SERIA n.—ANUL D, No. 158. Ediţia a, treia SÂMBĂTĂ, 18 MAIU 1896. NUMARULJO BANI ABONAMENTELE încep Ia I şi 15 ale flc-carel luni şi se pl&tesc tot-d’a-una înainte In Bucure.jtt la Casa Administraţiei In judeţe şi streinătate prin mandate poştale Un an în ţară 30 lei; In streinătate 50 lei ?ase luni ... 15 > » > 25 » rel luni . . . 8 » » » 13 > Un număr în streinătate 30 bani MANUSCKISELE NU SE ÎNAPOIAZĂ REDACŢIA 3—STRADA CLEMENŢEI—No. 8 NUMaRUL10 bani Altmf CI CHILE In Bucureşti şi judeţe ee primesc numai la Administraţie In streinătate, direct la administraţie şi la toate oficiile de publicitate AnunciurI la pag. IV...0.30 b. linia » » » III........2.— lei » » » » II.........3.— » » Inserţiile şi reclamele 3 lei rîndul| Un număr vechiă 30 bani ADMINISTRAŢIA No. 3 - 8TRADA CLEMENŢE! - No. 3. APARE ZILNIC LA 5 ORE SEARA CU CELE DIN URMÂ TELEGRAME ŞI ŞTIRI ALE ZILEÎ OPERA TIMPULUI Cu mare satisfacere constatam uu adevăr foarte preţios, acela că timpul şi experienţa fac să dispară multe prevenţii, multe superstiţii politice şi în acelaşi timp multe legende frumoase să duc discreditate. In 20 de ani legenda partidului liberal este aproape discreditată. Din contra prevenţiile superstiţioase în contra partidului conservator încep a ti considerate ca ridicule. Aceasta operă nu este o propaganda, nici o agitaţie febrila, este opera timpului şi a faptelor, operă mult mal puternică de cit toate panglicăriile oratorice şi de cit tute campaniile de calomnie. De la 1870 şi pînă astă-zl, partidul liberala guvernat ţara 13 ani, cel conservator 7 ani. El bine, în cel 13 ani, liberalii s’au discreditat şi să discreditează, pe cînd conservatorii au cîştigat enorm ca putere, ca autoritate morală şi ca consideraţie. La ce sa datoreşte această transformare pe care nici un spirit serios nu o poate contesta? La un lucru : în mod general am putea zice că viaţa politica normală fără sgnduiturl începe de la 1876. De la această dată cele două partide tulbure şi necomplect determinate încep a-şl da dreapta in statornica lor măsura. De la aceasta dată opinia publica este în poziţie a judeca activitatea liberalilor şi aceea a conservatorilor. Înaintea de 1876 opinia publica era deprinsă a judeca mal mult după fraze, după declamaţii şi declaraţii mincinoase, de cît după fapte. In special, partidul liberal invoca în favoarea sa faptul ca nu a putut guverna în ţara în mod normal, că nu a putut să-şi dea măsura ca-pacitaţel şi a democratismului sau. De la 1876 acest pretext nu mal poate fi invocat. Partidul liberal sta la putere 12 ani, cum nu să întîm-plase aceasta conservatorilor, nu numai în ţară, dar cum rar să poate întîmpla aceasta vre unul partid şi în alte ţări. Iata-1 deci în posiţie a-şl stabili reputaţia pe fapte, după ce şi-o stabilise pe vorbe. Rezultatul după 12 ani?—Un discredit complect, un adevărat dezastru moral şi intelectual. La 1888 vin conservatorii la guvern. Cu toate micele schimbări şi frâmîntărl; totuşi după 7 ani de guvernare, el să duc lâsînd în ţara o impresie durabilă de capacitatea şi interesul pe care l’au dovedit în gerarea afacerilor Statului şi în re-zolvirea tuturor chestiilor vitale de la ordinea zilei. Pe cît liberalii să duc discreditaţi la 1888 de la guvern, pe atîta conservatorii se retrag în 1895 păs-trîndu-şl prestigiul şi autoritatea morală. Amîndouă aceste partide puse la treaba, dau rezultate deosebite; liberalii ajunşi la putere pierd din prestigiul şi legendele pompoase, conservatorii pierd şi el... pierd numele şi reputaţia calomnioasa pe cari le fabricase adversarii lor cu o neruşinare ne mal auzita în opinia publica. Cu venirea din nou la guvern în Octombrie anul trecut, liberalii a-veau ocazia de a ne devansa iarăşi în opinia publica şi a şterge de-zastrosul suvenir pe care îl lăsase la 1888. Acea^a a doua venire a liberalilor la putere, putea să însemne pentru noi un moment de criza politică, putea sa ne facă, dacă nu sa dam înapoi, cel puţin să staţionăm. Asta-zl, după opt luni de guvernare liberala, chestiunea este limpezită. Asta-zl noi nu putem d« cit «a r.îs- tigam prin şederea liberalilor la guvern. A doua exibiţie pe care liberalii o fac ţărel este şi va fi decisivă. Din acest nou guvern liberal va eşi încredinţarea complecta că aşa numitul partid liberal este o adunătură de mediocrităţi şi de interesaţi cari atîrnămaî mult de organizaţia societăţilor comerciale şi de profit, de cît de domeniul politic. SCANDALUL CU MITROPOLITUL A 16-a ZI Ministrul Instrucţiune! Publice a convocat Sinodul pentru 15 Maifl, dar Sinodul nu s’a adunat. Mitropolitul pretinde că această convocare este ilegală, d-nu Poni pretinde că este legală. Episcopii staa în expectativă. Voinţa Naţională ţine parte lui Poni şi Intr’un articol publicat erl lasă să se înţeleagă că zilele Mitropolitului sunt numărate. înaltul Prelat la rlndul săâ lasă să se înţeleagă că nu s’a născut Încă Ministrul colectivist care să-l poată scoate din Mitropolie. (Va urina). 0 „V Oinţ A“ ÎNAINTĂRILE pe ZIUA DE 10 MAIU In numărul de la 12 Maitt, Voinţa Naţională s’a văzut silită să răspundă lasvo-nul. Înregistrat de noi şi de alte ziare, că Înaintările la gradul de general pe ziua de 10 Maiil atk fost făcute fără a să ţine seamă în mod absolut de vechime. Organul oficios al guvernului desminte acel svon şi susţine, bazat pe Anuarul armatei, că ministrul de război n’a făcut nici o nedreptate cu avansările de la 10 Maitt, căci a Înaintat pe coloneii! cel mal vechi, după cum pretinde legea In vigoare. La sflrşit, Voinţa ne provoacă «să precizăm nedreptăţirile despre cari vorbim». Ne executăm cu deosebită plăcere. Pentru a apăra pe ministrul de război, Voinţa Naţională face o confuziune voită. Anume, ea se serveşte de clasificarea colo-nelilor pe arme, iar nu pe armată. Din nenorocire pentru organul oficios şi pentru ministrul pe eare-1 apără, legea de înaintare nu vorbeşte Insă de înaintări la gradul de general pe arme, ci pe armată ; de aceia, pe lingă condiţia de vechime, legea mal cere ca colonelul să fi comandat In două manevre cele trei arme combinate. Prin urmare, clasificaţiunea pe care ministrul era dator s’o aibă în vedere şi singura pe care Voinţa putea să se razime, e cea de la pagina 163 a «Anuarului Armatei». După această clasificare, scoţînd pe d-nil Gorjau şi Comăneanu cari au fost dinainte avansaţi, iată ordinea de vechime a colonelilor pînă la 10 Maitt : 1) Brătianu C., April 1883. 2) Stoilov S., April 1884. 3) Pascu Ş., April 1884. 4) Beller A., Octombre 1884. 5) Paladi C., April 1885. 6) Christodorescu Se., Iulie 1886. 7) MacarovicI Gh., April 1887. 8) Urseanu V., April 1887. 9) Varthiadi P., Iulie 1888. 10) Teii Al, April 1889. 11) Borănescu I„ April 1889. 12) Gigirtu P., Noembre 1889. 13) Vasiliu I. Năsturel, Noembre 1889, Etc., etc., etc. Dacă scoatem din această listă numele d-lul Urseanu V., care, fiind din flotilă, nu putea fi înaintat de cît Ia loc vacant (flotila face în această privinţă excepţie din toate armele), rezultă că cinci coloneii au fost nedreptăţiţi de ministral de războia cu ocazia Înaintărilor de la IO Maitt, Aceşti coloneii sunt d-nil: Beller, Christodorescu, VarthiaLdi, Teii şi Gigirtu. Am spus acestea nu pentru a legitima vre-o protestare tn rlnidurile armatei safi pentru a provoca demi siunl, cum altă dată fâceatt liberalii, ci pe utru a contesta afirmările «Voinţei» cum că toate înaintările s’att făcut la vechime. ■ ————X» COMISIA PENTRU PREFACEREA IMPOSITELOR Conntltuireacomislunel.—Declaraţiile mi nistrului «le finanţe. — Modificarea patentelor.