SERIA II.—ANUL H, No. 151. NUMĂRUL 1GB ANI ABONAM KXT RI,E încep 1» 1 şi 15 ale flo-căret hml şi se plătesc tot-d'a-nnn înainte In Bucureşti la Casa Administraţiei In judeţe şi streinătate prin mandate poştale Un an tn ţară 30 lei; In streinătate 50 lei Sase luni ... 15 » » > 25 » Frel luni . . . 8 » » » 13 > Un număr în streinătate 30 bani Ediţia a treia MANUSCRISELE NU SE ÎNAPOIAZĂ REDACŢIA 3—STRADA CLEMENŢEI—No. 3 JOUI, 9 MAIU 1896. NUMaRULIO bani AECNCIURILE In Bucureşti şi judeţe se primesc numai la Administraţie In streinătate, direct la administraţie şi la toate oficiile de publicitate AnunciurI Ia pag. IV....0.30 b. linia » » » III.......2.— lei » . » » » n . , . . . 3.— » » Inserţiile şi reclamele 3 lei rîndull ÎTn număr vechifi 30 ban! AimiATSTRAŢIA No. 3 - STRADA CLEMENŢE! - No. 3 APARE ZILNIC LA 5 ORE SEIAR A CU CELE DII URMA TELEGRAME ŞI ŞTIRI ALE ZILEÎ Lucru hotarît, d. Palladi este un ministru fără noroc; d’abia scăpat, nu tară svîrcolirl şi concesiuni, sigur, din laţurile năvodului în care încercaţi să-’l prindă pescuitorii de portofolii din Cameră, nenorocitul este pus la şi mal grea încercare cu afacerea Bedmar. Poate va invoca d. Palladi ca scuză pentru atitudinea sa în această afacere, influenţa magnetică a predecesorului săd imediat la ministerul domeniilor, care apasă asupra liberului seu arbitru şi-’l împiedică de a face ceea ce şi conştiinţa lui şi sfaturile partidului l’ar îndemna să Iacă, dar realitatea este că d. Palladi este condamnat să i-mite pe d. Carp, a cărui moştenire trebue să o găsească cam oneroasă. Legea pescuitului a expus pe d. Palladi la o saramură prematură pentru etatea sa frageda de ministru, dar nefast al d-lul Carp; noua afacere Bedmar se presintă acum ca un legat şi mal funest al d-lulCarp, căci aci nu credem să mal poată li loc la vr’o concesiune, ipocrisie sau scamatorie. Ne grăbim, în dorinţa noastră de a nu li nedrepţi cu d. Palladi, să declarăm că răspunderea afacerel Bedmar în fasa actuală incumbă nu numai pescarului ministru al domeniilor, ci întregului guvern care prin articole de gazete şi discursuri a denunţat în vremuri afacerea Bedmar ca o trădare naţională şi un gbeşeft junimist. Or, de vom dovedi, că în a-ceastă cestiune,ca de altminterea în toate, colectivitatea este silită să respecte în mod servil decisiu-nile luate de guvernul conservator, se va constata o dată mal mult ca în afacerea Bedmar, ca şi cu legea minelor, cu legea maximului şi cu puşca Mannlicher, nepricepuţii de şi afi sbierat cu furie în o-posiţie, nu afi putut de cît să înregistreze eu ruşine flascul lor o dată ajunşi la putere. Fie-care ’şl aduce aminte de campania stupidă şi violenta ce a dus-o Voinţa Naţională în contra d-lul Carp, faţă de soluţiunea ce ministrul domeniilor crezuse de cuviinţă să o dea unei afaceri de moştenire ; d. Carp declarase printr’un ordin formal, dat avocatului public din Suceava, că nu înţelege ca Statul ro-mîn să răpească unor minori streini o moştenire care după toate drepturile naturale trebuia să le revie; printr’o circulară întindea soluţiunea dată afacerii Bedmar la toate caşurile de moştenire ce puteau să se deschidă în favoarea unor moştenitori streini. Această interpretare a art. 7 din Constituţie, de şi sănătoasă şi dreaptă, avu darul să exaspereze prostia colectivista. De aci, tunete şi fulgere în cerul întunecat al Voinţei : trădare, glie-şeft, hoţie ! Suntem dar în drept astă-zl să punem o primă întrebare d-lul ministru de domenii: D-le Palladi, de ce iinitezl pe d. Carp ? Al trebui să ştii, ca ministru în curent cu afacerile departamentului d-tale, că Curtea de Casa-ţiunc stă de mal mult timp în di-verginţă asupra afacerel Bedmar, în ceea-ce privesce procesul de punere în posesiune. Avocaţii d-tale dacă i-al consultat au trebuit să te lumineze asupra dreptului de a revendica pe cale de acţiune principală moştenirea Bed-mar, de oare-ce singur al proclamat că Statul romîn, şi numai Statul romîn, are drept la zisa moştenire. De ce nu porneşti cu o zi mal înainte acest proces ? Ori eşti dominat pînă într’atit de privirea apăsătoare a d-lul Carp ? Dacă d-1 Palladi, abil în arta de a ocoli dificultăţile, nu va răspunde că nu s'a gîndit încă la afacerea Bedmar şi că ne mulţumeşte pentru povaţa ce j-o dam, atunci îl vom pune o a doua întrebare. Este adevărat că în RomanaţI, la tribunalul de Caracal, s’a deschis o moştenire rurală în favoarea unor streini ? Este adevărat că avocatul public s’a dus la d-1 Palladi şi l'a întrebat confidenţial dacă înţelege d-sa ca să intervie Statul ? Este adevărat că fl-l Palladi a răspuns d-lul avocat public să-i pre-sinte un raport asupra afacerel V Este adevărat că raportul s’a depus de mult şi că zace în cartoanele d-lul ministru, aşteptîndu-i augusta şi savanta rezoluţie ? Dacă toate acestea sunt adevărate, de ce d-1 ministru al domeniilor nesocoteşte cu atîta indolenţă interesele Statului ? Sati este şi d-sa un trădător şi un gheşeftar ? Saft o fi bun prieten în afacerea de la Caracal cu deputatul-avocat a moştenitorilor streini? întrebări la cari dcsfidem pe Voinţa şi pe Gazeta să ne răspundă : inal întîift pentru că cu greu ar potrivi un răspuns presintabil în cestiunea moştenirilor ce incumba streinilor si al doilea, că vor fi în* cîntate de noua încurcătură în care a căzut d-1 Palladi. Este ostenitor de a releva zilnic toate inconsecinţele colectiviştilor; dar nu strică sa le pui zilnic nasul în inconvenintele lor. DIVERTISMENT S! DIVERSIUNE Colectiviştii sunt foarte agitaţi de cînd un confrate conservator a calificat de «divertismente» oare-cari manifestaţiunl ale partidului conservator. Cei ce să arată nesimţitori la calificativele de măscărici, samsari, pana,mişti, se arată foarte gădilicioşl si simţitori la cu-vîntul divertisment. Noi îi rugăm să aibă grijă de cinstea lor terfelită şi să nu să ocupe de demnitatea partidului conservator, pe care ştim să o apărăm. Să vede că în acest divertisment colectiviştii caută o diversiune. VMk LIB SKUPIEVSKI Polonezul Skupievski fiind naturalisat cetăţean romîn şi decretul fiind chiar apărut în «Monitorul Oficial», ast-fel In cît de acum înainte este cetăţean romîn tot ca şi IxLri-tzopulos, Gorgos, Bastakis şi alţii, suntem în drept să-I cerem cel puţin de acum înainte să scrie romîneşte şi să lase Ia o parte limba polonă. Cetăţeanul romîn Skupievski se găseşte pus în capul serviciului 7!genţiel telegrafice romîne, serviciu care are menirea să ne comunice zilnic, în schimbul unei plăţi din partea noastră, principalele evenimente politice din omenire. Să lăsăm la o parte faptul că aceste comunicări se mărginesc în înştiinţări despre pofta de mîncare a Suveranului Pontif, sad despre bătăturile lui Menelik — iar alte informaţiunl mal serioase ne sosesc a treia zi după înfierbiuţeată — şi să ue oprim asupra stilului în care sunt redactate telegramele în cestiune. O săptămâni întreagă., zisa Agenţie cu zisul Skupievski, ne-aft trimis telegramele scrise in limba franceză, sub euvînt că traducătorul d-sale e bolnav, şi noi cari plătim spre a avea textul romlnesc, am fost nevoiţi să traducem proza Agenţiei Romîne. In sflrşit a dai Dumnezeii şi Domnul Doctor de s’a însănătoşit traducătorul bolnav, şi acum scrie, romîneşte. Dar ce romî-nească, Doamne, Dumnezeule ! Un fel de ro-mtuească naturalisată ca şi d-nu Skupievski, ast-fel în cît telegramele sunt nişte rebusuri pentru a căror deslegare vom începe să dăm cîte un premiu cititorilor. Cu toate eu s’a el'tenit taxa timbrului pentru gazete, mărinimia noastră cu darea premiilor ne poate repede sărăci, căci toate telegramele Skupievski sunt scrise în limba poloneză naturalisată; de aceea am ruga pe d-nul ministru de externe să însărcineze pe cetăţeanul săfl cu orî-ce lucrare istorică din colecţia Hurmuzachi, iar să lase redactarea telegramelor Agenţiei romîne în sar-cinu vre-uuul amic mal sincer al litnbel romîne. OUI LAC PUT Kitnaţiunea Ia Iaşi. — încurcăturile guvernului.