SERIA n.—ANUL E, No. 144. Ediţia a treia MARŢI, 30 APRILIE 1896. NUMĂRUL 10 BANI ABONAMENTELE încep la 1 şi 15 ale fie-cărel luni şi se plătesc tot-d’a-una Înainte In Bucuraţi la Casa Administraţiei In ;'wde(e şi străinătate prin mandate poştale Un an In ţara 30 lei; in streinatate 60 Iei . Sase luni ... 15 > » > 25 » l’rel luni . . . 8 » » » 13 » Un număr In streinătat* 30 bani MANUSCRISELE NU SE ÎNAPOIAZĂ REDACŢIA 3—STRADA CLEMENŢEI—No. 3 NUMaRUL 10 BANI ANttKt'IVRII.E In Bucureşti şi judeţe se primesc numai Ia Administraţie In streinatate, direct la administraţie şi Ia toate oficiile de publicitate AnunciurI la pag. IV.....0.30 b. linia » > * III.....2.— lei » > » » II......3.— » » Inserţiile şi reclamele 3 lei rindul) Un număr veehiS 30 ban! ADMINISTRAŢIA No. 3 - STRADA CLEMENŢEI - No. 3 APARE ZILNIC LA 5 ORE SEARA CU CELE DIN URM TELEGRAME ŞI ŞTIRI ALE ZILEI DISIDENTELE LIDERALE Disidenţele liberale au înfăţişarea lor caracteristică, care le deosibeşte de disidenţele celor l'alte partide sau grupuri politice. Fenomenul nu este nou ; el datează de mulţi ani şi s'a manifestat pururea sub aceeaşi formă, de cîte oii o parte din familia liberală s’a rupt de cea l'altă. A pretinde ca într'un partid politic să nu fie diferenţe de vederi şi aspiraţiunl, ar fi un ce absurd. Principiile generale, bazele partidului, rămîn aceleaşi la toţi soldaţii, dar îndeplinirea programului, mersul spre ţinta dorită, depind neaparat de temperamentul fie-căruia şi ast-fel se nasc disidenţele intre cel cu mintea mal liniştită şi cel cu firea nepotolită, între cel cari doresc să realizeze într'o zi opera pe care alţii nu o văd posibilă de cit într’un an. Nu vom critica prin urmare faptul că în partidul liberal au fost, sunt şi vor fi disidenţe, căci ele există şi în partidul conservator. Ar fi chiar trist lucru, ar fi chiar în detrimentul intereselor ţârei, dacă la un moment dat seduşi de un singur om am vedea toţi viitorul cu a-ceiaşl ochi, şi toate aspiraţiunile noastre s'ar contopi. Dictatura intelectuală e poate mal primejdioasă de cît cea materială. Legitimitatea disidenţei o dată recunoscută, să vedem acum ce fenomene o însoţesc la conservatori şi la liberali. La conservatori lupta e pe terenul pur ştiinţific şi social. E adesea ceartă, cînd mal liniştită, cînd mal aprinsă, între membrii acestei familii, e disidenţă— şi limbagiul devine poate violent. Luaţi analele parlamentare ; citiţi atacurile şi ripostele şi veţi vedea că toată lupta nu ese din terenul principiilor politice, personalitatea luptătorilor rămîind pururea curată, cinstită pentru fiecare adversar. Intoarceţi-vâ acum privirile spre disidenţele liberale de erl ca şi cele de astăzi, şi veţi descoperi acolo un fenomen caracteristic, vecinie neschimbător. Disidenţa liberală nu por- neşte de la vre-o diferenţă de vederi politice între membrii familiei, ci de la cestiunl de cinste. Aci învinuirile sunt aceleaşi la 1886 ca la 1896: Necinstea. Discuţia nu se învîrteştc de cît în jurul operaţiunilor veroase ale fiecărui liberal luat în parte. Nu e vorba despre ce ar fi mal util Statului, nici despre cine înţelege mal bine nevoile ţărel,e vor- ba despre cine a furat, a înşelat, a traficat, şi în loc de un schimb de idei, între beligeranţi e o distribuţie de epitete injurioase : cuvintele Butoi fără fund asvîr-ite din dreapta, se întîlnesc cu emisar ordinar pornite din stingă, i e o adevărată emulaţie între spiritele liberale spre a descoperi epitetele cari pot terfeli mal bine cinstea unul partisan politic. „Hoţii la puşcărie! Samsarii la carantină! Iloţ de ceasornice! Cleone fără de ruşine! Contrabandist! A-sociaţie de tâlhari! Asasin !" sunt cuvinte rămase istorice în viaţa partidului liberal, cuvinte schimbate nu cu adversarii, ci intre membrii aceluiaşi partid, cari mult timp au uscat rufele la acelaşi soare. Dacă n'ar face publicul alt ceva de cît să asculte cu atenţiune cum se critică şi judecă liberalii între dinşil, I ar fi mal mult de cit suficient spre a da partidului liberal brevetul care i se cuvine, pe care'l revendică zilnic cu aşa furie de la înălţimea tribunei parlamentare, brevetul de: Partid putred ! LUMEA PE DOS In ce vremuri trăim ? Ce invazie de barbari a răsturnat toate din temelii ? Cînd eram la putere, aproape zilnic eram siliţi să apărăm interesele ţărel Împotriva zminlitelor atacuri ale partidului liberal, care In oposiţiune nu păstra nici o margine şi vătăma interese obşteşti din cele mal vitale, numai şi numai ca să poată lovi în guvernul conservator. In starea moravurilor de la noi şi fiind dat nivelul de tot jos la care se găseşte partidul liberal, lucrul nu era de mirare. Astăzi situaţiunea e schimbată : liberalii sunt la putere şi noi In oposiţiune. Cu toate astea, tot noi suntem siliţi să apărăm interesele ţărel, noi oposiţiunea, împotriva partidului de la guvern. Lucrul s’a dovedit in chipul cel mal deplin zilele astea, în chestiunea armei Mannlicher. Iată un guvern care, în Parlament, a-duce cea mal gravă atingere intereselor ţărel, spunind prin organul ministrului de răsbol că oştirea noastră e desarmată. Prin această zmintită calomnie, guvernul a compromis vaza ţărel in afară, a sdruncinat încrederea oştirii în arma sa şi încrederea ţărel in armată — păcate neiertate chiar unei oposiţiunl, necum unul guvern. Şi iată oposiţiunea conservatoare sărind numai de cît. înfierînd cu cea din urmă energie purtarea incalificabilă a ministrului de răsbol şi căutînd, din toate puterile, să paralisese nenorocitele urmări ale inconştienţei guvernului. Nu e aceasta lumea pe dos? Şi cu toate astea e foarte natural ceea ce se petrece. Partidele nu-şl pot schimba firea din-tr’o zi într’alta. Deşi ajuns la guvern, partidul liberal a rămas tot scurt Ia minte, tot pătimaş; pentru dlnsul, interesul de a lovi în adversar prin mijloacele cele mal mişeleştl trece mal presus de interesul ţărel. Iar partidul conservator nu putea să nu rănite şi in opo-siţiune ceea ce a fost la guvern, ceea ce a fost tot-d’a-una. Faţă cu alte ţări, ceea ce se petrece la noi e cu adevărat lumea pe dos. Dar în realitate e foarte normal: cînd partidul liberal e la guvern, grija intereselor şi prestigiului ţărel trebuie s’o poarte oposiţiunea. DOUĂ PROIECTE La toamnă.— (Şcoala do notari.— Administraţia lliiauciară din Judeţe La toamnă. Pentru la toamnă guvernul pregăteşte două proiecte de legi de cari vor avea să se ocupe came-rile îndată după 15 Noembrie. Şcoala de notari. Ministrul de interne pregăteşte un proiect privitor la notarii de sate. Aceştia vor fi, pe viitor, numiţi de guvern. El vor trebui să ab-solveze o şcoală de administraţie şi vor fi remuneraţi cu 200 lei pe lună. Administraţia financiară din judeţe. Cd-Va.lt proiect e privitor la administraţia financiară din judeţe. Azi există înfie-care district un casier general, un director al creditului agricol şi un represintant al regiei monopolurilor. Astă-zî aceşti funcţionari sunt neatărnaţi unii de alţii. Proiectul guvernului prevede numirea lor în condiţiunile următoare: In capul fie-cărui judeţ va fi ca represintant al ministerului de finanţe un casier general, sub ordinele căruia vor fi doui funcţionari, unul represintînd regia şi cel-l’alt creditul agricol. Guvernul speră că cu această combinaţie să realizeze o economie de 300.000 lei pe an. O comis iune a fost întocmită pentru a studia această cestiune. Membrii comisiunel se vor întruni îndată după închiderea Corpurilor legiuitoare. HOI HO! HO! Prostia liberalilor e inepuizabilă. Ce nici prin minte nu-ţl trece, oamenii ăştia sunt în stare să facă. Şi atîta de harnici sunt la făcut prostii, in cît nu mal avem vreme să le relevăm şi să le a-preciem cum se cade. Nu şi-afi inventat el inşii buclucul cu chestiunea macedoneană ? Curat de geaba, fără nici un motiv, au ridicat ţara întreagă în potriva lor şi s’au făcut o-dioşî şi ridicull. Nu s’a isprăvit cu ’ asta, şi hop ! d. Stătescu cu infamiile d-sale. Speram să avem barem o lună de zile pentru a scutura bine legile acestui ministru, şi iată că ministrul de războia dă buzna cu piramidala prostie în chestia pustei Mannlicher. Şi aşa merge înainte, un vîrtej nebunesc de neghiobii, un potop îngrozitor de prostii una mal lată de cit alta Afi geniul prostiei oamenii aceştia, şi pace bună. Noi, cinstit o spunem, am fi bucuroşi să se mal astîmpere, că