— Diverse propuneri. Constituirea coniiniiinci D. ministru de finanţe a întocmit o comisiune de deputaţi pentru a studia cestiunea prefacerii impositelor. Această comisiune să compune din cld. P. S. Aurelian, I. 1. C. Brătianu, Al. Djuvara, P. Gîrbo-viceanu, Gr. Grădişteanu, I. Ian-covescu, V. Lascar, C. Lecca, Ath. Moscuna, C. Nacu, C. Nicolaescu, Gr. Păucescu, Em. Porumbarii, T. Stelian, N. Xenopol. Comisiunea s’a întrunit pînă acum de trei ori la ministerul de finanţe şi a hotărît a se întruni de două ori pe săptămînâ, pînă la toamnă. Declaraţiile ministrului de finanţe Cînd s’a întrunit comisiunea pentru întîia oară, d. G. Canta-cuzino a expus situaţia financiară şi a declarat că pentru budgetul viitor 1897—98 are nevoie de 14 milioane. I). ministru de finanţe n’a propus nici un sistem pentru acoperirea acestor 14 milioane fi din declaraţiunile sale rezultă că n’are nici o ideie hotărîtâ în privinţa cestiunii impositelor. Ast-fel dar el a propus comisiunei să-şî dea avisul în privinţa transformării impositelor, saă a creaţiuneî unor imposite nouă. .Modificarea patentelor Din discuţiunile ce au urmat în cele trei şedinţe ce s’au ţinut pînă azi, un singur lucru precis a rezultat, anume, că se poate modifica legea patentelor ast-fel în cît să producă vre-o trei milioane mai mult de cît azi, cînd patentele sunt înscrise în budget cu 3,500,000 leî. Guvernul vrea să urce unele patente, precum acelea ale caselor de bancă, şi să creeze unele clase de noui patentări, cum ar fi aceea care ar cuprinde pe muncitorii de urnele categorii cari sunt, în mare majoritate, străini. Asemenea comisia crede că legea timbrului, modificată, poate produce mai mult de cît venitul actual. Pentru studiarea legii patentelor s’a numit o sub-comisie compusă din dd. Nacu, Ionel Brătianu, Iancovescu şi Xenopol. Această comisiune se va întruni de două ori pe săptămî/nă. Diverse propuneri Modificarea legii patentelor şi a timbrului neputînd produce de cît o foarte mică sumă din cele 14 milioane pe cari le cere ministrul de finanţe, s’au agitat diferite propuneri, în privinţa cărora nu s’a luat msă nici o hotărîre. D. Nacu a propus înfiinţarea unui imposit general pe venit, care însă nu s’a admis. D. Gogu Cantacuzino a arătat că ar fi de părere ca redueîndu-se darea de comunicaţie de la 6 lei la 2 leî să se proporţionaliseze acest imposit, şi a exprimat un vag desiderat de imposit pe chirii. S’a înlăturat de majoritatea co-misiuneî ideea ce a fost emisă d’a se înfiinţa monopolul alcoolului. S’a admis în principiu propunerea de a se modifica legea licenţelor. că va studia şi va presinta ba-sele unui imposit mobiliar. Cînd comisia îşi, va lămuri i-deile generale, ea se va împărţi in sub-comisiunî pentru a studia deosebit fie-care cestiune. Este de notat că d-nii Em. Porumbarii şi Vasile Lascar n’aii luat parte la nici una din şedinţele comisiunei. x. x. GE TREBUIE Si FIE! Intr’o sarbădă polologhie, care ar avea menirea să dovedească cum că nu există nici o cauză serioasă de slăbiciune pentru guvernul liberal, Vo'thţa Naţională scapă o mărturisire preţioasă. Sunt nemulţumiri în partid, aceasta n’o tăgădueşte oficioasa. Dar: Numărul postulanţilor şi pretenţiunile lor sunt prea mari, pentru ca un guvern să le poată satisface vre-o dată pe deplin. Dacă vă daţi seamă că cuvintele astea le spune Voinţa, organul intereselor colectiviste, vă puteţi lesne Închipui ce trebue să fie în partidul guvernamental. AQ invadat întreaga administraţie a Statului, a judeţelor, a comunelor ; şi-afl făcut locuri în magistratură prin legi personale ; au pus mina pe marile institute de bine-facere ; aă apucat întreprinderile ; s’aO băgat în portul Constanţei ; au reînceput să protejeze industria naţională. Şi totuşi «numărul postulanţilor şi pretenţiunile lor sunt prea mari»... Oamenii ăştia au să lase ţara pustie. SCANDALUL CU LIGA A 5-a ZI Comitetul colectivist dat afară printr’un vot de blam In toată regula, nu vrea să plece şi mal ales nu vrea să predea socotelile. In jurul Ligel, el se silesc să provoace un scandal atlt de mare, în cît să isbutească a doblndi disolvarea acestei instituţiunl, lucru făgăduit de d-nu Dim. Sturdza la Pesta. De o cam dată colectiviştii daţi afară cu huideo de la Ligă, pretind că nu vor pleca de cit pe baza unei sentinţe judecătoreşti (Va urma). HUIDEO SI GQDDAM Voinţa Naţională se scandaliseazd de faptul că la congresul Ligei s’a dat cu huideo amicilor săî. Colectiviştii au ajuns oameni subţiri de cînd s’au procopsit la putere. Lordul Stolo-Jonsohn ar fi [preferit să-i să dea cu Goddam. Dar membrii congresului au dovedit cel puţin că au destulă urbanitate ca să nu fi rostit apostrofa lor înaintea damelor. COLECTIVIŞTII SI ARMATA Citim în «Voinţa Naţională»: înaintările la gradul de general pe ziua de 10 Maitt s’au făcut la vechime— şi acel ce se cred nedreptăţiţi n’ati decît să plece. «Partidul şi guvernul liberal poartă preainult interes armatei pentru a tolera asemenea in-eartade şi u Ie lăsa nepedepsite». Rezervînd chestiunea călcării legii de înaintare pe care o dovedim la alt loc, şi tre-clnd cu vederea tonul hărţăgos, n’avem nimic de zis în contra acestei declaraţiuul o-ficioase. Declt, nu putem să nu ne amintim de o vreme, nu tocmai depărtată, cînd aceeaşi «Voinţă Naţională» şi partidul liberal patronai) o «incartadă» mult mal gravă. Nimeni n’a uitat Încă greva ofiţerilor de cavalerie şi atitudinea partidului liberal In acea ocaziune. Amintirea aceasta ne sileşte să protestăm In contra afirmaţiunil că «partidul liberal poartă prea mult interes armatei». Necesităţi de guvernăniînt silesc pe liberali să vorbească aşa cum fac; asta o credem. Despre interes pentru armată nu poate fi Insă vorbă, pentru-că alt-fel partidul liberal l-ar purta şi în opoziţiune, cum îl purtăm noi. POVEŢE CĂTRE FEMEI I HEI SĂ TE IUBEASCĂ BĂRBATUL ? Ştiu mal dinainte, că la această întrebare, unele femei vor răspunde da, iar unele vor răspunde nu, şi îmi vor cere chiar poate o reţetă ca să le mal slăbească bărbatul cu dragostea. Eu, de o cam dată, scriu pentru acele femei cari voesc să fie iubite de bărbatul lor; pentru cele l-alte, am de gînd să răspund altă dată. Arta de a li iubită de bărbatul săâ este o artă tot aşa de grea ca şi pictura, sculptura saO altele, şi cu toate acestea, poate cineva deveni maestru in această artă, citind o cărtică care poartă titlul: Vrei să te iubească bărbatul, şi se găseşte de vînzare la librarul Haimann, numai pe un lefl. Să înveţi arta de a iubi pentru un leâ, mărturisiţi că este de pomană. A sosit domnişoară ziua cea mare cînd al să te căsătoreşti şi să părăseşti sinul familiei. De la o viaţă nepăsătoare vel trece la o viaţă serioasă, plină de îndatoriri şi de o iubire cu totul nouă. Te aşteaptă o viaţă în care ţi se cere devotament, Insă un devotament care se găseşte tot d’auna în fundul inimel fe-meel, un devotament care te va face fericită, căci îşi găseşte răsplata în fericirea sufletească a căsniciei. Citeşte aceste poveţe adunate în timpul fericire! trecute a amorului, urmea-ză-le şi vel vedea cît sunt de folositoare. Această cărticică, care s’ar putea numi «Arta de a face pe femee să fie iubită de bărbat», conţine, în cîte-va pagine, toată fericirea femeel, chiar a bărbatului şi a copiilor ce nasc din căsătorie. Acum cînd societatea e nimicită, a-cum cînd ideile cele noul voesc să suprime legile sfinte şi bine-cuvîntate ale strămoşilor noştri, cari ştieau să facă din căsnicia lor o sfîntă legătură, a-ceastă carte este o nouă bine-făcătoare, şi merită nu numai luarea aminte a tinerilor femei, dar chiar aprobarea tuturor oamenilor cari voesc binele. Femeea nu învinge de cît prin virtute. Acest adevăr este atît de mare, în cit omul se pleacă cu respect în faţa femeel onestă, şi ştie să