—Sentimentul d-iui Sturdza.—Un act de energie Spera guvernul şi in special d. Dim. Sturdza, că închizîndu-se sesiunea Corpurilor Legiuitoare se vor linişti şi patimile şi vor amuţi nemulţumirile. Se întîmplă însă tocmai contrarul : mal grea e azi situaţia d-lul Sturdza de cum a fost atunci cînd a smuls Qa-merel al cincilea vot de încredere. Situaţiuuea ia Iaşi In toată ţara, deputaţii cari s’au întors în căminele lor au constatat nemulţumirile ce a ridicat în contra-l regimul liberal. Dar mal ales la Iaşi nemulţumirile sunt mari de tot. Demi-siunea d-lul G. Mîrzescu din preşedinţia clubului liberal din Iaşi esle o dovadă despre aceasta. In adevăr, partidul liberal din laşi este frămîntat de o mulţime de neînţelegeri şi nemulţumiri în contra guvernului, aşa că liberali guvernamentali a-proape nu mal sunt acolo şi în consecinţă situaţia electorală este pierdută pentru guvern. D. Mîrzescu, răspunzător de situaţie ca preşedinte al clubului, văzînd cît de mult se pronunţă nemulţumirile in contra guvernului, şi-a dat demisiunea din preşidenţie, rămînînd însă membru al clubului şi de o cam-dată devotat guvernului, pînă cînd va putea beneficia de situaţia sa în partid. încurcăturile guvernului In afară de demisiunea d-lul Mîrzescu, mal sunt de pus la socoteală şi atitudinea prinţului Dim. Ghica, şi un conflict ce s’a produs cri între d. Dim. Sturdza şi d. Eug. -Stătescu, acesta opunîndu-se la numirile de prefecţi propuşi. de d. Sturdza şi dînd in vileag neînţelegerile dintre d-sa şi preşedintele consiliului. Toate acestea au contribuit nu numai la zdruncinarea desăvîrşită a prestigiului guvernului, ci şi la o sumă de greutăţi ce se ivesc zilnic în privinţa numirilor în administraţie, greutăţi cari crează încurcături atât de mari d-lul Dim. Sturdza, în cît nici cele mal neînsemnate numiri în administraţie nu pot trece fără să se pună în evidenţă neînţelegerile chiar şi dintre miniştri. Sentimentul d-iui Sturdza D. Dim. Sturdza are perfect sentimentul situaţiei sale şubrede; ştie nemulţumirile ce s’au creat, ştie tot ce se pregăteşte în contra d-sale şi îşi dă seamă de ambiţiunile jie-căruia. Ştiu aceasta şi amicii devotaţi al d-sale, cari sunt Jiotărîţl a face o ultimă încercare ca să pună piciorul în prag. In acest scop se fac mari pregătiri. Iutii se vor lămuri raporturile cu fleviş-til. Şi în această privinţă un ministru a declarat textual: — In curînd vom zdrobi pe Fleva ! Un act de energie Apoi d. Sturdza va căuta să-şl lămurească situaţia faţade d. Eugen Stă-tescu, împrejurul căruia s’a format un grup politic, care la nevoie poate determina retragerea d-lul Sturdza. Pentru a pune odată capăt acestei situaţii nesigure, colectiviştii se laudă că la toamnă aT, Sturdza va recurge la un act de energie faţă de d. Stătescu. Tantal. POLEMICI NEPLĂCUTĂ Liberalii ţin cu orl-ce preţ să pue lupta între el şi noi pe terenul cinstei. OrI-cât ne-ar costa să vedem coborîndu-se discuţi unite la un aşa nivel, nu putem, clin punctul de vedere al intereselor noastre de partid, de cât să ne bucurăm de stîn găcia celor ce ne atiag spre asemenea polemic!. Creztml că pot să ne înjosească pînă la nivelul lor, liberalii să silesc să ne atingă cu abusurile unor funcţionali, descoperite şi urmărite sub guvernul nostru. Dacă n’ar fi de căt faptul că el îşi fac o armă din descoperirea şi urmărirea abu surilor de către noi, încă ar fi suficient pentru a învedera decrepitudinea morală a partidului lilneral-naţional. Si că,ml lai umplu fără fond coloanele www.dacoromanica.ro fără fund în amintirea unor polemice cu privire la afacerea Brenning, el uită că nici o-dală nimeni din partidul nostru nu s'a ocupat de această afacere de cât pentru a critica unele schimbări de magistraţi, unele acte de procedură, unele schimbări de secii şi resvoturl ale instanţelor judecătoreşti. Cestiunile acestea au şi ele însemnătatea lor, justiţia trebue să fie drea.dă chiar faţă cu cel vinovaţi şi o dovadă despre aceasta ne-a dat’o de curînd Francia, unde un conflict s’a produs între Cameră şi Senat numai pentru că o afacere a fost dusă de la cabinetul unul judecător de instrucţie la cabinetul altul judecător. Vedeţi, domnilor colectivişti, că nu ocolim cestiunile. Suntem gata să primim discuţia pe toate terenurile, căci nu avem nimic de ascuns. Dar d-voastre ? Primiţi discuţia cu noi pe acest teren? Consimţiţi să răspundeţi Cu aceiaşi pre-cisiune ? Vă puteţi disculpa de ţoale ticăloşiile d-voastre ? Şi cel puţin aveţi în faţa d-voastre adversari leali. Acum de curînd s’au descoperit abuzuri la accisele Brăilei. Oare noi am înscenat pe tema aceasta o campanie infamă ca a d-voastră când cu afacerea Şuţu de care pomeniţi şi azi? Nu. S’ati descoperit abusivil. N’avem nimic de zis, precum nu văe îngăduit să suflaţi o vorbă de afacerea Şuţu. Noi când vă acuzăm, vă învinuim că şefii d-voastre, Ion Brătianu cel d’întîiil, au patronat pe hoţi, pe bandiţi şi pe gheşeftari. Vorbiţi de Şuţu. Ia să să vorbim noi de fruntaşii d-voastre politici. Pentru azi vă dăm o singură dovadă ; cînd veţi pofti vom continua. In anul 1878 să constată de o comisiune de ofiţeri că o trasurile «le «-ari ue servisem fu timpul resbelhlul, Isbuc-ncan în interiorul turnurilor. Ion Brătianu, fiind ministru de resbel, ia cunoştinţă de proeesul-verbal al comisiuneî, însă nu ia nici o măsură In contra culpabililor. In 1S88 i să dă lui Ion Brătianu, de către colonelul Sergie Voinescu, probe că amicii săi aii făcut un gheşeft cu această afacere. El refuză însă să «Bea ori-ee urmare denunţării, pentru a face pe culpabili să Itetseficieze «le prescripţiiine. Cînd veţi voi, domnilor liberali, vă vom reproduce declaraţiunile generalului Carp, ale căpitanului Diniancea şi ale celor 12 colo nell cari au trebuit să ameninţe cu demisia spre a face a să cerceta afacerea fostului colonel, senator şi secretar general al Iul Ion Brătianu, colonel Maican. Dar chiar etnd aii trebuit să se înceapă cercetările, s’a căutat a să face lu.rurile muşama. S’aă pedepsit denunţătorii. mera a upstrat priu mu vot pc Maican. Ion Brălianu a spus <*ă cunoaşte toate aceste afaceri şi a «leclarat eă sunt curate, «Ieşi Curtea «le Casaţie le-a osfmlit în urină. Şi dd. Caton Lecca şi P. Grădişteanu au denunţat în Cameră că d. Stătescu a vrut să facă vînt, spre a pleca din ţară, unuia din denunţători. După toate aceste fapte, Dumitru Bră-tianu, şeful partidului liberal, a fost autorizat să califice regimul lui Ion Brătianu de «regim «le jaf, «le corupţiune şi «le hoţie». Acum vă Întrebăm, domnilor colectivişti: sunteţi autorizaţi d-voastre să vorbiţi de a-busurile unor funcţionari subalterni cari au fost daţi de noi pc mina justiţiei ? Negreşit, puteţi avea şi această îndrăzneală, Insă, aşteptaţi-vă atunci ca să îndoim formatul ziarelor noastre şi să le adăogi! şi suplimente, pentru ca să înşirăm toate hoţiile, începîud de la Warscfiawsky- Simion Mihălescu, continuînd cu reseumpărarea liniei Cernavoda-Coristanţa, şi sfirşind cu Stolojan, Radu Milial, Maican, Angheleseo, etc., cari toate aii fost ştiuie şi patro-uatc «Ie şelii liberali. Ori cit ne e