SERIA n.—ANUL II, No. 150. Ediţia a treia JOI, 10 MAIU 1890. NUMĂRUL 10 BANI A BOWAnEWTELK încep la 1 şi 15 ale fle-căreilun! şi se plătesc tot-d’a-una înainte In Bucureşti la Casa Administraţiei In judeţe şi străinătate prin mandate poştale Un an în ţară 30 lei; în streinAtate 50 lei Şase luni ... 15 » » » 25 » Trei luni . . . 8 » > » 13 » Un num&r în slreinătate 30 bani MANUSCRISELE NU SE ÎNAPOIAZĂ NUMaRUL 10 BANI nnmmiKiLC In Bucureşti şi judeţe se primesc numai la Administraţie In streinătate. direct la administraţie şi la toate oficiile de publicitate AnunciurI la pag. IV...0.30 b. linia » > > III .... . 2.— lei y Y Y Y II.......3.-- Y Y Inserţiile şi reclamele 3 lei rîndul| Un număr vechifi 30 bani Sorbiiri Ic încoronare! Ţarului NAŢIONAL-LIBERAL Naţional-liberal! Ce mat înseamnă astă-zi această firmă? Ce mal reprezintă ea? Să discutăm rostul celui d'în-tnu cuvint din pompoasa titulatură, al cuvîntulul ..naţional". Liberalii au ştirbit integritatea teritoriului Romîniel. Atît de dibace si de cuminte a fost politica lor, in cit enormele jertfe făcute de ţară in timpul războiului—şi cu cari şi piuă astă-zl îndrăznesc să se laude pe eî—au avut drept rezultat pierderea unei provincii scumpe inimilor romine.ştl şi crearea unei situaţiunl îngrozitor de periculoase, în care Romînia e ameninţată de primejdii din toate părţile. Naţionalii aceştia liberali n au ştiut nici să obţină compensaţi-unl teritoriale, nici să facă unirea personală cu Bulgaria—cari puteau să ne asigure macar dintre parte—nici nimic de ce ar fi putut întări Statul şi naţiunea romînească. Numai greşeli peste greşeli au ştiut să facă, şi să împingă la greşeli. Au vrut apoi să cîştige ceva lustru prin chestiunea naţională. Dar în loc să astupe falimentul din trecut, liberalii au arătat si aci cit sunt de înguştl la minte şi de seci la inimă, esploatînd chestiunea Romînismulul in interese strimte de partid. Conştiinţa naţională sa dezvoltat însă foarte mult în ultimele decenii, şi de astă dată liberalii şi-au primit osînda. Liga, pe care el au înfăţişat-o ca refugiul patriotismului, din care au făcut el înşişi — spre a o exploata în interesul lor de partid— autoritatea care poate distribui meritul .şi dementul în materie de patriotism — Liga le-a dat o palmă din cele mal răsunătoare. Şi înfieraţi au fost liberalii de comitetul naţional de peste munţi, veştejiţi au fost si sunt de unanimitatea presei ro-mîne din Transilvania. Astă-zi e dar numai o impostură, calificativul de „naţional" pe care in batjocură îl mal păstrează liberalii în titulatura lor. Contra acestei batjocuri protestează toţi Romînil, din Regat şi de afară. Răinine din înşelătoarea firmă cuvîntul de „liberal*1. Ce se poate înţelege prin el? De multă, de foarte multă vreme, numele acesta nu mai înseamnă că partidul care îl poartă se călăuzeşte de idei liberale ; o practică dureroasă a deprins ţara să vadă în liberali pe oamenii cari împing autoritarizmul piuă la despotism, nu macar pentru a servi interese superioare ale Statului, ci pur şi simplu pentru mulţumirea celor mal josnice interese de partid. Şi pe cînd ideile liberale erau aruncate una cite una, în dosul liberalismului s'a furişat altă dată colectivitatea iar astă-zl se pitulează oculta, cu tot cortegiul lor de tripota'pv de glieşefturl, de a-buzurl, de procese scandaloasa şi chiar de asasinate. Se mal găsesc membri rătăciţi al partidului, cari îşi pierd încă vremea apărînd liberalizmul de turpitudinile săvirşite sub masca lui. Dar acestora le răspunde conştiinţa publică, luminată d o lungă experienţă, că strădania lor e zadarnică. ’Cînd, în mod sistematic şi în-tr'o îndelungată curgere de vreme, titlul de „liberal” serveşte de paravan tuturor păcăto.şiilor, nu mal e îngăduit a se zice că liberalismul nu-I răspunzător de toate ticăloşiile săvirşite sub firma lui. Astă-zl, cuvîntul „liberal" e sinteza manifestaţiunilor liberalizmu-lul cari poartă numele de colectivitate .şi ocultă. Şi cu acest înţeles, pe care i-1 dă întreaga opinie publică, recunoaştem că adversarii noştri me- 3 ’j ritâ calificativul de liberali, pre cit nu merită pe acela de naţionali. Să-l păstreze şi să-l poarte sănătoşi. VOTUL DE BLAM Cititorii noştri au putut vedea la rubrica intormaţiunilor care a fost pentru colectivitate resultatul dobîndit în faţa Congresului Ligeî culturale. Cu toate chiţibuşurile la cari au recurs reprezentanţii d-luî Dim. -Sturdza',: ei aii fost daţi afară din comitet, pecetluiţi prin urmare ca nişte exploatatori ai cestiunei naţiona1 in folosul elicei colectiviste şi în detrimentul prestigiului acestei instituţiuni naţionale. Votul de blam dat colectivităţei din Ligă, are însă un interes deosebit şi din punctul de vedere al politicei noastre interioare, şi este indicatorul revirimentului ce s’a produs în opiniunea publică faţă cu guvernul de mincinoşi şi saltimbanci cari ne cîrrnu-eşte astă-zl. Asupra cestiunei naţionale a avut să se pronunţe Congresul Ligeî, care a judecat pe Sturdza din opoziţie iaţă cu Sturdza la guvern, şi sentinţa a fost teribilă. Judecătorii chemaţi să-’şi dea verdictul au declarat prin votul lor că partidul naţional care se găsea pînă eri a tot putinte în Ligă a compromis această instituţiune naţională, nu poate lucra pentru propăşirea el, este nedemn să îndeplinească misiunea culturală a Ligei. Aceasta fiind situaţiunea, şi asupra unul punct atît de capital al programului liberal, dobîndind d. Dimitrie Sturdzu cu ai săi, un vot de blam, naşte întrebarea: ce mai caută liberalii la cîrma Statului ? Ce misiune mai are de îndeplinit şeful partidului