o cinstească. Virtutea este o floare care nu se vestejeşte nici o dată, care străluceşte pururea şi care pune o cunună de nevinovăţie pe fruntea femeel bătrine ce a trăit urmînd calea cea dreaptă, fără să se abată din mersul el. Femeile cinstite trebue să fie in veci gata, pregătite, pentru orl-ce fel de în-tîmplare, căci ele trebue să aibă tot de o dată darul de a fi plăcute şi acel de a şti să se depărteze de cursele ce li s’ar putea întinde şi în cari ar putea să cadă din neştiinţă. Ele trebue să aibă o singură ţintă în viaţă. Să placă soţului, să fie iubite şi cinstite de dinsul. Cochetăria este negreşit o armă a tot puternică, însă această cochetărie, trebue să fie naturală şi nestinsă spre a reţine şi face sclav pe bărbatul iubit. Tînăra fată care se căsătoreşte, trebue mal ales să nu ia obiceiurile şi apucăturile păpuşelor ce urmează moda şi să nu le maimuţească îmbrăcămintea, alt-fel soţul va regăsi într’însa o femee cum era aceea pe care o admira şi critica odinioară. Toaletele şi rochiile strălucitoare sunt bune în basme saâ pe scena teatrului. O tînără poate să fie încintătoare îm-brăcîndu-se cu vestmintele cele mal simple, dacă ştie să-şi poarte îmbrăcămintea cu eleganţă. Florile de cîmp şi acelea cari cresc în păduri, plac tocmai din causa simplicităţel lor. In această carte se găseşte întreaga ştiinţă pentru femee, spre a li iubită de bărbatul el. „EPOCA" LA FOCŞANI Fiind-că obicinuitul d-voastră corespondent a depus armele de clnd cu şicanele şi mişeliile lui Săveariu fostul supleant de la TecucT, depus In arestul preventiv pentru furt de vite şi fals In acte publice,—vezi ordonanţa Iul Rpmulus Seriban—îmi permiteţi mie, «un vieux de la vieille» să ridic mănuşa pe care colectivitatea apăsătoare a aruneat’o In arena luptelor. Tinerii, ştiţi ca tinerii, zblrnle pu{in şi se lasă. Etl fiind ceva mal în vlrstă şi cu experienţa care o dă aproape 20 de ani de opoziţie, mă pot da mal bine de glt cu stăplnil noştri. Domnia absolută Ia Focşani In lunga mea viaţă am avut obiceiul să călătoresc şi să observ năravurile ţărilor, între cari şi ţara turcească. Ştiţi ce se petrece într’un vilayet. Acolo un paşă e stăpîn peste toţi şi ln-nainte avea dreptul şi de viaţă şi de moarte asupra supuşilor. El bine, pe conştiinţa unul om «onest şi liber» cum se zice la juraţi, nici o deosebire nu este, Intre ce se petrece la turci şi la noi sub regimul lui Săveanu. Paşaua de la noi pe lingă dreptul de dijmă care’l are asupra tuturor bunurilor judeţului, Inceplnd de la graţieri, treclnd prin numirile In slujbă, justiţia cri-minalicească, antreprize, piuă la contrabande, dispune de viaţa şi onoarea cetăţenilor. Asupra acestui din urmă punct încă nu şi-a arătat minunile, dar în prima cucerire a acestui barbar, a plăsmuit o crimă contra unul advocat din Adjud, d. Nădejde, contra căruia a adus martori că a omorlt un om cu care n’a avut nici odată nimic de împărţit şi a făcut pe bietul Nădejde să se ascundă timp de mal multe luni. A fost ceva neauzit. Nici In romanele lui Gaborianu nu se găsesce o combinaţie de cele mal mari urzeli de crime ca acea plănuită de Săveanu. Nu-1 mal puţin adevărat un lucru ; clnd va trebui un om să tragă cu puşca ln a-cest tîlhar de oraş, să mergi să-l scoli noaptea din pat pe Nădejde, care dă ; ş’a-pol se Împărtăşeşte. Atlt de sflnt crede Nădejde actul care ’l ar face. Slugărnicie Să se ştie un lucru la Putna. Nici un funcţionar n’are dreptul să stea de vorbă, să aibă relaţiunl s’au să servească vr’un membru al opoziţiei. Orl-cine contravine acestui ordin e fără milă dat afară. Ordinul e: ca orl-cine vine ln numele Iul Săveanu să-i se facă totul, chiar imposibilul; orl-cine drteşte e persecutat: pentru îndeplinirea acestor dispoziţiunl şi raportarea lor, sunt însărcinaţi mal mulţi spioni cari aă misiunea să supravegheze totul ln oraş şi judeţ, prin case particulare, localuri publice, autorităţi etc. Printre spionii cel mal Însemnaţi al acestui satrap cităm pe d-nil G. Profiriu, Poliţia complectă, Ştefan Constandiniu, toţi funcţionarii primării, P. Gălcăiu, Gh. Trifan, I. Petrescu la tribunal, şi alţii pe cari vi’i voifl arăta cu altă ocazie. Aceştia aă meseria, ca cum aud pe cine-va grăind contra Iul Săveanu să raporteze şi imediat se iatt măsuri. 10 Maifi In seara de 10 Maiu, acest individ, primar, capul ordinel, a fost autorul unul Însemnat scandal. Prieteni şi neamuri dezordonate la minte att avut poftă ca ln acea seară să iasă ln fruntea grădinii cu cea mal bună masă, fără să se deranjeze să o ocupe de cu vreme. Pentru aceasta victima lui Romulus Seriban a dat ordin să-i se oprească o masă. Col. Tufelcică venise mal de vreme şi se aşezase la acea masă. Soseşte şi un scriitor de poliţie şi se a-şează la masă, aduclnd şi vre’o 3 pălării de fanaragil pe care le pune pe masă ca să zică că e ocupată. In acest timp viu dd. C. Cotescu, col. Paraschivescu şi Celebidaki cu familia şi se aşeză la masă. Poliţistul fuge. Mesenii chiamă In repeţite rlndurl chelneru să’i servească, acesta ln sflrşit soseşte şi spune că nu vrea să’i servească de oare-ce masa II rezervată pentru d. primar şi are ordin de la politie să nu servească. Dd. Cotescu şi Paraschivescu indignaţi de atlta obrăznicie, ’I afl dat chelnerului In iuţeală 2 bas- FOIŢA ZIARULUI «EPOCA» 15) HENRI GREVIIXE ORTULUI Fluviul era mare ln acest timp al anului; arborii cu frunzişul încă fraged, desinail ln apa aurită o reţea superbă şi transparentă. Theodor, care străbatea viile Însoţit de maică-sa, s’a oprit fără voie ca să admire acest peisagiu ; cu toate că II văzuse de a-titea ori şi In toate timpurile zilei, totuşi nu se sătura privindu’l. — Este frumos, zise el, pe clnd maică-sa, se aplecase pentru a examina o viţă, cu a-tenţiunea şi grija unul doctor care caută pulsul bolnavului. Bătrlna se ridjeă, Îşi puse mina la ochi, cari piuă acum nu avuseseră trebuinţă de ajutorul ochelarilor, se uită ln lungul rlu-lul şi pe maluri, apoi răspunse : — Du, e frumos, localităţile noastre sunt frumoase. După aceasta ea Îşi continuă inspecţiunea viţel. Viea el, nu era o vie ca toate viele; era mal mult copilul el, copil pe care 2a ll scăpase după lupte mari şi stăruitoare. D-na Benoist se considera ca mumă a viei sale şi avea aceleaşi Îngrijiri pentru ea după cum o mumă Işl Îngrijeşte singurul el copil superb şi delicat, bolnăvicios din fire şi Acum 25 de ani, vicarul Mitropoliei de pe vremuri, Ieronim, a fost asasinat. Guvernul pretinde acum c& Mitropolitul Ghenadie ar fi autorul Intelectual al acestei crime. El a luat o declaraţie de la asusinul care sa afla şi azi la Ocnă, declaraţie prin care acesta zice câ a fost pus Ia cale ca să comită asasinatul de I. 1*. N. Na Mitropolitul Primat. Stingă extrema a parlamentului unguresc a început o vie campanie în favoarea sufragiului universal. Temîndu-se însă de naţionalităţi, stingă extrema a declarat ca înţelege sufragiul universal numai pentru aceea cari ştia sa citească şi să scrie ungureşte. Mal pe romineşte, cele trei milioane de romînl din Ungaria si Transilvania, precum şi cele-l’alte naţionalităţi ar fi desmoştenite de drepturile politice. Un nou scandal Vestea despre apropiata numire a d-luî Sărăţeanu in postul de preşedinte de secţie la Curtea de Apel din Galaţi, a produs o penibilă impresie în magistratură. Membrii Curţii de Apel din Galaţi, în cap cu primul preşedinte, d. Şişman, s’au adresat d-luî Poe-naru-Bordea rugîndu-l să inter vie pe lingă ministrul justiţiei ca să renunţe la această numire. In demersul lor, membrii Curţii de Apel din Galaţi au dat a se înţelege, că dacă s ar face această numire, eî s’ar vedea siliţi a se retrage din magistratură. * ♦ * Acest