SERIA II.—ANUL II, No. 145.
Ediţia a ti»eia
MIERCURI, 1 MAIU 1896,
NUMARUL^IO bani
A BOXA.nKXTFU;
încep la 1 şi 15 alo lle-cărel luni şi ho plătesc tot-d'a-una înainte
In Bucureşti la Casa Administraţiei In juileţe şi streinătate prin mandate poştale Un an In ţară 30 lei; in streinfttule 50 lei Şase luni ... 15 »	»	>	25 »
Trei luni . . . 8 »	»	>	13 »
Un număr In streinătule 30 bani
MANUSCRISELE NU SE ÎNAPOIAZĂ KKBA4ŢIA
8—STRADA CLEMENŢEI—No. 3
NUMaRUL 10 BANI
ANflJW€IIJItIIAE
In Bucureşti şi judeţe se primesc numai Ia Administraţie
In streinătate, direct la administraţie şi Ia toate oficiile de publicitate
Antmciurl la pag. IV....0.30	b.	linia
»	»	»	III........2.— lei »
>	>	»	II.........3.— »	»
Inserţiile şi reclamele 3 lei rinduli
îJn număr vecliitt 30 bani
A UMINIKTRAŢIA
No. 3 - STRADA CLEMENŢE! - No. 3
APARE ZILNIC LA 5 ORE SEARA CU CELE DOT URMĂ TELEGRAME ŞI ŞTIRI ALE ZILEI
NETREBNICIILE
COLECTIVISTE
1
Francezii au un cuvînt trecut proverb : «de plus en plus fort, com-me cliez Nicolet». La noi colectiviştii s’au însărcinat să joace rolul lui Nicolet. Cu aceşti indivizi (căci o colectivitate nu represintă de cît o adunătură disparată de indivizi) sărmana noastră imaginaţie de adversari politici reinîne ruşinată. Tocmai cînd ne închipuim că am descoperit ultimul grad al prostiei, sau al neruşinărel colectiviştilor, tocmai atunci, el cu surîşul pe buze ne dau o dovadă strălucită că suntem în urmă, în urmă de tot...
La colectivişti, cu cît un ministru e mal cuviincios, mal timid şi mal respectuos de legi şi de bunul simţ, cu atît e mal dispreţuit şi înjurat; dovadă d. Palladi, care de vreme-ce nu a propus nici o lege personala, nu a comis de cît mici infamii la ministerul săiT, este obiectul atacurilor şi al dispreţului.
D-nil Stătescu, Budişteanu, Can-tacuzino, Sturdza, aO pentru nenorocitul de Palladi acelaş dispreţ pe care marii făcători de rele îl profesează pentru pungaşii de oraş sad pentru cel ce fură găini safi gîşte.
Bietul d. Palladi a voit să-şi ia rolul de ministru în serios, el a căutat să presinte legi cu caracter util, ca legea pescuitului, etc.
Aceasta a fost nenorocirea lui. Pe cînd cel-l’alţi tovarăşi presintafi legi de ură, de răsbunare şi legi de barbari învingători, hectarele ţărăneşti şi peştii d-lul Palladi făceaţi un deplorabil efect. Abia în urmă deschizîndu’şl puţin ochii s’a grăbit a renunţa la toate principiile din legile propuse şi a prezenta alte legi de curată căpătuială colectivistă, cum este aceea asupra fabricaţiei zahărului.
Cel trei miniştri cari se întrec în tot felul de infamii legislative şi cari se concurează între el, nu aşi avea nevoie mul la urmă să-I numesc : numele lui Slătescu, Budişteanu şi Gog.i Gantacuzino strălucesc ca o lui tină sinistră de departe. Pe cînd anul (Budişteanu) da afară pe profesorii inamovibili de la universitate precum e generalul J. Lahovari, cel-l’alt (Stătescu) ca un demn emul, expulzează din înalta magistritură inamovibilă pe d-nil Prodan, Populeanu, etc.
Aceşti pseudo-ofl icoşl, cari în calitatea lor de fii sici îşi pot permite să comită toat** răutăţile şi nebuniile, sunt consideraţi de colectivişti ca naturile cele mal echilibrate, cu nervii si creeril cel mal a-şezaţl.
îşi poate iu , inui orl-cine după acest fapt, in ce hal se află partidul colectivist.
De aceea fie-care act nod de ne-vropatie al acestor doul miniştri, este considerat '<■ colectivişti ca o viguroasă manii' Taţie a unei minţi sănătoase «:i ascuţite.
Colectivitatea cu profeţia el împinge pe cel doul nenorociţi la ultimul grad al demenţei.
Exemple: Psiatrul genu-al, intr’un
moment de anormalitate, a calificat puşca Mannliclier de ciomag în Cameră. In loc să capete reprobarea generala pentru asemenea enormitate, din contră a fost felicitat ca de o victorie colectivista contra duşmanului conservator.
Afi trecut 24 de ore.—Era de sperat că criza sub influenţa căreia se aflase faimosul general colectivist (mal mult colectivist de cit general) a trebuit să-I treacă şi că în Senat, omul îşi va reintra în pu ţinele mijloace intelectuale normale pe cari le posedă.
Eroare! De asta dată colectivistul încurajat de privitorii cazului săQ bolnav, a voit să facă spirit. Cu o fineţâ de spirit de care colectiviştii—toată lumea ştie—că sunt prodigi, ministrul de răsboiO a rectificat cele zise în Cameră; el a declarat că puşca Mannliclier nu este un ciomag, ci un baston high-Uffe.
Apoi spuneţi dacă nu aveam dreptate cînd ziceam că la colectivişti surprinderile în râu, sunt aşa de mari în cît imaginaţia celui mal înverşunat adversar al lor răniîue ruşinată !
Această glumă de prost gust făcuta de un general ministru de răsboiu asupra puştel cu care oştirea este înarmată, nu vi să pare ceva macabru, ceva care miroase de aproape balamucul ?
In cp tară si cînd atl mal auzit
* * *
ca un ministru de răsboiu să’şl bată joc de arma pe care o poartă oştirea ? Arâtaţi’ml un caz, în care un general să fi făcut spirit de a-ceastă natură, asupra unei arme pe care apoi în manevre va trebui sa o întrebuinţeze! — In manevre de o cam dată şi chiar în răsboiu dacă din nenorocire s’ar întîinpla ?
Cazul este curat patologic. Dar dacă ar 11 numai acesta... Vom vedea că el nu e de cît un inel din lanţul de excentricităţi şi de netrebnicii.
DISIDENTA DIURNEI
Certurile dintre fruntaşii liberali, ori-cit de grave ar fi, tot nu arată pe deplin starea de destrăbălare în care se găseşte partidul liberal.
In straturile de jos ale partidului, in grosul unanimităţilor parlamentare ieşite din «alegerile libere» şi despre cari ziarele guvernamentale cutează să zică că reprezintă ţara, se petrec lucruri cari te umplu de scîrbă.
Iată un fapt recent şi foarte caracteristic :
Simbătă, maioritatea s’ar fi pus în grevă, dacă nu se prelungea sesiunea cu cîte-va zile. Şi guvernul a cedai şi a prelungit sesiunea.
Mamelucil estorchează diurne refuzînd să vie la şedinţe de noapte cînd îl cliia-mă primul-ministru şi ameninţând pe guvern că-1 lasă cu proiectele nevotate dacă nu se prelungeşte sesiunea.
Iată balul «marelui» partid liberal, partidul compus din singurii oameni patrioţi şi dezinteresaţi ce se găsesc in ţara asta. In sinul acestui partid se produce disidenţă chiar şi numai pentru o biată diurnă.
APLICAREA LEGEI PESCUITULUI
Şl ATITUDINEA
Deputaţilor Guvernamental!
DcIeKaţiiiiiile pescarilor.»- Intervenţia inainclncilor. — ităspunsiil (i-lnl I*aIlaili.—Promulgarea lege! pescuitului.
Delegaţiunile pescarilor
Pescarii arendaşi al pescăriilor Statului s’au pus din nou în mişcare. Pretutindeni pescarii se prepară a trimite ministrului domeniilor, d-lul G. D. Palladi, delegaţii numeroase pentru a-l cere să amine aplicarea legel pescuitului pînă la anul viilor. In caz contrar, pescarii arendaşi al Statului, -vor fi nevoiţi să rezilieze contractele pe cari le-aii încheiate cu Statul.
Intervenţia inameliicilor
Precum am anunţat într’un număr trecut, d. Palladi a primit Simbătă delegaţia pescarilor din Craiova şi Calafat.
Este foarte semnificativ că cererea a-cestel delegaţiunl a fost susţinută de senatorii craiovenlgeneral Anghelescu, Ni-colaid şi Viişoreanu şi de deputaţii Ste-fănescu-Gogii şi C. Gîrleşteanu. Aceşti domni, cari cu două zile înainte votaseră legea aşa cum le ceruse d. Sturdza, au venit pe urmă la ministru ce-rindu-l cel puţin amînarea aplicării el;—e monstruos şi scandalos acest demers făţarnic al mamelucilor.
Răspunsul d-lui Palladi
D. G. D. Palladi, care a pus atîta grabă în votarea acestei legi, promite acum delegaţiunilor şi mamelucilor cari le însoţesc, că legea nu se va aplica pînă la 1 Ianuarie viitor.
Aceasta-l a doua făţărnicie, căci ştim, călla ministerul domoniilor se fac toate pregătirile necesare pentru aplicarea le-gel pe baza unul regulament, care se elaborează acum şi în curînd va fi gata.
Promulgarea lege» pescuitului
Şi cu toate stăruinţele*pescarilor, cari ameninţă nu numai cu rezilierea contractelor, dar chiar şi cu depunerea cîştiulul la casa de depuneri şi consem-naţiuni; cu toate făgăduelile d-lul Palladi de a amina aplicarea legel, — totuşi promulgarea el se va face mîine în «Monitorul Oficial», decretul de promulgare fiind semnat ieri de M. Sa Regele.
De la promidgare pînă la aplicare e numai un pas.
Pot veni acum toţi mamelucil, cari aii votat legea, să ceară d-lul Palladi amînarea aplicării el.
Tantal.
PE PAROLA!
Se petrec în Parlamentul de astă-zl lucruri neînchipuite, cari dovedesc că liberalii nu sunt potriviţi pentru regimul parlamentar. Oamenii aceştia nu ştiu nici de Constituţie, nici de legi, nici de regulamente, nici de uzanţe şi se poartă întocmai ca nişte sălbatici din pădurile Africel, cari habar n’au de ce vrea să zică regim constituţional-parlamentar.
In Cameră să discută o lege importantă, aceea a poziţiunil ofiţerilor; comitetul delegaţilor a introdus oare-cari modificări, pe cari ministrul le-a primit. La discuţia publică însă, ministrul cere să se voteze legea aşa cum a venit de la Senat, pentru ca să nu se mal întoarcă la acel corp.
Se face şi eabazlîcul acesta, cu toate protestările comitetului delegaţilor.
Dar, vine un punct, unde colectiviştii sunt tot-d’a-una senzibill. Legea d-lul general Budişteanu e şi ea o lege personala; pentru a lovi în generalul Lalio-vari, ministrul a pus in lege dispoziţiir nea că militarii nu mal pot ocupa catedre;
ci
wwWidacortttnalniCa:!'©
tiviştilor cari ocupă catedre, comitetu delegaţilor a introdus în lege o escep-ţiune pentru militarii profesori la făcui tatea de medicină.
