I SERIA II.—ANUL n, No. 142. Ediţia a treia SÂMBĂTĂ, 2? APRILIE 1890. NUMĂRUL 10 BANI ABOWAMEJVTGLE încep la 1 şi 15 ale fle-direî luni şi se plătesc tot-d'a-una înainte In Bucureşti la Casa Administraţiei In puleţe şi streinătate prin mandate poştale Un an în ţară 30 lei; în streinătate 50 lei Şase luni ... 15 » » » 25 » Trei luni . . . 8 » » » 13 » Un nuinăr în streinătate 30 bani MANUSCRISELE NU SE ÎNAPOIAZĂ REDACŢIA 3—STRADA CLEMENŢEI—No. 3 NUMaRUL 10 BANI ANIJ.’VCIDRII.F. In Bucureşti şi judeţe se primesc numai la Administraţie In streinătate, direct la administraţie şi la toate oficiile de publicitate Anunciurl la pag. IV...0.30 b. linia » » » III........2.— lei » » » » II.........3.— » » Inserţiile şi reclamele 3 lei rîndulj Un număr vechii 30 bani ADMINISTRAŢIA No. 3 - STRADA CLEMENŢEI - No. 3 APARE ZILNIC LA 5 ORE SEARA CU CELE DIN URMĂ TELEGRAME ŞI ŞTIRI ALE ZILEI PE CALE NOUĂ I Am ajuns in desvoltarea noastră politică la un moment din cele mal însemnate. Lupta uriaşă, deschisă acum o jumătate de veac pentru regenerarea Romîniel, e astă-zl terminală; perioada frămîntărilor s’a închis, viaţa noastră politică şl-a regăsit echilibrul şi a venit vremea să ne gîndim la căile noul pe cari avem să purcedem pentru desvoltarea mal departe a ţărel şi atingerea menirel noastre. îndrumare mal bună spre aceasta nu poate fi alta de cit constatarea rezultatelor la cari am ajuns şi întipărirea adincă a învăţămintelor ce răsar din e-voluţiunea săvirşită plnă astă-zl. Experienţa trecutului va lumina căile viitorului. Inspiraţi de şcoala parlamentarilor francezi, atraşi mal ales de ideile moderate şi mijlocii cari eraţi în stare să facă mal puţin dureroasă ruptura bruscă ce se săvirşea în viaţa noastră publică, cunoscînd adine condiţiunile de desvol-tare ale popoarelor, conservatorii îşi dă-deail pe deplin seamă că nu e destul să împrumuţi iorme străine pentru ca să al numai de cit şi realitatea lucrurilor; el îşi dădeau seamă că instituţiunile cele mal frumoase şi mal utile, funcţio-nînd admirabil în ţările unde s’afi născut din necesităţile vieţel publice, nu vor fi la noi de cît forme goale, lipsite de viaţă, pe cîtă vreme nu vor li a-daptate puterilor noastre. Inspiraţi de şcoala revoluţionară franceză, frecuentînd cluburile socialiste din Occident, cunoscînd mal puţin condiţiunile de desvoltare a unei ţări, liberalii au fost dominaţi de la început de iluzia formelor şi a progreselor pripite. Ceea ce a caracterizat din capul locului pe liberalii noştri, a fost credinţa că progresul se poate decreta. Plecînd de la acest început, să vedem unde aă ajuns astă-zl partidele noastre politice, cari sunt credinţele ce le călăuzesc. Fondul a rămas şi pînă azi acelaşi. Intraţi în şivoiul civilisaţiunel, privirile noastre ale tuturor sunt şi acum îndreptate spre Apusul înaintat, de care tindem necontenit a ne apropia. Dar o enormă transformare s’a operat în ce priveşte procedarea; pe cînd conservatorii au rămas nestrămutaţi în principiile ce d’intru început aQ mărturisit, liberalii aă renunţat în cursul vremii ia toate utopiile lor şi s’au apropiat considerabil de punctul de vedere conservator. Necesitatea lucrurilor, experienţa de toate zilele afl săvîrşit această însemnată transformare, care se poate bine constata la două epoce mari ale istoriei noastre, la 1857 şi 1866. La 1S57, liberalii, cari piuă atunci nu recunoşteai! de bună altă formă de guvern de cit Republica, renunţă la principiul republican şi înscrii! alături cu noi, între cele Patru Puncte, principiul unul Domn străin luat dintr’o familie domnitoare străină. La 1866, liberalii sunt siliţi să renunţe la sufragiul universal, la electivi-tatea magiştraturel, la Camera unică, la mărginirea dreptului de veto al Suveranului. * * * Intre aceste două mari date şi de a-tuncl Încoace, zi cu zi partidul liberal a fost silit să renunţe la credinţele sale cele mal scumpe şi să se convingă cit de greşită a fost, metoda sa; fireşte că lucrul s’a făcut cu mari lupte, cu nenumărate frămintărl, cu reacţiunl violente din cînd în cînd, dar astă-zl mirajul care orbea pe liberali la începutul vieţel lor a dispărut şi el nu mal cred inatot-pu-ternicia formelor. Alături cu aceste mari cuceriri dobândite In Parlament şi Înscrise in texte, o adincă prefacere s’a .săvîrşit in ideile politice avînd curs în opiniunea publică, prefacere îndeplinită tot într’aceeaşl direcţiune. Setoasă de progres, opiniunea publică de la noi hrănea la început ca şi partidul liberal aceeaşi credinţă absolută in eficacitatea formelor. Ideile cît mal î-naintate, primenirile constituţionale, luptele mari cari pun în joc întreg organismul Statului făcind să trecem din sguduirl în sguduirî, erai! in mare favoare la publicul nostru. Cum stăm astă-zl in privinţa aceasta? Dacă asemănăm ceea ce era o-dată cu ceea ce este acum, dacă punem alături ideile în favoare cu 10—15 ani in urmă şi ideile curente, rămînem uimiţi de e-normul drum ce am străbătut, de marea limpezire ce s’a săvîrşit în conştiinţa publică. La noi, goana neînfrînată după progrese ticluite pe hirtie a cedat terenul ideiel conservatoare de a se săvîrşi treptat progrese, în toate ramurile, prin legi chibzuite cari nu pun în jcc întreaga organizare constituţională. Cî-te-va principii constituţionale şl-afl schimbat chiar înţelesul, pe tăcute şi fără a se pune zilnic în discuţie pactul fundamental. Acum 10 — 15 ani. lumea se scandaliza de cuvintul lui M. K. Epureanu că colegiul al IV-lea e o minciună; pentru sinceritatea lui, ani de zile a fost hulit acest bărbat politic. Cine s’ar mal scandaliza însă astă-zl de o asemenea afirmare, cînd ziare cari reprezintă ideile cele mal înaintate profesează zilnic părerea asta (pe care abia dacă o mal disimulează prin cîte va critici adresate sistemului nostru electoral) ? Cine ar mal fi azi arătat cu degetul, pentru că ar vorbi fără încunjur de influenţa guvernamentală in alegeri? Ba recunoaşterea acestui adevăr a ajuns aşa de departe, în cît vedem că toate partidele au solicitat de la Rege inter-venţiunea Sa pentru a schimba guvernele ; ba chiar partidul liberal, care nu recunoştea alt isvor de putere de cît corpul electoral, a primit acum cite-va luni puterea ce în mod graţios i-a dat-o Coroana, fără vr’o manifestare a acelui corp şi numai ca o necesitate constituţională de primenire a guvernelor. In fine ş im azi, că rolul de căpetenie pe care îl joacă Suveranul în schimbările de guvern nu mal face obiectul nici unei critici. Neaparat că toţi nădăjduim intr’o edu-caţiune mal deplină a corpului electoral. Noi conservatorii dovedim că am avut dreptate cînd n’am vrut să avem ilusil în proclamaţiunl de principii platonice şi cînd toate silinţele ni le-am pus spre a face ca prin timp şi educa-ţiune să dobindim nu numai forme, dar şi cuceriri