sclrbă de asemenea discu-ţinui, fiţi încredinţaţi că nu vom lăsa să treacă o insinuare la care mal lnlîiă să nu răspundem şi după care să nu vă aruncăm In faţă ignominiile voastre—la cari de sigur nu veţi răspunde. SERBAREA DIN URLAŢI — Localizare — UNI r - --fev. d // fill ' D. primar al urbei Urlaţi, îşi batea capul de multă vreme ca să iscodească o solemnitate locală, care să facă pe lume să mal vorbească puţin de acest oraş, devenit celebru printr’o simplă proposiţiune a soldatului întrebat de Vodă. Intr’o zi, în sflrşit,tot răsfoind, pentru a suta oară arhivele municipale, află că celebrul Iorgu de la Sadagura, imortalizat de Alexandri, era născut tocmai în apropierea Urlaţilor. Nu-I trebui mal mult domnului Primar Năstase Terchea. Era mal bine de două-zecl şi cinci de ani, de cînd acel personaj răposase, dar nimeni nu se gîndise ca să ’l facă în public cuvenita pomenire. De aceia, d. primar vesti în toată ţara, prin gazete, că are să i se facă, prin serbări ne mal pomenite, a două-zecl şi cincea «aniversare a morţii» Iul. Congrese, arcuri de triumf, discursuri, banchete, cal de lemn, care alegorice, reprezentaţii teatrale în casele lui Drăgoiescu, focuri de artificii, nimic nu trebuia să lipsească din acest glorios program. Toate corpurile medicale din Rominia hotărîră imediat să tri-meată reprezentanţi. Academia noastră nu se lăsă mal pe jos, şi delegă pe doctorul Cascăgureanu pentru această misiune, de altminteri foarte pizmuită. De şi foarte tî-năr încă, doctorul Căscăgureanu îşi făcuse foarte repede faimă prin mal multe decese neaşteptate şi sgomotoase, cum şi prin celebra sa broşură : Arta de a se pune jos, sau ştiinţa oculistului aplicată la maladiile persoanelor şezătoare, uvraj plin de vederi noul, al cărui corolar a fost născocirea unul monoclu pentru persoanele cons-tipate. Bun de traifl, de altfel, şi bine făcut spre a reprezintă, tn lumea Cricovulul, poporul energic, vesel şi hazliu care ne credem a fi ! — Tu, vil cu mine ? întrebă el pe prietenul nostru Ştefan. — In ce calitate ? răspunse acesta. — El, ca jurnalist, dacă vrei. Presa e inventată. — De fapt, aşa e; eu nu scriu nicăerl. Deci, sînt jurnalist. Şi Ştefan, care se plictisea grozav in acel timp, 'îşi făcu geamantanul. II Se hotărî de către d. primar ca invitaţii să se culce pe la locuitorii oraşului. Căci p’acolo oamenii sunt găzduitor), primitori, mal ales dacă al vr’o Împuternicire de unde-va. D. consilier Coviltiru nu se miră de loc deci cînd doul tineri streini prezentîndu-se la uşa Iul, următoarele două cărţi de vizită ÎI fură înmlnate: Doctorul Cascăgureanu, de la Facultatea din Paris şi Ştefan Flutu-reanu, redactor al Invenţiuneî Politice şi Literare, jurnal de interes general. Fără ca să-I primească el însuşi, căci d. consilier Coviltiru se ţinea mare de tot, zise să-I instaleze slujnica, într’o odaie convenabilă, în care li se aşeză o masă plină de îndestulare pentru două stomacuri goale ca ale lor. Seara au avut loc petrecerile. Doctorul, după ce băuse zdravăn din vinişorut renumit al Consilierului—căci nu uitaţi că Urlaţii sunt strlnşl Intre viile Dealului mare, pe atunci nefiloxerat—după ce bău, zic, doctorul avu poftă să meargă la spectacol, dar Ştefan nefiind dispus rămase a-casă. Căci acesta se gîndea tot de o dată, şi la ultima-I a-mantă care îl trădase, şi la gltul modelat delicios al Măriţii, servitoarea d’acolo, care tot da tlrcoale pe la uşă. III — Intră. Bătuse cine-va la uşă, Incetinel, şi Ştefan era pus Intre melancolia amintirii şi Urăgă-lăşia speranţei, rituaţie tot-d’a-una primejdioasă pentru virtute. Şi Mariţa intră. Ştefan tresări de i ucurie şi îşi făcu planurile cele mal lndrâsneţe. Dar Mariţa nu părea de loc dispusă la glumă : — Coconaşule, 11 zise ea, coconiţa, care e singură a-casă, mal adineauri nu ştiu ce a avut, că i-a venit rău. Ştiind că e uu doctor renumit printre musafirii BucureşlenI pe cari li găzduim noi, m’a trimes să-l caut. Nu sunteţi dumneavoastră? — Fireşte că efl ! zise Ştefan, care nu era tocmai aşa prost. Şi porni după Mariţa, luînd aerul de importanţă care convenea profesiunii îmbrăţişate fără veste. Intr’o odae luxoasă văzu o femeie tare frumoasă şi trlnlită cu neglijenţă pe o canapea. După ce-şl dădu la o parte, cu un gest leneş, părul negru care II ascundea fruntea şi 11 cădea pe ochi: — Am să vă rog ceva, doctore, zise ea, cu o voce domoală şi armonioasă ca un 2 EPOCA oftat de flaut. Aş vrea... dar nu-I aşa că mă pot încrede discreţiunil profesionale ? — Cine ar avea-o, dacă nu eă ? zise Ştefan cu un aer convins. — El bine, doctore, continuă roşind a-dorabila clientă, aş vrea să ştifl dacă nu sunt destinată să ajung mamă, într’un timp apropiat. — O să vedem imediat, zise Ştefan imperturbabil şi cu o gravitate grozavă. Nu ştiă cum făcu el, că după trei minute, falşul medic primea o palmă, şi în* clntâtoarea M-me Coviitiru II strigă, dtndu-1 afară: — Mizerabile ! am să-T spuia ! — Aşi fi făcut mal bine să mă adresez Măriţii, cugeta Ştefan, care avea un bun fond de filosotie. O clipă mal pe urmă, Mariţa venea să-I facă o confidenţă asemenea cu a stăplne-si şi să-I ceară aceeaşi consultaţie, dar lucrurile se sftrşiră într’un mod mal puţin tragic. IV — El, ce al făcut la teatru ? — Am petrecut, mă ! Am făcut cunoştinţă şi cu o femeie, să te lingi pe buze mă, şi dacă vift tocmai acum la trei, am făcut-o doar din respect pentru gazdă, căci alminterl nu veneam de loc. Şi s’afi culcat. A doua zi o altă servitoare a d-lul consilier se prezintă cu oare-care solemnitate. — D. doctor Cascăgureanu ? întrebă ea. — Efi sunt ! răspunse adevăratul medic. — Vă pofteşte doninu în odaia dumnealui. — Viii numai de cît. Şi cînd servitoarea eşi : — Ştiil eă ce este, zise el către Ştefan. Nimic de geaba pe lumea asta! Dobitocu ăla mă găzdueşte, dar vrea să-ml sustragă o consultaţie. El e un sedentar In calitate de magistrat. O fi citit broşura mea. Numai să nu-nil ceară să-l puifl un ochifl artificial! Dar Ştefan nu era tot aşa de liniştit ca prietenul săfl; Cînd acesta se reîntoarse, după un sfert de ceas, era cătrănit de mînie. * — Ştie tot, se gîndi Ştefan, şi cată să fie furios pe mine. Dar doctorul Cascăgureanu, tot plimbîn-du-se cu gesturi exasperate: — E prea mult! zise el. Să-mi vorbească aşa de obraznic pentru un fleac. — Hm! zise Ştefan. Ce ţi-a spus consilierul '? — M’a luat cu vorbele astea : «Domnule, v’aţl purtat ieri seară ca un mojic cu o femeie demnă de tot respectul.» Am Înţeles numai de cit că el a văzut ieri, la teatru, familiarităţile mele cu dama de care ţi-arn vorbit şi care probabil îl este amantă. — El, şi tu ce i-al răspuns ? — Simplu : «Domnule, îmi pare răfi că vă am jignit, dar am răspuns doar propunerilor făcute». — Atunci ? — Atunci a rămas cu gura căscată. «îmi juri, domnule pe parola d-tale de onoare că ea ţi-a dat ceva să înţelegi ?» îmi dau parola mea de onoare, am zis efl fără şovăire, şi o voiă constrînge să spue chiar dinsa. Bine, zise el, şi apoi a ’nceput să se tlngue: «O! femeile!» — Si pe urmă ? — Şi pe urmă l’a apucat nebunia. «Tot una e, domnule, nu se poartă cine-va aşa intr’un oraş în care e primit într’un mod oficial şi în care se reprezintă o ţară ’ntreagă. Face naţia de rls!» şi a eşit gestieulînd ca un zmintit. «Iacă pentru o secătură de muiere ! zicea doctorul mîniat. O, las că nu se sfîrşeşte a-ci, ori îşi va retrage cuvintele pe cari le-a zis, ori vom vedea». Şi doctorul Cascăgureanu sufla ca o focă prinsă ’n cange de pescari. Mariţa intră. Ea era tristă de tot, cînd dădu lui Ştefan