lor ? Şi răspunsul e lesne de dat. Nu mai caută la cîrma Statului de cît beneficiile budgetului, n’au altă misiune de îndepliniţii de cît aceea a satisfacere! poftelor ne sănătoase şi nesăţioase. DIN ISTORIA LIBERALILOR Se vede că Voinţa Naţională & ajuns să fie scrisă de oameni cari nu cunosc de loc istoria partidului in numele căruia vorbeşte acest ziar; alt-fel nu ne putem explica mutra pe care o face Voinţa în prim articolu-I de Duminică, pentru învinuirea că agitaţia politică a fost depravată de liberali iu ţara noastră. Învinuirea făcută de noi partidului liberal nu se discută, pentru că se întemeiază pe fapte înregistrate de istoria noastră contimporană. Ori cît de îndrăsneţl ar fi colectiviştii, el nu vor putea şterge nici o dată faptul petrecut la prima alegere făcută in era constituţională, la alegerea colegiului IV de Ilfov. La acea alegere, liberalii au sechestrat alegători, afi organizat bande de bătăuşi, afi luat cu asalt sala Primăriei iu care se făcea votarea, aii maltratat pe preşedintele biuroulul, un venerabil bătrin, zmulglndu-1 barba, au znopit în bătăi pe adversarii politici izgonindu-I din sală şi afi făcut alegerea sub teroarea cea mal desăvîrşitâ. Pentru prima oară se petrecea fi în Romînia asemeni barbarii la o alegere. Şi Voinţa face mutre cînd spunem că partidul liberul a depravat viaţa publică? ÎNCORONAREA TARULUI Istoricul. Locul actului. — Pregătiri «Ie încoronare. — Ceremonia încoronării. ţUj leii s'a făcut, In Kremlinul Moscovei, încoronarea împăratului şi împărătesei tutu-lor Rusielor. Ochii lumii Întregi fiind îndreptaţi asupra acestui mare act, am crezut să facem o adevărată plăcere cititori- LM PARATUL AltOLAE II lor noştri, dindu-le aci o descriere amănunţită si ilustrată a încoronării de la Moscova. Istoricul Prima încoronare înregistrată de istoria Rusiei, e aceea a marelui principe al Moscovei Ivan UI (1402-1505) şi s’a făcut după ceremonialul bizantin, adus la Moscova de solia lui Ivan, principesa Solia, nepoata ultimului împărat al Bizanţului. Legenda pretinde că primul încoronat a fost vladimir Monomahul (1113 —1125), dar ea nu se întemeiază pe nimic. tu cursul vremilor, ceremonia încoronării a suferit multe modificări, ea şi-a păstrat însă caracterul bizantin originar. In veacul acesta ş’aiî făcut tu Rusia ‘■'"eî Încoronări: a lui Alexandru I. a lui Neculal I, a lui Alexandru II. a lui Alexandru III şi acum a lui Neculal 11. I.ocul netului Actul încoronării se săvlrşeşle In Kremlin, cetăţuia Moscovei, şi anume în trei biserici: a înălţării Maicel Domnului (Uspenski Sobor), a S-ţilor Arhangheli (Arhangelski Sobor) şi a Bunel-Veslirl (Blagoveşcenski Sobor) şi în marele palat al Kremlinului în care se află istorica sală Granovitaia Paiaţa. Biserica înălţării Maicel Domnului se artă în mijlocul Kremlinului. In această biserică suni îngropaţi aproape toţi patriarhii Rusiei (aii fost zece la număr). Relicvia cea mal însemnată a el e o icoană a Maicel Dom- l!X CRAINIC Uliul, adusă din Conştantinopole şi care se rede că a fost făcută de S-tul Luca. Rama icestel icoane şi Întreg iconostasul repre-intă bogăţii incalculabile. Biserica Arhanghelilor adăposteşte rămâ-iţele vechilor Ţari. Aci e îngropat Ivan el Groaznic. Ca sflnt se cinsteşte aci fiul ui Ivan cel Groaznic, ucis ca copil, Dinii-rie făcătorul de minuni. Biserica Bunel-Vestiri e vechia biserică , Curţii. Aci se cununai! Ţarii, aci işl bo-ezaii copil. Vechia strană a Ţarilor se păs-rează şi pînă azi. Pe pereţii acestei bise-icl sunt zugrăviţi, in loc de sfinţi, filozofi rect—ca precursori al Iul Hristos. lata (zidiL IBţlJ• ÎL vechea lll, joasă, se razimă* pe un singur stîîp, Iu jurul căruia se aşa/.ă la solemnităţi cele mal preţioase odoare ale tezaurului imperial. Priutr’o fereastră ascunsă d’asupra intrării, priveau în vremea veche Ţarinele şi principesele la festivităţile din sală, la cari n’aveau pe atunci voie să ia parte. La aceste trebuie să mal adăugăm «Scara roşie» (vezi ilustraţia) care duce din palat pe piaţă între catedrale. Scara aceasta a jucat un mare rol in istoria Rusiei; pe scara asta a fost ucis falşul Dumitru : tot pe ea, la 1(582, StreliţiI resculaţl afi ucis pe ministrul Matfeiev, pe prinţul Dolgoruki şi pe unchiul lui Petru cel mare. Scara roşie a avut mult timp un acoperiş bogat aurit, dar acum e descoperită. SC ARA ltOSIE Pregătiri «le Încoronare In cele din urmă trei zile Înainte de încoronare, perechea imperială stă retrasă în palatul Alexandru din parcul Nescupcîni, pe malul Moscovei. împăratul şi împărăteasa postesc în aceste zile, nemtncînd de cit le- gume şi peşti, pentru ca să se poată spovedi şi împărtăşi la încoronare. In aceste zile se sfinţeşte la arsenal noul drapel al imperiului, făcut din mătasă grea de culoarea aurului vechi, pe care e cusut vulturul cu două capete incunjurat de ar-moariile imperiului. Datele principale din SALA ANDREI istoria rusească sunt înseninate pe steag. Tot în aceste zile, trupe de crainici călări, îmbrăcaţi în bogate costume de fantezie şi însoţiţi de detaşamente de cavalerie, cutrieră oraşul şi vestesc ziua şi ceasul încoronării, (vezi ilustraţia). In ajunul marel zile, perechea imperială se mută în marele palat din Kreml şi fjjce rugăciuni în capela de casă a vechilor Ţari. Ceremonia încoronării. In ziua încoronării, des-de-dimineaţâ, înaltul cler al întregului imperiu se adună în I.