SERIA H—ANUL 11, No. 143. Kdiţia de dimineaţa DUMINICA, 28 APRILIE 180G. NUMĂRUL 10 BANI NUMaRUL 10 BANI AIION AM JKJVTJKSjF. încep In 1 .ţi 15 ale fln-eărel luni ţi si> plătesc tot-d’u-una înmiite Iu Unciireştl Iii Casa Administraţiei lu judeţe şi streinălate prin ruandale poşta ie l'n au in ţarii 30 lei; iu streinălate 50 lei Sase luni ... 15 » » » 25 > Trei luni . . . S » » » 13 » Un număr iu streinalale 30%ani MANUSCRISELE NU SE ÎNAPOIAZĂ SiKDA4 Ţ\1A 3—STRADA CLEMENŢEI—No. 3 ANIINCIIUILE In Bm-ure^U şi judeţe se primesc numai la Administraţie « In slreinătate, direct la administraţie şi la toate oficiile de publicitate AnunciurI la pag. IVr...0.30 b. linia » » » III.......2.— lei » » » » II .... 3.— » » Inserţiile şi reclamele 3 lei rindulj î! n u li m ă r v ochi u 3 0 buni ADMINISTRAŢIA No. 3 - STRADA CLEMENŢE! - No. 3 APARE ZILNIC LA 8 Q R 33 DIMINEAŢA CU CELE DIN URMĂ TELEGRAME ŞI ŞTIRI ALE NOPŢEÎ pe oale ii. I)uprt o luptă şi IVâniîntărl de zeci de anî, echilibrul s’a restabilii în viaţa noastră publica. Astâ-zl insli-tuţiunile s’aQ adaptat nevoilor si moravurilor, courilialiunea s’n operai între cele două şcoli politice, opiniunea publică s'a limpezii în-destul. In convingerea s;t intimă, ţara e usta-zî conservatoare. Prefacerea aceasta enorma se da-toreşte puterii neînfrînte ;t realităţii, tt necesitaţi! lucrurilor secundata în chip conscient de partidul conservator, care a stat zăgaz neclintit împotriva pornirilor nesăbuite ce aft caracterizat tinereţa partidului liberal si a opiniunil publice. O-data ajunşi la echilibru, munca noastră în direcţiunea aceasta încetează; puterile angajate în defensivă devin libere şi le pulem îndrepta pe o nouă cale, pentru a realiza progresul după care aspiră ţara. Care poate fi această cale nouă? Mal presus de toate, ca lucru de căpetenie, trecutul ne arată necesi-latea existenţei a două partide bine organizate. Recunoaşterea şi respectarea acestei necesităţi, cu toate urmările ce isvorăsc dintr’însa, treime sa fie primul punct al programului nostru. Cea mal neapărată urmare a a-eestei necesităţi e circumscrierea terenului de luptă şi modernizarea mijloacelor de acţiune ale partidelor. Piuă acum, terenul de luptă îmbrăţişa chiar şi cele mal mari interese ale ţârei, cari stau mal presus de partide, asupra cărora nu pot să fie deosebiri intre noi şi cărora lupta pătimaşă de partid numai rău le poate face; chestiunile de politică externă, mult mal mult de cît cele interne, au servit drept armă de luptă. Recunoaşterea necesităţii a două partide impune şi modernizarea mijloacelor de acţiune. Luptele de partid, lipsite de orl-ce frîu cînd se coboară îu stradă, trebuie să se concentreze în Parlament. Pentru a face cu putinţă aceasta, trebuieşte osîndit şi părăsit cu de-săvîrşire sistemul nenorocit al una-nimitâţilor, trebuieşte ridicat prestigiul destul de căzut al Parlamentului. însăşi necesitatea existenţelor celor două partide ne arată mijloacele ce ne pot duce la această ţintă : reprezintarea minorităţii în Cameră, intrarea de drept a fruntaşilor politici în Senat. Cu chipul acesta ambele partide se vor găsi în tot-d’a-una în Parlament şi îngrijirii interesului public îl va fi asigurai concursul permanenta! lutu-ror elementelor politice de valoare din ţară ; şi cînd va reprezenta întreaga naţiune, cînd va cuprinde în sînul său toate luminile politice, natural că Parlamentul se va bucura de cel mal înalt prestigiu. O simplă modificare a legii electorale ne poale da reprezentarea minorităţii; cil pentru al douilea mijloc, pînâ cînd împrejurările să facă necesară o revizuire constituţionala, el poate fi aplicat prin con-simţimîntul celor iţpua partide, îngăduind fie-care guvern intrarea în Senat u fruntaşilor partidului advers. Ar fi de pilda un salutar exemplu acela pe care far da partidul conservator, cînd avînd sa pre-sideze alegeri legislative nu ar opune candidaţi la Senat tutulor foştilor miniştri liberali. Alături d’un asemenea Parlament, Imcurîndu-se de un nou prestigiu, trebuie precum a Zis d. Cat'argiu în cuvîntarea sa de la Clubul conservator, ca Puterea ezecutivă să se ridice si ea prin valoarea personalului. împotriva spiritului sectar liberal. după care valoarea e subordonată convingerilor politice, e neapărată nevoie să se afirme cu tărie ideia conservatoare a predoni-niril capacităţii. O bună selecţitme a personalului administrativ, nu după devotamentul si credinţele politice, ci după capacitate şi moralitate : garanţii de stabilitate a acestui personal. paralel cu garanţii de contencios acordate cetăţenilor faţă de administraţiunile publice ; scoaterea armatei din politica prin despărţirea comandamentului de adminis-traţiunea răsboiulul- iată un complex de mijloace pentru ridicarea Puterii executive, pentru întărirea respectului de care se cuvine să se bucure, pentru asigurarea bunului mers al afacerilor publice. Deosebit de aceasta, fie în Parlament fie în guvern, trebuie să recunoaştem însemnătatea deosebită ce o au pentru noi procedeurile civilizate, mal ales astâ-zl cînd timpul reformelor organice a trecut. Experienţa ue-a arătat că poleiala civilizaţiunil nu reşade în decretarea unor reforme înaintate, care nu dă nici mal puţină brutalitate, nici mal puţină rusticitate ; am învăţat, cu multe zbuciumărl şi cu simţitoare pierderi, că instituţiunile cele mal frumoase nu folosesc la nimic dacă nu sunt susţinute de conştiinţa naţională, dacă moravurile nu se potrivesc cu ele. Acum cînd prin comun acord se recunoaşte că cadrul nostru constituţional e destul de larg pentru trebuinţele şi puterile noastre şi că multă vreme nu vom avea nevoie de prefaceri organice, se impune să urmărim civilizarea politică a-colo unde cu adevărat o putem a-linge : în regulata funcţionare a institutiunilor existente, în eurăte-nia procedeurilor, în spiritul de dreptate înlocuind procedeurile sălbatice. Pe bazele unei societăţi purificate si regenerate politiceşte prin practicele guvernamentale a două partide cu teren de luptă circumscris, care lasă pe din afară marile interese ale ţârei, să aşezăm reformele noastre, cari astă-zl nu mal pot fi organice, ci reforme de complectare şi întărire a instituţi-unilor existente. Aceasta e calea nouă pe care trecutul ne-o arată si pe care vom realiza cu siguranţă progresul politic al tarei. MÂINE DUMINICĂ 28 APRILIE APARE SUB ÎNGRIJIREA D-luI B. a,. l'ARAOIALE VULPEA POCÂITĂ Ncputliul ajunge la struguri, vulpea din fabulă zicea că-s acri. Aşa şi Voinţa Naţională. Neputînd micşor,i efectul întrunirii noastre de Duminica trecută, Voinţa de astăzi spune cu «prea curbul am început să ne mişcăm şi să ne organizăm pentru luptă». Adică mi-s copţi strugurii. Că prea curbul suntem siliţi să ne gbnlim la Înlăturarea detestabilului regim al liberalilor, asia e adevărat; dar a cui e vina ? Cine i-a pus pe liberali să fie lot eolecti-viştil de la 1888, eu circumstanţa agravantă că astăzi nu mal au barem pe un Ion Bră-lianu ? Dar mal spune cova nostim Voinţa. Ci-că se bucură că partidul nostru u’a pierit pţecind de la putere şi că ea «cea dintîiît ar regreta lipsa unei opoziţinui serioase», El aşi! Dar alunei de co v’nţi pus lunlre şi punte ca partidul conservatpr să nu poată intra in Parlament? Şi de ce-a spus d. Dumitru Shrnlza la Senat că e de ajuns un singur partid, partidul liberal ? închiderea sesiune!. — Isprava Camerelor liberale. Armistiţiu. închiderea sesiune». Astă-zl se va închide sesiunea parlamentară. D. Dini. Sturdza, alarmat de cursa ce-i se întindea, intimidat de a-micil săi, samsarii cari îl înconjoară, şi temîndu-se dc o cădere ruşinoasă, a făcut lot posibilul ca. să închidă azi sesiunea parlamentară, lătsînd pînă la toamnă votarea mal multor legi asupra cărora ceruse urgenţa cînd le a pre-sintat. D. Sturdza a repurtat clecl o victorie indirectă asupra d-lul Stătescu, care dorea prelungirea. Dar nu se va bucura mult timp de roadele victoriei repurtate, căci^nemulţumirile vor creşte şi se vor îndoui în cursul vacanţelor parlamentare, de oarc-ce d. Sturdza a lăsat o ■mulţime de cesliunl nerezolvate, de teamă de a nu provoca o nouă disidenţă în partidul său; ast fel numirea eforilor, mişcarea prefect or iată, numirile în corpul*diplomatic, etc. Isprava Camerelor liberale. Şi acum să vedem ce au făcut una-nimităţile liberale in timp de şease luni? Inlîiu şi întîiu, cel 183 domni deputaţi