un bilet pecetluit cu îngrijire. Acesta îl citi şi îl întinse prietenului Săli. «Doctore, era scris, scuzaţi violenţa. Mă gîndesc că n’al putut rezista la nişte cochetării aşa de infernale, şi te plîng mal mult de cît te-aş blama; eşti, în adevăr, victima unei din cele mal grozave trădări care se poate închipui, căci, s’o ştii bine, ea m’a în-târîtat în potriva d-tale... — Ah! ce mal bastoane i-aş trage! întrerupse doctorul Cascăgureanu. «O rugăciune acum, continua scrisoarea. M’al îndatora mult părăsind casa în care e-ram fericit să te primesc, dar în care tre- ime să pricepi că prezenţa d-tale este o jenă pentru amlndol. Primiţi, etc... «Coviitiru». — Apoi dacă se scuzează, s’a isprăvit! Să plecăm. — Să plecăm! zise Ştefan. Dar trebue să recunoscl şi tu, mon cher, că nu-î tocmai greabil să voiajezi cu un domn a cărui conduită te expune la asemenea neplăceri. Să mal pofteşti să mă chemi la centenarul doctorilor renumiţi! — E drept că nu m’am purtat demn, se gîndea cu amărăciune bietul Cascăgureanu. Âlan. OFORMAfn I). M. Holban, vice-consulul nostru la Geneva, a fost ales membru al societăţii regale de geografie din Londra. D. Holban e primul Romîn care face parte din această societate. Ni se telegrafiază din Iaşi : Curtea de Apel, în majoritate, a respins apelul comunităţel eline din Galaţi, în procesul acesteia cu d. Bonaehi. Secţiunea a Il-a a înaltei Curţi de Casaţiune a respins ieri recursul făcut de Şabecbi şi Giga Lăţescu în cunoscuta afacere din str. Alexandri. Cel doul Condamnaţi al Curţel cu juraţi de Ilfov, vor face deci pedepsele date de această curte. O telegramă din BacăQ ne aduce trista ştire că ieri, la orele 5 după prînz, a încetat din viaţă d. Ernest Sturdza, fost director general al poştelor şi telegrafelor şi fost decan al baroului advocaţilor din BacăQ. Condoleanţele noastre întristatei familii. D. general Cruţescu s’a exprimat în următorii termeni în faţa mal multor persoane, despre d. general Budişteanu: — Legea poziţiei ofiţerilor este o lege personala, căci d. general Budişteanu împlinind 43 ani de serviciu urma să se retragă la pensie conform vechel legi. Eu de aşi fi ministru, aşi trimite pe generalul Budişteanu înaintea unei comisi-uni, care sunt sigur că Var declara ori nebun, ori cel puţin incapabil. 0 luptă violentă a isbucnit între celebrul Simulescu şi d. Crăs-naru, prefect de Vîlcea. Vom da mîine amănunte despre acest conflict. In urma apelului nostru de alal-tă-ierl, privitor la Asilul studenţilor romînl din Bucovina, aQ contribuit pentru fondul acestui asii d-nil: Marmorosch-Blane 200 lei, Banca Jeschek 200 lei, Banca Roinîniel 200 lei, Marinescu Bragadiru 100 lei, Socec 100 lei, societatea Naţionala 00 lei, Monteoru 40 lei. In total 900 lei. Aceasta sumă a fost transmisă prin d. profesor Grigoroviţa, la Cernăuţi, d-lul baron EudoxiQ Hurmu- zaki, preşedintele comitetului de i-niţiativă. D. Dim. Sturdza a însărcinat pe d-nil Gheorgbian, prefect de Iaşi, şi Nicu Gane, să intervie pe lîngâ d. Mîrzescu spre a-şl retrage demisiu-nea din preşedinţia clubului liberal din Iaşi. O nouă barbarie poliţienească : A seară s’a prezintat la redacţiu-nea noastră un negustor, anume C. Măgureanu din strada 10 Mese No. 20, alegător în colegiul II. Era în-tr’o stare de plîns; plin de sînge şi cu mîna ruptă. Nefericitul ne-a spus că erl după amiazl, la orele 3, reclamînd în contra unul cîrciumar ofiţerului de sergenţi Dinu, acesta drept răspuns l’a înjurat şi l’a trimis la secţia de la cimpui Moşilor. Aici comisarul Jli-escu l’a bătut într’un mod îngrozitor, umplîndu-1 de sînge. Victima a reclamat prefectului poliţiei. ANCHETA LA BRÂNCQVENEASA Compunerea comisluneî.—C’onclu-Hiunile.— Opinie deosebit». Nimicirea calomniilor. Am primit raportul comisiunel aleasă de obşteasca adunare testamentară pentru verificarea socotelilor epitropiel aşezămintelor brîn-coveneştl pe anii 1892, 1893, 1894. Compnuerea comisinneî Iată membrii cari au compus comisiunea : P. S. Episcopul Dunării de jos, Paiienie; Domnul G. Lahovari, preşedintele Curţei de Compturi; d. Perticari, consilier la aceiaşi curte; d. Ştefănescu, director la Banca naţională; d. Zisu, sub director la aceiaşi bancă; d-nii I. Cons-tantinescu şi Luca Ionescu, cel dinttiu inspector financiar, şi cel de al doilea inspector administrativ al Statului; d. Costescu-Comăneanu, şi d-nii Becheanu, P. Dancovici şi Al. Miclescu. Conclasiunile Conclusiunile raportului sunt: că administraţia în cursul acestor ani ’şi-a făcut pe deplin datoria; că epitropia a administrat cu toată sîrguinţa şi bum credinţă; şi că este de opinie a să da epitropieî descărcare pentru gestiunea acestor trei ani verificaţi. Opinie deosebita. D. Al. Miclescu a făcut o opinie deosebită. Prima cestiune pe care d-sa o pune in evidenţă este că comisia a fost compusă din 13 membri şi că raportul n’a fost semnat de cit de 6 membri. Aceasta e o inexactitate. Comisia a fost compusă din 11 membri căci doui, şi anume dd. dr. Felix şi Cantacuzino, au refuzat de la început să ia parte la lucrările comisiunel, pe motiv că sunt prea mult ocupaţi, iar raportul a fost iscălit de 7 membri, iar nu de 6. Apoi d. Miclescu face observa-ţiuni cu privire la nişte cestiuni despre cari raportul comisiunel a dat cele mai amănunţite lămuriri. De altminteri însuşi d. Miclescu spune în cele din urmă că este de părere şi d-sa să se dea descărcare actualei epitropiî pentru gestiunea el. Nimicirea calomniilor Iată deci la ce se reduc toate insinuările unor organe în jurul a şeză mintelor brîncoveneşti. Raportul comisiunel de socoteli dă cea mal bună desminţire unor afirmaţiunl răutăcioase şi tendenţioase. GUVERNUL OCULTEI Că guvernul actual este ocultist, adică instrumentul Ocultei, aceasta o dovedeşte chiar numele Miniştrilor cari compun cabinetul, fără să mal fie nevoe de alte cercetări. Dacă nu credeţi, poftiţi şi citiri: POni Stoi Cfcscu B ÎAiişteanu StoZ/ojan Sturdza Palad# StătefScu Can^acuzin ! ŞTIRI MILITARE O comisiune compusă din d-nil general Arion, colonel Grămâticescu şi locot.-colouel Iliescu, a fost însărcinată să asiste la primirea aparatelor şi maşinelor comandate în străinătate pentru pulberăria ce s’a clădit la Căţelu lingă Dudeştl pentru fabricaţiunea pulberel fără fum, necesară cartuşelor armei romîneMannlicher. Această comisiune se va duce la Predeal, unde urmează a se face recepţiunea, imediat ce autorităţile vamale vor lncunoştiinţa pe preşedintele el. * * * D. general Băicoianu, inspectorul general al cavaleriei, a solicitat de la d. ministru de resbol să ordone eşirea în un mare lagăr de instrucţie a tuturor trupelor de cavalerie permanentă; arătîud avantagii'e ce se vor trage din această concentrare pentru instrucţiunea atît a trupei cît şi a ofiţerilor de toate gradele cari pe lingă că se vor obicim i cu diferitele fase ale vieţel de lagăr, vor profita şi prin aceia eă vor cunoaşte multe din părţile ţărel, în timpul lungilor marşuri ce-şl propune a efectua cu aceste trupe. D. general Budişteanu nu a dat încă nici o soluţiune. * ♦ * In urma intervenirel d-lul general Băicoianu, inspector general al eavaleriel, ministerul de răsboifl a aprobat în principia mutarea şcoalel speciale de cavalerie de la Tîrgovişte într’o altă localitate din ţară, unde se va clădi un local special, ale căruia planuri şi devise sunt deja întocmite pentru Buzăil. O comisiune compusă din mal mulţi ofiţeri superiori, între cari comandantul şcoalel şi şeful serviciului de genii! al corpului 3 de armată, se va tu- FOIŢA ZIARULUI «EPOCA» ») HENRI