\SIC«XELE biserica înălţării Maicel Domnului. La 7 ceasuri, 21 de tunuri anunţă, din turnul tainic al zidului Kremlinului, începutul festivităţilor. Maiestăţile Lor intră mal Iutii în sala Andrei, sala tronului, şi se aşează un minut pe tronuri. Apoi se ridică şi trec prin lungul şir de săJi ale palatului, in cari demnitarii Înalţi al Statului formează spalier, ludreptîndu-se spre scara roşie. unde-I aşteaptă un baltachiu purtat de Ui adjutanţi gnereall; subt baldachin, împăratul şi im- IMPERIULUI părâteasa sunt însoţiţi de cîte douî asistenţi, conform unui vecnl obicei după care Ţarii de demult nu se arătau nici odată iu public de cit sprijiniţi de douî boieri. MM. LL. sunt precedate de înalţii funcţionari, cari duc insigniele imperiului : coroana cea mare şi cea mică, sceptrul, mărul imperiului, mantiele de încoronare, sabia imperiului, pecetia imperiului, steagul imperiului şi lanţul de diamante al ordinului Ştiutului Andrei (vezi ilustraţia). 2 EPOCA I.a scara catedralei, insigniele imperiului sunt stropite cu aiazmă de către un arhiepiscop şi apoi aşezate pe o masă la dreapta tronurilor. Mitropolitul Moscovei salută la uşa bise-ricel, pe perechea imperială, care sărută FOIŢA ZIARULUI «EPOCA» 14) HENRI oheville TAINA MORTULUI Ce sentimente de ură aşi putea să am pentru această femeie? Pentru ce atunci să lucrez ca.şi cum aşi avea dorinţa de a-I face rău ? Zău, nu şciu unde mi-a fost capul ! Voiil să sfîrşesc o dată şi chiar astă-zl. Vorbea ca şi Pallas-Athene în persoană ; de dimineaţă însă-1 aduse Iul Benoist o scrisoare a d-nel Montelar, în care îl exprima regretele sale de a nu-1 li văzut de cît-va timp şi li anunţa tot de o dată plecarea sa la Saumeray, unde urma să petreacă vara, invitîndu-1 de altminteri să vină să o vadă dacă ar avea să-I facă vre-o comunicare, sau chiar numai pentru a o vizita. Citirea acestui bilet îl supără mult pe Benoit ; ca toţi acel cari nu au putut să se decidă la timp, el acuză soarta de a lucra contra Iul şi o blestemă. Să apostrofezi soarta E CRAINICI doul mitropoliţl îl pun mantia îneoronărel pe umeri, şi îl attrnâ cordonul S-tulul Andrei, apoi însuşi ia coroana, — şi o pune pe cap, ia sceptrul în mîna dreaptă şi mărul imperiului în mîna stingă (vezi ilustraţia) şi se reaşează pe tron. VES FINO ÎNCORON AREA O scurtă pauză. împăratul strigă pe împărăteasa, care îngenunekiază înaintea Iul, îşi ia coroana de pe cap, atinge cu ea fruntea împărătesei, apoi ÎI aşazâ pe cap coroana cea mică. Mitropoliţii îmbracă pe împărăteasă cu mantia îneoronărel. www.dacoromanica.ro EPOCA 3 TEATRE, CONCERTE, SPECTACOLE Petreceri.—Duminica, 1‘.) MaiQ, Eforia Spitalului «Carilas va da o serbare cimpeneasca ia porcul d-luT Ch. E. Zerlendi (şos. Kiselef) in folosul acelui spital.—Preţul I lefi do persoană. Parcul eolosenl Opplrr Arena circ varicte.— Mercurl 15 Muici a patra represan-taţie. care să protesteze in contra guvernului. Iniţiatorii întruniret proiectează şi o manifestaţie şi retragere cu facle în o-noarea Mitropolitului. , Agitaţia creşte. Guvernul, dacă mai. poate, e dator să pună capăt stărel actuale de lucruri. Turburările din Creta (Prin fir telegrafic) Paris, 14 Maifi. Se anunţă din Atena Agenţiei Jfnvas că cui-rosatele engleze şi ruseşti au primit ordinul de a pleca îndată la Canea. FilipopolI, 14 MaiQ. Se anunţă din insula Creta că la Kissano a ti fost asasinaţi clţl-va inahometaill.—Pe stradele din Re timo afi fost lupte singeroase. Satul Sonda a fost atacat de mşle bande armate. In districtul Spahkia luptele continuă între populaţia şi trupe. Este o temere de o răscoală generală. Constanlinopol, 14 MaiQ. Alaltă-ierl şi ieri consiliul de miniştri intru-nit la Ildiz Kiosk a decis trimiterea de trupe în Creta. Serbările încoronăm Jarului (Prin fir telegrafic) încoronarea.—Numiri şi înaintări. — Daruri.—Decoraţinnl. — Serbările la Pclcrslmrg. Manifestul Ţarului.—In Franeia.—In Germania.- II a rina franceză. In Ansir a. încoronarea Moscova, 14 MaiQ. Ceremonia Incorănărel Ţarului s’a făcut la catedrala Uspenski. — Împăratul purta uniforma de colonel al regimentului Preo-brajensky cu cordonul ordinului Sf. Alexandru— Newsky.—împărăteasa purta costumul naţional de brocart de argint, fără găteală pe cap. Prln/.ul ca s'a dat la palatul Granitaja s’a petrecul după ceremonialul fixat. Medalia comemorativă a încoronărel s’a distribuit de ministrul de finanţe. In timpul prtnz.ulul marele paharnic a ridicat mal multe toasturi în mijlocul salvelor de artilerie, in sănătatea Tarului, a celor două Ţarine, a familiei imperiale, a clerului şi a credincioşilor supuşi al împăratului. In capitala Husiel Petersburg, 14 MaiQ. La ora unu şi trei sferturi, o salvă de tunuri anunţă imensei mulţimi entusiaste care umplea străzile, că Ja Moscova s’a săvîrşit ceremonia încoronărel Ţarului. Strigăte de bucurie isbucnesc din toate părţile.—Toată lumea se îmbrăţişează şi clopotele tutulor bisericilor, fără deosebire de confesiune, se pun în mişcare.