Votîndu-se legea fără acest amenda ment, aceştia erau şi el loviţi şi colectiviştii s’au ridicat în păr.
Atunci se scoală şi generalul-ciomag, ministrul de răsboiu, şi declară pe pa rolă de onoare că nu se aplică legea aşa cum s’a votat, ci cum doresc colecti viştil.
S’a mal pomenit unde-va un asemenea scandal ? S’a mal văzut ca un ministru să-şi dea cuvîntul că nu va aplica o lege—ba încă una făcută chiar de dinsul?
Hotărit lucru : oamenii aceştia n’au nici cea mal mică ideie de ce vra să zică regim parlamentar, n’au nici un pic de bun simţ şi încă şi mal puţină dem uitate.
LEGI ANTI-COLECTIVISTE
Disidenţiî-liberall din Cameră, speriaţi de ceea ce văd în jurul lor, au depus un proiect de lege care tinde să puie stavilă lăcomiei celor ce compun maioritatea guvernamentală.
Deşi prezintarea acestui proiect, abia şapte luni după venirea liberalilor la putere, e o lovitură amarnică pentru partidul guvernamental, totuşi e un interes de înaltă moralitate ca proiectul să devie lege. înghită noduri cît vor pofti liberalii, dar să-l voteze.
Asemeni legi, cari pot fi numite anti-colectiviste, menite a îngrădi şi a struni imoralitatea fără frîu a ocultiştilor, trebuiesc chiar înmulţite.
Foarte necesară ar fi, de exemplu, o lege care să ridice dreptul de a pleda, macar un număr oare-care de ani, avocatului care a fost ministru de justiţie.
Fără ca să insistăm, se înţelege bine ce folositoare ar fi o asemenea lege.
PRESA SI LIBERALII
Liberalii, în opoziţiune, sunt cei mai înfocaţi adoratori ai presei; atît de înfocaţi, in cît o apără chiar atunci cînd nimeni n’o atacă.
Asta e bine ştiut de toată lumea.
Ia să întoarcem acum foaia şi să vedem cum staă cu presa la guvern.
La Galaţi, în timpul alegerilor, oameni puşi de administraţiunea locală au ars în stradă ziarul «Dunărea de jos».
La Focşani, tot în timpul alegerilor, ziarul pe care-1 scotea d. avocat Rainu a dispărut din tipografie, fără ca să se poată afla ce s’a făcut.
La Bacăă, 'ziarele «Lumea nouă» a fost confiscat de poliţie cînd cu ştiutele torturi.
La Tîrgovişte, poliţia a confiscat numărul ziarului nostru în care se tipărise o corespondenţă din localitate.
Tot la Focşani, acum în urmă, ziarele opozante «Viitorul Putnei» şi «Ecoul Vrancei» aă fost silite să-şi întrerupă a-pariţiunea, fiind-că tipograful, ameninţat de celebrul Sâveanu, nu mai voia să le tipărească. Numitele ziare sunt silite să şi caute tipografie în alte oraşe.
In sfirşit, zilele astea, poliţia din Brăila, avînd în cap pe vestitul Gociaş, a rupt de pe ziduri afişele cu discursul rostit de d. Lascar Catargiu la întrunirea partidului conservator şi a confiscat toate afişele găsite pe la negustori.
Iată un şir de fapte cari dovedesc că liberalilor nu le place libertatea presei... de cît atunci cînd n’aă ce-i face, adecă cînd nu snnt la guvern.
Să mai reamintim başi-btizuciile săvîr-şite de liberali în contra presei pînă la 1888 ?
In trecui şt tu prcsent. — Kucn-reşclî in istorie. — Bucureşciî in legeuilă. Bucureşciî in present.
In prezent şi in ireent
In anul 1895, d. Ionescu-Gion, cunoscutul profesor şi publicist, a fost însărcinat de către d. N. Filipescu, Primarul Capitalei, cu e-Iaborarea unei lucrări de un mare interes istoric: Bucureşciî în present şi în trecut.
In faţa Societăţel geografice, d. Ionescu-Gion, a veuit să dea seamă despre divisiu-nea următoare care i se impune pentru lucrarea sa:
Partea întîia: istoria Bucureşcilor din timpurile cele mal vechi şi pînă la focul cel mare din 1847, In urma căruia fosta capitală a principatului Ţării Romlneşcl clş-tigă o nouă lisionomie.
Partea a doua: Bucureşciî de astă-zl, cu minunata lor rîvnă şi putere de a creşte, de a se întinde şi de a se împodobi, aşa cum nu multe din oraşele celeinarl aie Europei aă putut-o face în vremile dÎD urmă, într’un timp aşa de scurt.
Ca o trecere firească de Ia partea vechie şi istorică a oraşului la cele ce sunt astă-zl sub ochii noştri, ca un fel de necesară legătură între trecut şi presinte, lucrarea va conţine o parte intermediară, pe care o Intitulează : Bucureşciî din punctul de vedere legendar, anecdotic şi pitoresc.
Bucureşciî tu istorie.
Partea aceasta va cuprinde părerile—-fie afirmaţiunl, fie ipotese ştiinţifice ale învăţaţilor noştri asupra primelor începuturi ale oraşului, precum şi istoria Capitalei actuale în suta a cincl-spre-zecea. In diferite capitole autorul va intra în amănunte asupra comerţului Bucureşciulul cu Braşovul, la 1500, asupra fortificaţilor făcute unele de Mihaî, altele de Sinan-Paşa; apoi, asupra,diferitelor naţiuni cari aă blutuit oraşul, asupra caselor istorice şi mişcărel generale, căci de la 1750 pînă ia 1800 nu este mişcare în Europa pe terenul artistic, politic, ştiinţific, care să nu aibă ecoul şi urmările sale în BucureşcI.
Partea întîia' se termină prin capitolele relative la Bucureşciî Ruşilor de la 1806 la 1812, Bucureşciî Iul Caragia, Bucureşciî lui Grigore Vodă Chica, Bucureşciî din 1829 şi al Iul Kiseleff, şi ’n fine Bucureşciî Bi-besculul.
Bucui-eşciî tn legendă.
Dinspusele, poveştile şi destăinuirile preoţilor şi bătrînilor, se întrupează o minunată istorie legendară, pitorească şi anecdotică a Bucureşcilor din trecut.
Autorul va orlndui materia sa în modul următor:
In capitolul I va înşira legendele privitoare la întregul oraş, pe urmă în parte legendele bisericilor, mahalelor, Dîmboviţei, rîuleţilor şi părîiaşilor, ale bălţilor şi băltoacelor cari afi fost şi numai sunt — atătea amăuunte cari nu se găsesc de cit foarte rar scrise de cel învăţaţi, dar cari s’aă păstrat prin tradiţiune orală cu attt mal bine, cu cît mal puţină era ştiinţa de carte a bătrînilor noştri.
In capitolul Ii va intra partea pitorească, cu serbările, veseliele, petrecerile, hramurile breslelor, grădinile cele vechî. Sunt în scriitorii străini şi în relaţiunile călătorilor din sula a XVII-ea şi din suta a XVlII-ea destule amănunte, pentru ca să ne facem o ideie despre viaţa bucureşeeană, dacăn’ar fi de cît de la 1595, de cînd cămilele din armata lui Sinan-Paşa umpleaă uliţele Bucureşcilor şi pînă la 1804, cînd Grecii vin tură lume, întoreîndu-se de la Paris, se de coraă el pe el înşişi cu Crucea Legiunel di Onoareşi se plimbaă mîndril în tocmai ca nişte capre pe uliţele Bucureşcilor; ceia-ce făcea pe agentul împăratului Napoleon să protesteze cu violenţă la Domnitor.
In capitolul trei va intra partea anecdotică a lucrărel, spusele şi povestirile privitoare la momente supreme din viaţa Bucu-rescilor. Ciuma, holera, foametea, cutremu-rile atît de numeroase la’nceputul acestui secol, focurile cari se uumără cu zecile, clădirile de biserici, hanurile, uliţele, puţurile şi fîntlnile Bucureşcilor,—toate acestea vor complecta şi vor verifica amănuntele generale date în partea întîia a lucrărel.
Bucureşciî in present
Partea aceasta a lucrărel va cuprinde în capitolul I istoria oraşului atît timp cît el fu capitala Principatului Ţăril-Ilomlneşcl de la 1848 şi pînă la 1859, cu tot ceia-ce Revoluţi unea, domnia iul Ştirbei şi Căimăcă-mia făcură pentru dinsul;— în capitolul II-lea istoria oraşului atît timp cît el fu capitala Principatelor-Unite sul) Domnitorul A-lexandru-Ioan I Cuza şi sul) Domnitorul Carol I de Hohenzollern, adică de la 1859 şi pînă la 1881, cu tot ceia-ce Statul Ro-mîn şi Primăria făcură in restimpul acesta pentru înfrumuseţarea Bucureşcilor; — şi’n fine capitolul 111-lea, istoria Bucureşcilor, Capitală a Regatului Romîniel sub Domnia Regelui Carol I, adică zugrăvirea de visn acelei mal ameţitoare preschimbări şi pro->ăşirl ce s’aă desăvlrşit Intr’un oraş ca Bucureşciî şi într'un timp atît de scurt.
Şi într’adevâr de acum o sută şi mal bine de ani, preschimbările sunt uimitoare : unde era hanul Constantin Vodă, se ridică Palatul Poştelor, pe livedea Văcăreştilor este Ateneul, acolo unde era Casa Ctnipinea-nu se ridică Eforia spitalelor, fără să mal vorbim de numeroasele clădiri şi monn-
2
EPOCA
mente frumoase cari s’afl ridicat tn Capitală şi Inlocuesc pimniţele, dărâmăturile, bălţile de odinioară.
Programul alcătuit de d-nu lonescu-Gion pentru elaborarea operei sale, este precum vedeţi foarte bogat, foarte amăgitor şi nu ne Îndoim că Istoria Bucurescilor şi de un mare folos va li tn acelaş timp şi o interesantă operă pentru ca să putem compara cu nepărtinire munca celor cari ai! schimbat Bucuresciul de odinioară în Bu-curesciul de astă-zl.
Der.
„EPOCA" LA TULCEA
Pentru directorul «Adevărului».—Fug bulgarii ?—Turei! şi Rominil.— Preponderenţa bulgară.
Pentru directorul «Adevărului»
Directorul Adevărului tn primul Bucu-rescl de Vineri 2b Aprilie a. c., relevînd programul liberalilor citit la laşi în 1892 de şeful guvernului actual, atunci tn opo-siţie, pune tn evidenţă că domnia legilor este un bun după care suspinăm; dar, în acelaşi timp comite o eroare colosală de fapte vorbind de Dobrogea.
Dacă proprietarul Adevărului—ar 11 făcut sacrificiul să vie la noi să aprofundeze rănile de cari suferim, s'au ar fi misiouat pe cine-va din parte-I, n’aşl fi acum în penibila posiţiune să contest, cînd e vorba de elementul bulgar, afirmările sale.
Fug bulgarii ?
Se pretinde că agricultorii şi meseriaşii turci şi bulgari fug in număr îngrozitor din Dobrogea liind-că administraţie şi justiţie nu există pentru dînşiî.