reale. Astă-zl, liberalii aşteaptă şi el, ca şi conservatorii, o prefacere în această privinţă de la inrîurirea timpului şi au pierdut mult din iluziile de odinioară. Piuă nu de mult, asemănarea pe care o făcea Epureanu între mobilitatea opi-niunil publice şi capriciile unei femei uşoare, era considerată ca o manifestare de reacţionarizm. Astă-zl însă, care ziarist, chiar dintre cel mal coloraţi cu nuanţe înaintate, nu-şl exprimă zilnic, adesea în termeni mal prosaicl, dezilu-ziimea în privinţa opiniunil noastre publice ? Astă-zl omul de progres nu e acela care linguşeşte opinia publică, ci acela care recunoscînd de cîte lipsuri suferă, caută şi munceşte ca să o prefacă în bine. Negreşit, avem speranţe intr’un viitor mal bun; dar teoria liberală a rămas o minciună şi lumea nu-şl mal pune nădejdea de cît în opera de prefacere a moravurilor, pe care conservatorii veşnic au arătata-o ca singura mîrituitoare. Astă-zl lumea împărtăşeşte suveranul dispreţ ce conservatorii au avut tot-d'a-una pentru teoriile liberalilor, după cari idei tot mal extreme, puse în texte de legi împrumutate din străinătate, trebuiau să răsădească la noi, de azi pînă mîine, civilizaţiunea şi moravurile la cari popoarele înaintate au ajuns după o muncă seculară. Iată dar unde am ajuns. Şi o dată a-junşl aci putem zice că echilibrul s’a restabilit in viaţa noastră publică. Ins-tituţiunile s’afl potrivit moravurilor. Con-ciliaţiunea între cele două şcoli s’a să-virşit. D’aci înainte avem să păşim pe o cale nouă. Insă pentru a ajunge aci, cît n’a suferit partidul conservator? Pînă ce a-ceste adevăruri au fost consfinţite prin experienţă, cile n’au indurat conservatorii de la reaua credinţă a liberalilor cari afişau principii seducătoare dar înşelătoare ? Cît de ingrat n’a fost rolul nostru de critici posomoriţi cari adese-orl trebuiam să nimicim in inimile generoase cele mal dulci aspiraţiunl, arălîndu-le cit de puţine sunt ilusiunile noastre ce să pot imediat realiza şi cîtă muncă şi cîte jertfe sunt necesare pentru a dobindi în fapt ceea-ce liberalii să mulţumeau a pune numai pe hirtie? Astă-zl partea ingrată a rolului nostru e împlinită. D’aci înainte să deşchide pentru partidul conservator o epocă mal seducătoare. Partidul nostru departe d’aşl fi împlinit menirea, cum unii adversari susţin, începe abia d’aci înainte, eşind din faza critică, sâ-şl joace rolul lui cel mare. SITUAŢIA D-LUI STURDZA O ddoKaţic la <1. Stătescu.—Conduita «1-luî Stălcicu.- Prelungirea se-siuneî.—Planurile grupului «1-luî Nturuminica trecută. Numirea d-lul Scupiewsky in postul de director al imprimeriei statului, întîmpină serioase dificultăţi. D-nil Stătescu şi Stolojan se împotrivesc la această numire, pe care d. Sturdza vrea s’o impună cu orice preţ. Mult mal serioase şi mal grave sunt însă împotrivirile din sinul u-nanimităţil şi la clubul liberal. Mulţi ameninţă pe d. Sturdza că dacă va numi în acest post important pe d. Scupiewsky, care nici nu ştie romîn eşte aproape de loc, atunci vor trece în grupul d-lul Fleva. «Cleone cel neruşinat» a reapărut în coloanele Voinţei Naţionale. Tolba cu săgeţile înveninate ale răposatei Democraţia a fost regăsită de d. Delavrancea. D. Tr. Djuvara fiind agreat de Sultan, a fost numit ministru plenipotenţiar la Constantinopol. Pe ziua de 1 Maiu se pregăteşte o mişcare generală în magistratura înaltă. Mal mulţi patrioţi naţionali liberali, advocaţl-samsarl, vor fi numiţi membri la Curţile din Capitală, din Iaşi şi din Galaţi. Mişcarea se impune în urma a- Duelul Costescu Comăneanu-Cali-machi n’a avut nici o urmare. S> E I» JE $ I (Servieinl Agenţiei Ilomîne) Budapesta, 25 Aprilie. împăratul a visitat erl pavilionul exposiţiu-nel in care sunt expuse produsele Bosniei şi ale Herzegovinei. D. Kallay a salutat pe Împărat în numele populaţiuuel acestor două provincii. împăratul a mulţumit şi şi-a exprimat satisfacţiunea pentru admirabila exposiţiune şi marile progrese făcute de Bosnia şi Herzego-rina. Contele Goluchowski a asistat la dejunul dat de d. Banffy în onoarea corpului diplomatic. Contele Nigra, ambasadorul Italiei, decanul corpului diplomaţie, a ridicat un toast in sănătatea Majestăţilor Lor imperiale şi regale, declarînd că cu o legitimă mindrie îşi sărbătoreşte naţiunea ungurească Milleniul săîl în faţa representanţilor tuturor ţărilor şi sub sceptrul unui Rege glorios şi Înţelept, venerat de toată lumea şi însufleţit de înaltul sentiment al datoriei şi de o sinceră iubire de pace. Trebuie să ne îndreptăm cu toţii rugele către Dumnezeii ca să conserve încă mult timp pe Rege şi Regină pentru mîntuirea Ungariei şi a popoarelor monarhiei. Contele Nigra şi-a terminat discursul rugind pe d. Iosika, ministru din cabinetul imperial, să fie interpretul acestor sentimente pe lingă Majestăţile Lor. Acesta a mulţumit în numele guvernului pentru sentimentele de prietenie ale represintanţilor puterilor străine, şi i-a rugat să comunice mulţumirile sale Suveranilor naţiunilor pe cari le represintă. Londra, 25 Aprilie. Camera Comunelor. — D. Chamberlain declară că nici n’a adresat vre-o comunicare d-lul Rodhes, nici n’a primit vre-o ştire despre a-cesta de la plecarea sa din Anglia. Constanlinopole, 25 Aprilie. Ambasadorii aO repetat verbal Porţei recla-maţiunile lor privitoare la numirea unul cai-macan creştin la Zeitun. Haga, 25 Aprilie. Ministrul coloniilor a declarat în Cameră că motivele probabile ale trădărel lui Tukl Djokan sunt vanitatea şi nestatornicia acestui şef a-ticinez. Cair, 25 Aprilie. E dovedit acum că pretinsele triburi amice sunt în înţelegere cu Dervişii. Nu se ştie nimic din ceea-ce se petrece dincolo de Akaşheb şi nici se cunoaşte posiţiunea esactâ a lui Osinan-Digma. Cholera a crescut la Alexandria- erl ati fost 14 cusur! şi 10 decese. Constantinopol, 25 Aprilie. Din causa creşterel epidemiei de choleră în Egipt, proveninţele din Alexandria suni supuse la o carantină de cinci zile; iar vasele cari ati pe bordul lor pelerini cari merg la Hedgas, stavl zece zile in carantină. Viena, 25 Aprilie. Camera deputaţilor a adoptat in a treia citire proiectul de lege asupra reformei electorale. Roma, 25 Aprilie. Cardinalul Galimberti a murit. Paris, 25 Aprilie. O depeşă oficială din Cayena anunţă că mai mulţi condamnaţi cari se trunsportaiî in colonii pe bordul vaporului Delta s’ad revoltat şi afl luat direcţiunea bastimentului. Echipajul a fost lăsat pe coastele Venezuelel, de unde s’a dus in guvernămîntul Deinerara. Hersthal, 25 Aprilie. Greva lucrătorilor de la manufactura de arme a încetat. Budapesta, 25 Aprilie. D. Pulszky a fost pus în libertate. Viena, 25 Aprilie. Principele Ferdinand al Bulgariei a sosit în cel mal strict incognito. A fost primit la gară de agentul diplomatic, care l’a însoţit pină la Raab. Principesa Maria-Luisa a sosit la Viena. Se va