SERIA II.—ANUL II, No. 152. Kdiţia a, treia VINERI, 10 MAIU 1896. NUMĂRUL 10 BANI ABONAMENTELE încep Ia 1 şi 15 ule fle-eărellunî şi se plătesc tot-d’a-umi înainte Iu Bucureşti la Casa Administraţiei Iu judeţe şi streinătate prin mandate poştale Un an In ţară 30 lei; tn streinătate Miel Sase luni ... 15 » » » 25 » ’t'reT luni . . . 8 » » » 13 » Un număr in streinătate 30 bani MANUSCRISELE NU SE ÎNAPOIAZĂ REDACŢIA 8—STRADA CLEMENŢEI—No. 3 NUMaRUL 10 BANI ANITNCICRILE In Bucureşti şi judeţe s* primesc numai la Administraţie In streinătate, direct la administraţie şi la ţoale oficiile de publicitate Anunciurl la pag. IV..0.30 b. linia > »» III .... , 2.— lei » » >> II , 3.— » » Inserţiile şi reclamele 3 lei rindu | V n n u m i r v « c li i îi 3 0 ba n i ADMINISTRAŢIA No. 8 - STRADA CLEMENŢE! - No. 3 APARE ZILNIC LA 5 ORE SEARA CU CELE DIN URMĂ TELEGRAME ŞI ŞTIRI ALE ZILEI IN CONSILIUL DE MINIŞTRI încă nu s’a văzut piuă acum un guvern care să lie Iti şapte luni complect discreditat, care să nu aibă în ţară autoritate nici de doui bani. Un partid politic, care dă asemenea guvern, este un partid putred, ignorant şi barbar. Cu colectiviştii — căci de et este vorba — s’a intim plat ceva foarte straniu. Ii ştiam că sunt şarlatani si fără scrupule, îl cunoşteam de ignoranţi şi superficiali, trecutul lor ne dovedeşte că sunt răi, răzbunători şi gheşeftari, dar o mărturisim cu ruşinea noastră, nu i-am crezut aşa de şarlatani, aşa de ignoranţi, aşa de incapabili, aşa de răi şi aşa de gheşeftari cum s’aQ arătat în a-ceastă a doua venire la putere. Putem zice că ţara nu are guvern în regulă. Miniştrii lor să arată unul mal incapabil de cit altul, unul mal ignorant şi mal ridicul de cît altul. Ne închipuim ce trebue să fie un consiliu de miniştri colectivist : Budişteanu alăturea cu Sta-tescu : Sturdza lîugă Gogu Canta-cuzino ; Sloicescu şi Palladi; Poni şi Stolojan... Ce pot discuta aceşti oameni în consiliul de miniştri ? Să înţelege că numai lucruri la înălţimea inteligenţei şi a răutăţel lor. Aşa, un om absolut ignorant cum este Stă-teseu, care de lene şi de trufie, de sigur că nu citeşte macar o gazeta străină, ce păreri poate avea el în chestiuni grele şi complicate economice şi financiare ? Daca l’al apuca nepregătit pe acest trîndav, suntem siguri că nu ştie ce impo-site avem în ţară, nu ştie dacă este o lege asupra bunurilor Statului, nu ştie macar cele din urmă modificări în domeniul juridic ! Acest om trăieşte din o legendă, din prostia colectivistă şi din complezenţa judecătorilor ! Sfaturile unul Stătescu, în consiliul de miniştri nu să pot ridica mal sus de cît cel mult a unei consultaţii de advocat! S’a strigat mult şi în multe părţi în contra invaziei avocaţilor în politică. Să ne înţelegem. Este patent lucru, că profesia de avocat duce mal uşor la politică de cîl aceea de medic sau de inginer, dar cu o condiţie: ca avocatul pregătit prin natura profesiunel lui pentru viaţa parlamentară să nu se mărginească ca om polilie să învârtească puţinul material de cunoştinţe pe care il are ca jurist, ci din contra să ’şl lărgească cercul de cunoştinţe şi să ’şl ridice gîndirea, să ’şl mărească orizontul. Stătescu avocat a fost cîud a intrat în viaţa politică, si avocat a rămas şi va rămîne toată viaţa. Nici o cunoşţinţă încungiurătoare nu a mal venit de 30 ani ca să-l împodobească creerul. Stătescu este tipul avocatului parvenit în politică numai fiind-că ştie în parlament să pledeze după cum o face la tribunale cîiul... nu e ministru. Să luăm alta mutră de ministru, întrebăm pe ovl-ce om serios: ce sfaturi şi ce idei sugestive poate generalul Budişteanu să emită în consiliul de miniştri în afacerile mari ale ţărel ? Un om foarte pedes tru, care nu ştim dacă al putea slorcându-I creerul să nu curgă a ceva de cît venin, la ce poate folosi? Un militar care a fost capa bil ca să spue In plin Parlamant că puşca cu care armata noastră să serveşte de patru ani, este un ciomag este bun de trimes înaintea unul con siliu de reformă, de vreme ce a păcătuit in mod sfruntat în contra demnitate I şi onoare! sale de soldat, u» nnnte Irece urin capul unul Sloi- cescu, a unul Palladi, a unul Stolojan. cînd s’or aduna în consiliul de miniştri ? A pune numai chestia înseamnă ti o resolvi?!... A! dar este un ipocrit şi un făţarnic prin trejspeeimenele pomenite; acel făţarnic răspunde la numele de Poni. Acesta e colectivist, cum poate fi conservator, anarehist, sau orl-ce. Este omul fără scrupul în materie de idei politice, este ambiţiosul care sub masca modestiei primeşte cele mal grandomane şi îngâmfate idei despre sine. Drept întreg bagajul intelectual, faimosul Poni are în traistă câte-va idei asupra învăţămîntu-lul, pe cari le poartă, de la partid la partid spre vânzare. Scoate-1 însă din acele puţine formule cari miros de departe a pedanterie şi a pedagog de liceu şi... Poni să arăta ceea-ce este, sau mal bine ceea ce nu este. ' Pentru ca să complectăm tabloul vom sfârşi amintind că de-a-supra tuturor acestor mediocrităţi şi nulităţi, tronează cine-va: D. Sturdza!... CE LE LIPSEŞTE In liagialicul de la Floriea, d. Dumitru Sturdza a reamintit nişte vorlie de demult ile Iul Ion Brătianu, după care mijloacele de acţiune ale partidului ar ii să fie «mintea, inima şi sacrificiile naţionale.» Şi d. Sturdza, spun ziarele liberale, a adă-ogat, tntr’un moment de luciditate : «Aceste mijloace să le cultivăm, să le dezvoltăm şi să le oţelim : aceasta este o mare datorie a noastră.» Cred şi eă: ceea ce colectiviştii aii mal necultivat, mal nedezvoltat, mal neoţelit, sunt tocmai mintea şi inima. Dovadă scandalurile, prostiile şi infamiile săvârşite în câte-va luni de guvern. Partidul liberal ar avea mare nevoie, cea mal mare, să-şl cultive mintea şi inima are dreptate d. Sturdza. Numai cât, e lucru cu neputinţă. CONVORBIRE CU MITROPOLITUL PRIMAT I.a Mitropolitul Primat.—Mina Ocultei.—Destituirea prelaţilor grevişti. Conflictul eu guvernul.— Prestigiul bisericel ortodoxe. POVEŢE CĂTRE FEMEI CHESTi J I. o; modi TARTUFERIEjCOLECTIVISTA Se pare că de Duminică încoace ţara aceasta nu mal are nici o nevoie. Ina-devăr, de atîtea zile, foile guvernamentale nu ne mal vorbesc de cît de pele rinajul la mormintul lui Brătianu, de ce s’a făcut acolo, de cine a fost şi cine n’a fost; şi nu numai foile liberale guvernamentale, ci şi cele liberale opozante nu găsesc alt subiect de vorbă. Le vom face plăcerea să vorbim şi noi de acest mare eveniment, macar aşa în treaeăt. Cînd îl vezi pe liberali cu cîtă zme-renie se duc in lie-eare au să bată ţă-rîna de pe mormîntul lut Brătianu, ţi-ar veni să crezi că, pe cită vreme a fost în viaţă omul acesta, el n’au făcut alta de cît să ’l asculte, să ’1 iubească, să ’l adore. El bine, numai aşa n’a fost. Cine nu-şl aduce aminte de nenumăratele retrageri furioase ale lui Brătianu la Floriea ? Cine nu ştie, că acele retrageri erau consecinţa unor răsvrătirl ori murdării petrecute în sinul partidului ? Cine nu ştie că d. Dumitru Sturdza, care la fie-care 5 Maia varsă lacrăml de crocodil pe mormintul lui Ion Brătianu, l’a înjurat în viaţă şi l’a înnegrit, cum nici duşmanii n’au făcut-o ? Cine nu-şl aminteşte cu oare-eari fiori, că Brătianu, silit de netrebnicia partizanilor săi, le-a aruncat în obraz groaznicele cuvinte că «a tolerat abuzuri, procese scandaloase şi asasinate» ? Toate acestea sunt ştiute, nu sunt încă uitate. Şi totuşi, mpocrizia colectiviştilor merge piuă acolo în cît, după ce* afl adăpat pe Brătianu cu fiere o viaţă întreagă, acum se duc la mormîntul lut şi se prefac că plîng de durere; ba încă fac un sgomcvt asurzitor in jurul pelerinajului lor, pentru ca toată lumea să-i vadă cum se maimuţăresc. Tocmai această reclamă de bîld dovedeşte cil de prefăcută le e durerea. Colectiviştii nu să duc să plîngă pe mormintul lui Brătianu, ci ca să dea vint bucuriei lor c’aft scăpat de acest om, caro dacă i-a ridicat şi i-a pricopsit, i-a şi biciuit de multe ori piuă la l.a Mitropolitul Primat Un coflicl foarte grav a izbucnit între Mitropolitul Primat Ohenadie şi între o mare parte a prelaţilor şi guvern. Consecinţele acestui conflict pot să fie foarte dezaslroase bisericel noastre şi de aceea am însărcinat pe unul din redactorii noştri să caute a afla de la însuşi I. P. S. Sa Mitropolitul Primat natura, precum şi stadiul în care se află întreaga afacere. Dăm loc aici acestei corvorhirl de mare gravitate. Mina Ocultei Mitropolitul Primat mi-a făcut de la începutul convorbirel impresia unui om hotărît şi de o rară energie. Intrebindu-l asupra situaţiei ce i s'a creat prin greva prelaţilor la Sf. Sinod, Mitropolitul mi-a răspuns : O mină ocultă lucrează deja de mai multă vreme împotriva mea. Au crezut că vor izbuti să mă facă să demisionez sau să