Turcii şi routiuii
Ca romîn, stabilit în Tulcea de la 17 No-embrie 1878, mărturisesc că turcii ca şi noi rominil, fiind vitreg tiv1 aţi de administraţia noastră, abandonează i_ est pămînt pe care saft născut şi unde aii contractat atîtea legături şi trec în Turci ca să scape de nti-zeriile unor antagouiştl seculari; în ce pri-vesce însă elementul bulgar, faptul e cu totul contrar căci, n’aă de ce fugi de cît tinerii în perspectiva recrutării ori dezertorii.
Preponderenţa bulgară
Alt-fel cu probe din viaţa practică şi chiar cu colecţia Adevărului, constat că e-lementul bulgar ne guvernează de fapt şi că In Dobrogea acest element este mult mal puternic de cit în statul bulgar.
Cîud administraţiuuile publice sunt împănate cu bulgari; cînd nu poţi fi funcţionar dacă eşti in disgraţia bulgarilor; cînd consiliul general de Tulcea e bulgăresc; cînd consiliul comunei de reşedinţă Tulcea e compus aproape numai din bulgari; cînd chiar prin satele eminamente romînescl sunt primari bulgari; cînd la consiliul de revizie couiisiunile de recensăminte pentru contribuţii, rechiziţil etc, găsescl prepomleranţa şi majoritatea elementului bulgar şi cînd Chiar împroprietărirea locuitorilor s’a făcut în avantagiul acestui element, atunci mă aşteptam ca să se dea alarma că turcii şi rominil fug îngrozitor din Dobrogea, iar nici cum bulgarii guvernanţii noştri de fapt.
Aproape întreaga presă şi chiar Adevărul a relevat preponderenţa elementului bulgar în instituţiunile publice din Dobrogea şi în special din Tulcea;eu însu-ml am dat slabul meu contingent în ziarele Ro-mînia, Lupta, Ţara şi acum în Epoca contra acestei nefaste preponderanţă, şi dacă acum Adevărul face o afirmaţiune contrară adevărului adevărat, cred că d. Beldiman a comis o eroare involuntară.
Diez.
POŞTA ADMINISTRAŢIEI
Domnii abonaţi a cărora abonamente expiră la 1 MaiO viitor, sint rugaţi ca piuă la acea dată să bine-voiască, in cas de reinoirea abonamentului ce au, să înainteze costul pentru a nu suferi vre-o întârziere saO întrerupţie a ziarului nostru.
FOIŢA ZIARULUI «EPOCA»
4)
HEXBI GREVILLE
FAINA MORTULUI
—	Mătuşa mea, buna mea mătuşă, zise ea încet, pentru iubirea ce al pentru el, fii răbdătoare, fii resemnată.
—	Oh. strigă d-na Montclar, tu nu-1 cu-noşteal de fel; tu poţi vorbi de resemnare; dar eu care îl iubeam de la naşterea sa!
O expresiune de suferinţă, de stare penibilă, aproape de mortifieaţiune, trecu pe figura Estellel; fără a se descuragia, cu toate acestea, ea se aplecă spre bătrînă:
—	Ajutaţi-mi, domnule, zise ea în acelaş timp lui Benoist, care luă pe d-na Montclar de cel-l’alt braţ. Amînduol o aşezară pe un fotolii! lingă pat.
—	Ar trebui s’o luaţi de aci, zise tină-rul, d-nel de Beaurand.
—	LuaţI-o d-voastră, dacă consimte, răspunse Estella fără a’l privi. Locul meu este aci... Eu sunt soţia lui.
Benoist aruncă spre ea una din acele priviri cari merg pînft In adlncul sufletului. Ea o suportă liniştită, puţin mirată de a-ceastă persistenţă pe care ea nu o găsea la locul el.
Sunteţi surprins, cred, de a nu mă vedea plîngînd, zise ea cu o Intonaţiune a-rogantă aproape: eu nu pot plînge nicl-o-dată cînd sunt foarte mişcată. Fericiţi acel cari afl darul lăcrimilor!
Mina sa mîngăietoare se puse pe umărul d-nel Montclar şi se sprijini cu o afecţiune plină de milă care fu siniţită de biata fe-
Italienii în Africa
(Prin fir telegrafic)
Roma, 29 Aprilie.
Camera deputaţilor. — D-nil Aguglia şi Cirmeni desvoltă o interpelare în privinţa cererel Rusiei de a face să treacă prin Massauah, un detaşament al Crucel roşie care merge în Abisinia.
D-nu Bouin, sub-secretar de Stat al afacerilor străine, zice că nu se putea răspunde în mod negativ tn principiu unei asemenea cereri, dar cînd s’a recunoscut caracterul militar al acestui detaşament şi ţiul ud seamă de atrocităţile comise de Abismenl, cabinetul a rugat pe guvernul rusesc de a nu face să debarcheze acest detaşament la Massauah. — Această declaraţiune a fost primită cu acelaş spirit amical ca şi acela care o dictase şi n'a alterat întru nimic raporturile de bună amiciţie ce guvernul ţine să menţie cu Rusia.
Massauah, 29 Aprilie.
Primele trupe repatriate ah plecat azi cu vaporul «Arcbimede».—Situaţia este tot a-ceiaşl.—Negociările cu rasul Mangaşa pentru a obţine liberarea prizonierilor italieni continuă.
INFORMAŢII
Scandalul din Caransebeş
Ziarele ungureşti de a-seară publică cu litere caracteristice, că Sîmbătă la amiazl un stindard unguresc ce se afla arborat pe casa unul medic din Caransebeş, a fost rupt şi-apot i-sa dat foc.
Nedescoperindu-se încă făptuitorii, autorităţile şi ziarele ungureşti acuză aşa tam-nesam cu sâvîrşirea acestui fapt pe studenţii în teologie din Caransebeş, şi în consecinţă cer închiderea seminarului teologic romîn.
«Budapesti Hirlap» scrie un prim-articol asupra acestui incident, începînd ast-fel :
«Azi în Caransebeş a f îlfâit între flăcări simbolul sfînt al naţiunet maghiare şi-apot s’a prefăcut în cenuşe. Ne-au aprins ţara şi aid şi acolo, înăuntru şi afară, în Agratn, în Belgrad, în Caransebeş. Croaţii, sîrbit şi valachil distrug unii după alţii culorile Statului ungar»...
«... Seminarul teologic valachdin Caransebeş trebuie nu numai să se închidă, dar imediat să se desfiinţeze. In locul Iul guvernul să înfiinţeze un seminar unguresc de rit ortodox, fie în Kecske-met, fie în Dobriţin, fie în alt oraş puv unguresc unde tinerii valaclil să n’aibă ocazia de a se otrăvi cu idei daco-ro-mane. Iar pe studenţii în teologie guvernul e dator să-l interneze deocamdată în vr’o puşcărie».
D. E. Grant, directorul societăţii de construcţii, a fost primit Sîm-bata în audienţă de M. Sa Regele.
D-sa a prezintat M. Sale Regelui planurile caselor pe cari le va construi societatea imobiliara pe terenul dintre calea Victoriei şi strada Academiei, unde se află acum casele d-lor Al. şi I. Lahovari.
Faţa cu înt'rîngerea suferită ieri de colectivişti iu Ligă, d. Fautaeuziuo, ministru (le finanţe, a demisionat ieri (lin comitetul IJgei.
îndată după închiderea Corpurilor legiuitoare, se va face o importanta mişcare în administraţie. Primul înlăturat va fi prefectul de Vaslui, doctorul Munteanu, acel care prin frauda se strecurase în listele
meie, căci ea răspunse strîngind această mînă binevoitoare; apoi recăzu iar îupltnsete.
D-na de Beaurand rămase nemişcată; în picioare înapoia mătuşei sale, pînă ce un servitor anunţă sosirea medicului. Michel, care se aşezase pe un scaun lingă fereastă şi care nu făcuse nicl-un gest, nici nu lăsase să-I scape o vorbă din momentul în care stăpînul săă fusese aşezat pe pat, se ridică de o-dată şi se apropiă.
Medicul nu era nici unul nici altul din iluştrii chirurgi ceruţi de Benoist. Era un biet medic de despărţire luat din întîmplare şi adus de unul din servitori. El intră cu timiditate, se duse la pat, descoperi rana unde sîngele se închegase, făcu cîte-va per-cuţiunl şi întoreîndu-se spre Benoist zise încet:
—	Glonţul a străbătut inima ; moartea a fost instantanee.
—	Vă mulţumesc, domnule, zise Benoist,
calm de tot. Trebuie cred să se previe poliţia?	i
La acest cuvînt, cele două femei îl priviră cu o mişcare identică, cu repulsiunea ce inspiră o asemenea idee persoanelor crescute în regiunile superioare ale societăţii.
—	Dar, da, domnule; bine Înţeles, zise medicul.
El auzise vorbindu-se de această căsătorie pentru care tot quartierul fusese în picioare de dimineaţă; fără a fi în curentul luptelor, el bănuia că tînăra femee Îmbrăcată în cenuşii! deschis să fie mireasa; o privea cu oare care stupefacţiune; ea era foarte palidă, dar foarte liniştită şi avea încă în mtinl mănuşi deschise...
—	Bine, zise scurt Benoist. Dacă voiţi să veniţi cu mine, domnule, mergem la prefectură.
—	Dar, zise medicul, de ordinar se merge la comisarul de poliţie al quartierulul.
—	El bine, mergeţi, domnule, şi lndepli-
electorale şi a cărui ştergere a fost ordonata de înalta Curte de Casaţie.
Iu locul săQ, se dă ca sigura numirea d-lut senator Neron Lupaşcu.
Două din secţiunile Camerei au primit proiectul depus de d. Scor-ţescu pentru scurtarea unghiilor colectiviste. Proiectul va rămînea însă în secţii.
Direcţiunea regiei monopolurilor Statului începînd nişte sondagil pe proprietatea saliferâ a d-nel Zottu de pe lînga Telega, aceasta a dat în judecata pe regie reclamînd da-une-interese.
De şi regia are un serviciu contencios cu trei advocaţi, de şi daunele abia se urca la şease sute de lei, totuşi a însărcinat pe un advo-cat-deputat colectivist sa o apere în contra pretenţiunilor d-nel Zottu, a-cordindu-I un onorariu de 3000 de lei.
Ieri Ia Senat, Prinţul IMmitrie Cliica a crezut că îşi tace o datorie patriotică, după ce guvernul încă o dată discreditase armamentul nostru să spue :
ţara treime liniştită şi treime să lie încredinţată că armata noastră e bine înarmată. >
Aceste cuvinte fiind rostite îndată după ce un ministru aruncase din nou discreditul asupra armamentului nostru, şi de o persoană a cărei situaţie în înaltele sfere ale statului este în deobşte cunoscută, aii produs o v ie impresiune.
Colectiviştii eremî exasperaţi în contra Prinţului Dini. Critica.
Să asigură eă Beizadeaoa nu va mai primi la toamnă să mal fie ales preşedinte al Senatului.
Din Calafat se anunţă că Vineri noapte s’a petrecut acolo o dramă pasională.