duce la Sofia la iuceputul săptămînei viitoare cu principii Boris şi Ciril. Belgrad, 25 Aprilie. Principele Bulgariei a sosit la orele 7.20 seara. A fost primit la gară de Rege şi de miniştri ; a tras la conac. Un numeros public a salutat pe principe cu respect. La 8' ceasuri s’a dat un prînz de gală, la care ati asistat 120 de invitaţi. Viena, 25 Aprilie. D. Naicovicl, ministrul de externe al Bulgariei, a sosit. Va sta aci piuă Vineri. Viena, 25 Aprilie. Corespondenţa Politică află din Belgrad, că Regele a conferit principelui Lobanov marea cruce a Vulturului alb. -—---------—IIIB IU f—I — ■ ---------- DIN PSBSis. Ziarele tic azi Ziua apreciază întrunirea de la 21 Aprilie a partidului conservator. Extragem din articolul organului radical următoarele pasaje : Nimeni nu se aştepta, şi mal puţin ca orl-cine liberalii— cari cred » încă ca numai el sunt în stare, în opoziţie, sa rămâie partid organizat şi capabil de a rezista guvernului,—nimeni nu se aştepta, o repet, ca întrunirea partidului conservator, şase luni dupe retragerea dela putere, să fie aşa de impozanta. De sigur ca în buna-parte aceasta manifestaţie a cetăţenilor se dato-reşte completei bancrute făcută de partidul liberal, dar iarăşi, fara îndoiala trebue se vedem în întrunirea de Duminică şi rezultatul politicei înţelepte pe care conservatorii aU dus-o cat timp aii fost la guvern. Nu e posibil ca un guvern sa nu faca greşeli, e peste puterile o-meneştl ca el sa mulţumească pe toata lumea, dar or care guvern e dator se ştie ce vrea şi încotro merge. întrunirea de Duminică mal are însă şi un alt rezultat. Ea ne-a prezentat pe conservatori în opoziţie. Cala deosebire dintre discursurile conducătorilor acestui partid şi între oratorii cari vorbeau, în timpul opoziţiei, în întrunirile liberalilor. Oratorii conservatori s’aQ pronunţat asupra situaţiei, fără aprindere şi fără injurii. El au dovedit ca nu-şl perd cumpătul în opoziţie şi, oameni de stat, îşi daO seama ca cuvîntul acelora cari pretind se conducă o ţara trebue se fie în tot d’auna cumpătat şi cumpănit. Dar dacă a lipsit injuria nu s’a tăcut abuz nici de promisiuni. Stomacul n’a jucat nici un rol; min-ţel şi iriimel s’au adresat şefii conservatorilor, vorbind delegaţilor partidului lor din toata ţara. Două lucruri ad promis — mal precis—conducătorii partidului con- servator, prin vocea autorizata a şefului lor; reprezentarea minorităţilor şi reforma impozitelor, astfel ca ele să apese mai just, în proporţie cu veniturile fie-căruia. Aceasta dovedeşte iarăşi seriozitatea şi buna credinţa a conduca-ţorilor conservatorilor. In definitiv, întrunirea partidului conservator, a fost întrunirea unul partid serios, care ştie ce vrea şi îşi da seamă de rolul unu! partid de guvernământ, în opoziţie. fjitirl «lin ziare Din Ziua : Ctnd au venit liberalii la putere l’afi pus pe d. G. M. Morţun, ca să facă un raport pentru disolvarea consiliului comunal din Iaşi. Raportul conţinea un singur capăt de a-cuzare, căruia i s’a dat titlul de «abatere de la datorie şi rea credinţă». Această abatere de la datorie şi rea credinţă, consta în faptul că fostul consilia ar fi tncheiat o transacţie dăunătoare cu d. arehitect Yălescu. pentru construirea fere-deului turcesc. Colectiviştii, însă, ca oameni speciali In comitere de minuni, afl mai făptuit un miracol. Astă-zl, In adevăr, s’a autentificat la seefiunea III a tribunalului transacţia pentru care fostul consiliu a fost disolvat. Din Lumea Nouă : Făclndu-se nişte săpături pe platoul co-loseulul Oppler, unde se construeşte un circ de vară, s’afi găsit la o adtncime de doul metri o mulţime de schelete omeneşti. Se crede că aceste schelete sunt ale pompierilor căzuţi In lupta cu turcii la 14 Septembrie 1848. Piuă acum s’au găsit peste 100 schelete. &â>atbtUă, 27 Aprilie tfiOG, EPOCA va incepe publicarea tetaîfi iaalere-matal roman t TAINA jHOMŢUIjUI tle MZettri Orerille ncouii De la 22—28 Aprilie curent, stil noii, afl intrat pe Dunăre, prin gura Salinei, 22 bastimente, representind o capacitate totală de 28.000 de tone; cel mai mare bastiment intrat în timpul acesta a fost Bosefiebit, pavilion englez, sosit deşert pentru Galaţi, de o capacitate de 2.674 tone.—In aceste şease zile aă eşit, prin gura Sulinei. 25 de bastimente, representind o capacitate totală de 34.27(5 tone; cel mal mare bastiment eşit în timpul acesta a fost Ailsa-cruiy, pavilion englez, de o capacitate de 2.512 tone. încărcat cu grîu pentru Anvers. De la 1 Ianuarie pină la 28 Aprilie curent, afl intrat, prin gura Sulinei, 344 de bastimente şi aă eşit 186. * * ic Ministerul de interne a trimis o circulară tu-tulor prefecţilor îndatorîndu-1 să facă statistica străinilor sosiţt de curînd în ţară. * * * A apărut Nr. 19 din anul al douilea al admirabilei reviste ilustrate pentru familie, Vatra. # * * D. B. G. Assan, inginer mecanic şi membru In comisiunea industrială, a adresat ministrului lucrărilor publice un memoria prin care a-rată cit de vexatorie şi nedreaptă e taxa de una şi jumătate la sută pentru export şi import. * * 4c D. Giani. inspector administrativ, delegat de ministerul de interne ca împreună cu casierul judeţului Tulcea să verifice gestiunea primarului din Tulcea, termintnd cercetările, a sosit azi in Capitală şi şi-a depus raportul. D. Borş, primarul Tulcel, care fusese suspendat pe timpul cercetărilor, şi-a dat demisiunea. * * * Ministrul de râsboifl a mai scos la pensie pe următorii ofiţeri: Colonel Constantin Rudeanu, locot.-colonel A-tanasie Răduleseu, sub-intendentul Theodor Pe-trescu, inginerul-şef Ioan Isvoranu, maiorul Geor- ge Cliivu. maiorul Alfons Thornnd, maiorul A-lexandru Panu, adjunctul clasa I Mihail Poena-ru, căpit. Gheorghe Christescu, căpitanul Geor-ge Artopeanu. căpitanul Vasile Lepâdatu, căpitanul Alexandru lonescu, farmacistul de divizie Ştefan Petrovici, adjunctul de clasa Il-a Ioan Pelreseu, administratorul clasa I Gheorghe Va-sileseu şi secretarul de graniţă clasa I Andrei Iasofescu. * 4c 4c A apărut în editura librăriei musicale, N. Mischonzniky, calea Victoriei 68 şi strada Cellei 7, Suvenir de Buşteni, vals pentru piano. de C. S. Stănulescu, dedicat d-nei şi d-lul C, Sturdza. PARLAAI ION VUI^ 8 E X A T V L (Ir mar ta Ncdiaţe f dela £.5 Aprilie La redeschiderea şedinţei publice, se votează fără discuţiune legea pentru regula-raeritarea pescuitului, ast-fel cum a fost a-mendatâ de Cameră. D. col. Obedeanu roagă pe d. ministru de resbel să vină Ia toamnă cu un proiect de lege pentru îmbunătăţirea soarlel ofiţerilor în retragere cari afl luat parte la răs-boifl. Intre altele, cere să se înfiinţeze un institut în care să se dea o bună edueaţiu-ne fetelor de ofiţeri şi ca sporul de a 5-a parte la soldă să se prevadă şi la pensiuni. Senatul se ocupă apoi din nofl cu recunoaşteri şi indigenate. Setlitafa