demers al Curţii de Apel din Galaţi a pus în mare încurcătură pe d. Eugen Stătescu, care promisese deja d-luî Sărăţeanu postul de preşedinte de Curte. Relevăm câ la acest post mai candidează d-niî Elefterie Eco-nomu, cel mai vechiu membru al Curţii din Galaţi, şi Scarlat Po-pescu, membru la Curtea din Capitală. Mal mulţi deputaţi si senatori din Botoşani aO sosit în capitală pentru a să înţelege cu d. ministru de interne asupra numirel noului prefect, de oare-ce d. Ciolac persistă în demisiunea sa. D. dr. Bucşănescu, senator, e cel ce pare a avea cele mal mari şanse de is-bindă, de oare-ce nu impune nici o cong diţiune şi promite a alege senator pe d. Ciolac. Pe de altă parte d-nil EnacovicI, I. Buzdugan şi Arapu propun pe d. Th. Buzdugan, căruia i se datoreşte o com-pensaţiune pentru sacrificiul ce a făcut de a renunţa la colegiul de Senat în favoarea d-lul Russu. Astăzi la orele 4 p. m. d. Stolojan va primi la ministerul de interne întreaga delegaţiune. Gazeta Transilvaniei anunţa, că ministrul ungar de instrucţie a ho-tarît excluderea d-lul Justinian Iuga, elev al liceului unguresc din Gherla, din toate şcolile secundare din Ungaria şi Transilvania, pentru motivul că cu ocazia Te-Deum-uluI mi-llenar a refuzat să poarte cocarda tricoloră ungurească, Uidemnînd în acelaşi timp pe colegii sal romînl să faca tot ast-fel. Suntem informaţi ca în curtea şi gradina Mitropoliei sunt postaţi mal mulţi agenţi secreţi pentru a supraveghia pe I. P. S. Sa Mitropolitul Primat. Tribuna şi noul corniţei al IAgeî Iată cum aprecieaza «Tribuna», organul comitetului naţional de peste munţi, rezultatul congresului Ligel Culturale ; La 24 Maia delegaţii din Bucureşti şi cel din provincie, aleşi de secţiunile Ligel pentru unitatea culturală, s’afl întrunit spre a alege un nod comitet cen-ral. Vorbind despre această alegere, noi ziceam, câ dorinţa noastră cea mal mare a Romînilor subjugaţi este: ca Liga să încapă sub conducerea unor oameni ne-atirnaţl, emancipaţi de influenţa nefastă a sectarismului îngust, mititeluţ şi intolerant, de care se conduc unii totdeauna şi în toate, şi astfel să ajungă a fi pe viitor o instituţie cu adevărat a Romînilor, iar nu o armă şi un instrument in mînile unul partid politic, orl-care ar fi el. Duminica viitoare,— adăugăm noi, delegaţii din Bucureşti şi din provincie se vor întruni pentru a alege comitetul central al Ligel ; Duminica viitoare s’ar putea ca dorinţa noastră să devie o realitate. Speranţa nu ne-a Înşelat. Noul comitet al Ligel e compus din bărbaţi cu totul independenţi, buni Romînl şi par-tisanl sinceri al mişcărel noastre naţionale, fără nici o altă preocupare. Telegramele, care ne sosesc la redacţie anunţindu-ne acest resultat, sunt nişte adevărate isbucnirl ale sentimentului de bucurie care a cuprins pe toţi fraţii şi amicii noştri la ştirea, că romînismul desinteresat şi nepreocupat a învins la Ligă, iar politicianismul a fost sdrobit. Luni se va începe din nofl, la Iaşi, concursul pentru ocuparea catedrei de clinică infantilă de la facidtatea de medicină din Bucureşti. Se ştie că comisiunea examinatoare s’a complectat prin d. dr. Botez, numit în locul doctorului Sculy. Acum, se zice că d. doctor Botez nu voeşte să ţie seamă de notele obţinute de candidaţi pînă a-cum şi pretinde ca concursul să se reînceapă. Manifestul comitetului IJgeI Noul comitet al Ligel a lansat următorul manifest: Către membrii Ligel Congresul «Ligel pentru Unitatea Culturală a tuturor Romînilor,» Întrunit în zilele de 12 şi 13 Maia a. e., în capitala ţărel, ne-a Încredinţat conducerea Ligel. Scopurile Ligel sunt clare şi In deobşte cunoscute. Limba şi interesele unităţel noastre culturale sunt azi mal ameninţate ca ori cind. In faţa primejdiilor mart şi numeroase, cari pun In pericol lnsă-şl baza existenţei noastre etnice, Liga trebuie considerată ca o puternică pavăză de apărare a limbel şi cuilurel Romînescl. Atacurile sistematice ale adversarilor noştri comuni, ne impun consolidarea Ligel, ca ea să poată deveni ast-fel capabilă de a răspunde aşteptărilor generale. Profund convinşi, că pentru ajungerea a-cestul scop, Liga pentru Unitatea Culturală a tuturor Romînilor, trebuie să fie un te- toane, aşteptlnd pe Săveanu safl poliţaiu să primească restul. Aceşti domni Insă au avut prudenţa să stea la casele lor. A doua zi toată ziua chelnerul a umblat din doctor ln doctor pentru căutarea unul certificat medical şi cu tot concursul poliţiei nu ’i s’a putut gă i nici o rană; doctorul colectivităţel a cărui menire este de a găsi la agenţii Iul Săveanu mari răniri, doctorul Lungu, nu era In localitate. In zece ore s'a dresat proces verbal şi s’a şi trimis la judecătoria de pace spre judecată, clnd alte fapte dorm cu lunele ln cartoanele poliţiei. «Ecoul Vrancel» Aci apare un ziar conservator care a ajuns din oraş In oraş a se tipări la d-voastră. II redacta d. G. Constantinescu. Este un ziar de o rară energie şi care are darul de a îngriji pe colectivişti. De ce s’a retras d. Constantinescu de la el, remlnlnd simplu administrator? Iată un mister pe care nu ’l Înţeleg. Gogu Constantinescu este un băiat de o extremă corectitudine, bun, generos, nimenlnu se adresează,la el să rănile neîndatorat, se bucură de o popularitate solidă ln judeţ şi oraş; a reuşit a grupa elementele conservatoare cam disparate, cu elemente noi şi viguroase, şi de o dată paf! se retrage de la ziar. Nu credem că faptul de a nu putea tipări ziarul In Focşani sau R.-Sărat să determine un om energic la o retragere din luptă. S&vcanu Săveanu Inttift a dat ordin prin agenţi să se anunţe că va fi numit prefect, clnd a văzut că nu ’l numeşte, aceiaşi agenţi au fost Însărcinaţi să răsplndească zvonul că nu primeşte (! ?) prefectura. Adevărul e că de 3 ori pe zi se duce la Bucureşti să rstărue, Stătescu Insă ţine sus. Se poate vedea că numai lipseşte prefectul, şi ticăloşiile de odinioară au reînceput. Se vorbeşte că venind el prefect ’şl va aduce ca poliţaiu pe Sburlea, vestitul zbir de odinioară. După clte se vede vremurile s’anunţă grele. Fie-care cetăţean ca să trăiască va fi In legitimă apărare, faţă cu aceşti oneşti bărbaţi. Fie ! lin b&trln. OFOBMAţn Darea în judecată a Mitropolitului Primat Darea în judecată a I. P. N. Sale Mitropolitului Primat fa hotarît în mod definitiv. Prelaţii grevişti au somat lineară pe Mitropolitul Primat să convoace imediat Sinodul şi să-şi dea demisiunea. Prevăzîudu-se că Mitropolitul va refuza să se supună acestei somaţinni, precum s'a ţi Iniîin-plat, lucrurile s’au aranjat mai dinainte ast-fel ca Nfintul Sinod să se întrunească azi sau cel mult mîine la amiazi sub preşedinţia Mitropolitului Iosifal Moldovei. Sinodul va da un vot de blam Mitropolitului Primat, îl va da în judecata unui alt Sinod şi în acelaşi timp va face o adresă ministerului cultelor ca să-l dea în judecata Curţii de Casaţie pentru delicte de drept comun. Ast-fel s’au aranjat lucrurile a-seară. * * * In urmă s’a ţinut o consfătuire intimă la Mitropolitul Primat. S’a hotărtt ca drept răspnns la somaţia prelaţilor grevişti, Mitropolitul Primat să trimită azi o adresă d-lui ministru Pont, prin care I. P. S. Sa protestează ln contra acestei somaţii, invî-tîud pe ministru să închidă prin mesaj regal sesiunea de primăvară a Ştiutului Sinod. * * * supus accidentelor ordinare. Ea vorbea rar despre dlnsa şi In tot-d-a-una cu multă rezervă, crezlnd In nesiguranţa el că şi vorba i-ar putea face răii. Clţl-va ani mal nainte, Theodor, vroind să glumească i-a spus mamei sale că e gelos pe acea vie din causa marel dragoste a bătrînel; ea Insă i-a răspuns: — Fireşte, ea m’a necăjit mal mult de cit tine. Cutele mari ale