SERIA n.—ANUL II, No. 140.
Ediţia a ti»eia,
JOUI, 2 MAIU 1896.
NUMĂRUL 10 BANI
ABONAMENTELE
încep la 1 şi 15 ale fle-căreT luni şi se plătesc tot-d’a-una înainte
In Bucureşti la Casa Administraţiei In judeţe şi streinătate	prin	mandate	poştale
Un an în ţară	30 lei;	în	streinătate	50	lei
Sase luni ...	15 »	»	»	25	.
l'rel luni . . .	8 »	*	»	13	»
Un număr în streinătate 30 bani
MANUSCRISELE NU SE ÎNAPOIAZĂ
REDACŢIA
3—STRADA CLEMENŢEI—No. 3
NUMaRUL 10 BANI
ANUNCII1RILE
In Bucureşti şi judeţe se primesc nuinal la Administraţie
In streinătate, direct la administraţie şi la. toate oficiile de publicitate
AnunciurI la pag. IV...0.30	b.	linia
»	>	»	HI.......2.—	lei »
»	»	»	II........3.—	» >
Inserţiile şi reclamele 3 Iei rîndul)
Un număr vechia 30 bani
ADMINISTRAŢIA
No. 3 - STRADA CLEMENŢEI - No. 3
■APARE ZILNIC LA 5 ORE SEARA CU CELE DIN URMĂ T E LE G- R A ME ŞI ŞTIRI ALE ZILEI
SITUAŢIUNEA MINISTERULUI
NEMERNICII COLECTIVISTE TRIO MACABRU
Iu ministerul colectivist trei sunt cari să întrec în neghiobii căptuşite cu acte de răzbunare, este faimosul trio Stătescu-Canta-euzino-Budişteanu. Aceşti colectivişti ne aduc aminte de un oarecare trio numit elastic de la circul Sidoli. Fie-care din cei trei clowni căuta să dea publicului o dovadă tot mai mare de abilitatea şi elasticitatea lui, aşa că, cînd publicul credea după o bucată exibatăde unul din tovarăşi, că nu mai poate vedea nimic mai extra-ordinar, tocmai atunci cel al treilea îl minuna prin o nouă dia-volie.
Trio ministerial, care nu este elastic de loc, care e mai de grabă macabru, face acelaşi lucru. Tocmai cînd publicul crede că Stătescu sau Cantacuzino au dat ca arbitrar, ca îndrăzneală, tot ce să poate da, tocmai atunci. Bu-dişteanu vine şi minunează opinia publică prin una boacănă de tot.
Opinia este împărţită, fie-care din aceşti trei colectivişti îşi are partizanii lui în lumea iubitoare de scandaluri. Unii susţin că Stătescu este în frunte cînd e vorba a face legi personale, acte de răzbunare şi de căpătuială pentru el şi partisanii lui.
Alţii pretind că, cînd e vorba de neruşinare în procedeurî, nimeni nu întrece pe G. Cantacuzino.
Dar aceste păreri deşteaptă o furtună de protestări în rîndurile partizanilor celui al treilea din trio macabru, ai generalului Budiş-teanu.
In realitate meritele să îm-părţesc, şi nici noi nu ştim bine cui să decernăm premiul nostru în materie do infamii şi de colectivism ordinar.
Dacă Stătescu a propus legi personale şi de răsbunare ; Bu-dişteanu nu s'a lăsat mai pe jos, ci din contra a revizuit cele trei legi principale militare pentru a lovi în generalii I. Labovary, Ta-raara, etc.
Dar G. Cantacuzino văzîndu-se distanţat de tovarăşii din trio, imediat — după ce a salutat pe onor. public — a ordonat a să percepe imposite nevotate, pro-punînd şi dînsul legi cu scop de căpătueală, precum: prime de ex-portaţie pentru alcool, prime de încurajare pentru fabrici noul de zahăr, etc.
Trio răraîne vecinie la înălţimea situaţiei.
Aceşti trei indivizi reprezintă în modul cel mal real întreaga şcoală şi tendinţă colectivistă; ei reprezintă ceva mai mult: cultura, talentul şi viitorul partidului colectivist.
Băgaţi de seamă că în acest trio figurează omul cel mai cu talent şi mai cu autoritate din
partid (Stătescu), omul care este designat în viitor la şefia partidului (Cantacuzino), omul care personifică cunoştinţele şi geniul militar în colectivitate (Budiş-teanu).
Cu alte cuvinte, cînd acest trio macabru ne dă spectacolul respingător a unor nenorociţi cari nu să mişcă de cît sub impulsia patimelor celor mai rele şi mai ordinare, avem în faţa noastră ilustraţiile partidului, quintesenţa cultureî şi a talentului, si a cu-miliţiei colectiviste !
Căci nivelul cultural şi politic este aşa de jos la colectivist în cît un Stătescu, omul cel mai ignorant din ţară, omul care nu reprezintă de cît codul civil şi a-cele cite-va silogisme comune a-vocaţilor, trece drept un uriaş ; un Cantacuzino, este deja consacrat de mare financiar, iar generalul Budişteanu de unul din cei mai mari căpitani ai veacului!...
Apropos... vorbind de trio, am omis să vorbesc de şeful cabinetului...
Sturdza are o altă specialitate, mult mai puţin ofensivă. Şi din-sul este rău, vindicativ şi personal, dar... are o inimă de epure... să teme. Sturdza vorbeşte mai multe prostii de cît face, Stătescu face mai multe de cît vorbeşte.
Sturdza este inferior triolui macabru prin cunoştinţele sale. Dar este incapabil a utiliza a-cele cunoştinţe, ele îi formează un fond de bibliotecă neutilizabil.
Sturdza îşi răzbună pe adversar pe furiş, prin procedeurî meschine. Micul om e mulţumit ca să 'şi răzbune chiar în se-creţ. Budişteanu, ca toţi oamenii de stofă inferioară, voeşte cînd îşi râsbunâ să ştie toată lu-mea. Este acea vanitate a omului mic care voeşte să treacă de un răsbunător mare!..
DISIDENTELE LIBERALE
Dreptatea nu e mulţumită de chipul cum am caracterizat disidenţele ce se produc în partidul liberal. Ar li inexact, după acest ziar, că disidenţele liberale se fac pe chestiuni de necinste ; şi ca dovadă ni se aduce faptul că lupta d-lul Fleva şi a grupului d-sale e motivată de nerespectarea, de către partidul liberal, a programului şi angajamentelor acestui partid.
Drept orî-ce răspuns ne mărginim a reproduce următoarele linii din acelaşi număr al Dreptăţii, număr în care, fie zis în treacăt, nu se tratează nici o chestiune de principia. E vorba de proiectul pentru încurajarea industriei zahărului:
Dar in fond nu se urmărea protecţia industriei naţionale prin legea cea nouă, ci protecţia şi cocoloşirea unui gheşeft ocultist.
Oculta voia să se dea la sfecle, şi guvernul îl escită apetitul prin proiectul de lege in chestie
Se prepara un adevărat panamism cu această lege. Oculta voia, în adevăr, să fundeze o fabrica de zahăr la Drâgăşanl, şi pentru a înlătura orî-ce concurenţa, voia să aibă numai ea avantajele pentru protecţia industriei naţionale, înlătui'înd celor-Talte fabrici putinţa de a se bucura de aceste avantaje.
Nici Sntr'un parlament din lume nu se văzuse o bandă de oameni de afaceri operînd cu atâta îndrăzneală şi cu otita neruşinare, cum a o-perat banda ocullislă la noi cu primele pentru zahăr.
Acum, dacă ar mal fi nevoie, am putea face lungi cilaţiunl din Gazeta şi din Voinţa Naţională.
Dar credem aceasta de prisos. Clnd s’mî lutimplat iu sesiunea aceasta alîtea scandaluri, u cărora temă a fosl invariabil necinstea de care se acuză unii pe alţii membrii partidului liberal, nu e nevoie sâj ne mul pierdem timpul spre dovedi temeinicia constatării noastre.
REMANIAREA MINISTERIALĂ
.Siierillcarea «1-lnî Paliaili.— Succesorul 1 ii■	A. Ilosetli. Elimina-
rea «l-Iirî Si urdza.—Concesiunile Ocultei. -V .Soliiniliarea preşedinţilor
Sacrificarea d-iul Paliadi
Erî s au închis Corpurile legiuitoare sub auspiciile ceh mal rele pentru viitorul d-lul Dini. Sturdza. De astă-dată d. Dini. Sturdza a scăpat, dar numai cu condiţia ca să remanieze cabinetul, pînă la deschiderea sesiunel de toamnă a Corpurilor legiuitoare.
Eemaniarea se va face în tot cazul şi se afirmă deja cu multă siguranţă prin cercurile guvernamentale, că prima victimă a remaniarel va fi d. G. D. Paliadi.
Succesorul lui C. A. ltosetti
Acel din guvernamentali cari nu văd limpezirea situaţiei de cît numai în e-liminarea d-lul Dini. Sturdza, au şi stabilit deja procedeul, pe care-'l vor urma pentru realizarea planului lor.
Înainte de deschiderea sesiunel de toamnă, o delegaţie a guvernamentalilor se va prezintă la d. Dim. Sturdza pentru a-’î explica lămurit situaţia şi a-l cere sacrificiul de a părăsi preşedinţia consiliului în favoarea d-lul Stătescu.
In schimb i se va oferi d-lul Sturdza rolul Iul C. A. Eosetti în partid, preşedinţia Camerei şi şefia partidului liberal. De sigur, oratorul care va avea sarcina să determine pe d. Sturdza la acest sacrificiu, va descrie în mod splendid rolul frumos de a fi un fel de C. A. Eosetti al partidului.
Eliminarea d-lut Dim. Sturdza
D. Dim. Sturdza ar i'rea să se mărginească numai aici cu r emani arca. Situaţia parlamentară este însă muU mal gravă, asf-fel că va fi silit să meargă mal departe.
In adevăr, un curent puternic s’a format în sîtiul unanimităţii din Camerăi pentru depărtarea d-lul Sturdza din fruntea afacerilor Statului.
Grupul d-lul Fleva se pronunţă pe faţă în toate ocasiunile pentru formarea unul minister sub preşedinţia d-lul Fug. Stătescu. Vin apoi elementele fluctuante prea numeroase, cari deşi nu fac opoziţie pe faţă în contra guvernului, dar sunt de acord cu fleviştil pentru e-liminarea d-lul Dim. Sturdza.
Afară de aceştia mal urmează amicii d-lul Stătescu, cari lucrează de mal multă vreme pe sub mină în acest sens.
Concesiunile Ocultei.
Oculta şi amicii d-lul Sturdza cunosc în de-ajuns acest plan şi văzînd că terenul ameninţă să le scape de sub picioare, sunt dispuşi a face concesiuni.
Chiar cel mal devotaţi al d-lul Sturdza,chiar din rîndurile curat guvernamentale, mulţi convin că d. Sturdza va trebui să facă o serioasă remaniare ministerială, după care el să rămînă numai prim-ministru fără portofoliu.