tle la 26 Aprilie D. G. I'allade, ministrul domeniilor, depune proiectul de lege votat de Cameră, prin care se prelungesc încă pe 15 ani a-vantagiile acordate fabricelor de zahăr. Se votează un proiect de lege prin care judeţul Dolj este autorisat să contracteze un împrumut de (571.000 lei. Se votează legea pentru rescumpărarea embaticurilor de pe moşia Colentina de la marginea Capitalei, după cite-va explieaţiunl date de d-nil Al. Constanlinescu şi V. A. Urechiă. Se votează apoi un proiect de lege prin care judeţul Bacău este autorizat a contracta un împrumut de 200.000 lei. Şedinţa urmează. CAMERA (Urmarea şedinţei tle la 2!» Aprilie) Se adoptă fără discuţiune un proiect de lege pentru autorizarea Eforiei St'. Spiridou din Iaşi de a contracta un împrumut de 610.000 lei. 1). C. Brătianu, raportor, citeşte proiectul prin care se prelungeşte pe un termen de 15 ani avantagiile acordate fabricelor de zahăr. D. N. Fleva : Cind expiră termenul de 15 ani pentru fabrica de la Sascut ? D. Ministru de finanţe : Anul viitor. D. N. Fleva arată că toate Încercările costisitoare cu cultura sfeclei şi fabricaţiu-nea zahărului în ţară n’ati dut resultate satisfăcătoare şi cere amtuarea acestei legi pentru a se studia mal bine chestiunea. Avem o singură fabrică, uu-I cunoaştem mersul, nici influenţa ce a exercitat asupra comerciulul zahărului în ţară, de şi plătim anual, ca primă de 16 bani de kilogram, o sumă respectabilă din budget. 1). Marin Petrescu întreabă de ce nu s’a făcut o anchetă la fabrica Sascut spre a se cunoaşte întru cît fabrica aceasta merită şi de acum înainte prima de exportaţiune şi cere, ca şi d. Fleva, amînarea legii. D. C. Brătianu spune că d. Fleva nu a citit expunerea de motive, căci ar fi găsit aci amănuntele cerute. Partidul liberal a avut tot-d’auna ca normă protecţiotiismul şi proiectul de faţă are de scop să vie In a-jutorul agrieulturel, cultura sfeclei produ-cînd un venit considerabil. Toate ţările ci-vilisate protegiază industria zaharinei. Avem azi o singură fabrică, cea de la Sascut a d-lul Elias, care a Încasat In 14 ani aproape 2 milioane lei ca primă. Cred că aceasta sumă nu e pierdută, căci toţi acel cari se ocupă cu chestia aceasta recunosc că primele asupra zahărului folosesc interesului general. Urgenţa în care s’a presinlat această lege se explică prin faptul că fabrici noul nu s’ar putea înfiinţa de cît peste un an şi jumătate, căci cultura sfeclei trebue să înceapă diu timp. D. P. S. Aurelian spune că numai prin protecţiune largă ţările europene au putut avea industria zahărului. Rusia a prohibit FOIŢA ZIARULUI «EPOCA» 48 ALEXIS IîOUVIER CREDITORII MORŢEÎ PARTEA A DOUA — Zic că astă-zl dimineaţă, mal adineoră Încă, aveam acest inel. — Atunci, al pus mîna pe el... Este o-mul de astă noapte pe care-1 al arestat. El este! zise Vineent. Panafieu, ameţit de cele ce auzea, zise: — Dar nu, m’am Înşelat, — Ce vrei să zici? — M’am înşelat, na! iată dovada. Inelul despre care vă vorbesc şi al cărui desemn perfect iată-1, nu-1 am» văzut la abatele. — Urtde-1 al văzut? Panafieu nu voia să-I afle toată lumea secretele. Mal IntliO fu foarte încurcat de această întrebare; dar venindu-şl repede în fire, zise: — L’am văzut In mîinele unei femei. Vineent, liniştit, se gindea serios şi judeca mal sănătos; el zise: — Te-al înşelat deja asupra indiciilor de mal multe ori, în cele din urmă asupra nenorocitului pe care-1 al răpit astă noapte, ceea-ce de sigur va produce un oare-care scandal. — Dar dovada o am, vă zic. Un om, pe care avem să-l găsim pină In două ceasuri, a dat... unei femei pe care o cunosc şi care are In posesiunea el, acest inel cu un diamant mare. — Dragă domnule Panafieu, zise Carol văzlnd pe fratele săfl că zimheşte, nu înţelegi, saâ mal bine înţelegi râtt cele ce-ţl spune fratele mefl ; Iţi spune să te fereşti de prima d-tale impresiune... Via d-tale dorinţă de a ajunge la resultatul atlt de mult căutat face că primeşti prea uşor dovezile. — Dar văd, ce £draeu ! zise Panafieu a-rătînd scrisoarea, pe care o lnapoiă Iul Vineent, care-I zise.- — Dragă prietene, ascultă-mă, un inel, e ceva foarte banal; un diamant mare ca a-costa, sunt o sută de mii... Sunt clte-va milioane avînd pete şi montate tot ast-fel. — A 1 eşti descurajator! — Ba nu, dragul mei) Panafieu, sunt logic. Vezi singur situaţiunea tu care te-a pus expediţia d-tale nesocotită de astă noapte... Glndeşte-te ce se poate lntlmpla dacă omul acesta face scandal... — D’asta puţin îmi pasă. Este peste putinţă să găsească autorii răpirel sale. — Prea multă lndrăsneală... şi prea multă linişte. — Dar In silrşit, după cele ce-ţl spun, ce vrei să faci ?... — O! e foarte simplu. — Spune, te ascult. - Du-te imediat la persoana care are a-cest inel, roag-o să ţi-1 arate. Vineent luă scrisoarea. — Ascultă, dragul mefl prieten, zise el, dacă poţi să vezi acest inel, aleargă repede şi execută ce spune această frasă. Panafieu ascultă; Vineent citi; «Apăslnd pe una din ghiarele cari ţin diamantul, o limbă de aur se ridică şi des- copere această inscripţie : Comiliu Adelei». — Adevărat, e simplu, ai dreptate; n’am de cit să iatt inelul şi una din ghiare, zici; le voi încerca pe toate... şi prea puţin îmi pasă dacă-1 voi strica... — Frate-meO are dreptate, zise Carol, şi pină atunci nu da drumul acelui abate... — A! Dumnezeule! exclamă Panafieu lovindu-se pe frunte. — Dar ce ai ? ziseră Vineent şi fratele săfl miraţi. — Am, am... că n’am un minut de pierdut ; peste un sfert de oră mă întorc. Şi fără să mal spună o vorbă, Panafieu se repezi la pălăria sa, o puse pe cap şi plecă alergind, lăslnd pe cel doul fraţi a-meţiţl. — Pre cinstea mea, pare-c’a-nceput să 'nebunească! zise Vineent. — Mă tem să nu fie deja, adaose Carol. Panafieu n’avea de ghid aşa ceva; el Îşi amintise că poruncise Lizei să trimiţă Îndărăt numai de cit acel inel. El făcu o fugă din uliţa Charlot piuă in uliţa Poitou, unde şedea, temlndu-se ca nu cnm-va să se fi Îndeplinit porunca ce dase. Cind sosi acasă, portarul îl zise : — Ah ! d-le, sosiţi tocmai cind d-na Liza plecă d’aci. Panafieu tresări; nenorocul ÎI şedea In cale. Nu cum-va, după ce avusese proba în mină, avea să o piardă ? El întrebă cu vioiciune : — Acuma a plecat ea d’aci ? — Oh ! d-le, nu sunt cinci minute. — Incotr’o a apucat ? întrebă Panafieu cu nerăbdare. — Nu ştia ; dar nu crez că d-na să se fi dus departe, pentru că era uşor îmbrăcată. Am lntrebat’o dacă nu’ml lasă cheia şi mi-a răspuns: — Nn, mă întorc numai de cit. Panafieu Înţelese bine ce era: Liza ne- vrtnd să ducă însăşi inelul, se dusese să caute un comisionar spre a’l trimite la a-dresa celui ce’l dase inelul. Dacă n’ar fi isprăvit cu inelul. Panafieu întrebă înfrigurat: — Dar, vă rog, spuneţi’ml încotro credeţi că a apucat ?... Portarul amuţise şi nevastă-sa răspunse: — D-le, am văzut’o npuclnd spre uliţa Fetelor-Calvariulul. Fără vorbă, Panafieu ieşi In uliţă şi a-lergă încotro i se spusese. Panafieu ajunse In uliţa Vecliia-Templu-lul, apucă uliţa Fetele-Calvariulul şi zări, la colţul bulevardului, pe Liza care vorbea cu un comisionar ; el alergă mal repede şi, In momentul cind Liza da comisionarului micul pachet, el fu care ’l luă din mina el. Fata dote un ţipăt, dar Panafieu glfiind Îl zise : — Intoarce-te acasă, am trebuinţă de asta. Mă întorc peste o jumătate de ceas. Panafieu cobora deja uliţa Fetele Calva-riulul şi intra Iu uliţa Vandom, cind Liza şi comisionarul încă nu se liniştise din surprinderea lor. Comisionarul ’şl veni mal curînd In fire şi, gătindu-se să alerge, zise: — Dar, d-şoară, el vă fură, mă duc să pul să’l aresteze. — Nu, nu, zise fata, e bărbatul mefl, el mă trimisese; şl-a schimbat ideia, după cum se vede. Ea plăti pe comisionar şi, Ingrijută, gtn-ditoare, se întoarse la locuinţa lui Pana-fieu, întrebindu-se zadarnic : — De ce să mă oprească de a face ceea ce el singur tml ceruse cu attta tărie ?... De ce a fugit aşa repede ? Liza se întoarse acasă, nerăbdătoare de a-şl vedea amantul pentru a-1 cere lămurirea trebuincioasă. Panafieu, fericit că ajunsese pe Liza şi mal ales eă sosise la vreme şi că avea în mină proba fără de preţ, se grăbea să a-jungă mal repede în uliţa Charlot, la cei doul fraţi. Cînd 11 văzură intrînd, asudat, glfiind, năbuşit, el ziseră : — Dumnezeule! ce al ? Ce s'a mal în-tlmplat ? Sforţîndu-se ca să vorbească, după ce-şl zmulse gulerul ca să poată respira, Panafieu zise glfiind : — II am... am alergat... A fost la vreme. — A) ? ce ? pe cine ? Întrebă Vineent. — V’am spus că mi s’a părut că văzusem inelul... Am alergat... Cu un minut mal tlrzifl, nu-1 mal aveam. — Inelul ! strigă Vineent, inelul !... 11 al? — Da, da, aşa cred, răspunse Vrednicul băiat potolindu-se încet, încet. Cel doul fraţi, neasttmpăraţl, se strluseră împrejurul Iul Panafieu, ziclnd : — Liniştiţi-vă, scumpul mefl, liniştiţi-vâ, — îmi e mal bine, zise Panafieu sculln-du-se. El se apropiă de fereastă, urmat de cel doul fraţi, desfăcu inelul; apoi puuîndu-1 Iii lumină şi arătînd cu vîrful unghiei sale,zise: — Am citit adineaori: «un diamant e-norm». Uilaţi-vă. Diamantul era gros ca o alună. El urmă, arătînd: — Scrisoarea mal zice: «Are două pete»... iată una şi iată şi pe cea-l’altă... «Inelul este Împodobit cu un desemn grecesc care ascunde că el se deschide»... Priviţi, iacă Intr’adevăr micul desemn grec... «Apăsând pe una clin ghiare, o foiţă de aur se ridică». Uitaţi-vă, una, două, trei... asta se lasă... (Va urma) www.dacoromanica.ro 3 EPOCA sa TEATRE, CONCERTE, SPECTACOLE- Sala Dacia.— Sâmbăta 27 Aprilie a. c. se vn da o representaţie iu folosul unu! student sărac, pentru a'şl putea continua studiile. aproape importaţiunea zahărului şi numai aşa a ajuns desvollarea In ţară a industriei zaharinc. La noi sunt oameni cari ar voi să Înfiinţeze fabricţ de zahăr, dar după legea de la 1882 avantagiul primei de fabri-caţiune expiră peste doui ani. De aceea prelungim termenul. Avantagiul fabricel de la Sascut expiră peste doui ani şi nu se va relnoui. Prima servă pentru amortizarea capitalului şi în 15 ani fabrica de la Sascut şi-a amortizat deja capitalul. Roagă să se voteze proiectul. Discuţia se închide şi proiectul să ia In consideraţie la art. 1. D. G. A. Scorţeseu spune că, causa pentru care n’atl reuşit la noi fabricile de zahăr e că pe lingă fie care fabrică s’a înfiinţat şi o rafinărie, pe cînd e ştiut că o rafinărie ajunge pentru 10—12 fabrici de zahăr brut. Propune un amendament în sensul ca prima să se acorde numai fabricelor de melasă saO zahăr brut. D. Pană Buoscu susţine amendamentul d-lul Scorţeseu şi cere ca fabricile de zahăr brut să fie protegiate independent de rafinării. D. ministru Cantacuzino spune că prima de fabricaţiune se cere şi pentru melasă, care e un residuu, o rămăşiţă a zahărului şi nu costă de cil 40—45 bani de kilogram; acordîndu-I prima de 16 bani, i se creiază un avantagirt nemeritat. Zahărul brut, Insă, e prevăzut în legea de la 1882 şi amendamentul d-lul Scorţeseu nu mal are nici o raţiune de a fi. Discuţia se închide. Comitetul delegaţilor, după o deliberare de trei sferturi de oră, anunţă că a respins amendamentul. 1). raportor Brătianu adaogă că prima se va da zahărului alb brut sad rafinat. D. G. A. Scorţeseu spune că prolecţiu-nea se cere nu numai pentru zahăr complect sad jumătate rafinat, ci şi pentru ca-sonadă. şi propune o primă de 16 bani pentru zahăr şi de 10 bani pentru casonadă. D. ministru Cantacuzino cere ca articolul să se voteze aşa cum e redactat în proiect şi să se respingă amendamentul d-lul Scorţeseu. Amendamentul se respinge şl art. 1 se adoptă nemodificat. Proiectul în total se adoptă cu 60 voturi, contra 11. D. prim-ministru propune prelungirea şedinţei pînă la 7 seara spre a se putea vota toate proiectele, Sîmbătă fiind ultima zi a sesiune!. Propunerea se adoptă. D. Bohrovitz dă citire unul proiect de credit de 8 milioane pentru repararea liniei Cernavoda-Constanţa. D. ÎL Fleva se ridică cu energie contra numeroaselor credite cerute de guvern. S’aft votat deja 80 de milioane şi ni se mal cer 50,000,000 lei, de şi în mesagifl se reproşa guvernului couservator că prin împrumuturi a desechilibrat finanţele ţării. Este un fapt unic In analele parlamentare ca Intr’o singură sesiune să se voteze credite de 120—130 milioane. Aceasta represintă o a-nuitate de 6—7 milioane pe un. Oratorul reaminteşte că rescumpărarea liniei Cernavoda-Constanţa, convenită cu preţul de 13.000.000, afostplătită cu 17.000.000 pentru că pe nedrept s’a adăogat agiul, şi Ion Brătianu spuuea atunci că linia se află în cea mal bună stare. Apoi, în 10 ani s’a stricat într’atit linia că trebuea din nofl 8 milioane pentru a o repara. Dar atunci rescumpărarea liniei nu a fost avantagioasă şi am aruncat banii ţării pe fereastră! In situaţia noastră financiară trebue să se închidă robinetul rentei. D. Poenaru-Bordea spune că preocuparea d-lul Fleva este legitimă dar nu în ca^ zul de faţă. Linia Cernavoda-Constanţa tre bue neapărat reparată. D-sa întreabă în acelaşi timp de ce d. ministru nu pune în lucru linia Ploeştl-lTrzi cenl. D. ministru Stoicescu spune că cele mal multe credite cerute, servesc pentru sfîrşi-rea unor lucrări începute. După incorpora rea Dobrogel era o chestie de economie şi de mlndrie naţională de a răscumpăra linia Cernavoda-Constanţa, care nu se afla atunci in stare aşa de bună şi care e azi iu aşa stare că o reparaţie e absolut necesară şi urgentă. Linia Ploeşll-Urzicenl nu se poate începe anul acesta, dar guvernul se gîndeşte şi la linia aceasta. D. ministru Cantacuzino spune că şi gu vernul are preocupările d-lul Fleva în chestia creditelor, dar se exagerează realitatea lucrurilor. Totalul creditelor cerute şi parte votate se ridică la 93 de milioane, nu la 130 milioane cum zicea d. Fleva. Afară de 22 milioane credite noul (10.000.000 pentru marină şi 12.000.000 pentru ministerul de războiţi), restul sunt lucrări vechi, neînce pute şi cari trebuesc terminate. Nu vom creia impozite noul, vom căuta numai să transformăm pe cele actuale spre a face faţă angajamentelor ţării. Discuţia se închide. Proiectul se ia în considerare cu 58 voturi contra 7. Articolele se acceaptă fără discuţiune. Legea în total se votează cu 60 voturi, contra 4. Şedinţa se ridică la orele 6 şi 50. Şft’flltila tIc la 30 Aprilie D. N. Ceaur-Aslan depune şi citeşte un proiect de lege pentru modificarea art. 106 din codul de procedură penală. 