—Fie-care se grăbeşte să meargă la biserică să facă rugăciuni. Autorităţile civile şi militare merg la catedrala Isaac, unde s’a oficiat un serviciu divin oficial. In cea mal mare parte a bisericelor ortodoxe intrarea nu este permisă de cit persoanelor Invitate ; în bisericele celor-l’alle confesiuni intrarea este liberă. Journal de St. Petersbourg, Herold. Lts-tock şi Gazetta apar ilustrate, cele-l’alte ziare publică articole speciale cu ocasia serbărilor. Numiri şi înaintări Marele duce Sergiu, guvernator al Moscovei, a fost numit locoteuent-geiieral; marii duci Xicolae NicolaevicI şi Dimitri Con-stantinovicl au fost numiţi maiorl-generall : marii duci Petre NicolaevicI, George Nico-laevicî şi ducele George de Mecklenburg Ştrelitz sunt numiţi coloneii; Marele duce Sergiu NicolaevicI este numit căpitan şi prinţul Petru d’Oldenburg aghiotant al Duratului. ţfc. Kanul de Kbiva este ataşat corpului cazacilor din Orenburg cu rangyl de locote-nent-general. S’au mal făcut şi alte Înaintări şi s’afl distribuit decoraţiunl numeroase. împăratul a dat portretul săfl marelui duce Wladimir; ordinul Wladimir de clasa I-a s’a acordat marelui duce Xicolae Nico-laevicl, acela de clasa ll-a marelui duce Paul şi acela de clasa Ill-a marelui duce Constantin Constanlinoviel. Ordinul Sf. Andrei s’a conferit feld-ma-reşalulul Gurko, contelui Şuwalow, etc. Contele Şuwalow, ducele Alexandru d’Oldenburg etc, au fost numiţi membri al consiliului imperiului. * Marii duci Wladimir, Xicolae Xicolaeviel, Michail NicolaevicI, fed-mareşalul Gurko, ministrul Vannowsky, contele Xicolae lg-natiew, contele Şuvalow, etc., au primit J scrisori autografe de Ia împăratul Rusiei. Daruri Petersburg, 14 MaiQ. Ţarul a făcut următoarele 'alocuţiuni armatei: O subvenţie anuală de i .200.000 ruble In favoarea casei pensiunilor militare, o subvenţie anuală de 100.000 ruble pentru a spori numărul locurilor gratuite In pensionatele fiicelor de militari şi o subvenţie anuală de 8.000.000 ruble pentru hrana soldaţilor. Ţarul a ordonat Înaintarea tutulor sublocotenenţilor In armată şi casm l şi o înaintare mal repede la vechime a gradelor subalterne, In infanterie, cavalerie, casacl şi corpul inginerilor. Decoraţinnl I n ukas creează pentru cler o decoraţie consistlnd lntr’o cruce de argint care se va purta pe piept. Mitropoliţil din I’eteVsburg, Kiew şi Moscova au primit de la Ţar scrisori autografe cu o cruce In briliante.—Unspre-zece archiepiseopl aii primit de asemenea scrisori autografe şi decoraţi ui. — XumeroşI e-piscopl şi membri al clerului au fost de asemenea decoraţi. D-nu Vlangali, ambasador la Roma şi cbntele Osten-Sacken ambasador la Berlin, aii fost numiţi consilieri intimi efectivi. Un număr mare de decoraţiunl s’a conferit membrilor corpului consular. — D-nu Cerkawsky, consul la Varna, a primit ordinul Sfintei Ana de clasa Il-a şi d-nu Maximow, dragoman la Constantinopol, a fost numit consilier efectiv. Serbările la Petersburg Revista trupelor a fost foarte strălucită. O mulţime enormă a asistat la mesele ce s’aQ dat pe pieţele publice In cea mal perfectă ordine. S’au împărţit 10.000 de porţiuni In farfurii cu armele imperiului. O mulţime enormă străbate străzile aş-teptlnd iluminaţia. Manifestul Ţarului Moscova, 14 MaiQ Iată manifestul Ţarului către popoarele sale: Cu ocasia încoronării noastre şi a uncţiu-nel ce am primit prin graţia lui Dumnezeu, rugăm pe Dumnezeii să bine cuvinteze domnia noastră pentru binele mult iubitei noastre patrii, şi pentru ca să na susţie In îndeplinirea dorinţei noastre sfinte, de a desvolta Iii med credincios în patria noastră, credinţa, bunele moravuri şi operile de civilisaţiune. Recunoseînd că toţi supuşii noştriI credincioşi trebue să se bucure în această serbare comemorativă, mal cu deosebire în ceia ce priveşte pe aceia care au fost loviţi fie din propria lor greşeală, fie din uitarea datoriilor lor, urmăm sfaturile ini-mel noastre şi decretăm o amnistie pentru acel cari sunt în Întindere cu plata iinpo-sitelor lor In Rusia europeană şi In Polonia. Impositul funciar se reduce la jumătate pe o perioadă de 10 ani. Se suprimă amenzile safi datoriile către stat. Se atn-nistiază aceia cari sufer condamnaţiunl pentru greşeli uşoare, afară de furt, faliment fraudulos, usură, etc. Exilaţii în Siberia pot alege după 12 ani un domiciliu într’un ţinut afară din Siberia, apoi după zece ani se vor putea stabili unde vor voi afară de Petersburg şi capitalele ţinuturilor. Făcătorii de rele internaţi în Siberia sad in ţinuturile depărtate sunt amnistiaţi cu a treia parte a pedepsei lor; acelaşi lucru şi pentru condamnaţii la muncă silnică. Munca silnică pe viaţă se reduce la 20 de ani. Ministrul de interne şi acela al justiţiei sunt însărcinaţi să propue reducerile de pedepse, In afară de amnistie, în favoarea prisonierilor politici cari sunt demni de a-ceste reduceri. Vor presenta de asemenea un raport în privinţa resţiluirel drepturilor civile exilaţilor cari au o conduită excelentă. Crimele politice cari nu suni prescrise de legi, nu se vor mal pedepsi, dacă de la comiterea lor ad trecut deja 15 ani. Participanţii răscoalei clin Polonia cari n’ad comis crime de drept comun, vor depune jurămtnt de redinţă şi se vor întoarce în patria lor. In timp de 3 ani vor fi puşi sub supravegherea poliţiei. Iu Franci» Paris, 14 Maid. La serviciul solemn ce s’a celebrat la biserica rusească s’ad remarcat: Preşedintele Republice!, d-nu Hanotaux, ministrul afacerilor străine, loţl miniştri, d-nu Brisson, un mare număr de generali, regele Milan şi mal mulţi diplomaţi. O mulţime enormă se îngrămădea în împrejurimile bisericel. D-nu Felix Faure a zis d-lul Giers că n’a voit să se mărginească să telegrafieze Ţarului Înainte de a se întoarce de la Tours, clar că e fericit să dovedească prin pre-senţa sa la biserică, sentimentele sale pentru Rusia şi Ţarul, în momentul cînd amicii marel naţiuni sunt Întruniţi sau represen-taţl la Moscova. D-nu Felix Faure a adresat Ţarului din Tours telegrama următoare : Ţiu’ să vă exprim sincerile urări ce Franeia Întreagă formulează pentru fericirea personală a Ma-jeslăţil Voastre şi pentru gloria şi prosperitatea Rusiei. Depun la picioarele Majestă-ţil Sale împărăteasa omagiul respectului med şi vă rog să credeţi în adîncul med sentiment de iubire. Parisul este împodobit. Serbarea Încoronării Ţarului s’a celebrai In toate departamentele. Iu Germania Berlin, 