bonetulul elegant, aşezat pe fruntea el, scoteau ln evidenţă delicata el figură. Trăsuri fine şi delicate, ochi vil şi strălucitori, o pieliţă uşor sbîrcită de arşiţa soarelui şi viului de ţară. In tot-d’a-una d-na Benoist purta acest fel de bonet; numai Duminica clnd mergea la biserică îşi punea o pălărie de dantelă neagră, la fel cu rochia de mătase cu care se Împodobea pentru ceremonia bisericească. Voia sâ-şl păstreze obiceiurile ţărăneşti, cu toate că ori de clte ori voia Îşi arăta nobleţă. Fiul el o privea agitat şi nehotărlt; nu ştia dacă trebuia să plece numai de cit — pe mama lui o văzuse,—saU dacă ar fi mal bine să stea la Pressoirs plnâ ce îşi va schimba gtndurile. Era aşa de nemulţumit de el Însuşi ln cit viaţa i-se părea plină de necazuri ; răcoarea clmpenească, nu ar putea să facă să’l dispară aceste glndurl negre? D-na Benoist se ridică cu greutate, fiind obosită de a fi stat atlt timp aplecată. — Dacă o vrea D-zeu, dacă o fi cald şi ploaie la timp, zise ea, anul acesta o să a-vem rod ; sunt muguri mulţi. Privirea el mulţumită se Împrăştia asupra Întregului deal, al cărui pămlnt roşiatic era sterp de burienl, şi mal departe pe frumoasele localităţi ale Tarenel; apoi se uită la fiul săâ cu prudenţa unei pasări care mal lntîiă sboarâ Încetişor Împrejurul cuibului săă şi apoi se aşează. — Şi tu, copilul meO, zise ea surlzlnd, pentru tine, ce zici, anul acesta crezi că are să fie bun ? — Mamă, zise Benoist cu o decisiune spontanee, sunt amărlt; sunt mthnit, am perdut un bun prieten, luat de o moarte u-rîtd, o moarte răutăcioasă, şi lucrul ăsta mi-a produs atttea griji... Simţeam trebuinţa să te văd pe tine ca să mă mal liniştesc. — Al făcut foarte bine de al venit aci, răspunse bătvlna mergind pe răzoarele viei. La Pressoirs e mal bine ca la Paris, băiatul med. Dar de ce spui tu că prietenul tăfl a a avut o moarte urlcioasă ? Crezi că cine-va i-a provocat aceasta ? — Nu, mamă. S’a omorlt singur. —t Va să zică e vorba de Raymond de Beaurand ? răspunse burgheza cu un accent de mîndrie. Ea era şi voia să rămlnă burgeză, dar prieteşugurile pe cari fiul el le avea ln aristocraţie o bue.uraă şi II producea un fel de mtndrie natura lă oameuilor de ţară cari se pun ln contact cu mărimile oraşului. — Cum, ştiai ? zise Theodor cu mirare. — Citim şi noi jurnale! zise d-na Benoist cu ironie. De clnd eşti intrat ln lumea mare, am Început si citesc Figaro. Crezi câ nu trebue să mă interesez de persoanele cu cari eşti în relaţie Benoist se uită cu dragoste la maică-sa. Tot vorbind, luaseră o potecuţă prin iarbă care II scotea. drept acasă, prin mijlocul gră-dinel, o adev ărată grădină de gospodărie unde florile cele mal frumoase eraă alături cu legumele domestice, făclndu-le o podoabă şi un fel de paravan, grădina unde ochiul stomacul ş i nasul erafl egal satisfăcute, după cum i «unt cu multă fineţâ descrise în vechile clnl (ece franceze. — Atum dţ, reluă. Theodor, cunoşti mamă, teribilul sflrşit al prietenului med ? — Da. înţeleg, copilul mefi, că a trebuit să-ţi pară rău, dar... — Nu sflrşi, dar privirea el inteligentă şi expresivă vorbea în locu-I ziclnd : «Dar expresiunea figurel tale Im! arată că suferinţele tale sunt cu mult mal mari de cit piprderea unul prieten, fie chiar că acea pierdere a fost tragică !» — Vezi tu mamă, s’aQ lnttmplat atltea lucruri, atltea lucruri urlte, şi cari te pun pe glndurl... D-na Benoist tresări, ca şi cum ar fi voit să se oprească, apoi Îşi continuă drumul cu pasul el Incetinel1 — Pentru ce s’a omorlt prietenul tăă ? Din causa vre-unel prostii a tinereţel, care l’a turburat tocmai acum ? — Oh ! cum poţi să crezi ? Beaurand era un model de cinste ! — Din causa vre-unel femei atunci ? — Nu ştifl, zise Theodor glnditor,... vre-o femee,... da,... se poate, e chiar probabil. — Cum, nu ştii ? — Nu, nimic. — Dar, bănueştl ? Benoist, nu era hotărlt de o dată Insă se decise. — Am să-ţl spun totul, mamă, zise el ; tu judeci aşa de bine şi al raţionamentul aşa de sigur, că nu aşi putea să am o consultaţie mal bună. In clte-va cuvinte II povesti catastrofa, toate măsurile cari se luaseră, ultima lui vizită la substitut şi însărcinarea ce avea de a remite pachetul cu scrisori cari a-parţineaă mortului. — Mal al acele scrisori ? şi plicul ? Pentru ce nu le-ai înapoiat văduvei. Theodor privea pe mama sa, săpăcit, fără să-’l poată răspunde. — Numai văduva trebue să poseadă toate www.dacoromanica.ro ren comun de întllnire şi de activitate patriotică pentru toţi Romlnil, noi membrii comitetului executiv al Ligel, ne vom face o chestiune de conştiinţă şi de onoare din Îngrijirea, ca această instituţie să fie ferită de fluctuaţiile intereselor vremelnice, fie ale unuia, fie ale altuia, dintre partidele noastre politice. Scopul senin al Ligel reclamă imperios, ca toţi clţl suntem membrii el,{să ne considerăm şi să fim numai Romînl, fără deosebire de culoare politică, pe clmpul de activitate a acestei nobile instituţiunl. Fraţii noştri, ln afară de hotarele Regatului, luptă şi suferă pentru apărarea naţio-nalităţel noastre comune. Iii această luptă grea, el aşteaptă mtngiiere şi sprijin hotărlt din partea noastră. E o datorie patriotică pentru no), să răspundem fără şovăire aşteptărilor lor. Prima coudiţiuiie spre acest sflrşit este ca noi Înşine, pătrunşi de gravitatea situaţiei să ne reculegem forţele şi să fim uniţi ln glnd şi sentimente. Pentru cel ce ai! luptat şi luptă, pentru cel ce aă suferit şi suferă pentru drepturile la viaţă ale neamului Ro* înlnesc, nu poate fi ma) reală mlnglere şi Încurajare de cit conştiinţa, că noi Înşine Romlnil din Regat suntem uniţi ln jurul drapelului Ligel Culturale. Suntem siguri că toţi Romlnil, car i Îşi daQ pe deplin seama despre necesitatea urgentă de a ridica puterea de acţiune şi prestigiul Ligel, ne vor da tot concursul lor ln opera de relnsufleţire a acestei instituţiunl, a cărei soartă u constanta preocupaţi une a tuturor, cari departe de focul luptelor noastre politice nu cer de cit ca Liga să prospere şi să fie pentru toţi Romlnil un sanctuar al iubirel de neam şi de ţară. Pătrunşi de greaua sarcină pe care congresul ne-a lncredinţat-o suntem ferm hotă-rlţl a ne-o îndeplini In conştiinţă şi ln orice Împrejurări. Bucureşti, 16 Maiă, 1896. Ion C. Grădişteanu, Colonel V. Obe-deanu, C. G. Disescu, M. Vlădescu, Colonel D. Anghelescu, Dr. Al. Obrejia, Premia Popa, Dr. N. D. Staicovicl, D. S. Neni-ţescu, C. Rădulescu-Motru, A. D. Florescu, V. Al. Miculescu. Bătăuşii colectivişti îşi continuă isprăvile sub ochiul îngăduitor şi protector al autorităţilor. Aşa vestitul cetăţean liberal Nae Ră-dulescu—adică Toboc,—a luat un loc în pavilionul primăriei de la Moşi şi a instalat acolo o berărie cu o firmă caraghioasă, pe care a iscălit-o cu numele săă de paradă: «Toboc». Se şoptea că nu va plăti chirie, că ar fi luat şi alte locuri ln cîmpul Moşilor pentru a le specula ; iar în gura mare se zicea că va plăti chiriile in rate. Ieri dimineaţă s’a prezintat un perceptor comunal la acest bătăuş de meserie, berar de ocazie, pentru a încasa ceva din drepturile comunei şi a încasat... o bătae bună de la «cetăţeanul Rădu-lescu». Ceea-ce e mai nostim însă în toată a-ceastă afacere, este că d. Melisianu a intervenit şi a dat ordin perceptorului... să lase pe negustor în pace, că mal răQ ’l iritează. ln şedinţa consiliului comunal de erl, cu ocaziunea votărel budgetelor bisericilor de sub administraţiunea primăriei, d. consilier Barbu Păltineanu a propus secularizarea averilor bisericeşti în favoarea comunei. D. C. F. Robescu a răspuns că se va ocupa de această ces-tiune în unire cu guvernul — mal cu seamă că prin secularizare s’ar spori