mă retrag la călugărie. Dar s'au înşelat. Eu nu sînt păpuşă; am şi eu demnitatea mea şi sînt hotărît a duce lupta cu toţi pînă la extrem. Nu mi-e frică de nimeni, n’am nici o teamă, căci dreptatea e de partea mea. — E adevărat Înalt Prea Sfinţia Vos-tră că alaltă-erl aţi avut o vie altercaţie cu ministrul instrucţiei, d. Poni, şi că i-aţl imputat înscenarea grevei prelaţilor? — Au fost atunci mai mulţi prelaţi de faţă; era şi stenograful Cesărescu care a luat note stenografice despre acel incident, prin urmare poţi afla lesne ce s’a; petrecut. Ceea ce am spus atunci ministrului rămîne bun spus şi n’am să retrag nici un cuvînt. Destituirea prelaţilor grevişti — Cum rămâne acum cu Sinodul ? Se va închide sau ba? — De fapt e deja închis, căci aproape toate episcopatele sunt vacante. — Cum ? — Pe baza canoanelor stabilite la consiliul ecumenic din Laodiceea, arhiereii, episcopii şi mitropoliţiî, cari nu iau parte cel puţin o-datâ pe an la lucrările Sftntului Sinod, sunt consideraţi ca demisionaţi din demnitatea lor. Eu am făcut o adresă ministrului, relevînd a-ceste canoane şi încunoştiinţîndu-1, că prelaţii cari n’au venit la Sinod nu mal aii dreptul să funcţioneze ca episcopi şi în consecinţă locurile lor urmează să fie declarate vacante. — Dar dacă guvernul nu va ţine sea-mă de canoane ? — Cum ? Guvernul trebue să respecte legea, guvernul e dator acum să se pună de partea mea. Alt mijloc de scăpare n'are guvernul din situaţia ce şi-a creat’. — Aşa dar prelaţii grevişti sunt destituiţi ? — Cam aşa ceva. Dintre episcopi nu mal singur P. S. Sa Episcopul de Roman a venit la Sinod. Conflictul cu guvernul — E adevărat că guvernul ar vrea să vă silească să demisionaţi ? - — Toţi ar vrea să plec, dar de geaba. CU voiu trăi voia sta aici şi voia căuta să lucrez pentru biserică, neamul şi patria mea. Mă voiu lupta cu ort-dne mi se va pune în cale. — E posibil să vă înlocuiască ? — De ce ? Prelaţii dacă aveau ceva în contra mea, trebuiau să vie la sf. Sinod şi aici să mă execute. Dar aşa cum fac, nu merge; eu nu sînt omul căruia să-l fie frică de urzeli ! Prestigiul bisericel ortodoxe — Nu-şl dait seama ei, că mie nu pot să-mi facă nici un răii, ci numai bisericel. Prin aceste atacuri se loveşte intim în demnitatea scaunului de mitropolit primat şi cu consecinţă a aces tul scandal se loveşte în prestigiul bise-ricei ortodoxe. Duşmanii bisericel ortodoxe atît aşteaptă ca apoi să poată da ultima lovitură de graţie■ Dar sânt eu www.dacoromanica.ro aici! Singur in luptă voiu şti să biru-esc atît pe vrăjmaşii bisericel, cît şi pe duşmanii mei; voiu apăra prestigiul bisericel şi după biruinţa mea desăvîr-şită voiu. înălţa-o acolo unde n a fost de mult. Poporul e cu mine şi nu mi-e teamă de nimeni. Am plecat de la I. Pr. S. Sa cu im-presiunea, că e un om energic şi guta a se pune în răsboiu cu toată lumea. Tantal. POVESTI? Un ziar guvernamental, vorbind de colin* darea Ecoului Vranceî de la Focşani pînă la Bucureşti în căutarea unul tipograf, zice că asta e o poveste inventată de noi. Tipograful din Focşani, de frica satrapului Săveanu, refuză să tipărească ziarul; la Rlmnicu-Sârat, directorul Ecoului asemenea nu poate găsi tipografie; ziarul se tipăreşte în Bucureşti; din aceasta, rezultă pentru directorul Ecoului o sumă de greutăţi si de cheltuieli: trimiterea manuscriptului de la Focşani la Bucureşti, trimiterea foilor de la Bucureşti la Focşani. Şi toate astea sunt poveşti! se vede că tipograful din Focşani nu vrea să cîştige parale; se vede că şi tipograful din R.-Sărat nu e bucuros de clienţi; se vede că directorul Ecoului e un om căruia îl place mal bine să-şl facă greutăţi, griji şi cheltuieli, tipărindu-şt foia la Bucureşti, de cît să fie liniştit şi să-l iasă ziarul la vreme tipârindu-1 la Focşani. Dar, aci trecem. Foaia guvernamentală se miră de ce am înregistrat pur şi simplu faptul, fără a ne revolta, fără a face multă gălăgie. E naturală mirarea din partea unul ziar liberal. Doamne! Ce sgomot s’ar fi făcut dacă se tnttmpla vr’unul ziar opozant, pe vremea guvernului conservator, ceea ce i s’a Intim plat Ecoului Vranceî! Subt regimul nostru libertatea presei era absolută, şi cu toate astea opoziţiunea liberală striga de-ţl lua urechile. Dar noi nu suntem liberali şi în afară de asta ştim că ajunge o măciucă la un car de oale guvernamentale. Pentru a dărîma regimul liberal de astăzi, n’avem uevoie să ne pierdem cumpătul; e destul să «înregistrăm» pur şi simplu «poveşti» ca cele cu Ecoul Vranceî. SERBĂRILE îngqronarei Manifestul Ţarului.— Programa serbărilor Manifestul Ţarului Prin manifestul Ţarului cu prilejul încoronării se fac mari reduceri de pedepse pentru cel osîndiţî la munca silnică şi la exil în Siberia. Acelora cari din cauze politice aii fugit din Rusia, li se permite întoarcerea în ţară cu condiţiune însă să depue jurămînt de credinţă. In sfîrşit, manifestul aduce însemnate uşurări de impozite pentru ţărani; funciera se va reduce de la 10 la 5 copeici pe de-sintină pentru timp de zece ani şi termenul răscumpărării p&mînturilor se prelungeşte considerabil. Manifestul va face de sigur cea mal bună impresie în toată Rusia. Programa serbărilor S’a statornicit definitiv programul serbări lor. Iată acest program : Joi 9 Maifi, primirea solemnă a ambasa delor extraordinare şi a deputaţiunilor. Sîmbătă 11 Maiîi, proclamarea datei încoronării. 12 Maifi, depunerea şi sfinţirea însemnelor împărăteşti. 13 Maifi, aducerea in-semnelor lncorouărel din sala armelor în sala Tronului; în aceste trei zile din urmă împăratul şi împărăteasa vor posti şi vor sta retraşi. 14 Maifi, încoronarea, urmată de banchet pentru principii străini în ve eliea sală a Ţarilor şi apoi iluminaţiunl. 15 Maifi, perechea imperială va primi felicitările, apoi marele banchet pentru cler şi dignitaril imperiului şi iluminaţii. 16 Maifi, bal al curţii şi iluminaţii. 17 Maifi, felicitări, şi ducerea înapoi a însemnelor încoronării din sala tronului în sala armelor ; thiâtre pari. 18 Maifi, serbare populară, prînz pen tru primari, la palatul Petrovski, bal la ambasada franceză. 19 Maifi, mare banchet pentru mareşalii nobilimii, representanlil provinciilor şi deputaţiunl; bal la ambasada austriacă. 20 Maifi, bal la guvernatorul ge neral marele duce Sergifi. 21 Maifi, revista trupelor, balul nobilimii din Moscova. 22 Maifi, ducerea pereche! imperiale la mănăstirea Sergiu. 23 Maifi, vizitarea primăriei de către Ţar; prînz la ambasada engleză, bal la palatul Krenil. 24 Maifi, serată mu zicală la ambasada germană. 25 Maifi, mare banchet în sala George pentru aniversarea naşterii Ţarinei. 26 Maifi, revista trupelor, banchet pentru oraşul Moscova şi plecarea pereche! imperiale. Să nu vă lie cu supărare Doamnelor, dacă ceea ce am să scriu mal la vale nu vă este pe plac, dar îmi este necaz cînd văd că d-voastre, cari cind e vorba de duh şi pricepere puteţi da 95 la sulă înainte celui mal isteţ bărbat de stat, dv. cari puteţi înşela cinci bărbaţi de o dată—să văd zic, că sunteţi aşa nechibzuite şi fără minte in chestiunile de modă. Dacă aţi fi toate slute, cale vale, nu m’aş plînge, nici nu mi-aş da osteneala să vă opresc în drum ca să stăm de conversaţie, dar sunteţi nostime, mlădioase— bată-vă norocul şi pe voi şi pe mine—sunteţi cu vino încoace şi de aceea nu’ml pot ascunde necazul cînd văd că sub cuvînt de modă, vă pociţi ca nişte paparude şi căutaţi să scoateţi la iveală ce nu aveţi frumos, să ascun-deţi ce ar trebui arătat. Bine, ştiu că aşa e moda cu părul pe frunte şi peste urechi spre exemplu. Aşa o fi pentru cine are un profil lung, o frunte lată, un'cap cu proporţiunl mari, dar d-ta cu obrăjioril cît pumnul, cu fruntea de două degete, cu uăşciorul în sus, nu înţelegi că o asemenea modă nu este şi nu poate să lie pentru d-ta? Nu înţelegi că adoptînd o asemenea pieptănătură semeni cu pudălil cari fac sărituri peste scaune la circ ? Ridică puţin părul în sus, lasă fruntea slobodă, dă cârlionţiî după urechi si uită-te niţel în oglindă. Asa e că acum eşti nostimă ? Mal sunt la modă gulerele nalte pentru rochii. Nalte cînd e şi gitul lung, dar cind nu trece, caald-tale doamnă, peste zece centimetri, e cu desăvirşire ridicul un guler întreit de nalt. Luaţi pe Palladi cu ceafa lui cea groasă şi scurtă, şi înfâşuraţi-o într’un guler alb, nalt cum e moda şi la bărbaţi. Nu mal de cît are să semene a şuncă de Braşov înfăşurată în hîrtie de d-nu băcan. Palladi a înţeles lucru şi de aceea poartă gulere potolite de tot, întoarse în jos. EI, ce naiba, vreţi să fiţi cu mal puţin duh de cit Palladi ? Lăsaţi dar gulerele nalte pentru cele cu gîtul lung şi subţire, şi nu ascunde!.! de prisos, fără folos, una din atrăgătoarele voastre frumuseţi. La urma urmelor, moda nu se opreşte numai la pălării, pieptănătură, gulere, şi altele. Moda e curioasă. Sub imperiul lui Napoleon 1 era Ia modă pentru femei să fie grase, pentru bărbaţi să fie nalţi, pieptoşl, să semene a tauri ; sub domnia bubuitului tunurilor şi a văr-sărel sîngelul, nu se putea pune preţ de cît pe ceea ce era imagina desăvîr-şită a putere!. A venit 1830 cu poeţii romantici; s’a schimbat moda. De aci înainte nu aO trecere de cît fiinţele pipernicite amintind suferinţele sufleteşti; se cere ca tenul să-’ţl fie galben, ochii tăeţl par’că al fi eşit din spital. El, poftim de te supune unei asemenea mode, cind natura te-a înzestrat cu obraji rumeni şi cu spete atletice. Poftim de îmbracă cind al o asemenea figură—un costum bun pentru a juca într’un rol de amorez, sad mal bine— spre a ii comparaţia desăvîrştiă—înclri-puiţi-vă pe Hasna.