aii încasat de la 7 Decembrie şi pînă azi. drept răsplată pentru munca lor, suma de: (145.075 lei. Iar d-nil senatori pentru aceeaşi treabă au încasat : 423.000 lei. Deci în total suma de : un milion 68.075 lei. In schimbul acestei sume d-nil deputaţi au votat un budget artificial, legea pescuitului redusă la un regulament simplu asupra modulul şi epocel de pescuit, modificarea legel învăţămîntulul primar, legea personală a d-lul Stătescu, modificarea legel pentru organizarea judecătoriilor de ocoale şi două legi ale generalului Budişteanu. In afară de acestea, d-nil deputaţi au făcut un adeiărat sport din scandaluri şi înjurături triviale; aii izgonit pe d, Fleva din minister, s au taxat reciproc de contrabandişti, samsari şi şantagiştt, rămîind ca în sesiunea viitoare să se ia de păr; iar pe de asupra, ca încoronare a acestor isprăvi, generalul Ciomag a declarat, că ţara este dezarmată cu desăvârşire. Senatul n’a făcut nimic; a votat şi pace. Acum să vedem ce'n'au, făcut, din ce spuneau că au să facă : N’au desfiinţat legea minelor, n'au desfiinţat legea maximului, n'au desfiinţat legea jandarmeriei, n'au îndeplinit nici un punct al programului de la Iaşi, ele., etc. Armistiţiu Dintoatea aceste profită numai d. Dini. Sturdza cu samsarii săi, căci stăpîni-rea lor absolută este asigurată pînă la toamnă. La toamnă însă, firul întrerupt azi, se va relua şi atunci o nouă delegaţie de ministrabill se va duce la d. Stătescu rugîndu-l să ia răspunderea situaţiei şi succesiunea d-lul Sturdza. Pînă atunci va fi armistiţiu. Taiital. cum înţeleg patriotismul Deşi bat puţin în retragere mărturisind că puşca Mannlicher e «bună în teorie ’)». ziarele oficioase continuă a sprijini zmintitele declaraţiunl ale ministrului de răsboiă. Aceste ziare văd chiar în accesul de isterie al ministru-luî-ciomag, un aci de patriotism. «Patriotismul impunea ministrului pretind oficioasele — să spuie ce-a spus». Serios ? Aşa înţeleg liberalii patriotismul ’? Să facem jertfă şi să ne punem un moment în ipoteza că osînda rostită de ministru asupra armei oştirii noastre e întemeiată; să presupunem că puşca Mannlicher e un ciomag ori un baston high-life. In această ipoteză, un ministru cuminte şi patriot ar fi făcut în tăcere toate lucrările pregătitoare, lie pentru prefacerea armei, fie pentru înlocuirea el cu alta, şi-ar fi făcut bine socoteala cheltuelil si a timpului ce-I trebuie, s’ar ti îngrijii să găsească fabricile cari să-I execute comanda, ar li venii in parlament cu un proiect de credit pentru armament, ar fi executat, comanda — şi numai după ce ar fi luat ast-fel toate * I, ') Voinţa Naţională, de la 25 Aprilie, pagina I, coloana 3-a. - . www.dacoromanica.ro măsurile pentru îndreptarea răului, numai atunci (şi poate încă nici atunci) ar fi dat lucrul în vileag. Pentru că atunci n’ar mal fi fost nici un pericol, pentru că atunci armata nu s’ar fi descurajat şi ţara nu s’ar fi emoţionat. Puneţi alături de o asemenea procedare, purtarea incalificabilă a ministru-lul-baston, care spune că arma e netrebnică, fără ca să 11 luat vr’o măsură pentru prefacerea ori înlocuirea ef. O asemenea purtare o numesc patriotică ziarele oficioase V Dar dacă s’ar ivi coroplicaţiunl cari să ne silească a trimite armata in foc ? N’ar avea oare dreptul această armată să refuze a merge ? Nu. Patriotismul — dacă chiar adevărat ar fi că arma e netrebnică — impunea ministrului să lucreze, iar nu să trăncănească din gură ca o babă /.minţită. Şi ce să zicem, cînd nici nu e adevărat că arma e rea, cînd ministrul a vorbit aşa cum a făcul-o numai pentru mulţumirea unei scirboase patimi politice ? Căci acesta e adevărul. Deşi nu s’a găsit pulberea ideală pentru această armă, puşca e una din cele mal bune din Europa şi se poate servi de pulberile existente. Un neadevăr, menit a ne discredita în afară şi a descuraja armata noastră, e deci un act de patriotism în ochii liberalilor. Să ţinem minte aceasta. NU RISIPIŢI Se vede că succesul întrunirii intime a partidului conservator, impresiuuea puternică ce aft făcut în ţară cuvîntările fruntaşilor noştri, aft zdruncinat rătt pe colectivişti. Alt-fel nu ne putem esplica furia cu care s’aft năpustit asupra noastră în cursul acestei săptămînl şi cuvintele... tari ce întrebuinţează la adresa noastră. Intre ziarele colectiviste e o adevărată întrecere în o-brăznicie. Nu cerem bună-cuviinţă de la colectivişti, fiind-că ne-am pierde vremea de pomană. Dar trebuie să observăm ziarelor guvernamentale că, cu violenţele lor, ajung tocmai la un rezultat opus aceluia pe care-I urmăresc. In adevăr, opiniunea publică va vedea şi ea cit de mult i-a durut pe guvernanţi ma-nifestaţiunea pacinică şi moderată de Duminica trecută şi va înţelege mal bine eît de slab se simte partidul liberal. Şi asta numai in interesul regimului nu e. De aceea, sfătuim pe colectivişti să nu-şl irosească proviziunea de înjurături şi obrăznicii, care le e atîl de trebuitoare in frumoasele lor discuţiunl din Parlament. MUNCESC PENTRU N9l Cum discuţiunl de idei nu poţi avea cu liberalii, singurul lucru ce l-am avea de făcut ar ti să discutăm practicele lor administrative, moralitatea regimului lor. Partidul liberal are însă grija să ne scutească şi de această sarcină. Iată-1 împărţit, la supra-faţă, in două tabere: una sturdzistă, alta ttevistă. (In fond e împărţit Intr’o sumă de coterii a căror socoteală e foarte greu de ţinut). Ce fac aceste două tabere? Se insultă, se înjură cu cea din urmă violenţă. Nici cel tnal înverşunat adversar al partidului liberal n’ar putea să Înfiereze mal energic acest partid, să dea de gol putreziciunea lui mal desăvîrşit de cum o fac fraţii liberali. D. Fleva a spus în Cameră că numai interesele materiale, numai glieşefturile, ţin la un loc maioritatea guvernamentală ş’o fac să sutere gîrbaeiul primulul-ministru. Membrii grupului flevist aft aruncat în faţa celor mal însemnaţi membri al maiorilăţil, In plină şedinţă a Camerei, epitetul ruşinos de «samsari ordinari, mijlocitori de afaceri veroase». Maioritatea la rîndul el a denunţat pe d. Fleva, tot în plină şedinţă a Camerei, ca contrabandist; iar Voinţa Naţională îl a-cuză că a primit bani de la contrabandişti pe cînd era ministru. Acelaşi organ face somaţiunl Iul «Cleone» cel fără de ruşine. In această stare a lucrurilor, ce termeni am avea dreptul să întrebuinţăm noi, pentru a arăta păcătoşia adversarilor noştri şi a ruşinosului lor regim? Nu vom face însă concurenţă liberalilor şi ne vom mulţumi să înregistrăm toi ce spun el despre el şi despre guvernarea lor. SOCIETATEA DE BINE-FACERE TIBISOI DISP .NSARiUL Sf-ta i ILOFTEIA Sunt aproape zece ani de atunci. Cinci fragede copile, crescute in belşug, aQ avut creştineasca pornire sufletească să se îngrijească de cel desmoş-teniţl de soartă, de acel copil din straturile de jos ale societăţel, cari n’au ştiut poate nici o dată ce însemnează o haină caldă pentru vremea de iarnă, o mîncare mal sănătoasă in caz de boală. Aceste filantropice copilite se numeaă: d-ra Maria V. Boerescu (astă-zl d-na Ma-ria A. Brăiloi), d-şoara Zoe V. Boerescu (astă-zl d-na Zoe Dr. Rădulescu), d-şoara Şoimescu (astă-zl d-na Dr. Bastaki); d-şoara Glllck (astă-zl d-na Angliei De-metriescu) şi d-şoara Nathalia Giiâca. Co-Lisîndu-se fie-care cuTzece lel:”pe an. prima lor grije a fost să dea vesminte copiilor sărmani, şi primul copil care a eşit îmbrăcat de la cap pînă'la picioare graţie acestei contribuţiunl, a fost micul Tibişoi. Intîiul pas făcut, aceste surori de caritate — căci merită acest nume— s’aă gîndit cu drept cuvint să întemeieze o adevarată societate de bine-facere. Zis şi făcut. Numele Societăţel nu era greu de găsit; copilul care avusese fericirea să primească cea d’întiiQ ofrandă, micul Tibişoi, a fost naşul Societăţel care' a fost botezată ttoeletalea Tibişoi. încet încet, cel cincl-zeci de lei capital de la început, au crescut prin aderarea altor filantropi la statutele Societăţel de bine-facere ; o subscriere publică a produs 1.200 de lei, cite-va persoane între cari vom cita pe d-nele Elisa Marghiloman, M. Stirbey, d-nil M. Ghermani, I. Naville, G. Mandrea, T. Maiorescu, A. C. Brăiloi aii dăruit 330 lei, şi Societatea Tibişoi a început să aibă aspiraţiunl mai mari. Tinerele domnişoare de odini-oară, astă-zl mume de familie, s’au gîndit că nu e destul să îmbrace clţl-va copil la Paşti şi la