SERIA n.—ANUL II, No. 155. Ediţia a treia MERCUR!, 15 MAIU 1896. NUMĂRUL 10 BANI ABOWAKEKTELR încep la 1 şi 15 ale fie-cărellunl şi se plătesc tot-d’a-una înainte In Bucureşti la Casa Administraţiei In judeţe şi streinătate prin mandate poştale Un an in ţară 30 lei; in strein&tate 50 lei Şase luni ... 15 » » » 25 » Trei luni . . . 8 » » » 13 » Un număr in streinătate 30 bani MANUSCRISELE NU SE ÎNAPOIAZĂ KF.l>A<7fIA 3—STRADA CLEMENŢEI—No. 3 NUMaRUL^IO bani AJTUNCIIJRILE In Bucureşti şi judeţe se primesc numai Ia Administraţie In streinătate, direct la administraţie şi la toate oficiile de publicitate AnunciurI la pag. IV....0.30 b. linia » » » III......2.— lei » » » » II.......3.— » » Inserţiile şi reclamele 3 lei rindu!| Un număr vechiă 30 bani ADMINISTRAŢIA No. 3 - STRADA CLEMENŢEÎ - No. 3 ÎNFIERAREA fainilor patrioţi Ieri s'a rostit. In (longrexul I.I-gei pentru unitatea culturală a tuturor lloiutnilor, cea nuu grea tmindiî ce a putut vr*o-dată Iovi un partid politic. Poate cădea de la putere un partid, fără să tic umilit pentru aceasta: schimbarea e in firea lucrurilor. Dar să se înfiereze sentimentele patriotice ale unui partid politic—ruginea asta a fost rezervată partidului naţional-liheral. Şl acesta e înţelesul votului de ieri al Congresului Algei. Iu ochii tuturora. Liga e organizaţia care reprezintă prin cs-cclenţă sentimentul patriotismului. Uberalii insă şi an deprins ţara să o considere ast-iel şi s’au folosit în vremea opoziţiiiuiî, fu interes de partid, de considera-ţiunea aceasta. Pe de altă parte, Liga nu poate ti bănuită de nici o pornire politieă: ba ea era chiar simpatică liberalilor, căci pusese fu fruntea ei pe d-niî Cantacuziuo, Palladi, Delavrancea, Sihlcanu, Perieţcanu-SJuzeu, etc. Semnificat iiinca votului oare a izbit eri pe aceşti d-ni c deci clară. Prin acest vot li s’a spus : — Aţi speculat sentimentul naţional. Aţi subordonat interesele Komtnismului, intereselor voastre de partid. Şi prin ei a fost ostndit întreg partidul liberal, in numele şi spre folosul căruia au lucrat, esploa-ttnd chestiunea naţională. Rămtne care e sitnaţiunea ţinui partid ce a înţeles ea pe chestiunea asta să înlocuiască la putere partidul conservator. ÎNCĂ o dovadă Cînd noi spunem colectiviştilor ca sunt un partid de tovarăşi în scop de a împărţi beneficiile ex-ploatarel politice care poartă firma «partidul naţional-liberal,» dînşil sa supără, sau mal drept, sa fac ca sa supară. Şi totuşi este aşa. O dovadă intre o mie. Fie care a putut să observe, privind pe colectivişti, un lucru : Pe cit dînşil -sunt de acord pentru a lovi un adversar, pe atîla sunt de desbinaţl îndata ce e vorba a căpătui pe un amic. Faptul este foarte curios. Nu este infamie care să treaea prin capul unul Statescu, Budiştea-nu, Gogu Cantacuzino, Sturdza etc., cu privire la duşmanii politici, care să nu fie aprobată cu entusiasm de întreaga colectivitate, fără deosebire de nuanţa şi de intrigi. In colectivitate cînd e vorba de ură şi de duşmănie josnica, există cea mal perfecta armonie. In această privinţă, nu sa ridică un glas cinstit, nu exista o conştiinţa curata, o o-pinie moderată. Exemple ? OrI-ce lege cu caracter de răsturnare, a întrunit în ambele Camere, majoritate sdrobitoa-re. Dacă legea din urma a lui Statescu s’a votat aproape cu unanimitate în Cameră, aceasta dovedeşte nu atît curtea care i să face verdelul ministru de către disidenţi, cît maieu seama armonia înduioşătoare a tuturor colectiviştilor îndata ce c vorba a face o faptă rea. Lucrul se schimba însă cînd e vorba de căpătuiala unul tovarăş şi de ocuparea unei funcţii devenita vacanta prin sistemul barbar practicat de colectivişti. Adio armonie, adio înţelegere... adio confrater- nitate. In adevăr, cum e chestiunea de căpătuiala, colectivitatea sa transforma în o tabără tulbure şi revoltata. Fie care voeşte să ocupe nenorocitul loc vacant. Tovarăşii de ieri se transformă în duşmanii de astă-zl. Toţi se înjură, intrighează şi pretind căpătuiala. Şefii cari sunt respectaţi cît nu e vorba de căpătuială, devin obiectul rîsulul şi al dispreţului celui din urma colectivist flămînd. Lupii în fundul pădurilor sunt poate mat blinzl faţa cu o prada de împărţit, de cît colectiviştii. Imensele apetiturl însoţite de ameninţări şi de scandaluri, au de rezultat ca paralizează voinţa miniştrilor de la cari atîrnă alegerea; de vreme ce pentru fie-care pradă sunt 10 flămînzl, şi de vreme ce toţi ameninţă şi fac scandal, miniştrii nu îndrăsnesc să ia încă o hotarîre mult timp. Aşa se explică pentru ce locurile de Efori la spitalele civile sunt vacante de atîta amar de vreme. Aşa să esplica de ce macar ca Pa-ladi este condamnat deja, totuşi dînsul continuă a ocupa locul de la domenii. Colectivitatea este un partid de prada. Ia’I dinaintea lui prada, sau posibilitatea de pradă... şi partidul dispare ca o năluca... Ceea ce s’a petrecut în ultima zi a Camerei cu alegerea eomisiunel de luare de socoteli, comisiune cu diurnă pe vacanţe, zugrăveşte colectivitatea mal bine de cît orl-ce. încă nu s’a văzut în analele parlamentare atîta lăcomie neruşinată şi atîta înjosire de caractere. Pentru trei locuri cu diurnă, s’au luptat patru-eeci de deputaţi, şi cînd zicem s’au luptat, întrebuinţam cuvîntul nu la figurat... s’au văzut compe-ţitorl cari au ajuns pînă a se înjura, pînă a se lua de pept... Iar şefii... şefii! stăteau de o parte, nu îndrăzneau a să amesteca de teamă ca in bagară să nu capete şi el vre o injurie, sau vre un cuvînt grosolan... Şi acesta este partidul care guvernează ţara. Ce ruşine! TERTIPURI SI LA LIGA Că colectiviştii nu ştiil să se desbraee de patimă şi să renunţe la tertipurile de cari se servesc în politică, nici chiar atunci cînd e vorba de chestiunea naţională, a-ceasta se ştie de mult; că nu s’aă îndreptat cîtuşî de puţin, cu toate cele petrecute de la venirea la putere, aceasta s’a văzut alaltă-ierl şi ieri la congresul Ligel culturale. Sunt incorigibili colectiviştii. Iii contra sentimentului public, oamenii aceştia vroiau să păstreze stăplnirea asupra Ligel ; deşi comitetul s'a descomplectat prin demisiunl, deşi toată lumea e adine nemulţumită cu halul în care a ajuns Liga, deşi s’a făcut apel la patriotismul celor-l-alţl colectivişti din comitet să demisioneze, el n’ati voit. Rezultatul se ştie. Colectivitatea a primit vot de blam. Trebue să se mal ştie însă că colecli-viştil aii recurs la fel de fel de tertipuri şi presiuni pentru a rămîuea în fruntea Ligel. Fiind-eă ieraii printre delegaţi profesori şi funcţionari, d-nil Tache Protopopescu, secretar general al ministerului de finanţe, şi Sihlcanu, secretar general al ministerului de instrucţie, aă stat în permanenţă la congres; şi se agitai! foarte mult. I). Bursau, alesul ajutor de primar al Capitalei, nereuşind să fie ales delegat al secţiunii Bucureşti, a fost bombardat pe nevăzute delegat a două secţiuni diii provincie.... Caracal şi Botoşani. Cînd a fost vorba de votul de neîncredere, comitetul cerea numai de cit două treimi ca moţiunea să fie primită, cu alte cuvinte primea să reprezinte şi numai minoritatea din Ligă, dacă nu are majoritatea. Iată cîte-va din tertipurile colectiviste de la Ligă, fără a mal vorbi de necontenitele Încercări de a teroriza pe delegaţi.... întocmai ca la alegerile politice. CONGRESUL LIGEI CULTURALE Şedinţa india. — Scandalul. — Voiul de neîncredere.— .Şedinţa a doua. Şedinţa a treia. — Situaţia ii-naheiară.—Iar Scandal. Votul de blam.