ş veselul artist, ju-cind rolul lui Fortunio din comedia Iul Alfred de Musset şi pe dramaticul Notară în haina lui Sganarelle. Aşa e că nu merge ? In cestiune de modă, dragele mele doamne, ascultaţi o povaţă : Nu observaţi ce e la modă, ci căutaţi ce se potriveşte mai bine chipului şi făptu-turet d- voastră. Chiar de s’ar adopta iar vre o dată. primitivul costum al mamei Eva, acest costum nu s’ar potrivi pentru toate. Aduni. ŞTIRI MILITARE Majoritatea ofiţerilor de rezervă diu diferite arme, din garnizona Bucureşti, au fost concentraţi pentru parada de la 10 Maifl. Mulţi din cel din armele călări, au adresat imediat pe calea ierarhică cererea de a li se da conform nouel legi a soldelor, miza de echipare, fără de care nu vor putea răspunde ordinului de chemare. D. ministru de răsboifl furios a clasat toate aceste raporturi la dosar. * * * 1). general Băicoianu, inspectorul general al cavaleriei, a dispus ca pe viitor examenele şcoalel speciale de cavalerie de la Tlrgovişte să aibă un caracter mal mult practic. Se vor cere tinerilor ofiţeri apli-eaţiunl pe teren în ceia ce priveşte tactica şi topografia şi înainte de terminarea şcoalel să se facă o lungă escursiune, al cărei itinerar se va fixa de marele stat major în înţelegere cu inspectoratul cavaleriei. Pentru anul acesta s’afl ales văile Şiretului şi ale Moldovei. * * * Ministerul de răsboifl a decis să înfiinţeze un nod premiu de curse, pentru ofiţeri, de 0.000 lei, puind ca condiţiune că «vor putea lua parte la această cursă numai caii de serviciu al ofiţerilor, cari sunt înscrişi de cel puţin un an în controalele corpului şi cari să fi făcut cel puţin o manevră.— Caii nu vor putea fi încălecaţi de cit de proprietari, afară de cazuri excepţionale, anume prevăzute prin o decisiune ministerială. * * * Ofiţerii însărcinaţi de către Marele Stat-Major cu ridicarea planului Capitalei afl terminat aproape lot nivelmentul oraşului. Actualmente se ocupă cu plasarea reperelor fixe care vor servi la ridicarea detaliului şi la viitoarele alinieri de strade. Aceste repere compuse din un pivot şi o placă de fier pe care e înscris: planul Bucureştilor sunt aşezate în p&mint, în strade, şi avi desavautagiul că ne fiind fixate cu beton vor fi lesne deplesate în stradele în care circulaţia e mare. Majoritatea din ele au şi trebuit a fi înlocuite. In cercurile militare bine informate se vorbeşte de o comandă mare de cartuşe ce s’ar fi făcut, unii zic în mare taină, la Pyrotheehnia armatei, cartuşe a căror confecţiune trebue să înceapă înainte chiar de terminarea acelora ce se fac în fie-care an pentru exerciţiile de tragere la semn. Regimentul 4 roşiori va părăsi garnizona Bucureşti în ziua de 15 Maiu pentru a lua quartierele sale de vară la Cîmpina, unde va sta pînă la 15 August, cînd va pleca la marele lagăr de instrucţie. Locul acestui lagăr nu este încă hotârit, de oare-ce nici ministerul de răsboid nu s’a pronunţat încă dacă admite propunerea d-lul inspector al cavaleriei. * * * D. general Budişteanu, ministru de răs-boiti, a dat un ordin circular tuturor corpurilor de armată şi divisiel Dobrogia, dis-punînd ca diferiţii oficerl de pe la toate corpurile ce se află detaşaţi pe la diferite serviciurl şi chiar pe la şcoalele şi stabilimentele militare să fie reehiemaţl pe la corpurile lor. Ast-fel, mal mult! locotenenţi ce se află la şcoala ofieerilor ca repetitorl şi adjutorl de profesori la diferite cursuri militare importante, vor fi trimeşl pe ziua de 10 Maiu la corpurile lor, fără ca sâ-şl fi terminat cursurile începute şi fără a putea beneficia de osteneala ce şi-afi dat, putînd fi recomandaţi la avansare, la rindul alegerel şi bine notatl, la viitoarea inspecţie generală de vechiul lor şef, comandantul şcoalel o-ftcerilor. * ♦ * D. general Barotzi, şeful statului major general al armatei, a dat ordine tuturor serviciilor de slat-major de pe la corpurile de armată şi divisil, a-I presinta până la 1 Iunie cel mal târziu situaţiunî detaliate a-supra efectivelor în oameni şi cal a tuturor corpurilor de trupă, precum şi asupra cantităţilor de producte,. şi modulul de transporturi In un cas eventual de mobilizare. Regulamentul de administraţie al corpurilor de trupă ce a fost supus studiului a-mănunţit al unei comisiunl; va suferi noul modificaţiunl, cari de astă dată, fără a aduce nici un prejudiciu sistemului nostru de comp-labilitate, totuşi va simplifica atribuţiunile fie căruia din comptabilil corpurilor si comandanţilor de unităţi, în materie de administraţie. Ast-fe) toate cheltuelilc de menaj nu vor mal aven nevoe de cât de aprobarea şefului de corp, foile de zile nominale vor li pe deplin suprimate şi înlocuite iarăşi cu fol de zile numerice, diferitele aprovizionări se vor putea face numai cu aprobarea comandanţilor corpurilor de armată, etc. lOTOMMAţn In urma demisionăril d-lul d-r. Sculy din juriul concursului pentru catedra de clinica infantilă de la facultatea de medicină din Bucureşti, facultatea din Iaşi a delegat în urma cererii ministrului, pe d. d-r. Botez. Cu chipul acesta s’a împiedicat zădărnicirea şi d’astă-dată a concursului. Consiliul de miniştri care s’a ţinut ieri dimineaţa la Palat sub preşedinţia M. Sale Regelui, a durat de la orele 10 juni. până la 1. Se zice că s’ar fi discutat cestiunl importante. Un nou consiliu de miniştri urma să se ţină tot erl la orele 5 la Ministerul de Interne, sub preşedinţia d-lul Dim. Sturdza; în acesta trebuia să se hotărască nouile numiri de prefecţi şi persoanele ce urmează să fie decorate safi înaintate în rang cu ocasiunea zilei de 10 Maiu. Aflăm că I. P.. Sfinţia Sa Mitropolitul Primat a înaintat M. Sale Regelui un raport (anafora) asupra intrigilor unor prelaţi susţinuţi pe sub mină de guvern. In acest raport Mitropolitul Primat cere intervenţia M. Sale Regelui pentru a restabili liniştea în biserică, căci dînsul declină ori-ce răspundere în ce priveşte această gravă turbur are. «Budapesti Hi.iap» află că în noaptea de 4 (16) Maiu s’au spart ferestrele casei d-lul dr. loan Ra-ţiu, preşedintele comitetului naţional din Sibiu. Ieri s’a făcut la catedrala romînă din Cernăuţi instalarea solemnă a noului mitropolit rornîn Arcadie Ciupercovicl. Conferinţa d-lut Dimitrie Chica ComâneştI la societatea geografica, despre excursiunea sa în ţara So-malilor, s’a amînat pe Luni seara. La aceasta conferinţă, care promite a fi foarte interesantă, vor a-sista si MM. LL. Regele şi Regina. Astă-zl dimineaţă se va oficia la Mitropolie un parastas pentru pomenirea decedatului Inoclientie, fos. episcop al Buzăului, care a lăsa; întreaga sa avere in scopuri culturale şi caritabile. Studenţii facultăţii de teologie, împreună cu profesorii lor, vor face apoi un pelerinaj la mormîntul de-unctulul la cimitirul Şerban-Vodă. Suntem informaţi, că d. Gr. Pău-cescu a comunicat d-lul Dimitrie Sturdza, că în urma celor petrecute în cesliunea munirel eforilor, d-sa nu primeşte în nici un caz uncţiunea de prim efor al spitale-or civile. Turburărilc «lin Turcia «Agenţia Romînă» ne-a transmis a-seară următoarele telegrame de o mare gravitate: Filipopoli, 8 Maiu. Ştiri venite din Constantinopol anunţă că s’a descoperit că Uniunea armenească avea de gând a face să se asasineze funcţionarii înalţi. In ultimele zile s’a fi făcut numeroase arestări, probabil ca măsură de precauţiune în vederea serbărilor Kurban Bairam. Londra, 8 Maitt. Times află din Atena că la Vamos în insula Creta, un soldat turc a asasinat un geandarm creştin. Creştinii afl Sn-congiurat cuartierul garnisonel şi împiedică de a debarca întăririle venite de la Canea. Ieri s'aQ început la Curtea de Casaţie, secţiunea Il-a, desbaterile procesului milioanelor. Din partea prinţului M. Gr. Sturdza a pledat ieri d. Sipsomo. Desbaterile vor continua şi azi. In acest proces pledează 16 advocaţi, fruntaşii baroului din Capitală. PROGRAMA SERBA RE1 ZILEI DE 10 MAIU 1896 A ciiici-sprc-zecea aniversare a in-coronărei I In