14 Maid. împăratul a primit la amiazî, în audienţă de congedid pe d-nu Herbette, ambasador al Franciel. După revista regimentului de grenadir! «împăratul Alexandru» şi a regimentului de dragonl al gardel «împărăteasa Alexandra», în presenţa membrilor ambasadei ruseşti, împăratul Wilhelm a rostit o alocaţiune. A insistat asupra serbărilor de la Moscova, ziclnd că aceste două regimente trebue să se arate în tot-d’auna demne de onoarea de a aparţine perechel imperiale ruseşti. împăratul a terminat printr’un vivat pentru niajestăţile Lor ruseşti şi musica a cîntat imnul rusesc. După revistă, a fost la castelul regal un dejun mare la care au luat parte membrii ambasadei ruseşti. împăratul a ridicat un toast Iii sănătatea perechel imperiale ruseşti, ziclnd că bucuria poporului rusesc este împărtăşită şi de cele-l'ulte popoare repre-sentate la Moscova, şi mal cu deosebire de poporul german. împăratul a exprimat urările sale cele mal călduroase pentru Majea-tăţile Lor ruseşti şi a terminat printr’un triplu vivat în onoarea lor, care a fost repetat de toată asistenţa. Marina francesâ Brest, 14 Maid. Amiralul Regnault, comandantul escadrei nordului, a adresat urările sale consulului rusesc cu ocasia serbărilor Încoronării de la Moscova. In acelaşi timp amiralul a adresat escadrei o ordine de zi reamintind amiciţia ce uneşte Franeia şi Rusia şi urările ce toată Franeia formulează pentru prosperitatea domniei Ţarului, precum şi pentru gloria şi mărirea Rusiei. In Austria Viena, 14 Maid. Cu ocasia încoronării Ţarului, un serviciu divin s’a celebrat la capela ambasadei ruseşti. Printre asistenţi s’au remarcat: membrii ambasadei, prinţul de Lichtenstein, contele Goluchowsky, contele Badeni şi colonia rusească. 1HYJER8E DIX CAPITALA Focul do la Pyrotecnie. — Un incendiu care putea să aibă urmările cele mal funeste, a distrus erl după amiazî una din magaziile Pyrotecniel armatei; unde erau depuse cis-me şi alte efecte de piele ale trupei. Această magazie era lipită de un alt şir de magazii toate pltne cu praf de puşcă. Din norocire ajutoarele au fost date la timp şi focul s’a puiul localiza. Se zice că focul a luat naştere din negligenţa unul soldat, care se juca cu o artifieie. Servitoare hoaţă.—11-lul Chr. Cerlenti i-se furase acum cit-va timp, dintr’un portofoliu ce avea pe biuroul său, suma de trei mii de lei. Poliţia de siguranţă, care a fost avizată, lulnd la cercetare pe servitoarele reclamantului, a găsit banii ascunşi intr’o plapomă la domiciliul juptuesel din casă Anica Gheor-ghe, In strada Ceairulul. Cel trei mii de lei furaţi au fost remişl proprietarului; iar Anica Gheorghe a fost arestata. ULTIME INFORMATIUNI 7. P. S. Sa Mitropolitul Primat este decis a nu convoca la o nouă şedinţă pe membrii Sfintnlnî Sinod, evitînd ast-fel votul de blam ce-î pregătesc prelaţii grevişti, precum şi cursa ce vrea să-i întindă guvernul, ca în urma votului de blam să se deschidă o anchetă judiciară in potriva sa. Faţă cu hotărirea Mitropolitului Primat, d. Poni va fi nevoit să ceară închiderea sesiuneî de primăvară a Sfîntuluî Sinod. Este mal mult ca probabil că d. Tache Anastasiu, va fi numit prefect al judeţului Tecuci. Deja viitorul paşă a început să facă numiri după cbipul şi asemănarea sa. D. Al. Răşcann, procurorul tribunalului Tecuci, pe care d. Anastasiu îl bănuia, şi cu drept cuvînt, că nu-1 va asculta, a fost permutat la Fălticeni. D. Râşcanu este un tînăr foarte distins, care se aştepta la o înaintare, iar nu la o permutare. Sub d. Stătescu însă nu oamenii culţi şi independenţi pot înainta ci tipuri ca Sărăţeanu şi Vaşiliu. Mîine, Joul dimineaţa la orele 10, d. profesor Dr. Severeanu va executa în serviciul d-saie, din spitalul Colţea, o importantă operaţiune a-supra unei foarte voluminoase tumoră a scrotului. Studenţii în medicină şi doctorii pot azista la această interesantă o-peraţie. Membrii fostului comitet al Li-gei întruni ndu-se a-seară la o consfătuire intimă, în urma sfaturilor d-lor Dim. Sturdza, şi Gogu Cantacuzino, au decis să nu cedeze nici localul, nici actele şi nici casa Ligei noului comitet. In acelaşi timp au decis ca să convoace un nou congres. Colectiviştii sunt hotărîţi a face scandal cu orî-ce preţ. In urma opoziţiei d-lul Carada, d. Dim. Sturdza a fost nevoit să renunţe la numirea d-lul Scu-piewskv în postul de director al Mo nit or ului Oficial. In acest post a fost numit d. C. Iliescu. Consiliul comunal din Galaţi a decis în principiu construirea unul mare Teatru Naţional in localitate. De o cam dată, din cauza lipsei de fonduri, s’a botărît numai cumpărarea terenului necesar in cursul acestui an. D. Panait Doniel, mare proprietar în Roman, după ce a construit in comuna Elisabeta o frumoasă şcoală froebeliană pentru copil sătenilor, acum a construit şi o prea frumoasă biserică. Miine se va face sfinţirea acestei biserici, la care sunt invitaţi toţi sătenii de pe moşia generosului donator, precum şi elita din Roman. Iu Monitorul de mîine vor apare decretele de numire a d-lor Neron Lupaşcu, în postul de prefect in Vaslui şi d-r. Munteariu, prefect la Focşani. Prin cercurile guvernamentale se comentează foarte mult că faimosul Apostol Mărgărit n’a fost primit încă în audienţă la Palat, de şi dîn-sul solicita de multă vreme o audienţa. Azi după amiazî la orele 3 s’a făcut inmormîntarea defunctului Gr. Burcă, fost consilier la Curtea de Apel din Bucureşti. Membrii Camerei de Comerţ din Bucureşti sunt convocaţi pentru ziua de 5 Iunie, spre a alege 28 membrii in Consiliul Camerei de Comerţ în locurile vacante. Tot în aceeaşi zi sunt convocaţi