Aceasta este concesiunea pe care 0-culta e dispusă s’o facă,
Şeii imitarea preşedinţilor.
In acelaşi timp, din rîndurile guvernamentale şi dintre cel mal devotaţi a-mict al d-lor Sturdza şi Stătescu, s a pornit un curent pentru a înlocui pe d. Aurelian de la prezidenţia Camerei, de oare-ce nu-l găsesc destul de devotat. Aceştia atribue chiar atitudinel d-lul Aurelian sdruncinarea situaţiei parlamentare.
D. Ferekide este desemnat pentru a-l lua succesiunea. Se ştie în adevăr că d. Aurelian n a fost ales de cît prin stăruinţa d-lul Fleva, care a făcut Gestiune ministerială în contra d-lul Ferekide.
In fine, e probabil că principele Ghika nu va mal fi preşedinte al Senatului, ne mal voind să ocupe acest loc faţă de mersul politicei guvernului şi din causa lipsei de condescendenţă a cabinetului faţă de d-sa în cestiunea numirel eforilor. De alt-fel, chiar dacă ar consimţi să rămînă, colectiviştii nu l'ar mat vroi, fiind nemulţumiţi impotrivă-l. Colectiviştii din Senat nici nu-şl au stă-;ţrînit nemulţumirea lor în contra d-lul Ghica, în şedinţa de alallă-ierl a Sena-
www.dacoromamca.ro
tulul, cînd s'a adus din nou în discuţie cestiunea puştel Mannlicher.
Ast-fel se presinlă situaţia guvernului şi a unanimităţilor sale în acest moment.
Ta n tal.
PRINŢUL 0, GHICA
SI MINISTRUL DE RiSBOIU
Ziarele guvernamentale au avut neruşinarea să ne înjure, cînd ne-arn ridicat energic împotriva calomniei smintite a-runcată le ministrul de răsboifi armatei şi ţârei.
Aceleaşi nesocotite ziare au susţinut că ministrul lor are dreptate, că oştirea e desarmată şi că bine a făcut generalul Budişteanu să spuie aceasta în Parlament.
Purtarea ministrului şi a ziarelor guvernamentale merita o pedeapsă exemplară ; şi pedeapsa n’a întîrziat.
In şedinţa de Luni a Senatului, ve-. *
nind iarăşi vorba de puşca Mannlicher, preşedintele maturului corp, prinţul D. Ghica, a spus că:
«E bine să se liniştească ţara, arătîn-du-i-se că avem o armată bună şi bine înarmată».
Ce zic la aceasta neruşinatele ziare guvernamentale ?
In cîte-va cuvinte, preşedintele Senatului a desminţit afirmaţiunile calomnioase ale ministrului de răsboiu, a înfierat purtarea sa şi într’aceiaşl vreme a pus la locul lor pe ziarele guvernamentale.
Cu mărturia preşedintelui Senatului, repetăm astă-zl că ministrul de răsboiu a spus un monstruos neadevăr şi a făcut cea mal nepatriotică faptă cînd a afirmat că arma oştirii noastre e un ciomag.
Iar pe neruşinatele ziare guvernamentale le poftim să se adreseze preşedintelui Senatului, dacă le dă mina.
CONSERVATORII Şl LIGA
Vorbind despre înfrîngerea suferită de colectivişti la alegerea delegaţilor pentru Congresul Ligei Culturale, Adevărul cu data de 1 Maiu exprimă temerea că <Liga va cădea în mina conservatorilor, cari şi ei la rîndul lor vor face acelaşi lucru» pe care l’au făcut liberalii.
Temerea Adevărului e cu desă-virşire neîntemeiată.
Atît la putere cît şi în opoziţiune, am dovedit, prin grai, prin scris şi în faptă, că conservatorii nu vor să facă din chestiunea naţională o armă de partid. Din potrivă, am combă tut energic această apucătură nenorocită, cînd am constatat-o la adversarii noştri.
Pentru noi, Liga are o misiune culturală de cea mai mare importanţă, dar numai o misiune culturală. A introduce spiritul şi politica de partid în acest aşezămînt, a fost şi este în ochii noştri a o împiedica de la împlinirea misiunii sale culturale.
Ori-cum ar fi deci compus viitorul comitet al Ligei, nu noi putem căuta să ne servim de această instituţiune pentru scopuri de partid.
Mai mult de cit atita :
In tot-d’a-una gata să dăm Ligei tot concursul nostru pentru îndeplinirea misiunii sale culturale, noi îi vom refuza ori-ce sprijin de îndată ce am constata că acţiunea ei e deturnată de la singurul scop ce trebue să-l aibă şi întrebuinţată în interese de partid.
Corectitudinea noastră, nedezminţită nici un moment, e cea mai sigură chiezăşie despre aceasta.
NUVELA
CAPRIŢIII FEMEIESC
«Cumplită Victorio!
«De şi nu-mi e permis să-ţi reproşez po-zitivamente, fiiml-că nici natura, nici legea nu mi-aft dat asupra d-tale drepturi cari mi ar fi aşa de dulce să le exercite/., iată trei ani de zile de cînd sufer pentru d-ta, trei ani de cînd nemilostiva şi neînţeleasa d-tale asprime, face din mine cel mal nefericit maior din armata romînească. N’am obiceiul să mă laud, dar eşti cea d’intîiu femele care nesocoteşti atît de mult iubirea imul om. pe care nici avautagiile sale personale, nici educaţia sa nu l-a preparat pentru asemenea soartă. Şi cîte am îndurat de pe urma acestui amor blestemat, fără ca să dobîn-desc măcar o privire blajină de la d-ta. Iacă, trel-zecl şi şeasc de luni de cînd totjucînd cu bărbatul d-tale tabinet, mi-a eşit o elae de păr alb în cap. Oare cu ce pot să te înduioşez, cu ce pot să-ţi mişc inima ta neînduplecată? Nu mal pot sălndurîn tăcere: o nesfirşită descurajare şi o uriaşă desnă-dejde mă lulănţue. Nu mal pot să sufer mult o situaţie aşa de grozavă. Nu ştiu ce să mal mă fac. Mă simt pe marginea unul abis fără de fund. Fă-mi capăt durerii; as-cultă-ml rugămintea: îţi implor un suprem rendez vous care are să fie şi cel din urmă. Al milă de suferinţile mele fără de margini. Care va să zică te aştept astă seară in crîngul din marginea oraşului. E un ioc singuratic, stăpînit de tăcerea cea mal adincă. Acolo nu s’aude nici cîntec de privighetoare, nici răcnet de fiară, doar apa urlă in prăpastia cea neagră. Te al uitat vr’o dată în năuntrul el ? Uf! ăl care ar că* dea s’ar duce pentru tot-d’a-una; şi mal ales eil care nu ştiO să înot!... Deci, am zis. Nu mă lăsa. Ca robul ce aşteaptă liberarea, ca soldatul reforma, ca cerbul isvorul cel limpede şi răcoritor. Şi, orî-ce al zice, nemilos-tivă Victorie, sînt âl tău pentru tot-d’a-una, pînă la suspinul de pe urmă».
«Florea Cozoroc».
Cînd isprăvi scrisoarea aceasta, pe care el o credea iresistibilă, maiorul Florea Cozoroc chemă vistavoiul, îl dete instrucţiunile necesare ca să poată ajunge la adresă.
— Grigore, adăogă el cu glas solemn, în-toarce-te repede, căci am să-ţl daiî grave instrucţiuni şi am nevoie de devotamentul tău.
Apoi, după ce Grigore plecă, îşi aprinse ţigara şi se afundă în gîndirl.
Să-l lăsăm în pace.
II
Cînd Victoria Căpreanu, legitimă solie a consilierului Manole Căpreanu din oraşul
S..., a primit din mlinile lui Grigore scrisoarea maiorului, ea o citi zîmbind la început, apoi păru în prada unei vil nelinişti. Căci nu era aşa de răutăcioasă grăsulia asta de consiliereasă, nici rea, nici nemiloasă cu amorezaţil. Ba tocmai din contra. Ea făcuse viaţa foarte dulce la mal mulţi şi chiar bărbatului săiî, care legist perspicace în materie de adulter, nu bănuise nici o dată că ar putea să-şl exerciteze dibăcia sa judiciară în propria sa casă. Magistralul acesta era un model de încredere conjugală, şi numai să-şl fi făcut obişnuitul tabinet în toate serile şi să fi mers la culcare cu cel puţin două ceasuri înainte de femeia sa, el se socotea omul cel mal fericit printre tovarăşii săi, a căror bucurie e să trimeată la ocnă pe contimporanii lor. Nu o să vă fac portretul săfi, şi mal cu seamă nici pe al soţiei sale Victoria, al cărei rol e mult mal interesant de cît al săfi în astă comedie mică. O femeiuşcă drăguţă de provincie, cu ochii zlmbitorl şi cu dinţii superbi pe cari ea îl arăta cu o complezenţă demnă de elogii, apoi, cu nişte picioruşe, cu piept, cu un nas, cu un tot în sflr-şil aşa în cît pot zice cu poetul Naum:
«N’a zlmbit pe lume încă o guriţă mal
frumoasă.
Nici văzulu-s’a pe lume, un picior mai
mititel,
Şi Murillo de ar mal face pe Madona cea
frumoasă
Negreşit că pe Căpreanca ar lua-o de
model »?
Si blajină, şi milostivă şi uşurâtoare de dureri sufieleştl era ea.
2
EPOCA
III
Şi pentru ce acum făptura asta blajină şi î'ăr’de prejudecăţi fusese asa de nemiloasă cu sul'erinţile maiorului Florea Cozoroc ? El, doamne, e prea simplu! Pentru că Florea Cozoroc nu i s’a părut un om care să poată face vr’o pricopseală. Maiorul avea In potrivă-I un fizic asupra căruia îşi făcea complecte iluzii cînd vorbea de «a-vantajele sale personale». Adevărul e că, mic de statură, avea un pîntec cit toate zilele şi picioarele ca nişte restee, ceia ce n’a trecut la femei nici o dată drept o fru-museţă virilă; un nas coroiat şi o frunte ţuguiată, pe care r ătăcea cele d’intîiil «licăriri» ale cheliei, ceia ce nu e, de sigur, lucrul pe care Venus li observase la Adonis. De geaba se încingea el, de geaba îşi lustruia ghetele şi mustăţile, de geaba îşi punea la disciplină părul ţepos, Victoria, care văzuse multe, nu putea să-l inchipue aşa în costumul Iul Marş, fără să nu pufnească de rîs. El! Luptft-te, dacă îţi dă mina, împotriva acelui sentiment! Cu toate astea trebuie să vă spun că, ridiculă In fond ca şi în formă, scrisoarea maiorului avea un ton convins şi deznădăjduit care mişcă un moment pe consiliereasă, in cit o hotărî să ’l acorde maiorului întllnirea, fie chiar numai aşa, ca să-l facă niţică morală bucurlndu-se în taină de excesul dureroasei Iul nebunii.