revărsatul zorilor, 21 tunuri vor anunţa Capitalei solemnitatea zilei. II La 10 jum. ore dimineaţa, se va celebra la Mitropolie un Te-Deum, în pre-senia d-lor senatori şi deputaţi, Înaltelor Curţi de Casaţiune şi de Compturl, corpului profesoral, Curţilor şi tribunalelor, d-lul primar cu consiliul comunal al Capitalei, Camerei de comerciu, înalţilor funcţionari al Statului şi d-lor ofiţeri din armata permanentă, teritorială şi din reservă cari nu vor li sub arme. III Armata va li aşezată pe strade şi pe pieţe intre Palat şi Mitropolie. Elevii şcoalel normale, a societăţel pentru învăţătura poporului romîn şi al şcoalel normale de institutori vor fi înşiraţi pe ambele părţi ale bulevardului Elisabeta. IV Pornirea de la Palatul din Bucureşti a MM. LL. Regelui şi Reginei, spre a asista la Te-Deum. se va anunţa prin 101 tunuri. V La 11 şi jumătate ore, MM. LL. Regele şi Regina vor primi defilarea pe bulevardul Universităţeî, înaintea sta-tuel lui Mihaiă Viteazul, in ordinea următoare : 1) Elevii şcoalelor arătate mal sus, cu drapelele lor ; 2) Armata. SB&miMtea&dtoasiAi im iii nninmin'i'aMimimiBam VI Pe la orele 8 seara, musicile militare vor cânta in grădinile şi pieţele publice. VII Registrele de înscriere la MM. LL. Regele şi Regina vor îi deschise la Palatul din Capitală. VIII In acea zi, la orele 10 şi jumătate dimineaţa, se va celebra un Te-Deum în toate comunele urbane şi rurale din ţară, la care vor asista autorităţile locale. D-nil prefecţi vor primi, în reşedinţele judeţelor, felicitările civile şi militare şi ale orăşenilor. In acele reşedinţe, d-nil prefecţi, în înţelegere cu primarii şi şefii garnisoa-nelor respective, vor regula modul ser-bărel acestei zile. încoronarea de la Moscova (Prin fir telegrafic) Moscova, 8 MaiQ. Ţarina văduvă a sosit. A fost primită de Majestăţile Lor, membrii familiei imperiale presenţl la Moscova, prinţul moştenitor al Greciei, Prinţul de Muntenegru şi cel doul fii al săi şi cele-l’alte personage princiare. Misiunea specială franceză avînd în capul el pe generalul Boisdefl're, a sosit. A fost primită de marele duce Vladimir; mu-sica a cîntat Marseillesa. Defilarea trupelor prin oraş s’a contramandat. Seara a fost o seren.adă. Majestăţile Lor afl fost vifl aclamate. Moscova. 8 Maifi. Prinţul moştenitor al Greciei şi prinţul Bulgariei afl sosit. O companie cu musică a făcut onorurile militare la garf. Musica a cîntat imnurile grec şi bulgar. Numeroşii membri al familiei imperiale şi cea mal mare parte a demnitarilor Curţii se aflau la gară. ------- — m a—-------------------------- Moartea archiduceluî Carol Ludovic (Prin fir telegrafie) Viena, 8 Maifl. Corespondenta Politică află că, avînd In vedere lipsa de timp, curţile străine nu vor trimite prinţi pentru a le represenla la în-mormîntarea archiduceluî Carol Ludovic. RepresentanţiI diplomatici permanenţi vor fi acreditaţi în acest scop. La Camera Seniorilor, preşedintele a pronunţat un necrolog din cele mal călduroase în onoarea archiduceluî Carol Ludovic. Un mare număr de coroane sosesc din provinciile Austro-Ungariei; din toate părţile se semnalează manifestaţiunl numeroase de dolifi cu ocasia morţel archidu-, celui. Moscova, 8 Maifl. Prinţul Lobanoff a exprimat ambasadorului Austro-Ungarieî sentimentele sale de condoleanţă în numele Majestăţilor Lor şi a guvernului. Prinţul Henric al Prusiei a presentat de asemenea sentimentele sale de condoleanţă, precum şi marii duci, prinţii străini şi corpul diplomatic. Sofia, 8 Maifl. îndată după ce a aflat moartea arcliidu-celul Carol Ludovic, principesa Maria Luisa a trimes pe contele Bourboulon ca să pre-sinte sentimentele sale de condoleanţă baronului Caii, agent diplomatic al Austro-Un-gariel. De asemenea Principesa a adresat o telegramă de condoleanţă la Viena. Palatul princiar, agenţiile Austro-Ungarieî, Germaniei şi Rusiei şi-au cernit drapelele. Toţi agenţii diplomatici, membrii guvernului şi colonia austro-ungară, au exprimat sentimentele lor de condoleanţă baronului Caii. » E P E ^ I (Serviciul Agenţiei Romîne) Viena, 8 Maifl. Camera deputaţilor. In privinţa scăderii celor 2.500.000 fi, ale imposibilul fi nciar propusă de eoinisiune, ministrul de finanţe declară că este partisan al unei scăderi de 1.500.000 11, numai. Guvernul cunoaşte grava crisă prin care trece agricultura şi are de gînd chiar să in mal multe măsuri în favoarea sa, cari vor necesita 57.500 II. chelluelî în timp de 15 ani; dar siluaţiunea financiară a Austriei este mult mal puţin bună de cît se crede in general. Cheltuelile cresc fără margini; veniturile anului curent sunt inferioare acelora din anul trecut; în 1807 va fi, şi mal cu deosebire în 1808, o situaţie cu desăvîrşire grea. Este inevitabila o sporire de imposile asupra bereî, alcoolului şi a zahărului (Mişcări prelungite). Atena, 8 Maiu. Regele a plecat la Corfu unde va răinine vr’o ciucl-spre-zece zile. Massauah, 8 Maifl. înapoierea Adigratulul s’a făcut la 6 Maifl după distrugerea unei cantităţi de material de resbel şi restituirea prizonierilor, printre cari se afla şi maiorul Salsa. Operaţiunile militare sunt considerate ca terminate. Pretoria, 8 Maifl. Sentinţa in conlra membrilor comitetului de reforme s’a suspendat piuă în săptâinina viitoare. Piuă atunci pedeapsa de 15 ani de închisoare înlocueşte pedeapsa cu moarte.—Printre ncusaţl, In număr de 50, nouă afl fost achitaţi, 18 condamnaţi la 5 luni Închisoare şi 22 la fi luni. Roma, 8 Maifl. Cu ocazia discuţiei budgetului rectificat din 1895-06, d-nu Cadolini, raportor, constată că budgetul ultimilor doul ani s’a Îmbunătăţit cu 150.000.000. DI¥EE§E Crime.— Delicte.— Aocidente.—Iatimplari. DIN ŢARA O descoperire interesantă.—Cu ocazia lucrărilor pentru terasamentul şoselei Piua-Pietrel-Ţăndărel tăindu-se o movilă mică, prin care trecea şoseaua, s’a găsit în această movilă un borcan de pămlnt, in capacitate de un decalitru. Acest borcan era plin cu cenuşă şi oase arse şi in cenuşă s’a găsit o jumătate covăţică de pământ, o brăţară de metal cu smalţ albastru, o pafta mică şi trei inele de metal galben smălţuite albastru. Unii zic că cenuşa ar fi provenind de la cremaţia oamenilor din alte timpuri, clnd ar fi existat obiceiul ca morţii să se ardă şi cenuşa să se păstreze in vase. După obiectele cele-l’alte găsite in borcan, cenuşa ar fi aparţinut în acest caz vreunul şef de tril) de pe vremuri, dacă vasele nu vor fi de origină romană. DIN STRĂINĂTATE 0 şedinţă tragică.— La curtea cu juraţi din Paris se judeca mal zilele trecute procesul unul fost sergent, Chocart, care pentru ca sâ-şl răsbune pe femeia sa care il lăsase, îl trimisese o sticlă de vin amestecat cu atropină. Atlt femeia Choeart cit şi alte două surori ale sale, cari din imprudenţă gustase din acea băutură, afl fost foarte greu bolnave şi nu cu uşurinţă şi-afl scăpat viaţa. La audienţă. Choeart, care din causa alcoolismului este atins de paralisie generală şi ataxie locomotrice, abia cu mare greutate a putut răspunde la întrebările preşedintelui. In momentul însă cînd soţia lui a fost chemată la bară ca să depue. Choeart a avut o aşa puternică criză nervoasă, că abia şase gardieni au putut reuşi ca să’I scoată afară din sală. Din această causă presidentul a fost nevoit să amine afacerea pentru o altă sesiune. Hoţ de timbre.—De mal mult de o lună supraveghetorii sălilor de lectură de la Biblioteca Centrală din Paris, observînd că li se fură timbre dupe revistele vechi ale bi-bliotecel, şedeau la ptndă ca să descopere pe îndrăsneţul pungaş. Mal în tete zilele jurnale şi reviste vechi din 1869 şi 1870 erau cerute de diferiţi cititori şi In tot-d’a-una când se inapoiafl supraveghetorii observai! că timbrele cari erau lipite pe ele eraţi furate. FOIŢA ZIARULUI «EPOCA» 10) 1IENR1 GREVILLE TAINA MORTULUI — Şi ett n’aş fi fost de fel aruncată ca acum in acest abiz de pericole şi de întristare ! Ea era cu totul izolată, în adevăr. Nimic din viaţa sa anterioară nu o urmă în hotelul de Beaurand ; puţinele obiecte familiare şi scumpe ce poseda fusese trimise la ţară, unde trebuia să petreacă vara cu soţul săfi. De altminteri, micul număr şi mai puţina importanţă a acestor obiecte nu a fâcut’o să surîdă, fie de milă, fie de întristare, în momentul cînd le-a expediat? — Am trăit. în tot-d’a-una gata pe plecare, zicea ea d-nel Montclar ; la şcoală, ca elevă a cărei singură grijă este de a scăpa mal repede ; la d-na de Polrey, în aşteptarea căsătoriei.... Sper că la Beau-rand îmi va ii locuinţa definitivă ! El bine, nu, nu Beaurand îmi va da ultima locuinţă. |Sln imaginaţiunea el, Estella se văzu în-tr’un viitor mal mult safl mal puţin depărtai, rătăcind prin oţelele marilor oraşe din Europa, In tot-d’a-una singură ; ideea de a se vedea Înconjurată de adoratori interesaţi, de