veniturile comunale. La librăria t'arol Miii Ier (Calea Victoriei No. 53) se primesc abonamente pentru „T KIRll N A„ DIN SIBIU Preţul abonamentului este : Pe un an..................................40 lei Pe şase luni..............................2o * Pe trei luni..............................10 * aceste lucruri; aşa dar, copilul meu, trebue să i le Inapoiezl. Cam încurcat, Benoist esplică mamei sale că din cauza unor încurcături, nu a spus nimic văduvei despre acel plic. — Dar, dragul meu, ea trebuia cea d’ln-tliă să ştie despre aceasta 1... Este ceva mal sflnt de cit o văduvă ?... — Mă mir Theodor cum te-al gludit tu la lucrul acesta. — Mamă, zise cu iuţeală Benoist, ea nu este o văduvă, cum eşti tu! — Cum, vrei să spui câ nu era demnă ?... — Nu... oh! nu... dar... ea nu iubea pe Beaurand cum al iubit tu pe tata! — Asta nu Însemnează nimic, fiul meu... Nimeni nu ştie ce se petrece ln inima unei femei, clnd ea ved ' mort Înaintea el pe bărbatul căruia i-a jurat credinţa, respect şi dragoste plnă la mormlnt... Trebue să fii femee ca să pricepi lucrurile astea! Benoist, mişcat, nu răspunse nimic, dar Încă nu era convins. — Ştii tu prin ce a trecut femeia a-ceasta*? Ştii tu cit a suferit ea ?Nu vezi tu că dacă ea Işl-a iubit bărbatul, cit de puţin, ce durere mare a încercat, şi, dacă nu l’ar fi iubit, cit trebue să se căiască ? — Pentru ce ? întrebă cu iuţeală Benoist. — Find-că nu l’a iubit destul, ca cu dragostea el să-’l apere de răul ce alţii ar fi putut să-’l facă, zise bătrlna cu solemnitate. Crede-mă că femeia aceasta e destul de nenorocită ! (Va urma). EPOCA 3 E PIŢI ft a 3-fl Serbările încoronare! ţarului (Prin fir telegrafic) Fellclt&rlle.—Recepţlnnile______Incen- dii!.—Decoriiţiunî Paris, lti Maiu. Ministrul de resbel rus, generalul Wa-nowsky, a adresat generalului de Boisdeft're o telegramă zielnd că a comunicat Ţarului decisiunea generalului Billot, acordînd un concediu ofiţerilor şi soldaţilor francezi cu ocazia Încoronării sale. Ţarul a însărcinat pe ministrul săfi să zică generalului de Boisdeffre că a fost foarte mişcat aflînd că armata franceză se uneşte cu poporul rusesc la această solemnitate. Ţarul Ta însărcinat tacă să presinte generalului Billot mulţumirile sale cele mal călduroase şi să adreseze armatei franceze toate sentimentele sale de afecţiune şi de recunoştinţă. Paris, 16 MaiQ. Ţarul a trimes d-lul Faure telegrama următoare : «Moscova. 27 MaiQ,[seara. Impă-«răteasa se uneşte cu mine pentru a vă «zice cît de mult am fost mişcaţi de felici-«tările ce aţi bine-voit a ne adresa. Eram «sigur de viile simpatii ale Fraudei şi mă «simt fericit a o simţi din inimă cu noi tu «aceste momente solemne. «Vă mulţumesc sinceramente pentru do-«vada ce mi-aţl dat şi pentru sentimentele «ce mi-aţl exprimat personal. Nicolae». Moscova, 16 MaiQ. O scrisoare autografă a Ţarului, adresată contelui SchuvalofT, mulţumeşte acestuia pentru serviciile aduse Rusiei In timp de nouă ani cît a fost ambasador în Germania. Moscova, 16 Maia. Majestâţile l.or au primit pe emirul Bu-karel. care a primit titlul de alteţă, şi pe Khanul de Kliiva căruia i-a conferit titlul de alteţă serenisimă şi rangul de locote-nent-general al casacilor din Orenburg. Afară de asta att mal primit pe ambasadorii, miniştrii străini, generalii, înalţii funcţionari militari, deputaţiunile militare străine, funcţionarii curţii, deputaţiunile popoarelor asiatice necreştine şi pe representanţil populaţiunelor rurale. Plinea şi sarea precum şi sfintele icoane au fost pr esenţa te Majestăţilor Lor de către deputaţiunile ruseşti. Moscova, 16 Maiă. Un Început de incendiu s’a declarat astă noapte lntr’unul din turnurile Kremlinului. Incendiul a fost repede stins de cătr e pompieri. Moscova, 16 Maiti. Nunţiul Papei a fost primit ieri de Ţar, căruia i-a ţinut un mic discurs în latineşte. Seara a asistat la un prlnz dat în onoarea sa. Cetinge, 16 Mai îl. Tarul a conferit prinţului moştenitor Danilo, marele cordon al ordinului Alexandru New-sky cu briliante, şi prinţului Mirko ordinul, vulturului alb. Roma, 16 MaiQ. Camera deputaţilor.—Cu ocazia discuţiei bugetului ministerului de interne, d. di Rudini a-nuttţâ reforme administrative şi zice că va continua drept drumul silă în ferma intenţiune de a servi pe Regele şi Patria. (Aplause vil). Roina, 16 Maiă. Comisiunea Camerei s’a declarat în unanimitate favorabilă cererel de urmăriri în contra generalului Baratieri. — Raportul se va depune azi la Cameră. Massauah, 16 MaiQ. 0 coloană de 200 oameni diu geniO a plecat la Adua pe cimpul de bătaie pentru a îngropa morţii. — Coloana este comandată de colonelul Arimondi. - - Doul preoţi capucini o urmează. GradrscofT, 16 MaiQ. Inmormîntarea feld-raareşalulul Kubn s’a făcut după amiazl. — Ministrul de resbel, autorităţile civile şi militure şi un public numeros aă asistat la această înmormîntare. Viena, 16 MaiQ. Camera Seniorilor a adoptat proiectul de lege electoral. Aix-la-Chapelle, 16 MaiQ. Congresul internaţional al minerilor a adoptat cu 737.000 voturi contra 126.000 o resolu-ţiune cerînd răscumpărarea tutulor mineler de către Stat. A adoptat şi alte propuneri, intre cari acea care cere fondarea unei case garantate de Stat, pentru ajutor în cazuri de infirmitate şi de boală. Congresul a decis să ţie şedinţă in fie-care an. Viitorul congres se va ţine la Londra. Con-gt-esul s’a închis. Berlin, 16 MaiQ. După Norddmtschi-AUgemeine-Zeitung, Împăratul a semnat legea de imposit asupra zaehă-rulul. Se crede că această lege se va promulga la 18 Maiu, în Iieiclis (ieselzblatt. Berlin. 16 MaiQ. Canoniera germană Loreley a plecat azi de la Pireu la Beiruth. cant asupra zbuciumărilor prin care trece biserica. * * * Turburârile din Creta (Prin fir telegrafic) Atena, 16 MaiQ. Sosirea lncrueişătoarelor la Canea a produs o linişte relativă. —Turburârile continuă la Re’tino. — Grecia păstrează o atitudine reservată. Atena, 16 MaiQ. •«Asti» anunţă că 3.000 de creştini sunt în faţa CaneeI pentru a protege pe fraţii lor.—Inmormîntarea victimelor s’a făcut sub protecţia echipagiulul încrucişătorulul Hood. La Retimo se semnalează excese fără ca însă să se fi produs crime.—Poliţia a arestat mal mulţi creteul. Canea, 16 MaiQ. Situaţia s’a îmbunătăţit puţin ; erl n’a fost nici o desordine. —Ctte-va focuri de puşcă s’aQ auzit în direcţiunea satelor mărginaşe.—Populaţia din Canea este tot tero-risată.—Magasinele sunt închise. djveţse Crime.— Delicte.—Acoidente.—Intîmplărî. Aflăm că trupele «unt consemnate prin cazărmi fn vederea vreunei manifestaţii favorabile I. P. S. Sale Mitropolitului Primat. Jandarmii călări stau gata pentru orl-ee eventualitate. **» DII» ŢARA Omorul din Galaţi.