dăm pe brîncl. Macar trei zile să ne lase între două prostii. SPRE ŞTIUTA De şi avem de adversari un partid a cărui caracteristică este că îndată ce au venit la putere membrii lui, s’au pus să facă afaceri, totuşi am căutat, pe cît să poate cu aşa adversari, să păstrăm discuţiuni-lor noastre un ton decent. Să vede că unii colectivişti nu-şl dau seamă cîte menajamente cuprinde această atitudine a noastră. Aşa un grup de tineri, cei mai mulţi liberali de ocazie sau paraponisiţi cari nu au putut sub guver- nul nostru săt obtie toate satisfacerile ce www.aacoromamca.ro le-au solicitat, s au apucat în zelul lor di neofiţi să ne atace prin presă pe un ton pe care nu suntem dispuşi a-l admite. Uitînd situaţia delicată în care se află partidul liberal din punctul de vedere al moralităţii, sau poate tocmai pentru a face o di versiune,ziarul la care facem alu-sie îşi permite să pue la îndoială corectitudinea partidului conservator. Pentru a-ceasta să întemeiază pe afacerea Brening şi pe cestiunea chitanţelor false date primăriei Capitalei în urma unei transac-ţiuni. El uită un singur lucru : că ambele afaceri au fost descoperite de către noi. Aceasta este cinstea partidului conser vator şi stabileşte un contrast isbitor în tre noi şi regimul liberal, care tolera şi a. huzurite şi asasinate. Dacă vor adversarii noştri să se pue pe un teren care ar trebui să le convie a-tît de puţin, să ştie că noi primim lupta pe toate terenurile. Şi mal întîi suntem ori cînd gata să redeschidem dosarul co -leclivităţil, să le amintim cum (ara aceasta a fost jefuită chiar în timpul resbelului de Simion Mikălescu şi de Maican, protejaţi de Ion Brătianu. Le vom arăta hoţiile lui Anghelescu făcute după spusele Iul Dum. Brătianu în complicitate cu şeful guvernului, care a tăinuit totul. Vom reîmprospăta pungăşiile în afacerea răs-cumpărărel liniei Cernavoda-Constanţa, în arendările şi vînzările moşiilor Statului, vom reaminti scandalul cu subscrierea milionului şi misitiile Iul Carada. Şi cînd vor voi, vom adăoga cîte-va capitole inedite la hoţiile Iul Stolojan şi vom aduce lucruri interesante de tot privitoare la gheşefturile avocaţilor şi samsarilor colectivişti de azi. Cînd un regim a fost vestejit ca fiind compus din pungaşi, de unul din actuali % miniştri şi de fostul lui şef Dim. Brătianu este o îndrăzneală fără seamăn d’a se scandaliza de unele fapte cu totul neînsemnate de altminteri, căci încă nu sunt judecate şi cari aii fost date pe faţă de guvernul nostru, făcîndn-şl ast-fel întreaga datorie. POMCI Liberalii s’au tratat unii pe alţii, în Cameră, de gheşeftari, măscărici, samsari ordinari şi contrabandişti. Silit! să apreciem cele ce se petrec, ce termeni trebuie să întrebuinţăm noi la adresa liberalilor ? Ca adversari, nu ni se poate cere să fim mai blînzl faţă cu colectiviştii de cum sunt el inşii. Legile luptei ne daQ tot dreptul să fim aspri, mult mal aspri. Lucrul e însă destul de greu. Cînd el pe el se înfierează de samsari, gheşeftari, contrabandişti şi măscărici, noi vă-zîndu-I cum sunt şi cum se poartă, nu ne rămîne de cît să le zicem că sunt porci. Suntem însă gata să retragem acest epitet, dacă adversarii vor găsi un alt termen. GHEŞEFT CU PUI Colectiviştii ati marele talent d’a face două şi trei gheşefturl lutr’o singură afacere. Gheşefturile cu pul sunt specialitatea lor. In prima lor domnie aii răscumpărat linia Cernavoda-Constanţa. încă nu s’a uitat tu ce condiţiunl scandaloase s’a făcut acea răscumpărare: pe cînd compania engleză, proprietară a liniei, cerea numai 13.000.000, guvernul colectivist a dat, In urma unul amendament al Senatului, 17 milioane. Clţl colectivişti Însemnaţi s’au lnfrupat atunci cu bacşişuri grase ! Dar In sflrşit, Ion Brătianu a declarat atunci că linia se găseşte în stare bună. Astă-zl însă, guvernul liberal a cerut şi obţinut de la Parlamentul său 8.000.000 pentru repararea liniei, căci alt-fel nu poate fi întrebuinţată. Linia Cernavoda-Constanţa ne costă deci 25 de milioana şi, fiind dat că reparaţiunile vor ti făcute de colectivişti, tot nu va fi de nici o treabă. N’avem drept să spunem că e glieşeft cu pul ? NUVELĂ FILANTROPIE Sînt aproape sigur că Intîmplarea pe care am să v’o povestesc a avut drept teatru o local.tate din Romlnia noastră. Totuşi o voiţi face să se petreacă In Capitala Ungariei, pentru că am luat o hotărtre solemnă. De acum Înainte, din patriotism, n’am să mal vorbesc de concetăţenii mei de cît spre a slăvi eroicele lor virtuţi. Pentru aceasta, dragi lectori, nu în Romlnia s’a ţinut micul dialog, pe care vi-1 pun sub ochii d-v., rostit la lumina lămpilor şi într’un salon modest şi confortabil. — Care va să zică, domnule Cllţeanu, maî al şi mline o şedinţă de noapte pentru opera d-voastrâ filantropică: Biberonul-A -dult? — Val! da, madam Scîrţtief, socotelile sunt cam lncllcite şi s’a hotărît să nu se ridice şedinţa plnă cînd nu vor fi limpezite cu desăvîrşire, ceea ce o să ne ţie piuă pe la patru sail cinci ceasuri despre ziuă. De alminterl Scîrţtief trebuie să fi primit şi el convocarea, ca şi mine. — Da, aşa e, zise Scîrţîief, scoţlnd o htr-tie mototolită din buzunar. — Bine-facerea e o virtute, fără dor şi poate, zise la rindul său madam Cllţeanu, dar ca să nu te îngrijeşti nici macar de o-dihna trebuincioasă, asta va să zică abuz. Scîrţtief găsi nimerit ca să intre In vorbă. — Opera Biberonulul-Adult, glăsui el, nu e o operă de rlnd. Ea merită jertfe biue simţite. Căci, In adevăr, unde ţintim noi? Regenerarea claselor sărace prin alapta-rea prelungită pînă la hotarele bătrîneţil. Doctorii chinezi fac din aceasta un leac pentru cele mal grave boale. Noi, vrem să facem un... un preservativ fără seamăn. Cînd în loc de a merge să se îndobitocească prin clrciuml cu spirt şi alte tării, muncitorii vor sta la el a-casă ca să sugă în familie, totul va merge mal bine. Rezultă din raportul de pe urmă al doctorului Stricni-nă, că omul supus acestui regim simte re-năsetndu-se In el forţe noul o-dată cu apucăturile blajine, pe cit timp sufletul, ca şi corpul, ÎI este îmbunat... Şi M-me Scîrţîief, departe, în nedesluşitul zării viitorului, se vedea cum sta Ungă vatră şi alături de prea iubitul săfl consorte sugea laptele dătător de obiceiuri bllnde ; aşişderea şi D-na Cllţeanu. După aceasta cele două căzuicil prietene se despărţiră. Cele două dame se înţeleseră ca să petreacă împreună seara cea-l’altă, de oare-ce se aflaţi In acelaş fel de văduvie, mulţumită caritabilelor îndeletniciri ale soţilor lor. II — Băiete ! o odaie cu două paturi ! aşteptăm două femei. — Bine ! domnule Scîrţîief. — Fă bine, şi nu-mi mal zice pe nume a-cuin, dobitocule! — Si mie tot aşa, zise Cllţeanu. — Bine! domnule Ctlţeanu. Cel doui amici se puseră pe divanul soios care constituia podoaba odăii, şi începură să rîdă, cu o nesfîrşită răutate. — Al? Ce zic!? A’ngbiţit iiapul, cucoana Scîrţîief ? — ’La’nghiţit ea nevasta mea, care’i mal bănuitoare, dar-mi-te a ta, zise Cllţeanu. — Da, ştii că am nimerit-o cu ideea biberonului—adult? — Unde mal pul la socoteală că te priveşte mal cu drag şi te dezmiardâ mal mult fiind-că n’al stat în patul tăă o noapte ! — Hotărît, că e plăcut să faci bine pe lumea asta 1 Un foşnet de rochii tu coridor, Întrerupse convorbirea celor doui filantropi. Miţa şi cu Fila intrară cu zîmbete voioase. Aicea, să vă spui drept, sunt c.soi încurcat. Profesiunea acestor demoazele m’ur sili să nu le recunosc de compatrioate. Dar, vezi că, eraţi frumoase ca nişte zlne şi e tot-d’a-una o glorie pentru ţara care produce aşa de plăcute făpturi, chiar şi cînd virtutea leeceva mal jos ca frumuseţea. Zglobii ca nişte eio-cîrlil, şăgalnice ca mal ştiiieft ce, ele aveaţi farmecele alese ale unor Bucureştence. Toată lumea ştie că femeile (le-acolo sunt mal neprihănite ca nişte mironosiţe, dar sunt şi escepţil. D’alminterl, Miţa şi Fiţa eraă poate foarte neprihănite Înăuntrul lor. III. Aşi crede chiar că ar fi trebuit să şi violenteze natura lor aşa de Îngăduitoare, spre a mulţumi toate fanteziile naturaliste ale d-lul Cllţeanu şi ale d-lul Scîrţîief. Căci, dacă aş crede povestirea băiatului, care, ca un slujbaş conştiincios, nu părăsi măcar o clipă gaura broaştei, nu numai pelerinele 2 EPOCA lor de catifea, şi-ad părăsit aceste domnişoare. Şi, e attt de cald Iu odăiţele alea luminate d’abea! chiar şi mama