IV
Un drum, o potecă mal bine zis, mărginit de o parte de plopi uriaşi ale căror capete se leagănă întrun tremur argintiu al lunel; de cea-l’altă parte, de o apă curgătoare în care se risipeşte iu dungi de aur reflectarea stelelor, dincolo de plrîul şopo-tilor, o cîmpie ale cărei ierburi înnalte au o mişcare ritmică de val potolit, şi, departe de tot, încolo, licăriri roşiatice arată sătucul în care bătrînil cu povestiri fantastice, de zine, feti frumoşi şi cal năzdrăvani, fac fala şezătorilor şi farmecul lor. In acest decor, potrivit cu programul pe care îl făcuse chiar el, maiorul a aşteptat pe consiliereasă, care a venit să ’l intîlnească, tăcută, cu capul plecat, cu o roză murindă pe buze şi cu un picior şovăitor. E deja vr’o jumătate de ceas, cel puţin, de cînd vorbesc el şi licuricii cari sunt nişte lighioane foarte poznaşe, au prins plăcere să se uite la el. El au văzut pe maior, rînd pe rînd, ameninţător şi rugător, pe consiliereasă una după alta nemiloasă şi înduioşată. Maiorul şi-a rupt pantalonii, tîrîndu-se pe jos şi consi-liereasa şi-a pierdut fişeul tot căutind să se scape de braţele maiorului, care ’şl lua nasu la purtare. Ceda-va ea ?
Par’că e aproape, dar o dobitoacă de rază a lunel, strecurîndu-se printre doi norişori, aşternu pe nisipul galben al aleiel silueta maiorului, exagerînd, in caricatură, rotunzi-mea abdomenului său, subţirătatea fluerelor, revolta botului şi pleşuvia căpăţmil. Victoria, care se lăsase să alunece pe o bancă de verdeaţă, se ridică fără veste.
—	Nu ! nu! nici odată, zise ea.
—	Atunci, doamnă, adio pentru tot-d’auna! Blltlbîc!
Maiorul Florea Cozoroc a făcut trei paşi pe potecă pînă la un fel de promontor, de unde, ca Sapho Lesbiana divină, s’a asvîr-lit în apa înfiorătoare.
Victoria şi-a acoperit faţa cu mîinile, mută de remnşcărl şi de groază.
V
O tăcere—apoi un al douilea: biltiblc ! apoî zgomotul vag al apel despicate. Victoria nu îndrăzneşte să ’şl ridice de la ochi vălul pe care ’l formează degetele sale crispate. Iu sfirşit, se hotărî. Aruncă o privire plină de chin către cel-l’alt ţărm, pe care ierburile uscate pîrîiau de par’că ar fi fost măcinate. Un : Ah! de uşurare zbură din pieptul el. Nu ’şl putea crede ochilor: maiorul făcut leoarcă în braţele unei namile de romîn gol ca moş Adam. Năzdrăvanul ăla era Grigore, vistavoiul credincios pe care superiorul său îl plantase acolo spre a ’l pescui ca diu întîmplare, cînd sinucidei’ea îşi va fi făcut efectul. Mizerabil Cozoroc!
Vezi că, Grigore, care nu ştia taina comediei, crezuse de cuviinţă să se desbrace complect pentru ca să nu ’şl ude efectele de purtare, în această operaţie. O ! Muche-Doanine ! cum ar zice olteanul ! ce mal flăcău vînjos şi tînăr. Luna scăpată din temniţa el de vapori luminează în toată puterea musculatura sclipitadă de apă, vîrtoasă şi puternică. E multă vreme de cînd Victoria nu mal vede pe bietul maior caraghios
care se scutura în iearbă ca un căţel plouat. Dacă veţi vrea, mă veţi crede; dar numai Grigore se folosi de şmecheria nefericitului Cozoroc. Grigore fu iubit pentru sinuciderea superiorului său.
Şi eu găsesc că s’a făcut bine.
Îmi place onestitatea în dragoste, şi omul care se face doar că se ucide pentru o femeie e un nemernic. Ştiţi că consilierul Că-preanu, care are trecere la clrmuire, s’a amestecat în această afacere ? Grigore e deja sub-locotenent. Dar eu aş vrea să ajungă generalul acelui dobitoc de maior, spre a putea zice tinerilor ofiţeri, cari amăgesc damele printr’o sumedenie de schimonoseli şi de prefăcute desnădâjduirl: dacă voiţi să ştiţi unde duce asta, copil mei, uitaţi-vă la Florea Cozoroc.
Alau.
BULETIN ECONOMIC
Revista sAptâmtnalii
Temperatura menţinîndu-se favorabilă şi în cursul acestei săptămînl, aspectul semănăturilor grămîne satisfăcător în Anglia, Franţa şi Germania.
In multe părţi din Austro-Ungaria grî-nele de toamnă aii suferit în cursul ieruel şi aii rămas rare.
In Spania şi în Portugalia nu a ploat 10 săptămînl şi să crede că cu toată ploaia căzută acum în urmă, din recoltă sunt pierdute.
Se zice că guvernul proiectează desfiinţarea drepturilor vamale ce sunt astă-zl percepute asupra productelor străine la intrarea lor în JSpania.
Şi Italia de Nord a suferit de secetă care dacă persista ar fi Influenţat preţurile porumburilor.
Dacă în Russia perspectivele pentru semănăturile de toamnă sunt în general bune, deşi în multe părţi ele aii fost atinse de frig, agricultorii nu sunt mulţumiţi de starea semănăturilor de primă-vară, cari aii fost întîrziate şi chiar în multe părţi nu sunt încă terminate.
Ştiut este, că grîul de primă-vară joacă un rol însemnat în cultura Russiel meridionale şi afară de un timp cu totul excepţional, să prevede că acest produs va da o recoltă inferioară celei din 1895.
Ultimele ştiri din America descrii! starea cîmpurilor ca mal favorabilă, deşi şi acolo semănăturile au fost întîrziate.
Se crede că raportul biuroulul de agricultură din Washington, care va fijpublicat mîine, va confirma aceste ştiri.
Din Argentina expediţiunile pentru Europa sunt în decreştere (hectol. 340.000 contra hectol. 975.000, în cursul săptămîuel corespondente a anului trecut.
Indiile arată o decreştere şi mal însemnată de oare-ce nu a expediat de cît hectol. 18.000 contra hectol. 78.000 în 1895.
Mal notăm că ultimul raport oficial constată pentru unele provincii o producţiune de numai 45°/o, iar pentru cele mal favori-sate de 85°/o, şi arată că suprafaţa semănată este inferioară celei din anul trecut.
Griu. Tîrgurile de cereale atlt în America, cît şi în Europa aii fost slabe in cursul acestei săptămînl, cu cerere redusă. Această inacţiune să atribue proiectului de lege a-cum în desbatere în parlamentul German, şi care tinde a opri speculaţiunea pe cereale la burse, vederilor mal bune a viitoarei recolte în America, ofertelor şi expediţiunilor mal însemnate din Russia şi în fine dificul-tăţel cu care să desfac astă-zl făinurile.
De oare-ce însă stockurile lumel sunt în scădere, şi d’abia suficiente trebuinţelor consumului pînă la Viitoarea recoltă, să crede că preţurile actuale nu numai că se vor menţine, dar chiar că ele se vor şi a-meliora.
Şi piaţa noastră a fost puţin animată transacţiunile în grîQ ne atingind de cît suma de hectol. 160.000 aproximativ in tot cursul săptămîuil.
Preţurile s’au putut menţine graţie de-positulul nostru neînsemnat şi a sosirilor reduse.
Repetăm dar cotaţiunile noastre din săp-tămîna trecută, adică:
Lb. 59,60. cu 1—2°/o corpuri fără mălură lei 9.80—10.00. Lb. 58/59 cu 3—4°/o corpuri fără mălură lei 9.40—9.60. Lb. 57/58 cu 4—6°/o corpuri fără mălură lei 9.00—9.20. Lb. 56/57 cu 8—15°/0 corpuri puţin măturate lei 8.20—8.50. Ex. Şlep.
Secara mal negligeată în Germania, Rusia, înmulţind ofertele pe preţuri în scădere, să susţine la noi, marfă disponibilă lipsind, Cotăm:
Lb.	52 53	lei	5.35 -5.45. Ex.	Şlep.
«	54/55	«	5.70—5.80 Ex.	Şlep.
«	56/57	«	6.30—6.50 Ex.	Şlep.
Orz. Cu bună cerere, susţinut.
Lb. 44 45 lei 5.15-5.25. Ex. Şlep.
«	47,48	«	5.45-5.60.
<	50/52	«	6.00 -6.20.
iar din vagon f. 7.80—8.30°/o de kilogr. după qualitate.
Orzoaica. Lei 930—980.
Porumb. Marfă disponibilă susţinută pe preţurile din săptămîna trecută, adică:
Lb. 56 57 lei 5.10—5.20. Ex. Şlep după « 58 59 « 5.50 — 5.80. qualitate şi « 58/59color.«6.00—6.50. condiţiune.
« 60/61 « « 6.80-7.25.
Porumb Dinţi decal fără cerere să vinde a-proape pe preţurile porumburilor comune
Lb. 59/60 lei 6.10-6.20.
Iioşiu, puţin oferit, s’a plătit pe basă de Lb. 60/61 lei 8.85—9.25 ex. Şlep.
Cinquantino, cu mal bună cerere, pe preţul de lei 900—920 vagonul.
Navluri. Slabe oferite în scădere.
Calafat Bistretz k. 1,200—2.500lei 1.30:—080. Corabia—Măgurele «	« 1.00:—065.
Zimnicea Giurgiu «	« 0.80:—055.
Olteniţa Călăraşi «	« 0.70:—050.
I.YFOH3I AŢII
D. C. Nacu, deputat şi avocat al portului Constanţa, publică în Voinţa de ierl-seară o scrisoare în care mărturiseşte că e avocatul d-lul antreprenor Hallier; numai leafa (noi am zis 20.000 lei pe an) zice d. Nacu că nu i-a fixat-o, rămînînd să i-o proporţioneze antreprenorul in urmă, după serviciile pe cari i le va putea face.
Prinţul D. Ghica, preşedintele Senatului, a declarat eri, la închiderea sesiuneî, că la toamnă nu va maî primi preşedinţia maturului corp.
A-seară s’afi întrunit amicii d-lul Fleva pentru a stabili campania de întruniri publice, pe care o vor începe în curînd.
Prima întrunire va fi la Ploeştl.
După acest conciliabul, d. deputat Apostol a dat un prînz în onoarea d-lul Fleva şi a amicilor săi.
Cu începere de azi a intrat în vigoare legea personală a d-lui Stătesu.	'	-
Victimele acestei legi de răsbu-nare sunt d-nii I. Populeanu şi Prodan, membrii la Curtea de Casaţie şi d. Al. Costescu, membru la Curtea de Apel din Capitală.
