SERIA n.—ANUL II, No. 147. ^UMARljTTOBANr ABOWAMEWTELE încep la 1 şi 15 alo fle-curellnnl şi so plătesc tot-d’a-una înainte In Bucureşti la Casa Administraţiei In judeţe şi streinătate prin mandate poştale Un an tn ţară 30 lei; In streinătate 50 lei fuse luni ... 15 » » » 25 > rel luni . . . 8 » » » 13 » Un număr In streinătate 30 bani MANUSCRISELE NU SE ÎNAPOIAZĂ REDACŢIA 3—STRADA CLEMENŢEI—No. 3 Ediţia a ti»eia SÂMBĂTĂ, 4 MAIU 189L ANINCIIIMLE In Bucureşti şi judeţe sa primesc. numul la Administraţie In streinătate, direct la administraţie şi la tonte oficiile de publicitate AnunciurI la pag. IV.....0.30 b. linia » » » III....2.— lei » • » » II.....3.— » » Inserţiile si reclamele 3 lei rindul) Un număr Yechiu 30 bani A DMIXISTRAŢIA No. 3 - STRADA CLEMENŢEI - No. 3.  P A RE ZILNIC LA 5 ORE SEARA CU CEajE DIN URMĂ TELEGRAME ŞI ŞTIRI ALE ZILEI ADIO LUI COSiOViCII Camerile s'au închis şi veselia s’a dus. Adio dar M&rgăritescu ! Adio G orgos! Adio Cosmovicl! Credeai tu vre o dată ca acest cuvînt, buzele mele vor putea să’l rostească, mina mea va avea curajiul sâ'l scrie? Adio! Comprends-tu que Von parte et quon se (lise adieu ? (-ompi'eds-tu que ce înot, la wain puisse V Veri re ? Et le coeur le signer, et Ies Uvres le dire ? Şi cu toate acestea, adio ! A-dio ţie Cosmovicl, adio Ştefănică, adio Gorgos, adio voi toţi sufletele sufletului meu, căci ora fatală a sunat, ceasul despărţeniei a sosit .şi voi plecaţi spre a face fericirea Drăgăşanilor, Vasluiului şi laşilor lăsindu-mă pe mine aici cufundat în durere, lăsîndu-mă să trâesc cu singura amintire a raiului perdut. Martor îmi este cerul, marto râ hui este valea Mitropoliei, şi martore’ml sunt natura cu sălbaticele floricele cari cresc de a lungul acestui deal, că multe la-crămî de durere au curs din o-cliil mei din ceasul cînd ani auzit pronunţîndu-se cuvintele'' fatale: „Sesiunea extraordinară a Corpurilor legiuitoare este inclusă !“ Multe lacrămî vor mal curge încă, o! Cosmovicl, şi lasă-mă sâ'ml iau rămas bun de la tine profesor universitar, cel mal deştept dintre cel proşti cari aţi făcut aproape cinci luni deliciile Capitalei Regatului nostru. Intr'o limbă elegiacă, cu zăbranicul la condei drept semn al doliului sufletului meu, lasă-mă să dau în vileag taina suferinţelor mele, căci îmi pare că pul un balsam peste ele, spunînd o-menirel de ce îmi curg lacră-mile, de ce mă sfîşie si mă do- J D boară durerea! In blagoslovitul locaş al diurnei, peste drum de sfînta catedrală de unde porneşte cuvîntul lui Christ, pornea cuvîntul tău, o Cosmovicl, spre a dovedi şi mai bine adevărul profeţiei bisericel că "omul este nimic ţi se va întoarce la nimic /„ Nimicul acesta al tău, a făcut fericirea mea şi de aceea mi se strînge inima cînd mă gîodesc că tu pleci, că în sala de dezbateri a Camerei nu va mal răsuna nici glasul tău, nici ri-sul meu! Ou sont Ies neiges d’antan ? Aşa va grăi sufletul meu întristat, pe cînd paşii mei vor mal percurge sălile Adunării pe unde eram o-bicinuit să te întîlnesc. Şi totul va fi trist în natură, de la bise- rica doamna Bălaşapînă la tribuna publică a Camerei. Păsările nu vor mal ciripi, dinii vor urla, sergenţii de oraş vor redeveni posaci, dascălul Mitropoliei va suspina, frunzele se vor veşteji, toţi aceşti martori al discursurilor tale vor lua vestmintele de doliu, iar colosalul clopot al Mitropoliei va suna jalnic ca pentru mortul cînd este ridicat din locuinţa sa. Şi cum să nu ni se sfăşie inima la toţi,o! Cosmovicl,— cînd ne gîndim că luînd rămas bun de la tine, luăm rămas bun şi de Ia nesfirşita noastră ilaritate. De acum înainte, adio discursurilor talc asupra laboratorului de zoologie de la Iaşi şi asupra dobitoacelor pe cari te plîngl că guvernul conservator ţi le a şters din budget, ocrotindu-te insă pe tine, dascălul. Adio dar Cosmovicl. Adio! Ah, nici o dată N’am crezut că pe părtinit, A mea inimă 'ntristatâ Va rosti acest cuvînt! eSHDlTIUHlLE TÂCEREi Voinţa Naţională de la i Maiu conţine asupra d-lul N. Fleva o destăinuire sublimă. Ziarul în cestiune, nu tăgădueşte că d. Delavrancea şi Xenopol au fost angajaţi de Primărie ca să apere interesele Comunei în procesul Popovici Axente-Semo, dar spune că acest angajament s’a făcut de acum două luni. Să notăm prin urmare în treacăt maiîn-tîiu faptul angajamentului făcut cu două luni înainte de a se da ordonanţa judecătorului de instrucţie, adică atunci cînd nici se ştia încă dacă cum-va inculpaţii vor fi sau nu daţi judecăţeî. Dar să trecem înainte, căci în a doua parte a informaţiei stă nostimada lucrului. In privinţa atitudine! ce vor avea avocaţii comunei faţă cu d. N. Fleva, iată ce zice Voinţa: «De altminterea, lucrul datează de acum două luni şi mal bine, pe cînd d. Fleva nu o luase încă peste câmpi şi nu putea fi încă vorbă de a se ile.Hvălui isprăvile tribunului!» Sublimă mărturisire şi care caracterisează la perfecţie teoria colectivistă. Cu alte cuvinte Voinţa ştia foarte bine de acum două luni rolul pe care 1‘a jucat d. Fleva, în afacerea Semo-Axeiite, şi pe cit timp d. Fleva s’a arătat Meat astîmpă-rat, pe cit timp n’a făcut zi/e negre coLec-tivităţeî, a fost considerat ca om integru, îndată însă ce acelaşi d. Fleva nu mal dă mină de ajutor Ocultei, ttuncl se schimbă treaba şi e vorba să ’ . < (lesvăluească isprăvile în afacerecu contrabanda! In partidul liberal . penv.L deci să faci orl-Jt; ticăl'o:ţ1 T ,re; ă conform teoriei emisă deja " t de Ioan Bră- tianu, dacă însă încetezi te a mal fi prietenul casei, atui\ re dau toate isprăvile pe faţă. Poartă-te bine, d-le Nacu, să n’o paji şi d-ta intr’o bună dimineaţă. CAMPANIA EXTRAPARLAMENTARA Alliiulinea «!-Inî Porumbarii.— Campania llevifjtilor.—IK'mislum-a d-lui Jlirscscu Atitudinea Porumbarii Cercurile politice sunt preocupate în acest moment de neaşteptata intrare a d-lui deputat Etn. M. Porumbarii în gruparea fievistă în chiar ziua închi-derel Corpurilor Legiuitoare. Toată lumea se întreabă cari sunt motivele cari. au determinat pe vechiul parlamentar liberal la acest pas şi mulţi atribue a-ceasta dorinţei intime a d-lui Porumbarii ca întrebuinţind un procedeu, a-proape identic cu procedeul d-lui Sto-lojan, să intimideze pe d. Dini. Slurdza ca să-l ia în minister în locul, de pildă, al d-lui Palladi. Campania llevişliior Peste cîte-va sile se va începe campania de întruniri a fleviştilor. Prima întrunire va fi la Iaşi, apoi la Ploeşti, Craiova, Galaţi, Brăila, T.-Severin, Calafat, etc. Campania se va face pe următoarele cestiuni : a) descentralizarea administrativă : b) răsturnarea d-lui Dim. Slurdza. La această campanie vor lua parte d-nil N. Fleva, Ceaur-Aslun, Scorţescu şi Dobrescu-Prahova. Prin cercurile fie-viste se vorbeşte că şi d. Porumbaru se va asocia la campania, decumva nu-i-se va promite vr'un portofoliu ministerial. Demisia d-liiî .VirzcMou La clubul liberal din Iaşi a izbucnit o criză violentă. D. Mirzescu, preşedintele clubului, şi-a dat demisiunea în întrunirea de Miercuri a clubului, detni-siune pe care a motivat’o asl-fel: — Am lucrat în opoziţie pentru iz-bînda partidului liberal. Am fost ales preşedinte al clubului liberalilor uniţi şi în această calitate tni-am luat o mare răspundere faţă de cetăţenii liberali, mai ales că am făgăduit, realizarea tu-tulor angajamentelor luate în opoziţie. — Azi văd,—continuă d. Mirzescu,— că nici unul din angajamentele luate nu pot îndeplini din cauza guvernului, care refuză de a se ocupa de nevoile localităţii. Din această cauză nu mai pot râmîne în fruntea partidului din localitate. In privinţa situaţiei guvernului, d. Mîrzescu