noastră Eva, lutr’un asemenea caz, şi ar ti pus foaia de viţă pe masă printre cele cari Înfăşuraţi fructele desertului. Ah! băiatu dracului nu se plictisea! Dar dacă veţi crede că ed o să vă citez memoriile lui, vă Înşelaţi cum se cade. Prefer să veştejesc, să Înfierez cu toată energia, indiscreta sa conduită. Aliaţi numai că d. Sctrţlief nu era de loc mal puţin de afumat ca prietenul săd, la două din noapte. Numai că, vinul nu fusese identic. Pe clnd d-nu Ctlţeanu, nehun de veselie, cînta refrenurile cele mal necuviincioase şi făcea gesturile cele mal puţin şirete, Sctrţlief fusese apucat, aşa, ni tain ni sam, de o Înduioşare fără margini şi plingea ca un viţel. Totul 11 reamintea pe mama şi copilăria sa, pe prima lui amantă şi visurile lui de fericire ; totul, sifoanele, brtnza tăiată In felii, paharele de vin golite, mucurile de ţigări azvlrlite pe jos. Cine oare n’a văzut asemenea melancolii negre ca tăciunele, pline de caraghioslîc ? El ruga pe Miţa şi pe Fiţa să se întoarcă In familiile lor spre a se mărita ca nişte fete cinstite, şi, In faţa drăcoaicelor cari se strlmbad de rîs, el isbucni în lacrâml cari T muiară batista. — El, na de te şterge, zise Cilţeanu dlndu-I o rufă pe care Scîrţiief, după ce se servi de ea o băgă In buzunar, drept batistă. Ce au mal făcut, ce aii mal dres el acolo nu vă mal spun, că dacă aveţi niţică gla-gorie puteţi să vă închipuiţi cu ce ’orfi o-morît timpul pînă la ziua albă. IV. — El, care va să zică, dragă, ţi-al isprăvit socotelile ? Mi se pare că pînă la şapte de dimineaţă al avut destulă vreme, zise M-me Scîrţiief, soţului săd. — Negreşit, drăguţă. Dar tu, te-al şi sculat ? — Ştii bine că nu pot să dorm, cînd nu eşti acasă. — Dar, ce al vrea, acum... — Taci din gură! Ce mă el drept un copil ? — Vezi că sînt aşa de obosit de şedinţa aia ! — El, dar ce al în buzunar ? Scîrţiief se înfioră cînd puse mîna la spate. Dar o vedenie din ceea-ce se petrecuse ÎI străbătu creerul ; căci adesea impresiunile organelor noastre, impresiunî inconştiente, nu se deşteaptă de cît multă vreme în urmă. — El, încă o zăpăceală d’ale mele! zise el zîmbind. Oid fi băgat în buzunar, drept batistă, servieta paharului de apă care mi s’a adus după discursul meu. Şi scoase repede obiectul. Dar n’apucă să ’l Întindă că o sudoare lnghieţatâ îl scălda faţa. Un... crac, apoi cel-l’alt, apoi o crăpătură între el, nişte bretele, şi un delicios miros de pînză femeiască, de aceste lingeril pe cari damele le întrebuinţează să acopere durduliele lor membre inferioare. Mii de trăznete, fulgere şi scăpărători! Era pantalonii Fiţil pe care dobitocul ăla de Ctlţeanu 11 băgase în redingota prietenului său. M-me Scîrţiief era cit p’aci să cadă d’a viee-versa. Dacă n’ar fi fost divorţul, poate cine ştie ce dănănae se mal întîmpla. Mulţumită acestei treuţe destăinuitoare, d-şoara Fiţa e în perspectivă d’a ajunge M-me Scîrţiief. De cînd s’a zvonit aceasta, Cilţeanu caută nod în papură nevestil sale, că doar-doar s’o supăra ca să poată lua şi el pe Miţa. Urez drăguţelor mele compatrioate aceeaşi ursită fericită. Alun. Italienii în Africa (Prin fir telegrafic) Roma, 27 Aprilie.— Camera deputaţilor. Râspunzînd la o întrebare a D-lul Luifero, asupra intenţiunilor guvernului în chestiunea Tripolitaniel, ministrul afacerilor străine zice că de sigur interpelantul are în vedere conflictul care a isbucnit în luna Aprilie la graniţa Tunisului şi a Tripolitaniel şi a cărei însemuătate a fost exagerată de ziare. Mal declară că guvernul francez a dat în această privinţă asigurările cele mal categorice şi că temerile D-lul Luifero sunt lipsite de te-rneid, D-nu Luifero replică şi speră că guvernul va şti să cultive mal cu deosebire amiciţia puterilor cari pot ajuta mal bine Italia să se menţie echilibrul în Mediterana. Se reia discuţia asupra afacerilor din Africa. D-nu Fotis apără politica cabinetului Crispi şi combate politica cabinetului actual în a-facerile din Africa. D-nu Mocceni respinge acusarea de a fi urmărit un resbel prea mare. Discuţia generală s’a Închis. D-nu di Rudini respinge punerea sub a cusaţie a cabinetului Crispi. Interesele morale şi prestigiul Italiei împiedică deşertarea Africel. D-nu di Rudini respinge ocuparea liniei Adigrad-Adua care ar conduce la un resbel prea lung. Italienii nu trebue să se depărteze pentru motive politice şi militare de linia Mareb-Belesa care oferă toate garanţiile de siguranţă posibile. D-nu di Rudini trimite salutul sâfl armatei din Africa şi bravilor săi comandanţi, în mijlocul unor aplause prelungite. Pentru a evita orl-ce echivocitate, D-nu di Rudini vrea ca Camera să ştie că a ordonat deşertarea Adigradulul. Cere să se voteze ordinea de zi a D-lor Suardi şi Gian-forte, care zice că Camera, ascultând decla-raţiunile guvernului, ia act de ele şi trece la discuţia proiectului de lege. Această ordine de zi s’a aprobat prin apel nominal cu 278 voturi conlra 133. Camera adoptă apoi proiectul privitor la cheltuelile din Africa. Massauah, 27 Aprilie. — Generalul Baldis-sera a cerut raşilor Mangaşa, Sebath şi Apos-tafari să libereze pe prizionieril italieni, a-meninţindu-I cu represalii în cas de refus. RaşiI aă răspuns prin subterfugii ; rasul Mangaşa se zice autorisut de Menelik să trateze pacea. OF«mMAŢn D. Generalul Salmen, preşedintele comisiunel de primire a remontei pentru cavalerie, a primit săp-tămîna aceasta 230 cal cumpăraţi in Austro-Ungaria de d-nif colonel! Beller şi Baldoviel. Comisiunea de remonta pleacă deseară la Arad pentru a complecta remonta. D. Ştefan Burghelea, profesor şi ajutor de primar in Galaţi, corespondent de vr’o zece ani al ziarelor din Capitală, a încetat din viaţă alaltă-ierl. Gazeta Transilvaniei află, că Vineri seara autorităţile din Făgăraş serbînd Milleniul prin o retragere cu facle, întreg cortegiul s’a oprit înaintea caselor d-lul Dr. Ioan Şenchea şi după ce 1’aG huiduit, aQ spart toate ferestrele casei cu pietre. Din sorginte autorisată aflăm că efori la spitalele civile vor fi numiţi d-nil Adolf Cantacuzino şi d-r. Fotino, cu principele Dimitrie Ghica ca prim-efor. Ministerul de răsboitl a numit o comisiune compusă din colonelul Zossima şi veterinarul de divisie Constantineseu, pentru a vizita her gheliile particulare şi a face achi-siţiunea iepelor şi armăsarilor de prâsilă admisibili la CislăQ. Comisiunea va vizita întîl herghelia Albatros de lingă BuzăQ. D. C. Ghiţescu, fost prefect de Suceava, a fost ales ieri deputat guvernamental al colegiului I de Suceava. Mărgăriteştil, Sachelarizil şi Fiii' poil mal aQ un tovarăş penlru sesiunea viitoare. Campania colectiviştilor în contra d-lul Urechiă are înţelesul că el vor să aibă ca instrument în capul ligel pe d. Perieţeanu-BuzăQ. D-nil Delavrancea şi Xenopol aii primit de la Primărie 9.000 de lei pentru a pleda în procesul Popo-vicl, dar mal ales pentru a înjura pe d. Fleva. Ecoul Vrancel, ziar conservator care eşea la Focşani sub direcţia amicului nostru G. Constantineseu, a fost nevoit să-şi suspende apariţia. Singund tipograf din localitate, d. Codreanu, la care se tipărea ziarul, a declarat că nu-l mai poate scoate căci s’ar nenoroci, din cauza d-lul Săveanu. Acest bandit, precum să vede, îşi reîncepe acelaşi sistem pe care il întrebuinţa înainte de 1888. Ecoul Vrancel va reapare îndată ce să va stabili o înţelegere cu un tipograf dintr'o localitate învecinată. In comunele Pechea şi Cudalbi, din judeţul CovurluT, se afla ca la 500 de pelagroşl şi vr’o 90 de gra-nuloşl. Aceasta a şi îndemnat pe d. medic primar al judeţului ca să stă-rue pe lingă generosul donator d. Paraschiv VasiliO să construiască un pavilion special pentru pelagroşl şi granuloşl. Pavilionul se va inagura Joul. Conferinţa naţională din Sibin Agenţia Romînă ne-a transmis în mod falş sau cel puţin tendenţios articolul ziarului oficios Budapestei- Correspondenz în privinţa conferinţei naţionale din Sibiu. Iară să-şi dea osteneala de a citi cum se cade articolul oficiosului unguresc, Agenţia Romînă ne-a comunicat, că conferinţa din Sibiu a fost interzisă. Ziarele ungureşti ce ne-au sosit eri ne spun contrarul: conferinţa naţională n’a fost şi nu poate fl interzisă de guvernul unguresc. Iată cum stă afacerea : Fişpanul din Sibiu, d. Thal-mann, a adresat d-lui Dr. Ioan Raţiu o scrisoare permiţînd ţinerea conferinţei cu o anumită condiţie. Aceasta a