SERIA n.—ANUL II, No. 141. Ediţia a treia VINERI, 20 APRILIE 1896. NUMĂRUL 10 BANI ABOWAIME1VTELE încep Ia 1 şi 15 ale ile-cărellunl şi se plutesc tot-d’a-una inainte In Bucureşti la Casa Administraţiei In judeţe şi străinătate prin mandate poştale Un an in ţară 30 lei; In streinfttate 50 lei Şase luni ... 15 > » » 25 » Trei luni . . . 8 » » » 13 » Un număr In streinătate 30 bani MANUSCRISELE NU SE ÎNAPOIAZĂ REDACŢIA 8—STRADA CLEMENŢEI—No. 3 NUMaRUL 10 BANI AMXllSUI.K In Bucureşti şi judeţe se primesc numai la Administraţie In streinătate, direct la administraţie şi la toate oficiile de publicitate AnunciurI la pag. IV....0.30 b. linia » » » III.......2.— lei » » » » n.........3.— » » Inserţiile şi reclamele 3 lei rîndul] îln număr vechiă 30 bani ADMINISTR ATEI A No. 3 - STRADA CLEMENŢE! - No. 3 APARE ZILNIC LA 5 ORE SEARA CU CELE DIN URMĂ TELEGRAME ŞI ŞTIRI ALE ZILEI EXISTENJA NOASTRĂ «Precum barbarii nu înţeleg lupta de cît eu scopul final al distrugerii, zicea un orator, Duminică, la întrunirea conservatoare, tot aşa liberalii noştri nu pricep lupta politica de cît cu condiţiunea ca să ducă la desfiinţarea adversarului». Dacă acest adevăr ar fi avut nevoie de a mal fi sprijinit de dovezi, am fi avut confirmarea lui chiar a doua zi de întrunire, cînd Voinţa Naţională, exasperată de succesul nostru, s’a năpustit în contra-ne cu o furie care contrastează cu atitudinea noastră calmă şi sigură. Puterea neavînd farmec pentru liberali, de cît întru cît serveşte la îndestularea nevoilor lor materiale, partidul liberal nu admite un singur minut ca să împartă puterea cu un alt partid. Rămas la un nivel cultural foarte jos, partidul liberal n’a fost în stare să ajungă nici pînâ azi la recunoaşterea acestui adevăr, atît de simplu, că exis-ţenţa partidelor e de esenţa regimului parlamentar şi că unul fără cele-l-alte nu e cu putinţă ; el n’a fost in stare să priceapă bogata experienţa a atîtor popoare cari stau în fruntea desvoltâril politice; el n’a prins minte nici macar din propria sa experienţa, care totuşi l-a costat destul de mult. Pornirea sălbatică de a urmări distrugerea adversarului a rămas stăpînâ asupra acestui partid, în ciuda vremii, în ciuda legilor progresului. Deşi se consideră şi se dau drept cel mal convinşi sprijinitori al regimului parlamentar, idealul liberalilor e să nu existe în această ţară de cît un singur partid, partidul liberal; şi nu-şl dau seamă, cu acea inconscienţă caracteristică barbarilor, că idealul lor merge direct împotriva regimului parlamentar al căruia devotaţi servitori se cred a fi şi în care văd suprema chiezăşie a progresului ţârei. Incult şi nefăcînd nimic pentru a-şl ridica nivelul intelectual, partidul liberal ar fi putut cel puţin să se folosească de experienţa făcută în alte ţări; fără a pătrunde bine în miezul lucrurilor, putea măcar să-şl aproprieze rezultatele acelei experienţl. Regimul parlamentar nu funcţionează nicâirl mal bine de cît acolo unde exista doua partide bine organizate. Anglia, care îndeplineşte această condiţiune, a dat şi dă cel mal strălucit exemplu de parlamentarism. Cu toate nuanţele între partide, cu toate coaliţiunile între grupuri, neclintite râmîn în cursul vremii şi al împrejurărilor cele două mari şi vechi partide, conservator şi liberal, cari nici o dată n’aii încercat sa se distrugă unul pe altul. Pe continent, singura ţară poate în care funcţionează regulat regimul parlamentar, e Belgia, unde exista de asemenea doua partide bine clasate. Şi s’a făcut şi experienţa contrarie. Sunt ţări unde regimul parlamentar a funcţionat mulţumitor cît timp partidele eraţi bine inchie-gate, şi în a căror viaţă publică a intrat con fuziunea şi destrăbălarea îndata ce s’aQ depărtat de tipul celor două partide; ceea ce dovedeşte că de la existenţa partidelor atîrnă buna funcţionare a regimului parlamentar. Un exemplu hotârîtor în privinţa aceasta ni l-a dat Italia. Cînd De-pretis a introdus «truusibrniiz-iii ii 1», fără îndoială cu cele mal bune intcnţiunl din parte-I, el a deschis o eră de turburărl şi de slăbiciune a regimului parlamentar, din care Italia nici pînă acum n’a CRIZĂ LATENTĂ putut ieşi. Oamenii de Stat italieni îşi dau bine seamă de aceasta şi, după Minghetti, d. di RudinI îşi dă acum toată silinţa să reconsti-tuiască vechea Dreaptă, restabilind ast-fel o stare de lucruri normala. Pe liberalii noştri însă nu-I impresionează adevărul găsit de englezi oii de italieni; nici barbarilor nu le foloseşte experienţa altora. Dar partidul liberal făcut-a el însuşi experienţa, In condiţiunl din cele mal favorabile pentru dînsul, şi n’a isbutit. După un războiu fericit, Ion Bră-tianu a putut să întemeieze o lungă domnie şi atunci, urmînd instinctelor partidului săQ, a căutat să realizeze idealul unei turme cu un păstor. Popular, uzînd de putere fără nicl-un scrupul, atrăgînd spre dînsul toate elementele slabe cari n’au putut să reziste unul aşa de îndelungat regim, trecînd peste toate barierile legale şi chiar fireşti pentru a nimici pe adversari, Ion Bră-tianu a hrănit iluzia că va putea întocmi un guvern fără culoare şi mal presus de partide, care să satisfacă mijlocia opiniunel dominante. Dar n’a reuşit Ion Brătianu. După războia şi independenţa, după un guvern de esterminare de doul-spre-zece ani, partidul liberal s’a prăbuşit tocmai cînd Brătianu se măgulea c’a nimicit pe conservatori, şi s’a prăbuşit cu atît mal adînc cu cît întreprinderea Iul fusese mal temerară. Din sălbatica încercare, făcută în condiţiunl atît de favorabile şi sub conducerea unui om ca Ion Brătianu, partidul liberal s’a ales cu revolta tuturor conştiinţelor oneste şi cu o disidenţă de care nici pînă azi nu s’a vindecat. Iar partidul conservator a revenit la cîrmă mal puternic de cît orl-cind, dovedindu-se ast-fel tenacitatea legii care face ţara să alterneze între cele două poluri, conservator şi liberal, ale politicei noastre. Oamenilor inferiori nu le foloseşte însă curînd nici propria lor experienţă. Cu toată neizbînda întreprin-derel lui Brătianu, cu toate grelele pedepse ce a suferit partidul liberal din pricina el, acest partid îşi înehipueşte şi astă-zl că poate nimici partidul conservator. De aceea am văzut pe guvernul d-lul Sturdza făcînd totul pentru a înlătura pe conservatori din Parlament; de aceea am văzut şi vedem goana pătimaşă ce dă guvernul liberal împotriva a tot ce e conservator. Va cădea însă şi această încercare, mal mizerabil încă de cît cea trecută. Dacă partidul liberal n’a izbutit cînd era în perioada sevei ascendente, cînd avea drept conducător pe un Ion Brătianu şi beneficia de urmările unul războiu victorios, cu atît mal puţin va putea izbîndi acum cînd e condus d’un Dumitru Sturdza şi vremurile sunt normale. Dar chiar să aibă în frunte-I un geniu politic, partidul liberal nu va reuşi să dărîrne partidul conservator, pentru că acesta reprezintă interese permanente aie ţârei şi pentru că legile fireşti nu se pot în-frînge. Vremurile grele afl trecut pentru partidul conservator; cea mal mare parte din munca ingrată pe care a trebuit s’o facă, e săvîrşitâ ; conştiinţa publica s’a limpezit şi s’a convertit la ideea conservatoare, pe care atîta timp n’a înţeles-o — nu d’aci, nainte avemdar să ne temem de asalturile neputincioase ale unor barbari nearmaţi. Pentru liberali începe din potrivă vremea cea rea, din