Crăciun; inimile lor înduioşate de nevoile vieţel pe cari nu le cu-nosceau aşa bine şi adinei la început, au găsit un cimp mal larg spre a da mînă de ajutor celor nenorociţi. Boala, înfiorătoarea boală care secera aşa grozav trupurile cele fragede, nemiloasa boală care se aşează la căpă-tîiul copilului şi adesea pleacă cu prada sa, iată răul cel mare, cel cu greii leac mal ales pentru copil săraci. Şi atunci Societatea Tibişoi şi’a zis : «Vom avea şi noi spitalul nostru pentru micii noştri dezmoşteniţi !» Cu punga uşoară, cu ilusiunile cari caracterizează sufletele cele bune, doamnele societare au închiriat în strada Armenească No. 26, im vast local unde se primesc copil bolnavi, spre a se da consultaţiunl gratuite in toate zilele, a-fară de Duminica, şi aQ dat acestui institut denumirea de Dispensarul Sfînta Filofteici. Acolo cinci medici devotaţi, d-nil doctori Romalo, Goilav, Ţăranu, Marcel şi dentistul Lempart junior, dau copiilor săraci îngrijirea cea mal părintească, şi graţie generosităţel farmaciştilor principali din Capitală, medicamentele sunt procurate bolnavilor cu preţuri foarte reduse. Intermediar intre îngrijirile de a-casă şi cele din spitale, unde fiind foarte mare aglomeraţie copiii nu pot fi examinaţi cu aceeaşi solicitudine. Dispensariul Sfînta Filofteia din strada Armenească, care a început să funcţioneze de la 20 Februarie 1896, a redat pînă acum sănătatea la peste 400 de copil in decurs de trei luni. Numărul celor cari sufer este mare, si gindiţi-vă că sărmana Societate Tibişoi, mi mai dispune spre a face faţă la atîtea nevoi de cil de 500 lei capital strînşl cu maro greutate, lăscae cu lăs-eae. Aide, o pornire bună Domnilor şi Doamnelor, deslegaţi-vă punga şi veniţi In ajutorul copiilor. Contribuţie mare nu vi se cere. Daţi zece bani dacă voiţi şi vor fi bine primiţi. D-nele Maria. A. Brăiloi şi C. Avion aşteaptă ofrandele D-voastre. ITALIENII IN AFRICA Roma. 25 Aprilie.—Camera continuă discuţia asupra afacerilor din Africa. Mal mulţi oratori şi In special d. Sonnino dezvoltă o ordine de zi inzistlnd asupra necesitaţel d'a se urma ostilităţile Îiî Africa piuă dud onoarea drapelului, apărarea coloniei şi liberarea tuturor prizonierilor vor fi fost asigurate. D. Sonnino conchide ziclnd că toţi ita-lienil trebuie să se preocupe de viitor, căci In politica externă greşelile sunt aproape tot-d’a-una ireparabile. Şedinţa se ridică In mijlocul aprobărilor foarte vil din partea majorităţii şi a murmurelor estremel stingi. Roma, 25 Aprilie.—Agenţia Ştefani află din Massauah că razul Sebat s’a retras pe culmea Adagonulul, spre Sud de Adigrad, Agostafari e încă la Nord-Est de Adigrad. Mangaşa pare că vrea să ezecute o mişcare spre Auseu. Raz Ăluia a înaintat cu forţele sale de la Adua ptnă la trecătoarea Gas-ciorki, la două leghe spre Nord de Adua. Roma, 25 Aprilie.ti-Agenţia Ştefani dezminte categoric zgomotul după care mersul generalului Baldissera asupra Adigradu-lul şi liberarea fortului ar fi fost înlesni te de negocieri cu Raz Mangaşa. OFOBllţn Aflăm, câ acela care se împotriveşte mal mult la numirea tl-lul Scupiewsky în postul de director al imprimeriei statului, e d. Garada, care promisese de mult acest post unul vechii şi devotat membru al partidului. Acum lupta e între d-nil Sturdza şi Carada. Suntem curioşi să vedem care din aceşti doul va triumfa. Piaţa din Brăila a fost ieri puţin mal animata, observîndu-se o activitate mal mare mal cu seamă la grîne. Transacţiunile făcute au fost destul de însemnate, iar preţurile plătite asta-zl aproape neschimbate pentru toate articolele în general. Ed-noapte s’a întîmplat o nenorocire in strada Corăbiei No. 4; Ion Iosif a uitat un bec de gaz deschis şi a fost găsit dimineaţa asfixiat. Fabrica de spirt Predingher de la Brăila, care a făcut obiectul linei interpelări în Senat şi în favoarea căreia spuneam ca a intervenit un deputat-samsar colectivist din oficina Voinţei Naţionale, nu s’a închis. Ion Vasiu, împreună cu alţii, a sărit Joi asupra unei escorte compusă din doul sergenţi, doul jandarmi şi un sub-co-misar, pentru a scăpa pe fiul stăpînulul săQ Petre Angbelescu, pe care acea escortă îl ducea la cazarmă. Cetăţenii din Ploeştl vor ţine Duminică după amiazl un meeting de protestare în contra Milleniulul. In acest scop comitetul organizator a lansat şi un apel. I). Dim. Magdu s’a presintat erl la redacţia noastră afirmîndu-ne, că adevărata cauză a cererel guvernului ungar de a-1 extrada este o persecuţie politica, care datează de acum zece ani cînd d-sa, advocat în Arad ,fiind membru devotat al partidului naţional roinîn şi preşedintele comitetului local, a purtat o luptă energica în contra administraţiei locale ungureşti. Luăm act. A. S. B. Principele Ferdinand a sosit erl la amiazl, cu acceleratul de Vîrciorova, în Capitală. A. S. R. Principesă Maria a rămas la Coburg. -Principele Ferdinand va pleca Miercuri cu suita la Viena, unde se va întîlni cu Principesa Maria ; şi-apol după o şedere de doua zile, vor pleca împreună cu suita lor la Moscova. Sîmbată 27 ale curentei se va să-vîrşi parastasul de 40 de zile, pentru defuncta Maria Schiopescu, nobila donatoare, care a dăruit pentru clădirea internatului Teologic suma de 85.000 Ici, o casă şi bani ce se vor găsi după moartea el şi cari aproximativ se mal urcă la suma de 70.000 lei. Parastasul se va celebra la biserica Manea\ Brutarul, în a căreia parohie trăia defuncta. După parastas profesorii împreuna cu studenţii facultate! de Teologie se vor duce in corpore la cimitirul Belii, unde donatoarea este îmormîritata. Parastasul se va face cu spesele Ministerului de Culte conform dis-posiţiunilor testamentare. D. Ioan Petrescu, medicul veterinar al comunei Constanţa, a fost numit directorul tîrgulul de vite din acel oraş. Epidemia de febră tifoidă din Iaşi a scăzut mult; ea are un caracter benign şi în ultima săptâmînă nu s’a ivit nici un caz nou. De la începutul anului pînă acum, febra tifoida a causat 6 decese. D. director al serviciului sanitar atribueşte această epidemie lipşel de canale, lipsei mult simţită de apă şi aglomeraţiimel şi necurăţeniei din cartierele evreeşcl. Colectiviştii continuă să ameninţe lumea prin Voinţa Naţională. După magistraţii de la înaltele instanţe judecătoreşti, venise rîndul funcţionarilor: acum se năpustesc asupra ofiţerilor şi chiar asupra simplilor particulari. In numărul de Marţi, organul şanta-giştilor şi al samsarilor de afaceri veroase— după cum se numesc între el în plin parlament — publică în fruntea informaţiilor, cu litere cursive, o ameninţare Ia adresa ofiţerilor cari colaborează la Ecoul Armatei, în care se dă pe faţă turbarea ministrului de răsboiă; astă-zl se ameninţă d. Gliiţă Dragomi-rescu, proprietar şi comerciant de la Obor. Şi pentru ce se ameninţă acest comerciant '? Pentru că este în neînţelegere, nu poate să suporte toate neajunsurile vecinului său, vestitul bătăuş Nicolae Creţu, samsarul de slujbe la primăria Capitalei. Pentru un diferend de resortul instanţelor judeeâloreşll, Gliiţă Dragonii-rescu este adus la poliţie Intr’un chip care face să se creadă că este arestat; acolo prefectul poliţiei îl spune să lase pe Creţu în pace iar cind se întoarce a-casă, după ce a fost reţinut cîte-va ore, îşi găseşte nevasta şi copiii crunt bătuţi de Creţu şi oamenii săi din curte, care striga cit SI lua gura : «daţi, mă, aşa am ordin de la prefect /» Faptul a fost de îndată adus la cunoştinţa d-lul prefect de poliţie, căruia i s’a presintat chiar şi femeea bătută. D-sa a orinduit o anchetă care s’a făcut în casă la Creţu şi resultatul este... o ameninţare prin Voinţa Naţională.