1). G. 1). Teodor eseu renunţă la interpelarea d-sale Iu chestia Eforiei spitalelor civile şi roagă pe d. ministru să se ocupe în vacanţă cu chestia aceasta. I). Prim-ministru spune că azi şi mtine trebue să se rnal voteze 19 legi, deosebit de împrumuturile comunale şi cere ca şedinţele să se prelungească pînă la 7 seara şi apoi să se i ţie şi şedinţe de noapte. (Protestări). I). G. Polii,iiuos : Dar ce, d-le ministru, suntem oare maşini de votat ? Cum să votăm atllea Ingl în două şedinţe ? (Aprobări). D. N. Stiitescu interpelează pe d. mi- nistru de lucrări publice de ce arendează birturile de la gări străinilor. I). V. Calligari propune prelungirea şedinţei pînă la 7 seara. 1). Preşedinte spune că prelungirea se va hotărî la orele 6 seara. Se votează fără discuţie mal multe proiecte de credite. Şedinţa urmează. Sâtubnta, 32 Aprilie ISO», Kl*tK'A ea începe publicarea unui interesant rosnan / Taina Mortului tle Menri lJreeille ULTI1EINF0RMATIUN1 Aflăm, că acela care se împotriveşte mal mult la numirea d-lul Scupiewsky în postul de directorat imprimeriei statului, e d. Carada, care promisese de mult acest post unul vechil şi devotat membru al partidului. Acum lupta e între d-nil Sturdza şi Carada. Suntem curioşi să vedem care din aceşti doui va triumfa. Piaţa din Brăila a fost ieri puţin mal animata, observîndu-se o activitate tnal mare mal cu seamă la grine. Transacţiunile făcute au fost destul de însemnate, iar preţurile plătite astă-zl aproape neschimbate pentru toate articolele în general. Astă-noapte s’a Intimplat o nenorocire In strada Corabie! No. 4; Ion Iosif a uitat un bec de gaz deschis şi a fost găsit dimineaţa asfixiat. Fabrica de spirt Predingher de la Brăila, care a făcut obiectul linei interpelări în Senat şi în favoarea căreia spuneam că a intervenit un deputat-samsar colectivist din oficina Voinţei Naţionale, nu s’a închis. Opiniunea generală astă-zl dimineaţă, prin cercurile oficiale, era că Corpurile legiuitoare se vor închide mîine seară. Un deputat ne spunea că nici nu vede pentru ce ar mat fi prelungita sesiunea, afară numai dacă d. Sturdza voeşte să continue a arăta ţărel spectacolul desgustător ce se desfăşură la Camera. denţil faculţăţel de Teologie se vor duce in corpore la cimitirul Belu, unde donatoarea este imormîntată. Parastasul se va face cu spesele Ministerului de Culte conform dis-posiţiunilor testamentare. D. Ioan Petrescu, medicul veterinar al comunei Constanţa, a fost numit directorul tîrgulul de vite din acel oraş. Ion Vasiu, împreună cu alţii, a sărit erl asupra unei escorte compusă din doui sergenţi, doui jandarmi şi un sub-co-misar, pentru a scăpa pe fiul. stăpînulul săă Petre Anghelescu, pe care acea escortă îl ducea la cazarmă. Cetăţenii din Ploeşt.1 vor ţine Duminică după amiazl un meeting de protestare în contra Milleniulul. In acest, scop comitetul organizator a lansat şi un apel. D. Dim. Magdu s’a presintat azi la redacţia noastră afirmîndu-ne, că adevărata cauză a cererel guvernului ungar de a-1 extrada este o persecuţie politică, care datează de acum zece ani cînd d-sa, advocat în Arad ,fiind membru devotat al partidului naţional romîn şi preşedintele comitetului local, a purtat o luptă energică în contra administraţiei locale ungureşti. Luăm act. Epidemia de febră tifoidă din Iaşi a scăzut mult; ea are un caracter benign şi în ultima săptămînă nu s’a ivit nici un caz nou. De la începutul anului pînă acum, febra tifoidă a causat 0 decese. D. director al serviciului sanitar atribueşte această epidemie lipsei de canale, lipsei mult simţită de apă şi aglomeraţiunel şi necurăţeniei din cartierele evreeşcl. A. S. R. Principele Ferdinand a sosit azi la amiazl, cu acceleratul de Vîrciorova, în Capitală. A. S. R. Principesa Maria a rămas la Goburg. Principele Ferdinand va pleca Miercuri cu suita la Viena, unde se va întîlni cu Principesa Maria: şi-apol după o şedere de două zile, vor pleca împreună cu suita lor la Moscova. Sîmbătă 27 ale curentei se va să-vîrşi parastasul de 40 de zile, pentru defuncta Maria Schiopescu, nobila donatoare, care a dăruit pentru clădirea internatului Teologic suma de 85.000 lei, o casă şi bani ce se vor găsi după moartea el şi cari aproximativ se mal urcă la suma de 70.000 lei. Parastasul se va celebra la biserica Manea Brutarul, în a căreia parohie trăia defuncta. După parastas profesorii împreună cu stu- MAŞINE AGRICOLE I I . Bucureşti, Str. Lipscani, 94.—Casa Banca Romîniei Sf. Gheorghe 7- 1SOI A MAŞIKA DE Secerat şi legat „COLUMBIA” clin fabrica I>. !H. OSBOU3SE A C-I© Auburn (New-York) f tf falHitf (a Ei HEA tMTA construită toată în oţel, uşoară, simplă 72 şi trainică, ultima perfecţiune 30—10 IjEECOIMESSIIjE ŞI TMEEHĂTOAIIE Din atelierele de construefiune ale Căilor Ferate Ungare din Budapesta SINGURELE CONSTRUITE DUPĂ EXIGENTELE AGRICULTORILOR NOŞTRI Ţin la disposiţia d-lor agricultori numeroase atestate stabilind perfecţiunea acestormaşine. Colectiviştii continuă să ameninţe lumea prin Voinţa Naţională. După magistraţii de la înaltele instanţe judecătoreşti, venise rîndul funcţionarilor: acum se năpustesc asupra ofiţerilor şi chiar asupra simplilor particulari. In numărul de Marţi, organul şanta-giştilor şi al samsarilor de afaceri veroase — după cum se numesc între el în plin parlament —- publică în fruntea informaţiilor, cu litere cursive, o ameninţare la adresa ofiţerilor cari colaborează la Ecoul Armatei, in care se dă pe faţă turbarea ministrului de răsboiO; astă-zl se ameninţă d. Ghiţă Dragomi-rescu, proprietar şi comerciant de la Obor. Şi pentru ce se ameninţă acest comerciant ? Pentru că este în neînţelegere, nu poate să suporte toate neajunsurile vecinului săQ, vestitul bătăuş Nicolae Creţii, samsarul de slujbe la primăria Capitalei. Pentru un diferend de resortul instanţelor judecătoreşti, Ghiţă Dragomi-rescu este adus la poliţie într'un chip care face să se creadă că este arestat; acolo prefectul poliţiei îl spune să lase pe Creţii in pace ; iar cînd se întoarce a-casă, după ce a fost reţinut cîte-va ore, îşi găseşte nevasta şi copiii crunt bătuţi de Creţu şi oamenii săi din curte, care striga cît îl lua gura : «-daţi, mă, aşa am ordin de la prefect !