—Aseară, pe Ia ora 4 şi juni. s’au vestit autorităţile, că o crimă s’a comis în strada Romînă No. 11. Imediat, zice «Liberalul Gălăţean», s’au transportat la faţa locului d. prim-procuror Gabrielescu. d. judecător de instrucţie Rîr-sescu şi şeful Poliţiei Al. Ignat, unde găsiră pe Iproprietăreasa caselor,— nişte cocioabe,— de profesie spălătoreasă, numită Anica Sta văr, In vîrstă ca de 60anl, moartă, ea era desbrăcată şi culcată în pat cu faţa In jos. La tîmpla stingă avea o rană, din care nu putea proveni moartea. Femeia locuia singură. Nu avea nici o rudă In locuinţa el, iar uşa nu era siluită. La uşă, se afla ţegat un cîine rău, de care nu se putea apropia nici un om străin. Nenorocita trebue să fi fost omorîtă de vr’o 20 ore. Corpul intrase In putrefacţie. Autopsia va dovedi dacă a fost gituită sau strangulată cu ceva. Imediat s’au luat cele mal severe măsuri de cercetare, dar ele nu afi dat pînă acum nici un resultat. Cercetările aG durat pînă la 2 după miezul nopţii şi ele sunt cu a-tîta mal grele cu cît nu esistă nici un indiciu despre mobilul crimei. In casă nu era nici un semn de jefuire. Cadavrul a fost transportat la spital. Cercetările urmează. DII» STRĂIVVTATE Mari desastre. — O telegramă din New-York ne anunţă că erl un ciclon s’a abătut asupra oraşului Saint-Louis în timp de o jumătate oră. Spitalele sunt pline de răniţi. Se crede că sunt vr-o cîte-va sute de victime sub ruinele caselor. Mal multe oteluri, fabrici, antreposite mari şi alte clădiri au fost distruse. S’au produs cîte-va incendii. Mal multe vapoare cari se aflau de a lungul cheiului s’au potmolit. Numai la St. Louis numărul morţilor şi al răniţilor se urcă la 1000. Satele mărginaşe sunt distruse. Numărul victimelor la ţară se urcă la 300. Pagubele se urcă la mal multe milioane de de dolari. ULTIME HMATIUNI Darea în judecată a Mitroploli-tuluî Primat. Paris, 16 MaiQ. Proiectul de reforme asupra contribuţiunilor directe scuteşte de imposit rentele franceze posedate de persoane cari locuesc in străinătate. Pentru perceperea impositulul asupra rentelor şi valorilor străine, bancherii cari plătesc cupoanele, vor li siliţi să ţie câi nele ’ in' cari vor înregistra plăţile-lor. Paris, 16 MaiQ. Camera deputaţilor. D-nu Berry cere urgenţa în favoarea propunerii sale de a crea o medalie pentru luptătorii de la 1870—71. Urgenţa este respinsă cu 227 voturi contra 201. Camera s’a aunuat pe Simbătă. Senat. După o scurtă şedinţă fără însemnătate, Senatul s'a animat pe Luni. Paris, 16 MaiQ. Veniturile nouilor imposite se evaluează după cum urinează; imposit asupra valorilor 55,000,000; imposit asupra clădirilor şi creanţelor ipotecare, 43,000,000; imposit noQ pers mal asupra chiriei, a-supra servitorilorşi asdpru echipagiilorDl.OOO.OOO. Reducerea impositulul fonciar şi desfiinţarea impositulul asupra porţilor şi ferestrelor produc un deficit de 187,000,000. ^ Paris, 16 MaiQ. Salonul de pictură din Champs-ElysQes a a-cordul ineduliu de onoare pictorului Benjamin Constant. Azi la amiazl, la orele II, s'aii întrunit prelaţii grevişti fu Ioea-IiiI Ofilitului Sinod din strada Carol. Convocarea a fost făcută de «1. ministru Poni. Mai mulţi prelaţi au declarat, eă Sinodul este ilegal constituit, de oare-ce numai Mitropolitul Primat are dreptul a convoca şedinţa. Sinodul s'a constituit sub preşedinţia I. P. S. Sale Mitropolitului losif al Moldovei. S'aii prezintă t episcopii Silvestru de Huşi, Partenie al Dunărei de Jos, Ti-muş-Argcş, Ieronim-Iloman, Di-onisie-Hlizii ii. Hlienadie-It.-Yil-eea şi archiereii Atanasie Craio-vcanul, Calistrat Orlcanu, Mele-fie şi Pimen Heorgescu. Aii absentat: I. P. S. Sa Mitropolitul Primat, areliiereil Doso-teiu Hotoşăncanul, vicarul A’ilon Ploeştcuuul, Yaleriau şi loaniţie Florii liaeăuauul, Areliiereil absenţi ulei n’aii fost măcar convocaţi de d. Poni. * * * Şedinţa a fost secretă; n*aA fost lăsaţi in sulă nici măcar repre-zintanţii presei. Ca orele 11 u sosit d. ministru Poni, cure u ţinut uu lung ilis- Prdaţii grevişti au fost aduşi in grabă de d. Dragotnir, directorul cultelor, la Sinod. In strada Carol şi la Mitropolie sunt o sumă de sergenţi şi agenţi secreţi în cap cu inspectorii Durma, V. Lecca, Otnescu şi comisarii Munteanu, Ştefănescu şi alţii. Poliţia împiedică pe cetăţeni să se adune împrejurul Sinodului şi să meargă la Mitropolie. * 4c * In urma propunere! episcopului Partenie s'a decis darea în judecata Sinodului a Mitropolitului Primat. Iu acest scop s'a ales o comisiune de trei, compusă diu episcopii TIiuuş, Silvestru şi Mitropolitul Moldovei pentru a face trei chemări canonice Mitropolitului Primat ea să se prezinte înaintea Sinodului şi să dea seamă de faptele ee i se impută. * 4c 4c Apoi Sinodul a hotărît destituirea directorului cancelariei Sinodului, părintele G. Gibescu, diacon la biserica Kretzulescu, pentru că e bănuit că ar comunica Mitropolitului Primat tot ce se petrece în Sinod. Părintele Gibescu a fost imediat izgonit din localul Sinodului. **• In cursul şedinţei s’a trimis un plic mare Mitropolitului Primat. Un redactor al nostru s’a prezintat imediat la Mitropolie pentru a lua informaţii în privinţa cuprinsului acestui plic. In plic era o adresă a Sinodului prin care se notifica Mitropolitului ho-tărîrea ce s’a luat. Mitropolitul Primat e hotărft a nu lua în scamă Iiotârîrile Sinodului şi u nu răspunde celor trei chemări canonice, de oarece consideră ea ilegală constituirea Sinodului. * * # Actul de acuzaţiune în contra Mitropolitului Primat, care era tipărit in broşuri de astă noapte şi care s’a luminat prefectului poliţiei ca să fie distribuit în Capitală, este semnat de archiereii loanichie F. Bucăoanu, Pimen Pitişteanu şi Atanasie Craioveanu. * * * Mitropolitul Primat a fost suspendat şi înlocuit printr'o loco-teuenţă mitropolitană compusă din Mitropolitul losif al Moldovei, episcopii Partenie şi Tiniuş. Sinodul va mai ţine doua şedinţe mîiue şi poimîine. *** Mitropolitul Primat e bolnav în pat. Procesul Axente-Seino, înfăţişat az! la secţia 1 a trib. Ilfov, s’a amî-nat pe ziua de 24 Septembre. Amânunte la ediţia de seară. Galaţii denunţă un tapt grav în sarcina primarului de Galaţi, d. Malaxa. Consiliul comunal local votase o sumă de 100 lei pentru o coroana pe mormîntul lui Ion Brătianu. Coroana însă nu s’a cumpărat şi nu s’a depus pe mormînt, iar banii s’au încasat de d. Malaxa. Prin cercurile guvernamentale se vorbeşte despre apropiata numire a d-luî Tache Anastasiu în postul de satrap al satrapiei Teeuciu. Vechiul comitet al Ligei a avut a-seară o nouă consfătuire la Academie. La această consfătuire au luat parte şi d-niî Sturdsa şi Gogu Cantacuzino. Colectiviştii au decis să facă presiuni prin administraţie şi poliţie, ca toate secţiunile din ţară să ţină cite o adunare generală votînd o moţiune de încredere pentru vechiul comitet şi invitindu-i să convoace un nou congres. Ast-fel colectiviştii apelează acum la comisari şi epi staţi ca să-î spele de votul de blam pe care l’au primit. Ni se denunţa lucruri foarte grave în contra d-lul inginer Berlescu, şeful secţiunel de întreţinere de la C. F. R. din Buzaţi. înainte de a da curs acestor denunţări, cerem ministrului lucrări Cu onoare se aduce la eunosclnţa Onor. publicului eă de la M Maiu t S'A IUS4IMIS w- GRADINA RESTAURANTULUI -*> TA CHE R l/SES C II Avind şi o trupă de lăutari bine organizată, care va di-lecta pe onor. public în tot timpul sezonului. Cu deosebită stimă T A C II E R C 8 E 8 C TJ 106 -36 — 2 Strada Ilfov Ao. 3 lor publice să ne lămurească dacă d. inginer Berlescu a fost dat în judecata pentru abuzuri grave ? In Monitorul de azi au apărut decretele privitoare la transferarea d-lul C. Creţeanu în calitate de prim secretar la legaţiunea din Paris, în locul d-lul Const. G. Nanu care e transferat în aceeaşi calitate la legaţiunea din Constantinopol. Spre a răspunde numeroaselor şi nesfirşitelor bîrfellcolectiviste, relative la disentimentele din partidul conservator, r. Ion Calinciuc Marienbad, Vila Columbus 95_______________________30—5 Deschiderea Magasinuluî LOUIS RANG Croitor Uueureetei. — Vatra Victoriei 63 tex coupeur» al casei Walter STOFE FRANCEZE şl ENGLEZE pentru primă-vară şi vară Ultimele noutăţi şi ultimele creaţiunî Costume de vânătoare, livrele Specialitate in Ho be (llaftiic ele iitHgiMlrnţi) 103______;_________________5-3 HUI din cel mal buni studenţi al Facultăţi ilUL ţii de Sciinţe doreşte a da prepara-ţmnl de cursul secundar şi bacalaureat, aUt a-cum cît şi în timpul vacanţelor. Doritorii a se adresa in scris Bulevardul Maria 24 bis, sub iniţialele M. I. D. R. ROSETTI AVOCAT STR. BISERICA AMZEl No. 15 BIUIIOU TECHNIC — pentru eonstriicţitinl de ori-ee stabilimente industriale — JULlllS LOEFLOR Inginer mecanic şi Constructor de mori Reprezentant general al_ fabricelor: O auz » Agricolă . 