— Chestie de sistem. Ş’apol, dacă ţara este silită să sufere umilinţele şi neghiobiile apelpisiţilor din capul guvernului, adică (ie ce cetăţenii de la Obor să nu sufere tirania unul Creţu, saft a altul bătăuş cu legături la poliţie şi la Monitorul colectivităţef. CONGRESUL FARMACIŞTILOR Erl a avut loc în salonul li gel culturale, prima şedinţă a congresului farmaciştilor romtnl din ţară. Şedinţa a fost deschisă de d. D. Roşu, preşedintele societăţel farmaciştilor romînl, asistat de d. A. Allăo ca vice-preşedinte şi d. A. Bozoceanu ca secretar. D. D. Roşu Jn cile-va cuvinte bine simţite, salută colegii din provincie cari aii ţinut să răspundă mal mult ea ori cînd la apelul comitetului, venind In număr mult mal numeros de cît în alţi ani, pentru care exprimă viile sale mulţumiri. — Asemenea mulţumeşte d-lul preşedinte a) ligel şi d-lul casier, cari cu o deosebită bună-voinţă s’all grăbit a le pune ia disposiţie saloanele ligel; după acestea declară şedinţa deschisă. Se procede la alegerea comisiunel de verificare şi se aprobă Sumarul şedinţei din urmă a congresului din anul trecut. D. Berbereanu, farmacist din Calafat, a-nunţă că opul tradus de d-sa pentru a servi la instrucţia elevilor in farmacie este aproape gata şi în curînd va fi în plăcuta posiţie de a’l oferi colegilor. D. Grigoriade, farmacist din Bîrlad, în-tr’o cuvlutare energică, execută pe autorii unul oare-care memoriu, presintat d-lul Ministru de interne, prin care se cerea a nu se mal creea noul farmacii în capitală, de către un număr restrîns de farmacişti, dintre cari unit abia afl trecut porţile cetăţeniei romîne şi mal mult încă nu sunt de cit, arendaşi de farmacie. D. Grigoriade, cere a se protesta contra acestui memoriu, care cuprinde pe ltngă multe expresiunl ndicule, şi calomnii, insulte, la adresa unuia din colegii cel mal venerabili, la adresa d-lul profesor farmacist Trauseh, membru onorific al asocialiu-neî farmaciştilor romînl. Se miră d. Grigoriade, cum socielatea n’a răspuns acestui pamflet-memoriil, semnat de mulţi din ace) cari au fost elevii d-lul profesor Trauseh, cari ’l au ascultat prelegerile şi căruia cu toţii Ii datorim mult, dar cari uită că unul asemenea om, i se cuvine cinste şi nu insulte. La acestea răspunde preşedintele d. I). Roşu, că în adevăr acest mod de a lucra, a acelora cari au făcut acest memoria, a fost desaprobat de toţi colegii şi chiar din acel ce afl semnat, de oare ce a fost prin surprindere. La această declaraţie se asociază şi d. Stoenescu, farmacist din Capitală, precum şi alţii; din aceasta se naşte un tumult şi d. preşedinte anunţă şedinţa viitoare pentru 26 Aprilie. DEPEŞI (Serviciul Agenţiei Romîne) Londra, 25 Aprilie. Camera Comunelor. — D. Chamberlain declară că nici n’a adresat vre-o comunicare d-lul Rodhes, nici n’a primit vre-o ştire despre a-cesta de la plecarea sa din Anglia. Constantinopole, 25 Aprilie. Ambasadorii au repetat verbal Porţel recla-maliunile tor privitoare la numirea unul cai-macan creştin la Zeitun. lingă, 25 Aprilie. Ministrul coloniilor a declarat in Cameră că motivele probabile ale trădărel lui Tukl Djokan suni vanitatea şi nestatornicia acestut şef a-Urinez. Cair, 25 Aprilie. E dovedii acum că pretinsele triburi amice sunt in înţelegere cu Dervişii. Nu se ştie nimic din ceea-ce se petrece dincolo de Akaşheb şi nici se cunoaşte posiţiunea esactă a Iul Osman-Digma. Cholern a crescut la Alexandria- erl au fost 14 caşuri şi 10 decese. Constantinopol, 25 Aprilie. Din causa ereşlerel epidemiei de choleră in Egipt, proveninţele din Alexandria sunt supuse la o carantină de cinci zile; iar vasele cari afl pe bordul lor pelerini cari merg ta Iledgas, stnfl zece zile in carantină. Viona, 25 Aprilie. Camera deputaţilor a adoptat in a treia citire proiectul de lege asupra reformei electorale. Roma, 25 Aprilie. Cardinalul Galiinberti a murit. Paris, 25 Aprilie. O depeşă oficială din Cayena anunţă că mal mulţi condamnaţi cari se transportau in colonii pe bordul vaporului Delta s’afl revoltat şi afl luat direcţiunea bastimentului. Echipajul a fost lăsat pe coastele Venezuelel, de unde s’a dus în guvernămîntul Demerara. a Ilersthal, 25 Aprilie. Greva lucrătorilor de la manufactura de arme încetat. Budapesta, 25 Aprilie. D. Pulszky a fost pus in libertate. Viena, 25 Aprilie. Principele Ferdinand al Bulgariei a sosit în cel mal strict incognito. A fost primit la gară de agentul diplomatic, care l’a însorit pînă la Raab. Principesa Maria-Luisa a sosit la Viena. Se va duce la Sofia la începutul săplăminel viitoare cu principii Boris şi Ciril. Belgrad, 25 Aprilie. Principele Bulgariei a sosit, la orele 7.20 seara. A fost primit la gară de Rege şi de miniştri ; a tras la conac. Un numeros public a salutat pe principe cu respect. La 8 ceasuri s'a dat un prînz de gală, la care afl asistat 120 de invitaţi. Viena, 25 Aprilie. D. NaicovicI, ministrul de externe al Bulgariei, a sosit. Va sta aci pînă Vineri. Viena, 25 Aprilie. Coresjtondenţa Politică află din Belgrad, că Regele a conferit principelui Lobanov marea cruce a Vulturului alb. D IM PEEBp, Ziarele «le azi ------Intr’un articol intitulat «Stafia», după ce arată că experienţa de la 1888 n’a folosit întru nimic liberalilor şi că ei sunt astă-zl mal perverşi de cît atunci, Timpul spune : Faptul că regimul colectivist, de astă-zl, nu reprezintă de cit o urmare a regimului fără seamăn de la 1888 este dovada cea mal pipăită că partidul care ne guvernează a încetat de a fi un partid de guvernămint şi s’a întrupat sub forma unei coterii de interese pentru care ţara nu este de cit o materie exploatabilă. Un partid nu poate sfîrşi ast-fel un period de guvern şi totuşi este trist cînd sfîrşeşte aşa ; dar a avea pretenţiunea de a reîncepe in aceleaşi condiţiunl este o cutezare, este un cinism ce nu mal are margini şi în contra căruia toate puterile vil ale ţărel se vor ridica în curind. Ţara a ştiut să se scuture de colectivitatea brâtienistă in carne şi in oase. ea nu se va lăsa a fi îngenunebiată de stafia scîrboasă a aceleeaşl colectivităţi. ------ Ziua, vorbeşte despre modul în care miniştrii ş!-aă prezintat şi susţinut cele cite-va proiecte de legi pe cari au izbutit cu cbiQ cu val să le treacă: Bieţii miniştrii abia pot să-şi strecoare proiectele lor. El fac reale sacrificii, plătesc cu demnitatea lor, cel mal mic proiect de lege pe care îl smulge de la Cameră. Cum voiţi ca un asemenea minister să facă reforme mal serioase. El este condamnat să se ocupe numai cu cestiunile iniei, să cerce a strecura nutnaî acele legi neînsemnate, de cari are absolută nevoie pentru mersul lucrurilor, pe cale bătătorită, fără ca să cerce cea mal mică schimbare, cea mal neînsemnată inovaţie. Constituţionalul denunţă că subt proiectul de lege pentru prelungirea primei de fabricaţiune acordată lubricelor de lege, proiect votat de Cameră cu foarte multă grabă, se ascunde un mare gheşeft Carada : Iată ce ştim noi in această privinţă. D. Eug. Carada şi alţii vâzind că d. Elias ia 250.000 Iei anual cu fabrica de la Sascut afl proiectat el^să facă o fabrică de zahăr la Dră-găşant, spre a lua el această suină timp de cincl-pre-zece ani. E o a doua «Bistriţă». Guvernul neputindu-se certa cu d. Carada, şi a-vînd recunoştinţa pentru eel-l'alţl, le dă această lege care poate fi numită «legea Carada» precum poate fi numită «legea Brugadir» legea pentru sporirea laxei asupra alcoolului de la 5 îa 8 banî de grad reînfiinţarea primei de export şi scăderea laxei asupra beret. Iată moralitatea legilor colectiviste. Se fac legi pentru gheşfeflurl. .Şllrl «lin ziare Din Timpul: Din minunăţiile oamenilor stăplnirel. Ni se scrie din Teeucitt eă mal zilele trecute, d. Take Anastasie, paşa cu trei tuluri, venind de la Galaţi, a dat ordin să zăbovească trenul vre-o 15 minute în gara Iveşti pentru a sta de vorbă cu un vechil al său. Pînă unde au de glnd să împingă batjocura aceşti graţios) ciocoi! *** Cititorii ’şl aduc aminte, credem, că în urma sgomolulul ce s’a făcut din noO, deună-zl, asupra învinuire! ce se adusese d-lul I. Lahovari cum că, in calitate de ministru al Romîniel la Paris, ar fi intervenit pe lîugă ziarele franceze ca să nu mal susţină chestia naţională, d. V. A. Urechiă, preşedintele Ligel culturale, a adresai Independenţei Romîne o scrisoare prin care, după ce cere iertare d-lul I. Lahovari, pre zintă pe d. G. Cantili, preşedintele seeţiu; nel din Paris, ca autor al mistificaţiel a cărei jertfă a fost d-sa. Azi, d. Cantili publică In Voinţa Naţională o scrisoare prin care aruncă toata răspunderea asupra d-lul V. A. Urechiă. Nouă ne e indiferent autorul infamiei; ceea ce ţineam să constatăm, este că înscenarea a fost mizerabilă, şi aceasta s’a constatat cu prisos. Cît pentru chestiunea de a se şti cine e mizerabilul, lucrul e cu olul secundar. Din Adevărul: *** Printre romînii din Cernăuţi domneşte mare agitaţiune din cauza desvoltă-rel considerabile a propagandei ruseşti. Prin şcoli, bine organizate, se caută a se atrage pe toţi romînil din Bucovina spre a învăţa ruseşte. Pentru a se opune acestui curent, baronul Ilurmuzachi a constituit un comitet