care nu ştim cum vor eşi. Nemulţumirile. — O consfătuire intimă. — Ea d. Eugen Ntătesen. — Atitudinea fraţilor Djuvara. Nemulţumirile. Toată lumea a remarcat ieri la Cameră că d. Delavrancea, care a fost pus de d. Sturdza să execute cu desăvirşire pe d. N. Fleva, n’a fost apla udat mal de loc, că din contra a fost întrerupt mereu chiar şi de cei mai guvernamentali deputaţi. Iar d. Fleva în apărarea sa a executat în mijlocul aplauselor frenetice pe d-niî Sturdza■ şi Delavrancea, precum şi pe toţi samsarii cari s’au grupat împrejurul primului ministru. Şi atunci, cînd d. Fleva a arătat cum se terfeleşte drapelul liberal-naţional de samsarii cari înconjoară pe primul min istru, apia lisele păreau a nu se mai sfîrşi; aplaudau d-niî Porumbaru, Costinescu, Dju-vara, etc. Ce se întîmplase? Iată explicaţia : Nemulţumirea în contra d-lui Dim. Sturdza este generală în partid; cei mai mulţi liberali cugetă la fel cu d. Fleva şi sunt în-grijaţi de soarta partidului. O consfătuire intimă Mai mulţi deputaţi liberali guvernamentali au ţinut o consfătuire intimă asupra situaţiei triste a partidului. Toţi au fost unanimi a constata, că sub actuala conducere partidul să compromite, că d. Dim. Sturdza a dat dovezi de complectă incapacitate în conducerea frînelor Statului. Situaţiunea este foarte gravă şi trebuie să se ia măsuri urgente pentru a se împiedica perpetuarea actualei stări de lucruri. Eu d. Eugen Stătescu D-niî Em. M. Porumbaru şi Va-sile Lascar au propus la această consfătuire ca să se trimită o de-putaţiune la d. Eugen Stătescu, care să-l pună în măsură de a se pronunţa dacă primeşte răspunderea situaţiuneî, adică succesiunea d-lui Dim. Sturdza. In cazul cînd d. Eugen Stătescu ar refuza răspunderea situaţiei actuale, atunci şi ei să fie degajaţi de orî ce răspundere, avînd libertatea de a începe o acţiune in contra actualei conduc&i'i a partidului şi. in special în contra d-lui Dim. Sturdza. Acţiunea aceasta a amicilor d-lui Stătescu, grupaţi împrejurul ziarului Naţionalul, este nu numai sprijinită, dar chiar încurajată de d. N. Fleva. Soluţiunea acestei crize latente trebue să se dea în curînd, ca astfel să nu se dea timp d-lui Dim. Sturdza de a beneficia de vacanţele parlamentare. Atitudinea fraţilor Djuvara De ce a aplaudat ieri d. Djuvara cu atîta căldură şi în mod ostentativ pe d. N. Fleva? D. Al. Djuvara, care era socotit intr’o vreme drept un amic devotat al d-lui Fleva, Va părăsit pe acesta astă iarnă, în momentele cele mai critice, cînd d. Fleva. a fost izgonit din minister. D. Djuvara devenise pur guvernamental, amic fervent al Ocultei şi al d-luî Sturdza. Spera că va a-junye ministru, spera că fratele său, d. Tr. Djuvara, va fi numit ministru la Constantinopol. Iluziile i-au fost zdrobite. D. Tr. Djuvara văzînd că de şease luni e purtat numai cu vorba, s’a retras la moşia sa Janca de www.dacoromamca.ro lingă Brăila, iar d. Al. Djuvara căuta să se apropie de grupul d-lui Eugen Stătescu, unde spera că visu-î de aur i se va realiza. Dar a fost îndepărtat. în mod foarte cavaleresc din anturajul d-lui Stătescu. Acum d-sa încearcă să se întoarcă din nou în grupul d-lui Fleva. Tantal. m\ mmm isteric Citim în Voinţa Naţională din 21 Aprilie: «După cum am anunţat, ieri s’afi făcut «la arsenal, în presenţa M. S. Regelui, în-«soţit de d. general Budişteanu şi de co-«mitetul de artilerie, încercări cu un cartuş «noii, presintat de d. colonel Rubin, din «Elveţia. «Resultalul acestor încercări pare a ne «asigura pînă la un punct oare-care întrebuinţarea mai cu folos a armei noastre. «Vom reveni mal pe larg in numărul «■viitor*. Am căutat în numărul viitor, să vedem ce are să mal spună foaia colectivistă. Şi am găsit... injuriile cele mal grosolane la adresa ziarelor opoziţioniste. Cît despre puşca Mannlicher... ea este, ni să spune aj colo, tot ciomag ! Dacă aceşti oameni ar fi elownl la circ, de sigur că ne-am amuza de palinodiele lor. Aceşti oameni, pentru păcatele ţărel, sunt în fruntea guvernului, elownl transformaţi în oameni de guvern. Personalul lui Cesar Sidoli, oeupînd înaltele demnităţi ale Statutul !... Dacă aceşti oameni nu ar avea scuza prostiei şi a neresponsabilităţel, el ar fi a-devaraţl criminali. Iu special ministrul de răsboiu ar merita să fie dat în judecată şi alungat din armată ca nedemn, pentru incalificabilele vorbe pe cari le-a rostit. in Cameră şi în Senat. Să ni se arate iu lumea întreagă un ministru care in plin parlament să declare, că soldaţii ţărel sale afl drept armă «ciomege» — şi încă să se fălească de asemenea ispravă ca de o mare victorie repurtată asupra... oposiţieî! Dacă generalul Budişteanu, nu ar fi clientul predestinat şi foarte dispus al medicilor de la Salpetriere, vorbele lui ar echivala cu un adevarat act de difamaţie naţională. Acest om bolnav, interpelat din nou la Senat, asupra gravelor declaraţii ce cu o zi înainte făcuse, a avut cinismul să zică că dacă cuvintele sale rostite In Cameră au ridicat o furtună: este că ele ustură ! Cazul e în adevăr patologic! Căci, trebue să fie cine-va eomplectiresponsabil, safl perfect colectivist, — ceea ce este tot una tn definitiv,—pentru ca să nu’şl dea seamă de însemnătatea vorbelor pe cari le-a pronun-ţat, chiar după 24 ore. Adică de ce faiinosule isteric, ne ar ustura vorbele pe cari In boala d-tale ner£ voasă, le pronunţi cu vreme şi fără vreme? Crezi d-le Budişteanu că te-au luat în serios vre-o dată cel ce afl avut ocazie a te cunoaşte de aproape ? Crezi că o săptamînă după ce colectivitatea te-a făcut ministru s’a mal găsit un om care să nu înţeleagă perfect cine eşti, care îţi este valoarea, priceperea şi puterea intelectuală ? Pentru ce dar ne faci Injuria a crede că te-am luat iu serios un singur moment ? Nu, d-le general ; noi te-am apreciat îndată cine eşti şi cît preţueştl, de aceea vorbele d-tale nu ne-aft usturat, nici n’afl putut să ne usture. Pe noi ne ustură cuvintele unul om serios, a unul bărbat aşezat la minte, a linul general respectuos de meseria lui şi înamorat de cariera Iul de soldat. Dacă un ast-fel de bărbat ar fi pronunţat cuvintele pe cari d-ta le-ai pronunţat îu Cameră şi în Senat, de sigur că ne-ar fi usturat, căci ele cel puţin ue-ar fi pus in Îndoială, dacă bine safl răii am lucrat cînd am fost la guvern. Cînd însă politicianit galonaţi cum eşti d-ta, vor să facă declaraţii incalificabile întocmai ea un Diinancea, ca un Epurescn, înţelegi bine că ar fi mare naivitate ca să ne supărăm. Nu, noi nu ne-am supărat «a conservatori, faţă de liberali, nu ca partid care am guvernat ţara ne-am indignat cînd te-am văzut că al profesat asemenea Injurii. Ne-atn supărat ca roniînl, ca oameni al acestei ţări, cînd am văzut că avem in faţa noastră un partid capabil de toate infamiile şi de toate ncruşinările. Ne-am supărat cînd am văzul pe ce mină este dată armata, pe mîna unul om bolnav şi nevropat ca d-ta. pe mîna umil colectivist îmbrăcat In uniformă de general, capabil de a face cel inul mare răfl ţărel In mod iuconscient. Ne-a fost ruşine ciud le-am auzit vorbind, nu de d-ta, pe caro te cunoaştem, dar de demnitatea înaltă ce ocupi şi de răsunetul lamentabil care va avea vorbele d-tale, cari, dacă nu ar fi imprudente, de sigur că ar fi criminale. Al înţeles acum, d-le ministru, pentru ce ne-a usturat, dacă ne-a usturat ? Cel caro a stabilit ca principiu că un bun