CiUEVIEEE — Ce credeţi d-voastră, domnule, zise aceasta, în ce priveşte scrisoarea ? Trebue să aveţi oare-cari prezumţiunl relative la ce conţinea ? Benoist ezită un moment; sîngele rece al Estellel îl exaspera. — Ne este teamă, zise el, să nu fie vre-o revelaţiune, adevărată safi falşă, fapte cari.. — O scrisoare anonimă ? — Nu este probabil. Rayrnond ar fi des-preţuit o scrisoare anonimă. — Ce-ar fi putut să se spue într’însa ? zise cu esaltaţiune d-na Montelar. Familia noastră, slavă Domnului este fără pată ! Dacă ar 11 avut, nu zic o pată, dar numai o stropitură!... Dar nu !... Suntem curaţi ca hermina, atât din partea Beaurand cât şi din partea Yernon, care era soţia fratelui med. Familia Bruuaire este de asemenea fără bănuială... Ah ! Vă gîndiţi la aceasta, zise privirea lui Benoist, în cit ea se opri pe dată. — Scumpa mea, zise ea, sculându-se şi lulnd pe Estella de braţ, sper că nu vor fi îndrăznit să te murdărească cu părerile lor, pe tine şi pe al tăi. — Sper zise Estella, înconjurînd cu bra- ţul săfl talia d-nel Montelar, privind pe Be-nois de astă dată cu un aer plin de asprime care îl biciui faţa. Pe mine mă acuză, domnule; de a fi Intru ceva vinovată de moartea soţului mefl ? — Nu încă doamnă, zise el răspunzînd la desfidere prin desfidere. — Dar o vor ataca ? Aceasta e probabil. Multe persoane ştiu că a fost o scrisoare; nu eă le-am spus, pot să vă afirm. Se caută a şti ce conţinea acea scrisoare ; de aci pînâ ja presupunerea defăimătoare nu este departe. Estella cugeta: «Erl d-na de Polrey care era a-mica mea; astă-zl acest om pe care nu-1 cunosc...» — Domnule, zise ea cu tărie, am comis vre-o nedreptate ? Fără să ştiu, am lezat pe cine-va? Ce interes poate avea lumea pe care nu o cunosc pentru a zdruncina repu-taţiunea unei femei ? — Nu sciă nimic, doamnă, şi-am avut onoarea să vă spui deja aceasta. Vă rog să nu aveţi nimic contra mea dacă v'am făcut cunoscut; mi se părea că trebuia să fac aceasta faţă cu amiciţia mea pentru Ray-mond şi de asemenea pentru respectul mefl pentru tot ceea-ee atinge de numele său. — Nu te teme de nimic, fica mea, zise d-na Montelar; dacă te vor ataca, eu te voi apăra. Nenorocirea ta este destul de mare fără să se mal adaoge calomnia ; nimeni nu va mal îndrăzni să zică ceva când va vedea că efi susţin onoarea ta prin a mea ! Să-rutâ-mă, nepoata mea, şi ţine fruntea sus. Vel fi apărată ; la trebuinţă vel fi răsbuna-tă, nu este aşa, domnule Benoist? — El se înclină in tăcere. Privirea Estellel se îndreptă spre dînsul zicîndu-I : «Ce ţi-am făcut, pentru cu să-mi fii inimic?» Privirea lui Benoist 11 răspunse: «Pentru ce portretul tăfi era rupt în bucăţi, în ce- nuşă ?» Dar ea nu înţelese, pentru că nu văzuse nimic. VII Stînd pe un scăunel, dinaintea micului biurou din camera sa de culcare, Estella se gîndea. Ea se aşezase la biurofi pentru a scrie cui-va, pentru a-T istorisi durerea sa, obţine vre-o simpatie, şi în urmă, cînd puse mîna pe condeia, îşi dădu seama că nu avea cui să scrie. Moravurile noastre sunt ast-fel întocmite în cît o fată nu poate să aibă o viaţă a sa proprie; ea participă numai la aceea a părinţilor săi, ne primind, nici ne făcînd vizite de cît cu mama. sa, afară numai dacă nu are amice recunoscute de familia sa. Lesne se înţelege că o orfană se găsesce mult mal izolată clacă vre-o catastrofă o privează repede de cel ce o înconjurai!. Estella, care nu avusese alte relaţiunl de cît acelea cu baroana de Polrey, îşi dădu seama că era singură în lume. Ea nu cu-noscea nici o femeie căreia să poată să-I arate suferinţa sa, nici un bărbat pe care să poată să se sprijine. D-na Montelar o a-doptase dinainte ca fiind chemată să devie soţia nepotului săli, aproape nepoata sa,— dar această amiciţie era dedată prea recentă, evenimentele nu ar putea oare să o modifice ? Nimeni căruia să se destăinurască! D-na Montelar era femeia cu care era imposibil tinerel femei să vorbească de cele ce o nelinişteai!; cum să atingă numai chestiunile arzătoare cari lnvăluiau tragicul mister? Nici o dată Estella nu simţise trebuinţa unul sprijin. Copilăria sa tristă, lingă o marnă bolnavă şi preocupată, o obişnuise de timpuriii de a nu căuta ajutor de cît în ea însă-şl. O veselie uşoară, complectată prin o re* semnaţiune surîzătoare, forma fondul acestei naturi fericite. La şcoală, se bucura de tot, prinsese gust de^toate, chiar de studii, şi se arătase bună camaradă, fără excluzi-vismul puţin întunecat care vă face amice; ast-fel că, foarte populară printre semenele sale, ea nu formase nici una din acele legături de adolescenţă cari fac un aşa mare rol la începutul vieţii. Domnişoarele de Polrey nu erau de fel plăzmuile cu un caracter ferm, pentru a-I inspira sentimente vil. împreună, ţinerile fete, din care Estella era cea mal mare, apăruse în lume, în acelaşi timp ele se amuzase de ceea-ce li se păruse comic, nimic trainic nu se afla în acest strat subţire de apă care curgea pe pielriş. D-şoara Brunaire simţea foarte bine că o dată măritate cele trei soaţe vor lua căi diferite, pe cari nu aveai! de fel să se mal întâlnească. D-şoarele Polrey vor lua viaţa drept un colillon bine condus şi îşi vor a-sigura buni tovarăşi, Estella voia ceva mal serios: ea dorea un bărbat pe care să poată să-l stimeze şi să-l iubească pe el singur pînă la mormînt. Ea întîlnise aproape idealul săfl în Ray-mond de Beaurand; aproape, căci stima venise. îndată; numai iubirea lipsea... Estella spera că şi adeasta va veni cu vremea. Cu toate acestea nu fără oare-care luptă interioară acceptase ea această căsătorie. «Ea voeşte să fie rugată» zicea cu răutate Valentina de Polrey. O ideie aşa de meschinii era departe de sufletul Estellel; i se părea aproape periculos de a lua de soţ pe un bărbat pe care ea nu era sigură că’l va iubi vre odată şi căruia nu-1 putea jura d’inainte că-1 va iubi numai pe el şi pentru tot-d’a-unu. truni în cursul săptămînel viitoare în localul divisiel independente de cavalerie pentru a decide asupra ultimelor modificări şi îmbunătăţiri ce sunt de adus planurilor. .^, ♦ * * D. general Sallmen, care fusese însărcinat cu primirea cailor cavaleriei permanente de la comisiunea de remontă, a înaintat d-lul ministru de răsboift un raport prin care arată că pe cît timp se va persista în ideea de a se remonta din Austro-Ungaria nici o-dată cavaleria nu va fi bine montată, de oare-ce costul de 500 lei, de cal, în care intră şi cheltuelile comisiunel, este cu desăvîrşire insuficient pentru această ţară, cînd remontoril italieni, francezi, germani, slrbl şi chiar austrieci plătesc integral cîte 850—900 fr. calul, ast-fel că comi-siunile noastre nu pot căpăta de cit bracurile. D. general Salmen insistă asupra necesităţii instituirel depositelor de remontă care să fie încă alimentate cu cal de Don pentru cavaleria permanentă şi cu cal CerchezeştI pentru cea teritorială, -------- —♦o»------------------------- Moartea archiducelul Carol Ludovic (Prin (Ir telegrafic) Viena, 7 Maitî. Archiducele Carol Ludovic a murit Ia f» ore 45 m. dimineaţa. Cea mal mare parte a ziarelor în edi-ţiunl extra-ordinare, exprimă sentimentele lor de adincă condoleanţă precum şi acelea ale populaţiunel, cu ocasia morţii Archiducelul Carol Ludovic.---In ace laşi timp aceste ziare releveazâ minunatele calităţi ale defunctului. Împăratul a petrecut toată noaptea lingă fratele săfl. Archiducele Franţ Ferdinand a sosit în timpul dimineţei. Viena, 7 Maitî. La Camerile deputaţilor din Viena şi Budapesta şi la Camera seniorilor din Budapesta, preşedinţii afi exprimat sentimentele lor de condoleanţă cu ocasia morţii archiducelul Carol-Ludovic, ai! relevat calităţile defunctului şi afl declarat că popoarele Austro-Ungariel iafl parte la durerea suveranului lor mult iubit şi a familiei domnitoare.