Costache D. Gutue, intrînd pe la orele 11 a-casă, şi-a prins nevasta în flagrant delict de adulter cu M. Droga. Soţul ultragiat şi-a răsbunat imediat asupra amantului, ucizindu-1 prin mal multe lovituri de cuţit.
A. S. R. Principele Ferdmand şi-a întîrziat plecarea la Viena şi la Moscova piuă mîine dimineaţa.
A. Sa va pleca mîine cu noul expres, care va circula în cursul ve-rel între Viena şi Bucureşti prin Vîrciorova în fie-care zi, pornind din Capitală la orele 11 a m.
Runda de tllharl (lin Ilfov.
O bandă de tilharl ţigani s’a constituit în judeţul Ilfov şi-şi a început operaţiunile nu departe de’ Capitală.
In noaptea de Vineri spre Sîmbătă, acea bandă a atacat pe şoseaua Tirgo-viştel, în apropiere de Crivina, pe trei călători, pe cari i-a schingiuit şi pradat, luîndu-le tot ce aveaţi asupra lor. O telegramă din Buftea spune că au fugit în spre plasa Dîmboviţa.
uiţi-vă datoria. Eu voi căuta să întilnesc pe prefectul poliţiei. Moartea căpitanului de Beaurand fiind cu totul accidentală, trebuiesc făcute cuvenitele investigaţiunî.
—	Mă iartă, domnule, zise medicul; eu nu cred că moartea să provie dintr’un accident.
—	Pentru ce, domnule ? zise Benoist cu un aer mîndru.
—	Din cauza modulul cum se prezintă rana: ţeava armei a atins cămaşa; este o arsură foarte vizibilă. Nu este un accident.
Benoist strlnse braţul medicului, şi cu o voce impunătoare zise:
—	Examinînd mal bine, domnule, veţi reveni asupra opiniunel d-voastre. Presenţa acestor doamne vă importunează, văd bine. Doamnele mele, bine-voiţl a vă retrage, este absolut necesar.
D-na Montclar se ridică cu supunerea particulară pe care femeile bine crescute o aduc în îndeplinirea a tot ceea-ce atinge convenienţele. Estella trecu braţul bătrinel sub al său şi făcu duol paşi spre uşă.
—	Nu, aşteptaţi, zise mătuşa mortului: lăsaţi-mă să-l Îmbrăţişez... frumosul meii Raymond, bravul mei! Raymond, nepotul med, fiul med... ca şi tatăl săfi... acelaş lucru! Ce fatalitate.
Ea se aplecă pe pat şi acoperea cu sărutări chipul aproape încă cald, pe care se stabilise calmul aproape supra-oinenesc.
—	Ajunge, doamnă, zise Benoist, înde-părtlnd-o de mort.
—	Şi tu, Estello, tu nu-1 îmbrăţişezi? zise cu durere d-na Montclar. A fost soţul tăă, copilul med, soţul tăd dinaintea lui Dumnezei! şi dinaintea oamenilor... Imbrăţişeazâ-1
Cu docilitate, cu toate că laţa sa era de o paloare lividă, tînăra femeie se aplecă spre Raymond şi Îl sărută pe frunte. Era prima sărutare pe care el o primea de la
www.dacoromanica.ro
A doua noapte ţiganii s’ai! arătat la Crevedia, afl spart prăvălia Iul Bănică Vasile, ad furat 80 lei pe cari i-aO găsit în tejghea, tutun şi mal multă marfă ; ad mal furat doul cal din sat, şi a-pol iarăşi ad dispărut nesupăraţi de nimeni.
Luni în line, s’ad presintat, ziua în amiaza mare, la staţia Periş. Şeful staţiei a lelegrafiat cerind ajutor. Pe lingă oamenii de serviciu la gară mal sosind cinci miliţieni şi tîlharil văzînd că încep a se lua măsuri, s’ad retras. In urmă a sosit de la Buftea d. sub-prefect Stefă-nescu cu ciţl-va jandarmi, dar n’au mal găsit de cît un certificat de identitate elibqrat in Septembre trecut de primăria comunei Haimanalele, din plasa Fi-lipeşcl.
Se crede că tîlharil sunt în pădurea Baloteşd. Au plecat în urmărirea lor d-nil procuror Cernescu, judecător de instrucţie Vlădescu şi sub-prefect Stefă-nescu.
Conform unei circulari a ministrului ungar de instrucţie, studenţii şi elevii tutulor şcolilor superioare, speciale, secundare şi primare, urmau sa sărbătorească Sîmbătă trecuta Milleniul.
Ziarele ungureşti se plîng ca studenţii romînl al seminarului teologic ortodox din Arad, elevii şcolilor secundare şi primare romîne din Braşov, elevii şcolilor primare romîne din ZernestI, Săiişte şi din multe alte comune romîneştl, aU refuzat sa sărbătorească Milleniul.
Primim următoarea scrisoare de la d. Bo-zoceanu, secretarul Congresului farmaciştilor :
In ziarul dv. de la 27 c., s'a publicat o dare de seamă despre prima întrunire a Congresului farmaciştilor romînl din ţară, asupra căreia, autorisat de către preşedintele adunării, vă rog să faceţi următoarea rectificare :
D. farmacist Grigoriade a adus iu desba-terea Congresului, alară de ordinea zilei, memoriul farmaciştilor din Capitală, înaintat d-luî Ministru de Interne, în care colegii noştri se plîng, între altele şi de faptul că nu se cred bine represintaţl in consiliul sanitar superior; că, exislînd în oraş mal multe farmacii clandestine, publicul şi farmaciştii suferă, de oare-ce se trafichează cu medicamentele şi cu specialităţile medicamentoase străine, că se face risipă cu medicamentele gratuite, de cari tocmai săracul nu profită, că se fac reclame falaeioase şi impudice, prin cari se speculează bolnavii etc., etc., conehizînd, prin urmare, că in asemenea împrejurări, nu este timp a înfiinţa în Capitală încă două fărmaciî noua pe cînd cele existente d’abia se pot menţine, iar în cartierul unde se cere o farmacie, să se mute una din farmaciile prea a-propiate una de altă.
In acel memoriu, reflectîndu-se trista stare prin care trece farmacia în Romlnia,— partea relativă la representanlul nostru pe lîngă Ministerul de Interne, neconcordînd cu modul de vedere al d-luî Grigoriade, d-luî propunea ca adunarea să încuviinţeze discuţiu-nea acelui memoriu.
Adunarea generală însă, ascultînd motivele cari aU determinat pe semnatari a redacta ast-fel cum s’a înaintat acel memoriu, semnat de 26 de colegi din Capitală, les-pinge propunerea d-luî Grigoriade, trecînd ia ordinea zilei.
O gară ş'o pălărie
La ordinea zilei a Senatului era ieri descinderea unul credit extraordinar de
1,270,000	lei pentru strămutarea gărel de la Rîmnicu-Sârat. Această gară are o istorie nostimă. Iat-o:
Cînd să se construiască gara actuală —erau liberalii la putere—se stirnise o adevărată furtună în sinul plevuşcel roşie de acolo. Erai! o sumă de interese personale în joc; fie-care avea cîte un
dînsa şi pentru prima oară ea se apropiase de dînsul. Cu o oră înainte, întreaga fiinţă adormită ar fi vibrat la acest uşor contact. Estella îşi retrase buzele sale cuprinse de frigul morţel, apoi, învinuinduse de slăbiciunea sa, depuse un al-douilea sărut pe faţa palidă, pe cînd o lacrimă cădea peste pleoapele închise.
Benoist o observa mereti; medicul părea surprins de a vedea o femee păstrînd atlt sînge rece în asemenea împrejurări.
Estella, fără a se ocupa de el, luă de braţ pe d-na Montclar şi o duse în odaia el.
Cînd medicul fu singur cu Michel şi Benoist, el se apropie de cadavru pentru a procede la un examen mal complect, Theo-dore îl opri cu un gest.
—	Este zadarnic, domnule, zise el; aveaţi dreptate. Dar nimeni, afară de noi — şi a-cel cari trebuie să ştie totul — nu va cunoaşte adevărul. Pentru toată lumea, a-ceasta va rămîne un accident şi tocmai pentru aceasta voiam să vă iau cu mine. De almintrelea, aceasta este de prisos. Pot face singur ceea-ce este de făcut. Michel, vel rămîne aci, nu vel lăsa să intre nimeni, nu te vel atinge de nimic, nu vel aşeza nimic.
—	Dar dacă doamnele ar voi să vadă pe căpitanul mei!, întrebă Michel, al cărui chip luase o înfăţişare severă şi întunecata.
—	Vel refuza. Este un ordin ; al Înţeles?
Am înţeles, domnule locotenent.
Benoist eşi Împreună cu medicul. Cînd sgomotul paşilor lor se perdu în coridor, bătrlnul soldat părăsi paiul lingă care se aflase şi Începu să facă tn odaie o cercetare îngrijită şi tăcută.
—	Scrisoarea a făcut lovitura, glndi el, pe cînd tîmplele sale băteau In excesul luptei spiritului său. Dacă aşi putea să o găsesc, această afurisită scrisoare...
El nu luă seama la plicurile, cari zăceau
loc, case sad prăvălii, pe unde voia să aibă gara, dacă nu pe locul săfl, dar cel puţin in apropiere de proprietăţile sale. Ap’etiturile deslănţuite erafl atît de mari şi de numeroase, în cît era gred de stim-părat furtuna.
In acest scop, ministrul de pe vremuri, Ion Brătianu, s’a dus la Rîmuicu-Sârat ca să’ncerce a-I potoli. Aşi! egred să potolescl un colectivist cînd e vorba de cîştig.
Exasperat, văzînd că nu poate ajunge la nici o înţelegere, se urcă In trăsură împreună cu un inginer şi dă ordin vizitiului să meargă drept înainte. Vizitiul mînă, caii fug, trăsura se depărtează de oraş şi, la un moment dat, cînd i-a mal trecut necazul, ministrul opresce trăsura, trinteşte pălăria jos şi ordonă inginerului ca acolo să se construiască gara.
Iată cum se face că gara este atît de departe de oraş, în cît este neapărat trebuitor ca să se construiască alta mal aproape.
Şi iată cuin ţara trebue să plătească astăzi cu mal mult de un milion turti-rea pălăriei unul ministru liberal.
Istoria o fi nostimă... dar costă cam scump, nu-I aşa?
DEFERI
(Serviciul Agenţiei Romîne)
Franefort, pe Main, 29 Aprilie.
La banchetul oficial, împăratul a ridicat un toast pentru prosperitatea oraşului Franefort. A reamintit suvenirul bunicului său care, încreţind onoarea sa lui Dumnezeii, este un model pentru succesorii săi. împăratul a mal vorbit. încă de poporul armat prin mijlocul căruia bunicul săO a creat imperiul şi a dat Europei 25 de ani de pace. A mulţumit armatei, care asigură pacea patriei.
împăratul a plecat seara la Wiesbaden.
Londra, 29 Aprilie.
Daily Chronide anunţă că concentrarea unei escadre mari lingă New-York se consideră ca simptoma unor măsuri active în contra Havanei.
Madrid, 29 Aprilie.
Sesiunea Corlesilor s’a deschis. Discursul tronului zice că răscoala din Cuba a isbucnit pentru că răsvrătiţil cer, nu autonomia locală, ci independenţa fără protecţie. Străinătatea este înşelată asupra situaţiunel la Cuba. Discursul constată apoi bunele raporturi ce există cu străinătatea.