revoltat mult pe guvernanţii din Budapesta, aşa că ministrul de interne a făcut aspre mustrări fişpanului de ce n’a întrebat întîi în mod confidenţial pe primul ministru Bănffy asupra acestei Gestiuni. Budapester Correspondenz a publicat apoi un lung articol polemic, de sigur inspirat de d. Bănffy, cu convocarea d-lui Dr. Ioan Raţiu. Concluzia acestui articol polemic nu este de cît o dorinţă a oficioasei, că guvernul, deşi nu e în drept a revoca decisiunea fişpanului din Sibiu, va găsi mijloace pentru a împedica conferinţa. Ziarele ungureşti comentînd articolul polemic al oficioasei guvernului, spun, că d. Thalmann va fi înlocuit, dacă nu va găsi vr’un motiv legal pentru a revoca scrisoarea oficială pe care a adresat- d-lui Dr. Ioan Raţiu in privinţa conferinţei. Până azi deci, conferinţa naţională din Sibiu, nu numai că nu e interzisă, dar d. Dr. Ioan Raţiu e în posesiunea unei adrese oficiale a fişpanului Thalmann, care permite ţinerea conferinţei. Conferinţa naţională, de cum-va, nu va interveni în mod ilegal guvernul unguresc, se va ţine Vineri, Sîmbâtă şi Duminică. Colectiviştii înfieraţi Ia Ligă. Ieri după amiazî s’a întrunit secţiunea Bucureşti a Ligel Culturale pentru a alege delegaţi la congresul dela 12 şi 13 Maia. S’aO prezentat doua liste: una a comitetului Ligel şi alta independentă a d-lul Ionel Grădişteanu. Lista d-lul Ionel Grădişteanu spre marea supărare a d-lor Delavrancea şi Bursan a fost votată. Delegaţi aQ fost aleşi d-nil: I. Grădişteanu; Alimăneşteanu C., inginer : Apostol D. T., deputat; Antipa Gr., doctor; Athanasiade, avocat; Bor-govan V. Gr., profesor; Besnea, doctor; Balş Mişu; Bozocianu A., farmacist; Cihoski, advocat; Clinciu C., profesor ; Ciura Alex., student; Cesianu N.; Căpitan Creangă ; Disescu C.. prof. universitar ; Furnică D. Z., comerciant; Frunză G., inginer ; Florescu A. D.; Firulescu C., student; Grama I., profesor; Lupan N., comerciant; Lăzăreanu G., tipograf; Munteanu 1., farmacist; Micu Pândele, funcţionar; Vlădescu T. B., profesor; Mera Vasile, comerciant; Moga Vasile, inginer ; Miculescu Al. Vasile, student; Obreja. doctor; Pop Emil, doctor; Po-pescu Simion, preot; Perieţeanu-Buzeu, senator; Pantazi Em., advocat; Pre-descu Stavri, advocat; Popovicl Vasile, student; Şerbach Em.; Teţu S., corner, ciant; Tamara G., student; Urechiă A-V., senator; Vintilă C. A. Rosetti, deputat ; Colceag N., advocat; Cancicov V., student; Danielescu Cornel, comerciant; Manole Petre, inginer; Popa G., profesor; Cogălniceanu M. V., deputat; Ves-prerneanu I., farmacist; Ciurcu Tlieo-dor; Ionescu Eftemie T., c. f. r.; Tala şescu Corist; Acliirnescu Aurel; Ţepe-neag Vasile. Colectiviştii din sală au rămas deprimaţi cînd s’a proclamat această listă. D-nil Cantacuzino, Palladi, Bursan, Delavrancea, Sihleanu şi toţi patrioţii de meserie, toţi aceia cari aă exploatat ces tiunea naţională, aă primit cu toate ingerinţele un vot de blam din cele mai semnificative. Capitala a dovedit prin a-ceastă alegere, că cunoaşte pe deplin pe patrioţii de meserie. Gestiunea Nlilleuiultii la Craiova Primim din Craiova următoarea corespondenţa : Vio de la întrunirea Ligel. Se con vocase secţiunea pentru a se pronunţa asupra manifestului şi rezoluţiunel ce trebuiaQ propuse la meetingul proiectat a se face la 2 Maiu viitor. Şedinţa se deschide de d. viee-preşe dinte Cernătescu. Se citeşte manifestu care se votează. După citirea manifes tulul, d. Cheţanu, în numele comitetului dă citire unul proiect de rezoluţiune D. Grecescu citeşte un contra-proiect, Se naşte o discuţiune aprinsă în pri vinţa celor două rezoluţiunl propuse Colectiviştii văzîndu-se în minoritate pun pe noul adept. Peruianu, să ia tim pul adunării cu vorbe şi trimit agenţi cari să adune cetaşil. Simţindu-se acest lucru, se cere închiderea discuţiunel care se votează cu o majoritate sdrobi-oare. Se pune la vot rezoluţiunea diploma-ică şi plină de sub-inţelesurl a comitentul, care obţine 15 voturi.® Punîndu-se la vot rezoluţiunea Grecescu se adopta cu peste 40 do voturi. Adunarea votează mulţumiri vice-preşe-dintelul Cernătescu care nu a vroit să cedeze presiunilor ce le făceaţi ocultiştii şi a condus desbaterile cu cea mal mare jrudenţă. Ca să pricepeţi rezistenţa ocultiştilor a votarea contra-proieclulul, transcriu aci rezoluţiunea : «Cetăţenii CraiovenI întruniţi în mee-ingul de astă-zl 2 Maifl 1890 ; «Considerind că serbările millenare de la Pesta sunt afirmarea publică şi oficială a existenţii de zece ori seculară a Statului naţional maghiar ; «Că această afirmare este în contrazicere cu drepturile naţionalităţilor con-locuind cu Ungurii regatul ungar, de oare-ce aceste naţionalităţi nu afl fost nici odată nici cucerite cu arma, nici supuse politiceşte ; «Considerind că sub masca unor serbări cu caracter civilizator se făureşte o nouă armă de opresiune şi schingiuire a naţionalităţilor; «Fiind-că această armă este îndreptată şi în contra Romînilor, fraţii noştri din Transilvania şi Ungaria, a căror desna-ţionalizare se urmăreşte de veacuri ; «Protestăm contra acestor serbări şi denunţăm Europei civilizate pe aceia cari în numele progresului şi al civili-zaţiunel caută să răpească dreptul la viaţa naţională a unul popor ; protestăm contra Ungurilor care uzînd de mijloace barbare torturează pe Romînil din Transilvania şi Ungaria, fiind-câ aceştia vroesc să-şi păstreze limba, religia şi datinile strămoşeşti. «Denunţăm Presei Europene purtarea medievală a Ungurilor şi o rugăm să protesteze alături cu noi pentru revendicarea drepturilor Romînilor. «Declarăm trădători pe toţi Romînil cari oficial sau ca particulari se vor duce să participe la serbările din Pesta». Colectivitatea plouată a trebuit să cedeze pasul entusiasmulul Craiovenilor, cari aplaudau cu frenezie la palma a-plicată samsarului. x. DEP£ŞI (ServiBinl Agenţiei Romîne) Budapesta, 27 Aprilie. Toate ziarele, chiar acelea din opositie, exprim marea lor mulţumite. in privinţa schimbului de depeşl ce s’a făcut între suverani cu ocasia deschiderel serbărilor millineulul. — Relevează mal cu deosebire însemnătatea depeşilor împăratului Vilhelm şi Regelui Humbert şi constată că încercările Serbiei de a tortura â.ceşţe,serbări aQ fost zadarnice, faţă de demonstraţîunile aşa de simpatice pentru Ungaria. Petersburg, 27 Aprilie. Said Mir Aliin Khan, fiul cel mal mare al Emirului de Bukara, a fost numit sub-locotenent de casacl. Cair, 27 Aprilie. Califul a trimes 1600 de oameni în regiunea Kordofanulul pentru a înăbuşi revolta triburilor din această localitate. Constantinopol, 27 Aprilie. Poarta a declarat că în curând va numi cai-macanul din Zeitun.—El va fi însărcinat cu executarea amnistiei, micşorarea impositelor şi cu retragerea trupelor. Londra, 27 Aprilie. Se anunţă din Teheran Agenţiei Reider că ministrul engles a depus in numele Reginei Victoria, pe cosciugul Şahului, o coroană minunată cu inscripţia următoare ; „Semn de amiciţie sinceră. Victoria R. and I.“ Marele Vizir a răspuns In numele familiei defunctului că este adine mişcată şi că nu va uita nici odată acest semn de atenţiune. Sofia, 27 Aprilie. Prinţul Ferdinand a sosit la amiazî cu trenul regal Sîrbesc.—A fost primit la gară de miniştrii, membrii sinodului, corpul diplomatic, ofiţerii, funcţionarii superiori, deputaţii şi notabilităţile.