de romînl care va avea grije de a aduna bani pentru fondarea unul gimnaziu romîn. Mal multe apeluri patriotice afi fost lansate în acest scop. E dar de datoria fie-cărul romîn de a a-juta cu cit poate comitetul romîn din Bucovina, care are un scop atlt de sfint: a-pararea rominizmulul contra agitaţiunilor ruseşti. Din Gazeta : Se ştie că Camera sîrbească a votat construirea liniei ferate Cladova-Niş-Salouie. De altă parte suntem pozitiv informaţi că d. ministru al lucrărilor publice, care ’şl pune toate silinţele spre a putea mări şi întinde, relaţiunile noastre economice cu stre-inătatea şi în special cu ţările vecine, studiază cestiunea unul pod ia Severin. Prin acest pod şi cu racordarea liniilor s’ar deschide un ,mare debuşeu produselor şi vitelor, mal cu seamă ale Olteniei spre Marea Adriatică. Suntem în plăcută poziţiune de a afirma că în curînd d. ministru al lucrărilor publice, însoţit de d. Saligny, directorul general al căilor ferate romîne, se va duce la Severin spre a esamina cestiunea la faţa locului e € o u n i De Ia 22—28 Aprilie curent, slil nofl, afl intrat pe Dunăre, prin gura Sulinel, 22 bastimente, representind o capacitate totală de 28.000 de tone; cel mal mare bastiment iutrat în timpul acesta a fost Ronefiehit, pavilion englez, sosit deşerL pentru Galaţi, de o capacitate de FOIŢA ZIARULUI «EPOCA» 1) HENRI GRETILLE TAINA MORTULU Lumea începuse să golească imensele saloane ale otelului de Beaurand. deschise pentru prima dată după două-zecl de ani. Se mal găseai! cîte-va grupuri adunate la bufet, unde se retrăsese cîţl-va prieteni, spre a mal prinde ceva puteri înainte de a pleca la Bois de Boulogne. Femeile şedeau şi gustat! dintr’o poamă sati o prăjitură, bărbaţii, în picioare steteau de vorbă, mal ales pe socoteala miresei. Toată lumea recunoştea că mireasa, sub voalul de dantelă cu părul el negru şi a-bondent, era de o frumuseţe uimitoare. Toţi bărbaţii găseai! chiar că prea era frumoasă. — Inii place mal mult o frumuseţe mal puţin imposantă, zise un tînăr foarte elegant; n'aş Îndrăzni nici o dată să conduc la Teatru des Bouffes o asemenea fenice! Şi dacă nu poţi să-ţi conduci nevasta la Bouffes atunci... — Gusturile tale le cam cunosc eu! Ţi-ar trebui una din micile de Polrey. Insoarâ-tc, dragă aşa, însoară-te şi te încredinţez că al să mergi sila Bouffes şi la Eden, şi chiar la iîrgul de la Neuilly... De, aşa’ţl sunt gusturile. — Tînăra doamnă de Beaurand are un surls lnclnlălor, zise o văduvă, cu un cu- acter mal lmpăcuitor. — Incîntător, o mărturisesc şi eu. Cînd surîde, e altă femee. — A surîs toată ziua, adaogă un al treilea. Treime să o doară coada gurel! — Aşa e fericirea I — Fericirea? Nu tocmai. Am auzit că nu e o căsătorie din dragoste. — Dar din ce e? Au amînduol aceeaşi avere. — Cel puţin! — Nu e nici o căsătorie din ambiţie! El e căpitan de dragonl; frumos lucru la trei zeci de ani, dar tot nu e lucru aşa grozav în elt să-şi peardă o femee minţile. — E o căsătorie de prietenie, cam de condescendenţă... — Din partea căruia? — Din partea miresei, se înţelege. El e amorezat la toartă. Se zice,— eu nu vorbesc de cît din auzite,— se zice că d-şoara EsLeila Brunaire a sftrşit prin a se înduioşa numai din bunătatea inimel sale, etnd a văzut eă Raymond nu mal bea nici mal mănîncă de dorul el, Zefl slăbise omul. Lumea rîdea, o doamnă protestă, alt bărbat mal adaogă ceva şi la urma urmelor se despărţiră cu toţi străngîndu-şl mtiuele, şi schimbînd cîte un compliment. Intr’un colţ al camerei pentru fumători, ginerele, rezămat de braţul unul fotoliu, vor-bia încet cu Theodore Beuoist, prietenul săii de promoţie, retras în viaţa civilă de cîţl-va ani deja. Eată-te fericit ! zicea Tbdodore. — Fericii, fără îndoială!... pentru că nădăjduiesc ! — Ce poţi să mal nădăjduescî ? — Să mă iubească şi dînsa, căci nu mă iubeşte. — Oh! dacă al auzi-o vorbind despre line! Şi astă-zl chiar, ce fericită părea! — Da, părea fericită pentru că e bună, bună ca sfînta bunătate! Vorbeşte despre mine, are multă, foarte multă prietenie pentru mine, dar iubire nu ! Al văzut oare pe faţa el ceva care să se asemene cu temerea nerăbdătoare a tinerilor mirese? Ascultă, suntem soţi de a-proape patru ore; mă vel crede dacă iţi voi spune că nu in’am învrednicit să-’I şoptesc un singur cuvin! pentru dînsa singură, şi eă n’am putut să-’I sărut tnîna? — La o recepţie ca aceea de astă-zl, la care al văzut defilîud peste o mie cinci sute de persoane, mărturiseşte tu singur iubite Raymond, eă singurătatea... — Oh! de rn’ar iubi! Nu ştifi cum ar fi făcut, dar sunt sigur că ar fi găsit mijlocul... Eu, eu o iubesc la nebuniei Raymond îşi şterse fruntea cu mina, şi se sculă surîztiid. — Prea o iubeşte mult, zise Beuoist, cu un ton foarte grav. — Al dreptate... V’a trebui să mă iubească... Mă va iubi, aşa e? — O nădăjduesc şi o doresc, zise prietenul surîzînd cu bună-voinţă şi încredere. — Vel sta aici pînă la momentul plecu-rel noastre ? Luăm trenul de la ora şase, spre a merge să prinzim la Beaurand... vom ajunge acolo la şapte şi un sfert. Aşi dori să-’ţl strîng mina la plecare. — Fie! Am să fac curte mătuşei tale. D-na Montclar este adorabilă astă-zl, ca tot-d’a-una. Nu cunosc bătrînâ mal tnclntătoare ; astă-zl bucuria el o mişcă. •— E fericită şi dînsa; iubeşte foarte mult pe Estella; pretinde că între ele umtndouă este o asemănare surprinzătoare. Eu n’am observat aceasta, dar nu însemnează nimic. Sărmana mea mătuşe m’a iubit în locul tutulor: în locul mumei mele pe care n’am cunoscut-o; a tatălui rnefl pe care Tain pierdut aşa pe neaşteptate sunt 20 de ani... Raymond se opri gînditor. — Nu te mal ghidi la asemenea lucruri, zise cu afecţiune prietenul săâ. Ziua de astă-zl nu trebui întristată. — Nu pot să nu mă gîudesc într'una, răspunse ttnarul. N’a trectut o zi de atunci fără să revăd figura tatălui med aşa cum era în ultimul moment. Această moarte tragică a lăsat asupra mea o impresiune ce nu se poate şterge. — Fii cuminte Raymond: un accident la vîuătoare se poate înlimpla or cui! — Poate! Amintirea acestei catastrofe n’a încetat de a’ral turbura ghidul o singură zi. — Ascultâ-mă ! prietene, am să te cert serios, Priveşte pe soţia ta în fundul salonului roşu. fcindeşte-le că peste trei ore veţi fi singuri împreună, la tine a-casă... — Aşa e, ai dreptate. Pţl mulţumesc. La revedere ; ne am înţeles, mă aştepţi. Mă duc să mă îmbrac. Se sculă, strînse mina prietenului săi! şi se depârtâ. Theodo:e, care’l urmărea din ochi cu o oare care îngrijire, i’l văzu apropiîndu-se de grupul unde şedea mireasa. Estella I-şI scosese voalul ; cu capul uşor întors la o parte, cu trupul mlădios, semăna unul vechia portret. Profilul cu trăsurile regulate, ochii săi negrii, dulceaţa privirel, ne mal pomenita expresiune de bunătate ce se citea pe buzele el, dedeaii Estetici o înfăţişare mal atrăgătoare de cit frumuseţea. Raymond se apropie de (linsa şi’l zise cîte-va cuvinte. Beuoist nu auzea cuvintele ; dar modul cum prietenul săfl ţinea mina pe scaun, întreaga înfăţişare a Iul Raymond exprimafl o iubire aşa adîncă, în cit se în- duioşa. Estella răspunse bărbatului el, ri-diclnd ochii spre dinsa; privirea era încrezătoare, surîsul dulce, şi apoi întoarse capul ca un copil care glumeşte; avea înfăţişarea unul suflet liniştit, vesel şi nevinovat. — Nădăjduiesc şi efi că are să’şl iubească bărbatul. Ar fi păcat dacă aceste fiinţe îneîntătoare nu ar trăi în deplină înţelegere. Sunt croiţi unul pentru altul. Toată lumea se sculase ; rudele şi prie-tenile, în picioare, felicitai! pe tinerii căsătoriţi, le urat! fericire. Căpitanul mal nalt de cit soţia sa ca de mărimea capului, cu pârul săO castaniii, cu ochii albaştri, mustaţa blondă, făcea un contrast eu frumuseţea de femee oacheşă a soţiei sale. Estella avea tenul fraged al blondelor şi ochii cel negri al brunelor. — Raymond n’a găsit nici o asemănare Intre sora tatălui săfl şi soţia sa ; am gă-sit’o efl, îşi zise Beuoist; e o asemănare in forma capului. ...Peste patru zeci de ani, d-na de Beau-rand va fi o doamnă Montclar, tot aşa frumoasă, probabil şi mal frumoasă încă. Invitaţii goleai! saloanele. Beiîoist făcu eiti-va paşi înainte. Mă duc repede să mă îmbrac, zise mireasa ; grăbeşte-te şi d-ta Raymond. Beaurand plecă capul şi sărută mina soţiei sale, apoi salută ultimele persoane, cari iui plecase încă, şi eşi. — Trebuie să mă gătesc repede şi efl, zise Estella. (Va urma). A se citi urmarea Romanului CREDITORII M0RŢEI pe pagina a IV-a. www.dacoromanica.ro EPOCA 3 m 2.674- lone.