Ia» ndinliiitttruţia ziarului «lutllpoiidauct* Roumaine» St la principatele lihniţ ii din fard Costul abonamentului se plăteşte înainte A se specifica bine, în cererile prin corespondenţă, ediţiunea ce se cere : romîneascâ, franţuzească satt nemţească. ALAMBICURILE DEROY-CARANFIL PAHIS-GAMjATM • Acest aparat este de o simplicitate exţra-ordinarâ şi serveşte pentru distilarea vinului, mustului de mere, de pere, de prune şi de orl-ce fel de fructe. Cu el se poate distila tescovina, drojdiele de vin sau orl-ce soiţi. precum şi florile, seminţele şi orl-ce fel de plante mirositoare. Se poate fabrica cea mal bună ţuică, shloviţă şi orl-co | spirturl. Acest aparat este cu mult superior cazauelor şi j Alambicurilor obişnuite, prin aceia că produce sati din o singură dată gradul cerut saQ prin rectificare după | voinţă, un spirt rectificat de o calitate ma bună, cu o economie mal mare de timp, de apă şi de con-bustibil. VW" ^ ir /< A se adresa d-lul GEORLîES [Jar A. CA HANFIL, Galaţi, saQ la agenţii săi acreditaţi din diferite " * ^ 9 I ţări şi localităţi. Depoul general BucurescT str. Doamnei 27 casa Bilcescu. ia ____ ________ 100-38 R Â T I E R SINGURELE CASSE CONSTRUITE DE OTEL CĂLIT compus patent CONGREAVE NEGAFKIBII. ŞI NESPlBGIBIL 2 o O •«» -f a "s* 5 8 S o a Higiena dinţilor şi a gurcî Medalie de aur, Yiena 18S3 ; Medalie de argint, Buourescî 1893 ;’Medalie de bronz, Paria 1893. Autorisat de consiliul de higienă ji salubritate publică. DENTALINA Esenţă pentrn gură şi PULBERE VEGETALA PENTRU DINţl ale dootorulnî S, K 0 N Y A Sunt două dentifrise recunoscute în ţară şi în străinătate ca cel mal bun pentru conservarea dinţilor, curăţeniei şi hi-gienel gurel, dîndu-I tot odată un miros plăcut. Preţul: un flacon Dentalină fr. 2,50 Pulbere de dinţi, fr. 2. Deposite : la Iaşi la Farmncia Fraţii Konya ; la BucurescI la Farmaciile F. W. Zlirner, şi F. Brnss ; la Drogueria I. Ovessa şi la Parfumeria „Stella . 48 (25—19) I. riALÎAND Atelier de Le-Florie de Cărţi instalat pe lingi Tipografia «Epoca» Bucuroşii, Str. Clemenţei, 3 Lucrind mal mulţi ani în fostul atelier «I.INDNEH», sunt in măsură a executa cu cea mal mare acurateţa, eleganţă şi promptitudine, orl-ce lucrare atingătoare de a-ceastă branşă, cu preţuri mal reduse de cit orl-uude. Este suficient a mi se adresa o cartă poştală pentru ORl-CE COMANDĂ, pentru a mă presenta la domiciliO. 75 I ALBERT ENGEL $« CASA DE CONEIENŢĂ Fondată în BucurescT în anul 1853 Bucureşti, Strada Carol, No. 37 Recomandă onor. sale clientele cît şi p. t. publicului bogatul săQ asortiment de : Lămpi de sistemele cele mal bune şi solide. Maşine cu lumina incandescentă, arzind cu spirt şi aplicabile la orl-ce lampă de Petrol. Sfeşnice şi Globuri pentru grădină. Porţelanuri şi cristaluri franţuzeşti şi de Bohemia. Recitoare sistematice pentru casă. Maşine pentru făcut îngheţată. Maşine pentru făcut unt. Maşine pentru tocat carne. TacîraurI de Alpaca pentru masă. Vase smălţuite indigene şi streine pentru bucătărie. Orl-ce objecte necesare pentru casă şi bucătărie. Paturi de fier în tabli şi vergele. Mobile de fier. Scaune de paie. Colivii pentru Papagali şi Canari. Felinare şi coroane pentru morminte. Maşine pentru spălat şi stors rufe. Băl de scăldat. Băl de şezut. Aparate de duşi. Muşamale şi Linoleum. Petroliu indigen I-a calitate decalitru lei 3,50 franco la domicilia. Uleia de rapiţă dublu rafinat. Atelier pentru reparaţie şi comenzi pentrn ori-ce articole de metal. Serviciu prompt şi preţuri moderate se garantează Q 9). 