—Şedinţele s'art ridicat in semn de dolifl. împăratul, împărăteasa şi toţi membrii familiei imperiale s’afl dus la ‘palatul defunctului pentru a exprima sentimentele lor de condoleanţă.—împăratul a făcut o rugăciune la piciorul catafalcului. Regina Victoria a exprimat sentimentele sale de condoleanţă prin intermediul ambasadorului englez sir E. Monson. Viena, 7 MaiO. Inmormîntarea archiducelul Carol-Ludovic se va face Vineri după amiazl.—Ştirea în privinţa morţii archiducelul a causat părerile de răi! cele mal sincere în toată mo-narchia. Corpul defunctului, a cărui fisionomie nu s’a schimbat, se află pe patul de moarte pe care archiducesa Maria-Teresa l’a împodobit cu crini albi şi roşii.—Văduva defunctului şi principesa Stefania afl depus coroane. Printre nenumăratele telegrame de condoleanţă se află şi aceea a împăratului WilJ helm. lutr’o şedinţă extraordinară a consiliului municipal, d-nu Strobach, primar, a ţinut un discurs de condoleanţă. Camera seniorilor e convocată pe mîine în şedinţă de dolifl. DUPEŞI (Serviciul Agenţiei Romîne) Paris. 7 MaiO. Ziarele conservatoare aprobă în unanimitate scrisoarea ducelui d’Orleans. Republicanii socotesc că această scrisoare nu poate să inspire nici cea mal mică nelinişte pentru viitorul instituţii! nilor democratice. Paris, 7 MaiO. La 26 MaiO bursa de comerţ va fi închisă în onoarea serbărilor încoronării Ţarului. Paris, 7 MaiO. Preşedintele RepublieeI a informat consiliul In acest mod răspunsese ea d-nel Mont-clar, cînd aceasta venise să o roage să consimtă. Bătrlna aprobase delicateţa scrupulului; dar, cum se face tot-d’a-una în asemenea ocaziunî, ea îndepărtase această obiecţiune a unul suflet inocent şi mlndru : — Al inima prea sus pusă, scumpa mea copilă, pentru a nu iubi cu desăvîrşire o fiinţă pe care o stimezi şi care are pentru tine o pasiune atît de puternică ! Estella consfinţise... In acest moment cînd, singură în camera preparată pentru lînăra pereche, ea se scobora în adîncul sufletului săfl cu o precisiune nemiloasă, se învinovăţea cu amărăciune de a se fi ' lăsat să fie convinsă şi că nu refuzase cu tărie. Nu pentru o trebuinţă egoistă de odihnă şi de fericire exprima regrete tînăra femeie : o teamă vagă, inspirată de cuvintele lui Benoist, o agita cu putere. Era sigură că era fără vină; dar se putea ca o acuza-ţiuue făcută contra el, în adevăr, să fi fost aşa de gravă în cît Rayrnond să fi preferat să moară de cit să-I spue şi el ? Dacă va fi fost aşa, n’ar fi fost mal bine pentru Rayrnond să sufere din causa unul refuz ? Pe o alta, care n’ar fi fost orfană, izolată cu totul de cel ce Înconjurat! în mod aparent, ar fi îndrăznit cine-va să o calomnieze în aşa fel? — El ar trăi, fără îndoială, dacă nu aş fi fost soţia sa, se gîndi Estella mîhnită. Şi revenindu-şl puţin, ea adaogă : (Va urma). www.dacoromanica.ro EPOCA 3 TEATRE, CONCERTE, SPECTACOLE Grădina Jigniţii. — JouT 9 Maia. Trupa de operete, de miniştrii de primirea graţioasă ce-i-a făcut Ţarina clnd s'a dus să o salute la Frouard. ’ Miniştrii vor începe Joi examinarea proiectelor fiscale presentate de d. Cocher}-. Consiliul a decis să acorde extrădarea advocatului berline?. Friedmanu, cerută de Germania. Roma, 7 M&ifi. «Agenţia Ştefani» publică o depeşă din Ma-ssauah care dă numele membrilor consiliului de resbel chemaţi să judece pe generalul Baratieri sub preşidenţia generalului Delinayno.—Acusa-tul şi-a ales ca apărător pe căpitanul Cantoni. Probabil că tribunalul va ţine şedinţă la A-dicaje. Roma 7 Maia Agenţia Ştefani află din Massauah că azi dimineaţa s’aQ înapoiat prizonierii cel mal apropiaţi. Alţii sunt aşteptaţi încă in timpul zilei. Se speră că piuă la sfîrşitul lunel toţi prizonierii vor fi înapoiaţi. Forlul Adigrat a fost desarmat cu desăvîrşire şi golit. Generalul Baldisera, socotind terminată fasa actuală a campaniei, va transfera mîine corpul săfl de operaţiuni la Dongolla, [apoi la Baraşit Senate. Generalul Baldisera, în înţelegere cu rasul Mangaşa, are de gind să trimentă două companii de genii! la lagărul din Adua, pentru a îngropa pe italienii căzuţi în timpul luptei şi a le ridica un monument. Locotenentul Sapelli a atacat în timpul nopţii şi prin surprindere Ambadebra, şi l’a luat in stăpînire. Pagubele inamicului sunt considerabile. Italienii au avut 4- morţi şi 4 răniţi în mod grav. Berlin, 7 Maifi. Reichstagul a adoptat budgetul suplimentar pentru trupele cari păzesc Africa de Sud-Vest şi s’a amînat pentru 2 Iunie. Alexandria, 7 MaiQ. Erl au fost 2(1 decese holerice şi fi caşuri noul- MQnick, 7 MaiO. Prinţul regent a plecat la Viena. DIVERSE Crime.—Delicte.—Accidente.—IntîmplSrî. DIN CAPITALA Accident prin imprudenţă. — Astă-zl pe când trompeţii de la compania II Sanitară făceau şcoală în faţajcimitirulul Sf-ta Vineri, în timpul repausului soldatul trompet Constantin Ion s’a culcat să se odihnească lingă şinele drumului de fier din apropiere. Soldatul a adormit şi In timpul acesta trecînd un tren, el nu a mal avut timpul să se depărteze şi a fost lovit la cap de scara unul vagon. Soldatul greu rănit a fost transportat la Spitalul militar. încercare de sinucidere. — Niculae Ior-dache, băiat in prăvălia lui Barbu Şerbă-noiu din strada Fraţilor 117, a fost surprins pe cînd voia să se stranguleze din eausa relelor tratamente cu cari stăpînul său 11 gratifica în fie-care zi. Fiind surprins la timp şi dîndui-se Îngrijire, băiatul a rămas numai cu spaima. Hoţ prins.—Poliţia de siguranţă a reuşit a pune mina pe un vechii! pungaş de meserie, numit Constantin Predeseu, a căreia ultimă ispravă a fost un furt de 500 de lei pe care îl săvlrşise în paguba d-lul Tache Dorojan, din strada Căluşeilor. Pungaşul e deja Înaintat la siguranţă pentru Începerea anchetei. Fără noroc.—O veche cunoştinţă a poliţiei de siguranţă, individul C. Munteanu, care în diferite pungăşii ce a comis Încerca să treacă, clnd drept student In medicină, clnd drept gazetar, a avut nenorocirea să fie din nou prins astă-noapte tocmai lu momentul clnd reuşise să se introducă în apartamentul d-lul Avram Iacobson din calea Grivi-ţel 145, şi cu multă trudă să spargă garderoba pentru a ’şl apropria conţinutul. A avut ghinion însă omul, fiind-că la loc să se bucure de fructul ostenelilor sale, s’a trezit la răcoare In arestul unei secţiuni de poliţie. DIN STRĂINĂTATE Păţania a doul geudarnri.