—In aceste şease zile nil eşit, prin gura Sulinel. 25 de haslimente, representind o capacitate totală do 64.276 tone; col inal mare bastiment eşit in timpul acesta a fost A tisa -craiy, pavilion englez, de o capacitate de 2.512 tone. Încărcat cu grîil pentru Anvers. De la 1 Ianuarie pîna la 28 Aprilie curent, ntl intrat, prin gura Sulinel, 544 de bastimente şi att eşit 186. * * * Ministerul de interne a trimis o circulară tu-tulor prefecţilor indatorindu-l să facă statistica străinilor sosiţi de curlnd îu ţară. * f * * A apărut Nr, 19 din anul al douilea al admirabilei reviste ilustrate pentru familie, Vatra. * * * D. B. G. Assan. inginer mecanic şi membru in comisiunea industrială, a adresat ministrului lucrărilor publice un memoritl prin care a-rată cit de vexatorie şi nedreaptă e taxa de una si jumătate la sută pentru export şi import. * * * D. Giani. inspector administrativ, delegat de ministerul de interne ea Împreună cu casierul judeţului Tulcea să verifice gestiune i primarului din Tulcea, termiuînd cercetările, a sosit erl in Capitală şi şi-a depus raportul. D. Borş, primarul Tulcei, care fusese suspendat pe timpul cercetărilor, şt-a dat demisiunea. Ministrul de răsboiii a inul scos la pensie pe următorii ofiţeri: Colonel Constantin Rudeanu, locol.-colonel A-tauasie Rădulescu, sub-inteudentul Theodor Pe-trescu, inginerul-şef loan Isvoranu. maiorul Geor-ge Chivu, maiorul Alfons Thorand. maiorul A-lexandru Panu, adjunctul clasa I Mibail Poena-ru, căpit. Gheorghe Christescu, căpitanul Geor-ge Artopeanu, căpitanul Vasile Lepădaţii, căpitanul Alexandru Ionescu, farmacistul de divizie Ştefan PetrovicI, adjunctul de clasa Il-a loan Petrescu. administratorul clasa I Gheorghe Va-silescu şi secretarul de graniţă clasa I Andrei Iasofescu. * * * A apărut în editura libiăriel musicale, N. Mischonzniky, calea Victoriei 68 şi strada Col-ţel 7, Suvenir (le Buşteni, vals pentru piano. de C. S. Stănulescu, dedicat d-nel şi d-lul C, Sturdza. PAR LAMETVTUL SENATH, Se flinta tle la 80 Aprilie D. G. Pallade, ministrul domeniilor, depune proiectul de lege votat de Cameră, prin care se prelungesc Încă pe 15 ani a-vantagiile acordate fabricelor de zahăr. Se votează un proiect de lege prin care judeţul Dolj este autorisat să contracteze un împrumut de 671.000 lei. Se votează legea pentru rescumpărarea embaticurilor de pe moşia Colentina de la marginea Capitalei, după cîte-va explicaţiunl date de d-nil Al. Constautiuescu şi V. A. Urecliiă. Se votează apoi un proiect de lege prin care judeţul Bacătl este autorizat a contracta un împrumut de 200.000 lei. La orele 3.30 Senatul trece in secţii. La redeschiderea şedinţei, orele 4.10, D. P. Poni, ministrul instrucţiunel publice, depune un proiect pentru deschiderea unul credit de 2.550.000 lei pentru com-plectare de edificii religioase şi construc-ţiunl şcolare.— Se admite urgenţa. Se discută proiectul de lege prin careju-deţul Muscel este autorisat a percepe «jumătate zecime adiţională peste cele trei existente. D. Fulger cere să se respingă cu indignare această cerere de noul dări, pentru că partidul liberal a promis îu oposiţiune că nu va pune biruri noul şi pentru ca să se taie pofta celor-l’alte judeţe şi comuni de a cere pe viitor biruri. D. col. Budişteanu declară de asemenea că va vota contra proiectului, din respect pentru programul partidului liberal. D. Neron Lupaşcu susţine proiectul, pe cuvîntul că consiliul judeţean şi ministrul de interne n’au putut să ceară acest adaos de biruri, dacă necesităţile nu sunt simţite şi mari. Termiuînd, susţine că trebuie să se voteze orl-ce credit şi ori-ce sporire de taxe sail biruri, de îndată ce sunt cerute de un ministru. D. Perietzeanu Buzău spune că judeţul Muscel este sărac şi are neapărat trebuinţă de această jumătate de zecime, ca să nu vină în urmă să ceară împrumuturi pentru acoperirea deficitelor. D. 1). Micescu aminteşte angajamentele luate In oposiţiune de a se scădea birurile, agitaţiuuea făcută în contra legel maximului şi declară că va vota contra legel; nu ia răspunderea călcărel programului partidului. Luarea în consideraj-e se votează cu bile. Resultatul votului este : Bile albe pentru 22 Bile negre contra 3(5 Proiectul se respinge. Se votează un proiect de lege modificator al condiţiunilor în cari comuna Brăila a fost autorisată a contracta un împrumut de 6 milioane. 1). C. Stoicescu, ministrul lucrărilor publice, depune trei proiecte de credite extraordinare pentrn'; căi ferate, îu sumă totală de 26 milioane. Se votează legea prin care Statul este autorizat a ceda jud. Ialomiţa două hectare de teren pentru construirea unui spital. Se ia îu discuţie legea prin care se prelungesc primele de fahricaţiuue ale zahărului. D. Petre Grădiştennu se ridică contra sistemului de a se aduce In discuţiune o lege de mare însemnătate economică, fără să se ti împărţit cel puţin raportul şi legea. Se va abţine de la vot, căci nu are elementele necesare pentru discuţiunea legel. D. col. Budişteauu cere d-lul ministru să impună fabricilor să aibă lucrători rondul, căci astă-zl la Sascut nu sunt de cit evrei şi unguri. I). G. Pallade, ministrul domeniilor, spune că prin aceasta lege se menţin numai încă pe 15 uni avantagiile acordate în 1882 de partidul liberal industriilor naţionale. Arată necesitatea protecţiunel industriei zahărului la noi, unde este încă Iii faşă. Arată apoi avantagiile mari pentru populuţiunea mun-ptoare clnd s’ar înfiinţa mal multe fabrici de zahăr In ţară. In sfîrşit pledează pentru cultivarea sfeclei zaharine. Termiuînd spune că votarea acestei legi va fi intîiul titlu de glorie al acestei sesiuni. I). 4 oriceanu declară că va vota în contra legel, pentru că d-sa este un convins liber-schimbist. Ş, Inchizîndu-se discuţiunea, se pune legea Ia vot cu bile şi se adoptă cu 35 voturi contra 10. D. C. Stoicescu, ministrul lucrărilor publice, mal depune încă şease proiecte de credite pentru lucrări de drum de fier, fără să le citească Insă în parte, nici să spună macar clte milioane mal însumează şi a-cestea. Senatul descomplectîndu-se, şedinţa se ridică la orele 6 şi 10. CAME II A Şedinţa fie la 80 Aprilie I). N. Ccaur-Aslan depune şi citeşte un proiect de lege pentru modificarea art. 106 din codul de procedură penală. I). G. I). Teodorescu renunţă la interpelarea d-sale in chestia Eforiei spitalelor civile şi roagă pe d. ministru să se ocupe în vacanţă cu chestia aceasta. 1). Prim-ministru spune că azi şi miine trebue să se mal voteze 10 legi, deosebit de împrumuturile comunale şi cere ca şedinţele să se prelungească piuă la 7 seara şi apoi să se ţie şi şedinţe de noapte. (Protestări). I). C. Politiinos ; Dar ce, d-le ministru, suntem oare maşini de votat ? Cum să votăm atltea legi în două şedinţe ? (Aprobări). D. N. Slătescu interpelează pe d. ministru de lucrări publice de ce arendează birturile de la gări străinilor. I). V. Calligari propune prelungirea şedinţei piuă la 7 seara. I). Preşedinte spune că prelungirea se va hotărî la orele 6 seara. Se votează fără discuţie mal multe proiecte de credite, edinţa urmează. e votează proiectul de lege pentru autorizarea ministrului lucrărilor publice de a percepe şi în porturile Constanţa şi Mangalia taxa de ‘/* la sulă. Se votează un credit de 4.000.000 lei pentru calea ferată Zimnicea-Alexandria. Se votează un credit de 4.000.000 lei pentru calea ferată R.-Vîlcea-Călimăneşll şi un credit de 1.700.000 lei pentru strămutarea gării din R.