25—10 0 8 >e 01 îgl a mai multor autorităţi din ţarăl Acest oţel a fost încercat In arsenalul flotilei din Galaţi şi del mal mulţi ingineri mecanici celebri precum şi de diferite uzinei din Enghtera, a căror certificate le posedăm. 1 Detaliurl, preţuri corente şi certificate se trimit după cererii gratis şi franco. 2 Reprezentanţi şi depozit general (100—83) I. B IM O T I î I A C-ie Bucureşti, str. Doamnei, 2 Brăila, calea Regală, 6 Guturaie, Tuse, Bronşită Grippe, Influenta, Astmă goUORQN_G LIQUEUR * CAPSULE A se cere adresa Bb iacobT^^ Bole de Piele In tote farmaciile. Catare băsieei APA MINERALĂ „MIRCEA” IAŞI — COPOU Autorizată de Ministerul de Interne, serviciul sanitar superior cu Oficia No. 1208 din 24 Ianuarie 1895. Această apă, pe lingă că e un excelent purgativ, bună la luat şi fără a produce dureri, dar din cauza multor substanţe medicamentoase ce conţine, esperi-mentîndu-se de mal mulţi d-nl doctori, sati constatat pină acum că, vindecă : boalele de stomach, dispepe-sielor de diferite naturi, catarele cronicale ale stoma-cliulul şi intestinelor, congecUele, constipaţiele cronice, iperimia ficatului, boalele de rărunchi şi splină, boalele de piatră şi a căilor urinare la bărbaţi, boalele de mitră şi menstruaţiele neregulate la femei pre-cam şi alte multe boli. Deposit în Iaşi la Dl. I. S. Ionescu Tipografia Naţională, la Farmaciile D-lor Sbizewschi, Racovită (Lits-chco şi Vandorî), Zwas, Jelea, Beceanu, Enghel şi Ilu-tză la drogiştil Katz, Rosenstein şi Becker. Comandele en gros şi en detail se expedieasă promj A se adresa pentru orl-ce comande şi lămuriri D-nil Mircea şi Ionescu, Iaşi strada Alexandri 11. Depozit în capitală la d. Zobel bulevardul Elisabeta, 43. 50 (100—23; VAR HIDRAULIC CALITATE SUPERIOARĂ „BKEAZA” SOCIETATE ROMÂNĂ ANONIMĂ PENTRU FABRICAREA Varului Hydraulic şi a Cimentului Roman Mai înainte DAVIDESCU BREAZA & C-ie. PENTRU COMANDE A SE ADRESA REPRESENTANTULU1 GENERAL T. ZWEIFEL. BucurescI, Calea Moşilor, 81. St WjA jFMMjJAIjEIjMS SAIjK GALAŢÎ, Strada PreseT, 20 || IAŞI, Strada de jos, 24. — SAU DIRECT LA FABRICA — (ji m ra Comarnic 42 25-23 BAI HYGIENICE | BĂI HYGIENICE | BĂI HYGIENICE _ VECHIUL MAGASIN de LAMPĂ, NOIIE, MAŞINI de BUCATE şi orl-ee instalaţiunl MARCUS LITTMAN & I, WAPPNER No. 61, Calea Victoriei, No. 61, (Vis-â-vis de Episcopie) Recomandat Onor. Clienţi, iustalaţiunile de băl lucrate numai in Zink, cu diferite sobe de aramă pentru încălzit apa. Răi de aburi higienice, recomandat de toţi medicii celebrii, poate să facă orl-cine în casă. Duşuri sistematice cu aer comprimat. Closete .tout a V egoilt» higienice şi sistematice. Sticle de Conserve hermeti* ceşte închise de toate mărimile. Unicul depoQ in ţară cu Sobe (Belgiane), din fa-nrica «GODIU» şi maşini de bucătărie din renumita fabrică «GEBRuDER BOEDER» din «Darmstad», precum şi splendidul lor asortiment de lămpi e-legante pentru attraat şi masă. cu maşinale Americane «W^N-56 36—20 DER», toate cu aer. R EDACŢIA ŞI* ADMINISTRAŢIA ziarului EPOCA se află î«* strada Clemenţei No. 3. La Typografia «Epoca» se vinde hîrtie maculatură cu 45 bani Kilogramul iu pachete de 10 kilograme. t 33 Numai la magazinul CENTRALA este de găsit adevărata Lumină, incadescentă, sist. Aucr Perfecţionată cu preţurile foarte reduse Acest niagasin şi atelier autorisat de Onor. I*ri-niărie este cel mal recomandabil pentru instalări de gaz, apă, telegraf, eaualimare b&l, precum şi tot felul de closete şi tout ă l’dgovu. Magasin do exposiţio CENTRALA Strada Biserica Icni, No. 9 lingă Hotel Union (25-10) emenţel, No. 3.