stomac inspiră fapte bune, pentru că implică un Imn apetit, care permite repausul dulce, care dă bună disposiţie din care nasc bunele cugetări, mume ale bunelor acţiuni, încheiere după care trebuiesâ formăm scara deducţiunilor, acel cugetător era, la drept vorbind, mal mult un palavragiu de cît un filosof. Ceea ce e cu desăvîrşire adevarat, de pildă, e că un stomac răfl dă naştere unei disposiţil rele, care duce drept la ipohondrie, şi că ipolioudriosiil este un ursin-capabil de o bună cugetare, safl de o bună acţiune. Să nu creadă d. Surilu că facem alusie la dumnealui; el tot mal poate fi primitor de elanuri sufleteşti; stomacul lui are nevoie de îngrijiri—iată totul ; dar nu cum-va să-l stînjineascft cine-va în modul săfl de a-1 îngriji, că o nimereşte răfl, şi şi-a găsit beleaua. Vecinii lui de odaie afl avut multe de păţit din pricina asta, şi afl fost chiar nevoiţi să ducă afacerea d’inaiutea comisarului secţiei respective. Iată nodul şi desno-dămîntul chestiunii: «Domnule Comisar, zise unul din jăluitorl, de vr’o lună de zile nu mal e de trăit în casă cu d. Săriţii; ne-a aprins paie în cap. Tocmai stăm Ia masă, cînd d’o dată ne pomenim c’un răpăit, e’o larmă de lălrafl şi clinii ’n Giurgiu; era o bălaie de tobă... — Cum tobă? Unde e toba? întrerupse Comisarul. — La d. S&ritu ; asta ţine ca vr’o cinci şase minute; pă urmă se opreşte, şi pă urmă nu mal e nimic... Al crede că s’a isprăvii; da de unde?! Mal trece vr’o zece minute şi auzi bălînd retragerea, şi încă vr’o cinci minute, cinci veacuri, dom’le comisar, în cari toba urlă...; iar mal trece niţel, tăcere şi apoi iar; «Ra! pla! pla! ral pla! pla!..»: asta-1 chemarea. Pofta de mînca-re, attt mie cît şi nevestil, se duce dracului de pomană. Numai vr’o cite-va clipe se făcea linişte; atunci ne ziceam: «In sfîrşit o să ne lase ’n pace;» Ti-algăsit! dupăvr’un sfert de ceas altă bătaie: «Rrra ! pla! pla! pla! pla ! şi seara la vremea mesei, asta ’ncepe iar. In ziua d’intiifl, ne am zis : «Trebue să fie vr’un diavol de băiat pe la el;» dar. a doua zi, a treia zi, în zilele următoare, şi tot-d’a-una la vremea mesil, auzial bătaia, retragerea, chemarea şi dracu ştie ce mal făcea el acolo; nu mal era chip să te stăpî-neştl ! , Vream să ne plingem la proprietar, dar ia-1 de unde nu e ! Tocmai plecase, nu ştifl unde, aşa că trebuia să înghiţim în tăcere. In sfîrşit, la o vreme ne am holărît să ne ducem cîte trei la d. Săritu, şi să-l rugăm cu binişorul ca să contenească, pentru numele Iul D-zefl, dar de unde! Dumnealui se uită la noi ca la dracu şi ne zise să-I dăm pace. «Dar, domule, ÎI zicem noi, dumneata să ne dai pace nouă.» Văzînd că în loc să ne asculte, ne înjura şi ne spunea că are să bată toba cît i-o plăcea, îafl un cuţit de pe masă şi-I spintec pielea de măgar a tobei dumnealui: ce-l’alţl au început să ridă cu hohote. Olio! domnule! cînd a văzut dumnealui una ca asta, a turbat, nil alt-ceva, ne a svîrlit în cap talere, pahare, sticle, căni, tot ce a găsit, par’că era la revoluţie.» Ast-fel a formulat prin vifl graifl, pltnge-reu. sa linul din inculpaţi, şi asta m’a scăpat şi pe mine de belea ca să nu mat fifl nevoit să spun cititorilor cum s’afl petrecut lucrurile, şi la urmă după toată truda mea să-I mal and zicîndu-ml că n’afl putut să priceapă o boabă. Par’că dacă n’afl pricepere, o să le-o dafl eu!... După ce comisarul auzi pe jăluitor, zise adresindu-se către inculpat: . - Da bine, domnule, dumneata crezi că al dreptul să amăreştl zilele vecinilor d-tnle şi apoi cînd reclamă el, dumneata să faci asemenea violenţe!... — De, dom’le comisar! întrerupse Săriţii, dacă ar fi venit şi d-lor cu binişorul, n’aşl fi făcui aşa, le-aş fi dat lămuririle cernite. Dar dumnealor au început să facă gălăgie din sală, îmi înjură slujnica şi o întreabă dacă «zmintitu-ăla n’o să mal sfii— şiască!» Iar la urmă, Îmi mal sparg şi toba... — Bine, domnule, întrerupse comisarul, nu e cuviincios să baţi toba la dumnea-ta a-casă, poţi să al vecini bolnavi... Dă-mî voe, domnule comisar, să-ţi explic cum stau lucrurile, Eu mistiiesc anevoe, pen-Iru aceea m’am dus la un doctor caree un bătrîn camarad de licett; el îmi res-punde: «Las că te ştia eu, al o poftă de golan, da eşti prea bolocan, mănlncl repede, o să al o gastrită, dacă nu bagi de seamă. 2 EPOCA Mănlneă mal Încet şi o să mistaieştl bine. Păi vezi dumneata, i-am răspuns eu, e un obiceifl vechia... Atunci el ini-a poruncit să mă odihnesc după fie-care fel de mîncare. «Dar, i-am zis eu, nu pot să stau la masă fără ca să fac ceva. — Ciuţi la pian? mă Întrebă el. — nu — atlt mal răii, o arie după fie-care fel de mlncare ar fi fost nimerită; atunci, cumpără-ţl un ariston şi clntăun vals după o ciorbă, un cadril după rasol, o slrbădupă friptură, şi la urmă! ca la Breaza.» E !.. eu ce să fac? Mi-am cumpărat un ariston, da par’că mi plîngea In cap. L’am dat la toţi dracii. Atunci mi-a venit o idee să-mi cumpăr o tobă şi d’atuncl ’ml-e bine. — Vezi că, zise comisarul, vecinilor le era din potrivă. — Bine, dar putea să mi-o spue fără ca să-mi spai'gă toba. De alt-fel, domnule comisar, după cel d’tntiiu moment de furie, am Înţeles că ah avut dreptate dumnealor, şi pot să spuie dacă au mal auzit, d’atuncea, tobă. — Aşa e, domnule, a cumpărat o sirenă d’alea; toba nu ne mal supără. — Pe urmă, eu sunt bine acum ; digestiile sunt foarte liniştite. Şi după puţintică morală a d-lul Comisar, părţile s’au retras împăcate In cuget şi ’n stomac. JD’atuncI d. Săritu se desfătenză Intr’o bună funcţionare a aparatului digestiv, şi cel ce afi văzut vor spune-o, că plntecele dumnealui astăzi e mal rotund ca o bilă şi mal Întinsă de cit pielea măgarului pe care o spărsese vecinul indignat. JSdmbdtd, 27 Aprilie #*»«. EPOCA ra fiiccpc publicarea unui inlere-saal roman t TAIJVA MOnTUIjli tle Henri Or evit te Italieni! în Africa (Prin fir telegrafic) Massauah, 24 Aprilie. Alaltă-ierl după prînz Italienii şi-aă aşezat lagărul la Cherseb, la trei leghe şi un sfert depărtare de Adigrad. Au restabilit de îndată comunicaţiunile directe cu gar-nisoana acestui fort, a cărui comandant, majorul Prestinari, a făcut o visită generalului Baldissera. Inamicul nu s’a presin-tat nici odată In număr mare, dar a neliniştit trupele italiene de flancuri, In tot timpul mersului lor. Ras-ul Mangaşa ocupă posiţiunile cari dominează Împrejurimile Adigradulul, ceea ce face pentru moment dificilă evacuarea fortului. Londra, 24 Aprilie. O telegramă oficială din Cair anunţă A-genţiei Jteuter că Italienii au desblocat gar-nisoan Aidgradulul. Massauah, 24 Aprilie. “ In timpul nopţel de la 22 spre 23 Aprilie Tigrinil s’afl îndepărtat de locurile oeupate de corpul de expediţie italian, care este întărit în posiţiunile de la Dongola pînă la Adigrad. Ieşirile din fort cu desăvlrşire libere. Trei sute de răniţi şi bolnavi aă părăsit fortul şi aă fost trimişi la Adicaje. Sănătatea trupelor este bună. Roma, 24 Aprilie. Toate ziarele se bucură de liberarea A-digradulul. TURBURÂRILE DIN BELGRAD (Prin fir telegrafic) Budapesta, 24 Aprilie. «Camera deputaţilor». —Preşedintele consiliului, d. Banffy, respunde unei interpelări a d-lor Kossuth şi Ugron relativă, la ultra-giul suferit de drapelul unguresc la Belgrad. D. Banffy, explică faptul şi aduce la cunoştinţă sastisfacţiile acordate de Serbia. Declară că priveşte ca închisă această neplăcută