Londra, 29 Aprilie.
Se anunţă Agenţiei Renter că Ia Suakim se va trimite o întărire compusă din trupe indiene sub comanda colonelului Egerton. Această întărire se compune din 2 regimente de infanterie, un regiment de cavalerie, o baterie de munte, un detaşament de genifl şi un detaşament de sanitari. Aceste trupe vor pleca probabil peste 8 zile. Lord Hamilton declară Ia Cameră că trupele indiene vor înlocui garnisoana din Suakim, care se va îndrepta asupra Nilului, afară de uu batalion.
Cair, 29 Aprilie.
Pronunţarea sentinţei in afacerea casei datoriei publice egypţeue, s’a anilnat din nod pentru 20 MaiO.
Viena, 29 Aprilie.
Principesa Bulgariei a plecat In timpul serii cu Prinţii Boris şi Ciriliu, mergînd la Sofia, unde va sosi mîine. Ea este însoţită de contele de Bourboulon şi de d-nele Stancioff şi Stilltried.
Ziua plecării Prinţului la Moscova, precum şi composiţia suitei sale nu s’au fixat încă. Totuşi se asigură că Prinţul va pleca înainte de 5 MaiO. De şease săptămînl, azi s’a ţinut primul consilifl de miniştri complect.
Constantinopol, 29 Aprilie.
Regina Greciei însoţită de Prinţii George şi Nicolae, aO trecut pe aci pe bordul lui Sfakteria mergînd la Odessa.
Paris, 29 Aprilie.
Din resultatul definitiv al alegerilor municipale In 351 capitale de arondismente, resultă că republicanii ai! majoritatea in 234 de consilii, radicalii saO socialiştii in 85 şi conservatorii în 20. Iu cele l’alte capitale majoritatea este în-doioasă.
Alger, 29 Aprilie.
Un tren special transportînd două companii de trupe cari mergeau să se imbarcheze la Alger cu destinaţie pentru Madagascar, s’a ciocnit cu un alt tren între Adeliajl Vesul-Benian. Cinci ofiţeri at! fost omorîţl. Toţi funcţionarii trenului afl fost răniţi. Ceaţa a împiedicat pe mecanici de a zări Lrerurile ia timp.
Petersburg, 29 Aprilie.
Se anunţă din Seul, ziarului Notvoje-Wremia
grămadă pe biurou şi răsfoi cu obstinaţiune pachetul preparat de Pavniond. Clnd el se asigură că nu se găsea niuiic suspect, el puse totul la loc cu grijă şi continuă cercetările. Tot căutind, se apropiă de sobă şi zări bucăţile din portretul Estellel pe cari focul nu le consumase trate,
La această vedere, rămase pe loc ca Înlemnit, fără graiii şi ap*oape fără gindire. Cu precauţiunl neînchipute, el luă o bucată, o examină cu curiozitate şi o aşeză apoi In locul de unde o luase.
In acest moment, unul din servitori, chemat de Estella pentru a aduce apă rece d-nel Montelar, intră sptimîntat în odaie, spunînd camaradului său:
Al văzut ? Rochia mirtsel este pătată de sînge.
IV
Intr’unul din marile saloane ale hotelului, transformat In cameră fanebră, se odihnea corpul lui Raymond de Beaurand, împodobit pentru ultima odihnă.
După toate constatările posibile, Michel, îmbrăcase pe stăpînul său cu uniforma nouă, pe care o pusese pentru întlia dată dimineaţa, şi îl aşeză pe un pal de paradă. Frumosul chip al Iul Raymond nu era de fel turburat: lacrima Estelil se uscase repede pe pleoopa morluluî, care ar fi părut cuprins de un somn liniştit, fără expresiunea severă a buzelor strlnse una de alta. Florile răspîndite peste tot Cu ocaziunea nunţii fusese aranjate în mod artistic în dosul catafalcului, formînd un zid de verdeaţă; de jur împrejur sie umpleau salonul lăslnd un drum larg pentru circuluţiuoe.
(Va uruia)
EPOCA
3
că s’a întemeiat în acest oraş o şcoală unde Invăţătnintul se dă în limba rusească. Numărul elevilor este de 22. Invăţămtntul gratuit este dat de un supus rus, d-nu Birukow. Situaţia politică la Seul este liniştită.
ECOURI
D. Cottescu, şeful serviciului de mişcare al C. F. R„ a fost numit şef al serviciului de navigaţie ce s'a înfiinţat pe lingă direcţia generală a căilor ferate romine.
D. maior Coandă, din flotila de războiţi; va (1 numit ajutor al şefului.
*
* *
D-nil Kiru, director general al poştelor şi te-tegretelor, şi Argintoianu şeful oficiului telegrafic centrul, cari azi se află la Sofia, vor pleca la Constantinopol, unde vor lua înţelegere cu direcţia telegrafelor şi poştelor turceşti pentru înfiinţarea unul oficiu telegrafo-poştal romin iu Constantinopol.
*
* *
Toţi morarii din ţară se vor întruni în luna Maifi intr’un congres la care vor discuta mal multe cestiunl privitoare la exportul fainei, precum şi reducerea taxelor de transport pe căile ferate.
Iu urma congresului vor redacta un memoriu pe care-’l vor înainta miniştrilor şi Corpurilor legiuitoare.
*
* *
Gheorghe Mitea şi Simeon Blebea aQ intim-pinat Duminică seară, pe la orele 9 şi jum., pe d-na Marinescu, soţia d-lul Marin Mariuescu, f'ran-zelarul de la Hotel de France, pe ciud era singură pe strada Mihal Vodă şi i-ati smuucit cerceii ce purta, rupîndu-I urechile. — AU fost a-restaţl.
*
* *
Nişte hoţi, spărgind un geam, s’aă introdus ieri noapte in prăvălia d-lul Ion Manolescu din strada Clopotarii vechi No. 50, de unde ah furat o cantitate de tutun şi ţigări, precum şi 36 lei ce aQ găsit în tejghea". Poliţia crede a "fi pe urma lor.
*
* *
Prin "Monitorul Oficial» de azi se promulgă legea pentru modificarea legel asupra învftţă-mîntulul primar şi nonnaf-primar din 1 Septembrie 1893.
*
* *
CONVOCARE
D-nil membrii al societăţii studenţilor universitari «Unirea», sunt rugaţi a lua parte la şedinţa ordinară de la 1 MaiQ a. c. ora 8 seara fiind la ordinea zilei: continuarea votărel bugetului pe exerc. 1896—97 ; conferinţa d-luî Ion Florescu «Zmeii şi balaurii în basmele romi-neştl» ; comunicări, propuneri, votare de membri, etc.
#
* *
Avi» publicului consumator de bere
La 21 Aprilie s’a redus taxa fiscului pe bere de Ia 30 la 15 banî pe litru, dată de la care am redus şi noi preţul cu 15 bani la litru pentru vinzarea en gros.
Fabricele Cutlicr şi Bragadiru
PARLAMENT UL
SENATUL
(Urmarea şedinţei de ia 29 Aprilie)
Se votează un proiect de lege pentru au-torisarea ministerului instrucţiunel publice de a ceda Academiei Romîne, pentru construirea unul edificiu al el, mal multe tere nuri; proiectul de lege prin care Eforia spitalelor civile cedează comunei Sinaia două hectare pentru înfiinţarea unul cimitir; legea prin care Epitropia sfîntulul Spiridon din Iaşi este autorisată a contracta un împrumut de (511.000 lei.
D. colonel Budişteanu Întreabă ce s’a făcut cu ancheta rînduită la sf. Spiridon, pentru ca, în calitate de membru Ia Casa de Depuneri, să scie dacă se acordă acest împrumut Epitropiel.
I). Dimitrie Sturdza răspunde că ancheta Îşi continuă cercetările şi nu-şl a depus încă raportul.
La orele 3.50 să începe danţul milioanelor :
1,240,500 lei pentru penitenciare;
1.000.	000 pentru terminarea coustruc-ţiunel Casei de Depuneri ;
10.000.	000 pentru înfiinţarea unul servicii! de navigaţiune maritimă comercială.
In discuţiunea acestui proiect de lege,
D. colonel Budişteanu se plînge că actualmente pe vapoarele noastre numai pavilionul e roinînesc, iar lot personalul străin şi că această lege nu este o lucrare serioasă. ci numai un provisorat.
D. Sefeudache cere să se îmbunătăţească şi complecteze mal intîifl serviciul maritim fluvial.
D. N. Ionescu se plînge că pe vaporul Meteor nici chiar moneda romînească nu are curs; la Constantinopole i s’a cerut aur. Arată apoi importanţa cestiunel şi cere ca guvernul să retragă acest proiect şi să vină la toamnă cu un proiect de lege care să cuprindă o organisare complectă, după un studiu serios şi făcut cu competenţă; nu să ne grăbim acum a arunca zece milioane în mare.
; D. Col. Obedeanu se ridică în contra dis-posiţiunel de a se trece acest serviciu la căile ferate; d-sa voeste ca să fie administrat de oameni competenţi. D-sa contestă competenţa inginerilor de la căile ferate.
, «Am scris şi am strigat contra admiratului tutungiii, ce o să facem acum eu ad-«miratul bektemis al nostru ?» Ministrul lucrărilor publice să înfiinţeze un serviciu special, pe care să’l ia sub egida sa.
D. C. Stoicescu, ministrul lucrărilor publice, declară că administraţiunea acestui •■serviciil se dă de necesitate la căile ferate. Mline se va face poate un serviciu special.
D-l Dim. Sturdza, preşedintele consiliului, zice că trebuie să avem transporturile In mina noastră ; de aceea s’ail răscumpărat drumurile de fler şi legea de astă-zl nu este de cit un corolar al acelor răscumpărări. Declară că urmează trăsăturile mari ale politicei comerciale a Iul Ion Brătianu.
Proiectul se votează cu 4(5 voturi contra 5.
I). G. Palladi, ministrul domeniilor, depune un proiect de credit extraordinar de
893.000	lei pe seama ministerului săfl.
I). Dini. Sturdzu depune un proiect de împrumut In valoare de 200.000 lei pentru comuna Cimpulung. Se cere urgenţa pentru amtndouă şi se admite.
Şedinţa se ridică la orele <5.20.
Şetlinţa tle la 30 Aprilie
Se votează legea asupra posiţiel ofiţerilor aşa cum a fost amendată de Cameră.
Se discută proiectul de lege pentru perceperea taxei de ’/« la sută asupra mărfurilor cari se importă safl se exportă prin porturile atlt fluviale cit şi maritime.
D. Yericeanu cere să se suprime ori ce taxe asupra exportului. Propune un amendament in acest sens.
D. C. Stoicescu, ministrul lucrărilor publice, zice că tratatele comerciale ne Împiedică de a separa importul de export, şi deci pentru a se suprima taxa asupra mărfurilor exportate, ar trebui să se suprime şi la import. Apoi taxa de V* la sută este necesară, pentru a acoperi trebuinţele porturilor. Apoi Întinderea acestei măsuri asupra porturilor maritime este o compensa-ţiune dată porturilor fluviale, căutînd a le pune în aceeaşi situaţiune.
Promite că va revisui tariful după care se face taxarea la export; cşre Încrederea Senatului şi votarea legel.