şi membrii Camerilor de Comerţ din Roman, Iaşi şi Caracal pentru alegerea membrilor în locurile ce sunt vacante. Alegerile comunale din Vasluid se vor face in zilele de 17 şi 19 ale lunel curente. Bastimentelor cari vin din Egipt, fără ca să ti făcut carantină in unul din porturile turceşti, le este interzisă ancorarea în portul Constanţa ; ele sunt trimese la Sulina unde sunt desinfec-tate şi supuse observaţi unei în timp de 7 zile. socotite de la plecarea bastimentului de ia origină. Demnitatea unui magistrat Citim în Constituţionalul: Confraţii noştri de la Epoca afl înfierat, cum merită, numirea probabilă a d-lul C. Sărăţeanu ca president la Curtea de Apel din Galaţi. D. Sărăţeanu işl oferă in Voinţa Naţională rîndurl elogioase în cari se vorbeşte de imparţialitatea acestui demn magistrat, care n’a voit nici o dată să transigeze cu conştiinţa sa. Demnitatea magistratului ar putea fi adeverită de unii judecători, şi astă-zl în funcţiune la tribunalul din Buzău, cari în două rîndurl au fost pe punctul să înhaţe pe avocatul C. Sărăţeanu pentru întrebuinţare, în procese criminale, de martori mincinoşi pregătiţi şi instruiţi de dinsul. Iar inflexibilitatea conştiinţei d-lul Sărăţeanu o pot adeveri doul oameni politici cari cunosc preţul pe care d. Sărăţeanu se oferea conservatorilor, el cu jurnalul lui cu tot, la nişte alegeri nu tocmai depărtate. De almintrelea, d. Sărăţeanu, sub un alt ministru de cît sub d. Stătescu ar trebui să lie în prevenţiune, iar nu procuror general. D. Sărăţeanu a înjurat şi a lovit cu palma în camera telegrafului de la palatul de justiţie pe un tînăr student în drept, grefier la un cabinet de instrucţie din Bucureşti. Orl-cînd va voi, d. ministru de justiţie va putea descoperi numele grefierului bătut şi ziua în care s’a petrecut faptul. D. Stătescu poate ţine pe d. Sărăţeanu în slujbă, de milă, pentru ca să-şi împlinească anii de pensiune, dacă-I convine ministrului să lie ast-fel represintat. Numirea insă a d-lul Sărăţeanu într’un post inamovibil, ar li o ruşine. Concursul «le la Iaşi Reproducem cu plăcere'Următoarele rîn-duri pe cari le publică Adevărul în numărul lui de azi cu privire la concursul de la Iaşi, despre care am vorbit şi noi în acelaşi sens : Concursul care se line la laşi pentru catedra clinicei infantile de la facultatea de medicină din Bucureşti, da dreptate încă o-dată acelora, cari dezgustaţi de mişeliile unor profesori, cer desfiinţarea concursului. Concursul catedrei de clinică infantilă a-meninţă să se eternizeze, graţie unul Domn profesor din Iaşi, anume Sculy, care pu-înnd incăpăţînarea sa mal pre sus de ori ce, nu voieşte nici iu ruptul capului, ca u-nul din concurenţi, anume d-rul Tomeseu, să reuşiască. Pe noi puţin ne importă cine va reuşi ; în principiu şi in interesul facultăţel, dorim ca să reuşiască cel mal meritos concurent şi de aceea ne indignează campania de calomnii care s’a organizat împotriva unora dii tre candidaţi. Chiar In Adevărul s’a strecurat o corespondenţă din Iaşi, plină de răutăţi, la a-dresa d-rulul Tomeseu. Xol dezaprobăm formal asemenea atacuri pe furiş, şi credem că rolul presei nu este să influenţeze juriile In favoarea unor candidaţi şi în defavoarea altora. Precum n’avem favoriţi Ia concursul care se ţine, de asemenea nu suntem ostili ni-mănuia. Pretindem numai ca concursul să nu mal fie zădărnicit, concursul să urmeze şi cel mal competent să fie numit. Xumal ast-fel profesorii se vor urca pe catedrele lor încărcaţi de prestigiu şi luminaţi asupra misiune! lor. Buletin economie (Raportul Semaphorului de Brăila) Braila, 14 (20) MaiQ 18%. Piaţa continuă a fi calmă, in urma ştirilor puţin favorabile din străinătate. Operaţiunile făcute suni în general foarte reduse, cea mal mare parte din ele de pe buletinul de astă-zl suni de erl şi cîte-va de Duminică. Preţurile plăţile afl fost şi astă-zl ceva mal scăzute, aceasta ca consecinţa ştirilor în ceea-ce priveşte preţurile din America, cari de asemenea afl mal scăzut. Grîfl de 58' » Jibre cu 2—4°/o corpuri streine s’a plătit 1050—00 lei vagonul. Porumb marfă uscată şi bună 075 — 700 fr. vagonul. Ciaquantina degenerată eu 780—820 fr. vagonul. Orz de furagiu s’a vlndut cu 700—810 fr. vagonul. Anunciu Băile minerale «le Bălţăteştl Direcţiunea eXploalărel sărurilor şi apelor minerale de la Bălţăteştl, în urma înce-târel din viaţă a d-rulul Cantimir, trecînd asupra d-lul Dr. I. Stăm aţin medic Primar al casei sf. Spiridon. Se face cunoscut d-lor Medici, farmacişti şi publicului în general, că orl-ce comandă sau iiiforniaţiune privitoare la stabilimentul balnear, se vor adresa direct d-lul Dr. Stamatin Băile Bălţăteştl sad Piatra-X. Tot odată se aduce la cunoştiinţă tuturor că stagiunea balneară se va începe de la 1 iunie pînă la 1 Septembre, Direcţiunea. 82 30-20 CALEA BA IIO VEI In lie-eare scării «le la 8—12 Concert (15 persoane) sub conducerea «l-iiiiliiî I'ETEKS. Intrarea 1 leu de persoană Biletele de intrare atât de Vineri cît si din celc-l’alte zile DA DREPT CA <» 11 AC HA cu bere; acest drept nu l’au biletele de favoare si cele ale concertelor de la orele (3—6) Duminica. 