Întrebăm însă pe d. Stătescu de ce nu aplică legea sa maî depaHe? Pe cît ştim, primul preşedinte al al Curţii de Casaţie, d. Schina, e văr bun cu consilierul Giani.
La magazinul Constantinescu, din Calea Victoriei, se află expusă o rochie splendida pe care M. Sa Regina a comandat-o pentru A. S. R. Principesa Maria pentru serbările de încoronare din Moscova.
Această rochie e brodată în ţară şi costă 20,000 de lei.
Director al învâţămîntulul primar
de la ministerul instrucţiei a [fost numit d. Popescu, profesor la seminarul central.
D. Meissner, care ocupase provizoria acest post, va relua postul de inspector general al învâţămîntulul primar.
Se crede că d. Dobrescu, actual prefect de Ilfov, va fi numit membru la Curtea de Apel din Capitală, în locul d-lul Costescu, care în urma legel personale a d-lul Stătescu va fi trecut la pensie.
Din ordinul guvernului unguresc, Duminica trecuta s’a ţinut cîte un Te-Deum în toate bisericile de toate confesiunile din Transilvania şi Ungaria pentru Milleniu.
Ziarele ungureşti de ieri ne vestesc, că următoarele biserici romî-nestl afi fost cu desăvârşire pustii cînd s’a oficiat Te-Deum-ul:
Catedralele romîne ortodoxe şi u-nite din Oradea mare, catedrala ortodoxă din Arad, biserica unită din Şimlefi si Lugoj, bisericele ortodoxe din Lugoj, Caransebeş, Ora viţa, Reşiţa, Chiseten şi Orşova.
Scaudalul din Caran.Hel>e$
Viceşpanid comitatului Caras-Severin, d. Litsck, comandantul jandarmeriei, căpitanul Holldk şi parchetul cercetează deja de cinci zile ca să afle cine sunt autorii arderii steagului unguresc din Caransebeş.
De şi pînă azi nu s’a descoperit nici un indiciu care ar pune autorităţile pe urma făptuitorilor, totuşi ziarele ungureşti persistă în campania lor in contra nu numai a seminarului teologic ortodox romîn, ci şi în contra preparandiei (şcoala normală de învăţători) romîne din Caransebeş.
Ziarele ungureşti de azi ne vestesc, că şefid stingeî extreme, d. Ugron, va interpela pe guvern în această cestiune şi va depune o moţiune prin care guvernul va fi invitat să desfiinţeze toate şeolile secundare şi speciale roinîucşti din Transilvania şi Ungaria.
Aceasta ar fi culmea.
0 MICI INFAMIE
Donaţinnea maiorului Cioranu.— închirierea unul apartament.—Intervenţia 'executorului testamentar. — Reelamaţia d-luî Eugouilrescu.
Donaţiunea maiorului Ciorauu
Astă iarnă a încetat din viaţă maiorul Cioranu, un om cunoscut în toată Capitala prin generositatea şi caracterul său.
O parte din averea sa a lăsat-o primăriei pentru ca din venit să Înzestreze fete sărace. Intre altele, a lăsat o casă mare în Calea Victoriei, aproape de palatul justiţiei.
închirierea unul apartament
Etagiul al II-lea al casei fusese închiriat de decedatul donator d-lul Kivu, membru la Curtea de Apel din Capitală, cu 1400 lei pe an. Contractul de închiriere urma să expire după doul ani.
D. Kivu însă a preferit acum să ia un alt apartament în aceeaşi casă şi primăria Capitalei a consimţit a renunţa la contractul în vigoare cu d. Kivu.
Ast-fel apartamentul din etagiul II urma să fie închiriat din nofl. Totul făcea să se prevadă, că deschizindu-se noul palat al justiţiei, chiria apartamentului se va ridica in mod simţitor.
Ce se intîmplă insă?
Primăria ţine un simulacru de licitaţie şi închiriază casa, cu începere de la Sf. Gheorghe anul curent, d-lul Clinceni, agent electoral şi advocat al primăriei, cu suma ridiculă de 600 lei pe an.
Intervenţia executorului testamentar
E atit de suspectă şi de stranie a-ceastă afacere, în cît d.’ Milone Lugomi-rescu, executorul testamentar al averel maiorului Cioranu, neputînd tolera un a-semenea abuz, a decis să intenteze un proces primăriei Capitalei.
In acest scop d-sa a trimis deja ur-toarea reclamaţie tribunalului de lifov : Reelamaţia d-lul I.iigomlreMcu
Domnule Preşedinte.— Precum cunoaşleţl înfiata după punerea în posesiune a averel rH-masa după urma defunctului Maior Traian Cioranu, executorii testamentari, constatind că casele după calea Victoriei No. 4, lăsate comunei Bucureşti pentru înzestrarea copiilor găsiţi .şi crescuţi de comună, nu aii nici o sarcina, aii depus la tribunal actele proprietăţii în scopul ca Primăria intrînd in stăpînirea acestui imobil imediat, să poată chiar în anul curgător pune în lucrare dorinţa lestatorelul.
Din nenorocire primul act de administraţie al primăriei, mal ’nainte chiar de a Ii dobînait stăpînirea cu îndeplinirea formelor legale, periclitează de la început destinata fundaţiunel, de oare-ce a închiriat din nou etajul de jos al a-celor case cu preţul de 600 lei anual, pe cînd aceleaşi încăperi erau deja închiriate de regretatul nostru mandant cu 1,400 lei anual d-lul Ath. Kivu pe termen de trei ani cu contract iu reguli încheiat la 12 Martie 1895.
Dator a-ml îndeplini sacrul mandat ca executor testamentar şi a urmări şi asigura veniturile reale a Ie fundaţiunel în folosul desmoş-teniţilor de soarta cărorajsunt destinate, vă rog, să bine-voiţî a dispune de a ml înapoia, dintre
actele depuse cu petiţia înregistrată la No.
contractul original iscălit la 12 Martie 1895 de reposatul Maior Traian Cioranu şi de d. Ath. Kivu.
Bine-voiţr, etc.
Jlilone Eiigomlrescu.
defeşi
(Serviciul Agenţiei Romîne)
Atena, 30 Aprilie
Două corăbii de resbel franceze au părăsit Pi-reul. Plecarea lor este în legătură cu atacerile din Creta.
Viena, 30 Aprilie.
Corespondenţa Politică publică textul telegramei Şahului Persiel către împăratul Frnaţ Ioseph anunţîndu-I urcarea sa pe tron, precum şi răspunsul Suveranului Austro-Ungariel adresat Iul Muzaffer ed-dine.
Cel doul Suverani aecentuază dorinţa lor de a continua relaţiunile amicale ce exista intre cele două ţări.
Londra, 30 Aprilie.
Camera Comunelor. D. Curzon declară că printre condamnaţii din Cuba se află şi un englez; cu loate astea clte-va persoane afirmă că a fost naturalisat in Statele Unite, de aceea trebue să aşteptăm ştiri sigure, înainte de a ne decide dacă trebue să facem representărl diplomatice. Secretarul parlamentar mal declară ‘că raportul d-lul Fitzmaurice, consul la Smirna, in privinţa măcelurilor din Urfa a sosit şi va fi pre-sentat parlamentului. — După acest raport autorităţile n’aă făcut nimic pentru a protege pe armeni, satl a împedica violenţele; din contra, trupele turceşti a(î participat ia al doilea măcel din Urfa.
Madrid, 30 Aprilie.
Camera deputaţilor. D. Pidal a fost ales pre şedinţe al camerei, fără oposiţie, cu 253 voturi. Ministrul coloniilor desminte’in mod formal ştirea că generalul Weyler ar avea de gind sfi-şl dea demisia.
Roma, 30 Aprilie.
Camera deputaţilor. D. Cavalotti şi Muratori desvoltă nişte moţiuni asupra presentăril actelor unei anchete făcută de d. diBudini, în diferite servicii administrative ale ministerului de interne. — Desvoltarea acestor moţiuni dă loc la incidente vil, mal cu deosebire intre d-nil Imbriani şi Peroni pe de o parte, Cavalotti si Galii pe deallâ parte. Şedinţa e suspendată. D. di Rudini refusă publicarea complectă a actelor anchetei, declarind că nu va publica de cît părţile cari pot să intereseze parlamentul.
« 1
:


FOIŢA ZIARULUI «EPOCA»
HENRI C1REYIIXE
TAINA MORTULUI
Candelabre mari erau încărcate cu făc/il cari arzind aruncau o lumină aurie pe covorul de culoarea purpurei întins pe scări. Benoist, care ordonase totul, nu voise de fel să se aşeze draperii negre: Raymond treimea să se odihnească Încă cîte-va ore In casa părinţilor săi, în mijlocul pompei sale nupţiale.
Un preot şi două surori de caritate se rugau lingă mort. In acest timp, Benoist, Închis cu Michel In odaia amicului săil, împreună cu d. Andre Bolvin, substitutul de procuror al Republicii, căuta prelutindenl scrisoarea indicată de valetul sinucisului, acea scrisoare care cauzase în mod neîndoios, zicea el, moartea stăpînulul săă.
Se rescoli peste tot; era o adevărată milă de a vedea cutiuţi’e eele mal secrete, cutiile cele mal misterioase deschise de o mină profană a unul necunoscut care reprezintă legea. Nu se găsiră de cit amintiri de familie, scrisori vechi ale generalului de Beau-raud către soţia sa, corespondenţe de amici, unii morţi, alţii trăind — nimic, cu un cu-vfiit, care să fi putut să explice această stranie sinucidere.
—	Scrisoarea era printre cele-l’alte, repeta Michel pentru a-zecea oară cu necaz. Căpitanul poate o fi ars-o; nu se va şti nici o dată care este şnapanul...
—	După d-voastră, zise Andră Bolvin, ri-
dicînd asupra ordonanţei ochii săi limpezi şi pătrunzători, ce putea să fie In acea scrisoare ?
—	Nu ştiu absolut nimic! Dar cînd am văzut pe căpitanul meti citind-o, m’am în-spăimlutat... Nici o dată n’am văzut aşa ceva pe o figură omenească. Din acel moment, am avut ideia că se va întîmpla o nenorocire. Ah! ce trebuea să fac eu era ca să rămln în odaie!
—	Nu cunoaşteţi pe nimeni care să fi avut vre un motiv de a cauza o neplăcere d-lul de Beaurand, sad de a căuta să-l sperie?
—	Nimeni. Ce voiţi, ca şi tatăl săfi... toată lumea îl iubea: aceasta nu împiedecă însă ca să’l fi omorât... sad ca el să se fi omorât.
Tinărul substitut privi cu curiozitate pe Michel. In clte-va cuvinte, Benoist îl puse în curent de moartea tragică a generalului.
—	E bizar, Intr’adevăr, răspunse el.