—Stradele eraO împodobite şi trupele formaţi gardul. La sosirea trenului musica a eîntat imnul FOIŢA ZIARULUI «EPOCA > HEXItI GRtVILLE TAINA MORTULUI Foaia de hlrtie din plic era acoperită cu rîndurl strlnse cu slove eşite dintr'o mină nedibacle, dar hotârîtă. Se vedea că scriitorul Începuse prin a face o normă : eraţi trei feţe pline, pe a patra faţă nu se mal găseaţi de cît ceva cuvinte şi o semnătură. Raymond In picioare, Începu să citească. După primele rîndurl, se rezimă de mânerul jeţului, avînd ochii pierduţi, faţa descompusă. După o luptă de clte-va minute, şezu pe scaui, p ise scrisoarea pe masă căci miinile sale tremurat!, şi reîncepu citirea scrisoarel cu mare băgare de seamă. Cuvintele pare că jucaţi în faţa sa; simţi nevoie să apese cu mîna pe hlrtie şi să urmărească rlndurile cu degetul spre a nu pierde sensul cuvintelor. Citi de două ori, apoi se lăsă pe spate ginditor. Trebuia să-l fie îngrozitoare gindirea, căci uăduşeala curgea de pe fruntea sa şi nici că se gîndea să o şteargă. Se simţea apăsat, se sculă şi deschise fereasta respiră şi veni să se aşeze iarăşi în faţa scrisorel. In mal multe rîndurl căută iară-şl o frază, un cuvlnt, ÎI reciti şi recăzu In glodurile sale. Michel în odaia de alături făcea sgo-mot strlngtnd obiectele necesare toaletei, o dată crăpă chiar uşa dar nu îndrăsni să, zică nimic şi se retrase foarte tngrijat. Raymond sta mered pe gloduri. De mal multe ori făcu o mişcare bruscă ca un om care ar fi găsit soluţiunea unei probleme, apoi, arunclnd iară-şl ochii pe hîrtie, rămânea iară-şl uimit. — Dacă aş chema pe Benoist? imposibilitatea de a împărtăşi altuia ceea ce aflase, i se păru tot aşa evidentă ca lumina zilei, şi rămase nemişcat. Ceasornicul sună o-dată şi văzu că era cinci şi jumătate. Nu mal avea un minut de pierdut, dacă voia să nu scape trenul. Se sculă nehotărît, tremurlnd. Toată energia căpitanului de Beaurand dispăruse; nu mal rămăsese de cît un nenorocit om sdro-bit de o lovitură căreea nimeni nu poate resista. — Domnule căpitane, zise Michel, des-chizînd uşa... — Lasă-mă, strigă Raymond cu un glas năbuşit. Ochii săi căzură iarăşi pe scrisoare, o luă, o făcu ghem şi o aruncă în cămin unde luă foc îndată. Raymond privi rămăşiţele el cum fulguiad şi rămase sdrodit. In coridor, lingă uşe el auzi făşiind o rochie şi glasul JEstelel resună. — Ett mă temeam să nu fid gata, zise ea râztnd. — Raymond, adaogă d-tia Montelar bă-tind la uşe, al să scapi trenul. — Lasă’l mătuşică, zice iară-şl Eslella veselă, are să aibă haz. — Vin îndată, răspunse el cu glas tare. Cinci minute numai. Şi Raymond Închise fereasta. Cele două femei se depărtară rî-zînd. Raymond reluase Înfăţişarea sa obicinuită. In picioare sta drept ca în faţa duşmanului. Cu o pasiune nebună luă fotografia Estellel şi o lipi de buzele sale; dar abia o atinse şi întoarse capul cu desgust; o făcu bucăţi şi aruncă rămăşiţele în foc. Apo! deschise sertarul unul dulap, scoase pistoalele sale de ordonanţa şi Ie examină. Luă unul, îl descărcă, îl încărcă iarăşi şi ţintndu’l cu o mină hotărîtă se aşeză In faţa portretului părintelui săd generalul de Beaurand. Fără a se turbura îşi descoperi pieptul şi privi portretul tatălui săfl. 11 privi mult timp cu nişte ochi plini de durere şi tristeţă. Ce-I zicea el în timpul acesta? Era o rugăciune, sad expresiunea unul amor de copil nenorocit plnă la nebunie ? In momentul clnd aprins de friguri, ochii lui Raymond se umplead de lăeriml, lipi ţeava pistolului de piept în partea i-uimei, trase, şi căzu mort cu arma în mină. III Nu se poate descrie stupoarea care urmă. Prima impresiune fu că aceasta nu se putuse întîmpla şi că toată casa era jucăria unei halucinaţiunl Îngrozitoare. Michel se precipitase întliul în odaie ; In-nainte ca sgomotul detunăril să fi Încetat să răsune, el văzuse căzînd pe căpitanul săd. Ingenunchiat lingă el, încercă de a pune mîna pe inimă şi îşi retrase degetele înstngerate cu o emoţiune care ’1 culcă la pămlnt, zdrobit, fără graid. D-na Montelar şi Eslella intrară aproape îndată, crezlnd că se tnttmplase un accident, sperînd că nu va ti nimic, cu încrederea oamenilor fericiţi cari nu pot admite brutalitatea unei nenorociri nemeritată. La vederea nepotului său întins pe spate, d-na Montelar se sprijini de uşă, incapabilă de a mal face vre-o mişcare. Estella, care o urma, intră în oduie, făcu doul sad trei paşi şi se opri, cuprinsă de spaimă dinaintea apariţiunil teribile a morţii pe care ea o vedea pentru întlia oară. In costumul săd uşor de mătase cenuşie-argintie, îmbrăcată ca de drum, cu flori la pălărie, cu umbreluţa în mină, ea era imagina chiar a vie- ţel şi a veseliei. După lnttia mişcare de teroare, ea se apropiâ cu timiditate şi se aplecă spre Raymond. In acest moment, rochia sa atinse sîngele care curgea încă pe parchet. — Spune, nu e de cit rănit, Michel ? zise ea încet. Trebue să aducem In grabă un medic. Odaia se umpluse de slugile spăiinlntate. Benoist intră şi presenţa sa impuse de Îndată ordinea şi tăcerea. Fără a mal căuta viaţa în corpul ce se găsea întins la picioarele sale, el îl ridică şi îl puse pe pat. Michel redobtndise simţurile sale şi ’l ajută. Doul oameni fură trimişi la doul hi-rurgl celebri, în două quartiere diferite, şi întregul personal fu trimis la treburile sale. — Stăpluul nostru a fost victima unul accident, zise el cu o voce calmă ; e un lucru care nu este rar. Clnd îşi va veni în fire din leşinul săd, vom vedea ce avem de făcut. Aşteptlnd venirea medicului, nu vi se cere de cit tăcerea. Tonul acestei voci bărbătescl restabilise un fel de Încredere ; toate slugile se retraseră, aproape convinse că nenorocirea era, într’adevăr, accidentală. Uşile fură închise şi Benoist se găsi singur cu Michel şi cu cele două femei dinaintea corpului amicului săd. — Nu este de cit adormit, nu este aşa, domnule, zise d-na Montelar, care se aşezase de abia pe un scaun. Benoist înclină capul cu tristeţă. — Sunteţi In stare de a mă Înţelege a-mtndouă, zise el. Raymond a murit; degetele sale sunt deja îngheţate. Ceea ce trebuie acum de şciut, şi asemenea de ascuns, poate, este causa morţii sale. — Lîn accident, murmură d-na Montelar frlngîndu-şl miinile ; nu poate 11 de cit un accident, domnule Benoist. Acest nenorocit * copil, In fericirea sa, a fost poate impru-deut! El se zăpăcise de bucurie, astă-zl de dimineaţă, Înainte de plecarea lui la biserică.... ; el Îmi zicea : «Sunt nebun, buna mea mătuşă, sunt cu totul nebun de bucurie !» Estella nu zicea nimic ; ea rămăsese In picioare în mijlocul odăii şi se uita la bărbatul săd cu o privire lungă, plină de milă. Benoist o examina, mirat de a o vedea aşa de liniştită. — Şi d-voastră doamnă, II zise el, credeţi că a fost un accident ? Ea nu răspunse, nefiind obişnuită să audă ziclndu-i-se doamnă. El făcu un pas către ea. — Doamnă de Beaurand, adaose el din nod, credeţi că moartea soţului d-voastră se datoreşte unul accident ? — De sigur, domnule, răspunse ea ; altminteri ce ar fi putut să fie ? Ea îndreptase privirile către el. O uşoară tresărire făcu să se cutremure mătasea rochiei sale^ cînd ea întîlni privirea inchi-zitoare, aproape aspră, care părea că voe-şte să pătrundă în conştiinţa sa. Un strigăt de durere isbucni în odaie. Era, d-na Montelar ; care revenindu-şl din zăpăceală, se apropiase de pat şi atinglnd mina deja rece a nepotului săd, simţise o-roarea perderil sale. Ea căzu în genunchi de-alungul patului, cu suspine întretăiate de vorbe neînţelese. In bogatele vestminte cu cari era Împodobită Iacă, vederea acestei bâtrlne femei Iii pradu disperării, era sfl-şietoare. Estella lnaintă către ea şi o cuprinse în braţe; frumosul săd chip era cuprins de o comizeraţiune fără margini. (Va urma) www.dacoromanica.ro EPOCA 3 princiar şi s'afl auzii urale prelungite.—Primarul şi preşedintele sinodului aflţinut discursuri. Prinţul Ferdinand s’a dus la palat in mijlocul unor aclainaţiunl sgomotouse,—apoi trupele afl defilat înaintea Prinţului. Prinţul va pleca la Moscova peste câle-va zile, după sosirea Principesei cu Prinţii Boris şi Ciriliu. Atena. 27 Aprilie. Regina şi Prinţii George şi Nicolae afi plecat In timpul serii la Sevnstopol. Prinţul moştenitor a uminnt călătoria sa în Rusia. Paris, 27 Aprilie. Se anunţă din Atena «Agenţiei Havas» că a-mtnarea convocării adunării crelene a causat o efervescenţă vie In Creta. Zara, 27 Aprilie. !* Prinţul moştenitor al Muntenegrulul, Danilo, în drum spre Moscova, a sosit la Cattaro, unde s'a îmburcut pentru Triest. Alexandria. 