-Sărat. Se votează proiectul de lege prin care se reduce de la i .juni. bani la 1 ban portul ziarelor expediate abonaţilor şi se stipulează taxarea pe greutate a pachetelor de ziare trimise corespondenţilor. D. prim-ministru cere să se pue la ordinea zilei proiectul de lege asupra poziţiei ofiţerilor. D. G. A. Scorţcseu protestează, căci a-bia azi s’a distribuit rapoitul comitetului delegaţilor. Camera admite propunerea d-lul Sturdza. D. C. M. Ciocazan, raportor, dă citire raportului şi proiectului de lege asupra poziţiei ofiţerilor. D. Y. Caligari face cîte-va observaţiunl privitoare la redactarea cltor-va articole şi arată că modificarea adusă art. 17 dă loc la favoritism, căci punerea la reformă pentru caz de boală lasă ministrului facultatea de a lua această măsură pe nedrept. Prin art. 22 se corniţe o nedreptate, căci impune minorităţii dintr’uu consiliu do reformă să subscrie procesul-verbal care conţine părerea majorităţii. Art. 27 ar fi bine să se modifice în sensul următor: «Ofiţerii se pot pune în retragere» în loc de «se pun îu retragere». D. N. T. Popp protestează contra grabei cu care s’a alcătuit şi s’a pus în discuţie proiectul acesta şi critică sistemul actual al justiţiei militare. Pe lingă aceasta, se calcă dispoziţiunl de justiţie militară In proiectul asupra poziţiunil ofiţerilor. Oratorul cere amînarea proiectului pentru a fi mal bine studiat şi alcătuit. D. general Budişteauu spune că deosebirea dintre legea vechie şi proiectul de a-cum e aşa de mică în eît nu trebue mal mult studiată. Toată diferenţa e că ministrul renunţă la punerea în disponibilitate pentru limită de vlrstă şi la dreptul de a schimba sentinţa pentru punerea în reformă. E adevărat că justiţia militară trebue radical reformată, dar nu pot spune încă cum o voifi îndeplini. M’am adresat d-lul ministru de justiţie, primului preşedinte al Curţii de Casaţie şi la alţi trei jurisconsulţi spre a alcătui această reformă. Dispoziţia ca şi minoritatea să subscrie procesul-verbal al majorităţii consiliului de reformă e luată pentru ca ofiţerul reformat să nu ştie cîţl judecători i-au fost favorabili aceasta e o chestie de disciplină. D. ministru mal spune că modificările introduse de comitetul delegaţilor sunt neîn-semuate şi ar dori ca, pentru ca proiectul votat deja di Senat să nu lie nevoie să mal treacă din nort la Senat, Camera să voteze proiectul cum a fost admis de Senat. In sesiunea viitoare va ţine seamă de modificările comitetului delegaţilor şi va prezintă un nou proiect de modificare. Fiind orele 6, se pune la vot prelungirea şedinţei şi se admite. I). C. M. Ciocazan, raportor, protestează contra dorinţei ministrului ca proiectul să se voteze fără a se ţine seamă de modificările comitetului delegaţilor. La ce s’a mal discutat proiectul îu secţii şi în comitetul delegaţilor ? Raportorul roagă Camera să nu ţie seamă de cererea d-lul ministru de răsboiu. Amînarea proiectului, propusă de d. Popp, se respinge. Luarea iu considerare se adoptă cu 60 voturi contra 6. Art. 1 se votează nemodificat. La art. 2 se propune un amendament, ce-rlnd menţinerea redacţiunil Senatului. Comitetul delegaţilor, în unanimitate, respinge amendamentul. Amendamentul se primeşte. La art. 3 se cere de asemenea redacţiunea admisă de Senat. 1). general Budişteanu declară ca nici un profesor de la facultatea de medicină nu va fi deranjat şi lie-care ’şl va putea ocupa catedra. D. Prim-ministru roagă de asemenea să se voteze proiectul cum a fost redactai de Senat. D. G. I). Teodorescu spune că procedarea e neregulată, căci ministrul desaprobă comitetul delegaţilor, dar e un caz excepţional peste care trebuie să se treacă. Art. 3 se adoptă cum a fost redactat de Senat. Art. 4—16 se admit nemodificate. La art. 17 se propune redacţiunea Senatului. Se cere votul cu bile şi se admite. Redacţiunea Senatului se adoptă cu 55 voturi contra 27. Art. 18—20 se admit nemodificate. La ari. 21. D. N. T. Popp protestează cu energie contra sistemului liberal de a se vota legi «de încredere pe parola de onoare», legi la cari se promite că părţile aspre nu vor fi aplicate faţă cu partizanii guvernului. (Aplause sgomotoase). Oratorul e revoltat contra guvernului liberal eare-şl permite asemenea nunopere şi declară că nu mal poale sta într’un Parlament care votează legi despotice pe parolă de onoare. (Aplause sgomotoase repetate şi strigăte de bravo). Fiţi mal scrupuloşl, d-lor, reamintiţi-vă că aveţi o răspundere faţă cu ţara ! (Aplause). Nu votaţi legi cari sunt o ruşine pentru partidul liberal (aplause) şi contra cărora am fi protestat toţi dacă le-ar fi prezintat partidul conservator. (Aplause prelungite). D. prim-ministru răspunde că d. Popp exagerează şi că amendamentul d-lul Popp nu are mare însemnătate. Amendamentul se respinge şi art. 21 se adoptă nemodificat. La art. 22. D. Politimos propune un amendament în sensul ca verdictele consiliului de reformă să fie supuse recursului la Curtea de Casaţie. I). general Budişteanu declară că nu poate primi amendamentul. Amendamentul se îespinge şi art. 22 se adoptă nemodificat. Art, 23 şi 24 se adoptă nemodificate. La art. 25 se propune redacţiunea Senatului. I). N. Fleva arată că din cauza că miniştrii nu mal voesc să readucă legea la Senat, se cere Camerei să capituleze pe toată linia. D-sa se uneşte cu protestarea d-lul Popp şi înfierează pe pseudo-liberalil cari uzează£de sisteme aşa de reacţionare. (Aplause). D. ministru promite că nu va revoca pe oliţeril cari ocupă catedre la facultate, dar atunci trebue să facem contract pe viaţă cu d. ministru de răsboiti, căci un alt ministru nu va voi să ţie seamă de promisiunea ministrului actual. Oratorul sfîrşeşte proleslînd din nou contra procedării guvernului. (Aplause). D. general Budişteanu cere primirea articolului cum a fost modificat de Senat, pentru că în nici o lege din lume ministrul nu e ţinut să dea curs demisiunel unul o-(iţer lnţr’un termen limitat. D. Ciocazan anunţă că comitetul delegaţilor cere respingerea redacţiunil Senatului, pentru că In comitetul delegaţilor Însuşi d. ministru de răsboifi a cerut ca termenul primirel demisiunil să fie limitat. I). general Budişteanu răspunde că a discutat chestia numai în termen academie şi nu a făcut nici o propunere. D. Ciocazan replică că dacă ministrul nu ar fi pus chestia în mod academic, nu se formula articolul aşa cum a fost modificat. (Aplause). Art. 25 se admite cum a fost redactat de Senat. Art. 26 se adoptă nemodificat. Şedinţa se ridică la oreie 7 şi 35. ULTIME INFORMATIUNI Aflăm că Principele Ferdinaud al Bulgariei va sosi în primele zile ale liniei Iunie la Sinaia, pentru a face o vizită MM. LL. Regelui şi Reginei. Principele Ferdinaud va fi însoţit de primul ministru Stoiloff şi de ministrul NacevicI, fost agent diplomatic în Capitală, şi va sta trei zile la Sinaia şi o zi in Capitală. E probabil ca Principesa Luiza cu fii săi Boris şi Ciril să stea de vară la Sinaia. D. Tr. Djuvara va fi primit azi la amiazl în audienţă de concedia, de M. Sa Regele şi Joi va pleca la Constantinopol să ia în primire direcţiunea legaţiunel romîne. D. Petrache Negel, fost sub-pre-fect, va fi numit poliţaii! al oraşului Bacătl în locul faimosului Tal-lianu, demisionat. ^ Mîine se va proceda la alegerea unul deputat al colegiului I de Suceava. Singurul candidat e guvernamentalul Ghiţescu, fost prefect la Fălticeni. Pentru scaunul de senator al colegiului I de BacăQ s’aQ anunţat pîna acum trei candidaturi guvernamentale, anume a d-lor coloneii Racoviţa şi Grădişteanu şi a d-lul profesor Ţirţescu. Revoltat de purtarea d-lul Dim. Sturdza, d. Nae T. Popp, deputat al colegiului 1 de Dolj, a declarat în şedinţa de ieri că se retrage din Cameră. In ultimul moment aflăm că prelungirea sesiuneî corpurilor legiuitoare pîna Marţi seara este foarte probabilă. Prelungirea se impune pentru următorul motiv : Azi urmează să se aleagă comisiunea pentru luarea socotelilor Statului. Cum însă sunt prea mulţi candidaţi, membrii acestei comisiunl fiind cu diurnă fi în timpul vacanţiilor, balotajul este aproape sigur; iar a-legerea în balotaj nu se poate face de cit în şedinţa următoare. Suntem informaţi că se fac mari stăruinţe pentru numirea torturato-rulul Tallianu în postul de poliţaii! la Piatra. D. Stolojan a făgăduit stăruitorilor că numirea se va face săptă-mîna viitoare. • De şi ştirea o avem din sorginte autorizata, totuşi ne îndoim că d. Stolojan ar avea îndrăzneala să prezinte un asemenea decrnt semnătu-rel M. Sale Regelui. Ziarele din Budapesta se plîng că ţăranii din mal multe comune romîneştl aQ eşit Duminica trecuta în mod ostentativ din biserică cînd preotul respectiv vroia să dea citire circularei privitoare la serbăto-rirea MilleriiuluL Tribuna află că locuitorii din Să-lişte au eşit toţi din biserică în momentul cînd protoereul d. Dr. Ma-ier vroia să citească circulara privitoare la Milleniu. Ni se denunţă că unul anume Veinfeld din Botoşani i s’ar fi recunoscut de către direcţiunea generală a serviciului sanitar dreptul de a exercita profesiunea de medic dentist. Nu numai că nu e medic, nici dentist, dar nici subh-irurg macar nu