s’a pronunţai ast-fel: — Constat şl recunosc, că guvernul actual comite foarte multe greşeli, eă s’a abătut iu multe de 9a îndeplinirea datoriilor şi angajamentelor sale. Din această pricină sil naţiunea întreagă a partidului s“a înrăutăţit şi prestigiul partidului a scăzut în mod simţitor. Tantal. ELECTROVOTâRE Senatul a fost, în ultima sa şedinţă, de o activitate uimitoare: a votat în patru ore 2:2 de proiecte de leg! — şi încă mal multe din ele afi trecut tot atunci, tot in aceste patru ore, in secţiuni şi in comitetul delegaţilor. Pentru a se putea executa această e-lectro-votare colectivistă, mare parte din legi nu s’ati tipărit, nu s’aii împărţit senatorilor, rapoartele s’afi ticluit în grabă cu foarfecele şi guma, lipindu-se in ele bucăţi din expunerile de motive ale miniştrilor şi articolele din proiectele votate de Cameră. Mal mult încă, nici aceste rapoarte aşa cum eraă fă* cutd, nu era ertat raportorilor să le citească. Cum începeaă, ciţl-va senatori strigaO: legea, legea! şi se proceda la votarea el cu bile fără să se mal fi votat înainte pe articole. Forţamente ne-aU venit in memorie cuvintele pronunţate in ultimele şedinţe de mal mulţi senatori şi anume: — D. Hacoviţă: Suntem o maşina de vfiare; - , www.dacoromamca.ro — D. Sefeiidaehe: N’am mal văzut încă aşa fabrică repede; — D. V. A. Urechiă: Asta-I curată leturghie cu bragă. Şi ştiţi pentru ce atita grabă? Pentru că între aceste 22 proiecte de legi eraă 16 pentru deschiderea de credite extraordinare în sumă de lei 44.293.995. Şi încă la ceasurile 0 trecute mal venise d. Stoicescu cu un proiect de credit de 15.600.000 lei. Se vede insă că li s’a părut prea mult, sau prea eraU obosiţi onorabilii, căci pe acesta 1’aU amânat pe la tomnă. stAtescd pedepsit Ingîmfotul şi veninosul ministru al justiţiei, mîngîierea şi speranţa colectivităţii, a primit o aspră pedeapsă pentru neruşinatul atentat săvîrşit de dîn-sul asupra înaltei Curţi de Casaţie. Se ştie cu cît ifos şi-a susţinut acest ministru liberal nelegiuita lege personală. «Interesele superioare ale justiţiei'» erau în joc, nu ceva mai puţin, şi legea sa era de o importanţă capitală. El bine, în Mesagiul Tronului pentru închiderea sesiunii nu se aminteşte nici cu un cuvînt această lege şi nu se mulţumeşte Parlamentului pentru votarea ei. Se vorbeşte în Mesagiu despre întreaga activitate, miiltâ-puţină, a Camerelor. Se pomeneşte despre budget, despre creditele extra-ordinare pentru lucrări, despre legea învăţămîntului primar, a judecătoriilor de ocoale, a vânzării bunurilor Statului, chiar despre schilodită lege a pescuitului; se vorbeşte despre legile militare şi compledarea armamentului. Pentru toate se -mulţumeşte Camerelor. Numai despre importanta lege personală a d-lul Stătescu nu se pomeneşte nimic. Se poate o pedeapsă mal straşnică pentru cutezătorul ministru care a surprins de sigur buna credinţă a Coroanei cînd şl-a preziutat proiectul ? Nici nu se putea închide mal minerit o sesiune scandaloasă, în cursul căreia s’a zdruncinat tot în ţara aceasta, în cursul căreia s’au adm cele mal grave atingeri ideiel de ordine şi autoritate, în cursul căreia s’a acoperit cu batjocură regimul parlamentar. ---------N.miTtfiai-ogy3fTir—_----- COMITETUL LISEI Răspunzînd în numărul nostru trecut temerii manifestate de Adevărul că Liga ar putea să fie întrebuinţată de conservatori aşa cum a fost de către liberali, am spus pe scurt cari sunt vederile şi sentimentele noastre faţă cu această instituţiune. Ca complectare, vom adâoga as-tă-zl că noi nu dorim ca viitorul comitet al Ligel să fie compus numai din conservatori. La Ligă, noi nu facem şi nimeni nu trebue să facă deosebire de conservatori, liberali, etc. Acolo nu trebue să fie şi nu pot fi de cît Romînl. Comitetul Ligel nu poate de cît să piardă fiind compus de oameni dintr’un singur partid. Autoritatea lui va fi cu mult mal mare şi acţiunea lui mult mal puternică, dacă în el se vor găsi oameni de toate partidele,— cu condiţiunea ca el să uite la Liga urile şi interesele de partid şi să nu aibă în vedere de cît interesele superioare ale Romînismulul. Experienţa dureroasă pe care am fâcut’o cu liberalii trebue să serve de învăţămtnt în această privinţă. PUBLICAU RECENTE Onm se va rezolvi oestimiea sociala De curînd a apărut la Paris o lucrare din cele mal interesante, datorită cunoscutului scriitor francez de Mo li nari. Iată în cîte-va rîndurl esenţa acestei opere: Legea concurenţei vitale, dală la lumină de Darwin, stăpîneşte dezvoltarea societăţilor. Ea s’a manifestat, la început, sub formă de războia, care a umplut istoria de cruzimi şi de măceluri, dar care a nevoit pe oameni să se asocieze spre a [rezista, a lupta şi a asigura libertatea tuturor. O dată cu îndestularea instinctului de ucidere şi de răpire, ce producea spiritul de vitejie, de abnegaţie, de sacrificiu. Lupta pentru viaţă avu drept consecinţă unirea pentru viaţă, identificarea interesului individual cu interesul social. In vremea celei mal lungi perioade din viaţa omenirii, răsboiul destructiv a fost principalul agent de conservaţie şi de progres social. Dar mulţămită descoperirilor ştiinţei si venirel marel industrii, naţiunile civilizate au dat peste altă formă de îmbogăţire, şi războiul le-a devenit costisitor, neplăcut şi păgubitor. Odinioară, industria rămăsese multă vreme staţionară, pieţele erau limitate, supuse la monopol şi regulamente; as-tâ-zl, debuseurile nesfirşit de extensibil au supus-o la o concurenţă nemiloasă, care are, ca şi concurenţa războinică, efecte bine-făcătoare şi urmări rău-fâcă-toare. De o parte, bogăţiile au fost considerabil sporite, chieltuelile de producţie coborîte, spiritul de invenţiune stimulat; dar, de cea-l’altă parte, condiţiunea tuturor claselor sociale n’a fost îmbunătăţită în aceleaşi proporţiunl : existenţa claselor muncitoare s’a făcut dacă nu mal mizerabilă, cel puţin mal precară, aşa că, cu tot progresul făcui in câştigarea traiului, societăţile noastre se zbăteau intr’o stare de nemulţămire şi de criză. Dar concurenţa are aşişderea un avantagiu social şi prin urmare moral; ea a silit pe om să se apere, să lie prevăzător, sîrguitor, ea aţîţă tot de o dată emulaţia, împinge la asociaţie, la solidaritate. «Concurenţa şi asociaţiunea, zice Proudhon, se razimă una pe alta; cine zice concurenţă, zice ţintă comună, Concurenţa nu este egoizmul. Rătăcirea cea mal de plîns a socialiştilor este că au privit-o ca pe răsturnătoarea societăţii». Şi asta 1 şi concluzia d-lul de Mo-linari. Se va găsi în cartea sa o critică a so-cietăţel prezente, tot aşa de pătrunzătoare ca şi a celor mal înverşunaţi duşmani, dar se deosibeşte de el cu totul, cînd e vorba să propue mijloacele de îndreptare. Reîntoarcerea la monopol, năzuinţa colectivistă de a absorbi ori-ce industrie in organismul Statului omniscient si omnipotent, şi de a Însărcina o imensă armată de funcţionari cu producerea şi distribuirea bogăţiilor ’I ar pare cel mal mare rău posibil. Corelativul concurenţei, el ii aşteaptă de la concurenţa însă-şl, care, după dîusul, cu toate piedicele, ca imperfecţiunea nieto'a-delor de guvernămînt şi mal ales, incapacitatea indivizilor de a se guverna pe el însă-şl, tinde să deştepte în clasa muncitoare sentimentele de prevedere, de economie, de liberă solidaritate. Şi, un alt aspect moral al concurenţei îl prinde d-nu Yves Guyot într’o broşură — Morala Concurenţei — de curînd apărută, şi asupra căreia cititorii Epocii afl găsit într’unul din numerile precedente o recensiune exactă. S’ar zice poate că el e optimist, un