> Faptul a fost de îndată adus la cunoştinţa d-lul prefect de poliţie, căruia i s’a presintat chiar şi femeea bătută. D-sa a orînduit o anchetă care s’a făcut în casă la Creţii şi resultatul este... o ameninţare prin Voinţa Naţională.-Chestie de sistem. Ş’apol, dacă ţara este silită să sufere umilinţele şi neghiobiile apelpisiţilor din capul guvernului, adică de ce cetăţenii de la Obor .să nu sufere tirania unul Creţii, sau a altul bătăuş cu legături la poliţie şi la Monitorul colectivităţel. CO^eRESUL FARMACIŞTILOR Erl a avut loc în salonul ligel culturale, prima şedinţă a congresului farmaciştilor romtnl din ţară. Şedinţa a fost deschisă de d. I). Roşu, preşedintele societăţel farmaciştilor romtnl, asistat de d. A. Altăo ca vice-preşedinte şi d. A. Bozoceanu ca secretar. D. D. Roşu în clte-va cuvinte bine simţite, salută colegii din provincie cari aă ţinut să răspundă mal mult ca ori cînd la apelul comitetului, venind In număr mult mal numeros de cit In alţi ani, pentru care exprimă viile sale mulţumiri. — Asemenea mulţumeşte d-lul preşedinte al ligel şi d-lul casier, cari cu o deosebită bună-voiuţă s’aă grăbit a le pune la disposiţie saloanele ligel; după acestea declară şedinţa deschisă. Se procede la alegerea comisiunel de verificare şi se aprobă sumarul şedinţei din urmă a congresului din anul trecut. D. Berbereanu, farmacist din Calafat, a-nuuţă că opul tradus de d-sa pentru a servi la instrucţia elevilor in farmacie este aproape gata şi în curînd va fi în plăcuta posiţie de a’l oferi colegilor. D. Grigoriade, farmacist din Birlad, in-tr’o cuvlntare energică, execută pe autorii unul oare-care memorii!, presintat d-lul Ministru de interne, prin care se cerea a nu se mal creea noul farmacii în capitală, de către un număr restrtns de farmacişti, dintre cari unii abia aii trecut porţile cetăţenii;! roinlne şi mal mult încă nu sunt de cît, arendaşi de farmacie. D. Grigoriade, cere a se protesta contra acestui memorifl, care cuprinde pe lingă multe expresiunl ridicole, şi calomnii, insulte, la adresa unuia din colegii cel mal venerabili, la adresa d-lul profesor farmacist Trauseh, membru onorific af asociaţiu-nel farmaciştilor romtnl. Se miră d. Grigoriade, cum societatea n’a răspuns acestui pamflct-tnemoriil, semnat de mulţi din acel cari aii fost elevii d-lul profesor Trauseh, cari ’I afl ascultat prelegerile şi căruia cu toţii ÎI datorim mult, dar cari uită că unul asemenea om, i se cuvine cinste şi nu insulte. La acestea răspunde preşedintele d. I). Roşu, că în adevăr acest mod de a lucra, a acelora cari aii făcut acest memoriu, a fost desaprobat de toţi colegii şi chiar din acel ce att semnat, de oare ce a fost prin surprindere. La această declaraţie se asociază şi d. Stoenescu, farmacist din Capitală, precum şi alţii; din aceasta se naşte un tumult şi d. preşedinte anunţă şedinţa viitoare pentru 26 Aprilie. POŞTA ADMINISTRAŢIEI Domnii abonaţi a cărora abonamente expiră la 1 Maiu viitor, sînt rugaţi ca pînă la acea dată să bine-voiască, in cas de reînoirea abonamentului ce au, să înainteze costul pentru a nu suferi vre-o întîrziere saO întrerupfîe a ziarului nostru. Apa minerală naturală de Vicliy se respăn-desee la noi din ce în ce mai multă, aceasta reputaţie a Apei de Vichy nu există de astăzi, ci de secole. Sursele Vichy - Celec..ins, Vichy -Grande-Grille şi Vichy-Hopital suntu proprietatea Stalului francez subtu al cărui control suntu exportate. Spre a nu fi indusă In errdre cereţi în lotu dettnadupe ordonanţa Medicului una din sursele : Vichy - Celestins, Vichy-Grande-Grille, Vichy-Hopital. Buteliile suntă cu etiquete, dopuri şi capsule purtând numele sursei: Vichy - Celestins , Vichy - Grande -Grille, Vichy-Hopital şi in osebit pe capsulă se află imprimat leatu anului corent. pierdut Duminică 14 Aprilie, o căţea tlnără, de rassa, daehslmnd (basset). coloarea cafenie, cu o pată albă la pept. Gel ce va fi găsit-o e rugat a o aduce la Palatul Ştirbey, unde va primi o bună recompensă. 88 3—3 A n ii ii © i n. Băile minerale «le Balţăteşti Direcţiunea exploatărel sărurilor şi apelor minerale de la BălţăteştI, în urma ince-tărel din viaţă a d-rulul Cantimir, trecînd asupra d-lul Dr. I. Stamatin medic Primar al casei sf. Spiridon. Se face cunoscut d-lor Medici, farmacişti şi publicului in general, că oi-I-ce comandă sau informaţiuue privitoare la stabilimentul balnear, se vor adresa direct d-lul Dr. Stamatin Băile BălţăteştI saă Piatra-N. Tot odată se aduce la cunoştiinţă tuturor că stagiunea balneară se va începe de la 1 Iunie pînă la 1 Septembre, Direcţiunea. 82 30-11 A pa minerală, purgativă de la BEEA2U, lingă Iaşi. Aceasttl apă din ţară şi-a făcut drumul de al sine fără inultă reclamă şi cu toată concurenţa apelor similare streine, dovedindu-se cu mari avantaje prin proprietăţile sale particulare şi anume : Apa «Ie Breaz» este mal plăcută la băut şi cu efect sigur, băută 1—2 pahare in interval de 1 oră; in cele mal multe cazuri ajunge 1 pahar. Apa de Breaza are efect durabil, fără a produce a doua zi constipaţie. Apa de Breazu nu produce absolut nici o durere la stomah safl in intestine. Apa «Ie Breaza se întrebuinţează special-mente cu succes pentru a combate: congestiu. nile obicinuite cum şi constipaţiunile, disposi-ţiunile inflamatoare ale organelor principale-indisposiţiuuile cronice ale orgauilor de respi-raţiune şi circulaţiune, deteriorarea grăsime! prea abondente, boalele urinare şi formarea pietrei, haemoroidele, boalele oagauelor geniale la femei. Consumatorii fanatici pentru apele purgative străine, după ce aii încercat această apă de la Breasu, au părăsit pe cele streine. Apa «le Breaza a obţinut la exposiţia de Bucureşti în anul trecut Medalia de aur prin superioritatea sa în comparaţie cu alte ape similare. Apa «le lîreazu se găseşte astăzi în toate oraşele, atît dincoace cît şi peste Mileov, şi merită toată încurajarea din partea publicului. 57 12-8 Doctorul Gr. A. Ţaranu Specialist în boule venerice şi ale căilor urinare. Strada Băiu-ei Naţionale colţ cu strada Carugorghehevicî de asupra tea trulul Hugo. Consultaţiuni dela 4'/s pînă la 7, p. >n.: pentru 1 dame de la 3—4. 100-71 Constantin Em. Crupenski ADVOCAT 37 bis. str. KT. Spiridon MIGRENĂ SCIATICA NEVRALGIE DURERE DE MIJLOC PERLE CC ESENŢA DB TEREBINTINĂ 0 clerta* 2 la 4 Perla fac sâ dispare In cate-va minute cele mai durerdse nevralgie. A ae cere numele In tote Farmaciile. CLERTAN N. aEIOORESCV 43, Calea Victoriei, 43 vis-ă-vis de cofetăria Capşa, Bucureşd Aducela cunoştinţaonorabilu-lul public, că In atelierul med se confecţionează încălţăminte pentru dame, copil, din mate-rialele cele mal fine. Comen-dele se efectuează prompt; se găseciş si ncălţăniinte gata cu preţuri moderate. NB. Pentru conservarea incălţămintelor recomand veritabila Crema-meltoniană neagră şi culori din fabrica «BROIV.V şi SON* din Londra: Feriţi-vă de contrafaceri. 