—Alegerea noului eouiitet. Şedinţa intiia Nici odată congresul Ligel n’a fost mal agitat şi mal furtunos ca acum. Toată colectivitatea s'a prezintat la congres cu hotărîrea de a-şl salva situaţia compromisă în cestiunea naţională. In cap cu secretarii generali Tache Protopopescu şi Sihleanu, au venit d-nil Dimancea, Boam-bă, Porumharu, Bianu, Mârgăritescu, Clincenl, Cantili, Epurescu, Săveanu, etc., însoţiţi de un mare număr de funcţionari de pe la ministere, cari au fost puşi să provoace scandaluri nesfîrşite. Prima şedinţă s'a ţinut Duminică după amiazl sub preşedinţa d-lul V. A. Urechiă, în sala cea mare a Ateneului, De la început să prevedea că şedinţa va fi furtunoasă, de oare-ce colectiviştii nefiind aleşi la secţiunea din Bucureşti ca delegaţi, au luat măsuri ca să fie aleşi prin localităţi unde nu există nici o secţiune a Ligel sau unde secţiunea nu mai funcţionează. D. G. C. Dobrescu a relevat aceasta, ob-servînd că congresul are o mare importanţă şi că s au întrebuinţat manopere cari seamănă cu cele de la alegerile politice, căci oameni din Bucureşti sunt a-leşî delegaţi în Podul Iloaei, Zimnicea, etc. D-sa protestă în contra unei asemenea înjosire a cestiuveî naţionale şi propune să se aleagă o comisiune de 3 membri care să verificee titlurile delegaţilor şi să se respingă acei delegaţi cari n’au titluri în regulă. Scandalul Asupra acestei propuneri se deschide prima luptă. Iau cuvîntul rînd pe rînd, d-nii Căpitan Creangă, V. A. Urechiă, studentul Cancicov, Em. M. Porumbarii şi Tache PoUcrat, D. Policrat constată decăderea morală în care se găseşte azi Liga şi face un apel călduros ca delegaţii secţiunilor neexistente din Caracal, Slatina, Zimnicea şi Giurgiu să fie respinşi. Această propunere determină pe un a-gent colestivist anume Costică Ionescu, fost student gălăgios şi actual şef de blu-rou la ministerul finanţelor, să facă scandal. El începe să ţipe şi să ameninţe cu pumnul, dar imensa majoritate a congresului îl chiamă la ordine. Scandalul a ţinut, mai multe minute, graţie deputatului Mârgăritescu şi inginerului Cordea de la ministerul domeniilor, cari nu voiau să se astîmpere cu nici un preţ. Votul de neîncredere Liniştindu-şe spiritele, d. Ionel Grădiş-teanu se urcă la tribună. D-sa e primit cu salve de aplause, cu ovaţii nesfîrşite şi cu strigăte de Să trăiască. D-sa susţine propunerea d-lui deputat Dobrescu-Prahova, cu atît mat vîrtos, că unele secţiuni mici şi neînsemnate sunt reprezentate prin prea mulţi delegaţi. Propunerea d-lui Dobrescu se pune la vot cu apel nominal şi se primeşte cu 59 voturi contra 48. Cînd au votat d-nii Sihleanu, secretar general la ministerul instrucţiei, şi Bianu în contra propunerei, lumea le-a făcut o manifestaţie ostilă. D-nii V. A. Urechiă şi Ionescu provoacă un nou scandal. D. Mişu Sâulescu trage concluzia din a-cest vot în contra actualului comitet, spu-nînd că nici un moment comitetul nu poale şedea acolo unde se află, de oare-ce voiul dat e un vot de neîncredere. (A-plause prelungite). Colectiviştii ţipă şi vociferează, dar în zadar, căci aplausele şi uralele resunâ cu putere prin vasta sală. I). C. Disescu, într'o cuvîntare caldă, face apel la comitet ca cu un moment mai nainte să-şi dea demisiunea. La o parte politica, strigă distinsul profesor universitar,—căci Liga nu este a naţionalilor, ci a naţionaliştilor. Speră că însuşi comitetul se va grăbi să pună cestiunea de încredere. In comisiunea de verificare se aleg d-nii M. Sâulescu, G. C. Dobrescu şi studentul Cancicov. Congresul roagă pe preşedintele V. A. Urechiă să citească raportul asupra activităţii comitetului; acesta însă nu se supune, ci-şi ia pălăria şi pleacă cu ghiozdanul subţioară. Congresul îl însoţeşte cu strigăte destul de neplăcute. Şedinţa a doua La ordinea zilei raportul comisiei de verificare. După mici hărţuell şi scandaluri provocate de colectivişti, d. Dobrescu citeşte raportul comisiei, care conchide la invalidarea titlurilor delegaţilor din Botoşani, Caracal, Fălticeni, Giurgiu, Slatina, Severin, Zimnicea şi Cîmpulung. Un nou scandal se naşte, provocat de d-nii Basil Epurescu, C. Ionescu, Cantili şi inginerul Cordea. Vociferările, şi am ?- www.dacoromanica.ro ninţ&rile par a nu voi să se potolească ■ toată colectivitatea e în picioare. { Se pune la vot luarea în consideraţie a raportului, care se primeşte cu 65 vot ur contra 54. Rezultatul votului nominal provoacă un tumult regretabil. D. V. A. Urechiă, inspirat de colectivişti, declară că raportul nu s'a luat în consideraţie, de oare-ce se cer două treimi. Declaraţia provoacă protestări energice. Aproape o jumătate de oră a ţinut scandalul. D. V. A. Urechiă începe să citească r-i portul său. PaHea istorică a raportulu-se ocupă numai cu ungurii şi cu Miile: niul unguresc şi se termiră cu cuvintele a Jos Milleniul ! Şedinţa a treia D. V. A. Urechiă continuă a citi raportul său şi pentru a-şi salva situaţia citeşte o scrisoare plină de laude ce i-a a-dresat d. dr. Raţiu. La pomenirea numelui d-lui dr. Ioan Raţiu întreg congresul aplaudă prelungit; în mod ostentativ a-plaudau şi d-nii Delavrancea, Sihleanu şi Perieţeanu-Buzău. Dar d. Bianu nu se mişcă. D. Urechiă scuză inactivitatea Li-gei acuzînd. comitetul naţional din Sibiu şi spune, că comitetul Ligel a hotărît să lucreze numai paralel cu comitetul naţional din Sibiu; acesta însă nelucrînd nimic, n’a lucrat nici Liga. D. Lazăr Oneanu din Brăila întrerupe pe d. Urechiă întrebtndu-l de ce nu vorbeşte şi de afacerea Ion Lahovari. D. V. A. Urechiă continuă însă a se lăuda şi propune ca primarul din Mont-pellier să fie ales membru de onoare al Ligei. D-sa anunţă apoi că şi-a dat demisiunea în mod irevocabil, şi pleacă. Situaţia financiară Preşedinţia congresului o ia d. Stroe Belloescu, profesor în Bîrlad, care propune să se aducă mulţumiri d-lui V. A. Urochiă. D. I. N. Iaucoveseu citeşte raportul cen-sorilor. Din acest raport se vede situaţia tristă a Ligel. Pe cită vreme în anul trecut Liga a încasat 120,000 lei, în anul din urmă, adică de la 9 Maiu 1895 pînă la 9 Maiu 1896, Liga abia a încasat 40,000 lei. Iată situaţia exactă : Rămaşi din încasările anului precedent 11,000 lei; incasărî 40,756 lei; cheltuieli 47,184; saldo în casă 4571 lei; deposit în bonuri 9500 lei. Prin urmare averea de azi a Ligei se urcă la 14,071 lei. După acest raport, care a produs o impresie penibilă, d. Raieu, profesor în Plo-eştl, propune trimiterea unei telegrame de felicitare d-lui Dr. Ioan Raţiu, ceea ce se primeşte cu aclamaţii. Iar scandal D. G. C. Dobrescu începe să critice raportul d-lul V. A. Urechiă, acuzînd pe actualul comitet, pe baza unei circulari oficiale, că comitetul însăşi a oprit activitatea Ligel. I). C. Ionescu întrerupe şi vociferează. D. G. C. Dobrescu: Rog pe d. Protopopescu, secretarul general al ministerului finanţelor, să liniştească pe subalternul său (Aplause prelungite). Aceste cuvinte provoacă un nou scandal enorm. D-nii Take Protopopescu şi Sihleanu sar furioşi de pe băncile lor şt a-meninţă pe d. Dobrescu. Toată sala e în picioare şi mulţi se reped spre biurou. Vociferările şi ameninţările sgudue sala. A-bia se liniştesc puţin spiritele, d. Stama-tian de la Voinţa Naţională provoacă un noii scandal. Se aud strigăte: «Afară Barbăroşie (Ionescu), afară agenţii poliţieneşti, afară colectiviştii /» Votul de blam După restabilirea ordinel, d. G. C. Dobrescu citeşte o moţiune prin care se dezaprobă activitatea actualului comitet. D. Vlădescu, profesor universitar, ţine un discurs cald şi des întrerupt de aplause entusiaste, făcînd apel şa să se ridice nivelul Ligel şi să se scoată dc sub influenţa nefastă a politicei. D. I. C. Grădiştoanu face un călduros a-pel la actualul comitet, să-şi dea demisiunea, de oare-ce n'are nici o autoritate morală D. Delavrancea răspunde d-lul Crădiş-eanu, că comitet ul nu are nici un motiv să demisioneze şi aşteaptă sentinţa congresului. Asupra puncrel fa vot a moţiunei de blam se produce un nou scandal, de oarece colectiviştii pretind ca. moţiunea să nu se considere votată de cit cu două treimi. După oare-care zgomot, preşedintele anunţă că moţiunea se va primi cu major date de voturi. In urma acestei declaraţi uni. cîţf-ra colectivişti, în cap cu i miletul, se retrag. Moţiunea de blam se primeşte cu 57 voturi contra li. Alegerea noului comitet Se încinge o discuţie între d-nii l. C. Grădişteanu, Tanoviceanu şi Basil Epurescu, asupra cestiunel dacă votarea moţiunea de blum şi plecarea comitetului se poate considera ca o demitere a întregului comitet. Congresul decide în unanimitate că co- mitetul e considerai ca demisionat şi urmează să se aleagă un nou comitet. Se votează cu unanimitate următorul comitet : I. Grădişteanu, deputat. M. Vlădescu, prof. univers. C. Disescu, prof. universitar. Dr. Al. Obreja, prof. universitar. I). Neniţescu, advocat. Dr. Staicovicl, medic. C. Rădulescu Motru, profesor. D. A. Fior eseu, proprietar. V. Al. Miculeşcu, student. CENS0RI Colonel D. Anghelescu. Eremia Popa. Colonel Obedeanu, senator. D. I. C. Grădişteanu mulţumeşte de încrederea cei-a acordat congresul şi declară că de acum înainte la ligă se va face numai politică naţională. Propune apoi ca d. V. A. Urechiă să fie aclamat preşedinte de onoare al Ligel. Propunerea se admite şi imediat se formează