afacere. Interpelaloril nu sunt mulţumiţi cu răspunsul d-lul Banffy. Camera i-a act, cu mare majoritate de răspunsul primului ministru. moaiAfn Discursul de ieri al d-luî I. C. Grădişteanu a produs o profundă impresie asupra Camerei. D. Grădişteanu a citat mai multe părţi din discursurile naţionale ale d-lui Dini. Sturdza în contra guvernului conservator. D. Dini. Sturdza a fost atit de crud lovit cu armele-i proprii în cit abia a putut îngîna cite-va vorbe în cestiunea participării o-ficiale a Romînieî la Milleniu. Grupul studenţimel roraîne din Montpellier adresează d-lul V. A. Urechiă, următoarea telegrama : «Colonia romînă a Încoronat astăzi monumentul Iul Tandon în faţa unei numeroase asistenţe şi a primarului. Discurs festiv din partea Doctorului Lucaciu. A răspuns Ro-que-Ferrier în aplausele imensului public, Causa naţională romînă triumfătoare ca nici o data. Seara banchet. Recepţiune festivă în o-noarea părintelui Lucaciu în palatul asociaţiunel generale a studenţilor universitari, Insulleţire generala, ac-lamaţiunl entusiaste: Trăiască Lucaciu ! Trăiască Romlnia I Trăiască fraternitatea latină ! Felicităm Liga pentru misiunea trimisă la Montpellier >. Consiliul de miniştri a aprobat oferta făcută pentru remonta de cal din Rusia cu 210 ruble calul şi din Austro-Ungaria cu 600 de lei. Caii cumpăraţi vor servi trupelor de artilerie, geniu, tren şi oficeri-lor din acele arme. Cumpărarea se urcă la suma de 200.000 lei. Agitatorul şi agentul colectivist de odinioară, tînărul Mircea Pe-trescu, dîndu-şl demisiunea din postul de judecător de ocol, a fost numit, aşa hodoronc-tronc, primar al oraşului Tulcea. Mircea Petrescu abia în Decembrie a împlinit 23 de ani. Cu asemeni copil vrea d. Stolo-jan să facă administraţie într’un oraş cu aproape 20.000 locuitori bulgari, ruşi, greci, etc. ? Studenţii universitari sîrbl afl trimis comitetului naţional studenţesc, cu ocasia meetingulul de la 23 Aprilie, următoarea telegramă : «Contra şovinismului şi a tiranilor întindem dreapta noastră fraţilor romînl. înainte pentru dreptate şi legalitate».— Societatea . Lipsa de autoritate a d-lui Dim. Sturdza în sinul unanimităţii sale din Cameră, s’a dovedit astă-noapte pînă la evidenţă. Ieri, în şedinţa de zi primul ministru rugase cu insistenţă pe deputaţi să ţină şedinţă de noapte, fiind la ordinea zilei mai multe proiecte de legi. După şedinţa de zi însă, mai mulţi deputaţi pur guvernamentali au ţinut o consfătuire intimă şi s’aii înţeles ca să nu meargă la şedinţa de noapte. Ast-fel abia numai vr’o 20 de deputaţi, adică grupul personal al d-luî Dim. Sturdza, s’au dus la şedinţp de noapte. S’a remarcat foarte midt absenţa tutulor amicilor d-lui Eugen Stătescu. Iată autorităţile de cari se bucură d. Dim. Sturdza. Pînă la orele zece seara şedinţa de noapte a Camerei, fixată pentru orele 8 şi jumătate, nu s’a putut deschide, din causa lipsei unanimi-tâţilor. La orele zece şi jumătate d. Dim. Sturdza părăseşte necăjit banca ministerială şi după el au plecat şi puţinii deputaţi din incintă. Ast-fel s’a ţinut şedinţa de noapte. D. G. Palladi a trimes ieri legea pescuitului la comitetul delegaţilor de la Senat, în loc s’o trimită secţiunilor. Asupra acestei cestiunl mal mulţi senatori vor lua azi cuvîntul, pro-test.înd în contra d-lul G. D. Palladi. Raportor a fost ales d. Orbescu. CAMERA de samsari Iinpreginiif de la şedinţa de ieri. Delavraneea se explicit. - Elogii pentru d. Al. I.aliovari.—Apostrofele d*lul Eleva. — Similarii in CainerA. Im presiuni de la şedinţa de ieri înainte de deschidere, d. P. S. Aure-lian şedea pe fotoliul sătt preşidenţial şoptind in taină cu vr’o trei deputaţi. In incintă şi prin bănci nu era mal nimeni. Toţi se aşteptau la o şedinţă plicticoasă. Dar pe la orele 2 se ivesc toţi miniştrii urmaţi de vre 100 de deputaţi. In tribuna damelor d-na G. D. Palladi, d-na Xenopol şi soţiile mal multor deputaţi pur colectivişti. Fotoliul preşidenţial e ocupat de d. C. Nacu, iar d. Aurelian se ascunde la o fereastră în dosul băn-cel ministeriale. — Să ştiţi că se pregăteşte ceva, — spune d. Apostol la un grup de deputaţi, cari înconjoară pe d. Fleva. — Ce se pregăteşte ?—întreabă d. Scor-ţeanu răstit. — Nu vedeţi tribuna damelor ? Nu vedeţi banca ministerială? Nu vedeţi Monitoarele Oficiale din anii trecuţi la De-lavrancea ? — Iar vom avea scandal,—observă u-nil în tribuna presei. Delavraneea ne explică De o dată se vesteşte, că pe d. Fleva vor să-l implice în afacerea contrabandei Axente-Semo şi că probabil se va cere suspendarea imunităţii sale de deputat ; ca preludiu la aceasta, d. Delavraneea a fost pus din partea guvernului ca să execute pe tribun, să-l compromită şi să-l facă imposibil. Şi în adevăr, după formalităţile obicinuite se ridică d. Delavraneea şi începe... execuţia. A fost slab, foarte slab noul tribun safl advocat al guvernului; nimeni nu l’a văzut încă vorbind atit de palid şi incoherent. Lăuda pe Fleva de acum 20 de ani şi acuza pe cel de azi, că a tradat drapelul naţional-libe-ral închinîndu-l înaintea conservatorilor. De ce ? Fiind-că sub guvernul conservator d. Fleva a făcut o sumă de... eu nu ştiQ ce, — spune Delavraneea, —dar lumea spune, că ar fi fost cumpărat indirect de d. Nicu Filipescu. «Iată de ce într’un moment de revoltă sufletească, am aruncat in faţa d-lul Fleva în şedinţa de Sîmbătă, grava acuzare: — Eşti un contrabandist» ! Elogii pentru d. AI. I.ahovari Cităm cuvintele d-lul Delavraneea: — D. Al. Lahovari, un temperament robust şi viguros, om cult, orator puternic care te zdrobeşte, parlamentar distins, sufletul şi mîndria partidului conservator,—e natural să fie cel mal primejdios adversar al nostru, pe care căutăm să-l zdrobim, să-l trîntim, să-l învingem. Totuşi nimeni dintre adversarii săi n’ar fi îndrăznit să-l acuze de fapte necinstite. Şi cind un descreerat a răs-pîndit zvonid, că d. Lahovari a profitat mult din vînzarea pentru primărie a u-nul teren la Giagoga, atunci imediat, o-mul corect şi onest s’a revoltat Snsâr-cinînd o comisiune compusă din chiar adversari politici, ca să vadă întru cit aceste şoapte sunt întemeiate. Şi comi-siunea compusă din adversari politici a constatat, că terenul cumpărat de primărie , valorează aproape îndouit mal mult de cum fusese cumpărat. De ce n’a făcut şi d. Fleva tot aşa cînd a văzut că este acuzat de contrabandă, că este acuzat că i s’ar fi cumpărat un teren de primăria Capitalei cu o sumă aproape îndouit mai mare de cît valoare-l reală ? Apostrofele d-lul Fleva Pe cită vreme d. Delavraneea a fost des Întrerupt şi aplaudat numai de d-nil N. Xenopol, Ferechide şi alţi cîţl-vaad-vocaţl-deputaţl, d. Fleva de la începutul discursului săQ a fost aplaudat cu fre-nesie ; l’afi aplaudat mulţi deputaţi pur guvernamentali, dar numai sub bănci. Le era frică de miniştri, cari căutaă să vadă de unde vin aceste tunete de a-plause. La acuzaţia că n’ar fi combătut cu energie guvernul conservator, d. Fleva răspunde, că în anii din urmă d. Sturdza a fost izolat. La întrunirile publice nici unul dintre miniştri actuali, afară de d. Palladi, nici d-nil Nacu, Ferechide, Aurelian, etc., n’aă purtat campania în contra guvernului conservator ; numai singur d-sa era mereu lingă d. Sturdza în-curajîndu-1 la luptă şi luînd cuvîntul pretutindeni. Azi, aceia cari odinioară fugeaţi de întruniri publice, de