27 Aprilie. ErI afi fost 33 cazuri de holeră, dintre cari 20 mortale. Rotterdam, 27 Aprilie. Azi dimineaţă a început o grevă generală a descărcătorilor de grîurl şi metale. Pe cite-va corăbii s’a reluat lucrul sub protecţiunea poliţiei. Helsinburg, 27 Aprilie. Regele Suediei şi Norvegiei se va întoarce săptămina viitoare In Suedia. Va merge la castelul Sofiery. Stockolm, 27 Aprilie. Riksdagul a decis cu 220 voturi contra 14-0, menţinerea creditelor pentru armată, aşa cum exista acum. Paris, 27 Aprilie. D. Coehery anunţă consiliului de miniştri că guvernatorii* băncii Franciel II vor supune in cu-rînd propuneri pentru reinoirea privilegiului Băncii. Paris, 27 Aprilie. Corespondenţele pesimiste asupra Madagascarului publicate de oare cari ziare, nu sunt de cit repetarea incidentelor intîmplate in luna Martie. Telegramele oficiale constată că situaţia este bună. Berlin, 27 Aprilie. Un incendii! mare a isbucnit In depositele drumului de fier de Contură din Berlin. Pagubele sunt considerabile. Francfort pe Main, 28 Aprilie. Inaugurarea monumentului lui Wilhelm I s a făcut azi in presenţa împăratului, a împărătesei şi a Prinţilor. — Primarul din Franctort a rostit un discurs. Francfort pe Main, 28 Aprilie, împăratul a trimes o telegramă prinţului Bis-marck cu ocasia aniversării păcii de la Francfort, in care zice că recunoaşte serviciile de neuitat aduse de prinţul Dismarck şi simte trebuinţa de a-1 asigura de recunoştinţa şi vene-raţiuuea sa. Numele marelui cancelar va străluci in tot-d’a-una în istorie alături de acela al Iul Wilhelm I. Francfort pe Main, 28 Aprilie. Prinţul de Bismarck a răspuns telegramei împăratului mulţumindu-I pentru onoarea ce i a făcut adresindu-I cuvinte aşa de graţioase, pline de atîtea amintiri frumoase, şi rugind pe Ma-jestatea Sa să primească mulţumirile sale cele mal respectuoase. Berlin, 28 Aprilie. O ediţie specială a lui Iteichsanzeiger publică un rescript al împăratului către cancelarul im periulul, cu ocasia aniversării păcii de la Franc fort, In care mulţumeşte tutulor amploiaţilor ci vili In serviciti Sn timpul resbelulul de la 1870— 71, pentru sacrificiile şi devotamentul de cari au dat dovadă in îndeplinirea sarcinel lor. — Speră că va găsi şi acum oameni de aceştia dacă o fi nevoie li un moment dat. Paris, 28 Aprilie. Cele 28 balotage din Paris pentru alegerile municipale daiî resultatele următoare: 5 repu-blicanî-socialiştl, 11 radicali, 3 radicalI-socialişU şi şi 9 socialişti; s’afl reales 22 foşti consilieri şi sease consilieri noul.—Composiţia noului eonsi liu este identică cu aceea a vechiului consiliu. Belgrad, 28 Aprilie. S’a obţinui înţelegerea pentru compunerea comisiunel însărcinată să studieze noua Constituţie. Această comisiune numără 4 radicali, 4 pro gresişll, 4 liberali şi patru membri cari n’apar-ţin nici unul partid.—Această comisiune se întruni foarte în curînd. Generalul FranassovicI va pleca Luni pentru serbările încoronării de la Moscova. Budapesta, 28 Aprilie Azi, o adunare politică, convocală de deputaţii extremei stinge, a adoptat o resoluţiune in favoarea sufragiului universal.—Eraţi de faţă a-proape 20.000 de persoane. — Poliţia a luat drapelul roşiii al socialiştilor ceea ce aprovocat o luptă între poliţie şi lucrători. — S’au făcut numeroase arestări.—Sunt două-zecî de răniţi Roma, 28 Aprilie. Se anunţă din Massauah Agenţiei Ştefani că rasul Agostafari a înapoiat pe locotenentul Ci mino şi 14 soldaţi pe cari 11 ţinea ca prisonierl. Conslantinopol, 28 Aprilie. Baronul de Calice, ambasador al Austro-Un-gariel. a foit primit erl in audienţă de către Sultan; întreţinerea a fost lungă. Seara a asistat la o representaţie teatrală ce s’a dat la II diz Kiosk. Rotterdam, 28 Aprilie. Descărcăloril grevişti au decis să continue greva. Alexandria, 28 Aprilie, La Cair s’afl produs 23 de caşuri noul de holeră dintre cari 16 urmate de moarte. Madrid, 28 Aprilie, Imparcial din Havana zice că generalul Wey-Ier crede neapărată execuţia llibustierilor prinşi pe bordul vaporului Competidor şi declară că dacă guvernul din Madrid ar fi de părere con trarie, in urma reclamaţiunel Stalelor-Unite, el şi-ar da demisia îndată. New-York, 28 Aprilie Cel cinci prisonierl al vaporului Competidor, condamnaţi la moarte sunt: doul cubanl, doul americani şi un supus britanic. Cundie, 28 Aprilie, Amnistia pentru delictele politice s'a prelnn git piuă la 17 Maifl. Administraţia curutelelor s'a disolvat după cererea consulului grecesc. Washington, 28 Aprilie. Ştirea In privinţa condamnării americanilor de pe bordul Iul Competidor a causat o emo-ţiune vie. D. Cleveland a cerul ministrului Spa niel să insiste pe lingă guvernul său pentru ca prisonieril să nu fie executaţi. PARX^AM ENTUIj POŞTA ADMINISTRA Domnii abonaţi a cărora abonamente expiră la 1 Maift viitor, sînt rugaţi ca pinâ la acea dată să bine-voiască, în cas de reinoirea abonamentului ce au, să Înainteze costul pentru a nu suferi vre-o întîrziere safl intrerupţie a ziarului nostru. SENA T Ii I. (Urmarea aed tutei de ta 27 Aprilie) D. Zăgănescu interpelează pe d. ministru al lucrărilor publice «dacă nu crede că «es’e ajuns timpul de a se desfiinţa scla-*vagiul ce apasă asupra romîuilor prin zi-«lelc de preslaţiune şi ce măsuri crede ne-«cesar să ia pentru lucrul drumurilor.» I). Arapii işl desvoltă interpelarea relativă la starea economică a părţel de sus a ţăreî şi la scăderea simţimtntuiul naţional din causa invasiunel străine. Face statistică, arată cit de mulţi evrei sunt în oraşele din Moldova de sus, cum natalitatea covlrşeşte cu mult mortalitatea la evrei şi se ridică contra uşurinţei cu care li se permite a intra şi a se stabili In ţară. Cere să se ia măsuri ca, dacă nu se pol isgoni, cel puţin să se Împiedice iuvasiunea evreilor In ţară. I). Dini. Sturdza răspunde că ambele cestiunl ridicate de d. Arapu nu se pot rezolva prin interpelări. Este nevoe de un studiti amănunţit. Face statistica drumurilor de fier şi arată că, Sn raport cu popula-ţiunea, Moldova nu este nedreptăţită. D. Arapu, tu replică, atrage atenţiunea primului ministru asupra multului bine ce s’ar putea face judeţelor din Moldova de sus. Primul ministru citeşte mesagiul de pre-lungireajj Corpurilor legiuitoare piuă la 30 Aprilie inclusiv şi roagă pe senatori să treacă în secţiuni pentru a discuta proiectele de legi ce mal sunt depuse la Senat. D. N. Ionescu, care a interpelat pe d. ministru al instrueţiunel publice Sn privinţa complectărel cadrelor gimnasiulul din Te-cuciiî, roagă pe ministru să promită că la toamnă va numi ccl puţin un singur profesor definitiv la acel gimnasiă, ca ast-fel să se dea un caracter de stabilitate şi să nu mal fie un asii al tuturor declasaţilor—căci alt-fel, şi pe viitor acest gimnasiu nu va aduce roade folositoare. D. Riicoviţă se asociază d-lul Ionescu şi cere să se facă ceva pentru şcoale, să se poată presinta cu ceva In faţa alegătorilor săi, nu numai cu votarea a cile 40 milioane credite extra-ordinare înlr’o oră. I). P. Poui, ministrul instrucţiune! publice, răspunde că s’afl Înfiinţat prea multe licee şi gimnasil şi nu ajung profesorii titraţi. La catedrele de la gimnasiul din Tecuci, avem deja trei profesori titulari şi am pus la concurs şi o u patra catedră. Apoi, la gimnasiile reale se găsesc greft profesori, căci la acestea salariile sunt mici. I). Dr. Mihăescu propune un pelerinagifl la mormîntul marelui bărbat. Senatul trece în secţii la orele 5. Şt’tliiafa tle la 2S> .8gtrifie D. Dini. Sturdza, preşedintele consiliului, depune proiectul modificator al taxelor poştale, in ceea ce priveşte ziarele, şi legea po-siţiel ofiţerilor. Se cere urgenţa, care se admite. D. general Angliclescu Întreabă pe d-nu Ministru de resbel a cui bust se va aşeza In faţa comandamentului, căci s’afl deschis subscripţiun! printre ofiţeri şi pentru bustul generalului Florescu şi pentru acel al generalului Cernut. Face elogiul genăralu lui Cernat şi cere ca in faţa comandamentului acest bust să se aşeze. D. general Budişteunu, ministru de res bel, răspunde că nu ştie absolut nimic şi roagă pe camarazi şi pe Senat să creadă că ceea-ce va trebui se va face. D. Petre Grădişteanu Întreabă pe d. ministru de resbel dacă faţă cu declaraţiu-nile grave tăcute de d-sa, că arma Man-nliclier este un ciomag safl un baston highj lilfe, nu crede că ar fi bine să se numească o comisiune parlamentară care, împreună cu d. ministru de resbel, să stabilească responsabilităţile în această gravă eestiune. D. Dim. Sturdza, preşedintele consiliului, roagă pe Senat să aibă încredere în d. ministru de resbel că va face tot ce se va putea ca soldatul romtn să fie bine Înarmat. In ce priveşle Insă responsabilităţile, roagă să nu se vină acum la sfirşitul sesiune!, cu asemenea chestiuni arzătoare, cari ar răpi mult timp şi ar face să nu ne putem ocupa cu legile trebuitoare ce sunt la ordinea zilei. Terminînd, zice: LasaţI de o cam-dată responsabilităţile; nu le ia nimeni de-asu pra celor asupra cărora apasă. Principele l)im. Ghica, preşedintele, spune că este bine să se liniştească ţara, a-rătîndu-i-se că avem o armată buuă bine înarmată. 