mulţumit cel puţin pentru prezent. Ceea-ce ne interesează mal înainte de toate este de a mări cătăţimea de distribuit; şi se va vedea produeîndu-se efectul contrariu dacă concurenţa ar li suprimată saă numai micşorată. Rezortul moral al ci-viiisaţinnilor, care altă dală rezida în războiă şi producea virtuţile eroice, este astă-zl transportat la industrie. Industriaşul munceşte pentru altul. Concurenţa il constringe să producă cu preţ mic o-biectele de prima necesitate, să satisfacă pe clientul său, interesul săfi bine înţeles îl sileşte să fie de bună credinţă, să trateze "omeneşte pe lucrătorii săi. Deci concurenţa economică este a-gonlul cel mul eficace al desvoltăril al-truizinulul, şi aUrnizmul formează temelia moralei. Socialiştii pretind că ar fi de ajuns să distrugă societatea prezentă, pentru ca devotamentul să ia numai de cit locul intereselor personale, îu organismul social. Greşala de psihologie care se întâlneşte la atîţia novatori, e în a crede în bunătatea înnăscută a firel omeneşti, în opoziţie cu doctrina fundamentală a 2 EPOCA creştinismului. Aceasta transformare a naturel noastre ar ti tăra de antecedente istorice. Viata omului a fost pînă aici o veşnică luptă pentru existenţă in care fraternitatea, sacrificiul, nu sunt produse de cit într’un mod excepţional. Prin a-ceea aă fost îmblînzite relele trecătoare; dar ca principiu dirigent, spre a distruge ticăloasa fire a omului, bine-fa-cerea obştească ar nimici societatea, distrugind resortul activităţel omeneşti. «Porunciţi ca de azi înainte, zicea Prou-dhon, munca şi salariul să fie asigurate pentru toată lumea, numai de cît o slăbire imensă va urma tenziunel ardente a industriei.» Progresul va fi prin a-ceasta întârziat peste măsură. Şi noi trebue să conchidem de aci la veşnicia concurenţei, cu speranţa tot de o dată că ea se va exercita sub o formă mal puţin aspră şi mal puţin ucigătoare. Ii. „EPOCA" LA IAŞI (Corespondenţă particulară) Iaşi, 30 Aprilie 1896. Creditul urban şl colectiviştii.—Proces de bigamie.—Diverse Creditul urban şi colectiviştii Intr’o întrunire, care a avut loc la clubul liberal, s’a hotărît a se pune cu orî-ce preţ n’.îna pe administraţia creditului urban din Iaşi. In acest scop, d-1 Pândele Zamfirescu. sub-directorul creditului, va fi invitat să’şl dea demisia, pentru a se descomplecta astfel administraţia. In acelaşi timp se va începe o campanie prin ziare contra actualei administraţii, pe motivul că sunt societari cu cîte 3 şi 4 rate înttrziate, contra cărora nu s’a luat nicl-o măsură. Cu această ocazie se va cere şi convocarea adunării generale. Comisarul guvernului pe lîngă credit, d-1 Genoiu, unul dintre puţinii liberali corecţi, a refuzat să se preteze la asemenea tripo-tugil. Rate înttrziate sunt la toate instituţiile de credit din ţară. O anchetă ar dovedi mal multe rate întîrziate la creditul urban din Bucureşti de cît la cel din laşi şi în afară de aceasta legea creditelor prevede anume cazul cîud pot fi convocate adunările extraordinare de acţionari. Ea spune că asemenea adunări vor fi convocate numai cinci capitalul social nu va fi suficient pentru plata cupoanelor. Or acesta nefiind cazul cu creditul din Iaşi, d-1 Genoiu a declarat categoric că refuză să se ameslice în aceste meschinării. ' Proces de bigamie In toamna trecută, un oare-care Franz Narodni, boemian, este dat în judecată, din-preună cu soţia sa pentru bigamie. Parchetul îl dedea de complice pe d. Sadoveanu, funcţionar în serviciul stării civile, care le făcuse actele de căsătorie. Faptele se petrecuseră ast-fel: Narodni, care era însurat cu o înveterată alcoolică, se înamorează de o tînără fată, anume Ştefania, în vîrstă numai de 16 ani, în timpul absenţei soţiei sale. Din acest amor se naşte un copil. Boemianul, pentru a repara onoarea fetei, se hotăreşte să o ia în căsătorie. Sfătuit de mal mulţi prieteni, el trece la religia ortodoxă, îşi schimbă familia în Teodor r’tefăneseu şi face căsătoria civilă cu tînăra femeie, răminind ca cea religioasă să o efectueze mal tîrzifi. Denunţul unul ucenic din ciubotăria ce Narodni ţinea, face să se nască procesul de bigamie. Tribunalul 11 achită pe toţi,— pe soţii Narodni-Ştefănescu, cît şi pe d. Sadoveanu. Procurorul însă face apel şi Slmbătă, 27 Aprilie, Curtea secţia II, după ce confirmă sentinţa tribunalului în ce priveşte pe d. Sadoveanu, condamnă pe ambii soţi la un an închisoare. Decisiunea Curţii a surprins mult lumea judiciară din Iaşi, de oare-ce a fost dată cu nerespectarea articolului 63 c. p., care prevede ridicarea pedepsei pentru minori. Soţia condamnată nu are de cît 17 ani. Ambii soţi afi făcut recurs. FOIŢA ZIARULUI «EPOCA» 0) HENRI GREVILEE TAINA MORTULUI Preotul şi surorile de caritate se rugau merefi; s’ar fi putut urmări psalmul după mişcările buzelor lor. Puţin mal departe, Estella In genunchi se ruga. îmbrăcată cu o rochie de interior de tot albă, cu mîinile împreunate, cu o expresiune de întrebare plină de durere, ea privea corpul aceluia care fusese bărbatul său înaintea lumel. Pentru ce era el acolo, la această oră ctnd el trebuiai! să se găsească singuri Într’un cuib preparat pentru el? Un sentiment de iubire înăbuşit de lacrăml i se urca spre buze şi ochi, vâzîud pe acela pe care ea îl acceptase ca soţ cu o aşa de mare dorinţă de a’l vedea fericit, cu o intenţiune atit de sinceră pentru a-I răspunde la iubire prin iubire, cind sufletul sâă, încă închis, s’ar fi deschis în fine. — Nu este vina mea, îşi zicea ea, dacă nu-1 iubeam alt-fel... Nu puteam. FI era pentru mine un amic scump—nu ştifl dacă ar fi putut să devie un amant iubit. .. Poate fi cine-va bună, afectuoasă şi credincioasă soţului seu fără a simţi pasiune pentru el? Nu sunt făcută pentru pasiune fără îndoială! Şi cu toate acestea, sunt sigură, că aş fi făcut din viaţa sa o viaţă fericită! Sgomotul înăbuşit al paşilor lui Benoist o deşteptă din reveria sa. De zece ori deja tusese deranjată pentru a i se cere ordine, d-na Montelar, sdrobită, nefiind In stare să răspundă. Diverse — Pentru 10 bani este titlul unei fol volante prin care d. Ceorge Pavlof atacă pe d. dr. Iuliano, pentru că acesta a refuzat primirea unei cărţi de visită de felicitare a celui d’înltifl, cu ocazia S-tulul Gheorghe, pe motivul că era netimbrată. D. Pavlof a expus chiar biletul înapoiat în fereastra tutungeriei Uicscu din strada Ştefan cel mare. Se aşteaptă răspunsul d-lul dr. Iuliano. — Ieri, Duminică 28 Aprilie, s’a celebrat căsătoria d-rel Maria G. Ropală, o talentată muzicantă, cu d. Vasile Patriciu, avocat în Galaţi. — Procesul dintre comunitatea greacă din Galaţi şi d. Bonachi continuă şi astâ-zl la Curtea de Apel secţia I. lAFOSOtAŢII Alegătorii din Iaşi aii luat iniţiativa convocării unei întruniri publice la care să invite pe reprezin-tanţil lor în Cameră şi Senat, ca să dea seamă de activitatea lor parlamentară. O asemenea iniţiativă vor lua şi * * alegătorii din Ploeştl şi Craiova. Ea pagina I dăm seamă despre motivele demisiunei d-luî senator ti. Vltr/.esen din preşedinţia elubnlni liberal din Iaşi. Aflăm acum. eă d. Dini. Nturd-za a rugat telegrafie pe d. Mir-zeseu să-şi retragă demisiunea, iusăreiufnd fu aeelaşî timp pe prefectul judeţului, d. Gbeorgbi-an, să-l determine a reveni asupra deeisiunel sale. ; D. Mfrzescu a declarat însă din nou şi categorie, eă demisiunea sa e irev ocabilă, de oare-ce d-nu bturdza a nesocotit toate angajamentele pe cari le-a luat în o-poziţie. Autorul ardere! steagului unguresc din Caransebeş a fost descoperit. E un socialist, anume Zsuk Petei*. Totuşi ziarele ungureşti