27 52-20 X>r. T. lXevici Vindecă printr’un procedeil special, maladiile de femei precum şi cele siftlice într’un timp foarte scurt. Blennoragia (Seulamentul) vindecă radical în 8—9 zile. Consultaţiuni de la ora 2 pînă la ora 5 No. 31. Strada Carol, No. 31 Intrarea prin Strada Şelari No. 17 (Colţul). - PENTRU SaRACI GRATIS — 72-01 79 30—21 «v irrţ n. rjg sa H»dţ& Muntele BOIA .ifljyvt? AHaJKuîtt l distr. Argeş lingă Olt şi soseaua principală a ţărel de la Curtea de Argeş la rîul vadului, drum de fier Bucureşti Curtea de Argeş, avînd Marmoră granid albă şi albastră cum şi alte minerale de mare valoare, plus pădure de brazi molifţi seculari, care se vinde şi singură, asemenea se poate deschide carieră de piatră marmoră şi ţiment marmoră. Doritorii se vor adresa la d. Al. Carpenişanu bulevardul Elisabeta 18. Casa de Sasi&tate Institut din noii reorganisat 51, — Strada Teilor — 51 Dirigiată de dr. Şaabner Tuduri Căutarea boalelor interne şi chirurgicale, precum şi a tutulor boalelor nervoase şi chroniee. Tratarea boalelor de piele, a boalelor de ochi, git, nas şi urechi, a boalelor de ficat şi rinichi. Operaţiuni.—Tratamentul boalelor gynecologice; camere cu intrare separată pentru faceri, o moaşă cu diplomă locueşte în institut. Discreţiune.— Tratament special al syphilisulul şi a boalelor uretro-genitale. Bolnavii se pot căuta cu orl-ce medic safl specialist. Preţurile moderate, pentru angajamente lunare se fac reduceri. ConsuttaţiunI în fie-care zi, pentru boalele interne şi syphilitice de la 10—12 p. m. Direcţiunea trimete de îndată după cerere noul prospect al Casei pe 1896. 20 100-3* De închiriat Un salon frumos mobilat Strada şi casa General Florescu 85 5—4 ■'0-7>- Bogat asortiment de arme «le vluătoare de tot felu de la 75 leî ia ISMrii lei bucata. Arme ea E PLUMB, FER ŞI TDCIU Fortunl ele oînepă j-ii cauciuc Obiecte de faianţă, alamă şi tuciu pentru conducte de apă, scurgere, băl, tout â l’egout, gaz, etc. la II l\§ IIA IS T BUCURESCI, STR. BISEBICA AMZI, 14. - BUCURESCl INSTALATOR fg) • t s PENTRU * * VC/" SISTEMUL TOUT A L’tGOUT St pentru încălziri centrale 40 (100-17) . STAADECKER Bucuresci-Bniila-Craiova ---- Representanţa Casei F. C. GLASER & B. PFLAUM joi BERLIN S. W. LINDENSTR 80 SINGURUL VÎNZĂT0R PENTRU ROMÂNIA A MATERIALELOR REA IRE ăî ferate secondare de tot felul pentru terasamente, exploatări de păduri şi stabilimente industriale R I 1 FABRICA FRIEDR. KRUPP (ESSEN) BUCURESCI, Strada Smârdan No. 7 Mare depou de maşini agricole şi industriale Maşini de Secerat, Legat şi de Cosit „Adriance“ |Sfoar» de legat snopi OM A H I L L A garantată |>ui*ă:)j Maşini de treerat şi Locomobile din renumita fabrică BADENIA din Weinheim (:Germania:) Vagonete basenlaute de oţel Vagoaiete cu cutii Vagouete .speciale de orl-ce tel Placi turnate Şine ele oţel ISessein.er pentru antreprise miniere Cale fixă transportabilă Şine de oţel Macaze. Pasage de nivel. Roate. Roate montate pe osii. ‘Xatgăre de osii. Metal de osii, etc. Macini de treerat annericane eu loeomobila rutieră şi eu elevator de snopi şi de paie. Maşini de semănat în lat (:sistem «Aberdeen»:) şi în rîndurî (:sistem american HAVANA»:) MORI ŞI PIETRE DE MOARĂ DIN LA FERTE S0US J0UARRE. Greble de fin «iSoiingsrorth^ Tocători de nulre{i, ma- j yitti t/e huruit, Tocite pentru cuţite tte seceră lori etc. Vînturătorî, Triorî, Batoze de porumb MUŞAMALE IMPERMIABILE DE 0RI-CE MĂRIME. Prospecte detaliate şi devise gratuite PATRIA a (40-14) Cel mal bun nutriment pentru Copil 41 La FieunTAvoine Knorr REPRESENTANT GENERAL PENTRU TOATĂ ROMlNIA I. I .OUIS KL1NGER nUCIHESTt Hi IAŞII Vindecă toate afecţiunile de stomach (50-17) EagBmiiwatiasHgin s COMPANIA GENERALĂ DE Conducte de apă din Liege SUCURSALA nouAXIi;I BIUROURILE şi MAGASINURILE SITUATE : STRADA BREZOIANU, 37 Aii fost transferate Calea Griviţeî 32, liiiciirescî Singurul antreprenor al branşamentelor particulare din BucurescI Antreprenor al distribuţiunilor de apă pentru R-SaBAT §i SINAIA Execută tot felul do lucrXrî de distribuiri de apă pentru administraţii şi particulari FÂNTÂNI, LĂVABOURI, WATER-CLOSETE, TOUT-A-L’EGOUT, BĂI, APO.METRE Mare «lepoii «le tuburi şi aparate pentru acest gcu de lucrări Afacerile sunt tratate direct în Biurourile noastre sau prin intermediarul nostru autorisat D-nul LA DAU. Inginerul, Director al Lucrărilor L. BOKHET. 71 50—5 SOCIETATE ROMÎNĂ DE ASIGURARE ŞI DE REASIGURARE C APITAL, SOCIAL VĂRSAT LEI DX MILION Sediu] Societăţel: Bucureşti, Strada Smlrdan No, 15 Societatea «Patria» se recomandă pentru ASlbl Rilti AJSVPBA YIEţEÎ pontru cas de moarte, asociaţiunl cu capital garantat, zestre: (cu încetarea plăţel premielor la moartea părintelui:) ASIGURĂRI ÎN CONTRA ACCIDENTELOR pentru cas de moarte şi de invaliditate, îndemnisare zilnică. Asigurarea colectivă a lucrătorilo din stabilimentele industriale Pentru prospecte a se adresa la Direcţiune şi la agenţiile din ţară 15 7’vpografia „Epoca* execută ori ce fel de lucrări atingătoare de această branşă. VAR HT1RAE1LIC CALITATE SUPERIOARĂ AZA 59 9 9 " “ 1 SOCIETATE ROMÂNĂ ANONIMĂ PENTRU FABRICAREA Varului Hydraulic şi a Cimentului Roman Mai înainte DAVIDESCU BREAZA & C-ie. PENTRU COMANDE A SE ADRESA REPRESENTANTULUI GENERAL T. ZWEIFEL, Bucurescî, Calea Moşilor, 81 SI LA FIIIA IE LE SALE GALAŢI, Strada Presei, 20 || IAŞI, Strada de jos, 24. — SAtT DIRECT LA FABRICĂ — 42 Oara Comarnic 25—17 ALBERT ENGEL $« CASA DE CQNFIENŢĂ Fondată în BucurescI în anul 1853 Bucureşti, Strada Carol, No. 37 Recomandă onor. sale clientele cit şi p. t. publicului bogatul săil asortiment de : Lămpi de sistemele cele mal bune şi solide. Mnşine cu lumina incandescenta, arzlnd cu spirt şi aplicabile la orl-ce lampă de Petrol. Sfeşnice şi Globuri pentru grădină. Porţelanuri şi cristaluri franţuzeşti şi de Bohemia, Recitoare sistematice pentru casă. Muşine pentru făcut, îngheţata. Muşine pentru făcut unt.. Maşine pentru tocat carne. Tacimurl de Alpaca pentru masă. Vase smălţuite indigene şi streine pentru bucătărie. Orl-ce objeete ne cesare pentru casă şi bucătărie. Paturi de fler iu tabli şi vergele Mobile de fler. Scaune de paie. Colivii pentru Papagali şi Canari. Felinare şi coroane pentru morminte. Maşine pentru spălat şi stors rufe. Băl de scăldat. Băl de şezut. Aparate de duşi. Muşamale şi Linoleum. Petroliu indigen l-a calitate decalitru lei 3,50 franco la domicilii). Uleia de rapiţă dubiu rafinat. Atelier pentru reparaţie şi comenzi pentru orl-ce articole de metal. Serviciu prompt şi preţuri moderate se qarantează 69 25-5 BucurescI. Tipografia,