o delegaţie care să meargă la d. Urechiă. D. Tanoviceanu, în vedere că vechiul comitet nu va voi să predea Liga noului comitet, face un apel călduros ca toate secţiunile să se întreţină cu noul comitet. Congresul se închide la orele 7 şi jumătate. PUBUCAţlUNl RECENTE ANARHIC Şl SOCIALISM Sub acest titlu d. G. Levavasseur publică un studia pe atît de scurt pe cît e plin de miez. In puţine trăsături el face cam astfel descrierea anarhiei : Secolul al XVIII-a, pătruns de un avînt generos şi de speranţe himerice, lăuda natura. Lumea aleasă trăia în mijlocul mascaradelor cîmpeneştl zugrăvite de Boucher si de Watteau, cu ciobani îmbrăcaţi în mătase. Această dulce comedie s’a sfîrşit in sînge. Ea a avut de epilog teroarea. Cu toate acestea legenda blindulul sălbatec liber şi fericit in sinul naturel a supravieţuit. Şi a supravieţuit cu toată descoperirea aburului care a făcut ca pămîntul să fie străbătut în toate părţile şi toate populaţiunile sălbatice să fie d’aproape studiate. Aceste studii au arătat că nicăieri nu există anarhia, aşa cum o propovăduesc unii, adică, fără proprietate, fără familie. Numai animalele sunt lipsite de orl-ce organizaţie. Şi dacă oamenii lipsiţi de organizaţie s’ar împăca cu domnia forţei brutale, fiarele sălbatice, mal bine înzestrate de natură în această privinţă, ar fi stăpîne pe oameni. Dar în mijlocul organizaţiei rudimentare a triburilor sălbatice, imperfecţiunea acestei organizaţiunl asigură domnia forţei: războiul e în permanenţă. Totuşi încă nu ne putem face o idee de ce ar fi domnia anarhiei. Nimic din cele ce să văd azi fie la sălbatici, fie în lumea civilizată, nu ne poate înfăţişa spectacolul fioros al ororilor anarhiei. Căci azi avem legi şi forţă publică cari ne apără. Şi totuşi cîte violenţe, cîte hoţii şi asasinate. Nu numai artele şi minunile civilizaţi unei ar pieri prin anarhie: Însuşi u* manitatea ar fi distrusă. Anarhia e nu numai opusă ideii de societate; ea e protrivnică naturel. Anarhia nu poate dar constitui un partid politic. Un anarhist, dacă nu e un criminal, e un nebun furios. După ce descrie anarhia, d. Levavasseur descrie socialismul care e tocmai contrariul anarhiei. Anarhia e desfiinţarea orl-cărel societăţi şi a orl-cărel autorităţi. Socialismul e exagerarea autorităţii şi a organiza-ţiuneî, cari asigură domnia despotică a Statului. «Singur despotismul oriental printre guverne, scrie d. Levavasseur, apus principiul : Totul aparţine Sultanului. Ce-I drept totul aparţine numai în teorie Sultanului. Practica e alt-fel. Dar tot e j lestul această teorie pentru a distruge I securitatea, pentru a steriliza pămîntul şi a paraliza comerciul şi industria». Omul nu mal e liber în organizaţia despotică socialistă. Drepturile individuale sunt nimicite. Proprietatea individuală şi însusi individul trebue să dispară spre a fi absorbiţi în Stat. Dar de ce atacă socialiştii proprietatea ? El proclamă dreptul proprietăţii colective. De ce proprietatea individuală ar li ,ea nelegitimă ? De ce proprietatea i 2 EPOCA ar fi ea legitimă in mina mat multora şi nelegitimă in mina unul singur? «Legile noastre proclamă că nimeni nu poate fi silit să rănile in indivisiune, şi socialismul vrea să pue toată lumea în indivisiune făcînd şi mal critică a-ceastă situaţie prin robia universală». Socialismul e in opoziţie cu toate instinctele naturet. Să ştie, in adevăr, că interesul individual e cel mal puternic agent al activităţii omeneşti. Des-fiinţînd interesul personal, să răpeşte omului mobilul cel mal mare care pune in mişcare facultăţile sale. Omul nu e o finţă sociabilă de cit fiind-că e o fiinţă interesată şi socialismul care e exagerarea societăţii începe prin a distruge orl-ce activitate. Se poate afirma că Statul devenit u-nicul motor, exercitind prin el însuşi toate industriile, rămas singur stăpîn al păminlulul, ar căpăta mal puţine foloase chiar de cit capăla azi din im-posit. Robia şi sărăcia ar fi bilonul socialismului. De oare-ce nu mal sunt salarii cari ar putea să reconstituiascâ pentru fiecare un capital, fie-care fiind lipsit şi de bani pentru a dobîndi hrana şi îmbrăcămintea, va fi hrănit şi Îmbrăcat de Stat ; ast-fel dar Statul va trebui să aibă localuri in cari se va împărţi tu-tulor mîncareain porţiuni reglementare, fără a ţine seamă nici de pofta fie-că-ruia, nici de gusturile deosebite. Vor fi asemenea şi funcţionari cari juca rolul ofiţerilor de îmbrăcăminte in regimente. Ce ruşine de a vorbi macar de aşa neghiobii! Azi, proprietarul stâpineşte o parte din avuţia publică, pe care o face să dea roade cit mal îmbelşugate prin activitatea iniţiativei sale interesate, ceea ce foloseşte şi lui şi tutulor. In despoerea comună, nu mal e în joc acest interes care e factorul universal al prosperităţii publice şi cimentul societăţilor. Nu se poate admite ca bunul simţ să se împace cu aşa nebunii. Dacă totuşi asemenea sisteme găsesc aderenţi, explicaţia e că invidia zace printre mobi-lurile socialismului. Ea constitue principiul şi baza lui. Iu realitate se urmăreşte mai puţin proprietatea de cit proprietarii. Ceea ce doresc, fără a o spune cel mal mulţi dintre sectari, nu este de a distruge proprietatea, ci de a o strămuta in alte mîinl. După ce a caracterizat tendinţele socialismului, d. Levavasseur, arată că ambele sisteme, acel al anarhiei şi acel al socialismului, cari sunt absolut ostile şi neîmpăcate, se unesc spre a da împreună asalt societăţii şi civilizaţiunel. Socialiştii şi anarhiştii, cari repre-sintâ tendinţe opuse şi cari însamnă exageraţia dusă la absurd, fie-care in sens contrar a organisaţiunel sociale actuale, aQ totuşi o ţintă comună: aceia de a distruge organizarea socială. Cu toate că ţinta lor e destul de bine indicată, totuşi sunt oameni orbi cari nu o văd şi socialismul mal ales e azi în situaţia de a căpăta aderenţi. Lucrul acesta se explică : aburul şi electricitatea au prefăcut lumea ca prin farmec : privim ca martori cea mal u-riaşă transformare care s’a îndeplinit de la origina societăţilor, şi secolele viitoare vor crede că noi, oamenii secolului al XlX-a, am trăit într’o neîncetată uimire; represintăm veacul minunelor. Dar însuşi desvoltarea civilisaţiunel şi a bunului traio a dat naştere visurilor celor mal extraordinare’ ale ima-ginaţiunel şi a creat mal multe nevoi şi aspiraţiunl de cît cîte se pot satisface. Minunile ce ne-a fost dat să privim aii produs o sguduire în spirite. Pe lingă aceasta trebuie să mal ţinem seamă că s’aă tocit două forţe cari ridică pe oameni d’asupra nevoe- lor materiale şi d’asupra preocupărilor vulgare: religia şi patriotismul. Aşa se explică favoarea de care se bucură in acelaşi timp partisanil a două sisteme absolut contradictorii, absolut neîmpăcate şi cari se înţeleg numai pentru a ruina civilisaţiunea noastră. IliFORMAţH Cu începere de azi, amicul nostru Ion Popescu ia. direcţiunea «Epoceî». D. San Marin, provocat fiind de d. Gr. C. Chica, nu a vroit sa constitue martori, sub cuvînt ca e funcţionar. Acum aflam ca d. San Marin vrea sa dea o alta întorsătură afacerii şi e hotarît sa ceara darea în judecata a d-lul Gr. Gliica, pentru ultraj. Vineri, în cursul serbării naţionale, unul din miniştrii străini acreditaţi la Bucureşti a fost bruscat de poliţie. Ministrul în chestiune a remis Sîmbătă o notă ministerului nostru de externe, care prin mijlocirea ministerului de interne a rînduit o anchetă. Gestiunea numirilor de la Eforie încă nu e tranşată. Cea din urmă disposiţie ce s’a luat e următoarea : S’a comunicat prinţului Dim. Chica că consiliul de miniştri doreşte ca el să fie numit efor. Tot o dată i se înaintează o listă de 6 persoane printre cari preşedintele Senatului e rugat să-’şi a-leagâ pe cei doui colaboratori. Prinţul Chica nu a făcut încă cunoscut răspunsul său. In conlra .