105 4—4 Preparate de lapte conform regulelor higienice şi terapeutice moderne la sub direcţiunea D-rulul PAVCOV Asistent la institutul de Badereologie al d-rulul prof. dr. Babcş şi a «1-riiluî I. STEIN1EAKT Medic de copil Strada Radu-Vodă, No. 9 LAPTE STERI LISAT PUR Eapte Materna! Are composiţia exactă a laptelui de ţîţă, în-locuesce doicile. E introdus Iu toate ţările civi-lisate ca cel mal ideal nutriment pentru copil pînă la vîrsta de un an. Kelir Lapte peptonisat prin fermentaţiune. Cei mal recomandat în boalele de plăminl, broncliite cronice, pleuresil şi mal cu seamă tuberculosa. In toate boalele de stomac, de intestine (maţe). In boalele de ficat, de rinichi şi de inimă, în toate stările de convalescenţă in urma maladiilor grave ca tiphosul, peuino-nia, scarlatina, pojarul, dysenteria, precum şi in boalele constituţionale ca sipliilis, scrofulosa anemia. E suportat de stomacurile cele mal delicate şi bolnave. Institutul posedă o fermă model cu vaci elveţiene şi tiroliene şi expediază toate preparatele sale in flacoane hermelic închise, la do-miciliO. întrebuinţarea preparatelor Institutului îuînd un avint mal mare şi pentru a le res-pîndi In toate clasele societăţii preţurile lor s’ad redus. Deposit Ia Farmacia IV. Vi «-iiili»l«l Str. Colţel No. 24. 92 24-5 Pentru Costumurî si Pardessiurî Asortiment bogat. Desemnurile cele mal moderne. SE VINDE EN DETAIL 3*rClJ PBEŢFKIEE FARIUCEUM CRtnV «V Comp. Deposilul Falnicelor Reunite 20, Stratla Şelari, 20 Bucureşti 93 ‘ 12-6 Dr. T. I te viei Vindecă printr’un proeedeQ special, maladiile de femei precum şi cele sifilice într’un timp foarte scurt. Blennoragia (Sculamentul) vindecă radical în 8—9 zile. Ccmsultaţinni de la ora 2 pînă la ora 5 No. 31. 8tra«la Curol, No. 31 Intrarea prin Strada Şelari No. 17 (Colţul). — PENTRU Sa BACI GRATIS — 72-#r> Dr. I*. Cioraiiu FRANZENSBAD Stefansstrasse, Villa Konigshof N. ______________________24-7 Dr. 1. T. Mera MEDIC ROMAN Karlsbad. Marktplatz Tempel 24-7 Gradina BRAGADIRU Biletul de intrare 50 bani de persoană Vinerea concert clasic, serată High-life CURA DR LAPTE INSTITUTUL DE GALACTOTERAPIE Stofe! Stofe ! Stofe! DE EÎXĂ FIXĂ Uf* vî llr#Sll*D Muntele BOIA » 1 II»j«II " dîstr. Argeş lingă Olt şi soseaua principală a ţărel de la Curtea de Argeş la riul vadului, drum de fier Bucureşti Curtea de Argeş, avînd Marmoră granid albii şi albastra cum si alte minerale de mare valoare, plus pădure de brazi molifţi seculari, care se vinde şi singură, asemenea se poate deschide carieră de piatră marmoră şi ţnnent marmoră. Doritorii se vor adresa la d. Al. Carpenişanu bulevardul Elisabela 18. 79 30—28 Doctor Schneyer din Viena. Specialist pentru boale interne. Str. Caragheorghevicî No. 5 (Elagiul I). Consult, de la 2—4 p. m. Săracilor gratuit 101 25—3 www.dacoromanica.ro 4 EPOCA Les Viritables Eaux mindrales de VIGHY sont les Sources VICHY-ETAT GRANDE-GRILLE HOPITAL Eiija-r Ic nom sur la Capsule it IT.tiquette. . ~ “ ! LesStules Verdab/esPastiilesdaVichysont/es ' PASTILLES VICHY-ETAT l fabii'juees nvrc los scls naturels extraits | des Eaux de Vichy-Etat. COfUIPRIMES DE VlCHY aux sels n.ilnroli VICHY-ETAT \ pour prepara l’cau arlifiridle ile Vichy gnzeu&e. \ --^--- j Agent Giniră!pour la ROUMANIt, BULGARIE,SERBIE : | A. C. CARISSY, Bucarest. 45 «OALE SECRETE!! SPECIFIC ANTIBLEN0RA6IC STOENESCU CAPSULE CU COPAIVAT DE SODA-SALOL ŞI SÂNT AL Nici unul din antiblenoragicele existente ptnft acum nu împlineşte cele două condiţiunl de asimilare repede şi a nu i* rita traectul intestinal. Asociaţiunea substanţelor ce compun aceste Capsule este tot ce actualmente ştiinţa are mal bun şi mal încercat In tratamentul blenoragielor. Modul cu totul nou şi special după care sunt preparate aceste capsule fac ca vindecarea să fie repede, complectă şi fără de a deran-gea stomacul ; ast-fel că convine tuturor persoanelor chiar celor mal feliile. Acest noQ medicament vindecă în scurt timp complect şi radical scursorl (seulament) nuol şi vechi atît la bărbaţi cîl şi la femei, precum Blenorea, poală albă, etc. Preţul unei cutii 4 lei. Asociat cu aceste capsule se recomandă cu succes injecţia Simţuri na. Preţul unui flacon 2 lei 541 bani. f Deposil general : Farmacia Mihail Stoenescu, strada Mi-hal-Vodă No. 55, Bucureşti. De vînzare la principalele Farmacii din ţară. In provincie unde aceste preparate nu se găsesc, se expediază imediat contra unul mandat poştal. 49 28—18 fiIStOX ME Maşine agricole şi industriale Bucurescl. — Strada Smîrdan, 35. — BucurescI Locomobile şi TreerătorT Secerâtori simple şi cu aparat de legat snopi Vînturătoare pe rotile. Batoze de porumb Pluguri premiate la Concursul din 1895 Motoare pentru petrol (■Al ferate înguste si Ferestrae mecanice Case de bani engleze şi germane Ciurele «le transmisiuni Bumbac pentru şters maşini Uleiuri minerale ruseşti şi americane Muşamale impermeabile pentru acoperit recolta Sfoară de manilla engleză bO buni Kilogramul (18)_________ (50-27) I. DIAMAND Atelier de Legătorie de Cărţi instalat pe lingi Tipogmlia « K p o <• a Bucureşti, Slr. Clemenţei, î Lucrind mal mulţi ani in fostul atelier «LINDiVER, sunt in măsură a executa cu cea mal inare acurateţa, eleganţă şi promptitudine, orl-ce lucrare atingaloare de a-ceasţă branşă, cu preţuri mal reduse de ţlt orî-unde. Este suficient a mi se adresa o cartă poştala pentru ORl-CE COMANDĂ, pentru a mă presenla la domiciliu. 75 InUinl institut de plasareaulorisat.de guvern încă din anul 1882, recomanda institutoare. guvernante, menajere, bone de copil şi feniee de casa. Acest institut este in corespondenţă cu streinătate. M-uie Itaudaii Aleea Carmen Sylva alăturea eu Cismeglu 74 25—8 Yiii de Vi a 1 T O N I C’ ANALEPTIC Reconstituant Tonicul cel mal e-nergic peni ni convalescenţi, bătrinl, femei şi orl-ce per-soai • delicate. cu iţin A Su«* «lo Carne Fosfat de C~l e Compus din substanţe absolut indispensabile formă-rel si desvolărel muşchilor şi ; iste-mulul nervos şi osos V I N I> i : V I A I a este asociaţiunea medicamentelor celor mat active pentru a combate Anemia, Cloroza, Ftizia. l)is]Hj>-sia, <«a.slri(ele Virsta orilioă. Fpnlsare nervoasa, Klăbioinue resullînd din bătrîneţe, lungile convalescenţe, înt’un cuvint toate stările adimice de slăbiciune caracterizată prin perderea poftei de mîncare a forţelor. Lion, Farmacia J. VI AU, rue de Bourbon, 14. In Bucureşti, la d. IUIF. ZAMFIRF.SCU, şi la .op 14 Droghiştil şi Farmaciştii. 