d. Sturdza, de o acţiune energică a partidului, azi aceia înconjoară pe primul ministru şi-l împing la actele cele mal nesocotite. Iar eu, care port sus drapelul liberalismului, care mă sacrific principiilor, sînt tratat de trădător. Cinstiţi şi liberali devotaţi sunt acel mulţi cari caută numai beneficii materiale... Samsarii in Cameră Apostrofa puternică a d-lul Fleva a produs o surprindere generală. — Multe se spun prin tîrg şi de d-voastre d-le Delavraneea şi de alţi colegi al d-voastre, toţi mari patrioţi liberali naţionali,—spune d. Fleva cu un glas ridicat şi puternic. — Da, procesele scandaloase de la primărie, — strigă d. Seorţeanu privind spre d-nil Delavraneea şi Xenopol. — Samsarlîcurile de la ministerul domeniilor d-le Delavraneea! — strigă d. Fleva. — Samsarlîcurile de la portul Constanţa,—strigă unii din minoritate. D. Fleva încheie în mijlocul aplause-lor sgomotoase : — Pe mine sfinţenia drapelului na-ţional-liberal mă îndeamnă Ia luptă în potriva actualei conduceri a partidului liberal, iar pe mulţi din d-voastre numai samsarlîcurile, numai interesele materiale cele mal meschine vă grupează împrejurul preşedintelui consiliului. Pe mine nu m’a putut compromite marele cetăţean Ion Brătianu cînd m’a numit butoiu fără fund; o să mă execute a-cum d. Delavraneea şi cu samsarii cari înconjură banca ministerială ? Toată Camera a rămas uimită ; nici un zgomot, nici o protestare de nicăirl. Im presiunea generală e că în loc ca d. Delavraneea să execute pe d. Fleva, a fost d-sa executat de acest din urmă. Sambdld, 27 Aprilie tSOti, EPOCA ra începe publicarea unui interesant roman i TAIJYA JlOllTUij Vi de Henri Or evit le DEPEfjf I (Serviciul Agenţiei Romine) Viena, 24 Aprilie. D. Strobach, antisemit, a fost ales primar al Vienel cu 94 voturi contra 42. A declarat că primeşte alegerea şi a spus că va ceda locul săQ d-lul Lueger, îndată ce va fi venit nnmenlul. A relevat caracterul german al Vienel, independenţa absolută a Capitalei imperiului şi necesitatea de a arata că poporul el este creştin. Alegerea trebue să fie confirmată de către Împărat. Conslantinopol, 24 Aprilie. E cu desăvlrşire neîntemeiat svonul, că Sultanul ar fi bolnav. Trei persoane aparţinînd sectei persane a babiilor, aii fost arestate la Trebizonda. La Cons-tantinopol se urmăresc mal multe persoane a-parţinlud aceleeaşl secte. Comandantul corpului al IV-lea de armată a fost însărcinat să su-praveghieze riguros fruntaria Persiel. Se asigură că Poarta are de gind să numească pe doctorul armean Şaşian guvernator la Zeitun. Paris, 24 Aprilie. Resultatul alegerilor comunale In reşedinţele de arondismeut este următorul : majoritatea este republicană in 173 de consilii, republica-nă-radicală în 42, radicală-socialistă in 10, socialistă în 2, couservatoare în 12, şi formată din raliaţi in 3. Sunt 18 balotage. Compunerea a 118 consilii nu este încă cunoscută. — Venitul impositelor indirocte pe luna A-prilie 1896 este cu 2,929,000 franci mal mic faţă de acel al lunel corespunzătoare in 1895. Munich, 24 Aprilie. Principele Bulgariei, care a petrecut dimineaţa la Tegerusee cu principesa Clementina, s’a întors după prînz la Munich, de unde a plecat la orele 9.15 seara la Viena. Viena, 24 Aprilie. Corespondenţa politică anunţă că principele Ferdinand al Bulgariei va trece mîine dimineaţă prin Viena, merglnd direct la Belgrad, unde va sosi seara. Va părăsi Belgradul Vineri seara pentru a se duce la Sofia. Stettin, 24 Aprilie. Toţi lucrătorii şantierelor din Stettin s’au pus In grevă. El cer o sporire de salariu. Viena, 24 Aprilie. Intr’o conversaţiune pe care un redactor al ziarului Nene Freie Presse a avut-o cu Meri-man Khan, acesta a răspuns întrebărel ce-I se pusese, dacă influenţa rusească ar creşte sub noul Şah ziclnd: Rusia a avut In Persia ca şi în Europa numeroase succese; Anglia, ca şi în Turcia, n’a operat tot-d’a-una într’un mod fericit Berlin, 24 Aprilie. Norddeutsche Allgemeine ZeUung spune că împăratul a trimes o telegramă de condoleanţă lui Muzaffer ed-dine pentru asasinatul sâvirşit asupra tatălui său şi-şl-a exprimat cele mal buue dorinţl pentru noul guvern. Şahul a mul-ţămit. Bonn, 24 Aprilie. General Anzeigtr spune că Regele Suediei este pe deplin restabilit. Madrid, 24 Aprilie. Un incendiu a isbucnit într’o sală de bal din Alonsa-Huelva. Sunt 6 mort! şi mal mulţi răniţi. Focul a fost pus lntr’adins. Autorul acestui act criminal a fost nrestat. Budapesta, 24 Aprilie. Corespondenţa Budapestei spune că suveranii Germaniei, Rusiei, Angliei şi Italiei, au trimes împăratului Frânte Iosef felicitări cu prilejul serbărilor millenare. împăratul german trimete expresiunea fidelei sale amiciţii, salutări sincere şi felicitări. Urează ca Regele şi poporul unguresc să rămîie fidel uniţi pe viitor şi să fie un sprijin al păcel pentru monarhia austro-ungară şi fidelii săi aliaţi. Telegrama Ţarului zice : «M’asociez din toată inima la memorabilele solemnităţi ale acestei zile şi ţiu să-ţi aduc cu această ocazie urările mele cele mal sincere, precum şi expresiunea viuel şi neschimbatei afecţiuni ce-ţl port». Telegrama Regelui Humbert prezintă felicitările sale cele mal cordiale şi face urări sincere pentru prosperarea Regelui Ungariei şi poporului său. Depeşa se sfîrşeşte cu cuvintele : «Crede în nealterabila mea arnicie». SIN FRSSa Ziarele de azi -------- Vorbind despre perceperea ilegală a nouel taxe pe spirtoase, Ziua zice: Nu tăgăduesc că d. ministru, căldnd constituţia şi dispreţuind legile, a fost sub impulsia unul bun sentiment... De cît, dacă d-sa se deprinde cu ast-fel de procedeurl, cine mal garantează că altă dată nu işl va bate joc de legi iu un scop mal puţin lăudabil ? Unde putem să ajungem cu sistemul de a nesocoti legile de cîte-orl ele ne împiedică de a face ceva chiar, bun ? Resultatul ar fi auarchia, desfiinţarea legilor — şi cînd la cirma statului sunt liberalii... fiecare îşi poate închipui ce înseamnă aceasta. ------ La o notiţă prin care Voinţa Naţională se lăuda că poliţaiul din Ploeştî a fost destituit şi dat judecăţel pentru incorectitudine, Dreptatea răspunde ast-fel: Dar cu Talianu care a jefuit Bacăul, cum rănii ne? Cu sub-prefectul din Gorj, destituit de d. Fleva că a înstrăinat amanetul de la creditul a-gricol, şi pus la loc de d. Stolojan, cum ră-nrîne ? Cu Mierlescu de la Giurgiu pus în slujbă, cu tot cazierul lui de abuzuri, existent în tniniker, cum rămîne? Cu prefectul de Slatina care a cerut medicului acte mincinoase pentru a agrava soarta u-nor nenorocite victime, şi a cumpărat pe nimic, la o vinzare frauduloasă pe 60 şi 80 lei caii jandarmilor, cum rămine? Cu Apostol Mărgărit care trece in state ca profesori, pe servitorii lui, şi nume mincinoase de profesori cari nici că există, cum rămine ? Lista ar fi prea mare ca s'o enumărăm toată. Do altmintrelea recunoaştem că cu sistemul a-doplat, nici ar putea merge căruţa înainte dacă ar fi să se urmărească toţi hoţii şi abuz.atoril. De aceea şi Oculta, de ochii lumei, a holărit să facă şi ea eeea-ce se face cu soldaţii companiilor safl regimentelor cari se revolta : Se împuşcă la 10 sad la 20 unul! -—-—■ Constituţionalul, diacutînd decj laraţiile din Cameră şi Senat ale generalului Budişteanu cu privire la puşca Mannlicher, zice : A mal sta ministru, după această gravă acuzaţie, şi a nu face nimic pentru înlocuirea