«tenii meni ului general, care s’a rostii prin votul de Mani dat ieri, in neînţelegere eu comitetul naţional de peste munţi colectiviştii din fostul comitet al l>igei se Ineăpăţtncază să răiniuă la locurile lor. Ai se afirmă—dar refuzăm încă să credem — eă fostul comitet a liotărtt să iu actele şl casa I.igci ţi să puie ast-fel pe noul comitet Iu neputinţă de a lucra. Aceasta ar fi culmea scandalului şi n'ar putea însemna alt-ceva deeît că fostului comitet Îî e frică sâ se descopere ee a tăcut eu banii Ugei. Bătăuşii colectivişti ’şl continuă isprăvile ori unde şi asupra ori cui. Aşa în ziua de 10 MaiO, în timpul serbărilor, bătăuşul Costică Cernăţeanu, cîrciumar în strada Sevastopol colţ cu strada Frumoasă, a pălmuit, chiar în tribună, pe comisarul comunal Cliircu-lescu. A intervenit şeful poliţiei comunale, dar pentru a cinsti la berărie pe bătăuş şi a-1 ruga să se liniştească. Nici că se putea alt-fel, Cernăţeanu fiind de-al lui Melissianu. ♦Lumea Nouă» afirmă ea în numărul nostru din 10 Maia nu se vorbeşte nimic despre serbarea naţionala şi pretinde ea tăcerea noastră se esplica prin faptul că ne găsim în opoziţie şi de aceea sentimentele noastre faţa cu Dinastia s’ar fi schimbat. Nu e vina noastră dacă d-nil de la «Lumea Noua» nu ştia sa citească un ziar. CâcI daca ar şti, atunci ar fi văzut ca trei coloane ale ziarului nostru sunt ocupate cu darea de seamă cea mal amănunţita şi mal călduroasă a serbărilor şi a defilării trupelor. Am înregistrat chiar, cu imparţialitate, frumoasa împodobire a oraşului. Am putea arăta isteţilor de la «Lumea Nouă» o gazetă «guvernamentala», care şi-a apropriat bucăţi întregi din darea noastră de seamă. fONClKSI L de Ia IAŞI In Adevărul de Sîmbătă seară s’a strecurat o corespondenţă leşană în care se vorbeşte cu multă patimă despre con-diţiunile în cari se ţine, pentru a treia oară, concursul de clinică infantilă. Fără a lungi mult vorba cu autorul pătimaş şi interesat al zisei corespondenţe, vom releva numai inexactităţile de fapt şi ne place a crede că direcţia confratelui nostru se va convinge că a fost mistificată. Iată neadevărurile candidatului care mărturiseşte că «a obţinut note aşa de «joase in cît îl e ruşine de a mal can-«dida». 1. —E inexact că acest concurs se tră-gănează de patru ani fără nici un rezultat. Nu sunt nici trei ani de cind catedra a fost declarată vacantă şi încă nu s’au împlinit doui ani de cîna ea a fost scoasă la concurs. In cit priveşte rezultatul, la al doui-lea concurs d. dr. Thomescu a fost recomandat de majoritatea juriului şi numai printr’un esces de pedantism în îndeplinirea formalităţilor concursului, a-cesta a fost casat. 2. E inexact că ceilalţi doi candidaţi aii fost superiori d-lul dr. Thomescu. Dovadă: la toate probele unanimitatea juriului, inclusiv «1. «Ir. Scul}', a dat d-lul dr. Thomescu note superioare celorlalţi candidaţi. 3. E inexact că dr. Sculy a refuzat să semneze Procesele-Verbale ale concursului. D-sa a semnat şease Procese Verbale euprinziml note superioare date d-lui dr. Tliomcscu, — căci alt-fel e lesne de înţeles, că chiar de la prima probă concursul ar fi fost zădărnicit. D’abia la proba a şeaptea, d. dr. Sculy văzînd că succesul d lui dr. Thomescu e deja asigurat, s’a retras refu-zînd de a da orl-ce notă şi zicînd că e incapabil de a aprecia !.. Ni se pare că aceste fapte sunt suficiente pentru a dovedi confraţilor de la Adeverul că aprecierile pătimaşe ale corespondentului s6Q nu meritaţi ospitalitatea ce i-a acordat. Dar mal iată o observaţie pe cure o supunem la apreciarea confratelui : Concursul acesta se ţine deja pentru a treia oară, deci trei jurii diferite au fost constituite cuprinzind 21 profesori, dintre cari şease delegaţi al ministerului. Din aceştia 20 aQ dat d-lul dr. Thomescu note mal superioare de cât tuturor ceîor-l’alţl candidaţi, iar numai unul, d. dr. Sculy, care a luat parte în toate juriile, a căutat să zădărnicească in tot-d’auna acest concurs. Nu crede şi Adeverul că un asemenea profesor pătimaş, care îşi bate joc de aprecierile şi hotărîrile a doufizecl de colegi, merită o pedeapsă ? Curia pe jos B«<*ure.ştî-I*ife<ţtl-B ucu re.şti Pentru Duminică 12 Maia a fost fixată cursa pe jos Bucureştl-Piteştl-Bucureştl. încă de la orele 5 dimineaţa curtea clubului regal, organizatorul acestei curse, era înţesată de concurenţi. De şi foarte de dimineaţă, totuşi trotuarele calei Victoriei şi piaţa Teatrului eraă pline de curioşi. La clubul regal s’a distribuit concurenţilor carnetele de control, ce trebuia să le servească In timpul cursei şi bandele de braţ pe care era însemnat numărul de înscriere, pentru a servi controlului In timpul cursei. Parte din curioşi se instalaseră din zorii zilei la intrarea şoselei Kiseleff, formînd o adevărată masă compactă pe întreaga rotondă a noului bulevard Colţea. La un moment dat însă vine ştirea că plecarea cursei este fixată la rondul al douilea al şoselei şi întreaga mulţime îşi ia drumul spre acest punct. La orele 8 şi jumătate rondul al douilea esle înţesat de lume. Sute de bicicliştl, trăsuri, docarurl şi tot felul de vehicule şi mii de pietoni se inghesuesc în acest punct, aşteptînd cu nerăbdare pornirea. Pe la 9 apare In line primul concurent, purtînd No. 7, care fără să aibă nici o instrucţiune tu privinţa cursei, după ce primise carnetul şi banda de la club, a parcurs In fuga mare toată calea Victoriei şi ar fi ajuns poale la Piteşti dacă la rondul al douilea cîţl-va bicicliştl nu s’ar fi oferit să-l urmărească pentru a-1 decide să se Întoarcă la punctul indicat pentru plecare. Ceva mal tîrziii, atx sosit eşelonaţl şi cel-l’alţl concurenţi. I). Cornescu, preşedintele clubului Regal, asistat de d. C. Mânu, a dat semnalul. Aii pornit 334 concurenţi numai, din cel 914 înscrişi. Acelaşi Nr. 7 a luat capul pornind în fuga mare. Cel l’alţl aii pornit în pas forţat urmă-rindu’l. La chilometrul 20, pe şoseaua Bucureşti— Piteşti, No. 7 a ajuns după 1 oră şi 10 minute de la plecare distanţînd cu cel puţin 3 chilometri pe al doilea "(No. 96) şi ai treilea (No. 263) cari erafi împreună. Restul concurenţilor erau foarte distanţaţi aşa că între cel d’întîl şi ultimul concurent, erafl cel puţin 15 kilometri de distanţă. No. 7 şi-a continuat cursa, fără nici un repaos şi cu aceeaşi alură, piuă la chilo-metru 39, pe care l’a trecut după 2 ore 50 minute de la plecarea din Bucureşti. Nu-merile 96 şi 263 îşi păstrai! locurile arătate mal sus. Leaderul este un ţăran de statură mijlocie, subţire şi cu mersul foarte uşor. După o fugă continuă pe o distanţă de 40 kilometri el nu era mal de loc obosit şi a continuat cursa In acelaş mers fără să se o-dilmească. El a sosit întîiul la PiteştlDuminieă noaptea la orele 1 şi 5 minute. A parcurs deci distanţa de 114 kilometri în 17 ore, cea ce face In medie aproximativ 6 kilometri jum. pe oră. La Piteşti s’a repauzat o jumătate de oră şi la 1 şi 35 minute din noapte şi-a luat drumul spre Bucureşti. Pe când el pleca a sosit şi al doilea concurent No. 85 care după un repaos de 10 minute, la l şi 45 din noapte şi-a continuat cur a. După un interval de 3 ore, la 4 şi 10 minute dimineaţa aă sosit împreună N-rile 76, 98, 288 şi 222; cel trei d’intîl fără ca să se odihnească aîi pornit imediat spre Bucureşti; cel d’al patrulea a renunţat la cursă. Numărul 164 a sosit în Piteşti la 4 ore şi 30 m. dimineaţa şi a plecat imediat. La 4 şi 40 aă sosit N-rile 168 şi 202 cari iarăşi aă continuat cursa fără nici o pauză. La orele 5 dimineaţa a sosit No. 78 şi la orele 6 No. 327. Ambii aă pornit imediat după cel l’alţl concurenţi. Ceva mal târziu au mal sosit câţl-va din concurenţi, cari aă continuat cursa, iar restul a rămas de sigur pe drum renunţând. Până acum lupta este între numerile 7 şi 85; cel-l’aţl 4 cari îl urmează aă şi el toţi sorţii de isbândă. Distanţa e foarte mare, cursa nu e de cât la jumătate şi în parcursul a 114 kilometri se pot întîmpla multe. E probabil ca câştigătorul să sosească In Bucureşti astă-zl înainte de 12. BAKHETIL LIUEI Fixat la orele 7 şi jumătate, banchetul Ligel abia s’a putut deschide la o- rele 9 in restaurantul Bristol. Şi aceasta din cauza colectiviştilor, cari aă strălucit prin absenţa lor, deşi el înşişi aii organizat banchetul. Lipsa colectiviştilor n’a fost simţită însă de loc; din contra banchetul s’a ţinut cu multă cordialitate, deşi abia numai 50 de persoane aQ luat parte. Câtre slîrşit a luat cuvintul d. Aron Densuşianu, profesor universitar în Iaşi, care a citit o telegramă adresată în numele celor adunaţi la banchet către d. dr. Ioan Raţiu. D. 7. C. Grădişteanu, noul preşedinte al Ligel, ca un adversar leal, după ce a ridicat un pahar în sănătatea comitetului naţional din SibiQ şi în special in sănătatea d-lul dr. Ioan Raţiu, ridică al douilea pahar în sănătatea fostului comitet, căruia nu-I tăgădueşte de loc patriotismul. 