— O avenlură unică în analele gendarineriel s’a Întâmplat mal zilele trecute lingă Brignole (Franţa.) Doi gendarml conduceaţi la Închisoare pe doi Italieni cari eraţi condamnaţi pentru furt săvîrşit într’o localitate învecinată oraşului mal sus indicat. Pe la jumătatea drumului, cel doi pungaşi aii răuşit să-şi rupă lanţurile cu cari eraţi legaţi, şi s’au repezit asupra gendarmilor pe cari cu eîte-va lovituri 11 doborîră după cal şi ii legară bine de mlinl şi de picioare. Hoţii ati încălecat apoi şi au şterso. Mal târziu un ţăran, care mergea la oraş, văzînd pe cel doul gendarml ti deslegă şi sărmanii representanţî al autoritâţet, zăpăciţi aii fost nevoiţi să se Întoarcă la cazarmă şi să raporteze şefului lor nenorocirea ce li se Întâmplase. O patrulă a fost imediat trimeasă In urmărirea fugarilor, dar toate căutările atlra-mas zadarnice. S’ail găsit numai caii pe cari boţii îl lăsaseră să rătăcească pe câmp, după ce luaseră din coburl revolverele gendarmilor. Relevlnd un articol din Evenimentul de la Iaşi (ziar flevist), in care se spunea cit tot ce e corupt şi putred în partidul liberal nu trebue să se apropie de mo;’-mîntul Iul Ion Brătianu, Voinţa adaogă : Acestea sunt, se vede, motivele cari aii decis pe d-niî Fleva şi Scorţeseu de a nu veni la rnormintul lui Ion C. Br&tianu ? Mal departe, reproducînd o bucată din Dreptatea, in care se povesteşte că ţăranii argeşeni cari s’au dus la mor-mîntul lui Brătianu întrebau «unde-I Fleva» şi eraţi supăraţi de lipsa acestuia, Voinţa declară : Dacă d. Fleva dovedeşte, fie prin mărturii saiî cum o voi d-sa, că incidentul despre care vorbeşte s’a produs in adevăr, in total saîl numai îu parte, noi ne angajăm să închidem redacţia «Voinţei». Absenţa sa nu a surprins pe nimeni; d. Scorţeseu a expus la timp prin «Evenimentul» motivele cari i-aâ decis să se abţie de a apărea la Florica. DIN PRESA Ziarele de azi Ziua despre aplicarea legii personale a d-lul Stălescu: Legea personală a d-lul Stătescu va avea de sigur un efect teribil. Lumea începe să se teamă că magistratura să ingenunche şi că în faţa instanţelor judecătoreşti şi amicii şi prote-jaţil guvernului vor fi singurii şi vecinicil rişti-gâtorl in procese. Şi ast-fel legea d-lul Stătescu, lege pornită din ură şi răsbunare,v’a da nişte rezultate atît de triste, in oît, nedreptatea cauzală celor tret magistraţi înlăturaţi nu va mai însemna nimic pe lingă aceste rez’ultate. Incontestabil că aceuslă lege este tot ce a făcut mal răO guvernul liberal. "ţ---- Voinţa Naţională e foarte rău- tăcioasă cu d. Fleva şi grupul d-sale. -—Timpul, vorbind de hagialîcurile liberalilor la mormintele foştilor lor şefi, închee ast-fel: J Pricepem, da, pricepem ca în faţa jalnicei privelişti in care se află partidul liberal astă-zl, liberalii să nu mal găsească bucurie sufletească şi acea credinţa în sine, fără de care nu se poale lupta, de rit în societatea morţilor săi iluştri. Cînd însă un partid este ajuns în această stare, el nu mal este printre cel vil. De aceea în faţa manifestaţiei hagiilor noi ne amintim vorba sfintei Scripturi: «Lăsaţi morţii cu morţii, iar cei vil luaţi crucea şi veniţi după mine». ------ Revenind asupra declaraţiilor zmintite ale ministrului de războiu a-supra armei Mannlicher, Constituţionalul, amintind că generalul Budişteanu, n’a spus nici o-dată nimic în potriva arme!, nici ca comandant de corp, nici in consiliul ţinut subt preşidenţia regelui, conchide: Sau arma Mannlicher a fost şi este bună şi atunci atacul îndreptat de dîusul în contra acelora cari aă experimentat-o şi găsit-o bună e calomnios. Saîl arma Mannlicher nu e bună şi generalul Budişteanu. cunoscând defectele el, nu le-a semnalat la timp, a tăcut şi a trădat interesele armatei noastre. D. general Budişteanu a fost sa îi uu trădător saă un calomniator. Din această dilemă actualul ministru de răsboiu nu poate eşi. Camarazii săi 11 pot aprecia azi, după ce'l cunosc. Un caracter ascuns, uu trădător, saîi un calomniator. Ştiri din ziare Voinţa publică o scrisoare a d-luî Em. Porunibaru care zice că pe nedrept s’a dat un caracter politic prînzulul de la d. Apos-tolu. Din Voinţa Naţională: M. S. Regele a iscălit azi decretul prin care d. Tr. Djuvara este numit ministru plenipotenţiar al Romîniel la Constantino-pol. *** «Atac la barieră».—Duminică, pe la ora 1 din noapte, un incident nenorocit s’a petrecut la bariera Vitanuluî. Sosind o trăsură cu doul indivizi, aceştia afl voit să treacă eu forţa, fără a lăsa să fie controlaţi. Opriţi de gard la control, nu s’a găsit în trăsură de cît nişte pline şi felii de brlnză. Insă cel doul indivizi, Înfuriaţi că ati fost opriţi, ati oprit trăsura la o distanţă cam de 50 de metri de barieră şi afl tras un foc de puşcă asupra gardului comunal, rănindu-1 la glt şi piciorul sting. Un vecin din apropiere, auzind detunătura, a eşit afară; a fost Insă întîmpinat cu un al douilea foc de puşcă şi rănit la braţ şi coaste. Apoi cel doul indivizi ati reuşit să se facă nevăzuţi. D. Lucliide, co-maudantul guarzilor comunali, fiind avisat, s’a dus imediat la faţa locului şi a luat disposiţiunl ca guardul rănit să fie instalat la spitalul Brlncovenesc. In urma cercetărilor secţiei No. 39 şi poliţiei de siguranţă, s’a dat de urma celor doul indivizi, dintre cari unul e un măcelar din hala Glii ca. Din Dreptatea : La ultimul consilii! de miniştri s’a produs în fine coflictul ce era natural să se producă Intre d. Sturdza şi Stătescu. Iată faptele pe scurt: D. Neron Lupaşcu fusese numit prefect la Vasluiti şi d. Munteanu la Putna. Decretele, după recomandarea d-lul ministru de interne, erau deja iscălite de M. S. Regele. D. Săveanu aflînd de aceasta, s’a opus la numirea d-lul Munteanu, ameninţînd eu greva tuturor deputaţilor şi senatorilor de Putna, fapt pentru care decretele i u .fee trimiseseră încă la «Monitor.» In faţa atitudinel d-luî Săveanu. domnu Sturdza decisese numirea d-lut Săveanu ca prefect, dînd o compensaţie aiurea d-nulul Munteanu. ' La ultimul consilia de miniştri d. Slă-tescu a Întrebat dacă aceste fapte sunt a-devărate, declartnd că face o chestie personală din aceste numiri, la care se opune în mod formal. D. Stolojan a pus decretele în buzunar, iar d. Sturdza a tngăimat eîte-va explica-ţinui confuze. La acelaş consiliu, după tranşarea mal multor lucrări cur» ii te, d-nu Sturdza a depus spre iscălire un jurnal al consiliului de miniştri, prin care se revoca oare cari dispoziţii bune luate printr’uu jurnal al unul consilii! de miniştri de sub conservatori. D. Stătescu a luat cuvlntul, spunînS că, cu părere de râU, e nevoit a face pentru a doua oară divergenţă de opinie la această măsură, iscălită în mod pripit de d. Sturdza şi de alţi doul miniştri. Opunerea d-lul Stătescu a produs o impresie de nedescris asupra d-b”. Sturdza care a rămas tablou. Consiliul de miniştri s’a despărţit asupra acestei scene caracteristice. Garantăm absoluta autenticitate a ac£ stor ştiri şi desfidem să fim desminţiţl prin «Monitor» saQ prin ziarele oficioase. Din Constituţionalul: Ni se comunică o măsură foarte ciudată luată de prefectul judeţului Bfov, şi In urma căreia s’a produs o mare agitaţie printre populaţia rurală din judeţ. D. Dobrescu a dat ordin primarilor din judeţ să perceapă toate prestaţiile prescrise de la 1872 şi plnâ la 1881. Sătenii s’a revoltat faţă cu această cerere şi sunt temeri de tulburări serioase, cu deosebire în comuna Maia. Din Adevărul: Cu ocaziunea ceremoniei de Duminică de la Florica, s’a împărţit funcţionarilor din diferite ministere şi administraţiunl peste una mie bilete de liber parcurs, afară de cele 500 ce s’aă împărţit de către clubul liberal. De Slmbătă dimineaţă încă, şefi! de ser-viciurî din ministere, aii fost chemaţi de către secretarii generali şi aii primit ordine ca să impue subalternilor lor de a fi prezenţi la această ceremonie. La ministerul domeniilor lucrurile s’art petrecut şi mal făţiş, căci d. Palladi In persoană a umblat din direcţiune In direcţiune inipunlnd slujbaşilor «pelerinagiul la Florica.» Din Lumea Nouă. Sîntem în măsură a da cea mal formală dezminţire informaţiunel publicată de Gazeta prin care se zice că d. G. Mirzescu ar fi făcut declaraţiile (le la Iaşi silit de perierea d-lul Scorţeseu. D. Mtrzescu declară că demisiunea sa e motivată de purtarea greşită a guvernului care împiedecă pe reprezentanţi a-şl ţine angajamentele luate faţă de cetăţeni. *** Slmbătă s’a ţinut la primăria capitalei licitaţiune pentru