Amendamentul d-lul Vericeanu se respinge. Legea in total se primeşte ca 50 voturi, contra 11.
La orele 3 şi 20 reîncepe danţul milioanelor.
CAMERA
(Urmarea şedin[el de ta 29 Aprilie)
Pînă să se despoaie scrutinul, se dă citire raportului pentru verificarea aelgerel colegiului I de Suceava şi se proclamă ales d. G. G. Ghiţescu.
Camera intră apoi In secţiuni la orele 2 şi 30.
La orele 3 şi 30 şedinţa se redeschide.
D. Eug. Stătescu, ministrul justiţiei, depune un proiect de lege pentru acordarea pensiunel întregi membrilor Curţii de Casaţie şi Curţilor de Apel eşiţl din magistratură in urma legel de incompatibilitate votată de Parlament.
Se votează un credit extra-ordinar de 893.993 lei pe seama ministerului de domenii.
Sunt proclamaţi aleşi In comisiuuea pentru luarea socotelilor Statului d-nil Horia Rosetli, d. Villner, Ştefânescu-Gogu,A. Mos-cuna şi C. M. Ciocazan.
Se votează un credit extra-ordinar de 1(50.000 lei pe seama ministerului de interne.
Se votează un proiect pentru autorisarea comunei Iaşi de a contracta un împrumut de 1.400,000 ell.
Se votează, după o mică discuţie, proiectat de lege prin care se reduce contribuţia judeţelor şi comunelor pentru fondul de epi-zotie.
D. P. Gîrboviecanu, raportor, dă citire proiectului de lege pentru deschiderea unul credit de 130.000 lei pentru cumpărări de terenuri pentru localuri telegrafo-poştale.
D. D. Mineu cere să se prevadă in proiect şi o sumă pentru un teren la Focşani.
Proiectul se ia In consideraţie.
Se mal propun amendamente cerlnd cumpărare de terenuri la Giurgiu, Caracal, Buzău, Tîrgovişte, Iaşi, Tecuciă, Huşi, etc.
D. ministru Stolojan promite a ţine seamă de aceste amendamente dacă vor fi bani.
Amendamentele se resping. Articolele 1 şi 2 se admit. Votul asupra legii în total e nul.
Şedinţa se ridică la orele 5.
Şetlinţa tle la 30 Aprilie
D. G. A. Scorţoscu semnalează d-lul ministru de culte faptul că autorităţile superioare bisericeşti impun preoţilor abonamente forţate la revista Biserica ortodoxă rom înă.
D. D. Zorilă cere să se voteze înainte de toate proiectul de credit pentru calea ferată Bîrlad-Galaţl (Aplause), căci se spune că d. ministru vrea să amine proiectul la toamnă.
D. ministru Stoicescu consimte la cererea d-lul Zorilă.
Se repetă votul asupra proiectului de credit de 130.000 lei pentru cumpărări de terenuri pentru localuri telegrafo-poştale. Proiectul se adoptă.
I). C. G. Politimos roagă din noii pe d. preşedinte să pue In vedere deputaţilor aleşi în comisiuuea socotelilor Statului că nu vor primi diurnă de cit pe zi-lele servite. (Raritate).
Se votează o pensie de 150 lei pe lună d-nel Ecaterina Museeleanu.
Se votează un credit de 15.600.000 lei pentru terminarea liniei ferate Blrlad-Galaţl.
ULTIME INFORMAM
Eli la amiazl a sosit la Galaţi vaporul de răsboifl francez Levrier.
Acest bastiment a fost ataşat pe lînga anibasa franceză din Constan-tinopol în urma măcelurilor de astâ-iarnă din Armenia.
Agenţia Romînă ne telegrafi-ează că A. S. R. Principesa Maria, a sosit erl la Milnich în cel mal strict incognito cu cel doul copil al săi.
Principesa Maria va sta în Mtt-nich pînă mîine.
Mîine se deschide sesiunea de primăvara a comisiunel europene a Dunării.
ReprezintanţiI tutulor puterilor se alia deja la Galaţi.
Direcţiunea C. F. R. a luat următoarele dispoziţii privitoare Ia reducerea taxelor de transport al cerealelor:
La transporturi pe distanţe mul mari de 300 klm., taxa se reduce de la 3 bani la 2 bani şi jumătate.
Pentru cereale s’a mal Înfiinţat un tarif pentru sezonul de iarnă, adică de la I Decembrie pînă la 15 Martie, pe baza
căruia pentru cerealele expediate Ia Constanţa din porturile dunărene, în cantităţi de cel puţin 10.000 klgr. de vagon, nu se va plăti de cît 2 bani pe tona kilometrică pe orl-ce distanţă.
Duminică s’a făcut alegerea colegiului 1 pentru consiliul comunal din Calafat; lista guvernamentala, cu d. Petre Badea în cap, a întrunit 400 de voturi—iar lista opoziţiei conservatoare, în frunte cu d. G. P. Gherghinoiu, a obţinut peste trei sute voturi.
Printre comercianţii de coloniale din portul Galaţi, domneşte o mare nemulţumire din pricina intenţiunel guvernului de a spori taxa de intrare asupra zahărului străin, spune Galaţii. Zahărul fiind un articoljjosupra căruia apasă taxe vamale exorbitante, comercianţii importatori deja nu pot profita nimic din traficul Iul. Multe industrii pentru cari zahărul este o materie primă sunt de asemenea lovite.
Comercianţii angrosişti pregătesc un memoriu la adresa ministrului de finanţe prin care arată că, avînd în ţară numai o singură fabrică de zahăr este imposibil ca, prin producţiunea el, să se poată acoperi cererile consumaţiunel.
Azi s’a început concursul la u-niversitatea din Capitală pentru o-cuparea catedrei de botanică de la universitatea din Iaşi.
Membrii juriului examinator sunt d-nil profesori universitari dr. C. Istrati, Mrazec, I. Petficu, şi M. Vlădescu, iar delegaţi ai ministerului instrucţiei sunt d-nil Negreanu şi Oprescu profesori universitari.
Piaţa din Brăila, în urma ştirilor primite din străinătate şi în special din America, a fost erl puţin mal activă, mal cu seamă în transacţii de grîne. Preţurile sunt invariabile.
Porumbul au se caută de loc.
Pnlem afirma, ea acum cite-va zile <1. Eugen Ntătcscu a intrat in convorbire cu mai mulţi deputaţi liberali, cari ii cercau «ai se preteze la o schimbare a situaţiuuci guvernului.
Ministrul justiţiei a fost atunci invitat la Florica şi in timpul şederei lui acolo a fost convertit in favoarea d-luî Sturdza. aţa eă negocierile s’au întrerupt—pentru moment.
Din Brăila ni se telegraf!ează că un comisar vestit bătăuş, anume Constantinescu, a arestat în mod ilegal încă de Miercuri seara pe cunoscutul comerciant d-nu Plo-peanu.
Familia a reclamat prefectului Al. Culoglu în contra acestei arestau ilegale ; pînă azi însă prefectul n’a luat nici o măsură, aşa că familia a fost nevoită să reclame ministrului de interne.
Ast-fel se respectă libertatea in-dividuală sub regimul colectivist !
3
Vinul de Quinium de A. Labarar/ue, membru al Academiei de medicină din Paris, este un medicament energic şi dulce care convine ori căreia persoane slăbite, adolescenţilor obosiţi prin repedea crescere, tinerelor fete care au greutate de a se forma şi a se desvolta, damelor după lăuzie şi doicelor, bătrînilor obosiţi prin vîrstă, suferinzilor de diabetică, convalescenţilor de ori ce boală febrilă.
NOTA.—Dîndu-şl bogăţimea lui în principe active şi mărimea flacoanelor, acest vin este de un preţ moderat şi mal eftin de cît toate cele l'alte producte similiafe. Se găsesc în toate far-maciile.________________________________
Licitaţiime
Se face cunoscut eă administraţia succes siuuel principelui Alex. B. Stirbey, dorind a da cu arenda pe termen de (cinci) 5 ani cu începere de la 23 Aprilie 1897.
Maşia Ratulele cu trupurile, jud. Mehedinţi,
»	BăileştI din jud. Doljiu,
»	Bufi a »	» Ilfov,
roagă pe d-nil amatori să bine-voiască a i adresa ofertele d-lor la Bucureşti, calea Victoriei 119 pînă la 25 Maiil inclusiv.
Noul arendaş va putea să-şl facă senil-năturiie chiar în toamna anului curent 1896.
Cu începere de astă-zl, d-nil amatori vor putea lua cunoştinţă de condiţiunile de a-rendare a fie-cărel moşii în cancelaria administraţiei In toate zilele de lucru de Ia orele 9—12 a. m.
Administraţia succesiunel Principelui Alex. B. Sllrbcj
90______________________________2—2
A ii n n c i u
Băile minerale de Bălţăteştl
Direcţiunea exploatâreî sărurilor şi apelor minerale de la Bălţăteştl, în urma Ince-lărel din viaţă a d-rulul Cantimir, treclnd asupra d-lul Dr. I. Stăm aţin medic Primar al casei sf. Spiridon. Se face cunoscut d-lor Mediei, farmacişti şi publicului în general, că orl-ee comandă sau informaţiune privitoare la stabilimentul balnear, se vor adresa direct d-lul Dr. Stamatin Băile Bălţăteştl safl Piatra-N.
Tot odată se aduce Ia eunoştiinţă tuturor că stagiunea balneară se va Începe de la 1 Iunie plnă la 1 Septembre,
Direcţiunea.
82	30-12
DI]V CAUZA leUPAKAŢIl YUI
Intrarea în Magasinul O. & XI. UNEIf'IjEaEgft.
ESTE PiiiX PASAGIU
Uşa I din dreapta
	
	BlUItOU TECIOTC — pentru construcţiunl «le orî-ce stabilimente industriale — JUUÎUS LOEFFLER Inginer mecanic şi Constructor de mori Reprezentant general al fabricelor: tlauz A Comp., Budapesta, It. «Volt!’, Mugdeburg, Walther A Comp., Kulouia, A. linoevenagel, Hanovern, lirompacli-IIeruad, etc. Bucureşti.— Strada Pensionatului 23—25 SPECIALITĂŢI: Construoţiunî do mori de făină, mălai, ciment, var etc., ferestrae me-chanice, instalaţiunî de lumină electrică, motoare etc. Depozit de articole technice, pietre, mătase etc. 21 75-20
Extract de Oţet
de la
FABRICA DE PRODUCTE CHIMICE Hi’. C. COSI AP Ml
Acest extract dă amestecat cu multă apă un Oţet liigienic, gustos şt eftin Admis pentrn consumaţia în ţară de către Cons. Sanitar Superior
Recomandabil d-lor băcani, birtaşi, administratori de moşii, fabricanţi de oţet, de murături, etc.
CURA DE LAPTE
Preparate de lapte conform regulelor higienice şi terapeutice moderne
INSTITUTUL DE GALACTQTERAPIE
sub direcţiunea I>-ruliu PAVLOV
Asistent la institutul de Bactereoloţjie al d-rului prof. dr. Babeş Şi a d-rulul I. STEINHABT Medic de copil Strada Radu-Vodâ, No. 9
LAPTE STERILISAT PUR
Pentru orî-ce informaţiunî a se adresa la biiirou:
Slr. Smintim IO, Bucureşti
98________________________10—1
Gradină, de copii
(Hindergur teu)
Autorisată de Ministerul Instrucţiunel publice.