reclamă închiderea seminarului teologic ro-mîn din localitate. In ziua de 1 Maia, a avut loc la d. şi d-na Dini. Butculescu o mare garden-party în frumoasa lor grădină din str. Clemenţei. La serbare, care a durat de dimineaţă şi până seara la orele 9, aă luat parte aproape 150 de familii. Ieri s’aQ ţinut patru manifestaţii şi mari meetingurl naţionale în contra Milleniulul, în următoarele localităţi : Iaşi, Ploeştl, Craiova şi Că-lugărenl. Lume multă pretutindeni. A mi narea conferenţeî naţionale «lin Sibiu. Tribuna publică următorul comunicat, in fruntea numărului săQ de ieri ; După ce primăria din loc prin-tr’o resoluţiune neîntemeiată în lege a oprit ţinerea conferinţei convocate de mine pe 15 Maia a. c., în contra cărei opriri am insinuat recurs, mă văd necesitat se amin ţinerea acestei conferenţe pe timp nedeterminat, ceea-ce a-duc la cunoştinţa celor convocaţi. Sibifl, 12 Maiii n. 1896. Dr. Ioan Itaţiu. Liga din Galaţi a decis să serbeze Duminică aniversarea proclamării revoluţiei romîne din 1848 din Transilvania. Serbarea va începe prin un Te-Deum ce se va oficia la catedrala Sf. Nicolae. De aici lumea se va duce la un mare meeting de protestare în contra Milleniulul. Vineri 3 Maia curent, ora 1 p. m., Academia Română va line şedinţă publică. D-1 Nicolae Ionescu va face o rela-ţiune despre «Inaugurarea jocurilor o-limpice la Atena». Atentat la libertatea presei. Asupra odiosului atentat la libertatea presei din Focşani, săvîrşit de cunoscutul d. Sâveanu, Viitorul Putnei din Focşani scrie următoarele : Firul nemerniciilor de la 1888 se reia. Colectiviştii, cari ’şl-aă bătut joc de toate libertăţile noastre publice,— şi de rândul acesta aii început, sâ se atingă de cele mal sacre drepturi cetăţeneşti. La Focşani nimeni nu mal este liber să’şl exprime cugetarea nici prin grai, nici prin scris. Libertatea presei este greu lovită de sbiril regimului. Toţi tipografii din Focşani terorisaţl de ameninţările Satrapului Putnei, retusă imprimarea gazetelor oposiţiunel. «Viitorul Putnei» n’ar mal fi putut a-pare azi la Focşani, dacă n’am fi luat precauţiunea, să închieiăm un contract cu tipograful ziarului nostru, prin care contract acesta se obligă la despăgubiri însemnate, în cas când prin orî-ce mod ni s’ar împedica imprimarea, saft regulata apari ţiune a gazetei. Protestăm cu toată indignarea contra atentatelor mişeleştl ale bandei de la putere. Să sciă bine aceşti nenorociţi, că cu cât vor întinde mai mult coarda perse-cuţiunilor politice, cu atât va fi mal răii de el. Mişeii, cari vor să introducă în această ţară obiceiurile şi apucăturile satrapilor orientali, să nu creadă, că nu se va găsi nimeni in acest nefericit judeţ, care să nu oprească la timp mâna lor sacrilege !. Organul conservator, «Ecoul Vran-cel», n’a apărut din cauza ameninţărilor satrapului Săveanu. S’au luat măsuri ca acest ziar să fie imprimat în vr’un oraş vecin. î) E P E Ş I (Servicinl Agenţiei Romîne) Viena, 1 Maiu. Preşedintele Consiliului d-nu Banfl’y, a sosit, venind din Budapesta. Petersburg, 1 Maiu. Aruncarea pe apă a cuirasatulul «Amiral A-praxin» şi a încrucişătorulul Rossva» s'a făcut în presenţa Ţarului. Camera Comunelor a adoptat în a doua citire bilul asupra instrucţiunel publice. Viena, 1 Maiu. «Fremdenblatt» află că delegatiunile sunt convocate la Budapesta pentru 30 Maiil 1896. Petersburg, 1 Maiu. Prinţul Bulgariei va pleca la 14 MaiQ cu suita sa militară la Moscova. Deputăţia bulgară, care va aduce Ţarului un album conţinând vederile Bulgariei, va pleca in acelaş timp. Sevastopol, 1 MaiQ. Regina Greciei si prinţul Nicolae aii sosit a-seară. Azi vor pleca la Petersburg. Alexandria, 1 Maiu. Ieri aă fost 62 de caşuri de holeră dintre cari 22 mortale. Londra, 1 Maiu. «Agenţia Reuter» află din Cair că în procesul datoriei publice egiptene, procurorul gene- ral a cerut ca tribunalul să admită dreptul rasei de a dispune de fondurile de reservă, în caşurile neprevăzute, cu simpla majoritate a voturilor. Sentinţa se va pronunţa la 1 Iunie. Bruxelles. 1 Mait). «Camera deputaţilor». Preşedintele consiliului declară că statul Congo nici n'a oferit, şi nici n’a primit alianţa vr’unel puteri. Camera adoptă primul articol al proiectului de garanţie a Belgiei pentru emisiunea drumului do fer al Congulul. Petersburg, 1 MaiQ. Noul muzeQ al şcoalel centrale de desemn industrial. întemeiat de baronul Stieglitz, s’a i-naugurat ieri în presenţa Ţarului, a marilor duci şi a inarelor ducese. Rotterdam, 1 MaiQ. Greva hamalilor continuă. Cuirasatul «Korte-waer» a sosit pentru a face paza pe Meusa. Schanghai, 1 Maiu. «Northchina» şi «Daily News» anunţă că staţiunea misiunelor englese protestante din Ky-angyin a fost atacată. Clădirile aii fost incendiate. Misionarii aQ putut să scape. Londra, 1 MaiQ. Se anunţă din Cape Town «Agenţiei Reuter» eă o coloană, sub ordinele colonelului Beai, a bătut pe Malabell la Mowene lîngă Givelo. F,n-glesil n’aii suferit nici o perdere. Triost, 1 MaiQ. Adunarea generală a Lloydulul a decis să împartă un dividend de 42, adică 21 de fiorini de acţiune, plătibile la 1 Iulie. Londra, 1 MaiQ. «Agenţia Reuter» află din Cape Town că d. Merriinan a propus parlamentului să supună Reginei o adresă rugind-o să desfiinţeze saQ să modifice concesiunea companiei sud-africane. D. Merriinan regretă că <1. Rhodes a jucat un rol aşa de însemnat in ultimele evenimente. Principalul culpabil este Clmrtered Company. Este un scandal ca agenţii, iar nu autorii ultimelor evenimente, să fie urmăriţi. Desbaterea s’a aminat. Viena, 1 MaiQ. Principesa Ferdinand a Romîniel va sosimiine venind din Coburg. Berlin, 1 MaiQ. Reichstagul a adoptat in a doua citire, proiectul de lege al imposibilul asupra zahărului. Viena, 1 MaiQ. In procesul intentat lucrătorilor culpabili de delicte grave saQ de excese comise în ziua do 1 MaiQ, 14 acuzaţi aQ fost condamnaţi la pedepse cari variază intre 6 săptămînl şi doi ani şi juinState de închisoare. Massauab, 1 Maiu. Se crede că prizonierii italieni, reţinuţi de rasul Mangaşa, sunt acum pe drum spre lagărul italian. Se speră că negnsul va înapoia pe prizonierii cari sunt la Sokote. Guvernul va trimite prin drumul de In Zeila, cu consimţi mentul lui Me-nelik şi sub conducerea unor indigeni de încredere, o caravană care să ducă haine, nutrimente şi medicamente prizonierilor italieni cari se află în Soa. Viena, 2 MaiQ. Prinţul moştenitor al Munteuegrulul a plecat la amiazî la Heidelberg. Budapesta, 2 MaiQ. Contesa Katinka Andrassy, soţia fostului ministru al afacerilor străine contele Jules Andrassy a murit după amiazî. Atena, 2 MaiQ. Botezul principesei ITelena s'a făcut azi dimineaţă în presenţa întregii curţi şi a miniştrilor. Naşa era împărăteasa Frederic. Londra, 2 Maiu. Camera Comunelor. D. Chamberlain declară că n’a primit nici o ştire iu privinţa sentinţei definitive pronunţată în contra prizonierilor clin Pretoria. D. Curzon anunţă că o depeşă sosită erl zice că numeroşii prizonieri din Alep aQ lost achitat!, mulţumită intervenţiuneî Engliterel. în privinţa ocupării lui Tchifu de către Rusia n’a sosit nici o ştire. Ministrul englez din I’e-king ne-a tăcut cunoscut că o casă rusească din Tchifu a obţinut o concesie care violează drepturile oare-căror proprietari englezi. Guvernul englez a adresat Franciel o observaţie in privinţa drepturilor ce tratatele daO Engliterel asupra lui Madagascar, dar pină acum nu s’a primit nici un răspuns. Toulon, 2 Maiu. 0 explozie, a cărei causâ nu se cunoaşte, s'a produs erl în magazia ierbii de puşcă a cuirasatulul Amiral Duperre şi care a dat