200 — 205 — » Dacia Rominia asig. 390 — 395 » S-toa Naţionala asig. 430 — 435 S-tatea de ConstrucţiunI . 185 — 190 — Florini valoare Austriacă . 2 11) 2 12 Mărci Germane .... 1 23 1 25 Bacnote Franceze . . . 100 101 » Italiene. . . . 89 — 93 » ruble hîrtie . . 2 65 2 68 Imprimarea cu maşinele dublu-cilindrice, din fabrica Albert & C*®., Frankenthal si cu caractere din fonderia de litere Flinsch din Frank- furt. A!M. MARELE BAZAR CENTRAL Sub Hotel Boulevard, Calea Victoriei Anunţă pe onor. public din capitală şi provincie că pentru sezonul de primăvară şi vară ’l-a sosit^^"^^ n MARE şi BOGAT ASORTIMENT de ^ IlXlNE pentru BĂRBAŢI şi BĂEŢI cu preţuri foarte eftine. — DE T REMARCAT Stă la disposiţia clientele un foarte frumos şi bogat a -r rli ment de stofe fine pentru haina de comandă efectuabile prompt şi eu preţuri reduse. Rog pe onor. public d’a visila magasinul metl pentru se convinge de eftinătatea şi qualitatea bună a mărfurilor. Marele Bazar Central (sub Hotel Bulevard) 70 Calea Victoriei 25—8 ANALISA SPECIALI — URINEI — Executată în mod conştiincios, după metodele cele mat nouă de către un specialist! Analisa tuturor substanţelor comestibile din comerciu, precum băuturilor alcoolice m general, lapte, unt, oleîurî minerale şi vegetale etc., se primesc spre efectuare la VICTOR THURINGER FARM \CIST BUCUREŞTI 154, Calea Victorie), 154 Farmacia posedă cel mai bogot depou de Specialităţi medicinale articole peutru pansament şi de aparate întrebuinţate la căutarea, bolnavilor. (79) (52-2) A V I S Fac cunoscut că mal mulţi agenţi de la al le fotografii, ca să facă mal lesne a-bonamente profiită de ocazie şi spun că sunt de 1a mine, de aceea rog pe onor. mei clienţi ca la facerea unu! abonament să observe bine dacă chitanţa poartă firma Ii. Vaisman Cunoscuta Fotografie aranjată sistem d la PA11IS care s’a mutat din curtea cea mare, peste drum In casele cele noul, Calea Rahovet No. 3, unde a fost Hanul Golescu in rinu biserica Doamna Bălaşa. _____(30—4) cu REDACŢIA şi ADMINISTRAŢIA ziarului „EP0CA“ se află Stradn Clemenţei No. 3. in COMPANIA GENERALĂ DE Conducte de apă din Tiege SUCURSALA ROMÂNIEI BIUROURILE şi MAGASINURILE SITUATE STRADA BREZOIANU, 37 Aft fost transferate Calea Griviţei 33, Uucurescf Singurul antreprenor al branşamentelor particulare din Bucurescî Antreprenor al distribujiunilor de apă pentru R.-SaRAT şi SINAIA Execută tot felul de luorărî de distribuiri de apă pentru administraţii şi particulari FÂNTĂNÎ, LAVABOURI, WATER-CLOSETE, TOUT-A-L’EGOUT, BĂt, APOMETRE Mare depofi de tuburi şi aparate pentru acest gen de lucrări Afacerile sunt tratate direct în Biurourile noastre sau prin intermediarul nostru autorisat D-nul LAN DAU, sub reserva aprobăret Directorului. Inginerul, Director al Lucrărilor L. BONNET. 71 50—7 SERVICIUL DE TRANSPORT G. GIESEL. —Bucurescî Calea Moşilor 59-, vis-a-vis de Hotel Londra „LA TItEI BR1ZI“ primeşte orl-ce Transpor V u *•! atît de Mărfuri Comerciale de la GARĂ la domiciliu şi vice-versa, cit şi Obiecte de greutate precum : Cazane, Maşini, etc. prin camioane pe arcuri şi furgoane (căruţe) sistematice cu preţuri moderate. Transporturi de Mobile şi Mutări 22 SERVICIUL PROMPT. (25-25 | «mag PILULELE ELVEŢIENE ALE FARMACISTULUI RFCHARD 88 96 A N D T INC KCATE I>E: Prof. dr. R. Virchow, Berlin « de Gielt, Miinich (f) « Reclam; Lipsea (f) « de Nusbaum Miinich (f) « Hertz Amsterdam. « de Korczyuski, Craiova « Brandt, Klaiisenburg « Frerieks, Berlin (f) « de Scauzoni, WiXreburg « C. Witt, Copenhaga « Zdekauer St. Petersburg * Soederstâdl Kasan Lambl, Varşovia Forster, Birmingam, întrebuinţate de peste 15 ani de Profesări, medici practici şi de public şi recomandat ca cel mal ellin, plăcut, sigur şi nevătămător MEDICAMENT »E CASĂ La derangearea organelor Abdominale La maladii ale UcutuluI, lî«icniorlioi/.î (trinji), constlpatic, durere «le cap, ameţeală, respiraţie grea sail dificilă, palpitaţie (bătaie de inimă), c«>ustric*iunî de piept, lipsă «le poftă «le mlucare, etc. — Pilulele elveţiene ale farmacistului Ricliard Brandt, din causa efectului lor agreabil sunt In genere preferate altor purgative de un efect neplăcut ca : săruri, ape amare, picături, etc. A SE FERI LA CONTRAFACERE de imitaţiunl şi cereţi la toate farmaciile numai a-«le vă ratele ’ PILELE ELVEŢIENE ale farmacistului RICHAICII Brandt, şi observaţi bine alăturata marcă cu Crucea albă, pe fund rosiu şi numele Kicii. Brau«lt. Pilulele elveţiene contrafăcute şi împachetate similar pentru a iuduce publicul în eroare nu produc nici odată efectul adevăratelor pilule elveţieue ale lui Richard Braudt. PBEţVL CUTIEI I.el 1,50 Depoul general pentru toata Roiului» La farmacia Victor Ttlringer Bucureşti calea Victoriei Se găseşte asemenea in Bucureşti, la farmaciile: F. Brus, M. Brus, Fr. W. Zftrner. A-Czeides, E. I. RisdOrfer, A. Frank, I. Â. Ciura, etc., şi la drogueriile: F. Bruss, Economu. A Co. Th. M. Stoenescu, Ilie Zamftrescu.—Botoşani la: HaynaJ, V. D. Vasiliu. — Brăila: la: Filloti, G. KaulTtnesc, A. Drumer.—Bueău, la: Schuler, Weber.—Craiova,la farmaciile; Moss. Pohl. Oswald.—Focşani, la: Rerner, Stenner.— Galaţi, la: Stichler. — Giurgiu, la Binder, Fabini.—Iaşi, la: I. Engol, Rosenthal, Fraţii Konya.—Piteşti, la: Schirkanyer.— Ploeştl, la: Schitller Ziegler.—Tirgovişte, la: E. Seymaun.—T.-Măgurele, la: A. Hebberling. ti (i#-i) ALAMBICURILE DERQY-CARANFIL PAHIS-G AEjATI • Acest aparat este de o simplicitate extra-oi'dinară şi I serveşte pentru distilarea vinului, mustului de mere, dej pere, de prune şi de orl-ce fel de fructe. Cu el se poate! distila tescovina, drojdiele de vin sau orl-ce soiţi, precum i şi florile, seminţele şi orl-ce fel de plante mirositoare. Se poate fabrica cea mal bună ţuică, shloviţă şi orl-ce I spirtul'!. Acest aparat este cu mult superior cazanelor şi J Alambicurilor obişnuite, prin aceia că produce sati din o singură dată gradul cerut sad prin rectificare după | voinţă, un spirt rectificat de o calitate ma bună. cu o economie mat mare de timp, de apă şi de con-bustibil. A se adresa d-lul GEORGES I A. CAHANFIL, Galaţi, safi la agenţii săi acreditaţi din diferite ţări şi localităţi. ’ 108—37 1 16 TSKM \ Numai la magazinul CENTRALA este de găsit adevărata Lumina incadescentă. sist. Auer Perfecţionată cu preţurile foarte reduse Acest tnagasin şi atelier autoriant de Onor. Primărie este cel mal recomandabil pentru instalări de gaz, apă, telegraf, canalizare băi, precum şi tot felul de closete şi tout ă l’egoul. Magasin de exposiţie CENTRALA Strada Biserica Ieni, No. 9 lingă Hotel Union j64)__________(îţ5—15) CU PREŢURI FOARTE REDUCE Lămpi, Articole de menagiu, Porţelanuri, Cristaluri de Bacara, Alpaca, etc. MAŞINE DE B tt o ă 1 ti v e e Sistem american Cele mal practice şi cele mal solide. Băi de zinc, Duse, Water-Closete, Tout-â-l’egont etc. etc. I W. SIJVGEB Bucureşti str. Doamnei 8, vis-â-vis de Poştă şi Telegraf. 25—5 OMa o&o8e 61, Strada Ştirb ei-Vodă, 61 IN FABRICA LUI PAUL MILKER Se găseşte în tot timpul un Mare Asortiment DE ARTICOLE DE VOIAGIU SACI CU NECESAIRE DE TOILETA «le la 10 piuă la 350 lei Articole de PLUŞ gata şi de comandă Bucureşti, 61, Strada Ştirbel-Vodă, 61 (30-17) fi înainte de a cumpăra ori ce maşină agrisslă saO industrială Cercetaţi Marele Deposit de Maşine şi Unelte Agricole Sau cereţi Catalogul ilustrat al casei EUGENIUBEHLES KepresentJiîit si depozitar al renumitei fabrici TH. FLOTHEII din Germania Bucurescî, — Strada Bibescu-Vodă, 1, 2 şi 4- WSmm PLUGURI UNIVERSALE