femei falşe, cerşetoare prefăcute, ca multe alte avute In bogăţii şi să- race de prieteşuguri, îl inspira o adevărată spaimă. Aşa dar, avea ea inamici ? Cum este cu putinţă ca o fată tînără şi cuminte, de un caracter blajin, trăind în armonie cu toţi acel cari o înconjuraţi, se poate să-şl facă un inamic atît de puternic, care să o aducă la un resullat atît de înspăimântător ! Ideea calomniei este aceea care’ţl vine mal întîl în minte, şi în tot-d’a-una la început ea te prinde desarmat şi înmărmurit. Prima cugetare nu’ţl produce iiulignaţiune, ci mal mult zăpăceală. «Cum este cu putinţă ca să mă u-raseă cine-va în aşa feî» ? este prima re-flecţiune a unul om onest şi drept. Ţi se pare ceva de necrezut; crezi că de sigur a fost o greşală, că această greşală o să fie văzută şi reparată; după cit-va timp numai vezi realitatea, vezi că în contra ta e răul. Estella era încă în perioada zăpăcelel. O a doua idee începea să se frămînte în cree-rul eî, deja Inculcat: De ce Raymond n’a venit cu sinceritate sâ’ml spună ? Aşi fi putut atît de uşor să’i demonstrez inavitatea calomniei. încetul cu încetul această idee predomina pe cea-l'allă. Raymond era un om bun şi onest, nici o dată nu’l văzuse furios pentru nimicuri şi încrezător în mofturi; cum a fost atunci cu putinţă ca să procedeze el cu atîta grabă ? A avut el poate un acces de nebunie ? Dar este cu putinţă să bănu-eştl un asemenea acces fără nici o causă ? Estella se decise de a lua informaţiunl de la d-na Montclar. Modul cum ea răspunsese lui Theodore Benoist, era o garanţie de stima ce această perfectă fenice avea pentru dînsa ; ori cit de delicată, ori cît de periculoasă era această întreprindere, era trebuincioasă. Pentru cinstea Estellel faţă cu eu Însăşi, trebuia să cunoască caracterul Iul Raymond, mal bine de cît îl cunoscuse In timpul logodnei. îşi închise biuroulşi întrebă pe servitor dacă d-na Montclar poate să o primească. Drept răspuns, d-na Montclar veni singură în apartamentul tinerel văduve. In desesperarea tnspăimîntâtoare în care căzuse, singurătatea era poale a eea ce o îngreuia şi mal mult, sărmana femee. In timpii din urmă, învălmăşala unei locuinţe atît de mari plină cu lucrători, desele transporturi necesitate pentru preparativele unei «căsătorii însemnate» ÎI umpluse sufletul, îl impuiase urechile ; tăcerea greoaie ce se lăsase pe casa de doliu, pe întreaga viaţă materială, stare prin care forţamente trebue să treacă două femei singure, lovite de aceeaşi durere ascunsă, era pentru d-na Montclar un fel de închisoare odioasă, un fel de cămaşă de forţă în care sufletul îl era închis şi simţea o adevărată necesitate de uşurare ca să iasă. Vroiai să-mi vorbeşti nepoţică ? zise ea Estellel intrfnd. Tîuâra femee îl oferi un fotolifl înainte de a-I răspunde. De mal multe ori ea văzuse pe Raymond avînd grijă de liniştea mătuşei sale, şi i se părea foarte natural să facă şi ea aşa, să’l înlocuiască. Această atenţiune făcu chiar pe d-na Montclar să aibă lacrămile in ochi. — Iartă-mă iubita mea mătuşă, zise E -.tella, o chestiune care în definitiv poate să ţi să pară ineonvenientă ; dar în situa-ţiunea în care ne găsim, nu crezi că esle bine ca să întrebuinţăm toate mijloacele pentru ca să eşim din întunericul acesta care ne înconjură ? — Vorbeşte zise d-na Montclar. — Al observat vre-o dată la nepotul d-tale oare-cari neregularităţl ale facultăţilor mintale, la cari s’ar putea atribui ultima lui faptă? — Nici odată, răspunse cu siguranţă bă-trîna ; Raymond era un om cu un spirit foarte echilibrat, era un om cu cea mai bună judecată. Singura lui slăbiciune,—dacă un sentiment atât de sfint se poate considera astfel—era o sensibilitate arpinsă ce avea pen. tru memoria tatălui săfl, a cărui moarte tragică şi fără de vreme, îl impresionaţi adânc. In ceia-ce priveşte restul, era capul ce-mal limpede, creerul cel mal liniştit. — Tatăl săfl... zise Estella, la asta nu m’am gindit... N’ar fi cu putinţă ca scrisoarea... ştii d-ta scrisoarea să fi avut vre-un raport cu vre-o împrejurare din viaţa tatălui săfl ? D-na Montclar se ridică cu figura aprinsă, mina dreaptă ridicată, ’cu o animaţiune cu totul neobicinuită caracterului săfl. Afirm zise ea, pot să jur, că nimic din viaţa fratelui med n’a putut să dea naştere unei aeusuţiunl umilitoare; nimic niciodată! - Dar, iubită mătuşă, calomnia u’are trebuinţă de pretexte... Atunci Raymond ar ti trăit, pentru a găsi pe infamul calomniator şi a-1 ucide după ce l’ar fi dovedit. Nu, nu, nepoata mea, suposiţiunea aceasta este neadnusibilă. — Atunci, zise Estella cu linişte, renunţ. Dragă mătuşică, al pierdut un nepot care pentru d-ta era ca şi un copil; dar eu... am pierdut tot... Fără părinţi, fără amici,... căci vezi bine, nu primesc o singură scrisoare care să ’ml arate cea mal mică afecţiune. Raymond ar fi fost pentru mine totul; veneam la el cu toată încrederea. A plecat fără să ’ml lase un cuvînt de adio, şi sunt de o mie de ori mal singură de cit in ajunul căsătoriei mele. Dacă ar li murit în ajun, mătuşică dragă, întreg universul ar fi plîns nenorocirea mea, şi acum nu văd împrejurul meu de cil răceală şi vrăjmăşie... lartă- mă dar, dacă trebue să caut causa acestei înspăimîntătoare catastrofe care ml-a împrăştiat toate fericirile şi care îmi ameninţă şi onoarea ! De şi cu ochii în lacrăml, ea spuse acestea în mod foarte simplu. Mişcală, d-na Montclar se ridică şi strin-gind-o în braţe o sărută cu dragoste pe frunte. — Fata mea, al încredere în mine ; vom căuta împreună. VIII — N’al găsit nimic ? întrebă Audio Bol-vin văzînd pe Benoist, care se anunţase prin cartea de visită. — Absolut nimic. Eu mă Întreb dacă nu cum-va nu ne-am Înşelat de la început. Cred că ar li mal bine să căutăm aiurea. — Am căutat pretutindeni, răspunse th ă-rul substitut. S'ait făcut cercetări în provincie, în toate părţile unde d. de Beaurand a avut relaţiunl safl camarazi; am cercetat la regimente, printre oamenii cari jiu fost sub ordinele căpitanului safl cari au fost pe lîngă el, nu s’a putut descoperi absolut nimic cine să ne pună pe cale. — Dar nici ceva care să vă întărească in ideile d-v., replică Theodor cu insistenţă. Spiritul lui se găsea înlr’o sta. e cu totul singulară; raţionamentul, sentimentul lui de onoare, respectul de femee, la ideia numai că d-na de Beaurand a putut să aibă mal mult safl mal puţin vre-o inriu-rire In moartea bărbatului el, se revollafl ; şi cu toate acestea o bănuială bizară, cu totul instinctivă, s’a deşteptat in el citul ;i văzut-o în aparenţă atît de calmă, lîngă ca davrul încă cald al bărbatului cu care de abia se măritase, (Va urma). www.dacoromanica.ro EPOCA 3 TEATRE, CONCERTE, SPECTACOLE- I ULTIME INFORMATIUNI Petreceri. — l-a 12 Maiti a. c. se deschide Arena Circ de pe platoul Coloseulul Oppler, sub direcţia d-lor llaimovicT Schmetterîing, cari ca specialişti n’afi cruţat nici o cheltuiala pentru a aduce artiştii cei mal bine ţeputaţl. Dăm aci numele cîtor-va celebrităţi angajate: Senior Juan Fesei, spaniol, călăreţ pe taur, pentru prima oară in Capitală. Jl-lle Jetinţi Kooper, călăreaţă din circul «Ete» din Paris. Huţjassets Broters, gimnastici pe trapez in aer şi 3 bare lixe. Trupa Alexandro, compusă din 5 bărbaţi, cj-lebri acrobaţi, evoluţie de salt mortal dublu. Trupa Hi poli compusă din 3 bărbat! şi o damă. Trapez volant. Piramidă arabică. Joc de marinari pe lanţuri aliniate. Wiiber Brothers, clovni musicall, din circul Reuz din Berlin. Brothers Puck and Joia. Un haz la Pa nopţi-cum (pantomimă hazlie). Baroana Lili de Horn cu cal dresaţi in libertate. Mărie, jongleur. Din 15 tn 15 zile debuturi noul. La fie-care lună artişti noul. Zilele trecute In fine, Ingeniosul timbro-man, un anume Gaudet, a fost prins asupra faptului de către un supravegnietor şi condus înaintea directorului liibliotecel. Luat la cercetare, Gaudet a mărturisit că cu acest sistem reuşise a fura mal bine de 250 timbre vechi de valoare. Un accident nenorocit la opera din Paris.—In timpul representaţiel de la opera mare din Paris, policandrul de la galeria a 4-a a căzut omorîod o damă şi rănind alte două persoane. Teatrul s’a golit in mijlocul celei mal mari linişte. Explosiune.