naştere la un început de incendiu, dar care a fost repede stins. Această explozie care n’a cau-sat nici un accident de persoane, a produs o emoţiuue vie. Paris, 2 MaiQ. Le Matin anunţă că ducele d’Andiffret-Pas-quier, preşedinte al comitetului regalist, şi-a dat demisia în urma scrisorii ducelui d’Orleans care anunţă o nouă direcţiune a politicei sale. Londra, 2 Maiu. Times — află din Cair că numeroşi Euro- pei. consternaţi de creşterea boierii părăsesc Alexandria, unde Ieri au fost 36 de rasuri noi urmate de 32 de decese. Pretoria, 2 MaiQ. D-nu Jonbert a fost numit vice-preşedinte al Transwualulul. Bizerle, 2 MaiQ. Cuirasulole Itedontable şi Brenmis au străbătut canalul în timpul diiniueţel şi aQ staţionat în marele lac Bizerle. O mulţime numeroasa, animată de un mnre entusiasm, era do tulii. Madrid, 2 MaiQ. O depeşă adresata ziarului Imparei al confirmă ştirea că generalul Weyler este foarte nemulţumit că nu poate pedepsi cu energie pe Hi-bstierul din causa reclamaţiuniJor din Washington. Generalul Weyler crede că e nevoe de a face o sforţare riguroasă pentru a distruge pe insurgenţi! provinciei Final de Itio. Corespondentul aceluiaşi ziar crede că trebue să se tri-meată la Cuba, o nouă întărire de 20.000 oameni. Massauab, 2 MaiQ Aproape 1.300 soldaţi repatriaţi aQ plecat pe bordul lui Gottard. Paris, 2 MaiQ. Ţarul a trimis d-lul Folix Faure o telegramă de'simpatii şi regrete cu ocazia morţii ofiţerilor şi a soldaţilor la Adelia, victime datoriei Preşedintele Republicel a telegrafiat îndată Ţarului mulţumirile sale. împăratul german a însărcinat pe ataşatul militar al ambasadei germane să exprime d-lul Felix Faure coudoleanţele sale in privinţa aceluiaşi accident. — D. Faure a însărcinat pe ambasadorul francez la Berlin, să roage pe baronul Marschall să transmită împăratului Wil-lielm, actualminte absent din Berlin, mulţumirile sale- Moseova, 2 MaiQ. Volocipedistul englez Jeffiersou, care face călătoria de la Londra la Irkuţk pe bicicletă, a sosit aci. . Berlin, 2 Maiu. Un tub maro care împarte vapori a făcut explozie azi dimineaţă în aripa principală a expoziţiei industriale, ceea ce a provocat o încetare temporară a activităţii maşinelor. — Un lucrător a fost grav rănit. Washington, 2 Maiu. Comitetul afacerilor străine al Senatului a discutat azi moţiunea Morgan care insista asupra recunoaşterii insurgenţilor din Cuba, ca putere beligerantă. — Urmarea desbaterilor s’a aminat. Constantinopol, 2 MaiQ. In urma ultimelor evenimente din Creta po« siţiunea lui Turkan Paşa, este considerată ca sdruncinată. — înlocuirea sa prin valiul din Sculări, Abdul Iierin, fost comandant militar în Creta, este iminentă. Sir Philip Currie va pleca Luni într'un congediu de mal multe luni. 1>IT£K§E Crime, Delicte, Accidente, IntimplUrî. DIN CAPITALĂ — Nou sistem do furt.—De ctt-va timp mal mulţi cîreiumar! şi băcani se plîngeau că li se fură butoaele goale din faţa prăvăliei. Poliţia pîndiiul a prins mal zilele trecute pe un muncitor care luase un bu-toiii din faţa unei prăvălit, dar care s’a dovedit că era inocent, căci el nu făcea de cît să-l transporte cu plată, după ordinul unei persoane pe care n’o cunoştea şi care zisese că l’a cumpărat. Tot cercetînd, poliţia de siguranţă a aflat acuin iu urmă că un dogar din strada Clopotari No- 2 cumpărase un asemenea bntoirt de furat, de la o persoană pe care ar recunoaşte-o dae’ar vedea-o. Confruntat cu mal mulţi pungaşi cari erail în arestul poliţiei, dogarul recunoaşte pe unul diu et, anume Dumitru lo-nescu, un spărgător de meserie. S’a dovedit că acesta obicinuea de la un timp încoace să fure butoae goale într’un mod foarte ingenios, care-1 punea la adăpost de urmăririle poliţiei, tată In adevăr cum o-pera : Ochea cîte un butoiil gol în faţa u-nel prăvălit şi apoi lua un muncitor de pe stradă căruia-1 arăta, ziclnd că l’a cumpărat şi-l însărcina să-l transporte pînă mal departe, la un anumit loc safl unde era vre-o căruţă care aştepta; apoi boţul se ducea mai departe şi privea, dacă muncitorul era prins, el fugea. S’a constatat pînă acum că a furat cu sistemul acesta 16 butoae de la diferiţi comercianţi din Capitală, diu cari a expediat cinci la R.-Sărat; iar restul le-a vîndut pe la diferiţi dogari şi cîrciumari de aici. Dumitru Ionescu are şi un tovarăş în întreprinderile sale, pe Yasile Grigorescu, fost soldat în regimentul 2 de cetate. Acum sunt amîndoul la răcoare. i < — Voiţi să veniţi un moment, doamnă ? zise Benoist încet. Ea se sculă şi-l urmă cu oare-care des-gust: modul cum el o examinase lîngă cadavru ÎI făcuse o impresiune neplăcută. Pe cînd el o conducea prin coridoare, ea tl opri. — Mergem în această cameră ? zise ea. — Da, doamnă, substitutul voeşte să v<5 ceară o informaţiune. — Aidem, zise ea liniştită. Intră; Bolvin fu isbit de frumuseţea el, de distineţiunea el, de suprema el eleganţă şi se înclină cu respect dinaintea-I: dreaptă, ea aşteptă, fără să vadă scaunul ce el îl oferea, obligîndu-1 ast-fel de a rămâne In picioare. — Ve cer ertare, doamnă, zise el; nu am să vfl spun de cît o vorbă... pentru moment. Cunoaşteţi d-voastră de aproape safl de departe, din susul safl josul scărel sociale, pe cine-ya care să locuiască safl să aibă rude safl amici la Laval ? — Laval? — Da, safl în împrejurimi. Gtndiţi-ve bine. — Estella plecă capul, căutlnd cu scru-pulozitate în memoria sa, apoi privi pe Bolvin drept în faţă şi II zise: — Nu, domnule, nu cunosc pe nimeni tn acea regiune. Nu am fost nici o-dată pe acolo. — Bine, doamnă, vă mulţumesc. Alîta’l tot, zise substitutul saluttnd-o. Clăti diu cap şi eşi. După ce se depărtă, substitutul privi pe Benoist şi zise: — Scrisoarea care a fost cauza sinuciderii era de sigur o denunţare contra d-nel de Beauraiul. — O denunţare.,, calomnioasă ? replică Benoist. — Sper, zise cu răceală Bolvin. întreg Parisul, care în ajun asistase la celebrarea căsătoriei religioase, află dimi- neaţă moartea căpitanului de Beaurand. Un mare jurnal, bine informat de catastrofă, dădu această ştire cititorilor pe prima pagină a ediţiuncl întlia. Theodor Benoist se gîndise la multe lucruri, dar nu-şl închipuise că nu se poate Închide gura de odată la o duzină de servitori şi tot atlţl subalterni de profesiuni diferite. Efectul acestei indiscreţiunl a fost teribil. Beaurand, căsătorit de dimineaţă si mort în aceiaşi zi? Fxplicaţiunea elementară a unul simplu accident, nu era de ajuns, nu putea satisface pe nimeni! Şi apoi, ce interes ar fi avut un ginere să se joace cu pistolul ? Din toate părţile, liecu interes, fie din simplă curiositate, lumea se grămădi la hotelul Beaurand. Ordinele cele mal severe fură date pentru ca nimeni să nu poală pătrunde la d-na Montelar safl lingă tînăra văduvă; dar sunt persoane cari trec peste toate barierile, forţează toate Incuetorile cu o uşurinţă uimitoare. In momentul in care Estella eşia de la cusătoreasa, care era chemată ca să-l încerce costumul de doliu pe care 11 comandase destul de tlrzifl în seara zilei prece-. dente, baroana de Polrey 11 eşi înainte, urmată de un servitor zăpăcii de îndrăsneala şi siguranţa el. ■— Eram sigură, dragă Estello, că ordinele dato nu mă puteafl privi pe mine, zise ea cu un aer întristat, care nu se prea potrivea cu figura el cochetă şi veselă. Iţi este peste putinţă, tntr’o ast-fel de ln-ttmplure ca să nu primeşti pe o prietină, care ţi-a ţinut loc de mamă. — Aveţi dreptate, stimată doamnă, răspunse cu răceală tînăra femee; vă nnlţu-mesc chiar de atenţiunea dv. bine-voitjare. D-na de Polrey o privea cu atenţiune cu pe un lucru rar, mireasa din