Cu o mină distrată, el răsfoia cărţile şi scrisorile rămase pe biurod; de o dată, se aşeză şi se puse să studieze cu Îngrijire plicurile, clasînd scrisorile şi cărţile cu plicurile lor respective, atît pe cît era posibil după asemuirea scrierilor. Benoist îl privea cu atenţiune, ajutlndu-1 cînd o dificultate se ivea, indiclndu-I proveninţa trimiterilor după locuinţa amicilor lui Raymond, pe cari II cunoştea, după nume cel puţin. A-ceastă lucrare terminată, un plic gol ră mase pe biurod.
—	Iată plicul scrisorii, zise substitutul. Nu mă aşteptam să-l văd în telul acesta.
Benoist privi plicul cu o emoţiune deosebită. Această vulgară hlrtie conţinuse me-sagiul morţii ? Nici el nu gîndise s’o vadă sul) această formă.
—	Este de sigur o afacere de femeie, zise Bolvin, învârtind plicul.
—	De femeie ? Eu nu cred. Cunosc viaţa amicului med, şi această presupunere mi se pare neverisimilă.
—	Sunt diferite feluri de afaceri de femei, zise substitutul, fără a fi de fel mişcat. Nu zic că o fi poate o abandonată care se răsbună, mă înţelegeţi bine? dar dacă nu este o femeie la sflrşilul acestui mister, m’aş mira foarte mult. Amicul d-voastră cunoştea pe cine-va la Laval?
—	La Laval? zise Benoist, căutind în memoria sa, nu, nu cred.
—	A fost el In garnizonă în acest oraş?
—	Nu, domnule, răspunse scurt Michel.
—	Neamul lui Beaurand nu are acolo legături... legături oare cari? Printre servitorii acestei case, nil este vre-unul care să aibă rude sad amici în acest oraş? Scrisoarea este timbrată la plecare din Laval. Ea a fost pusă la poştă în Laval; acum nu trebue să uităm că ea poate să fi fost expediată din Paris unei persoane care a reexpediat-o. Aceste lucruri se intîmplă a-desea şi fac cercetările foarte anevoioase. Trebuie să se ştie deci dacă nimeni, din acel cari înconjoară familia, n’are reiaţi uni In Laval.
Benoist luă o înseninare în acelaş timp cu Bolvin. Tînărul magistrat rămase tăcut timp de o minută; odaia cea mare era întunecoasă, cu toate cele două sau trei lămpi aşezate pe mobile pentru a o lumina în toate colţurile.
—	Michel, lasă-ne singuri, zise d. Bolvin. Servitorul se supuse şi eşi fără sgomol.
—	Domnule, zise substitutul lui Benoist, care se aşezase în faţa lui, aţi putea să-mi spuneţi cari erad sentimentele d-lul de Beaurand pentru soţia sa?
Din momentul în care el fusese sigur de moartea amicului săd, Benoist nu încetase de a se glndi că această chestiune îl va fi
tăcută şi se Întrebase ce consecinţă putea să aibă răspunsul săd. Faţă cu o întrebare directă, el privi la rîndul săd pe acela care îl întreba şi văzu că era, fără a se mal îndoi, un om cinstit.
—	Aceste sentimente erad ale celei mal arzătoare iubiri, răspunse el fără ezitare.
—	Slnteţl sigur de aceasta ?
—	Absolut sigur. El îmi vorbea de a-ceasta o jumătate de oră înaintea catastrofei.
—	Ah! el vă vorbea de aceasta ?
—	Da, şi cu mult foc.
—	Cum vă explicaţi, atunci, că portretul rupt al d-nel de Beaurand să se regăsească Sn cenuşă ? zise Bolvin examinlnd rămăşiţele fotografiei pe cari le adunase şi le pusese la o parte.
—	Aceasta nu-mi o explic, răspunse Benoist.
O tăcere urmă; substitutul privea una cîte una bucăţile din fotografie şi plicul scrisorii, ca şi cum, coufruntindu-le, el spera să le facă să vorbească.
—	Şi d-na de Beaurand? puteţi să-ml spuneţi cari erau sentimentele sale faţă cu bărbatul său?
Benoist nu răspunse îndată. Ceea ce era să spuie era de o aşa gravitate în cit el voia să cumpănească mal întîid consecinţele înainte de a spune vre-o vorbă.
—	Nu le ştiţi ? zise Boloin cu un ton care-I făcu lui Benoist efectul unei lovituri de cuţit.
Nu; caut numai cum aşi putea să le exprim pentru a vă da o idee exactă, Nu aşi putea tace mal bine de cit raporttndu-se ultima întreţinere pe care am avut-o cu Raymond, veţi putea mal bine judeca de cit asculttnd apreciaţiuuile mele.
£1 repetă, In adevăr, foarte exact convorbirea lor, urmat de atenţiunea minuţioasă
a magistratului.
—	Veţi bine-voi a observa că amicul med; cu toată dragostea ce avea pentru soţia sa, nu-şl făcea ilusiune asupra felului de afecţiune pe care ea avea pentru el; cu toate acestea, el spunea că este foarte bună, bună ca bunătatea chiar; graţie acestor bunătăţi datorea el consimţimlntul d-nel de Beaurand, care avea de almintrell multă amiciţie pentru el.
—	Cum era ea cu dtnsul, In acest din urmă timp ?
—	Ain văzut-o puţin, afară de astă-zl.
Era afectuoasă şi veselă, foarte liniştită.
De alt-fel părea fericită de a-’l fi luat de soţ.
—	JD-na de Beaurand este o domnişoară Brunaire. Familie bună? Rudele?
—	Tatăl a murit puţin după naşterea fi-cel; mama a supravieţuit opt ani.
—	Orfelină, atunci, crescutăîntr’un institut dirigeat de călugăriţe ? prin Îngrijirile unei amice. Mi s’ad spus toate acestea. Nu era deci o căsătorie de bani?
—	Nici dintr’o parte nici din alta.
—	Ce etate are d-na de Beaurand ?
—	Douâ-zecl de ani aproape.
Substitutul reflecta.
—	Şi ea, nu cunoaşce pe nimeni la Laval ?
—	Nu şcid, răspunse Benoist.
—	Bine-voiţî vă rog a o chema. Aş putea să mă duc la din a, dar din cauza d-nel de Montclar cred că este preferabil...
Benoist eşi pe uşa care da în coridor şi întrebă pe întîia servitoare ce intflni, unde era d-na de Beaurand. I se răspunse că trebuia să fie In camera mortuară. El se duse acolo. Marele orologiu al hotelului suna un-spre-zece ore.
(Va urma)
www.dacoromanica.ro
Roma, 30 Aprilie.
Tribuna afla din Massauah că tribunalul militar a terminat actul de acusaţie in contra generalului Baratieri.
Maiorul Salsa este Încă reţinut prisonier de Menelik.
Berlin, 30 Aprilie.
Reichstagul a adoptat cu 159 voturi contra 110 propunerea comisiunel care fixează la 21 mărci 50 de suta de kilo, premiul de export pentru zahăr.
Londra, 30 Aprilie.
Trupele cari merg la Suakim vor fi Întrebuinţate la apărarea acestui oraş şi a Împrejurimilor; ele nu vor lua parte la operaţiunile de pe valea Nilului.
Alexandria, 30 Aprilie.
Ieri atl fost 20 decese holerice; 28 de bolnavi sunt încă în tratament; trei ati fost vindecaţi. — Nici un cas noO la Cuir.
Sofia, 30 Aprilie.
Mir anunţă că regele Serbiei va face o vi-sită prinţului Bulgariei in luna Iulie. Ofiţerii garnisoanelor din Nis şi Pirot ati decis să facă o visită camarazilor lor din Bulgaria, la 11 (23) Maili.
ECOURI
*
* *
R<
După terminarea audienţei oficiale, d. ministru plenipotenţiar a presentat M. S. Regelui personalul I-egaţiunel.
Ex. Sa d. Comite de Lalaing a fost primit, apoi, împreună cu personalul Legaţiunel, de M. S. Regina şi de A. S. R. Principele Rominiel, şi in urmă a fost recondus la ospelul săfl cu ceremonialul ce a presidat la sosire-I.
***
In cursul lunel Octombrie va apare un volum intitulat «Impresiuni din o călătorie în I-talia». Autorul acestui volum este d. C, Ro-manescu, simpaticul nostru amic şi fost redactor la ziarul Timpul.
Vom publica in curînd în Epoca literară cî-te-va bucăţi din acest volum, care promite a fi foarte interesant. D. Romanescu se afla in Roma la căderea ministerului Crispi.
*
* *
Avis publicului consumator de bere
La 21 Aprilie s'a redus taxa fiscului pe bere de la 30 la 15 bani pe litru, dată de la care am redus şi noi preţul cu 15 bani la litru pentru vinzarea en gros.
Fabricele Luther şi Krngadiru
PARLAMENTUL
SESATfl
(Urmarea Hedin[rI de ta 30 Aprilie)
I.a orele 2 şi 20 reîncepe danţul milioanelor :
4.000.	000 lei pentru linia de drum de fier Roşiorl-AIexadria-Zimnicea piuă la port;
0.000.000 lei pentru vagoane şi maşini;
8.000.	000 lei pentru repararea liniei Cer-navoda-Constanţa;
860.000	lei pentru exproprierile liniei Do-rohol-la.şl;
2.600.000|lel pe seama ministerului lucrărilor publice;
1.270.000	lei pentru construirea unei noul gări la Rlmnicu-Sarat, care să fie mal a-proape de oraş;
8.000.	000 lei pentru îmbunătăţiri la liniile şi staţiile de drum de fier;
3.280.1X10 lei pentru terminarea liniei Ttrgu-Ocna-ComăneştI-MoineştI, cu ramura Tirgu-Ocna-Saline;
4.000. 000 lei pentru construirea liniei Rîmnicu-Vllcea-CălimăneştI;
893.995 lei pentru reparaţiunl şi mobilier la instituţiunile pendinte de ministerul domeniilor;
200.000	lei pentru comuna Cîmpu-Lung.
Se votează proiectul de lege prin care
se reduc taxele pentru transportul prin poştă al ziarelor.
La orele 5.20 Primul ministru depune şeapte proiecte de legi votate de Cameră, dintre caii cinci sunt relative la noul Împrumuturi de milioane, şi cere urgenţa, care se admite.
Senatul trece în secţiuni pentru a îndeplini formalitatea lnregistrărel lor.
La redeschiderea şedinţei, orele 5 şi 40, se votează următoarele:
1.400.000	lei pe seama comunei Iaşi, pentru conslrucţiunea de localuri de şcoală;
2.000.000 lei pe seama comunei Ploe.ştl ; proiectul modificator al legel de poliţie veterinară, in ce priveşte fondul de epizootie.
D. C. Stoiceseu, ministrul lucrărilor publice, depune încă un proiect de credit. In valoare de lei 15.000.000, pentru linia Bfr-lad-Galaţl.
Apoi se votează:
130.000	lei pentru cumpărare de terenuri pentru construcţiune de localuri telegrafo-postale în provincie;
160.000	pentru terminarea construcţiunel spitalelor rurale;
1.500.000	lei pe seama comunei Buzăă.