ar- mei,— este neiertat unul militar cu conştiinţa limpede a datoriei de fruntaş al armatei. Iar dacă cuvîntul generalului Budişteanu nu se potriveşte cu realitatea, atunci ministrul de răsboiiî a comis o culpă gravă, pe care trebue s’o ispăşească repede afară din guvern, afară din armată. Ast-fel de culpe nu se iartă. Ştiri «Un ziare Din Timpul: Guvernul austriac a oprit ţinerea meetiu-gulul tinerime! universitare din Viena In contra Milleniulul unguresc, meeting proiectat pentru ziua de 2 M ai fi. *** Căpitanul Stănciulescu a făcut şcoală. Comandantul sergenţilor de oraş din Brăila a fost destituit pentru că s'a dovedit că n’avea In realitate numărul de sergenţi trecuţi in state. Cum se vede, sistemul colectivist e diu nou In floare ca pe vremea de la 1887. Căpătuell şi iar căpătuell. D. Ştefan G. Ghica, de şapte ani şef al depositulul regiei monopolului tutunurilor şi al sărel din Botoşani, a fost Înlocuit zilele acestea pentru că nu aducea jertfă pe altarul colectivităţel — de şi înşişi cel cari l-ail Înlocuit nu tăgăduesc că d. Ghica era cel mal meritos dintre şefii de deposit al regiei. Noul numit, d. Constantin Turtureanu, un antreprenor de moşteniri, a mutat depozitul In casele d-sale, cu totul improprii pentru aceasta. Corespondentul nostru din Botoşani ne scrie că d. Turtureanu ţine depozitul de tutun lingă bucătărie şi pe cel de sare lingă coteţul găinilor. Afară de aceasta, noul numit a fixat, contra regulamentului, două zile pe săptăinlnă, şi numai dimineaţa, pentru vînzarea fabricatelor şi două zile pentru cumpărarea de sare—ceea ce aduce mare jicnire debi-tanţilor. Diu Constituţionalul : Comitetul de apărare al ţărel se va întruni Marţia viitoare, sub preşedinţa M. S. Regelui, spre a aviza în urma gravelor de-claraţiunl ale generalului Budişteanu, ministrul răshoiulul, relative la arma Manii-cher, asupra mal multor chestiuni. Din Dreptatea : O pungăşie Îndrăzneaţă s’a comis azi dimineaţă in Capitală. Ilie Gripescu, comerciant din strada 11 Iunie No. 49, a trimis azi dimineaţă pe un băiat din prăvălie, cu o sumă de 504 lei la direcţia generală a regiei tutunurilor pentru a plăti nişte tutunuri ce cumpărase. Băiatul se întâlneşte pe drum cu uu prieten al săfl cu care porneşte spre regie. Pe cînd mergeatt pe cheiul Dîmboviţei, el observară că sunt urmăriţi de un individ. Fără a bănui nimic, merg Înainte, cînd Insă erail In dreptul grădinel Stavri din strada Academiei, acel individ sub pretext că a pierdut o pungă cu bani, caută pe băieţi să vadă dacă nu i’afi găsit-o el. La băiatul care se ducea Ia regie, găseşte suma de 504 lei şi ziclnd că sunt al lui, 11 ia şi pleacă. Băiatul s’a pltns stăpînulul săli care a reclamat poliţiei. Stimbdfd, 27 Aprilie iSOG, EPOCA ra ineepe publicarea unui interesant roman t Taina Mortului de Henri Creeilte ECOUll ErI po la orele 2 şi juni. p. m. în timpul unei ploi torenţiale cu grindină, trăsnetul a căzut asupra casei d-lul Teodor Balasemian din Hertea. Casa aprinzîndu-se, a fost consumată cu totul. Incendiul a putut fi localisat şi n’avem de înregistrat alte accidente. * * * Tot erl, pe la orele 12 şi jura. din Zi, a căzut În Piatra Nearaţu o ploae abudentă, amestecată cu grindină în mărimea boaubelor de ma zere, care a durat 15 minute. * * * Erl dimineaţă, la Cernavoda, trenul a călcat pe băiatul Ion Caragheorghe, tâindu-i piciorul drept. A fost de urgenţă transportat la spital. * * * In seara de 22 curent, Panaghi Cambiţias a Împuşcat pe d-şoara Maria I, Patzio, apoi s'a isnucis. *** Toate Camerile de Comerţ din ţară au fost invitate să comunice ministerului de comerţ numele morarilor romînl, cari produc cele mai bune calităţi de făină. * * * In portul Galaţi aO sosit vapoarele Jupiter al societăţii austro-ungare «Lloyd» cu diferite mărfuri din Triest, Weuvoe şi Whitehall engle-. zeştl, cari încarcă cereale. * * * Pictorii cari s’afl retras de la expoziţia oficială afl închiriat etajul de sus al caselor cari fac colţul stradelor Franclin şi Poşta Veche, pentru a aranja expoziţia lor. Vor fi expuse aici peste 200 de tablouri. * * * In curind va apare decisiunea ministerială relativă la numirea comisiuuilor examinatoare la toate şcolile militare, pentru absolvire, pentru admiterea In şcoli şi trimiterea ofiţerilor în străinătate. *** D. Nicolae Sluparu din Caransebeş, sub-loco-lenent in armata austro-ungară, a cerut ministerului de războiţi să fie primit în armata romînă. * * * Pînă la publicarea noului regulament al statului major al armatei, serviciul s’a organizat ast-fel: Statul major al armatei, se împarte în două secţiuni avlnd fie-care secţie cîte trei biurourl. Şeful secţiei I a fost numit d. colonel Vasile Zotu şi cuprinde organizarea, mobilizarea şi instrucţiunea armatei. La secţia II-a d. colonel Mareş şi cuprinde concentrări şi operaţiuni militare. 4 îl www.dacoromanica.ro EPOCA 3 TEATRE, CONCERTE, SPECTACOLE. Palatul Atlienenlui.—Slmbâtâ 27 Aprilie 1896 ora 8 ţi jumătate seara, al treilea concert vocal şi instrumental dat de societatea muslcală «Lira Roniină», sub patronagiul unul Comitet de doamne, presidat de d-na C. F. Ro-bescu, cu graţiosul concurs al artiştilor Teatrului Naţional, in beneficiul «Şcoalel de musică şi orchestrei» Societăţel, PARLAMENTUL SEKATrii (Urmarea şcdinţef de ta 24 Aprilie) Se votează legea prin care comuna Caracal este autorisată a contracta un Împrumut de 150.000 lei pentru lucrări de edilitate. Se votează de asemenea un împrumut de 1.200.000 lei pentru comuna Giurgiu. Apoi un credit de 100.000 lei pe seama ministerului de lucrări publice pentru cen-tralisarea manevrelor de ace şi semnale In gări. In fine un credit de 632.000 lei pe seama ministerului lucrărilor publice, pentru plată de exproprieri necesitate de construcţiunea de noul linii de căi ferate. Pe urmă se votează un proiect de lege pentru înfiinţarea unei noul comune rurale, Ciupercenil noul din judeţul Dolj. Se introduce din nou două indigenate şi se votează. Senatul trece în secţiuni la orele 3.45. Şedinţa fie ia IM Aprilie D. I)r. Butarescu lărgeşte cadrul inter-pelărel sale relativ la boalele infecţioase pentru toată ţara. D. G. D. Palladi, ministrul domeniilor, depune un proiect de lege pentru deschiderea unul credit de 1,200,000 lei pentrup lata unul rest de cheltuell la penitenciarele Galaţi, Craiova şi Doftana. D. Radu Campiniu întreabă pe d. ministru al agriculturel şi comerciulul ce măsuri va lua pentru a nu scădea importanţa comercială a portului Brăila. Principele Diin. Ghica, care presidează, spune că din eroare|legea pentru reglementarea pescuitului, care a fost amendată de Cameră, s’a trimis la comitetul delegaţilor, de oare-ce prin art. 103 din regulamentul Senatului trebuia să se trimeată mal întîiii la secţiuni — şi roagă pe d-nil senatori să treacă pentru cîte-va minute în secţiuni, ca să cerceteze această lege. La orele 2.45, senatorii trec în secţiuni. CAMERA (Urmarea şedinţei deia 24 Aprilie Se intră în ordinea zilei: interpelarea d-lul Ionel Grădişteanu asupra participării guvernului romîn la Mitleniul din Budapesta. 