ajun, văduvă înainte de a fi femee, era destinată a face obiectul conversaţiunilor pentru cel puţin opt zile; ce fericire de a putea zice : «Efi am văzut-o cea dinţii»! De o dată Insă îşi aduse aminte că pretextul visitel sale era un interes părintesc, şi o lmbrăţişă. — Draga mea, zise dînsa, ce situaţiune îngrozitoare! In această casă, unde eşti cu totul străină, al de sigur trebuinţă de o prietenă căreia să ’ţl deschizi inima? Vino în braţele mele, drăguţa mea. \Dar drăguţa nu avea cîtuşî de puţin aervd de a corespunde; îmbrăţişa cu toate acestea pe d-na de Polrey cu oare-care re-cunosKnţâ, şi, văzînd că nu poate scăpa, o pofti peŞun fotolii!. — Ace\,sta-Î odaia d-lale? zise baroana, punindu-şlŢorgnonul şi uitludu-se împrejur. E foarte birtu, foarte bine... Puţiu cam închise tapiserie... Efl aveam o cameră albastră cu alb, dar eu sunt blondă. Ascultă, Estello, i-a spune-mi cum s'a înttmplat ? Poţi să al toalA Încrederea în mine, voi li mută ca un monutnt! Erai acolo? Biată copilă, cit aî trebuit să suferi! Nu eram de faţă, răspunse cu dem- -uitate Estella. Încă din ajun Înţelesese că trebuia să vorbească cît . puţin posibil: în'scurtul timp Iu care a văzui pe substitutul, instinctul prudenţei se deşteptase Intr’insa cum nici nu s’ar fi gîndit. — Atunci era singur ? zise d-na de Polrey-Nenorocitul! Dar In fine, ce i-a venit să umble cu pistoalele ? Ce imprudentă. Şi, fie zis Intre noi, nu crezi că un ofiţer ar trebui să cunoască prea bine pericolul armelor de soiul acesta pentru ca să evite...Nu crezi, ia spune ? — Nu ştifl absolut nimic, răspunse Estella puţin agasată. Nu pot să judec lucrurile astea. Nu ştifl de cit un lucru, că m’um măritat erl la unu după amiazî, şi că înainte de orele şeasu eram văduvă: este un lucru care sdrun-cină constituţiunile cele mal tari şi vă mărturisesc doamnă că mă simt sfirşită. — Înţeleg asta! răspunse baroana fără să se mişce. Sărmană copilă! Al pulul cel puţin să pllngl ? — Cînd sînt mult întristată, zise Estella, nu plîng. — Al cu toate astea ochii în fundul capului. E Îngrozitor. Dar d-na Montelar, ce zice dînsa? — E prăpădită; ’ml e frică că n’are să » ’şl mal revie. Din norocire, era acolo unul din prie-tenii lui Raymond care s’a însărcinat... — Este în adevăr o fericire. Două femei , singure, ce era să vă faceţi, doamne! Şi i ce o să faceţi acum? — Nu şeifl nimic. Ne trebuie încă timp de gîndit. •— Fără îndoială, fără îndoială... In fine, pînă atunci, rămineţl aci în hotel ? — De sigur, răspunse Estella, car enii înţelegea nimic. Nu sînt în casa mea? — Ah! zise d-na de Polrey suspinlnd şi de reuşită şi de surprindere. Va să zică eşti decisă ? — De o cam dată, de sigur. — Venisem să te întreb, zise baroana cu multă uşurinţă, dacă nu al dori să vil la noi şi să ’ţl reei camera de domnişoară; dar fiind-că eşti decisă.... (Va urma) www.dacoromamca.ro EPOCA E5 3 t DIN ŢARĂ Omorul din Creţeştî.—In noaptea de Marţi spre Miercuri a fost oinorlt locuitorul Radu Ctiiru din comuna Creţeştî, lflngă Gara Vidra de pe linia BucureştI-Giui giu. A fost găsit mort In casă, cu o rană de cuţit intre coaste şi cu gîtul sucit, iar femeea şi copila sa grav rănite. Parchetul de Ilfov fiind avisat, au plecat ieri la faţa locului d-1 judectăor de instrucţie Alexandrescu şi d-1 procuror Filitis. Sperăm să putem da măine amănunte asupra acestei crime. Tâlhărie.—Miercuri locuitorul Petre Dima, pescar din comuna Beilic, judeţul Constanţa, a fost greii bătut şi jăfuit de toţi banii ce avea. de către trei Biliari necunoscuţi. Nefericitul pescar a fost de urgenţă internat in spital; iar doul dintre tîlharl ah fost descoperiţi şi prinşi de detaşamentul de jandarmi din Enisenlia. Al treilea tilliar este pus în urmărire. Incendiu.—Iu noaptea de Marţi spre Miercuri, pe la orele 2.15, un incendiu violent a distrus cu desăvlrşire casele d-nel Elena N. Pancea din Turnu-Severin, cari eraţi Închiriate d-lul Iosef Merchel, fabricant de frlnghil. A ars o cantitate de ctnepă şi de frlnghil. Pagubele se evaluează. In afară de valoarea imobilului, la 2—3.000 de lei. Focul a fost localisat de pompieri pe la orele 4 de dimineaţă. Mort din bătue. — In comuna Botoşeştl din judeţul Mehedinţi, a încetat din viaţă locuitorul Constantin Stănenică, în urma hătăel grave ce a suferit de la Constantin Fundă în ziua de 21 Aprilie. Parchetul a deschis o anchetă. E € 0 U lt I Duminică 5 curent fiind ceremonia sfinţire! stindardului societăţii pensionarilor, Ia care va oficia de Pr. S. S. Vicarul S-tel Mitropolii, preşedintele societăţii, d. I. C. Petrescu, roagă prin aceasta atit pe d-nil societari şi societare, cit şi pe toţi d-nil pensionari in genere, să bine-voiască a onora cu presenţa d-lor această solemnitate, care va avea loc în biserica Albă din Calea Victoriei la orele!)1 a dimineaţa. * * * Aflăm că d-nu doctor Schneyer, fost mal mulţi ani medic asistent la Clinica Iul Nothnageî din Viena, s'a stabilit în Capitala ca medic special pentru boale interne (stoinach, nervi, etc.) D. Doctor Schneyer este diplomat al universităţii din Viena, din 1892, a fost 11 unica medic intern la Clinica Profesorului Nothnageî. 0 luni la clinica prof. Ilayem in Paris şi C luni la ipitalul de femei şi de copil. D. Doctor Schneyer s’a distins prin diferite lucrări ştiinţifice in specialitatea sa. * * * D. Gr. Tocilescu va pleca la 12 Maiu în es* eursiune ştiinţifică la Âdam-Klisi împreună cu studenţii de la arheologie şi epigrafie. * * * La Galaţi s’au făcut experienţe pe Dunăre cu un nou sistem de vapor, construit ast-fel ca in partea sa inferioară să se poată păstra peştele viu. timp de mal multe zile. Experienţele au avut un rezultat îmbucurător. * * * Cu începere de la 15 (27) MaiQ, direcţiunea generală a căilor ferate va pime in eireulaţiune bilete cu preţ redus pentru staţiunile balneare din ţară. Biletele se vor emile pentru ducere şi ina-poere. Se vor organiza trenuri de plăcere între Bu-rureştl-Constanţa în fie-care sărbătoare. * * * Vreemel din Craiova i se denunţa un fapt de toată gravitatea. Edificiul in care se găsesce «Şcoala comercială» se prăbuşeşte. Viaţa elevilor este în pericol. Directorul scoalel a cerut în nenumărate rîndurl, şi telegrafic, ca să se ia măsuri. Inter-venirile sale au rămas fără resullat, căci proprietarul imobilului cu pricina este d. Stelă-nescu-Gogu, deputat. ULTIME IHFORiATIUNI Pentru postul de prefect din Botoşani sunt deja trei candidaţi, a-nume d-nil senatori Arapu şi Russu, precum şi d. deputat Enâşescu. D. Stolojan ar dori numirea d-lul Enăşescu, dar acesta pune mai multe condiţii, printre cari mînâ liberă în numirea şi înlocuirea funcţionarilor. înaintările în magistratură se vor face pe ziua de 10 MaiQ. Decretele vor (i supuse mîine semnăturel M. Sale Regelui. Se dau ca sigure pînă acum următoarele înaintări: D-nil M. Poenaru-Bordea şi Ciru (Economu, consilieri la Casaţie ; d-nil Carp, fost preşedinţi de tribunal, şi Dobrescu, actual prefect de Ilfov, membri la Curtea de Apel. Ieri secţiunea laşi a Ligel Culturale a ţinut un meeting de protes-(are contra serbărilor Milleniulul; manifestanţii au parcurs strada mare pînă la Palat, la statuea lui Ştefan cel Mare ; unde s’afi ţinut mal multe discursuri. O telegramă din Iaşi ne spune că a fost lume multă, entusiasmul mare, şi că totul s’a petrecut în deplina linişte. Se afirmă că demiskmea d-lul Gr. Mîrsescu din prezidenţia clubului liberal din laşi e in legătură cu numirea sa în postul de guvernator al Bănceî Naţionale. Această numire se discută încă în consiliul de miniştri. D. Palladi, ministrul domeniilor, va pleca în