Sub direcţiunea D-şoarel E. Vuille, diplomată a şcoalel normale din Neucliâ-tel, (Sviţera), l’oastă zece ani sub-direc-toarea «Institutului Bolintineanu».
Cursurile încep la 1 Maifl 1896.
înscrierile se fac de pe acum, în localul şcoalel:
Strada Sft. Gheorghe-Nou No. 27.
#7	15-1
Stofe! Stofe ! Stofe!
I)E LÎnA FINA
Pentru Costumurî si Pardessiurî Asortiment bogat. Desemnurile cele mal moderne.
SE VINDE EN DETAIL DCCU PREŢURILE FABRICEI-^2 ( Rf N d Comp. Depositul Fabricelor Reunite 90, St t-a tla Şelari, 30 Bucureşti
93	12-2
CHIUP AR
CUMPĂR CUMPĂR
tot felul de obiecte uzate de aur, argint şi pietre fine, de briliante diamante, perle, rubine, safire, sruarande, etc. Asemenea monezi vechi decoraţiunl comemorative de aur, argint şi a-ramă. pietre sculptate, obiecte de artă, plătind preţuri mal bune de cît orl-unde.
La cerere mă voiU prezenta la domiciliul d-lor cumpărători şi vînzătorl.
BIJOUTERIE & HORLOGERIE
IiEOĂ WEISSI5 J, I ŢII
Bucureşti, — strada Carol I, No. 20
vis-a-vis de noul palat al Poştei .? Recomand onor. Public şi cunoscuţilor mei că magazinul ineU în tot-deauna bine asortat cu tot felul de obiecte frumoase, lucrate în aur şi argint, cu pietre fine, precum : briliante, diamante, rubine, safire, smarunde, perle, etc.
Primeşte în schimb orî-ce obiecte uzate
Bogat asortiment cu lanţuri (numite Panţer) de aur, argint, fasoanele cele mal noul.
Mare <lej>oă «le ceasornice de aur, argint şi metal din cele mat bune fabrici din Elveţia, garautînd pentru exactitatea lor.
Mare asortiment cu diferite obiecte antice, lucrate in aur, argint şi pietre vechi, asemenea şi în monezi de aur "argint şi aramă.
Atelier special pentru comenzi şi reparaturi de bijutierie şi ceasornicărie cu preţurile cele mat reduse.	89
Fapte Materna!
Are eomposiţia exaclă^a laptelui de ţtţă, în. locuesce doicile. E introdus in toate ţările civi-lisate ca cel mat ideal nutriment pentru copil pînă la vîrsta de un an.
Kcfir
Lapte peptonisat prin fermenlnţiune.
Cel mal recomandat în boalele de plâmînî, bronchite cronice, pleuresil şi mal cu seamă tuberculosa. In toate boalele "de stomac, de intestine (maţe), in boalele de ficat, de rinichi şi de inimă, în toate stările de convalescenţă in urma maladiilor grave ca tiphosul, peumo-nia, scarlatina, pojarul, dysenteria, precum şi în boalele constituţionale ca siphilis, scrofulosa anemia. E suportat de stomacurile cele mat delicate şi bolnave.
Institutul posedă o fermă model cu vaci elveţiene şi tiroliene şi expediază toate preparatele sale in flacoane hermetic închise, la domiciliu. întrebuinţarea preparatelor Institutului luind uu avînt mal mare şi pentru a le res-pindi în toate clasele societăţii preţurile lor s’aU redus.
lleposit la Farmacia IV. Weinliold
Str. Coltel No. 24.
92	24 -2
I>e arendat
De la Sf. Gheorghe 1897 Moşia Dudeştî-Cioplea, cu trupurile Birze.ştî-Citzel, din judeţul Ilfov, plasa Dîmboviţa, averea minorilor Th. Eftimiu. Această proprietate fiind lingă capitală, presintă cele mal bune avantagil de exploatax-e.
Doritorii se pot adresa pentru a lua informaţii şi cunoştinţă de condiţiunl la d-nil G. N. Eftimiu <& Comp. bancheri, str. Lipseam No. 7 şi la d-na Elena Th. Eftimiu, tutricea legală a minorilor săi copil, str. Radu-Vodă No. 5, fu Bucureşti.
17	’	45-40
N. GEIGOEEBOU
43, Calea Victoriei, 43
vis-ă-vis de cofetăria Capşa, Bucureşcl Adueela cunoştinţa onorabilului public, că în atelierul mefl se confecţionează încălţăminte pentru dame, copil, diu materialele cele mal fine. Comen-dele se efectuează prompt; se găseciş si ncălţâminte gata cu preţuri moderate.
NB. Pentru conservarea încălţămintelor recomand veritabila Crema-mcltoniană neagră şi culori din fabrica
«HBOIVN şi SON. din Londra: Feriţi-vă de contrafaceri.
27	35-21
N. R. OCHEŞEANU
LA BOIŢI COCOŞI
Unicul magazin care vinde, eftin bine asortat în articole de coloniale, delica-tesse, vinuri negre de Orevitza şi albe de Drăgăşani. 26	25-22
Strada Academiei No. 3 (sub hotel Bristol)
Bogat asortiment de aruie «le vlnătoare de tot felu de la 75 lei Ia ÎOOO lei bucala. Arme eu două ţevi pentru alice, cu cocoaşe şi fără cocoaşe,—puşeă-carabină o ţeavă alice, alta glonţ: pnnsticu trei ţevi „Trio“ două de alice alta de glonţ,— KxpreH-RIlle lin lucrate carabine de precise, ,.Ku!>ini'* garan-tind tirul exactpină la ÎOOO metrii. Arme cu 2 perechi de ţevi.
Carabine eu repetiţie importate direct din America Winchester, Colt, Martin, etc., cu 9,12 şi 15 focuri, recomandabile ca arme de apărare şi vi-nătoare la animale mari. Pusei de salon ue la 20 lei la 150 lei bucata, pistoale de preeisle, de duel. etc. — Mare asortiment de REVOLVERE de toate mărimele şi de toate felurile de la 8 lei la 200 lei bucata. — Bogată colecţiune de obiecte de vinătoare şi accesorii de arme.—Se găsesc: tot felul de Cartuşe englezeşti «Eley» franţuzeşti şi austriaco. — Cartuşe producind artiflţii pentru puşti «al. 12, 16 şi revolvere cal. 7, 9, 12.
Obiecte «le scrimă: săbii, florete, măscî, etc.
Atelier «le reparaţii
70-30
Mm l>. Xi^snaii
Calea Victoriei No. 44 bccvreşti lingă farmacia Bros Cel d’intiiu şi cel mal însemnat magazin din ţarii de ARME
www.dacoromanica.ro
EPOCA
FOIŢA ZIARULUI «EPOCA»
r.o
VLEXUS HOUYIEU
CREDITORII MORŢEl
PARTEA A DOUA
Panafieu nu vrusese să deschidă. Cînd el sosi dimineaţa Ia ceJ doul fraţi Îşi ceru er-tare spuntnd câ nu dormise a-casă. Aceştia tl făcură semn să nu vorbească înaintea so-rel lor care, aşezată pe o canapea, cu fruntea între niiiul, gemea, pllngea. zicind:
—	Oh ! Dumnezeule ! redă-rni-1 pentru copilul med. Fă, Doamne! ca nimica rău să nu i se fi întîrnplat, ca să ’l revăd şi voia uita tot ce sufer.
Cel doul fraţi plecară Liniată, ducînd pe Panafieu cu dinşil. Cînd ajunseră jos, el ziseră:
—	Trebuie să ne duceţi îndată la omul pe care ’l-al arestat.
—	Dar ce este nod ? întrebă Panafieu.
—	Nu ne întreba căci nu putem răspunde.
—	Oh! te rog, stărui Vicent, să plecăm cit de curînd, trebue ca să văd pe o-nml acela, trebue să se stingă sau să se adeverească îndoiala care mă roade în a-cest moment.
—	Aidem, zise Panafieu şi, oprind o trăsură, se urcă cu cel doul fraţi, păstrind cea mal deplină tăcere.
In zadar căuta Panafieu să pătrundă taina care înfăşură pe cel doul fraţi, graba lor, neliniştea şi neastimpărul lor.
Trăsura se îndrepta spre piaţa Bastiliel, cînd Panafieu zise Iul Vicent.
—	Acum, de dimineaţă, am tntllnire cu Eugenia Hcrval; trebue s’o duc lingă omul pe care ’l-am arestat, şi vom merge dar ca să o luăm cu noi.
—	Aşi fi dorit ca să mergem singuri unde se află omul acela. Dar, în sflrşit fiind-că al Intllnirea să mergem împreună. Te rog, insă, ca să ne grăbim.
Trăsura, eşind din uliţa Charlot, se opri îndată în piaţa Bastiliel, înaintea unei cafenele.
Panafieu se dete numai de cît jos şi, a-drestndu-se doctorului Jobert care îl eşise înainte, el ’l întrebă:
—	Este şi ea cu tine ?
—	Da, ea este în trăsură.
—	Foarte bine! Sue-te lingă dînsa şi spune repede vizitiului vostru ca să meargă după noi.
Trăsurile străbătură mahalaua Saint-An-ton, trecură piaţa Tronului, apoi cotiră ca să ajungă la Montreiul. Ele apucară pe o clmpioară, ţinînd uliţa Livezilor, trecură prin piaţa Bisericel şi se opriră înaintea unei case burgheze de modestă înfăţişare.
Vicent zise lui Panafieu :
—	Doresc să văd pe omul acela şi să-I vorbesc, singur.
—	Se va face cum doreşti răspunse Panafieu.
Cel trei oameni se deteră jos din întlia trăsură ; doctorul şi femeia ce însoţea se deteră jos din a doua trăsură. Panafieu deschise uşa şi’I băgă în casă.
D'abia se îucuiase uşa, cînd Calicescu se arătă.
—	Poftiţi, zise el recunoscîndu-I, sosiţi
la vreme. Dacă n’am fi legat pe omuleţul nostru, el s’ar fi gltuit.
După ce înfăţişă pe fraţii Lebrun doctorului Jobert şi Eugeniei Herval, el ’l pofti pe toţi să rămîie în salon şi zise Iul Vicent ca să’l urmeze.
El se suirâ la catul al douilea. Calicescu care mergea Inainte-le, deschise toate uşile, înaintea uşel salonului, în care ajunseră, era pusă o masă şi pe masa aceea se vedeail butilcl goale şi urmele unul prlnz din ajun.
Acolo îşi petreceaă noaptea cel doul păzitori al arestatului.
Pe un pat, în fund, un om, cu mîinile legate, era întins, ascunzîndu-şl capul intre braţe.
Văzînd pe omul acela, Vicent se cutremură, par’că era coprins de friguri.
El se întoarse la Panafieu şi arătlndu-I pe Calicescu şi pe Petre Stlncă, zise:
—	V’am cerut favoarea ca să fiu singur.
—	Aşa este, răspunse Panafieu.
Apoi, întorclndu-se la cel doul cărdaşl :
—	Veniţi cu mine; d-le Vincent, noi suntem după Ha aceasta ; dacă aveţi trebuinţă de noi, strigaţi-ne.