—Casanul unul remorquerrdepe Rhin a făcut explosie. Căpitanul, soţia, copţii săi şi opt oameni al echipagiulul aii muri!. Un matelot a scăpat. PEESA Prin lumea guvernamentală se vorbeşte că ministrul cultelor va da în judecata Curţii de Casaţie pe I. P. S. Sa Mitropolitul Primat, pentru pretinse delicte de drept comun. Alluni că <1. Eugen Slătesen urc intcntiiinca să numească preşedinte la Curtea de Apel din Galaţi pe d. Sărăţcanu. Trebuie să fii de un cinism «le care numai Ktătcscu e capabil, pentru a avea îndrăzneala «I«» a n ii tai pe un cs«‘r«c ordinar în capul unei Curţi «le Apel. liniată ee ştirea «lespre numirea d-lui Aiărăţeatiu se va ««le-veri, vom publica «losare întregi de escrocheriile acestui imlivid. Abia prin Monitorul Oficial de azi 9 Maiu se publică mesagiu! regal datat, 1 Maiu privitor la deschiderea sesiunel de primăvară a Ştiutului Sinod pe ziua de 1 MaiQ. N’ar putea oare acelaşi Monitor să ne dea şi un comunicat in privinţa scandalului înscenat de guvern la Sf. Sinod ? f duse lui către d. Ziarele «le azi Relevînd exageratele laude a-lon Brălianu, la mormint, de Aurel ian, care a asemănat pe răposatul cu Cavour, Timpul zice : Tn orl-ce caz, este o ciudată istorie aceea care compară cariera lui Brătianu cu cariera lui Cavour. Dacă Cavour a pierdut Savoia şi Nizza, ca Brătianu Basarabia, Cavour le-a înlocuit cu o întreagă peninsulă, pe clnd Brătianu d’abia ne-a redat o veche provincie romîneus-că—şi aceea mal mică de cil o făcuse istoria si fără graniţe fireşti. Timpul face, la alt loc, următoarea declaraţie: Monitorul o/icial de ieri a consfinţii, pipă in ultimele sale consecinţe, brutalul atentat săvlr-şit contra Constituţiei de cea mal anarhică lege personală zămislită de d. Eugeniu Stătescu.Faţă cu această făţişă lovitura dată inamovibilităţel magistrat urel, siliţi suntem să repetăm decla-raţiunea că legea pe temeiul căreia s’afi făcut ultimele numiri la Casaţie e o lege care nu va trăi. Iu privinţa acestei ehesliunl, noi, conservatorii, vom socoti de cea mal de căpetenie datorie a noastră să restabilim starea de lucruri pe care a răsturnat-o legea îndiăsneaţă a actualului ministru de justiţie. —: Ziua explică asl-fel incapacitatea partidului liberal la guvern : Ani de’.zile nu a pus in frunte de cit pe a-genţii electorali, ani de zile nu s'a vorbit de cit de meritele şi valoarea matadorilor electorali; cum vroiţi acum ca matadorii şi agenţii să nu (ie cel mal pretenţioşi ? Partidul liberal s'a organizat avfnd în vedere numai timpurile de opoziţie, deci ei nu poate să aibă desvoltate aptitudinale ce se cer unul partid de guvernăinint. înaintările la gradul de general sunt aproape toate definitiv fixate. Numai asupra înaintării d-lul colonel Vasiliu Năsturel nu s'a putut ajunge la înţelegere. Cestiunea acestei înaintări a venit şi înaintea consiliului de miniştri prezidat de M. Sa Regele şi toţi miniştrii, afară de d. general Budiş-teanu, au convenit ca înaintarea d-lul colonel Vasiliu Năsturel să se facă numai după ce dînsul îşi va fi regulat nişte afaceri de ordin privat. D. general Budişteanu a adus a-seară din noti în consiliul de miniştri această înaintare şi după o violentă discuţie s’a hotarît ca cestiunea să fie supusă apreciere! M. Sale Regelui. In Evenimentul din Iaşi s’a început o campanie care are de scop a provoca din noii casarea concursului de clinica infantilă. In patima lui, ziarul îeşan îşi trădează sentimentile de satisfacţie că d. dr. Sculy a fost înlocuit prin d. dr. Botez care n’ar fi tocmai în şansa unuia din candidaţi». Cu toate că Evenimentul crede că «nici chiar intervenţia d-lul mi-.---, Constituţionalul caracterizează ast-fel duşmănia dintre d-nil Sturdza şi Stătescu : Bietul cuconul Mit iţă e tare faţă de d. Eug. Stătescu pină clnd lucrurile nu vin la criză. Dacă ar demisiona Stătescu pur şi simplu, treaba tot ar mat merge. Dur Stătescu stă, face nazuri, nu vrea să iscălească combinaţiile pri-nnilul-ministru. Răfi şi aşa, rău şi in alt chip ; rău de tot. D. Gr. C. Ghica a trimes martori d-lul N. Sau Marin, directorul prefecturel poliţii. S1MULES0U SI CRASNARU Ştiri «lin ziare Din Adevărul: Casa de depuneri şi consemnaţiunt a cumpărat de la d. Prager, cu 105.000 tel, locul dintre casa de depuneri şi proprietatea d-lul Prager, pentru a se deschide o stradă in dreptul noului palat al poştelor şi telegrafelor şi care în acelaşi timp va izola din toate părţile marea clădire a casei de depuneri. Primăria şl-a luat angajamentul de a pava această stradă. *% Oficioasa «Gazeta de Colonia» declară că ţinuta liniştită a partidului conservator romîn, va folosi tendinţelor acestuia cu atît mal mult, cu cit partidul liberal dă loc la multe nemulţumiri şi critici. Rivalitate loi ala.—Un furt «Ie 20,000 lei.—Acuzaţiunl iu coutra jn-efec-tiiiuî.—Cerere «le strămutare. Din Dreptatea:. . Guvernul, văztnd că l. P. S. S. Mitropolitul primat nu vrea să demisioneze nici cu un preţ şi că e hotărit a duce lupta pe toate căile posibile, a hotărit să-l dea în jude-eata Curţel de Casaţie.1 Din Gazeta : Sul) titlul Unde-i Fleva, ziarul Dreptatea publica ieri un articolaş, prin care lumea n’a înţeles bine ce-a vrut să facă cel ce l’a scris: să-şl bată joc de Fleva safi să-l laude V Ce s’a putut mal bine constata din lot articolaşul, e că povestind o istorie născocită, Dreptatea a găsit mijlocul să facă ştiut că d. Fleva n’a mers la Floricu Duminica trecută. Bănuiala tuturor a fost că inventatorul poveste) cu ţăranii de la Floricu, iu loc să dea acel articolaş la Moş Teacă, care are j aiurite mai libere de cit Dreptatea faţă de ■p Fleva, fa trimis din eroare a ,es ui ziar. nil va înceta cu agitaţiile în contra Ungariei, va fi expulzat. D. Dobrescu, prefectul judeţului Ilfov, a luat măsura ca să se încaseze toate prestaţiile rămase neîncasate în intervalul de la 1871 — 1881. Aceasta măsură a stîrnft o furtună de protestări din partea sătenilor. Rivalitate locală încă din ziua cînd d. Crăsnaru a fost numit prefect de Vîlcea, a isbucnit rivalitatea dintre el şi d. Simulescu care vroia să aibă situaţia la Vîlcea şi pe care d. Fleva a refuzat să-l numească prefect. De alunei relaţiile lor afl devenit din zi în zi mal încordate şi inimiciţia s’a coborît de pe terenul politic in domeniul vieţii private. Iată între altele o foarte curioasă a-facere de care să ocupă toată lumea la Rimnicu-Vîlcel. Tn furt «Ie 20.000 Iei Un oare-care domn Mantia e antreprenorul regiei în judeţul Vâlcea. El avea un om de afaceri, anume Va-leria Zaharia pe care Mani ia îl acuză că i-a furat 20,000 lei ce’I încredinţase pentru nevoile antreprisel. Acest ValeriO Zaharia era în relaţii cu Simulescu. S’a găsit între altele o scrisoare a lui Zaharia către Simulescu, scrisoare care pornită din închisoare a putut ajunge la destinaţie fără a fi vizată de nimeni, în penitenciar. Aeiizuţimiî In «*«>iitrn prefectului Simulescu s’a amestecat în instrucţie şi a pus la cale o întreagă marhi naţiune în contra prefectului Crăsnaru pentru cuvintele' următoare : S’a susţinut că Zalmria a cheltuit banii cu d-na Ivanovicî, fosta soţie a d-lul Crăsnaru, cu care să pretinde că prefectul e Încă în legături şi să susţine că prefectul Crăsnaru caută, pentru aceste Afacerea Ghika San Marin 99-3-3 POŞTA ADMINISTRAŢ1 El Domnii abonaţi a cărora abonamente expiră la 15 Maiti curent, sînt rugaţi ca piuă la acea dată să bine-voiaseâ, in cas de reînoirea abonamentului ce au, să înainteze costul pentru a nu suferi vre-o intîrziere sad întrerupţie a ziarului nostru. B Bit Bj BO ii B. fl EIE IToutâţi Mnsifiile In editura magasinulul de musică Const. Gri bauer afi apărut următoarele composiţiunl noul. Drapelul romîn, marş naţional, de Rud. Pe-ters. Preţul I leii. Am iubit, vals, de G. A. Dinicu. Preţul 1 lefi. Fa danis Polca de I. Ivanovicî. Preţul 1 lefi 50 bani. * * * La librăria nouă P. Iliescu & D. Grossu, Iaşi, să află de vinzare cu preţ de 1 leu, Dragoste şi Răsbunare poem dramatic de E. Herovanu. * * _ In editura Librăriei Fraţii Şaraga-Ia.şl, aii a-părut piuă acum volumele 1,11, III şi IV din Is-ioria Rominilor a «1-Ini A. I>. Xenopol şi restul pină la 12 volume ce cuprinde această operă celebră va apare succesiv. — Preţul unul abonament de 12 volume, 12 lei, plătibil acum. — Abonamentele în Bucuresci se fac la Librăria Şaraga strada Flnllneî, 21. A se adresa prin o cartă poştală şi volumele se trimet franco la domiciliu. Gradina BRAGADIRU € A LEÂ IM HOTE I In fle-care seară eerl (45 persoane) «l-n ului PETE1SS. Biletul de intrare 50 banî de persoană Vinerea concert clasic, serată High-life Intrarea 1 leu de persoană Biletele de intrare atît de Vineri cit şi din cele-l’alte zile dă, drept la o halbă cu bere; ace3t drept nu l’afi. biletele de favoare si cele ale concertelor de la orele (3—6) Duminica. Scandal la tribunalul din Brăila Un scandal s’a produs la tribunalul din Brăila între d-nil G. Berceanu şi C. Cociaş cele două căpetenii ale partidului liberal din localitate, cari sunt şi cel doul deputaţi aleşi la colegiul I. D-nu Berceanu şi Cociaş pledau unul contra altuia, în divergenţă. D. Cociaş, care ar vrea ca tribunalul să se poarte ca o ţaţă pentru el, a refuzat să mal pledeze în divergenţa, zi-cind că judecătorii n’au de cit să consulte conclusiile ce le-a depus la prima înfăţişare. D. Berceanu a înfierat cu cuvinte foarte energice