curînd în inspecţii prin ţară. Prin cercurile liberale se da ca sigura numirea d-lul Caton Lecca în postul de prim efor al spitalelor civile. Miercuri la amiazl, d-nu deputat Scorţescu a dat un dejun politic la Capşa în onoarea d-lul N. Fleva. Au luat parte la dejun d-nil N. Fleva, Em. M. Porumbarii, Apostolii, etc. Aniversarea revoluţiei din Transilvania Oprindu-se conferenţa naţională din Sibiu, Tribuna de azi publică următorul apel sub titlul de Să serbăm cu totil 3/15 Mal: «Acum, citul prin neelegiuita oprire a conferenţel naţionale, stăpînirea maghiară cutează în infamia sa a ne in-terzice[ori-ce viaţă naţională romînească, să serbăm cu toţii, fraţi Romîni, cu atît mai vîrtos ziua istorică de 3 lo Mai, în cel mal strălucit chip ! Rugăm a ni se trimete drept orientare, rapoarte exacte din toate părţile, despre serbarea acestei măreţe zile a poporului rominesc! Sergentul major reangajai I.anibrescu, din regimentul G, tratează pe soldaţii din compania sa cu o sălbăticie ne mal pomenită. Sbierete, ce străbat întreaga tabără, înjurături însoţite de gliionturi in fălci, de maşină (un fel de bătae militărească, în care nenorocitul torturat este sprijinit din palmă în palmă pînă ce ameţeşte), de lovituri cu latul săbiei peste picioare, etc, sunt tratamentul zilnic al bieţilor recruţi, fără deosebire, de condiţia lor socială. De groaza acestui sergent major a dezertat deja din primele zile alelul Aprilie patru recruţi, iar un funcţionar de la gară abia cu mari stăruinţe a scăpat din ghiarele lui, permutindu-se la altă companie. . II recomandăm atenţiuncl comandantului regimentului. M IL L E li I A D2 Scrisoarea din Budapesta.— Dcmwns- trnţiiiie din Viena.—Arderea steagurilor ungureşti. — Un roinin patriot ungur. Scrisoare din Budapesta Budapesta, 2 (14) MaiQ 1996. «Domnule Redactor! Cu risicul de a fi numit trădător de patrie de către tinerii şi înflăcăraţi! mei compatrioţi din Craiova, în drumul meO spre Vienain’am oprit la Budapesta, hotărit a sta vr’o zece zile pentru a vedea expoziţia mil-lenară ungurească. Credeam că nu fac prin aceasta nici o crimă de les-naţiu-ne, căci în definitiv o expoziţie are tot-d'a-una darul a-ţl întinde orizontul cunoştinţelor. f: «Am sosit erl aici şi — cu regret, — trebue să plec azi mal departe, fără să fi putut studia expoziţia. Şi iată de ce: «Sosind în oraş, am bătut la porţile tutulor hotelurilor pentru a’ml găsi o cameră; la lacgerborn, Hungaria, Reine d’Angleterre, Koenig von Ungarn, Troli-ner, Naţional, Orient, London, Panonia şi Reni, mi s’au cerut 25 florini (54 lei) pe zi pentru o cameră în etagiul III. Abia după o plimbare de 2 ore am găsit la liotei Elisabeth o cameră în etagiul II cu 20 florini (42 Iei) pe zi. Am descins aici, după ce birjarul ml-a smuls 8 florini (17 lei.) «Restaurantele sunt de asemenea e-norm de scumpe. «Timp de 24 ore, de cînd stat! aici, am fost silit să cheltuiesc numai pentru masă, casă, birje şi expoziţie 227 Iei. Nu m’aş supăra, dacă m’aş fi ales cu ceva ; dar n’um văzut mal nimic. «Acum să poftească şi alt! compatrioţi al mei la Milleniu ! «Primiţi, etc.» Gh. Ionescu-Craiova Demonstraţiile us.ele, atit dincoace cit şi peste Milcov, şi ine-itîi toată încurajarea din partea publicului. 57 12—9 DIN CAUZA REPARAŢIUNEI Intrarea în Magasinul O. & H. MULLER MMTM S*SUX PASAGIU Uşa I din dreapta HIU1ÎOU TECIDÎIC — pentru coiistrucţium «le orî-ce stabilimente indus!riale — JUI^IUS LOSFFLER Inginer mecanic şi Constructor de mor! Reprezentant general al fabricelor: 4»an/. A- Comp., Budapesta, B. IVol fi’. Magdoburg, Waltlier &. Comp., Kolonia, A. Knoevenagel, Hanovera, Krompaela-lIeriia«l, etc. Bucureşti.— Strada Pensionatului 23—25 SPECIALITĂŢI: Construcţianî de mori de făină, mălai, ciment, var etc., ferestrae me-chanice, instalaţinnî de lumină olectrică, motoare etc. Depozit de articole technice, pietre, mătase etc. ai IVI AŞ INE ACtEÎCOLE I i. S. Bucureşti, Str. Lipscani, 94.—Casa Banca Romîniel Sf. Gheorghe NOUA MAŞIN A DE Secerat şi legat „COLUPsSBI” din fabrica I>. 31. 0M250Î1XK *V C-ie Auburii (New-York) Ca idişul la MIREAM*TA construită toată în oţel, uşoară, simplă 72 şi trainică, ultima perfecţiune 30—11 E O l '&M O SSSSj e şi tmeeratoare Din atelierele de construetiune ale Căilor Ferate Ungare din Budapesta SINGURELE CONSTRUITE DUPĂ EXIGENTELE AGRICULTORI LOR NOŞTRI Ţin la disposiţia d-lor agricultori numeroase atesta te stabilind perfecţiunea acestorinaşine. Succesul Apelor minerale naturale pe totu Continentu, şi cu osebire la noi, Îndemnă pe uni din Negustori de a substitui sursele cerute de consomatori, aşa se intiniplă că în locu adevăratei Ape de Vichy : Vichy-Celestins,Vichy-Grande-G^iUe,Vichy-Hopital, se vinde Ape care pârtape etiquetă numele Vichy insă care provin din localităţi mai multu sau mai puţin depărtate de Vichy. Resultatu unei cure nedepîndlnd decitu de qualitateaapei, adecă de autencitatea ei este indispensabil de a recunosce veritabila Apa de Vichy şi ne facem o plăcere de a lămuri in acăsta privinţă pe lectori noştri Sursele adevăratei Ape de Vichy suntii : Vichy-Celestins, Viehy-Grande-Grille, Vichv-Ilbpital şi suntii proprietatea Statului francez subtu al cărui controlu suntii exportate, trebuesce prin urmare bine indicaţii una din aceste trei surse, şi refusat categoric ori şi ce butelie ce nu va purta pe etiquetă, dopă şi capsulă numele de : Vichy-Celestina, Viehy-Grande-Grille, Vichy-Hopital şi osebit spre a nu se servi de cîtfi apă prds-pătă se află imprimat pe capsulă leatu anului corent. SUBLIMIOR DE^jiARms PLUS DE CHEVEUX GRIS en 4 applications,Couleur de Jeunesse depui, blond jusqu’au piua beau noir sieke vtti, ulii pas, poisse pas. Arrfite la etate des Chevenx et Pellicnles. Ga. Flacon . 4'; Doubli : T. Chei Ies CoitTeurs et Parfumeurs. QKOS «t DKTAIL pour la ROCMANIE : nrpw%CoitTeur-Parfr ă BUCAREST, Dtfcn «0, calea Victoriei eous Ies Magaslna de Mme Paul. Galaţi Depou la d. Alex. Kreuter, coafor sub Hotel Regal. Buzău Depott la d, Ghiţă Tănăsescu coafor. Focşani « « Ilie Soroceanu. coafor, Strada Mare. 31 2s-ao g g&răidmă. de ©opiî (Ki n «lergart e si) Autorisată de Ministerul Instrucţiune! publice. Sub direcţiunea D-şoarel E. Vuille, diplomată a şcoalel normale din Neuchâ-teJ, (Sviţera), foastă zece ani sub-direc-toarea «Institutului Bolintineanu». Cursurile încep la I Maiu 1896. înscrierile se fac de pe acum, în localul şcoalel : Strada Sft. (Iheorghe-Nou No. 27. 97 15-2 Da B3 Esctract d© Ot©t de la * 8 ABRICA DE PRODUCTE CHIMICE Or, C\ Acest extract dă amestecat cu multă apă un Oţet Iiigienie. gustos şi eftiii Admis pentru consumaţia în ţară de către Cons. Sanitar Superior Recomandabil d-lor băcani, birtaşî, administratori de moşii, fabricanţi de oţet, de murături, etc. Pentru orî-ce informaţiuni a se adresa la biurou: Str. &sn ir (fetit tfi, IS licit r eşti 98 10-2 Constantin Em. Crupenski ADVOCAT :J7 bis, str. Sf. Spiridou 3>e arendat De la Sf. Glieorglie 1897 Moşia Duileştî-Cioplea, cu trupurile Bîrzeştî-Cîtzel, din judeţul Ilfov, plasa Dîmboviţa, averea minorilor Th. El'timiu. Această proprietate fiind lingă capitală, presintă cele mal bune avantagil de exploatare. Doritorii se pot adresa pentru a lua informaţii şi cunoştinţă de condiţiunl la d-nil G. N. Eftimiu & Comp. bancheri, str. Lipscani No. 7 şi la d-na Elena Th. Eftimiu, tutricea legală a minorilor săi copil, str. Radu-Vodă No. 5, în Bucureşti. 