1). I. Grădişteanu ( de la tribună): îmi pare răă că d. prim-ministru nu ml-a răspuns la întrebarea mea înainte de vacanţa Paştelul, mal cu seamă că piintr’un comunicat hi «Monitor» guvernul spunea că tot ce s’a scris în ziare în privinţa aceasta nu sunt exacte. Cu toate aceste desminţirl, se pare că atlt ninistrul nostru plenipontenţiar din Viena ctt şi consulul nostru din Budapesta aii participat la serbările Milleniuluî. Vom vedea dacă această participare diplomatică este compatibilă în demnitatea noastră. Serbările Milleniuluî însemnează cucerirea ţărilor romîne de către Maghiari, sunt comemoraţi unea invaziunel maghiare care a pus capăt existenţei mal multor ducate slave şi romîue, sunt afirmarea că Statul maghiar e un Stat unitar politic. Cînd este aşa, e de demnitatea noastră să participăm la aceste serbări? Chiar din punctul de vedere al relaţiuni-lor diplomatice, sau al prieteşugului între două naţiuni, amintirile istorice dureroase scutesc pe unul din State de a lua parte la serbările naţionale ale celui l’alt. Presupu-nînd că toate faptele Ungurilor ar fi uitate, tot nu ar exista raţiunea ca să participăm la serbările lor. Iată un Stat mal mic de cit noi, Serbia, care ţine la demnitatea el naţională fără a se preocupa de relaţiuuile internaţionale. Am fi putut şi noi să ne abţinem. Faptul de a lua parte la Milleniu este mal mult de cît cer esigenţele diplomatice şi putem să păstrăm o mal mare rezervă. In opoziţie, d. prim-ministru susţinea că guvernul ţărel trebuie să ridice glasul în contra Maghiarilor. Eu ceream mal puţin d-lul prim-ministru: să nu trimită pe reprezentantul nostru la Budapesta. Oratorul citeşte pasagil din discursurile din opoziţie ale d-lul Sturdza. Azi putem zice : quantum mutatus ah illo, d-le Sturdza ! Azi d. ministru de externe face tocmai ceea de ce învinovăţia pe fostul guvern: produc desbinărl în comitetul naţional, spune nomînilor să se supună înainte de a trata cu guvernul unguresc, izolează pe exilaţi de colegii lor din comitetul naţional, caută să se desfiinţeze ziarul Tribuna, etc. Ase-mănînd destăinuirile d-lul Aurel PopovicI cu discursurile de altă dată ale d-lul Sturdza, se vede că calificaţiunea ce se încerca atunci să dea guvernului conservator i se aplică astăzi perfect. In chestia naţională ne-a fost dat să vedem Ia d. Sturdza o apostesie, pentru că din chestia naţională şi-a făcut o pîrghie pentru a veni la putere. Aţi comis o faptă rea, d-le Sturdza, pentru care trebue să fiţi pedepsit! D. prim-ministru spune că nu va răspunde la toate acuzaţiunile d-lul Grădişteanu; d-sa m'a întrebat dacă guvernul romîn va lua parte la serbările Milleniuluî. Noi nu putem împiedica aceste serbări. Fie-care ţară îşi are serbările el, avem pe 10 Maiil, am serbat inaugurarea podului de pesteDunăre. Germania a Invitat ţie Franţa la inaugurarea canalului de la Kiel. Guvernul austro-un-gar a Invitat toate Statele la serbările Mii-leniulul şi ar fi fost un lucru insolit dacă noi n'am fi răspuns la această invitaţie. Stăm în relaţiunl de prietenie cu Austro-Ungaria, fucem parte din concertul european şi de aceea necesarmente a trebuit să primim invitaţia. In curlnd Roniînia va fi reprezinlată şi la serbările lncorănăril de la Moscova. Cred că Romlnia a lucrat corect, fiind re-prezintată la aceste serbări, şi din punctul de vedere al relaţiunilor internaţionale, şi din acela al relaţiunilor amicale. Demons-traţiunile anterioare trebue să fie bine cumpănite şi ţinute într'o rezervă oarecare. Demonstraţiunea de erl a fost paci-nică şi am lăsat-o liberă, dar cînd ar fi provocătoare—şi provoeătoare afl fost stindardele ce s’au purtat erl—ele ar ii dăunătoare ţării. La vîrsta mea sentimentele mele naţionale n’afi nevoie să fie puse la învoială şi sub guvernul naţional-liberal se va proceda cu demnitate In chestiunile anterioare. Şedinţa se ridică la orele 4 şi 35. La orele 8 şi jum. seara şedinţă publică. Şedinţa de la Aprilie Se amină interpelarea d-lul Dobrescu-Argeş adresată d-lul ministru al domeniilor în privinţa păşunatuluî în pădurile Statului, de oare-ce d. Palladi lipseşte. La ora 1.45 şedinţa se suspendă şi Camera trece pentru o oră în secţiuni, după cererea primului ministru. Şedinţa se redeschide la orele 2 şi 35. 1). C. Politiinos reaminteşte d-lul ministru al lucrărilor publice că i-a promis să depărteze pe funcţionarii streini de la C. F. R. Nu numai că ministrul nu-şl ţine promisiunea, dar s’aă numit zilele acestea alţi funcţionari străini... I). Preşedinte întrerupe pe d. Politimos sub cuvînt că aceasta e o interpelare pe care trebue s’o anunţe Intîiă. Se votează un proiect de lege prin care Eforia spitalelor civile este auîorisată să cedeze un teren comunei Sinaia. ULTIME INFORMATIUNI Vestita companie engleză de voiaj, Cooke el Comp., a propus direcţiunel C. F. R. să prelungească linia roniină de navigaţie maritimă prin Constanti-nopol la Alexandria în Egipt. Stabilindu-se circulaţia de două orî-pe săptămînâ între Constanţa şi Ale xandria, compania Cooke se obligă a furniza patru mii de pasageri pe an din Englitera, Franţa, Olanda, Germania şi Austria. Linia maritimă romînă prelungindu-se, întreg traficul de pasageri şi mal tîrziu de mărfuri între Europa occidentală şi Indii s’ar face prin Romînia. Direcţiunea C. F. R. va prelungi pînă la toamnă linia maritimă, comandînd în acest scop trei vapoare noul de mare tonaj. Un duel cu pistolul are loc azi între d. Alex. Calîmachi şi d. C. Costescu-Comăneanu. Aseară, pe la orele 7 şi jumătate, Moritz Maieu, care locuia cu familia in calea Moşilor No. 410, s’a sinucis bind o soluţiune de acid carbolic concentrat. Cadavrul a fost transportat la morgă. Sinucisul era casier la d. Weiss, fabricant de cisme. A lăsat o scrisoare în care arată intenţiunea de a-şl curma zilele, fără să spună însă şi causa care l-a împins la această determinaţiune fatală. Se crede că i-ar fi lipsit din banii ce-1 eraţi încredinţaţi. După noul plan de organizare a armatei făcut de către marele stat-major, se va ataşa cîte un batalion de miliţieni pe lingă fie-care regiment de infanterie. La 1 Septembrie toţi miliţienii vor fi concentraţi pe lingă regimentele respective pentru un timp de 30 de zile. Sămbătă, 27 Aprilie 1890, EPOCA va Începe publicarea unul interesau! roman: TAISTA MOfiTlJLUi de Mic uri fJrcritfc. Ieri s’a constituit noul consiliu general al judeţului Argeş ; s’a ales biuroul, cu d. Gr. Dimitrescu preşedinte. As-tă-zl va intra in discuţiunea cestiunilor la ordinea zilei. D. general Budişteanu face economii la budget... şi apoi cumpără medicamente, scufe şi halaturl prin emisiune de renta. Tot în scop de economie, a redus garda de la penitenciarul Văcăreşti de la 120 oameni la 48. Precum însă serviciul nu se poate face cu acest număr restrîns— la Văcăreşti sunt cîte (>00 de deţinuţi—şi ministerul de interne a intervenit pentru a se complecta garda cum a fost în trecut, d. ministru de resbel va fi silit să revină, iar Corpurile legiuitoare vor trebui sa-I acorde un nod credit pentru plata soldei şi hranei oamenilor. Sîmbăta trecuta a căzut o ploae abundenta la Focşani, amestecata cu grindina în mărime aproape cît un oQ de porumbel. Din aceasta causa viile din jurul Focşanilor aQ suferit stricăciuni mari. Perderea în producţi-une se evaluează de pe acum la 40 la suta. In judeţul Teleorman s’au descoperit mal multe neregularitaţl comise de unii primari din comunele rurale; pentru constatarea lor s’a rînduit o anchetă şi primarii cu pricina au fost suspendaţi. Ei bine, aceasta a fost de ajuns pentru ca sa se alarmeze colectiviştii de acolo şi asta-zl s’a presin-tat la ministerul