1). N. Ionescu arată că d. preşedinte a formulat o resoluţiune, carejtrebuie trimeasă la secţiuni. Principele Dim. Gliica protestează, că a spus numai două cuvinte, pentru liniştea ţăreî. D. N. Ionescu. Vă înşelaţi dacă ere deţî că în o eestiune atît de gravă puteţi să liniştiţi ţara numai prin un cuvînt al d-voastre ! Incidentul se Închide. Se votează un proiect de lege pentru deschiderea unul credit extra-ordinar de lei 2,550,568 bani 30, pe seama ministerului instrueţiunel publice, pentru restaurarea de edificii religioase şi compleetarea de con-strucţiunl şcolare. C 1 M E R A (Urmarea /şedinţei de in 27 .Aprilie) ' Se intră în ordinea zilei: continuarea votării legii asupra poziţiei ofiţerilor. La ar!. 27. D. N. Eleva propune suprimarea generalilor de corp de armată, căci pinft acum nu există un asemenea grad şi nici o lege. şi nu înţelege cum se poate regula poziţia unor ofiţeri cari nu există prin nici o legiuire. I) . General Budişteunu răspunde că gradul acesta e prevăzut în proiectul de lege asupra înaintării în armată, proiect care va veni în desbaterea Cameril după proiectul de acum. D-sa cere să se voteze articolul cum a fost votat de Senat. D. N. T. Popji susţine amendamentul d-lul Flevu. J) . Gr. M. Sturdza crede că generalii de corp de armată sunt IrebuincioşI. Comitetul delegaţilor respinge meniul d-lul Fleva. amenda- Amendamentul se pune la vot cu bile şi se respinge cu 60 voturi contra 42. I). N. Dimancea propune ca ari. 27 să se voteze cum a fost redactat de Senat. D. Ciocaznn, raportor, spune că comitetul delegaţdor respinge amendameutu! d-lul Dimancea, pentru că e bine să se menţină pentru generalii de brigadă limita de vîrstă de 62 ani, în loc de 63 cum cere ministrul. Amendamentul d-lul Dimancea se pune la vot cu bile şi se primeşte cu 55 voturi contra 39. Art. 27 se admite cum a fost redactat de Senat. Art. 28 şi 29 se votează nemodificate. La art. 30, D. N. Constantincscu propune se se a-dopte redacţiunea Senatului. Amendamentul se primeşte. D. C. Politimos propunfe un articol adiţional In sensul ca ofiţerul condamnat de consiliul de reformă să aibă drept de recurs la consiliul de revizie. Amendamentul se pune la vot cu bile şi se respinge cu 46 voturi, contra 60. La art. 32. D. G. D. Teodorescu propune un amendament în sensul ca ofiţerii cari sunt acum profesori la facultatea de medicină să-’şl păstreze catedrele. I). N. Fleva spune că cri, la art. 3, s'a respins această disposiţie şi ar fi ruşinos ca. Camera să revie azi asupra votului de erl, de şi acest vot era nedrept. Ne doare pe toţi ce s'a făcut erl, dar să ţinem seamă de parola de onoare a ministrului care a promis că un va aplica această disposiţie pînâ la toamnă. D. M. Ferekyde susţine amendamentul d-lul Teodorescu. D. prim-ministru spune că d. Fleva face obstrucţionisin şi cere admiterea amendamentului. Amendamentul se primeşte şi art 32 se admite ast-fel modificat. Art. 33 şi 34 se admit nemodificate. Legea în’ total se adoptă cu 73 voturi, contra 35. Şedinţa se suspendă. Se procede la alegerea comisiunel pentru luarea socotelilor Statului, compusă din 5 deputaţi. Au obţinut voturi; C. T. Grigorescu 23, Arghir 27, Buzdugan 26, Moscuna 56, Ciocazan 47, Hristodorescu 47, Ştefănescu Gogii 51*, Cazimir 15, Marghiloman 2, N. SbUescu 2, Hori a Rosetli 57, Marin Petrescu 28, Chiriţopol 27, Willner 38. Morţun 1, Scorţescu 5, N. Fleva 5, Ju-lich 26, Mărgăritescu 12, Dimancea 6, lan-covescu 5, Filat 1, Nacu 1, N. Catargi 1, Delavrancea 1, Djuvara 1, Caton Lecca 1, Scorţeanu 4, Politimos 4, Calligari 23. Nicl-uuul din candidaţi neîntrunind majoritatea absolută, d. preşedinte declară balotaj. D. Dobrescu-Praliova are euvlntul spre a-şl desvoltă interpelarea asupra cazului de mituire a poliţaiului din Ploeştl. D-sa declară că de oare-ce d,( ministru de interne i-a făgăduit că va suspenda pe pob'ţaiu, renunţă a desvolla interpelarea. D. ministru Stolojan răspunde că dacă va constata vina poliţaiului, îl va destitui. Se votează proiectul, pentru autorizarea comunei Craiova de a contracta un împrumut. Camera se deseom[ţlectează şi şedinţa se ridică la orele 5. tSftlin/a ile la 2îl A/trilie mm Se votează proiectul prin care comuna Cîmpulung este autorisată a contracta un împrumut de 200.000 lei. La ordinea zilei: alegerea de balotaj pentru comisiunea socotelilor Statului. D. C. Politimos : Îţ;î rog, d-le preşedinte, să anunţaţi deputaţilor cari se vor alege că nu vor primi diurnă de cit pe zilele servite. (Ilaritate). D. C. C. Iarca : La alegerea de Sîmbătă s au găsit în urnă mai -multe buletine de vot de cît erau deputaţi prezenţi în Cameră ! Se procede la alegere. Deputaţii sunt chemaţi la urnă prin apoi nominal. ULTiit HiATiUi "ŢT Colectiviştii la Ligă Erl după amiazi, fiind alegerea delegaţilor pentru congresul de la 12 şi 13 Maiu, colectiviştii au încercat să dea un nou asalt Ligei. Se ştie de ce : fiind la putere, ei ţin ca, să subjuge acţiunea culturală a Ligei intereselor lor de partid şi de putere. Ce au făcut colectiviştii la Ligă de cînd se află la pifiere.P a) , au încetat campania în presă franceză, germană şi italiană asupra cesliunei naţionale ; b) . au făcut intrigi la Sibiu cu scopul de a zdrobi. .partidul naţional şi a distruge campania naţională; c) . au suprimat cele 300 de abonamente pentru Tribuna din Sibiu; d) . au suprimat abonamentele pentru Foaia Poporului din Sibiu; e) . aii desfiinţat biuroul presei de pe Ungă comitetul central al Ligei, biurou care întreţinea ziarele europene cu toate fazele cesliunei naţionale ; f) . aii ded 4.000 lei pentru d. Brote ca sărşi tipărească cartea sa despre cestiunea naţională, o scriere, care a fost condamnată de Tribuna şi de Gazeta Transilvaniei; g) . au inscenat cu banii Ligei o campanie mizerabilă de calomnii în contra d-lui Lahovari, fost ministru plenipotenţiar la Paris ; etc, etc, etc. * * * Pentru a continua opera lor de distrugere, colectiviştii Pan prezintat eri în mare număr la Ligă în frunte cu d-nit Delavrancea, Perieţeanu- Buzău, Bur-san, ele., şi căutau să facă ingerinţe a-supra membrilor alegători pentru a votci lista lor, pur colectivistă. In a-ceastâ listă în cap cu d. V. A. Urechiâ, se aflau d-nii Delavrancea, Bianu, Bur-san, Perieţeanu-Buzău, SihleanU, Va- nicu, (Irig. Em. Grădişteanu, Xenopol, Bibicescn, inginerul Cordea, Dr. Kiţu, A. D. Florescu, etc. Votarea s’a început la orele 2 şi a durat pînă la 5 şi jumătate. In tot timpul votării d-nii Delavrancea, Bur-san şi Perieţeanu-Buzău, aii stat în scita de vot şi îndemnau şi ameninţau pe membri să voteze lista lor. Dar numai agenţii lor i-au băgat în seamă. O altă listă, care n are nici un caracter politic, în cap cu d. Ionel Grădişteanu, a fost confiscată de agenţii colectivişti; abia au mai rămas vr’o 200 exemplare din această listă. Aceste 200 totuşi aii fost în de-ajuns ca să fie zdrobită colectivitatea, căci nu s’au prezintat de cît vr’o 150 de alegători. De pe lista colectivistă singur numai d. Perieţeanu-Buzău a eşit cu o majoritate de abia 3 voturi şi numai după multe presiuni şi ingerinţe. Duminica dimineaţa sa vie negreşit în Capitală, pentru ca apoi sa mearga cu trenuri speciale la Florica, la mormîntul lui Ion C. Bratianu. A. S. R. Principele Ferdinand va pleca miine seară la Viena, unde se va întîlni cu A. S. R. Principesa Maria ; după o şedere de două zile, A.A. L.L. vor pleca la Moscova. * * * D. Dim. Sturdza s’a interesat foarte mult de această alegere şi temîndu-se de căderea colectiviştilor, din cinci în cinci minute a fost încunoştiinţat de mersul votului. Se zice că a fost foarLe deprimat cînd î-s’a comunicat rezultatul zdrobitor. Toată lumea cinstită e satisfăcută de alegerea de eri şi toţi speră că Liga în curînd se va îndruma spre o nouă fază roditoare pe terenul cultural al tutulor romîuilor şi va fi ferită de agitaţiile intrigile şi scandalurile politice înscenate de colectivişti. *** Un incident nostim : D. deputat V. M. Kogălniceanu vine la vot; colectiviştii îi dau lista lor în cap cu d. V. A. Urechiă, listă în care figura şi dînsul. Văzînd în capul listei pe d. Urechiă, d-sa ia un creion şi foarte nervos, şterge acest nume ; citind mai departe, vede că lista este pur colectivistă şi foarte iritat o aruncă. Ia o altă listă în cap cu d. Ionel Grădişteanu şi după ce şterge numele d-lui Urechiă şi din a-ceastă listă, o pune în urnă. In această listă însă d-sa nu era trecut. Astăzi s’a presintat,®la secţia a Il-a a Curţii de Casaţie, recursul în afacerea Brenning-Şapira. Judecarea s’a amînat însă pentru 15 Maiu, din causă că dosarul afacerii fusese trimes la Galaţi acum 3 zile. D. P. Grădişteanu, unul din a-părătorl, a protestat energic în contra acestei procedări. Colectivitatea şi-a■ pierdut cmn-pătul cu desăvârşire. In Brăila, discursul d-lui L. Catargiu rostit la întrunirea partidului conservator, fiind afişat pe ziduri, cum s’a făcut de alt-fel şi în Capitală şi în cele-l’alte oraşe din ţară, a fost rupt de colectivişti. D. deputat Codaş, şeful colectivităţii din Brăila, văzînd discur-sid afişat în mai multe părţi ale oraşidui, a dat ordin poliţaiului ca prin agenţii săi să distrugă şi să le confisce din toate prăvăliile de prin mahalale. 