17 «5-41 Stofe! Stofe ! Stofe! DE I.ixA FINA Pentru Costumurî si Pardessiurî Asortiment bogat. Desemnuriie cele mal moderne. SE VINDE EN DETAIL £WC:U PREŢURILE FABIUCEIV^ cit Unt a comp. Depositul Fabricelor Reunite Httf Sti'tifla Şvftiriy 20 Bucureşti 93 ' 12-3 AU PAKISIEÎV Halea Vie lor iei Jo. fltS A Is-A-iis «Ie Palului Regal StJCtTJRSAUiA la ISrăîla VASSA BALLY Pentru săisonul de primăvară Pf- AU1 SOSIT TBSg toate noutăţile pentru dame şi copil. Pelerine «Ie catifea perate, «Ie «Iaut.ee şi post av «fadpette p<*ntrii «lame, croia» nona şi perfectă. Bj Tpg *a'iS pentru «lame, negre şi culori şi eu o mare vw * «LAiltllL riaţiune ilc liaslmmc :tl»so S§liB£;e pentru «lasue. «Ic mătuşă CliInCe etc, ISoeiii pentru «lame, «te Alpaca ultima crcaţhiue r B’ÂEABSII, PĂLĂniI, JPĂIjÂMSMM JH«Hl«*Icle eele mal uoi sosite «lin Paris Cel mai bogat asortiment de confecţium pentru Copii COSTUXBi: (fe O APŢI ISOCBB BTU pete trei PUTE JAQUETTE, BpAMtBfESIUBSI, UABIEUSE, — CASQB ETE şi BiEBBETE — 67 15—12 www.dacoromanica.ro EPOCA < 7 CASA DE SCHIMB HESKIA & SAMUEL BUCURESCI No. 5 Strada Lipscani No. 5 Cumpără şi vinde efecte publice şi face orî-ce schimb de monezi. 1 Cump. vmd fteuîă Amortisabilft. . . 86 */. 87 V» 5 «/„ » Amortisabilă. . . 98 V. 99 #»/o Obliguţ. de Stat (Cov. R.) . 102 103 V- 5o/o » Municipale din 1883 96 •/* 97 ‘/« 5°/o » » » 1890 97 */4 98 V. 5"/. Scrisuri Funciar Rurale . 93 ’/• 93 •li 6% « » Urbane . 101 101 V. 5o/o » > Urbane . 89 */. 89 5o/o » » » IasT . 82 */• 83 V» Acţiuni Banca Naţională. 1550 1555 » » Agricolă . 200 — 205 — » Dacia Rominia asig. 390 — 395 — » S-tea Naţionala asig. 430 — 435 — S-tatea do ConstrucţiunI . 185 — 190 — Florini valoare Austriacă. 2 10 2 12 Mărci Germane .... 1 23 1 25 Bacnote Franceze . . . 100 — 101 — » Italiene. . . . 89 — 93 — » ruble hîrtie . . 2 65 2 68 NU SE POATE!!! Imprimarea cu marinele dublu-cilindrice, din fabrica Albert & C*«, Frankenthal si cu caractere din fonderia de litere Flinsch din Frank-furt AIM. Să-şî comande cine-va Haine pînă nu vizitează renumitul Magazin BAZARUL REGAL, casa de încredere, unde sosesc succesiv colosale transporturi de stofe şi haine, lucrate cu o rară eleganţa. BAMAHIL UF fi AL Cosi d« tnaredero Toewal tn faţa Prafactural Poliţiei Capitalei (tt-14) ’ 52 A ' v n I. DIAMAND Atelier de Legătorie de Cărţi instalat pe lingă Tipografia «Epoca» Bucureşti, Str. Clemenţei, 3 ATELIER DE LACĂTUŞERIE şi pentru — COJVSTBUCTIUJVF RE FIER — I. UAIU — Strada Învoi-, TVo. 111) X3u.cnr*esci — Luciind mal mulţi ani în fostul atelier «LINDNER», 9unt în măsură a executa cu cea mal maro acurateţa, eleganţa şi promptitudine. orî-ce lucrare atingfitoare de a-ceastă branşă, cu preţuri mal reduse de cit orî-unde. Este suficient a mi se adresa o cartă poştală pentru ORl-CE COMANDĂ, pentru a mă presenta la domicilia. 75 VJBIiOUTIj^E efectuiază tot felul de lucrări de fier pentru Binale, precum: Grilage, Porţi, Balcoane, Uşi Ferestre. Marchi-se, Scări, Lămpi, ete. specialitate florărie, sere, gradine ne cărnii, pavilioane in fier ete. ete, Primesc comande pentru Provincie: — Prefwrî JHoderale — 38 100-27 TAIRICH & Ci BUCUREŞTI -Strada. Berzei.—1>. INSTALAŢI UNÎ DE TELEGSAFpGAZ v APA Lumină incandescentă pentru Gaz aerian ’jAparate de gaz CLOSETE DE TOATE SISTEMELE l SALON DE EXPOSIŢIE Proecte. — Biuroft de Construcţie. (100—73)J Export CilENT PORTLAND SERVICIUL DE TRANSPORT DIN FABRICA IOAN G. CANTACUZINO, BRĂILA REPRESENTANT GENERAL PENTRU ROMÂNIA T. ZWEDEL BUCUESCl, Calea Moşilor, 31. Si li A FUMA LELE SAL F GAL Aţi. — Strada PresseT, No. 20 IAŞI. — Strada de Jos, No. 24 26-17 G. GIESEL.-BucurescI Calea Moşilor 59, vis-a-vis de Hotel Londra „IaA TREI BRAZI 4 primeşte orî-ce Transporturi atît de Mărfuri Comerciale de la GARĂ la domicilia şi vice-versa, cit şi Obiecte de greutate precum: Cazane, Maşini, etc. prin camioane pe arcuri şi furgoane (căruţe) sistematice cu preţuri moderate. Transporturi de Mobile şi Mutări 22 SER\ ICIUL PROMPT. (25—23 V/ i* ■ !..y. t ! ■' ciy. • ; • - ■< , - ' • • *. ■•+ • • .*•.* -"t Wi Pudră de orez, preparată cu Bismuth Higienică, Adevărată, Invizibilă. Dă pielei o frumuşeţe şi o frăgezime naturală. Singura recompensată la exposiţia U-niversală din 1889. ao-ia CH. FAY, parfumor Paris. — 9, Rue de la Paix, 9. — Paris. Se găseşte în toate parfumeriile. W. STAADECKER MAŞIME AGRICOLE ŞI INMJSTKIALE BUCURESUÎ Strada Smîrdan, o. 121 FwrBlsornl Cnr^î Rtgtl* CASA FONDATA IN ANUL i865 SUCURSALE: Brăila, Craiova, Vama. Furnisor al II. S. Regelui, al domeniilor «oroauel, al ţeoalelor do agrioultură, al fermelor-model ale «tatului romtn ţi bnlgar, ete, ■T*j**» OFERĂ DOMNILOR AGRICULTORI tnUmmrmmie «rsgitutlv MSmi. Surii gjfly a se feri de contra-facerl SIMPLI, ga 2 şi 3 BRAZDARB-Ceaitrueţie Nouă de Oţel. Singurelo pluguri adoptate la fermele-model ale Statului. % SSS* m Locomobile şi Treerătore MrCo& KA- J V-* *, mm DIN FABBICA RU3T0N PR0CT0R & Comp. LTD. LINCOLN Construcţiune nouă 1896. Cele maî căutate şi răspîudite tu ţară. ISBÂNDA cu tăişul la dreapta F. FBEUHÎI) BUCURESCI No. 280 — Calea Moşilor, — No. 280 Recomandă TEEREĂTORI LOGO 0 0 S L ^ Sistem şi eonstrueţinnea noii de tot pen-CU aparat de ars M e Si orî-ce combustibil tru 1898 atît Locomobile eît şi Treert-5 torî sunt eele maî bune şi cele maî re- * numite d.n fabrica D-lor Ransomes, Sims & Jefferies. |3ÎpStîj|[7 ImST mm îr-Vii ti i •''-'7.'.. >r_; -» .«•'*>4*- -Vk IBS Iu sfîrşit recemaadă şi fabrica sa de reparat maşine agricole, Morî simple şi sistematice, Patoase de porumb. Morişce, Grape de fier şi toate reservele pentru Locomobile si Treerătorî. * - a~ a 65 25-8 i EDAUŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA ziarului EPOCA se alia în [ strada Clemenţei No. 3. NOUA MAŞINĂ DE SECERAT ŞI LEGAT SNOPÎ din fabrica MAC C0RMICK - Chicago - America. Uica maşină adoptată la fermele-model ale Statului si singura car# atît ia toate exposiţie-le cit si pe cîmp a dobîndit nn succes enorm fiind recunoscută de toţi oamenii competinţî ca cea maî practică. 150 BUCaŢÎ VtNDUTE IN 1895.—Singurele secerătoar# cu legat adoptate la fermele-model ale Statului. 'SEC'BHÂTOARE S/Ml'LB MMAMMT» C’OSMTOAHE UE Mm. A. — GHEBE,Mi MMM eAM. YAGONETE ŞI ŞINE. Tot felul de maşinî agricole şi industriale, Grape vtntmr&toar», batom ie peramb, CASE DE BANI K/BIDDJL * vînturXtoare, Trioare, pietre de moar*. «te. P U IE D imUrr — cavaeimage eh anco mm ghatms— iib n U y D (40-13) Numai la magazinul CENTRALA este ,!e găsit adevărata Lmumă- mcadesceută slst. Auer Perfecţionată cu preţurile foarte reduse Acest magasiu şi atelier autorisat de Onor. Primărie este cel mal recomandabil pentru instalări de gaz, apă, ielegiGf, canalisare băl, precum şi tot felul de closete şi tout ă l’dgoui. Magasin do exposiţie CEA T It A L A Strada Biserica Ieni, No. 9 lingă Hotel Union 25—11 ***** ©: 61, Strada Ştirb ei-Vodă, 61 IN FABRICA LUI PAUL MILKER Se gttseşte în tot timpul un Mare Auortimeut DE MWJMumn $ e°- JBi JH ESTON W O îi V E BHAMPTON — COVENTRY—- C#le maî rîinumite fabrici de Veloeipede din lume (IVini concurenţă în calitate) Singurul representant pentru întreaga Rornînie m. S. RSSSSSKa A TICOLE DE VOIAGIU j SACf CU NKCSSAIRE DB T0ILBTA de la 40 piuă la 350 tel Articole de PLUŞ gaia fi de comandă Buoureqti, 61, Strada Ştirbei-tyilă, 61 (30—14,1 No. 14, Strada Carol I, No. 14, in Bucureşti Cataloage pentru sesonul 1896 cu preţuri scăzute se trimit la ce'rere franco la domiciliu. MARE ATELIER CU MOTOR pentru repararea şi reconstruirea a orî-ce Yelocipedo cu garanţie, fie Yeloeipcde de ori unde cumpărate Hefamevea ghieloattelor fiusattaie tiu tui orî-rr «Icscmiii. it 18 Bucurescl. — Tipografia «Epoca».—Strada Clemenţei, NIT 3. www.dacoromanica.ro 1