1). M. Vlădescu, profesor universitar; bea în sănătatea statornicilor bătrînl şi a entusiaştilor tineri, cari au lucrat cu atita demnitate la congres. D. Aron Densuşianu vede in actualul comitet guvernul ideal al neamului rominesc şi in special al romînilor subjugaţi. D. G. C. Dobrescu constată că ces-tiunea naţională impune azi orl-cărul guvern şi ori cărei Oculte. Studentul Cancicov bea pentru profesorii universitari, cari pentru întîia oară merg mină în mină cu studenţii. D. 7. Th. Oroveanu bea pentru presă. D. V. A. Urechiă intră în sală şi e primit cu salve de aplause. D. 1. C. Grădişteanu îl salută cu cîte-va cuvinte călduroase. Au mal vorbit d-nil Creangă, lancu Bacalbaşa, Al. Săulescu, etc. Buletin economie (Raportul Semaphoruluî de Brăila) Brăila, 9 (21) Maiu 1896. Tendinţa pieţei astă-zl foarte calmă. Grînele negligiate şi preţurile ceva mal scăzute. Porumb calm dar neschimbat. Secara fără cumpărători, vagoanele sosite s’afl vîndut cu tr. 730 40. Serbările încoronăm ţarului Moscova, 11 MaiO. încă de dimineaţă, pieţele unde trebuie să se facă proclamarea sunt pline de lume. Cortegiul a părăsit Kremlinul la 9 ore şi jumătate, a trecut prin poarta Spasski şi a luat loc pe piaţa unde era Herolzil. După o sunare de trompete, secretarul senatului citeşte In mijlocul unei tăceri solemne, proclamarea încoronării Majestăţilor Lor care se va face la 14—26 Maiii. Mulţimea a ascultat cu capu gol lectura acestei proclamaţiunl precum şi executarea imnului naţional, care au fost urmate de urale prelungite. Herolzil au aruncat în mijlocul mulţimel mii de proclamaţiunl imprimate. Seara a fost un prinz mare la ambasada germană, la care au asistat Prinţul şi Principesa moştenitor! al Romtniel, Prinţul Bulgariei, d. Stoilov, mulţi prinţi şi principese străine. Ambasada era iluminată In inod splendid. Moscova, 11 MaiO. Majestăţile Lor Imperiale au primit după amiazl pe ambasadorii şi miniştrii extra-or-dinarl. Moscova, 11 MaiO. Azi după amiazl a fost bine-cuVîntarea noului drapel al imperiului purtînd armele tutulor teritorielor Rusiei şi datele principale ale istoriei ruseşti. Majestăţile Lor imperiale, marii duci, prinţii străini şi generalii asistau la ceremonie. Pe cînd clerul făcea rugăciuni, Ţarul ţinea mina pe lancea drapelului, arătînd astfel că primia steagul imperiului neatins şi fără pată şi că-1 va păstra tot ast-fel. Moscova, 13 MaiO. Azi dimineaţă s’a făcut pe un timp minunat a treia proclamare solemnă a încoronării Tarului. I P ii l \ FOIŢA ZIARULUI «EPOCA» 13) HENRI GREVILLE — Să ţie ? Nu, nu pot să afirm aceasta. Ea avea pentru mine un simţimînt ciudat de tot; de sigur, ea nu mă iubea, şi cu toate acestea ea-ml consacra mare parte din timpul el. De altminteri, eu cred că mă ura. — Pentru ce? — Nu şciQ nici eil. Poate că nu-I plăceam de mică ! E chiar probabil, cu toate că nimeni nu mi-a spus că fiind copilă e-ram neplăcută. Nimeni nu mi-a vorbit de copilăria mea. D-na Montclar simţi o mare mişcare de milă pentru această fată care avusese aşa de puţine bucurii. — Şi n’al cunoscut pe tatăl tăii ! Biata copilă ! D-na Brunaire a murit tinărâ, nu este aşa ? Avea, cred, trel-zecl şi patru de ani... Dar era bolnavă de la nascerea mea, şi se zice că de atunci se schimbase cu iotul. Cu toate acestea, după cît mi-aduc bine aminte, era încă foarte frumoasă. — Il semeni ? — De loc. Ea era subţire, drăguţă şi blondă, cu mlmile slabe, slabe.... biata mea mamă ! Ctnd a murit, Rozalia m’a dus să o văd. Moartă era cum era şi In viaţă. — Ar fi putut să-ţi cruţe o asemenea e-moţiune... La ce bun să te fi impresionat atîta ? zise d-na Montclar cu indignare. Era zadarnic şi crud ! — De oare ce Rozalia mă ura! Cînd d-na de Polrey m’a luat la dtnsa, prima sa grijă a fost să Întrebe pe Rozalia dacă vo-esce să intre In serviciu la dînsa, pentru ca să se ocupe de mine în timpul vacan-ţiilor... Ea însă s’a încruntat grozav la a-ceastă propunere. Baroneasa a fost foarte surprinsă. — Această Rozalie ’ml pare că a fost o fiinţă impertinentă, zise d-na de Montclar. — Era răsfăţată! Mama o lăsa să facă tot ce vrea ea! înţelegi bine, aşa de bolnavă, aşa de slabă, avînd tot-d’a-una ne-voe de serviciile el... Mie-imI pare insă că mama se temea de Rozalia. Cîte o dată o privea cu nişte ochi în cît îmi venea să plîng sail să lovesc pe Rozalia cu pumnii. — Era atunci o femeie foarte răutăcioasă ? — Nu! era ciudată; de o onestitate rigidă, scrupuloasă in consciinţa sa pînă a fi în stare a-şl face o vină dintr’un lucru de nimic şi dezinteresată pînă la absurd. — Cum al şciut acestea? D-na Polrey mi-a spus; căci poţi să-ţi închipueşcl că eram incapabilă de a judeca eu însuşi. De o pietate strimtă şi crudă pentru ea tnsă-şl, mă tlra lu biserică la rugăciunile de seară ; eu adormeam regulat pe scaunul meu şi ea mă deştepta de zece ori una după alta scuturlndu-mă cu putere. Aşi fi voit alimcl să fiii culcată In patul meu! In schimb, în timpul marilor geruri iarna, ea nu făcea foc In camera sa de culcare, care se afla alături de a mea; la cinci ore dimineaţă, dacă deschideam ochii, o vedeam, la lumina candelei, In cămaşă şi cu picioarele goale, pe sein duri, în genunchi, recitind rugăciuni. — Lui Rayuiond nu-I al vorbit de fel de acestea ? — Da, zise ea cu vioiciune, scuturlnd strania somnolenţă ce o cuprindea; i-ain spus Iul Raymond ce tristă copilărie am avut; i-am istorisit chiar... iată, aci chiar, căci tot-d’u-una mi-a plăcut acest loc. Ca şi acum, soarele dispăruse şi Întunericul se lăsase peste tot de o-dată. Auzeam strigătul şi paşii Rozaliel care mă cauta pentru ca să mă ducă să mă culc, şi mă amuzam sâ nu dea de mine pentru ca sâ mal cîştig cîte-va momente. Prin alee, o auzii mormăiud cuvinte... mă apropial prin dosul stufişelor dese şi o auzii zicînd : «Blestemată să fie ziua şi blestemată să fie noaptea... blestemaţi să fie mama, şi copilul, şi tatăl !...» Avui frică şi alergai spre dînsa spre a o împiedica să mal continue. Ea mă luă de braţ cu asprime, fără a zice nimic, şi mă duse. In noaptea aceea am adormit cu mare greutate ! — Era nebună ! zise d-na Montclar ridi-clndu-se. Ce a devenit ? — Cred că s’a Întors la al săi, In Bri-tania, şi probabil că o fi intrat în vre-o monăstire : aceasta era dorinţa el. Ocolind colţul unei alee, în labirintul întunecos, o pasăre greoaie de noapte îşi luă sborul cu un strigăt jalnic. Amtndouă tre-> săriră şi d-na Montclar luă braţul Estelleî. — M’ai făcut să fiă fricoasă cu istoriile tale ! 11 zise ea. Ce mă miră este că tu ’ţl păstrezi sîngele rece ! — Oh ! efl, zise tlnâra femee, am fost fricoasă, şi atit de mult în cit, neputînd să fifi mal mult, am Încetat de a mal fi. Se îmbărbătează cine-va cînd trăeşte tot-d’a-uua cu fantomele, şi Rozalia a trebuit să fie cel puţin un spectru ! X Mulţi oameni îşi Inchipuiesc că comiţlnd o acţiune reprobabilă cedează In general unei dorinţl irezistibile de a face ceva cu iotul plăcut. Fără să voim a pretinde că acest caz nu se prezintă nici o dată, s’ar putea afirma că o bună parte din acţiunile necinstite sau numai blamabile, comise zilnic pe pâmînt, sunt însoţite de neplăcerile cele mal grave, de luptele cele mal penibile pentru acela care este autorul lor, şi care se găseşte obligat de a continua pe calea pe care s’a angajat fără a-şî da seama de cele ce făcea. In momentul cînd Bolvin sfătuise cu insistenţă pe Benoist să păstreze plicul, tină-rul magistrat găsise lucrul foarte natural. In adevăr, dintre amicii lui Raymond, el singur se Însărcinase sâ pătrundă cauzele probabile ale sinuciderii; familia nu era, Iu realitate, reprezentată de cît prin văduva sa şi prin d-na Montclar, puţinele rude bărbaţi cari mal erau fiind destul de îndepărtate şi destul de indiferente. Aci era punctul slab al argumentaţiimil : d-na de Beaurand ar fi trebuit să fie în-Llia persoană pe care nu numai să o sfătuiască de a urmări cercetările, dar să ceară chiar aceasta ; Benoist Insă nu voise să încredinţeze această grije d-nel de Beaurand. El nu voia şi era turburat din această pricină; în acelaş timp, el dorea din toată inima ca tlnăra femeie sâ-1 someze ca să continuie sarcina ce şi-o luase ; el dorea aceasta... Pentru cine? Pentru el? El nu avea trebuinţă de sonaţiunl pentru a da acestei griji tot zelul necesar şi In plus o oare-care aviditate de a sci care făcea parte din caracterul său. Pentru ea, atunci ? Era bine, da, pentru ea! Nu era oare'da-loriea el de soţie de a face tot în lume pentru ca să ştie ce mînâ, imprudentă sau