La orele 6.30, d. Dini. Sturdza citeşte mesagiul de închiderea’sesiunel şi apoi mulţumeşte senatorilor pentru concursul dat guvernului. Terminînd, crede că întreg Senatul i se va asocia pentru a mulţumi veneratului preşedinte, care la o vîrstă atlt de înaintată şi-a dat atlta osteneală pentru a conduce lucrările maturului corp. (Aplause prelungite).
Principele DIm. Ghica. — Domnilor Senatori, nu-ml am făcut de cit datoria. Am căutat în tot-d'a-una să menţin demnitatea Senatului; dacă n'am reuşit în tot-d'a-una, nu e vina mea, eu am pus toată buna voinţă. Precum peste 15 zile Împlinesc 80 de ani, la toamnă cînd ne vom întâlni, mă veţi vedea pe acele bănci, alăturea cu d-vostre. Aci sus, nu mă mai urc, domnilor!
In editura librării şeoalelor din Iaşi. a apărut No. 9 din «Biblioteca Şaraga» a 25 bani volumaşul, care conţine mai multe poesil de Mihail Eminescu, carte aprobată de ministerul instrucţiune! publice pentru usnl şeoalelor.
D-şoara Janeta Stănescu, domiciliată in strada Belisariu No. 13, a încercat a-seară să se sinucidă, bînd apă fenicată. Se zice că dragostea ar fi causa acestei hotărirl.
D-na Vîctorina Leyendeker a încetat diu viaţă subit aseară, la domiciliul el din strada Ecoului No. 19, trei ore după masă.
*
* *
In editura librăriei Socec & Comp. calea Vie-toriel 21, a apărut a treia ediţie din «Legende Homîne, viaţa In trecut, reminiscenţe de V. A. Urechiă». Această ediţie este considerabil a-daosă şi are ilustraţiunl in text de D. Jiquide. Lucrarea este într'o limbă curat romîneaseă şi conţine multe pilde şi învăţăminte.
*
* *
Marţi, 30 Aprilie, la orele 12, Ex. Sa D. Comite de Lalaing, trimis extra-ordinar şi ministru plenipotenţiar al M. S. Regelui Belgilor, a fost primit, împreună cu personalul Legaţiunel Regale, la Palatul din Capitală, în audienţă oficială, cu ceremonialul prescris.
Ex. Sa D. Comite de Lalaing a avut onoare a remite M. S. Regelui, în presenţa d-lul ministru secretar de Stat la departamentul afacerilor străine, scrisorile cari ’l acredită în calitate de trimis extra-ordinar şi ministru plenipoten-iar al M. S. Regelui Belgilor pe lingă M. S.
CAMERA
ll’rmnrea mrdlnlrl de la 30 Aprlle
Se repetă votul asupra proiectului de credit de 130.000 lei pentru cumpărări de terenuri pentru localuri telegrafo-poştale. Proiectul se adoptă.
D. C. G. Politimos roagă din nou pe d. preşedinte să pue în vedere deputaţilor aleşi în comisiunea socotelilor Statului că nu vor primi diurnă de cit pe zilele servite. (Ilaritate).
Se votează o pensie de 150 lei pe lună d-nel Ecaterina Musceleanu.
Se votează un credit de 15.600.000 lei pentru terminarea liniei ferate Birlad-Galaţl.
Şedinţa se suspendă şi se redeschide Ia orele 6 fără 5 m.
D. Ministru Cantacuzino dă citire me-sacjitdui regal prin care se închide sesiunea parlamentară.
Mesagiul enuineră budgetul, creditele şi legile votate şi mulţumeşte representanţilor ţărel pentru concursul ce ati dat guvernului. Şedinţa se ridică la orele 6.
ULTIME INFORMATIUNI
M. S. Regele şi A. S. R. Principele Ferdinand atl plecat azi dimineaţa la Sinaia.
După o şedere de cîte-va ore, A. S. R. va pleca din Sinaia prin Predeal la Viena şi-apol la Moscova, iar M. S. Regele se va întoarce în Capitala deseară la orele 10.
Un nou glieşeft colectivist: Consiliul de hygienă din Brăila şi consiliul sanitar superior au decis închiderea fabricei Predinger din Brăila pentru motive de salubritate publică.
Proprietarul fabricei însă, dînd suma de 5.000 lei unui fruntaş deputat colectivist, fost ministru în guvernul lui Ion Brătianu, ministerul de interne în contra decisiunei consiliului sanitar superior, a permis redeschiderea fabricei.
In întrunirea pe care morarii de dincolo de Milcov aQ ţinut-o acum cîte-va zile Ia Paşcani, s'a decis în principiu încetarea lucrului cu începere de la 1 Iunie.
Liga şi studenţii din Iaşi vor serba mîine aniversarea proclamaţiei revoluţiei romîne din 1848 din Transilvania.
Serbarea va consta într’o întrunire publica la Circul Sidoli şi o manifestaţie pe strada pîna la statuia lui Ştefan cel mare.
Agenţia Pomină ne transmite ştirea ca d. Kiru, directoru lgeneral al poştelor şi telegrafelor, a sosit ieri la Sofia spre a semna conven-ţiunea poştala şi telegrafica dintre Romînia şi Bulgaria în privinţa mişcării portului scrisorilor şi tarifului depeşilor.
D. de Marolles, comandantul vasului de razboiQ francez Levrier, va veni sâptâmîna viitoare în Capitala pentru a azista la serbările de Ia 10 MaiQ.
Vasul de răbzoiQ Uvrier, cu şease tunuri şi doua lans-torpiloare, are un echipagiO de şease ofiţeri şi 84 de mateloţl.
Acest vas a acostat în faţa Bursei în portul din Galaţi.
D. Senator Neron Lupaşcu a fost numit pe ziua de azi prefect al judeţului Vaslui.
Prefectul de Putna, d. Câpeleanu, a fost înlocuit pe ziua de azi.
In locul saa a fost numit d. dr. Munteanu, fost prefect de Vaslui.
In zilele de 29 şi 31 Mal se vor face în oraşul Fălticeni alegeri pentru trei consilieri comunali în locul decedaţilor V. Clucerescu şi Mihail Ghiţescu şi a d-lul Al. Rod-di-deal, demisionat. Opoziţiunea nu va lua parte la alegere;
lupta insă va fi interesantă Intre colectivişti, căci e vorba ca actualul primar să demisioneze, de oare-ce are şanse de a deveni profesor universitar.
I.a banchetul dat a-seară de d. deputat Mitică Apostolii, iu o-noarca d-lul Fleva au luat parte vr'o 30 de deputaţi printre cari şi d. Km. M. Porumbarii.
1>. Porumbarii a ridicat un toast pentru şeful grupului, d. A'. Fleva.
S*a luat angajamentul ca să sc înceapă o vie campanie ilc întruniri in fie-eare judeţ.
Timpul, relatează că procesul Bre-ning venind înaintea Curţii de Casaţie şi procurorul general cerînd aminărea, d. P. Gradişteanu s’a rostit în termenii cel mal aspri în contra procedeului la care a recurs ministrul de justiţie.
Martorii cari au fost faţă la această scena ne confirmă temeinicia acestei informaţiunl.
Voinţa Naţională publica în a-ceastă privinţă un articol inspirat, care maltratează pe vicepreşedintele Senatului care a scuipat acum cîţl-va ani pe actualul ministru de justiţie.
I). Statescu, fostul apărător a lui Simion Mi halesc u şi şeful sindicatului Sipsomo-Popovi, etc., taxează de infamie fapta avocaţilor pe cari îl numeşte apărătorii prea geloşi al lui Brening şi Şapira.
D. Nacu, celebrul ministru de interne, de la 14 şi 15 Martie, care vroeşte să devie ilustru şi prin gheşefturile sale, publica în Voinţa Naţională o scrisoare prin care recunoaşte ca e plătit de casa Ilallier.
Insa d-sa susţine că e foarte corect ca sa fie plătit de casa Hallier şi tot o dată ca vice-preşedinte al Ca-meril, sa facă să treacă concesiunea, în 24 ore.
E inutil ca să mal ne dăm părerea asupra unul caz atît de bine cunoscut de opinia publică, de cînd cu afacerea Panama din Francia, care este absolut identică cu aceea a d-lul Nacu. Un proiect de lege identic ca cel votat de Camera franceză a fost depus în Cameră pentru a împiedica pe viitor asemenea traficuri, De sigur, ca graţie staruinţilor d-lul Nacu acest proiect nu sa va vota, dar nu ne îndoim că partidul conservator va face să se voteze o asemenea lege spre a sili pe d. Nacu să priceapă linia de democraţie între politica şi afacerile.
MILLENIUL IN TRANSILVANIA
Ameninţările autorităţilor. — Yleti-inele Milleniiiluî. — Turburărl.— Duminica orbului. — Tinerimea din Viena.
Tribuna primeşte din mai multe părţi ale Transilvaniei şi ale Ungariei locuite de romîni, amănunte foarte grave despre modul cum a fost serbat Mille-niul.
Ameninţările autorităţilor
Din Dej, reşedinţa judeţului Solnoc Dobîca, se scrie Tribunei, că notarii din toate comunele judeţului au primit ordine severe de la prefect, că dacă nu vor duce din fie-eare comună, cel puţin cile 10 oameni la Budapesta, vor fi destituiţi. Comunele din acest judeţ sunt toate romîneşti.
Primarii la rîndul lor sunt ameninţaţi cu amendă de cile 10 florini şi cu destituire, dacă nu se vor duce la Mille-niu şi dacă nu vor arbora tricolorul unguresc la fie-eare casă în tot timpul serbărilor Milleniulul.
Preoţilor romîni li s au făgăduit, ajutoare materiale din fondurile secrete ale ministerelor, dacă se vor duce la Budapesta. Eî sunt chiar avizaţi că pot să ridice ctte 10 florini prin anticipaţie de la prefectură şi-apoi ajungînd la Pesta vor putea primi cîte 100 florini din fondul secret, dacă vor prezintă poliţiei certificate de identitate însoţite cu portretele lor.
Victimele Milleniulul
Duminica trecută, în comuna romî-nească Buza, de lingă Gherla, s’a serbat Milleniul cu un mare scandal provocat de un proprietar ungur, anume BaJcâ.
Iată cum descrie Tribuna această tristă serbare :
lngîinfalul Bak6 a pus mal mulţi oameni, ca să dea cu treascurile, ca larma să fie cit mal mare. Neîndestulit cu treascurile, pe cari le încârcă cu iarbă de puşcă, a comandat să aducă din pod un tun, vechia şi ruginit de tot. A pus oamenii să’l umple cu praf de puşcă,
au mm fiîofiT
Bucureşti.—8, Str. Uipscaul. 8.—Bucureşti
PUNERE IN VENZARE DE NUVOTEURI DE PRIMÂ-VARA
PELEBINE, JAQUETE, TISUURI HAUTE - N0UVEAUTE MĂTĂSĂRII, UMBRELE, MĂNUŞĂ CIORAPI, ÎNCĂLŢĂMINTE
PĂLĂRII PENTRU DAME
MARE ASORTIMENT de CONFECŢIUNt pentru COPII
Numeroase ocaniont /a toafe reioatiele
Sistemul de a nu vinde de cat mărfuri de o calitate ireproşabilă este absolut în magasinele noastre.
cu zdrenţe, cu pămînt, să’l bătucească şi să’l sloboază. La descărcare tunul a explodat cu o groaznică detunătură.