Cel trei oameni eşiră, închizînd uşa după dinşil.
Omul culcat pe pat se sculă repede auzind de numele lui Vincent.
Acesta înaintă spre dînsul, tremurînd, galben, şi II zise :
—	Aşa dar tu al fost, Andreiă, tu ‘r!...
Vincent luă după masă un cuţit şi tăiă
fringhia cu care erafl legate mîinile cumnatului săă.
Acesta era înlemnit şi privirea lui se ferea de a întllni pe aceea a lui Vincent.
—	Andreiă, reîncepu Vincent, tu al ucis pe d-na Mazel ?
Andreiă plecă fruntea şi nu răspunse.
—	Oh ! asta e grozav ! exclamă Vincent.
lăslndu-şl capul între mtinl şi smulgîndu-şl părul de desnădăjduire.
«Oh ! grozav este ! tu, cumnatul nostru, singura noastră rudă. Dar, ticălosule, nu te-al temut de dreptatea cerească în ziua cînd, după ce al ucis pe tatăl, necinsteai pe copiii lui !
Andreiă nu răspunse; dar zdrobit de grozava învinuire, ascunzîndu-şl faţa cu mîinile, el primea ocările acelora pe cari îl făcuse atit de nenorociţi.
Vincent se simţea nimicit de înfricoşata lovitură ce primise văzind pe Andreiă. Hohotele de plîns horcăeaă In peptul Iul, şi el pliase.
Văzînd pe cumnatul săă plînglnd şi aş-teptîndu-se să fie ertat, Andreiă ridică fruntea şi repezindu-se la genuchil Iul, se rugă :
— Ertare ! sunt un ticălos ! ucide-mă ! dar scapă’l, scapă pe Margareta ! scapă pe Corniliu ! să nu afle el ceea-ce sunt. Vicent, asta s’a întîrnplat într'un moment de nebunie, de furie geloasă... atunci am săvîrşit crima. Am fost mişel că nu m’am dat pe faţă în ziua îu care a fost osludit tatăl tăă. Mi-a fost frică. Vincent ertare ! sunt foarte vinovat, dar sunt şi nenorocit.
Vincent plîngea merefi şi nu'l auzea.
Spăimlnlătoare era împrejurarea.
Nenorociţii tineri îşi închinaseră viaţa spre a găsi pe ucigaşul tatălui lor ; pentru ca să isbutească, el lepădaseră orl-ce gînd de familie. Adorînd pe sora lor, el puseseră într’însa toată iubirea lor ; primind burlăcia, asupra nepotului lor îşi întorseseră această mare bucurie omenească, paternitatea.
Şi, de o-dată, nenorociţii se pomeneai! in faţa acestei dileme : saă să jertfească a-mintirea părintească pentru a cărui spălare îşi consacraseră viaţa, saă să jertfească pe cel vil: pe sora lor, care deja suferise a-
lîta ; pe nepoţelul lor, fiinţă nevinovată de care cerul le-o trimisese drept mlngliere.
Ce era de făcut cu miserabilul care era tatăl nepotului lor ?
Denunţarea Iul era perderea prin infamie a mamei şi a copilului 1 Secretul era moartea înceată, de groază, a mamei şi a fiului, siliţi să trăiască lingă ucigaşul tatălui şi bunicului lor.
Vincent, abătut un moment, se Îndreptă, scuturîndu-şl capul spre a goni gîndurile cumplite cari ÎI îmbâcseai! mintea: hotă rit, gata la orl-ce, par’că ar fi vrut să iasă naintea nenorocirel, el zise:
Lacrimile sunt de prisos, trebue să lucrez, să lucrez repede. Tu eşti ucigaşul, o ştii! ; nu căuta să mă amăgeşti atribuind crima unei furii de gelozie. Nu, tu nu eşti ucigaşul orb, tu nu eşti omul care ucide fără conştiinţă de ceea-ce face; tu eşti fiinţa nedemnă care îşi' caută asigurarea vieţel sale cu preţul vieţel altora.
Andreiu ridică ochii şi păru că vrea să întrebe.
Vicent urmă :
—	Tu al mal ucis, odinioară, cu aceleaşi arme, pe o nenorocită care crezuse în iubirea ta ; acea femeie se numea Pauliua.
Auzind aceste cuvinte, înfăţişarea Iul Andreiu se schimbă de o-dată; ochii Iul aruncară flăcări.
El tăcu totuşi şi Vicent urmă :
—	După aceea, tu al cunoscut pe femeia Mazel, tu, amantul el, nu înamorat de frumuseţea el, ci câuttnd chipul de a te afla singur cu dînsa, ca să o ucizi, spre a o fura.
—	Nu-I adevărat! strigă Andreiu.
r
i
(Va urma)

ATELIER DE LACATUŞERIE
şi pentru
CONSTRUCTIUMS BK I'MHB
S. HAUG
— Strada Isvoi-, No. 111) Bucuresci —
efectuiază tot felul de lucrări de fier pentru Binale, precum: Grilage, Porţi, Balcoane, Uşi Ferestre. Marchize, Scări, Lămpi, etc.
specialitate tlorărie, sere, gradine ne earnă, pavilioane tu fier ete. etc,
Primesc comande teatru Provincie:
— JPreturi Moderate —
100-26
I
61, Strada Ştirbei-Vodă, 61
m FABRICA LUI
PAUL MILKER
Se găseşte in tot timpul un
Mare Asortiment
DE
ARTICOLE DE VOIAGIU
SACÎ CU NECESAIKE DE TOILETA «le la 40 piuă In 350 Iei
Articole de PLUŞ gata fi de comandă
Bucureşti, 61, Strada Ştirbei-Vodă, 61
(60)
(30-13)
VAR HIDRAULIC
CALITATE SUPERIOARA
„BREAZA”
SOCIETATE ROMÂNĂ ANONIMĂ PENTRU FABRICAREA
Varului Hydraulic şi a Cimentului Roman
Mai înainte DAYIDESCU BREAZA & C-ie.
PENTRU COMANDE A SE ADRESA REPRESENTANTULUI GENERAL
T, ZWEIFEL, Bucurescî, Calea Moşilor, 81.
SI IjA TIIjIAIjTIT SATT
GALAŢI, Strada Presei, 20 || IAŞI, Strada de jos, 24.
— SAtJ DIRECT LA FABRICĂ —
4-2
Cir ara Comarnic
25—18
CU PREŢURI FOARTE REDUSE
Lămpi, Articole de menagiu, Porţelanuri, Cristaluri de Bacara, Alpaca, etc.
M A Ş I N E
DE

Bucătărie
Sistem american Cele mal practice şi cele mal solide.
Băî de zinc, Duşe, Water-Closete, Tout-â-l’egout etc. etc.
76
W. SINCER
Bucureşti str. Doamnei 8, vis-â-vis de Poştă şi Telegraf.
25-1
ALAMBICURILE DERIY-CARANFIL
1
PA B IS-GA IjA ti
Acest aparat este de o simplicitate extra-ordinară şi I serveşte pentru distilarea vinului, mustului de mere, de | pere, de pruue şi de orl-ce fel de fructe. Cu el se poate j distila tescovina, drojdiele de vin sau orl-ce soiţi, precum j si florile, seminţele şi orl-ce fel de plante mirositoare, fee poate fabrica cea mal bună ţuică, shloviţă şi orl-ce' spirturl. Acest aparat este cu mult superior cazonelor şi I Alambicurilor obişnuite, prin aceia că produce sau din o singură dată gradul cerut sau prin rectificare după | voinţă, un spirt rectificat de o calitate ma bună. cu o economie mal mare de timp, de apă şi de con-buslibil.
A se adresa d-Iuî GEOBGES
A. CAKANFIIi, Galaţi, saă la agenţii săi acreditaţi din diferite ţări şi localităţi.
o
Szi
>3
Si
< *
. ti £ fct U S
ii 5 e > v -
ir
,® — — =
c, o
4)
e .1
B O
« O
te u
s >3
•im CA.- 93
feo
o
P4
W
«f fc 93 ci
5 - g g
®
>s S
*5 x
©
gj
,_! <
d
a
o
3 ,93 — O
S o
3
3
a -
-O -3
5
v
| . Ţ
.« sS
3
tn o»
o
o
O)
-3 a
,93 _
l*
jt
c «
3
3
(Zi

a
câ
câ
U
co
3 i
’S
- ■?
* u
m
H
£
£
ir
:	S	a
® 2 b
r.	e	O
W> <D
©
cn
)H
Nm «2
1= o P M
H
N
m
S- £
>£ V
w
ir
■s
* l/l © „ u 2
cc S
C u o rt
i 5
CJ
s
!B îi
9 -A 3
3 3
O 3 3 O O
«I -3 „
Oh 3
O
a 3
U h
* o
î— Ci
.2 £
o v
3
O. J' w %
■5 ^
3
«	‘-g
!gc ® «o
3
ir

a
• • o
j
rzL ce
fi s
3 C
3 3
3 3
3 »r
3 C
®'S
f*s h
o *
O S
S 3
ţfl «
tfr‘
O. ^
>3
93 _
3 F
3 «5 3 C.S

înainte de a cumpăra ori ce maşină agricolă sau industrială Cercetaţi Marele Depozit de Maşine şi IJiaelte Agricole SaQ cereţî Catalogul ilustrat al caseî
EUGENIUBEHLES
liepreseaitasit şi depozitar al renumitei fabrici TIL FLOTHESI din tieriiiaiiia
Bucurescî, — Strada Bibescu-Vodă. 1, 2 |i 4
		
SEMĂNĂTORI
manuale, în lat şi în rlndurl
TBIOB1
VENI URĂTORI
GRAPE DE FIER
P£.UCIim,I TJHÎVEKSALE
de «ţel perfecţionate. Pluguri cu 2, 3 şi 4 brăzdare, tot-d’a-una 4—500 pluguri în depozit
PLUGURI CU SEMĂNĂTOR DE PORUMB, PLUGURI NORMALE
Locomobile si Treei'dtori
•y
«le fi, 8, 10 şl 13 oui putere
Premiate cu cea mal înaltă distincţiune, adică cu unica Mare Medalie de Aur
(La concursul de TreerătorI de la Ilerestrăi! 1801)
Mtulltv tiv ViTV ’
flexibile si diagonale \	<<
GREBLE DE FÂN <â
Batoze de porumb
manuale şi cu aburi
Maşine de tăiat pae şi tîn Răriţi, Cultivatori, Tăvălucî
POMPE
pentru spălatul cazanelor, de incendiu gi de grădini
rea „ISoiinie
44
CU APARAT DE LEGAT NXOI'I Şl CU TAIŞUU	LA DREAPTA
Model 1896. Cele mai solide şi uşoare construite cu totul da oţel din renumita fabrică J0HNST0N
HA.KVESTEB, C-nie, Batavia (America).
Pietre de moară franceze
Muşamale, Părţi de reservă, Cnrele de transmisiune, etc.
INSTALAŢIUNt DE MORI PERFECT AUTOMATICE CU VALŢURt
GARANŢIE ABSOLUTĂ PENTRU BENĂ FUNCŢIONARE HI MATERIAE HOEMM0
MORI pe postament de fier şi lemn
simple, duble, triple şi quadruple
(24 — 14)