decorarea şi luminarea străzilor cu ocaziunea paradei de 10 Maiu. S’afl prezintă! mal mulţi concurenţi cari însă parte din el s’atl retras din pricină că doi funcţionari înalţi al primăriei qăutafi să favorizeze pe unul dintre concurenţi. Dintre toţi au rămas la licitaţie două firme, Wappner & Littman şi proprietarul magazinului «La Micado». D-nil Wappner & Littman aii oferit lampioane cu 40 bani bucata, iar magazinul Micado un lefi. (iu toată colosala diferenţă de preţ, lici-taţiunea s’a adjudecat asupra magazinului Micado. Comercianţii nedreptăţiţi s’aii dus de afl reclamat ajutorului de primar Bârsan, Insă acesta a refuzat să ia act de protestarea negustorilor şi nici n’a voit să cerceteze faptele. D-sa s’a scuzat spunînd că licitaţia priveşte pe d-nil Ştefănescu şi Melisiano. După cum se vede la primărie ati reînviat timpurile de odinioară cu licitaţiile scandaloase. Din Ziua: Azi Arhimandritul Damasehin de la mo-năstirea Cozia a intentat acţiune civilă Mitropolitului Primat pentru suma de 2.000 lei, dată unul deţinut, anume Mărgăritescu, după autorizarea înscrisă din partea Mitropolitului primat. ULTIME INFORiATIUm D. Scupiewsky, în calitate de director al Agenţiei Romîne, dependinţe de ministerul de externe, a trimis ziarelor ungureşti următoarea depeşă: «Bucureşti, 18 Maiu (Oficios).— După informaţiile sosite, lume foarte puţină a luat parte la demonstraţiile organizate în eîte-va oraşe în contra Milleniuluî. Cetăţenii fruntaşi s’aQ abţinut pretutindeni de la aceste demonstraţii». Cetăţenii din Capitală, din Iaşi, Galaţi, Ploeştl, Piteşti şi Craiova vor şti să aprecieze această lingu-şitorie lesească-liberală-natională. Azi după amiazl s’a făcut la cimitirul Şerban-Vodă înmormînta-rea profesorului universitar Dim. Petrescu. S’au depus mal multe coroane. Studenţii facultăţii de ştiinţe au asistat in corpore la înmorminta-rea fostului lor profesor. D. Anastase Stolojan pleacă poi-mîine seară la Craiova. Peste cîte-va zile se va face următoarea mişcare in diplomaţie : D. Papiniu, actual agent diplomatic la Sofia, va fi înaintai ministru plenipotenţiar la Belgrad. D. Al. Ghica-Brigadiru, ministru plenipotenţiar şi fost secretar general al ministerului de externe, agent diplomatic la Sofia. D. Gh. Creţeanu, prim secretar la legaţiunea din Constantinopol, transferat în aceeaşi calitate la legaţiunea din Paris. Decretele vor apare peste cîte-va zile în Monitor. Iată decisiunea Curţii de Apel din laşi în procesul dintre d. senator M. Gr. Bonacbi şi comunitatea elina din Galaţi: * Respinge apelul reprezentanţilor comunităţii eline din Galaţi şi confirmă sentinţa tribunalului Covurlul No. 31 din 8 Februarie 1894. Condamna pe apelanţi să plătească 500 lei cheltuell de judecată d-lul Mihail Gregoriade Bonachi». Semnaţi: Bu-rada, Volenti, Al. G. Hina. Osebită părere: Cantacuzino, Sofian. .Scandalul e arendat De la Sf. Gheorghe 1897 Moşia Dudeştî-Cioplea, cu trupurile Bîrzeştî-Cîtzel, din judeţul Ilfov, plasa Dîmboviţa, averea minorilor Th. Eftiniiu. Această proprietate fiind lingă capitală, presintă cele mal bune avantagil de exploatare. Doritorii se pot adresa pentru a lua informaţii şi cunoştinţă de condiţiunl la d-nil G. N. Eftimiu & Comp. bancheri, str. Lipscani No. 7 şi la d-na Elena Th. Eftimiu, tutricea legală a minorilor săi copil, str. Radu-Vodă No. 5, în Bucureşti. 17__________________________43-13 B0ALELE SIFILITICE Neputiuţa bărbătească Vindecă după cele mal noul metode radicale fără durere şi împedicare, după o experienţă de 23 ani. Specialist în boale lumeşti Dr. THtiR Strada Emigratu No. 1, intrarea numai prin strada sf. Voivozi, (Tramway). Consultaţiuni de la 10—1 dim. şi de la 5—8 seara. 23 (30—25) Loc separat de aşteptare pentru fie-care. N. R. OCHEŞEANU EA BOIJI COCOŞI Unicul magazin care vinde, eftin bine asortat în articole de coloniale, delica-tesse, vinuri negre de Orevitza şi albe de Drăgăşani. 26 25-52 Strada Academiei No. 3 fsub hotel Bristol) IDa vf MuuielcBOIA ■“ " ” n B fiufi «ty djstr. Argeş lingă Olt şi soseaua principală a ţărel de la Curtea de Argeş la riul vadului, drum de fier Bucureşti Curtea de Argeş, avind Marmoră, granid albă şi albastră cum şi alte minerale de mare valoare, plus pădure de brazi molifţi seculari, care se vinde şi singură, asemenea se poate deschide carieră de piatră marmoră şi ţimout marmoră. Doritorii se vor adresa la d. Al. Carpenişanu bulevardul Elisabeta 18. 79____________________________30—27 Doctor Schneyer 5SS5 din Viena. Specialist pentru boale interne. Str. Caragheorghevicî No. 5 (Etagiul I). Consult. 2—4 p. ui. Săracilor gratuit l>r. I\ Revieî Vindecă printr’un proeedeil special, maladiile de femei precum şi cele sifilice într’un timp foarte scurt. Blennoragiu (Seulamentul) vindecă radical In 8—9 zile. Consultaţiatrf de la ora 2 pînă la ora 5 No. 31. SI ruda Carol, No. 31 Intrarea prin Strada Şelari No. 17 (Colţul). — PENTRU SaRACI GRATIS - 72-01 Wr. Ion Calfnciiic Marienbad, Vila Coluinbus I www.dacoromanica.ro 4 EPOCA MIHOX TMSMjMSSVU Maşine agricole şi industriale Bucurescl. — Strada Smlrdan, 35. — BucurescI Locomobile şi Treerătorî Secerătorî simple şi cu aParat de legat snopî Vînturătoare pe rotile. Batoze de porumb Pluguri premiate la Concursul din 1895 Motoare pentru petrol Căi ferate înguste şi Ferestrae mecanice Case de banî engleze şi germane Curele B E E S T O N WOLYERHAMPTOX -COTE3TTBY-C«le m»î renumite fabrici de Veloeipede din lume (i’îli'ii concurenţă îîi calitate) Singurul representant pentru întreaga Românie Sil B Numai la magazinul CENTRALA este de găsit adevărata Irfunisiăi incsiidescais&ăi slst. Âuer PcrfccHoiiiiîâ cu preţurile foarte re îse Acest magasin şi atelier autoriuiţ de Onor. Primărie este cel mal recomandabil pentru instalări de gaz, apă, telegraf, caualisare băi, precum şi tot felul de closete şi tout ă l’egoui Magasin de exposiţie CENTRALA Strada Biserica Ieni, No. 9 lingă Hotel Union (64)_____________________________(25-13) EWMBSS WV.: , , BAI HYGIENICE | BAI HYGIENICE | BAI HYG1EMCE 61, Strada Ştirbei-Vodă, 61 IN FABRICA LUI PAUL MILKER Se găseşte in tot timpul un Mare Asortiment DE ARTICOLE DE VOIAGIU SACÎ CD NECESAIRE DE TOILETA «le Ia 40 piuă Ia 350 lei ! rticoie de PLUŞ gata gi de comandă Bucureşti, 61, Strada Ştirbei-Vodă, 61 (30-15) f VECHIUL MAGASIN de No. 14, Strada Carol I, No. 14, hi Bucureşti Cataloage pentru sesomil 1896 cu preţuri scăzute se trimit la cerere franco la domiciliu. MARE ATELIER CU MOTOR pentru repararea şi reconstruirea a orl-ce Vcloeipcde cu garanţie, fie Volocipede de ori unde cumpărate WcfrtCPi’.'O ghiiloatteior faetoMut*" rltifui orl-cc ilcac/mi. 24 20 LĂMPI, SOBE, MAŞINI «lo BUCATE şi orl-ce instalatiunl HARCUS LITTMAN I, WAPPNER No. 61, Calea Victoriei, No. 61, (Vis-â-vis de Episcopie) Recomandat Ae Onor. Clienţi, instalaţiunile de bai lucrate numai în Zink. cu diferite sobe de aranpt pentru încălzit apa. Băi de aburi higienice, recomandat de toţi medicii celebrii, poate să fncă orl-cine in casă. Duşuri sistematice cu aer comprimat. Closete •tout. a l’ egotXD tiigienice şi sistematice. Sticla de Conserve hermeti-ceste închise do toate mărimile. Unicul depoO in 1 .... ,,, i. •___\ j- 36-17 tură eu Sobe (Belgiane), din fabrica «GOfilU» şi maşini debu-cătârie difi renumita fabrică «GEBRl DER BOEDER» din «Durmstud», precum şi splendidul lor asortiment de lămpi e-legante penlru aliniat şi masă, cu muşi nete Americane «WVN-DER», toate cu aer. Bucui'escl. - Tipografia «Epoca».—Strada Clemenţei, No. 3. www.dacoromanica.ro