Pe unul din lucrători, care era ■nai aproape, l*a sla rimat şi I'a aruncat bucăţi iu aer, iar Ia trei uiţi oameni Ic-a rupt mâinile şi picioarele ncnos*ociu<iu-î pe toată viaţa.
Nefericiţilor li s au amputat mîinile ori picioarele, în spitalul din Dej, dar puţină nădejde de viaţă este.
Tiirburări
In Ecica-romînă, comitatul Torontal, în noaptea de Duminică o ceată tic manifestanţi unguri au spart cu pietre geamurile şcoalci romîne şi apoi unii intrlml înăuntru aii distrus întreg mobilier ui şeoalei In Lela mare, comitatul Bihor, manifestanţii unguri au spart geamii rile easelor romîneşti. S'a născut o îucuerure între romîni şi un guri, căreia s'a pus eapăt fu urma intervenţiei jandarmilor.
Romînii sunt ameninţaţi cu amenzi şi procese de contravenţii, dacă nu vor arbora tricolorul unguresc pe casele lor. Duminica orbului Ast-fel botează Tribuna ziua de Dumica trecută, cînd clin ordinul guvernului unguresc s’a oficiat cîte un Te-Deum miUenarîn toate bisericile romîne.
Din apostolul citit cu această ocazie, Tribuna extrage următoarele :
Săptămîna orbului, Prochimen, glas 5 : «Tu Doamne ne vel păzi şi ne vel apăra de neamul acesta în veac».
Sticli: «Mîntueşte-mă Doamne, că a lipsit cela cuvios, că s’au împuţinat a-deverinţele dintre fiii omeneşti».
Din faptele apostolilor citire cap. 16: «... aceşti oameni turbură cetatea noastră Jidovii fiind, şi spun obiceiuri, cari nu se cad nouă a le primi, nici a le face, Rîmlenî fiind noi».
Preotul Todesiu din Bucium-Cerbu de Ungă Abrud telegrafiază Tribunei că biserica locală cu ocazia Te-Deum-uluI millenar a fost cu desăvîrşire goală.
POŞTA ADMINISTRAŢIEI
Domnii abonaţi a cărora abonamente expiră la 1 Maiu viitor, sint rugaţi ca pînă la acea dată să bine-voiască, în cas de reinoirea abonamentului ce au, să înainteze costul pentru a nu suferi vre-o întîrziere sau întrerupţie a ziarului nostru.
Doctorul Gr. A. Ţaranu
Specialist în boale venerice şi ale căilor urinare.
Strada Băiicei Naţionale
colţ cu strada CaragorghehevicI de asupra teatrului Hugo.
Consultaţiunl dela 4lh pînă la 7, p. m.■ pentru 1__________dame de la 3—4._100-72
1®. CiOFBBSlI
FRANZENSBAD
Stefansstrasse, Villa Konigshof N.
__________________________24-4
l>r. Ibsb Calincfuc
Marienbad, Vila Columbus
Oasa câ© SEiaBaUaUâ
Institut din noii reofganisat
51, — Strada Teilor — 51
Dirigiată de dr. Şaabner Tuduri
Căutarea boalelor interne şi chirurgicale, precum şi a tutulor boalelor nervoase şi ehronice. Tratarea boalelor de piele, a boalelor de ochi, gît, nas şi urechi, a boalelor de ficat şi rinichi. Operaţiuni.—Tratamentul boalelor gynecoiogice; camere cu intrare separată pentru faceri, o moaşă cu diplomă locueşte în institut. Discreţiune.— Tratament special al syphilisulul şi a boalelor uretro-genitale.
Bolnavii se pot căuta cu orl-ce medic sail specialist.
Preţurile moderate, pentru angajamente lunare se fac reduceri.
Consuttaţiunl in fie-eare zi, pentru boalele interne şi syphilitice de la 10—Î2 p. m.
Direcţiunea trimete de îndată după cerere noul prospect al Casei pe 1896.
20	100-35
Dr. rfi\ Deyici
Vindecă printr’un procedefl special, maladiile de femei precum şi cele sifiiice într’un timp foarte scurt. Blennoragia (Sculamentul) vindecă radical în 8—9 zile.
Conmiltaţiuuî de la ora 2 pînă la ora 5 No. Si. Strada Carol, No. 31
Intrarea prin Strada Şelari No. 17 (Colţul).
— PENTRU S vRACI GRATIS — 72-02
VÎ11W21 1*13* Muntele DOI A Jăy » JaaaiKifiAS. to chstr. Argeş lingă
Olt şi soseaua principală a ţărel de la Curtea de Argeş la riul vadului, drum de fier Bucureşti Curtea de Argeş, avînd Marmoră granid aibă şi albastra cum şi alte minerale de mare valoare. plus pădure de brazi molifţi seculari, care se vinde şi singură, asemenea se poate deschide carieră de piatră marmoră şi ţiment marmoră.
Doritorii se vor adresa la d. Al. Carpenişanu bulevardul Elisabeta 18.
79	30-24
 nu n c i u
Băile minerale de llalţătestl
Direcţiunea exploatărel sărurilor şi apelor minerale de la Bălţăteştl, In urina înce-târel din viaţă a d-rulul Cantimir, treelnd asupra d-lul Dr. I. Stamatin medic Primar al casei sf. Spiridon. Se face cunoscut d-lor Medici, farmacişti şi publicului Î11 general, că orl-ce comandă sau informaţiune privitoare la stabilimentul balnear, se vor adresa direct d-lul Dr. Stamatin Băile Bălţăteştl sau Piatra-N.
Tot odată se aduce la cunoştiinţă tuturor că stagiunea balneară se va începe de la 1 Iuuie pînă la 1 Septembre,
Direcţiunea.
82_______________________________30-12
IM\ I. T. Mersi
MEDIC ROMAN Karlsbad. Marktplats Tempel
24-4
Doctorul Kremnitz
s’a mutat
Strada Scaunelor 51 his
N, R, OCHEŞEARU
!LA DOITI COCOŞI
Unicul magazin care vinde, eftin bine asortat în articole de coloniale, delica-tesse, vinuri negre de Orevitza şi albe de Drăgâşani. 26	25-23
Strada Academiei No. 3 (sub hotel Bristol)
MAX LICHTEND0RF
«LA PAJERA AMERICANA»
Grand hotei Bulevard!

BVCUBESCI
Cel mai însemnat maeasiu de arme diu ţara
Mare asortiment de arme de vînătoare 1 de tot felul, de la 60 pînă la 1000 lei bucata, celor mal renumite fabrici, Engleze, i Belgiene şi Franceze. Arme cu două ţeve j pentru alice cu cocoaşe şi fără cocoaşe. I Pusei de vinat cu o ţeavă pentru alice şi I aita pentru glonţ. Arme „Trio*4 cu trei’
eve (două pentru alice şi una pentru glonţ).
Arii ie Ideal I*»teut Ilainmerles fără cocoş, sistemul cel mal perfect pentru vinat, Puşti de salon de la 18 pînă la 100 lei bucata. Pistoale de lir si duel. Carabine de apărare şi de vinat cu repetiţie, Wineliester, Colt şl Marlin. cu 8, 12 şi 16 focuri.
Revolvere engleze şi belgiene de toate felurile mărimile. Orl-ce arme şi revolvere vindem cu garanţie şi condiţiunea de încercare.
Avem in mare cantitate tot felul do cartuşe franceze, engleze (<Kley şi austriaco «Sellier dt Bellotr). Mare asortiment de obiecte de vinătoare şi accesorii de arme.
Avem în atelierul nostru de armurerie şi mecanică, un armurier special care transformă şi repară o.ri-ce fel de arme, cu garanţie.
VÎNZAHE I ÎN KATE
(50—41
www.dacorornanica.ro
7	CASA DE SCHIMB
HESKIA & SAMUEL
BUCURESCI
[No. 5 Strada Lipscani No. 5
Cumpără şi vinde efecte publice şi face orî-ce schimb de monezi.
	1	Cump.		Vind	
4»/#	Rentă Amortizabilă. . .	86		87	*/»
5 o/u	» Amortisabilă. . .	98	V*	99	—
6 «le	Obligat, de Stat (Cov. R.) .	102		103	*/«
5»/u	» M unicipule din 1883	96	*/«	97	*/«
5°/o	* » >1890	97	*/.	98	V.
5°/u	Scrisuri Funciar Rurale .	93	ih	93	*u
6%	« » Drbane .	101	—	101	Vi
5»/o	» » Urbane .	89	•/.	89	V»
S°/o	» » » Iaşi.	82	V»	83	V»
	Acţiuni Banca Naţională.	1550		1555	
	> » Agricolă .	200	—	205	—
	» Dacia Romînia asig.	390	—	395	—
	» S-tea Naţionala asig.	430	—	435	—
	S-tatea de Construcţiile! .	185	—	190	—
	Floriul valoare Austriacă.	2	1(1	2	12
	Mărci Germane ....	1	23	1	25
	Bacnote Franceze . . .	100	—	101	—
	» Italiene. . . .	89	—	93	—
	» ruble hîrtie . .	2	65	2	68
fabrica Albert & Cj», Frankenthal şi cm caractere din fondări a de litere Flinsch din Frank-furt AjM.
APA MINEARLÂ „MIRCEA”
IAŞI — COPOTJ
Autorizată do Ministerul de Interne, serviciul sanitar superior cu Oficia No. 1208 din 24 Ianuarie 1895.
Această apă, pe lingă că e un excelent purgativ, bună la luat şi fără a produce dureri, dar din cauza multor substanţe medicamentoase ce conţine, esperi-mentîndu-se de mal mulţi d-ni doctori, sad constatat pînă acum, că vindecă : boalele de stomacb, dispepe-sielor de diferite naturi, catarele cronicale ale stoma-cliulul şi intestinelor, congectiele, constipaţiele cronice, iperimia ficatului, boalele de rărunchi şi splină, boalele de piatră şi a căilor urinare la bărbaţi, boalele de mitră şi menstruaţiele neregulate la femei precum şi alte multe boli.
Deposit în Iaşi Ia Dl. I. S. Ionescu Tipografia Naţională, la Farmaciile D-lor Sbizewschi, ltacovită (Lits-clico şi Vaudorî), Zwas, Jelea, Beceanu, Engbel şi Ilu-tză la drogiştil Katz, Rosenstein şi Becker.
Comandele en gros şi en detail se expedieasă promj
A se adresa pentru orî-ce comande şi lămuriri D-nil Mircea şi Ionescu, Iaşi strada Alexandri 11.