4. la .op I 52-25 I wojl Studii şi întreprinderi IIIICUKE8CI 3 3. STRADA SF. DUMITRU. Cel maV mare deposit de toate articolele technice Tuburi de fontă, de fier şi de plumb Furtuni de cauciuc şi de cînepă pentru Vin şi Grădini I Pompe pentru Apă, Vin şi pentru Păcură Robinete ( Ventile) pentru Apă şi Abur C auciuc şi Awbest toate articolele. — Armai ure de locomobile şi de cazane. -Curele de piele şi Curele Balata. — .Tlaearule, Vârtejuri şi Trolinri llasinc şi iiii«‘11«- de tot felul. Table de Cier, negre plumbale, galvanisate şi de — Oţel turnat englez şi Bessemer. — urc. ATELIER de reparaţie de orî ce fel maşine 81 de FABRICA de objecte de fier gi alamă pentru J construcţiuni de case. 50—1 Higiena «liniilor şi a gnrel Medalie de aur, Viena 1883 ; Medalie de argint, But'uresel 1893 ; Medalie de bronz, Paris 1893. Autorisat de consiliul de h igienă {ţi salubritate publică. DENTALXNA Esenţă pentru gură şi PULBERE VEGETALA PENTRU DINţl ale doctorului S. KONTA Sunt două dentifrise recunoscute in ţară şi în străinătate ca cel mat bun pentru conservarea dinţilor, curăţeniei si hi-gieuel gurel, dindu-t tot odată un miros plăcut. Preţul: un flacon Dentalină fr. 2,50 Pulbere de dinţi, fr. 2. Deposile : la Inşi la Furmncia Fraţii Kanj a : la Bucurescl la Farmaciile F. W. Zttrner, şi F. Brnss Ovessa şi la Parfumeria „ 48 la Drogueria ! Stella" (25-18) Cea mal bună Apă Minerală purgativă ESTE ACEA DE LA IIK FAXI-lsisi premiată cu Mcriulia «Io aur la expuşi ţi unea cooperatorilor din ţară Bucurescl 1894 şi recomandată de d-nii medici EFECTE PROMPT ŞI SIGUR DOSA MICĂ GUST PLĂCUT Cereţi dar nuinaî AM»A MMM: MUtEAZU care se găsesc la toţi vînzătoriî de Ape minerale din ţară 47 • 13—12 CEL MAI MARE ATELIER DE BILIARDURI FRANZ FAST BUCUREŞTI—Strada Ştirbeî-Vodă No. 44—BUCUREŞTI Cu sehimbrea localulului, avizez pe onor. public că am în atelierul şi magazinul meu un bogat depozit de Biliardurl mici pentru Dame sau copil, cu mandanale (benţl) cari fac un efect foarte uşor la bile. Asemenea construesc şi biliardurl cu masă foarte practice pentru familii ori în saloane Toate sunt solide si elegante.. HEMMESE — (16-12) NU SE POATE!!! Să-şi comande cine-va llaine piuă nu vizitează renumitul Magazin BAZARUL* KEGAIi. casă de încredere, unde sosesc succesiv colosale transporturi de stofe şi haine, lucrate cu o rară eleganţa. AMAZAHUE, HEUAIj Casă de încredere Tocmai în faţa Prefecturel Poliţiei Capita lei 52 (25—17) nUlUWiffl LABABB4Qf/f APROBAT de ACADEMIA de MEDICINA din PARIS Sticla. — 1/2 Sticla. ln tote farmaciile. ALBERT ENGEL S0EŞOR CASA DE CONFIENŢĂ Fondată în Bucurescl în anul 1853 Bucureşti, Strada Carol, No. 37 Recomandă onor. sale clientele cit şi p. I. publicului bogatul săil asortiment de : Lămpi de sistemele cele mat bune şi solide. Maşine cu lumina incandescentă, urzind cu spirt şi aplicabile la orl-ce lampă de Petrol. Sfeşnice şi Globuri pentru grădină. Porţelanuri şi cristaluri franţuzeşti şi de Boheinia. Recitoare sistematice pentru casă. Maşine pentru făcut îngheţată. Muşine pentru făcut unt. Maşine pentru tocat carne. Tacimurl de Alpaca pentru masă. Vase smălţuite indigene şi streiDe pentru bucătărie. Orl-ce objecle necesare pentru casă şi bucătărie. Paturi de fier tn tabli şi vergele. Mobile de fier. Scaune de paie. Colivii pentru Papagali şi Canari. Felinare şi coroane pentru morminte. Maşine pentru spălat şi stors rufe Băt de scăldat. Băl de şezut. Aparate de duşi. Muş’a mate şi Linoleum. Petroliu indigen I-a calitate decalitru lei 3,50 franco la domicilia. Uleia de rapiţă dublu rafinat. At9lier pentru reparaţie şi comenzi pentru orî-ce articole de metri. Serviciu promit fi preţuri moderate se garantează 69 25—9 înainte de a cumpăra orî ce maşină agricolă sau industrială 41er cetăţi .Marele Deposit «le Maşine şi llnelte Agricole Sau cereţi Catalogul ilustrat al casei EUGENIUBEHLES Sepre^entaiit ţi «lepositar al renumitei fabrici TU. FLOTHEH tlin 4* o rin a ni a Bucuresci, — Strada Bibescu-Vodă 1, 2 şi 4 - SEMĂNĂTORI manuale, în lat şi In rin duri TKlORl V£N 3 URĂTORI GRAPE DE FIER flexibile si diagonale GREBLE DE FÂN PLUGURI UNIVERSALE •le oţel perfecţionate. Pluguri cu 2, 3 şi 4 brăzdare, tot-d’a-una 4—500 pluguri In depozit PLUGURI CU SEMĂNĂTOR DE PORUMB, PLUGURI NORMALE LoconioRiile si *7 «le O, 8, 10 şi 12 cal patere Premiate cu cea mal înaltă distincţiune, adică cu unica Mare Medalie de Aur (La concursul de TreerătorI de la 11erestrăii 1891) Batoze de porumb manuale şi cu aburi Maşine de tăiat pae şi fîn Răriţi, Cultivatori, Tăvălucf POMPE pentru spălatul cazanelor, de incendiu şi de grădini idostreii „Itonaiic 44 « «I Al*A HAT HK LEGAT SAOFl SI CU TĂIŞUL, ]|C > 4 DREAPTA Modol 1896. Cele mal solide şi uşoare construite cn totul de oţel diu ronumita fabrică JOHNSTON HAKVESTER C-nie, Ratavia (America). Pietre de moară franceze Muşamale, Părţi de reservă, Curele do tnuumisiune, etc. INSTALAŢIUNI de mori perf MORI pe postament de fier şi lemn simple, duble, triple şi quadruple CT AUTOMATICE CU VALŢURl w MmARAJYTME AMMSMMMjUTÂ M» MIXT MSI MS MIXA M'UXMŢMOXAMSMJ (SI AMA TMl MIMA M. SIMM .MMM £ • m (24 17) Bucurescl. Tipografia «Epoca*.—Strada Clemenţei, No. 3. www.dacoromaiuca.ro