criminală, o făcuse văduvă în ziua nunţii sale ? Şi ea nu zicea nimic, nu se informa chiar! D-na Montclar scrisese de două sau trei ori pentru a întreba unde ajunsese cercetările; Estella nu dăduse semne de vieaţâ. Lucrul cu toate acestea era aşa de delicat! Delicat, în adevăr, căci această anchetă, nerqspunztnd la nici o chestiune pusă în mod lămurit, pentru că sinuciderea lui Ray-moncT nu era îndoială pentru nimeni, nu putea fi de cit oficioasă ; acel curi aveau interes a cunoasce raţiunile morale ale unul act aşa de desperat, singuri puteau să se informeze. Pentru ce Estella nu voia de fel să cerceteze ? Cine mal mult de cit ea ar fi dorit să şcie adevărul ? Aceste raţionamente, şi multe altele, decisese pe Theodore să păstreze plicul. Dar îl avea în buzunar de mal puţin de două zile şi era deja dezolat de a uu-1 fi remis persoanei care legalmenfe trebuiea pusă In posesiunea acelui document, d-nel Eftella de Beaurand chiar. Se sculă in dimineaţa zilei a treia, decis de a i-1 duce pe dată, adică la ora la care ar fi puiuţ ti primit. — Şi apoi nu mal vreau să aud vorbin-du-se de acest plic. Drept vorbind, nu şciu eu singur de ce m’am amestecat în această afacere, care nu mă privesce de fel! D-na de Beaurand s’a căsătorit cu amicul meu ; amicul meu s’a sinucis în ziua nunţii sale, aceasta este penibil, ca amic, simt o mare întristare. Dar de ce mă mal neliniştesc eu şi de durerea d-nel de Beaurand, pe care d’abia am văzut-o şi care a fost faţă cu mine foarte puţin amabilă şi abia politicoasă? (Va urma) www.dacoromanica.ro EPOCA CB 3 |®"3IAREI^E MAGASinr DE M VIU BUCUREŞTI Calea Victoriei, -St, fost hotel Mtroft (Vis-a-vis de Cofetăria Capşa) După cererea clientelei sale, va continua a vinde cu preţuri reduse înccpind de Marţi 14 Maî şi pînă Mercur! 22 Mal 1896 Mătăsuri!, Folard, Surali, Tafta Cline, Grenadine, Lainage Nouveaute, Alpaca Moliair, Barege, şi alte mărfuri de fantasie în valoare de 4, S, O şi 7 franci metru. W Numai cu 1.25 2.25 şi 3.75 Metru Causa pentru care Mayasinul Luuru din Bucureşti vinde aţii de eftin. este marea şansă ce a avut în acest saison, cumpărind mal multe fabrici de mărfuri mal sus vorbite cu preturi pe jumătate. 10—9 75 La 11 ore maeştrii ceremoniilor aii făcut visite In landourl de gală. ambasadorilor şi miniştrilor, spre a le notifica încoronarea Tarului ce se va face mline. A-seară presa rusească a oferit un prînz In onoarea presei străine. Generalul Koma-row a ridicat un toast In sănătatea Ţarului, şi d-nu Suvorien a băut In sănătatea şefilor de stat şi a suveranilor străini. S’au mal ridicat şi alte toaste pentru presă In general şi în sănătatea representanţilor săi presenţl la acest prînz. Prlnzul a fost urmat de un concert dat de artiştii cel mal celebri al operelor din Petersbnrg şi Moscova. Azi după ainiazt s’a transportat în mod solemn insignele imperiului, din sala de arme de la Kremlin, în sala tronului unde afl fost depuse. La trei ore şi jum. Majestăţile Lor au părăsit palatul Alexandru şi s’au dus la Kremlin, undo vor rămîne pînă după încoronare. Majestăţile Lor aii fost foarte mult aclamate. Un Te-Deum la care au asistat şi Majestăţile Lor s’a celebrat în biserica Salvatorului la Kremlin. Seara s’a dat un prînz la prinţul de Ra-dolin In onoarea prinţilor George de Saxa şi Albert de Wurtemberg. Politica exterioară a Italiei (Priu fir telegrafic) Roma, 13 Maid. Camera deputaţilor. — D. Imbriani des-voltă interpelarea sa asupra politicei străine şi zice, că cea mal mare parte a nenorocirilor Italiei provin din politica sa Africană şi a triplei alianţe, cere ca guvernul să des-mintă ştirea după care forţele triplei alianţe ar interveni penrtn a înăbuşi, dacă s’ar pre-senta caşul, agitaţiunile populare (Sgomote). Blamează guvernul că a urmat politica englezească şi zice că cabinetul încearcă să supună Italia Germaniei.—Cere în faţa nenorocirilor din Africa şi a chestiune! inedi-terane şi în faţa faptului că Marea Adriatică a devenit o Mare Austriacă, ca preşedintele consiliului să vorbească ceva care să-l poată reasigura. D. di Rudini răspunde că a crezut şi va crede în tot-d'a-una că Tripla Alianţă este o necesitate. — Tripla alianţă n'a provocat nici o dată nici cel mal mic atac, dar a păstrat pacea mulţi ani. — Italia găseşte In tripla alianţă aceleaşi avantagil ca Austria şi Germania.—Dacă d. Imbriani ar cunoaşte personal pe împăratul Wilhelm, ar vedea că italia a găsit un amic sincer In acest Suveran care posedă calităţi aşa de înalte. (A-plause vil). — Politica străină a Italiei rămîne aceiaşi şi ministrul este fericit că are ocasia să constate raporturi bune de amiciţie cu Germania, ale cărei interese în Me-diterană sunt aceleaşi ca şi acele ale Italiei. D. Imbriani declară că nu este mulţumit de răspunsul d-lul di Rudini şi depune o moţiune rechemînd guvernul la o politică străină naţională şi mal conformă drepturilor Italiei. După propunerea d-lul di Rudini, primită de d. Imbriani, această moţiune se va discuta după votarea bugetului. 1»E1* EŞI (Serviciul Agenţiei Eomîne) Belgrad, 11 Maiu. Negociările în privinţa compunerii comisiunel constituţiei s’aft rupt in ultimul moment, şi proiectul de revisuire a constituţiei s’a aminul pentru că Regele a respins propunerea d-lul Păşiri, după care Suveranul, la deschiderea şedinţelor, ar trebui să declare că, o dată discuţia terminată, va convoca un minister neutru saO radical pentru a procede la alegeri. Regele a declarat că nu este de cinstea şi demnitatea regală de a aproba o asemenea cerere. D-nu Risticl a declarat că împărtăşeşte părerea Regelui, pe cînd d-nu PaşicI a zis că partidul radical insistă asupra cererel sale. Paris, 11 MaiO. D-nu Felix Faure a semnat numirile d-lor Poubelle ca ambasador pe lingă Vatican; Sel-ves, directorul poştelor, ca prefect al Senei şi Delpech, deputat, ca sub-seeretar de stat al poştelor şi telegrafelor. Moscova, 11 Maiă. Cu ocasia sărbătorii Sfinţilor Ciriliu şi Meto-din, prinţnl Bulgariei a făcut să se celebreze un servieia divin solemn de către preotul Ioan din Kronstadt şi la care Prinţul a asistat în persoană. După rugăciunea pentru viata lungă a Majes-tăţilor Lor Imperiale aceeaşi rugăciune s’a zis pentru Prinţul Ferdinand. Prinţul Boris şi poporul bulgar.—Prinţul a fost foarte mult aclamat la eşirea Sa din biserică. Sofia, 11 Maiu. Mitropolitul din Sofia anunţă că la 14 (2(5) MaiO se va celebra un serviciu divin solemn cu ocazia încoronării Ţarului.—Un serviciu se va celebra de asemenea şi la agenţia diplomatică rusească. Cu ocazia sărbătorii Sfinţilor Ciriliu şi Me-lodiu 12 ziarişti sirbl a0 sosit la Sofia.—La gară att fost primiţi de numeroşi membrii al presei şi de nişte delegaţi al consiliului municipal. FilipopolI, 11 Maiă. Se anunţă din ConBtnntinopol că un armean in serviciul poliţiei secrete turceşti a fosL asasinat astă noapte la Galuttu. Detaşamentul turcesc trimes pentru a debloca batalionul de trupe turceşti închis la Va-raos, a fost respins şi a trebuii să se ret.iagă. Roma, 11 Maia. Camera deputaţilor— Discuţia budgetului res, belului continuă.—La capitolul Slalulul-major-d-nu Ricotli declară că dacă şeful de stat major nu şi-ar fi dat demisia, el’ nu i-ar fi cerul-o (Ilaritate). Ministrul are asupra funcţionari*, lor şefului de stat maj ir! idei opuse acelora a multor,persoane şi le va supune in curînd Camerei. Peking, 11 Maiu. Guvernul va crea In curînd o bancă imperiala. Această bancă va fi sub supravegherea unul consiliu de administraţie care va pune 10,000,000 de tadll la disposiţia băncii. Conelautinopol, 11 MaiO. Adunarea naţională din Creta este convocată pentru 15 Maia. Paris, 12 Maia. Se asigură din sorginte demnă de încredere că marchisul do Noailles, fost ambasador la ConsUnliuopol, va înlocui pe d-nu lierbelle la Berlin. Paris, 12 MaiO. O represenlnţie gratuită s’a dat la operă cu ocasia serbărilor încoronării de la Moscova.— Sala era literalmente plină şi entusiasnml de nedescris.— Opera şi multe case att arborat drapele cu culorile franco-ruseşti. Massauah, 12 MaiO. 35 de batalioane, 7 baterii şi 4 companii de geniu se întorc In Italia. Afară de trupele indigene mal rămân încă în Colonie 4 batalioane. 2 baterii şi o companie de geniu. Amsterdam, 12 MaiO. Se anunţă din Balavia ziarului «Niemvs van-den Dag» că trupele olandeze att luat în stăpl-nire Lampisaug. Pagubele olandezilor se urcă la 11 ofiţeri şi 15 soldaţi morţi. 