lipsa de cuviinţă a d-luî Cociaş faţă de tribunal. Conflictul a ajuns aşa de acut, în cit s’au produs mal multe provocaţiunl în duel. «le la 8—12 C011-sub conducerea Martorii d-lul Grigore G. Ghica au trimes clientului lor următoarea scrisoare : Iubite prietene, Ne al însărcinat să cerem d-lul Nicolae San Marin o satisfacţie prin arme pentru atitudinea pe care a avut-o faţă cu d-ta, atitudine pe care al găsit-o otensatoare. Puteam să credem la început că această misiune este lesne de îndeplinit., de oare-ce d. Nicolae San Marin îţi răspunsese că aşteaptă martorii pe cari T (ăgăduiseşT să-I trimeţl a doua zi; de aceea ne-am preş ntat Miercuri, strada Mircea-Vodă, crezînd in adevăr că ne aşteaptă. Dar fiind-că nu ne aştepta, am lăsat cărţile cu adresele noastre, adăugind că am venit din partea d-lale şi cerind un răspuns urgent de la d. San-Marin atunci absent. Era un-spre-zece de dimineaţă. N’ain primit nici un răspuns nici de la d. Niculae San-Marin, nici de la vre-unul din prietenii săi şi la trei ore şi jumătate ne-am reîntors in strada Mircea Vodă cu aceiaşi lipsă de isbăndă. De oare ce o asemenea procedare ni se pare nepotrivită obiceiurilor stabilite in asemenea chestiuni, şi de oare ce piuă în momentul de fală d-nu Nicolae San Marin nu ne a trimis cel puţin un cuvint, care să poală justifica a-ceastă intîrziere sau pune capăt nedomirirol noastre, ne vedem cu părere de răfi obligaţi să ue deinitem de mandatul ce al bine voit să ne dai. Tel mărturisi şi d-ta că ne este imposibil să mergem Inaiut.e... în lipsa luptătorului, f, Rolnoindu-ţT părerea noastră de răfi, Iţi mulţumim cu această ocasiune pentru încrederea ce ne al arătat AI d-lale (ss) N. Ca largi A. Ci liika Joi, 1» Maifi 189(1, ora 12. CURA DE XjAPTH Preparate de lapte conform regulelor higienice şi terapeutice moderne la INSTITUTUL DE GALACTOTERAPIE sub direcţiunea D-ruluî PAVI.OV Asistent la institutul de Bactercologie al d-ruluî prof. dr. Babeş şi a d-ruluî I. 8TEIMIART Medie de copil Strada Radu-Vodă, No. 9 LAPTE STERI LISAT PUR Fapte Muteriial Are composiţia exactă a laptelui de ţiţă, Sn-locuesce doicile. E introdus în toate ţările civi-lisate ca cel mal ideal nutriment pentru copil pînă la vîrsta de un an. Kefir Lapte peptonisat prin fermenlaţiune. Cel mal recomandai în boalele de plănui», bronehite cronice, pleuresil şi mal cu seamă tfiberculosa. In ţoale boalele de stomac, de in testine (maţe), in boalele de ficat, de rinichi şi de inimă,’ în toate stările de convalescenţă in urma maladiilor grave ca tiphosul, peumo nia, scarlatina, pojarul, dysenteria, precum şi în boalele constituţionale ca siphilis, scrofulosa anemia. E suportat de stomacurile cele mal delicate şi bolnave. Institutul posedă o fermă model cu vaci elveţiene si tiroliene şi expediază ţoale preparatele sale în flacoane hermetic închise, la domicilia. întrebuinţarea preparatelor Institutului luînd un avint mal mare şi pentru a le res pîndi în toate clasele societăţii preţurile lor s’afi redus. Dcposit la Farmacia W. TVeiuliol«l Str. Colţel No. 24. 92 24-4 EXTRACT DE OŢET de la FABRICA li>K PRODUCTE CHIMICE Bir. V. COSMXEB Acest extract dă amestecat cu multă apă un Oţet liigieiiic, gustos şi cftiu Admis pentru consumaţia în ţară de către Cons. Sanitar Superior Recomandabil d-lor băcani, birtaşl, administratori de moşii, fabricanţi de oţet, de murături, etc. A pa minerală purgativă de la BREAZU, lingă Iaşi. Această apă din ţară şi-a făcut drumul de al sine fără multă reclamă şi cu toată concurenţa apelor similare streine, dovedindu-se cu mari avantaje prin proprietăţile sale particulare şi anume : Apa «le Rrea/.n esle mal plăcută la băut şi cu efect sigur, băută 1—2 pahare in interval de 1 oră; în cele inal multe cazuri ajunge 1 pahar. A pil «le Breazu are efect durabil, fără a produce a doua zi constipaţîe. Apa «1«‘ iircii/.ii nu produce absolut nici dureie la stomah safi in intestine. Apa «le Brtţazu seîntrebuinţează special-inente cu succes pentru a combate: congestiu, uite obicinuite cum şi conslipaţiunile, disposi-.lunile inflamatoare ale organelor principale-indisposiţiunile cronice ale organilor de respi-raţiune şi circulaţiune, deteriorarea grăsimel prea abo’ndenle, boalele urinare şi formarea pietrei, haemoroidele, boalele oaganelor geniale ia femei. Consumatorii fanatici pentru apele purgative străine, după ce afi încercat această apă de la Breazu. afi părăsit pe cele streine. Apa «le Breazu a obţinut la exposiţia de Bucureşti în anul trecut Medalia de aur prin superioritatea sa în comparaţie cu alte ape similare. Apa «le Breazu se găseşte astăzi in toate oraşele, atît dincoace cit şi peste Milcov, şi merită’ toată încurajarea din partea publicului. 57 *12—10 V u Pentru ori-ce informaţiun! a se adresa la biurou: Str. Siiiîrrfan IO. WwcMirş/f 98 10-4 Stofe! Stofe ! Stofe! iii: iixi fixă Pentru Costumurî si Pardessiurî Asortiment bogat. Desenmurile cele mal moderne. SE VINDE EN DETAIL mrC'F PREŢURILE FABRICI!!! *3*2 C’KtUY A Comp. Depositul Fabricelor Reunite JSh’ttfla Şrtari. Bucureşti Ânunci Băile minerale «le BălţăteştI Direcţiunea exploatărel sărurilor şi apelor minerale de la BălţăteştI, în urma ince-târel din viaţă a d-rulul Cantimir, trecînd asupra d-lul Dr. I. Stamatin medic Primar al casei sf. Spiridon. Se face cunoscut d-lor Medici, farmacişti şi publicului în general, că orl-ce comandă sau informaţiuue privitoare la stabilimentul balnear, se vor adresa direct d-lul Dr. Stamatin Băile BălţăteştI safi Piatra-N. Tot odată se aduce la cunoştinţă tuturor că stagiunea balneară se va începe de la 1 Iunie pînă la 1 Septembre, Direcţiunea. 82 30-16 93 12-5 şi vîn«l efitin € II M P Ă II CUMPĂR CUMPĂR tot felul de obiecte uzate de aur, argint şi pie tre fine, de briliante diamante, perle, rubiner safire, smarande, etc. Asemenea monezi vechie decoraţiunl comemorative de aur, argint şi a-ramă, pietre sculptate, obiecte de artă, plătind preţuri mal bune de cit orî-unde. La cerere mă voifi prezenta la domiciliul d-lor cumpărători si vîuzătorl. BIJOUTERIE & HORLOGERIE LEOIT WEISSBLiixH Bucureşti, — strada Carol I, No. 20 vis-a-vis de noul palat al Poştei Recomand onor. Public si cunoscuţilor mei că magazinul meO in tot-d’eauna bino asortat cu tot felul de obiecte frumoase, lucrate In aur şi argint, cu pietre fine, precum : briliante, diamante, rubine, safire, smarande, perle, etc. Primeşte în schimb orT-ce obiecte uzate Bogat asortiment cu lanţuri (numite Panţer) de aur. argint, fasoanele cele mal noul. Mare depon «Ie ceasornice de aur, argint şi metal din cele mal bune fabrici din Elveţia, garantînd pentru exactitatea lor. Mare asortiment cu diferite obiecte antice, lucrate In aur, argint şi pietre vechi, asemenea şi în monezi de aur argint şi aramă. Atelier special pentru comenzi şi reparaturi de bijutierie şi ceasornicărie cu preţurile cele mal reduse. 89 IIe arendat Se arendează de la 23 Aprilie 1897 moşia Ţîndărel, judeţul Ialomiţa, Plasa Bălţii precum şi moara cu turbină de pe acea moşie, proprietatea minorei Alexandrina Theodor Pallady, puţind noul arendaş să facă în 1896 semănăturile de toamnă. A se adresa la d. George I. Duca în Bucureşti, str. Seni-Cerc 7, tutorele minoaret confirmat prin adresa trib. Ilfov, secţ. II, No. 10.960 din 11 A-prilie 1890. 94___________________________8-4 Orădinăi de copii (KiudergarŞbn) Autorisată de Ministerul Instrucţiune! publice. Sub direcţiunea D-şoarel E. Vuille, diplomată a şcoalel normale din Neuchâ-tel, (Sviţera). foastă zece ani sub-direc-toarea «Institutului Bolintineanu». Cursurile încep Ia 1 MaiQ 1896. Înscrierile se fac de pe acum, în localul scoale!: Strada Siî. 97 Gheorghe-Nott No. 27. Casa de Sănătate Institut din nofi reorganisat 51, — Strada Teilor — 51 Dipigiată de dr. Şaabner Tuduri Căutarea Poalelor interne şi chirurgicale, precum şi a tutulor Poalelor nervoase şi ckrouiee. Tratarea hoaţelor de piele, a boalelor de ochi, git, nas şi urechi, a boalelor de ficat şi rinichi. Operaţiuni.—Tratamentul boalelor gynecologice; camere cu intrare separată pentru faceri, o moaşă cu diplomă locueşte în institut. Discreţiune.— Tratament special al syphilisulul şi a boalelor uretro-genitale. Bolnavii se pot căuta cu orl-ce medic safi specialist. Preţurile moderate, pentru angajamente lunare se fac reduceri. Consuttaţiunl in fie-care zi. pentru Poalele interne şi syphilitico de Iu 10—12 p. m. Direcţiunea trimete de îndată după cerere noul prospect al Casei pe 1896. 