e şi n’a trecut nici un esamen. El, atunci cum ? D-na Ghica, soţia ministrului nostru plenipotenţiar la Viena, a avut distinsa onoare a prezintă Marţi împărătesei Elisabeta a Austro-Unga-riel pe d-nele Balş, soţia consulului nostru general in Budapesta, Ta-kahira soţia ministrului plenipotenţiar al Japoniei în Viena, Mănos soţia ministrului Greciei, contesa Kapnisl soţia ambasadorului rusesc, baroneasa Borchgrave soţia ministrului Belgiei şi Azavedo soţia ministrului brasilian. împărăteasa Elisabeta s’a întreţinut aproape o oră întreagă cu d-na Ghica. D. N. Fleva e Jiotărît a începe în curlnd o vie campanie de agitaţie în toată ţara în contra d-lul D. Sturdza şi a samsarilor cari îl înconjoară. In aceasta campanie d. Fleva va fi secondat de toţi deputaţii din grupul săfi. Campania de întruniri se va începe la laşi şi la Ploeştl, POŞTA ADMINISTRAŢIE! Domnii abonaţi a cărora abonamente expiră la 1 Maifl viitor, slut rugaţi ca pină la acea dată să bine-voiască, în cas de reînoirea abonamentului ce afi, să înainteze costul pentru a nu suferi vre-o întîrziere şart intrerupţie a ziarului nostru. A n iui c i ii Băile minerale (le lSalţâleştî Direcţiunea exploatărel sărurilor şi apelor minerale de la Bâlţăteştl, în urma înce-târel din viaţă a d-rulul Cantimir, treelnd asupra d-lul Dr. I. Stamatin medic Primar al casei sf. Spiridon. Se face cunoscut d-lor Medici, farmacişti şi publicului hi general, că orl-ce comandă sau informaţiune privitoare la stabilimentul balnear, se vor adresa direct d-lul Dr. Stamatin Băile BălţăteştI şart Piatra-N. Toi odată se aduce la cunoştiinţă tuturor că stagiunea balneară se va Începe de la 1 Iunie piuă la 1 Septembre, Direcţiunea. 82 30-11 lăxx l/îilVill'P Muntele BOIA v ^7 e arendat De la Sf. Gheorghe 1897 Moşia Duileştl-Cioplea, cu trupurile BîrzeştI-Cîtzel, din judeţul Ilfov, plasa Dîmboviţa, averea minorilor Th. Eftimiu. Această proprietate fiind lingă capitală, presintă cele mal bune avantagil de exploatare. Doritorii se pot adresa pentru a lua informaţii şi cunoştinţă de condiţiunl la d-nil G. N. Eftimiu & Comp. bancheri, str. Lipseam No. 7 şi la d-na Elena Th. Eftimiu, tutricea legală a minorilor săi copil, str. Radu-Vodă No. 5, in Bucureşti. 17 48-3» Licitaţiune Se face cunoscut că administraţia succesiune! principelui Alex. B. Stirbey, dorind a da cil arenda pe termen de (cinci) 5 ani cu începere de la 23 Aprilie 1897. Maşia Patulele cu trupurile, jud. Mehedinţi, » Băileştl din jud. Doljiu, » Bufla » » Ilfov, roagă pe d-nil amatori să biue-voiască a i adresa ofertele d-lor la Bucureşti, calea Victoriei 119 piuă la 25 MaiU inclusiv. Noul arendaş va putea să-şl facă senil-Hăţurile chiar In toamna anului curent 1896. Cu începere de astă-zl, d-nil amatori vor putea lua cunoştinţă de condiţiunile de a-rendare a fie-cărel moşii in cancelaria administraţiei în toate zilele de lucru de la orele 9—12 a. m. Administraţia succesiune! Principelui Alex. H. .Stirbey 90 2—1 GURA DE LAPTE Preparate de lapte conform regulelor higienice şi terapeutice moderne INSTITUTUL DE GALACTOTERAPIE sub direcţiunea l>-ruluî PAVL.OV Asistent la institutul efectuabile prompt şi cu preturi reduse. Rog pe onor. public d’a visita magasinul meu pentru se convinge de eflinătatea şi qualitatea bună a mărfurilor. Ilarele Hu/.ar Central (sub Hotel Bulevard) 70 . Calea Victoriei 25—4 55» UfV‘ BOALE SECRETE!! SPECIFIC ANT1BLENQRA61C STOENESCU CU COPAI VAT UE SODA-SALOL ŞI SA NT AU Nici uuul din antililenoragicele existente ptnă acum nu împlineşte cele două condiţiunl de asimilare repede şi a nu i-rita traectul intestinal. Asociaţiunea substanţelor ce compun aceste Capsule este tot ce actualmente ştiinţa are mal bun şi mal încercat în tratamentul blenoragielor. Modul cu totul nou şi special după care sunt preparate aceste capsule fac ca vindecarea să fie repede, complectă şi fără de a deran-gea stomacul; ast-fel că convine tuturor persoanelor chiar celor mal debile. Acest nou medicament vindecă în scurt timp complect şi radical scursorl (sculament) nuol şi vechi atlt la bărbaţi dl şi la femei, precum Blenorea, poală albă, etc. Preţul miel cutii 4 Iei. Asociat cu aceste capsule se recomandă cu succes Injecţia Sautatinu. Preţul unui flacon 3 Iei 50 l»aui. Deposil general : Farmacia Miliail Stoenescu, strada Mi-haî-Vodă No. 55, Bucureşti. De vînzare Ia principalele Farmacii din ţară. In provincie unde aceste preparate nu se găsesc, se expediază imediat contra unul mandat postai. •19 95-H tiitliul institut de plasare aulorisat de guvern încă din anul 1882, recomandă institutoare. guvernante, menajere, bone de copil şi feinee de casă. Acest institut este în corespondenţă eu streinătate. Il-iiie llitntlau Aleea Carmen Sjlva alăturea eu l'ismegin 74 25—1 IMIIIIIIIIllllll^MBWWMW I. BIAMANB Atelier de Legătorie de Cărţi Instalat pe lîiigfi Tipografia E p o c a Bucureşti, Str. Clementei, :i Luerînd mal mulţi aul în fostul atelier «LINDNER», sunt în măsură a executa cu cea mal mare acurateţă, eleganţă şi promptitudine. orl-ce lucrare atingătoare de a-ceasta branşă, cu preţuri mal reduse de cît ort-unde. Este suficient a ini se adresa o cartă poştală pentru ORÎ-CE COMANDĂ, pentru a mă presenta la domicilia. REDACŢIA şi ADMINISTRAŢIA ziarului „EPOCA“ se află în Stradn Clemenţei No. 8. Romînia Pitorescă va forma un superb album eu 200 de vederi: monumente, peisaje, lucrări de artă. Aceste vederi, imprimate printr’un procedeu special, sunt adevărate fotografii, sati mai bine zis adevărate tablouri. Acest album va constitui o lucrare artistică unică în felul el în Romînia. 1LBUM ILUSTRAT E\ 25 I>E FASCIOIJIzE Apar două fascicole pe lună, în trei ediţiunl diferite : una în romîneşte, una în franţuzeşte şi una în nemţeşte. Sub fie-care vedere este o notiţă, scurtă dar complectă, redactată de Domnul Gr. Tocilescu, membru al Academiei Romîne, ceea ce garantează exactitatea descripţiunel şi contribue a da a-cestel lucrări artistice un caracter literar şi chiar istoric. PREŢUL UNEI FASCICULE In capitalii.............................. L25 Iu provincie..............................1.55 Iu streiuatale.......................... 1.50 Nu se va ila urmare nici unei cereri, dacă nu e însoţită de cost. Cererile să se adreseze editorului, d. Franz Du-sohek, Bucureşti, str. Franklin No. (>. sau la administraţia ziarului Independance Rouniaine. ABONAMENT LA 25 DE FASCICULE Iu capitală..........................35 lei In provincie........................ 37 1.50 1». In streinătate.......................30 ieî ABONAMENTELE SE I’AC LA EDITOR, D-NUL FRANZ DUSOHEK Bucureşti, str. Franklin iio. 0 fiii administraţia ziarului dnd^peiidniice Rouiiiaitir» Si ia principalele librarii din {ard Costul abonamentului se plăteşte înainte A se specifica bine, In cererile prin corespondenţă, ediţiunea ce se cere : romînească, franţuzească sau nemţească. i înainte de a cumpăra ort ce maşină agricolă saQ industrială Cercetaţi Marele Depoiit de Maşiiie şi Unelte Agricole SaQ cereţi Catalogul ilustrat al caseî EUGENIUBEHLES Mepre^eiitaiit ^1 deponitar al renumitei fabrici TU. FiiOTHEIÎ din hernia aia Bucuresci, — Strada Bibescu-Vodă 1, 2 şi 4 -— SEMĂNĂTORI manuale, în lat şi în rin duri TRIOItl a VfNjURĂTORI GRAPE DE FIER flexibile si diagonale GREBLE BE FÂN SK t. ■'■V 3 * Wm PLUGURI UNIVERSALE •te oţel perfecţionate. Pluguri cu 2, 3 şi 4 brăzilare, tot-d’a-una 4—500 pluguri în depozit PLUGURI CU SEMĂNĂTOR DE PORUMB, PLUGURI NORMALE Izoeonaaliile si XVeerători Batoze de porumb manuale şi eu aburi Maşine de tăiat pae şi fîn Răriţi. Cultivator!, Tăvălucî POMPE pentru spălatul cazanelor. de incendiu şi de grădini Secera I ouresi „Ibmuie^ cu APARAT BUC HHBAT MNOI'I si CC TĂIŞUL CA DREAPTA Model 1898. Cele mal solido şi uşoare construite cu totul de otel diu renumita fabrică JOHNSTON HAR VE3TER C-nie, Bata via (America). «Ie <1, 8, IO şi 13 cal putere Premiate cu cea mal înaltă distincţiune, adică cu unica Mare Medalie de Aur (La concursul de Treerătorl de la Herăstrău 181)1) MORI pe postament de fier şi lemn simple, duble, triple şi quadruple (53) Pietre de moară franceze Muşamale, Părţi de reserv&, Curele de transmisiune, etc INSTALAŢIUNl DE MORI PERFECT AUTOMATICE CU VALŢURl GAilAXTiE AtiSOEETĂ i* EXT MI MJXĂ FUXCTMOXA UE Şi IHA TEiiMAE SOLIM* (24-13) Buc.urescl. Tipografia «Epoca». —Slrjida Clemenţei, No. 3. www.dacoromamca.ro