Depozit în capitală la d. Zobel bulevardul Elisabetu, 4-3.
50	(100—17;

BOALE SECRETE!!
SPECIFIC ANTIBLEN0RA6IC STOENESCU CAPSULE
CU COPAIVAT DE SODA-SALOL Şl SANTAL
Nici unul din autiblenoragicele existente pînă acum nu împlineşte cele două condiţiunl de asimilare repede şi a nu i-rita traectul intestinal. Asociaţiunea substanţelor ce compun aceste Capsule este tot ce actualmente ştiinţa are mal bun şi mal încercat în tratamentul blenoragielor. Modul cu totul nou şi special după care sunt preparate aceste capsule fac ca vindecarea să fie repede, complectă şi fără de a deran-gea stomacul ; ast-fel că convine tuturor persoanelor chiar celor mal debile.
Acest nod medicament vindecă In scurt timp complect şi radical scursorl (sculament) nuol şi vechi atlt la bărbaţi cil şi la femei, precum Blenorea, poală albă, etc.
Preţul mici cutii 4 Iei.
Asociat cu aceste capsule se recomandă cu succes Injecţia Sanlalinn.
Preţul unui Uucon 2 lei 50 buni.
Deposil general : Farmacia Miluiil Stoenescu, strada Mi* al-Vodă No. 55, Bucureşti. De vlnzare la principalele Far-

Les Vâritables Eaux min6ralea de
VIGHY
aont loa Sourcea
VICHY-ETAT
GRANDE-GRILLE
HOPITAL
Kxiger le nom sar la Capsule * t l'Etlquette.
LesSeules Veritables?a.sti\lesde\ichjsontles
PASTILLES VICHY-ETAT
fatirîquees avec Jcs sels naturels extralts des Eaux do Vichy-Etat.
COMPRIMES DE VlCHY
aux sels naturels VICHY-fiTAT pour preparcr l'eau arlillclclle de VicJiy gazeuse.
«lent Qinirltlpour /a ROUMANIE, BULGARIE,SERBIE : A. O. CAEXSST, Bucarest.
4-5
MARE DEPOU
DE
Burlane de Basalţ,
ŢFAE 1>E PLIMB,
PER ŞI TUCIU
Fortuni de cînepti şii cauciuc
Obiecte de faianţă, alamă şi tuciu pentru conducte de apă, scurgere, băl,
tout ă l’egout, gaz, etc. la
HAAS IIAIM
BUCURESCI, STR. BISEBICA AMZ1, 14. — BUCURESCt
INSTALATOR *
PENTRU
SISTEMUL TOUT A L’EGOUT
-Sf pentru încălziri centrale
40	*	(100—18)
s a t ar e r
SINGURELE CASSE CONSTRUITE I)E
OŢEL CĂLIT compus patent CONGERAVE
nf.oAckikii, şi nkspAkuibii.
§
s
»
45.
8 fl
* g 58
o >
*5s. i-a m £. £ X
C
! 58
S5 ?
© ■**
« <2
w e a
fe < |
5 **
pi <s> o fi
>e
cq
si a mai multor autorităţi «llu ţară
Acest oţel a fost încercat !n arsenalul flotilei din Galaţi şi de mal mulţi ingineri mecanici celebri precum şi de diferite uzine din Enghtera, a căror certificate le posedăm.
Detaliurl, preţuri corente şi certificate se trimit după cereri gratis şi franco.
2	Reprezentanţi şi depozit general (100—79)
I. DIMOVtCI A C-ie
Bucureşti, str. Doamnei, 21	Brăila, calea Regală, 61
GEL MAI MARE ATELIER DE BILIARDUR!
FRANZ FAST
BUCUREŞTI,—Strada ŞtirbeT-Vodă No. 44—BUCUREŞTI
Cu schimbrea localululul, avizez pe onor. public că am în atelierul şi magazinul ineu un bogat depozit de Biliardurl mici pentru Dame sad copil, cu mandanale (benţl) cari fac uu efect foarte uşor ţa bile. Asemenea construesc şi biliardurl cu masă foarte practice
pentru familii ori în saloane Toate sunt solide şi elegante..
— ftlKŢl Mtt HEMJSJE —
(57)	*	(16-8)
Cea mal bună Apă Minerală purgativă
ESTE ACEA DE LA
BREAZU-IaşI
premiată cu Nedulifi «le nur
la «j'poeiţiunea avu-jţeratortlor din ţară
BucurescI 1894
şi recomandată de d-nil medici
EFECTE PROMPT ŞI SIGUR
D0SA MICĂ GUST PLĂCUT Cereţi dar numai APA BE BBEAZU
care se găsesc la toţi vînzătorii de Ape minerale din ţară 47	13-10
gmHKENB
Hlgle
Medalie de
RAI
Higiena «liuţilor şi a gurei
Medalie de aur, Yiena 1883 ; Medalie de argţnt, BucurescI 1893 : Medalie de bronz, Paris 1893.
Auturisut de consiliul de hii/ienă si salubritate publică.
dentaLina
Esenţă pentru gură şi
PULBERE VEGETALA PENTRU DINŢI
ale doctorului S. K 0 N ¥ A
Sunt două dentifrise recunoscute în ţară şi în străinătate ca cel mal bun pentru conservarea dinţilor, curăţeniei şi hi-gienel gurei, dîndu-I tot odată uu miros plăcut.
Preţul : un flacon Dentalină fr. 2,50 Pulbere de dinţi, fr. 2.
Deposite : la Iaşi la Fannncia Fraţii Kenya; la BucurescI la Farmaciile F. W. Zttrner, şi F. Brnss ; la Drogueria I. Ovessa şi la Parfumeria „Stella .
«	(25-15)
Guturaie, Tuse, Bronşită
Grippe, Influenta, Astmă
Bub6ie
LIQUEUR * CAPSULE
A se cere adresa
jacobTp^^
Bol© d© Piele In tote farmaciile.
Gatare băsicei
COMPANIA GENERALĂ
DE
Conducte de apă din Liege
SUCURSALA KO.HÂXIUl
BIUROURILE şi MAGASINURILE SITUATE :
STRADA BREZOIANU, 37
Ah fost traiiMiVrate Calea CJriviţeî 22, Biienrenel
Singurul antreprenor al branşamentelor particulare din BucurescI
Antreprenor al distribufiunilor de apă pentru E.-SaRAT şi SINAIA
Execută tot felnl de lucrări de distribuiri de apă pentru administraţii şi particulari
FÂNTÂNI, LAVABOURI, WATER-CLOSETE, TOUT-A-L’EGOUT, BĂI, APOllETRE
Mare depou de tuburi şi aparate pentru acest gen de luerărl
Afacerile sunt halate direct în Biurourile noastre sau prin intermediarul nostru ciutorisat D-nul LA «I DAU.
Inginerul, Director al Lucrărilor
L. BONNET.
71	50—4
BAI HYGIENICE | BAi HYGIENICE | BAI HYGIENICE VECHIUL MAGASIH
de
LAWPÎ, 80 B FI, MAŞINI «le BUfATE
si orl-ce instalaţiunl
MARCUS LITTMAN & I. WAPPNER
No. 61, Calea Victoriei, No. 61, (Vis-â-vis de Episcopie)
Recomandat ^e Onor. Clienţi, instalaţiunile de băl lucrate numai in Zink. cu diferite sobe de aramă pentru încălzit apa. Băi de aburi higienice, recomandat de toţi medicii celebrii, poate să facă orl-cine în casă. Duşuri sistematice cu aer comprimat. Closete “tout a V egofit* higienice şi sistematice. Sticle de Conserve hermeti-ceşte închise de toa te mărimile. Unicul depou în ţară cu Sobe (Belgiane), din fabrica «GODTU» şi maşini de bucătărie din renumita fabrică «GEBRlDER BOEDER» din «Darmstad», precum şi splendidul lor asortiment de lămpi e-legante pentru atîrnat şi masă, cu maşinele Americane ’«W„N-36—15 DER», toate cu aer.
Cel mal bun nutriment pentru C o p i I
Vindecă
toate
afecţiunile de stomacb
REPRESENTANT GENERAL PENTRU TOATĂ ROMÎNIA
J. LOUIS KL1NGER
41
ItltUIlISTI Mi IAŞI
(50-18)
Vin (le Peptonă a lui Chapeauteaut
Conţine carne de boO digerată şi făc tă solubilă prin Pepsină. Este recomandat în boalele de stomach, digestiuuile grele safi nesuficiente. E o hrană admirat ilă pentru Anemici, Convalescenţi, Ftisici şi Bătrini, precum t < pentru toţi acel cari n'ati poftă ue mîneare saO nu pot suferi mîucările.	25-21
Puritatea Pepsinel Iul Clin peaii temi t
a făcut ca ea să fio admisă de INSTITUTUL PASTEITR.
30 Farmacia *Vlal», 1, rue Hoiirdaloue, Paris.
Se găseşte de vlnzare la toate farmaciile bune -W0
Intîiul institut de plasare autorisat de guvern încă din anul 1882, recomandă institutoare, guvernante, menajere, bone de copil şi femee de casă. Acest institut este în corespondenţă cu străinătate.
VI-ine Kami an Aleea Carmen Sylva
alăturea ou Cismeglu
74	25—3
MARELE BAZAR CENTRAL
Sub Hotel Boulevard. Calea Victoriei
Anunţă pe onor. public din capitală şi provincie că — pentru sezonul de primăvară şi vară ’l-a sosit un MARE şi BOGAT ASORTIMENT de HAINE pentru BĂRBAŢI .şi BĂEŢI^j^J^k^ cu preţuri foarte elliue.	DE
P	REMARCAT
^!l disposiţia clientele ^^^V^/'un foarte frumos şi bogat asorti-^_<^^jL^^^rnent de stofe line pentru haina de conian-efectuabile prompt şi cu preţuri reduse, pe onor. public d’a visitn mugasinul meii pentru “se convinge de eftinătatea şi qualitatea bună a mărfurilor.
Marele Bazar Central (sub Hotel Bulevard)
70	Calea Victoriei
ui S 2- © 8
b. n P «H
3 -22
S3 .
ta!
o
M 53
H
-
k
■H
P
CB
Cu
mai
M
►V
O
n
k
09
9
0=
a
Se<
nutox wi.iisct
Maşine agricole şi industriale
BucurescI. — Strada Smîrdan, 35. — BucurescI
Locomobile şi Lreerătoare
Pluguri universale şi polibrăzdare
medaliate la i/OiieuPNiil Koeietăţei Agricole diu 1805
Motor! pentru Petrol „80Il*I,iEX“ patentate
Instalaţium de Mori
Eereatrae Mecanice
Representanţa generală ?, fahricclor de var alb gras şi ipsos ale D-nuluî Vietor Noceeîl din Cfuipii'LiiBg.
(50-23)
BucurescI. - Tipografia «Epoca».—Strada Clemenţe), No. 3.
www.dacoromanica.ro