20 100 -38 www.dacoromanica.ro 4 EPOCA FOITA ZIARULUI «EPOCA» ALEXIS BOUYIKR r,:i CREDITORII MORŢET PARTEA A DOUA — Dar, d-le, ce scenă! clml biata fată va vedea corpul. -T- Aceasta am să o Inlăturcz, Francisco, căci n’am să ’l duc la ea, ci acasă la noi... De altminterea, peste două ceasuri te va ajunge şi Carol. Du-te repede. — Ah! Dumnezeul meu ! Dumnezeul inert! ctnd sunt atlţia golani cari nu au nimica, bine e ca oamenii cum se cade să îndure atllea nenorociri!.. Şi vrednica femeie, podidind de plîns, plecă şi se urcă intr’o trăsură. Singur cu frate-săil. Carol ÎI zise : Vincent, nu mal pricep de loc cea ce faci tu. La ce această îngrozitoare istorie ? - Ca să scăpăm cinstea noastră scăpînd şi pe sora noastră. Ce ’ţl pasă!., fă cum zic eu. —• Insă ea, o să se creadă văduvă. — Mîine, văduvă va fi... văduva unul viii! na, ce mal pofteşti? După ce plăti, Vincent duse pe frate-său pe bulevard zicîndu’I: — Am găsit, Carole. Sora noastră va trăi fericită cu o amintire scumpă, tatăl nostru va fi reabilitat, şi victimele vor fi răzbunate. PARTEA A TREIA Plecare» — Trebue făcut ceia ce aţi zis? Întrebă Panafieu pe Vincent. Da, da ! răspunse acesta cu vioiciune, sunt hotărlt ca să sflrşim. Auzind aceste din urmă cuvinte. Andrei ridică fruntea şi ochii lui aruncară tlacărl pironindu-se asupra cumnatului săli. Calicescu, Stncă plecară îndata după trăsură. Vincent se sculă în picioare şi venind în faţa lui Andrei, cu braţele Încrucişate pe pepl, îl zise: — Da, Andrei, am să sflrşesc... Ast-fel că acuma pot a’ţl spune totul. Andrei, tu nu mal exişti!.. Mlrşav in toate, tu uitaseşi pe femeia şi pe copilul tăil; ne-am glndit noi la dînşil şi noi i-arn scăpat de ruşine şi de necinste !.. Andrei Berry a murit,ucis în duel de un om care ’l vorbise necuviincios despre oslnditul Corniliu Lebrun, so-cru-săil. Registrele stărel civile fac credinţă; familia a găsit şi a recunoscut cadavrul la morgă, ea l’a înmormlntat în cavoul săă de la Fere Lachaise. Sărmana victimă, pe care al fi făcut-o să moară de ruşine, aceea care poate ar fi gonit de lingă dînsa pe copilul săO afllnd cine era tatăl lui, ea crede în moartea ta şi plînge pe soţul pe care ’l crede mort pentru dînsa saft cel puţin din cauza el. Iţi spun astea pentru ca să ştii că bărbatul sorel mele, tatăl nepotului meii a murit, a dispărut din societate! Nu mal rămlne de cit un mizerrbil, care a ucis pe d-na Mazel, şi am pus mîna pe omul acesta pentru că voesc ca el să mărturisească lume! că omorul din strada Friedland a fost săvîrşit de dînsul singur şi că Corniliu Le-brun nu a fost de cit un martir. Andrei o înlănţuit cot la col şi numai privirea lui răspundea la cuvintele Iul Vin- cent. Nepăsător la Început de ceea ce'spunea cumnatul său, el deveni mult mal atentiv cind i se vorbi de Margareta. Se văzu într’un surls nădejdea ce stlrnea într’lnsul neştiinţa în care fusese lăsată femeia lui. Vincent o ghici,căci zise numai de cît: — Oh! nu te mal gîndi să ne scapi, Andrei ! Nu’I o vorbă seacă aceea prin care ţi-am zis : Andrei Berry e mort, bărbatul sorel mele a pierit! Şi în ziua clnd ucigaşul va mărturisi toate, voi şti eu să-l pun în neputinţă de a mal da pe faţa această grozavă istorie de familie. Auzind aceste cuvinte, Andrei se învineţi şi o mişcare de turbare îl încleşta faţa cînd Panafieu ÎI zise: — Dacă acela va mal putea vorbi, mult mă voiţi mira eti. Andrei văzu fulgerul de ură ce sclipi în ochii lui Panafieu şi se înfricoşă. El simţi că omul acela care '1 urmărea mereu, era cheia tutulor uirejilor în cari căzuse prins. Omul acela, pe care ’l luase la început drept un simplu agent, şeful celor doul ticăloşi paznici al săi, se ridica acum înainte’! ca un neindurat răzbunător. Panafieu adaogă: — De astă-dată, ptnă la ceasul răzbună-rel, voiil sta lîngă dinsul neclintit şi, ia cea d’întil mişcare, îl voiu sbura creeril. Panafieu, zise cu vioiciune Vicent orl-ce ar face, trebue să trăească, nu uita te rog, pînă cînd misiunea ipea va fi îndeplinită, — N’aveţI grijă, nu vom ajunge (a acest impas. Să plecăm numai de cît, — Bine. — Aud, pare-mi-se, clopoţeii cailor de poştă. Se auzea, într’adevăr, trăsura care sosise. Vincent dete Iul Panafieu o liîrtie pe care era însemnat itinerariul ce treimea ca să urmeze. Stâncă se ivi, luă pe Andreii! pe sus, cu căluş la gură, şi ’i duse la trăsură. Acolo, încă vre-o cîte-va măsuri fuseseră luate. — Eşti gata, surugiu ? zise Panafieu. — Gata, domnule. — El bine ! aidem repede ! — Cel trei oameni se urcară în trăsură, surugiul Inc&lecă pe cal şi plesni din biciil. Poimine de dimineaţă, zise Panafieu lui Vincent. O circinnni ciudată, un ciudat circiuma!- şi mai ciudaţi muşterii La cîte-va [ceasuri de Guillon-les-Bains, pe drumul Boruulul, se află o cîrciumioară veselă, aşezată la poalele muntelui şi care, prin poziţia el cu privelişte măreaţă, atrage lumea. Interiorul e curat, îngrijit, lucru foarte rar în sătuleţele din Franehe-Comte, şi totuşi mare parte diu vreme nu se aude împrejurul tejghelei de cît zgomotul molcom al peudulel unul ceasornic cu cuc. Masa şi banca de afară, de lîngă uşă, de subt un umbrar de viţă, nu sunt ocupate de cît de st&pînul circiumei şi firma ruginită La Copiii Buni scîrţia jalnic pe drugul el de fier. Casa are faimă rea. Deschisă de abia de cîte-va luni, chiar în ziua deschiderel, iu urma iţnel certe, un om fusese ucis acolo şi, c]eŞi luenfi mţ s!a putut dovedi, se $vani Că cîrPifiniarul n*ap fi fost cţe cît mi vechili iîlliar, La ceasul cînd ducem pe cititori la Bunii Copiii, cîrciumarul stă la uşă, cu coa- tele pe masă şi cu capul între mtinl. El era o fiinţă ciudată, drăgălaş ca şi Quasimodo, mare ca Mefistofeles; braţele Iul erafi aşa de lungi că ajungeau de la un capăt al mesei pînă la cel-l’alt; ’l chema Ciupercă, unii ziceaţi că din pricina nasului săă, alţii că din pricina cocoaşei. Cititorii ’şl ar li amintind poate că afi văzut pe acest om la începutul istoriei noastre, servind In circiuma Pisica turbată. Moştenise casa părintească, via şi prea puţini bani. Atunci prefăcu casa în ban şi allraă de asupra uşel următorul afiş: “I. C. Ciuper, hangiu. — Grajd, şo-pron». întocmind odăi mobilate, Ciuper, zis Ciupercă, se gîndise că negreşit aveaţi să se găsească străini cari, îndrăgostiţi de priveliştea locului şi scîrbiţl de traiul uleiurilor de la Guillon, în amestecătură cu bolnavii, aveau să vie să locuiască la dinsul. Stlnd la masa de afară cu coaiele pe masă, cu capul Intre mîinl, Ciuper ’şl răsucea părul din cap cu ungliile cugetînd la banul lui gol şi ziclndu-’şl tncetinel : — Iată răsplata cui vrea să trăească cinstit. De o dată Ciuper ridică fruntea şi întinse urechia. Ascultă cîte-va minute şi, sculindu-se repede, luă o otreapă şi scutură toate mesele ziclndu-şl : - Clopoţel; poale că surugiul să ia o butilcă. Uşi iarăşi afară, se uită în'drum şi văzu în vlrful dealului iviudu-se o ’delijinţăcare, cu toată povirnirea coastei, se coboara cu repeziciune, (Va urma). 'ă'y. i B ATELIER DE LACĂTUŞERIE şi pentru — COJVSTMt UCTMIWE itJE FWM3H — I. HAUG — Strada Isvor, TVo. 11D BucurescI — efectuiază tot felul de lucrări de fier pentru Binale, precum: Grilage, Porţi, Balcoane, Uşi Ferestre. Marchize, Scări, Lămpi, etc. specialitate florărie, sere, gradine ne earuă, pavilioane In fier etc. etc, Primesc comande pentru Provincie: — A*reţE CAMĂ La derangearea organelor Abdominale La maladii aie ficatului, hocniorlioiy.I (Tiînjl), ewiiHtiputie, durere de cap, ameţeală, respiraţie grea sau dificilă, palpitaţie (bătaie de inimă), coiiHtric*iuuI de piept, lipsă de poftă de miucare, etc. — Pilulele elveţiene ale farmacistului Kicliard Brandt, din capsa efectului lor agreabil sunt In genere preferate altor purgative de un efect neplăcut ca: săruri, ape amare, picături, etc. A SE FERI LA CONTRAFACERE ile imilaţiunl şi cereţi la toate farmaciile numai a-devăralele PIIAILE ELVEŢIENE ale fariiiaciMfuluî KIC1IA ICI> Brandt, si obser-vuţl bine alăturata marcă cu Crucea albă, pe fund roşiii şi numele Kich. Hrandl. Pilulele elveţiene contrafăcute şi împachetate similar pentru a induce publicul în eroare nu produc nici odată efectul adevăratelor pilule elveţiene ale lui Riehurd Hrandl. CREŢIII. CUTIEI I.el 1.50 Depoul gtMieral pentru toata Kointnia Ea farmacia Victor Tikriuger Duourestl calea Victoriei Se găseşte asemenea in Bucureşti, la farmaciile: F. Bras, M. Bras, Fr. W. Zdrner, A-Czeider, E. I. ltiedOrfer, A. Frauk, I. A. Cipru, ele., şi la drogueriile: F. Hruss, Ecuiumn, & Co. Tli. M. StoeneBCu, Ilio Zaitifiresou.—Botoşani la: IJaynul, V. I). Vusilin. — Brăila. J la: Filloti, G. Kauffmesc, A.Drumer.—Buzău, la: Schuler, Weber.—Craiova,lafarimiciile; j. Moss. Polii. Oswald.—Focşani, la: Reiner, Stenner. — Gala(i, la: Stichler.— Giurgiu, la Binder, Fabini.—Iaşi, la: I. Engel, Ilosentlial, Fraţii Konya.—Piteşti, la: Schirkanj’er.— Ploeştl, la: Schtlller Ziegler.—Tirgovişte, la: E. Seymann.—T.-Măgurele, la: A. Ilebbtrling. itî_________________ 06—e» - ___________________________________________________________ Reineiiţel, No. 3.