9 ofiţeri şi 132 soldaţi răniţi. După ce aO ocupat toate fortifi-caţiunile luate, trupele au eontinuat operaţiunile. Sofia, 12 Maiu. Un banchet mare s’a dat în onoarea oaspeţilor sirbl cari se află actualminte la Sofia. D. Welirikow, ministru al instrueţiuuel publice, a asistat. S’au schimbat discursuri accentuînd solidaritatea ce există intre popoarele slave. S’au ridicat toasturi iu sănătatea prinţului Bulgariei, a regelui Alexandru, a Ţarului şi a prinţului de Muntenegru. Azi att sosit 200 de studenţi sirbl. Att fost in mod călduros la Ţaribrod şi la gara din Sofia. Paris, 12 MaiO. Ministrul de resbel a acordat o zi de congediu, 14 Mal, trupelor şi elevilor şcoalelor militare, cu ocazia sărbătorilor încoronării de la Moscova. Se va împărţi viu şi se vor ridica pedepsele. Paris, 12 MaiO. La banchetul anual al ligel bimetalice care s’a dat a-seară, d. Măline a zis că în tot-d’a-una a regretat că puterile Europei att renunţat de odată la regimul monetar care făcea prosperitatea lor. A mat declarat că criza comercială datează de la părăsirea acestui regim. Leacul situaţiunel este întoarcerea la bimetalism. D. Moliile a constatat bunele disposiţiunl ale parlamentului în favoarea acestei întoarceri, dar chestiunea este esenţialmente internaţională. Mişcarea bimetalistă se accentuează în Engli-tera, în Germania, în Belgia şi în Statele-Unite. Acestei mişcări nu-1 lipseşte de cit o scinteie electrică. Oratorul a declarat că nu ştie cînd se va produce această scinteie, dar e sigur că se va produce (Aplause). Aix-la-Chapelle, 13 Maitt. Congresul internaţional al minerilor s’a deschis. Sunt presenţl 40 de delegaţi englezi şi 12 germani. Se aşteaptă 2 francezi, un austriac şi un belgian. 1). Burt, englez, a fost ales preşedinte de zi şi d. Piekard, englez, secretar general. Florenţa, 13 Maitt. Liniştea cea maî complectă domneşte In localităţile unde isbucnise greva împletitoarelor de paie. Lucrătoarele att reluat lucrul peste tot. Londra. 13 Maiu. După Times nişte neînţelegeri att isbucnit între insurgenţii din munţii Matoppo. Deci din această parte nu trebue să ne aşteptăm la o resistenţă serioasă. Se anunţă din Pretoria aceluiaşi ziar. eă regele din Swaziland a tras in contra servitorilor săi într’un exerciţii! de tir. Temindu-se de in-tervenţiunea generalului Joubert, regele a fugit în munţi cu tovarăşii săi. Times reproduce textul mal multor scrisori şi note zilnice ce vor apare in curînd într’o carte verde a guvernului din Transwaal. Atena, 13 Maitt. Se anunţă din Canea că 1100 soldaţi turci sunt blocaţi Ia Vamos de 3000 de locuitori din împrejurimi. Trupele trimise pentru a-i debloca att fost bătute.—Se semnalează cîte-va omoruri la Retino. Melun, 13 MaiO. Intr’un diseurs ţinut aci, d-nu Bourgeois a declarat că democraţia trebuie să se inspire de două idei: de reforma impozitelor, prin impozitul progresiv asupra venitului, şi in al doui-lea rînd de revizuirea Constituţiei cu menţine* rea Senatului" ca adunare de control.—A încheiat zicînd că datoria socială consistă în a aduce realisarea suveranităţii tutulor prin solidaritatea tutulor. Paris. 13 Maitt. Marchisul de Noailles, fost ambasador la Roma şi la Constant inopol, va fi numit ambasador al Fraudei la Berlin. D-nu Hanotaux a primit azi o depeşă a consulului Franciel In Creta, anunţind că la Canea att isbucnit turburârl grave. In urma ciocnirilor dintre creştini şi musulmani, ministrul marinei, după cererea d-lul Hanotaux, a ordonat incrucişătorulul Cosmao actualminte la Smirna, de a merge la Canea pentru a protege acolo pe naţionalii francezi. Gradiscka, 13 Maiu. <^D-nu Kuhn, fost ministru de resbel, a murit. Cair, 13 Maitt. Vineri şi Sîmbătă att fost 45 caşuri de holeră la Alexandria şi 75 la Cair şi în vilaietele din împrejurimi.—Se numără 8 decese. Paris, 13 Maitt. Temps asigură că cabinetul s’a pronunţat. în proiectul sătî de reforme financiare, în favoarea principiului imposituluî asupra rentelor franceze şi străine. CUTIA cu surikori D. genera! Cruţescu ne roagă să publicăm următoarea întîmpinare: D-lul Director al ziarului «Epoca» Am avut onoarea să vin la redacţiunea ziarului d-voastră şi să vă rog să desminţiţl informaţi unea ce aţi publicat in numărul ziarului de la 9 MaiO, despre o pretinsă apreciare ce aş fi emis, asupra legel posiţiel ofiţerilor şi asupra d-lul general Budişteanu. Rectificarea ce aţi inserat în numărul d-v. do la 12 curent, nepărîndu-ml suficientă, vă rog să biue-voiţl a publica însăşi declaraţiunea inea : că nici o dată nu m’am esprimat asupra legel posiţiel ofiţerilor şi asupia d-lul general Budişteanu, aşa cum vi s’a raportat, şi că o convorbire iu sensul celei publicate mei c'a existat. Bine-voiţI, vă rog d-le Director, a primi încredinţarea deosebiLel mele consideraţii. General Crutzescu. Avem un singur cuvint de adaos. Publicând informaţia la care să referă d. general Cruţescu, n’am făcut de cit să reproducem ceea-ce ne-att raportat persoane cari aii fost faţă, in vagon, Ia convorbirea de care să pomeneşte in informaţiunea noastră. DITEBiE Crime.—Delicte.—Accidente.—Intîmpllrî. I>IM CAPITALA Ceartă cu răniri grave.—In circiuma lui Vasilc Panait din strada Popa Tatu 83, italienii Lorenzo Frannceschi şi Lorenzo Ro-nialo s’art luat la ceartă Duminică seară din pricina unor femei, după ce mal Inttitt goliseră un număr considerabil de pahare cu vin. Scandalul devenind inare, agenţii poliţiei intervin pentru a face ordine, atunci cel doul beligeranţi se armează cu cuţite şi revolvere şi răneşte pe sergentul de stradă şi alţi agenţi al poliţiei, cu mal multe focuri de revolver. In urma detunăturilor curioşii se adună şi văzlnd starea în care e-rau agenţii poliţiei, Paul Torton şi Ionescu Andrei, vine ca să le dea mină de ajutor. Atunci alte focuri de revolver şi lovituri de cuţite din partea italienilor cari rănesc foarte grav şi pe aceşti din urmă. Cu foarte mare greutate el att putut fi dezarmaţi şi arestaţi. Cel patru răniţi att fost trimişi i-mediat In căutarea spitalului Filantropia, starea unora din el fiind destul de gravă. Călcat do tramvai.— Duminică, pe strada Domniţei, Traiau Blumenfeld, voind să deschidă din vagonul tramvaiului No. 38, a căzut, şi roatele vagonului treeîndu-i peste picioare i-le-a rupt pe amtndouă. Pacientul este In căutarea spitalului Colţea, unde a fost imediat transportat. ULTIME 1HF0RMATIUN! Epoca de mîiiie va li un număr excepţional care va cuprinde toate amănuntele, însoţite de ilustraţiuuî, despre încoronarea de la Moscova. D. Al. Lahovari a plecat ert la Paris. Aflăm că liberalii, după ce s’au resgîndit, au hotârît a preda casa şi actele Ligel noului comitet, cu toate declaraţiile contrare făcute ieri de unii membri din fostul comitet. însuşi d. Perieţeanu-Buzău a declarat azi dimineaţă că vechiul comitet se consideră că ne mal existînd. In urma încetării din viaţă a archi-ducelul Carol Ludovic, fratele împăratului Frantz losef, Curtea Regală a luat un doliă de patru săptămînl cu începere de la J1 MaiO. Şedinţa Sfvntului Sinod se va ţine Joul. In vedere că majoritatea prelaţilor ar avea de gînd să dea un vot de blam Mitropolitului Ghe-nadie şi pe urmă să-l dea în judecată pe baza articolului 14 al legel sinodale, I. P. S. Sa e hotă-rît a nu admite pe prelaţii grevişti la şedinţe, ci să-l considere demisionaţi în urma absenţelor nemotivate de la şedinţele precedente. Situaţi unea guvernului faţă de Mitropolitul Primat continuă a fi tot atît de gravă ca mal nainte. Guvernul n’a hotârît încă ce să facă : să caute a restabili liniştea şi ordinea de mal nainte, sau să continue lupta cu scop de a trimite pe Mitropolit la monăstirea Secul din Suceava. Pînă mîine se crede că situaţia se va limpezi. D. Lascar Catargiu, veneratul şef al partidului conservator, a plecat Sîmbătă 11 Maici curent la Galaţi, unde a ajuns la ora 8 jum. seara. La sosire d. L. Catargiu a fost întâmpinat la gară de eîţl-va membri al comitetului partidului conservator din Galaţi, cîţl au putut alia de venirea domniel-sale. D. Catargiu a descins la otelul Pavlu, unde a fost imediat visitat de mulţi orăşeni, cari i-atl urat bună sosire. A doua zi, Duminică, d. L. Catargiu a presidat o întrunire a membrilor comitetului partidului conservator local, convocaţi pentru ora 10 dimineaţa în casele d-lul avocat Zaharia Kiriak. A fost un schimb de vederi asupra situaţiei