0 mică rectificare privitoare la angajamentul ca advocat al d-lul Naivu, de către antreprenorul portului Constanţa. D. Nacu a fost angajat pe preţul de 20.000 leî, iar nu 25.000 lei pe an. Angajamentul e făcut pe 5 ani şi antreprenorul n’are drept să-l resilieze chiar dacă ar resilia contractul pentru lucrările portului. D. Gogu Cantacuzino fiind sondat dacă va lua parte la Congresul Ligei, a declarat că un va lua parte. 0 invitaţie specială să va a-dresa d-lor Palladi şi Cantacuzino, pentru ca, ei măcar, ca membrii în comitetul Ligei, să ia parte la Congres. Ambii miniştri vor fi invitaţi a da lămuriri asupra atitudineî lor în afacerile Ligei şi d’aceia şedinţa Congresului să anunţă ca trebuind să aibă un interes deosebit. S’a dat o versiune greşită In ziarul nostru cu privire la un incident petrecut la Senat Sîmbătă după amiazl şi în care este amestecat d. Barbu Mălăieru, care este unul din fruntaşii culoare! de negru şi care ştim că nu e capabil de a Ii avut o atitudine necuviincioasă faţă cu presa. POŞTA REDACŢIEI Adesea primim din provincie denunţări pe cari nu le putem publica, şi nu le vom publica pe cît timp vor ii anonime sad venite de la persoane cari ne sunt necunoscute. B0ALELE SIFILITICE Neputinţa bărbătească Vindecă după cele mal noul metode radicale fără durere şi împedicare, după o experienţă de 23 ani. Specialist în boale lumeşti Dr. T M D M Strada Emigraţii No. 1, intrarea numai prin strada sf. Voivozi, (Tramway). Consultaţiuni de la 10—1 dim. şi de la 5—8 seara. 23 (30—23) Loc separat de aşteptare pentru fie-eare. N. R, OCHEŞEĂNO EA DOUICOCOŞI Unicul magazin care vinde, eftin bine asortat în articole de coloniale, delica-tesse, vinuri negre de Orevitza şi albe de Drăgăşani. 26 25-22 Strada Academici No. 3 (sub hotel Bristol) im- ~ întreprinderea Barometrică SISTEM PERFECŢIONAT Biuroul Piaţa sf. Gheorghe No. 10 Staţiunea Tram-Carelor. Oferă serviciile sale pentru curăţiul hasna-lelor de la Latrine şi Recipiente, după sistemul cel mal perfecţionat, fără a cauza miros, cu preţul de Leî 10 Vasu pneumatic mare. Avem şi un alt sistem de vase mici pneumatice, care se recomandă pentru casele cu antreuri înguste şi pentru curăţitul Recipientelor : cu preţul de Lei 2 Vasul, (Să se observe bine adresa noastră) DIRECŢIUNEA 37 * 20-18 J>e vîiizai8© La accizele primăriei din Brăila s’au descoperit mal multe abuzuri. Parchetul fiind sezisat, procurorul local a dat în judecată pe un funcţionar anume Caramfirescu. In aceste abuzuri se zice că sunt implicaţi mal mulţi funcţionari al primăriei în frunte cu d. Bărbu-lescu, inspectorul accsielor. Afacerea se instrueşte de judecătorul de instrucţie din Brăila. Muntele BOIA distr. Argeş lingă Olt şi soseaua principală a ţăreî de la Curtea de Argeş la rinl vadului, drum’ de fier Bucureşti Curtea de Argeş, avind Marmoră granld albă şi albastră cum şi alte minerale de mare valoare. plus pădure de brazi molifţi seculari, care se vinde şi singură, asemenea se poate deschide carieră de piatră marmoră şi ţiment marmoră. Doritorii se vor adresa la d. Al. Carpenişauu bulevardul Elisabeta 18. 79 30—23 l>r. !. T. Mera MEDIC ROMAN Karlsbad. Marktplaiz Tempel ____________________24-3 !*• Ciorann FRANZENSBAD Stefansstrasse, Villa Kijnigsliof N. 24—3 De închiriat Un salon frumos mobilat Strada şi casa 85 General Florescu 5-5 Liga Culturală din Brăila va ţine Joul o mare întrunire publică de protestare în contra mergere! ro-mînilor la Milleniu si la expoziţia din Budapesta. I). Ilie C. Ciolacu, prefectul judeţului Botoşani, şl-a dat demisiu-nea în mod irevocabil, pentru motive de sănătate. Doctorul Kremnitz s’a mutat .Strada Sranurlur 51 bis Mîine la şftrşitul şedinţei Camerei şi Senatului, d. Dim. Sturdza va ruga pe unanimităţile sale, ca Be arendat Se arendează de la 23 Aprilie 1897 moşia Ţindăreî, judeţul Ialomiţa, Plasa Bălţii precum şi moara cu turbină de pe acea moşie, proprietatea minorei Alexandrina Theodor Pallady, puţind noul arendaş să facă în 1896 semănăturile de toamnă. A se adresa la d-1 George I. Duca în Bucureşti strada Semi—Cercu 7, tutorele minoarel confirmat prin adresa trih: Ilfov secţ. II No. 10.960 din 11 Aprilie 1896. 8-1 www.dacoromanica.ro EPOCA ( ALBERT ENGEL S» CASA DE CONFIENŢĂ Fondată în BucurescI în anul 1853 Bucureşti, Strada Carol, No. 37 Recomandă onor. sale clientele cit şi p. t. publicului bogatul sflfi asortiment de : Lămpi de sistemele cele mal bune şi aolide. Maşine cu lumina incandescentă, arzlnd cu spirt şi aplicabile la orl-ce lampă de Petrol. Sfeşnice şi Globuri pentru grădină. Porţelanuri şi cristaluri franţuzeşti şi de Bohemia. Recitoare sistematice pentru casă. Maşine pentru făcut Îngheţată. Maşine pentru făcut unt. Maşine pentru tocat carne. Taclmurl de Alpaca pentru masă. Vase smălţuite indigene şi streine pentru bucătărie. Orl-ce objecte necesare pentru casă şi bucătărie. Paturi de fier In tabli şi vergele. Mobile de fier. Scaune de paie. Colivii pentru Papagali şi Canari. Felinare şi coroane pentru morminte. Maşine pentru spălat şi stors rufe. Băl de scăldat. Băl de şezut. Aparate de duşi. Muşamale şi Linoleum. Petroliu indigen l-a calitate decalilru lei 3,50 franco la domiciliu. UleiO de rapiţă dublu rafinat. Atelier pentru reparaţie şi comenzi pentru ori-ce articole de metel. Serviciu prompt şi preturi moderate se garantează ca 25-8 r. FRSUND BUCURERCI No. 280 — Calea Moşilor, — No. 280 Recomandă : LOCOMOBILE cu aparat dt ars paie şi orl-ce combustibil * TREREĂTORI Siitem ţi conitrucţiunea noă d» tot pe*-trn 1808 atit Locomobile eît ţi Treeri- torx sunt cele mai bane ţi cele mal renumite d.n fabrica D-lor Ransomes, Sims & Jefferies. In ifirţit recomandă ţi fabrica ia de reparat maţine agricole, Mori simple ţi sistematice. Batoase de pornmb, Moriţce, Grape de fier şi toate reservele pentru Locomobile si TreerStorî. 65 25—7 NU SE POATEIil Sa-şT comande cine-va Haine pînâ nu vizitează renumitul Magazin BAZARUL BEGAL, casă de încredere, unde sosesc succesiv colosale transporturi de stofe şi haine, lucrate cu o rară eleganţa. BAXAHEL BEGAIj Casă de încredere Toemal în faţa Prefecturii Poliţiei Capitalei. 52 (25-13) W. STA A DECKER MAŞINE lemCOLE ŞI INDUSTRIALE RUCURESCi Strada Smîrdan, No. 12 Fumltorul Curţel Regale CASA FONDATA IN ANUL i86j SUCURSALE : Brăila, Craiova, Vama. I'urnlsor ăl M. S. Regelui, al domeniilor eoroanel, al şcoalelor de agricultură, al fermelor-model ale «tatului romln şi bulgar, etc, .. OFERĂ DOMNILOR AGRICULTORI Ringuri universale originale Ru ti. Sac/t ||^“ a se feri de contra-facerl SIMPLE, en 2 ţi 3 BRAZDARE —Construcţie Nonă de Oţel. Singurele pluguri adoptate la fermele-model m am ale Statului. Mi Locomobile şi Treerătore M'Co m. JtMf/ m mmIB DIN FABBICA RUSTON PR0CT0R & Comp. LTD. L NCOLN Construcfiune nouă 1896. Cele mal căutate şi răspîndite în ţară. CIMENT PORTLAND DIN FABRICA IOAN G. CANTACUZINO, BRĂILA REPRESENTANT GENERAL PENTRU ROMÂNIA T. ZWEIFEL BUCURESCI, Calea Moşilor, 31. SI EA EIWjMAEEEE sale GAL Aţi. — Strada PresseT, No. 20 IAŞI.-Strada de Jos, No. 24 43 25-17 ÎSBÂNDA cu tăişul la dreapta NOUA MAŞINĂ DE SECERAT ŞI LEGAT SNOPI din fabrica MAC CORMICK- Chicago - America. Uica maşină adoptată la fermele-model ale Statului si singura care atît ia toate exposiţie-le cît si pe cîmp a dobîndiţ un succes enorm fiind recunoscută de toţi oamenii competinţî ca cea mai practică. 150 BUCaŢÎ VÎNDUTE IN 1895.—Singurele secerătoare cu legat adoptate la fermele-model ale Statului. «SECERĂ TOARE SIMREE «i/.ST COSITOARE UE EJ&1V Ho. 4. — OREREE UE E&N, CASE DE BANI HUMBER