şi s’au luat mal multe decişii importante cu privire la o organisare mal temeinica a partidului. S’a constatat, o perfectă înţelegere şi comunitate de vederi între toţi membrii partidului nostru din Calaţi. întrunirea s’a sfîrşit la ora 11 jum. dimineaţa, iar la 3 p. m. d. Catargiu a plecat la Golaşei şi de aci la Docăneasa, de unde se va întoarce tot prin Galaţi la Bucureşti săptămîna viitoare. M. Sa Regina, întoreîndu-se eii la amiazT de la o plimbare cu trăsura, s’a oprit în piaţa Sf. Anton şi după ce a vorbit cîte-va minute cu un ţăran olar i-a cumpărat mal rnuite oale. Rietul ţăran de bucurie a făcut cruce şi a sărutat banii primiţi de la Suverană. Administraţia din Bacăfi a fixat definitiv candidatura d-lul Radu Po-rumbaru la colegiul II de Senat, vacant în urma încetării din viaţă a d-lul C. Sebastian. Azi dimineaţă la orele 11 s’a o-ficlat un Te-Deum la Biserica Ivre-ţulescu pentru încoronarea Ţarului. La Te-Deum aO asistat casa militară a M. Sale Regelui, miniştrii, corpul diplomatic, ofiţerii superiori, d-nil N. Kreţulescu, Al. Ghica-Bri-gadiru şi mal mulţi membri al colonişti ruseşti. După Te-Deum a fost o recep-ţiune la legaţiunea ruseasca. Aflam din Craiova că d. colonel Crătunescu, comandantul brigadel de artilerie din Craiova, a demisionat din causă că n’a fost înaintat la gradul de general. D. N. Crătunescu, fratele săCt, vice-preşedintele Senatului şi avocat al creditului funciar, să găseşte în Craiova şi face pe lîngă d-sa insistenţe împreună cu Oculta locală spre a-şl retrage demisia. O dovadă de educaţia colectiviştilor : La o recentă recepţie la Palat, d. Stolojan vorbind cu A. S. R. Principesa Maria, zicea ca el nu cunoaşte de cît cuvintele englezeşti AU right şi Goddam. Cel presenţl au rămas încremeniţi auzind acest din urmă cuvînt care însemnează în limba engleză cea mal grosolană înjurătură de care ar fi roşit şi răposatul Hflbsch. Consiliul comunal al Capitalei este convocat in şedinţă extra-ordi-nară pentru mîine la orele 8 şi jumătate seara. Astă-zl începe concursul pentru cele patru locuri vacante de medici primari de jude. Locurile vacante sunt la districtele Gorj, Vîlcea, Tutova şi Dorohol. Sunt 12 candidaţi. Comisiunea examinatoare este compusă din d-nil doctori : Drăghicescu, Demos-tene, Grecescu, Alexianu şi Leonte. Noul comitet al Ligel Culturale se va întruni mîine seară la orele (i pentru a proceda la constituirea sa. Preşedinte al Ligel va fi d. I. C. Grădişteanu. Azi s’a trimis o circulară atît nouilor cit şi foştilor membri al comitetului prin care li se aduce în mod oficial la cunoştinţa rezultatul alegerel de ieri. învingătorul în cursa Bucureştl-Piteştl este No. 85 care a sosit în Bucureşti astă-noapte la orele 1 şi 25 minute. El a făcut 228 kilometri, distanţa dus şi întors pînă la Piteşti, în 41 ore şi 25 minute; a făcut deci in medie 5 kilometri şi jumătate pe oră. Premiul al douilea a fost câştigat de No. 75, care a terminat cursa azi dimineaţă Ia orele 4 şi jumătate. Numărul 7, care sosise la Piteşti înaintea tutulor, la întoarcere a căzut do- borît de oboseală la Mătăsaru lingă Gă-eştl, erl după am iaz! la 4 şi 5 minute. D-nu Poni, ministrul cultelor, a agravat conflictul cu Sf. Sinod prin faptul că a convocat din oficiul Ministerului episcopatul la şedinţa următoare a Sinodului, călcind astfel legea constituirel Sf. Sinod şi prerogativile canonice ale Mitropolitului Primat, care singur este în drept a convoca la adunare pe membrii Sf. Sinod. Prin aceasta, cestiunea se complică într’un chip iremediabil, de oare ce ministrul cultelor cu Episcopii ce ’l urmează, s’au afundat într’o veghiată rezvrătire contra legiuirilor politice şi bisericeşti ale aşezămîntulul bisericel noastre. § I» ORT Alergările de cai din Bucureşti Ziua a treia a reuniunel de primă-vară a fost favorizată de un timp splendid. Foarte multă lume la tribune şi pe pelusă. Cinci premiurl eraţi înscrise iu program. Premiul tribunelor a întrunit cinci concurenţi : Daisy Bel II a d-lul căpitan Paianu, Bamboche a d-lul G. Bădescu, Medium a d-lul Oscar Calm, Perruche a d-lul M. Ma-rttscu şi Moulins la Marche al d-lul M. Marghiloman. După un faux-depart, Bamboche pleacă în cap urmărit de aproape de Medium. Iu linia dreaptă iapa d-lul Bădescu îşi păstrează locul, şi trece potoul de sosire cu jumătate lungime înaintea lui Medium. Moulins la Marche a sosit al treilea distanţat. Premiul Criterium a fost cîştigat cu multă uşurinţă de OUu, armăsarul d-iul M. Marescu, întreclnd cu 4 lungimi pe Loto, armăsaărl d-lul G. Bădescu. Sa grandeur, armăsarul d-lul Al Marghiloman, a sosit al treilea. Cel-l’alţl doul concurenţi al premiului, Babiole şi Fedora au terminat parcursul In ordinea arătată. In premiul Jockey-Club s’au presentat la plecare patru cal : Liliput ai d-luî C. Mi-clescu, Ware Riot al d-lul căpitan Păianu şi Medea şi Paradox al d-lul Al. Marghiloman. Liliput a parcurs ce! 3000 de metri al cursei, cîştigînd cu cea mal inare uşurinţă. Medea a sosit a doua la 8 lungimi; Ware Riot al treilea şi Paradox al 4-lea la distanţă. In premiul armatei numai 5 din cel 7 cal Înscrişi în program au luat parte In cursă. Zair al d-lul maior Borănescu, Zavera a d-lul căpitan Berbec, Fatiol a d-lul locot. Bălăşescu, Traian şi Margareta al d-lul locot. C. Gălăşescu. La plecare Zair încălecat de d. G. Bădescu, ia comandamentul, urmărit de aproape de Zavera pe care o conducea dibaciul călăreţ d. locot. Pereţ ; cel l’alţl urmau la 2 lungimi. La primul obstacol Zair cade do-borlnd şi pe călăreţ, care din norocire a scăpat numai cu frica. La primul turnaut Margareta încălecată de d. locot. V. I. Flo-rescu derobează. Zavera condusă Iu mod magistral de locot. Peretz a bătut cu 4 lungimi pe Fatiol. Traian al treilea. Este mal mult ca sigur că resultatul s’ar fi schimbat cu totul dacă Zair n’ar fi căzut la obstacol, căci după părerea tutulor el era desemnat ca clştigător sigur al acestei curse. Premiul Băneasa a fost alergat de toţi caii înscrişi in program. Galia a d-luî M. Marescu, Lelio al d-lul G. Bădescu, Is'ere şi Operette ale d-lul Al. Marghiloman. La plecare Galia şi Operette att luat capul distanţtnd pe cel l’alţl doul. Aceeaşi ordine se menţine piuă In linia dreaptă unde Operette avea deja cursa cişligată. Galia nu mal putea să mal răspundă la cererile jokeulul el. La 100 de metri Înainte de a ajunge Operette este ţinută cu putere de jokeu pentru a lăsa locul întîl lui Isere care venea In urină cu iuţeală._______ Corespondenţă Siebet Si sincerement desirez nous voir, vous viendrez ou je vous demanderai de venir. Votre silence me prouvera que c’est un refiis et m’eclairera sur vos sentiments._______________________ SJ fi DCOniIT In 7*ua de 10 Maitt pe ni I LltUU I distanţa dintrostrada Bis. Enil, 9, şi strada Doamnei, prin strada Colţel, un ciasornic de damă, de aur, in formă de inimă, cu deseainurl do smalţ, agăţat de o broşe uu safir si mici diamante. Este rugat, eine-1 va fi găsit, a-1 aduce la domnişoara Mihailescu, str. Bis. Euiî, 9, de unde va primi o bună răsplată. T . . 1890 97 */< 98 'ii 5"/, Scrisuri Funciar Rurale . 93 V. 93 ‘li 87» « > Urbane . 101 101 'li 5°/o » » Urbsne . 89 7- 89 7» 5 «/o > » » laşi. 82 V* 83 'b Acţiuni Bănea Naţională. 1550 1555 » » Agricolă . 200 — 205 — » Dacia Rominia asig. 390 — 395 — » S-tea Naţionala asig. 430 — 435 — S-tatea de ConstrucţiunI . 185 — 190 -r Florini valoare Austriacă. 2 10 2 12 Mărci Germane .... 1 23 1 25 Bacnote Franceze . . . 100 — 101 — » Italiene. . . . 89 — 93 — » ruble hlrtie . . 2 65 2 68 Imprimarea cu maşinile dxMu-cilmdrice, din fabrica Albert & Cil, Frankenthal ţi cu caractere din fonderia de litere Flinach din Frank-furt AjM. MARE DEPOU DE Burlane de Basalt, l'EVE DE PLUMB, PER ŞI TUCIU A Fortuni de cînepâ. işu cauciuc Obiecte de faianţă, alamă şi tuciu pentru conducte de apă, scurgere, băf, tout â l’âgout, gaz, etc. la IL1IS IIART BUCURESCI, STB. BISEBICA AMZI, 14. - BUCURESCl INSTALATOR fejfXa PENTRU SISTEMUL TOUT A L’EGOUT Si pentru încălziri centrale 46 * (100-21) AVIS Fac cunoscut că mat mulţi agenţi de la alte fotografii, ca să facă mal lesne a-bonamente profiilă de ocazie şi spun că sunt de la mine, de aceea rog pe onor. mei clienţi ca la facerea unul abonament să observe bine dacă chitanţa poartă firma L. Vaisman Cunoscuta Fotografie aranjată sistem â la PARIS care s’a mulat din curtea cea mare, pcKfe