de interne o de-legaţiune, în cap cu primarul din Turnu-Măgurele, ca sa protesteze contra acestei prudente măsuri. Şi sa nu se creadă că acesta este un caz isolat; aşa-1 sistemul la Roşi! Astă-zl, pe la 12 ore, un mare scandal a turburat strada Viitorului. Comerciantul A. Andronache din acea stradă a bătut în chipul cel mal barbar pe o chiriaşă a sa, soţia unul plăpu-mar, care voia să se mute; i-a spart capul şi i-a aruncat lucrurile în stradă. Sergentul cu No. 301 intervenind, a fost insultat de Andronache. Comerciantul Barbu, câre şeade peste drum şi a văzut scandalul, s’a dus la secţia 12 ca să denunţe lucrul. Sub-co-misarul de acolo a refuzat însă să meargă la faţa locului, ba încă s’a şi supărat pe Barbu că i-a făcut denunţarea. Inlr’aceeaşl vreme a venit şi sergentul şi a raportat despre scandal, spu-nînd că soţia lui Andronache l-a insultat. Sub-comisarul n’a voit să facă totuşi nimic. Explicaţia e că Andronache e a-gent colectivist. D-l Dr. Suţu a plecat la Iaşi, împreuna cu d-l Dr. Felix, directorul general al serviciului sanitar, pentru a-şl da avisul asupra locului ce ar fi mal potrivit pentru a-silul de alienaţi ce urmează a se «onstrui de către Epitropia spitalelor Sf-tulul Spiridon. D-l Dim. Capelleanu, prefectul judeţului Putna, a sosit în Capitală în interes de serviciu. Tragerea loteriei pentru ajutorul copiilor săraci se va face Duminică 28 Aprilie, la ora 4 p. m. în grădina Cişmegiu. Cu această ocasiune comitetul a organi-sat în grădină o mare serbare populară, care va Începe de Sîmbătă după amiazl şi va dura piuă Duminică seara, cînd se va termina şi tragerea loteriei. Obiectele de cîştigat, cari sunt în număr de 6.000, vor fi expuse într’o aripă a pavilionului din aleea principală a Cişmegiulul. Aflăm că concesia lotului al douilea de lucrări de la portul Constanţa care s’a dat fără licitaţie a fost pretextul a o sumă de avantaje băneşti pentru colectiviştii in fi uenţi. Vom reveni cu amănunte asupra acestei cestiunî. C*alaţii» ziar conservator cotidian. Ziarul Galaţii, care apare zilnic la Galaţi, declară că devine organ al partidului conservator şi publică un articol al directorului sad, d. Ion Nebunelii, din care extragem următoarele : însufleţiţi de principii liberale şi susţiitorî al ideilor sincere şi devotate intereselor ţărel şi binelui obştesc, am sprijinit partidul liberal Iu timpurile cînd aceste virtuţi for-mafl vigoarea şi vitalitatea sa. Timpurile în urmă s’afi schimbat şi împreună cu ele lucrurile. Partidul liberal demoralizat prin certuri intestine, năzuinţl şi inglnfârl individuale iscate în sinul lui, a trebuit să se retragă de la chinuire. Partidul conservator i-a succedat la putere şi sub regimul lui, demn ne-am putut administra timp de opt ani in linişte şi deplină libertate, pe baza unei legislaţiunl înţelepte şi moderate, care a dat ţărel roadele cele mal frumoase. Cît timp conservatorii aîi fost la putere, am păstrat o atitudine independentă, dar nu ne am putut abţine de a acorda în numeroase împrejurări, fără a lua tu consideraţie culoarea politică, sprijinul nostru cel mal larg partidului conservator, sub care am văzut libertatea individuală şi domnia legilor tot-d’a-una respectată. Retrăgîndu-se partidul conservator acum şeapte luni de la putere, era legitimă aşteptarea noastră de a vedea partidul liberal succedîndu-I, reorganisat şi consolidat pe baza anul program de idei şi principii legale, cari să ne permită reintrarea noastră şuti drapelul săfl. Liberalii Insă, venind la putere, am văzut într’un mod brusc libertatea individuală nesocotită şi domnia legilor resturnată; certele In sinul partidului reproduse, preten-ţiunile de supremaţie redeşteptate, promisiunile largi din oposiţie uitate, nedesloini-cia şi incapacitatea guvernamentală constatate în Corpurile legiuitoare, a căror lnlrea- f;ă activitate se reduce la desfiinţări de egl, la neînţelegeri scandaloase, credite vo- mu® ut Bucureşti.—8, Str. Lipscani, 8.—Bucureşti PUNERE IN VENZARE DE NUVOTEURI DE PRIMĂ-VARA PELEBINE, JAQUETE, TISUURI HAUTE - NOUVEAUTE MĂTĂSĂRIÎ, UMBRELE, MĂNUŞÎ. CI0RAPÎ, ÎNCĂLŢĂMINTE PĂLĂRII PENTRU DAME MARE ASORTIMENT de CONFECŢIUNl pentru C0P1Î Numeroase oeasiom ia foaie reioanele Sistemul de a nu vinde de cât mărfuri de o calitate ireproşabilă este absolut în magasinele noastre. 65 16-11 tate In şapte luni mal multe de cît aii votat conservatorii în opt ani de cîrmuire, a-plicarea de imposite neautorisate prin legi votate, inamovibilitatea rnagistraturel călcată în picioare, trădare în chestia naţională, răsbunarea politică şi prigonirea îndrăzneaţă in toate ramurile administrative şi lipsa complectă de prestigiu şi demnitate. Sub raportul local partidul liberal a păcătuit şi mal grav desminţindu-şl nu numai originea dar şi reputciţiunea, încredinţind situaţiunea unul cap care numai graţie prescripţiei a putut ocoli uşa puşcăriei, înconjurat de partisanl ce Împreună cu şeful lor, sunt ilustraţiile de tristă memorie cari afl subminat partidul liberal şi afl provocat a-cum opt ani căderea şi descompunerea lui. Iată de ce, desaproblnd în mod categoric actele şi proeedeurile guvernului actual, trecem sub Drapelul partidului Conservator! Ion O. Nebunelii. Iflarie (iriinherg C a r o l S c h u Irl e r LOGODIŢI In locul ort-cărei invitaţie Bucureşti Str. Labirint 4. POŞTA ADMINISTRAŢIEI Domnii abonaţi a cărora abonamente expiră la I Mai ti viitor, sînt rugaţi ca pînă la acea dată să bine-voiască, in cas de reînoirea abonamentului ce au, să înainteze costul pentru a nu suferi vre-o întîrziere sau întrerupţie a ziarului nostru. Stofe! Stofe ! Stofe! DE Lini FINĂ Pentru Costumurî si Pardessiurî Asortiment bogat. Desemnurile cele mal moderne. SE VINDE EN DETAIL PTCF PREŢURILE F AURICEI CRtN A C-ie Depositul Fabricelor Reunite ‘MO, Slratla Şelari, îfi Bucureşti 93 12-1 1> e arendat De la Sf. Gheorghe 1897 Moşia Dudeştî-Cioplea, cu trupurile Bîrzeştî-Cîtzel, din judeţul Ilfov, plasa Dîmboviţa, averea minorilor Th. Eftimiu. Această proprietate fiind lîngă capitală, presintă cele mal bune avantagil de exploatare. Doritorii se pot adresa pentru a lua informaţii şi cunoştinţă de condiţiunl la d-niî G. N. Eftimiu A Comp. bancheri, str. Lipscani No. 7 şi la d-na Elena Th. Eftimiu, tutrieea legală a minorilor săi copil, str. Radu-Vodă No. 5, în Bucureşti. 17 46-89 Plus de Cheveux Blancs Plus de Barbes Grises Le NIGERs'so donne Inslantaniment Ies nuances BLOND, CHATAIN, BRUN ou NOIH Une application tou» le» 15 jour» »uflD. Ne tache pas la peau ei seche de suite, CHEZ LES COIFFEURS ET PARFUMEURS GROS el OCTAIL potir le ROUMANIE : Cnrrn CoilIeur-I-art* » BUCAREST, ■ DCEIf 70, Calea Victoriei Xu desaous de* Muguslns de Confecţiona de Mm* Padl. Galaţi Depou la d. Alex. Kreuter, coafor sub Hotel Regal. Buzău Depoii la d. Chita Tănăsescu coafor. Focşani « « Ilie Soroceanu, coafor, Strada Mare. 81 25-28 Sdiimb şi vînri eftin Cumpăr cumpăr Cumpăr tot felul de obiecte uzate de aur, argint şi pietre Une, de briliante diamante, perle, rubine, safire, smarande, etc. Asemenea monezi vechi, decoraţiunl comemorative de aur, argint şi a-raină. pietre sculptate, obiecte de artă, plătind preţuri mal bune de cît orl-unde. La cerere mă voia prezenta la domiciliul d-lor cumpărători şi vînzătorl. BIJOUTERIE & H0RL0GERIE LEON WEISSBLliTII Bucureşti, — strada Carol I, No. 20 vis-a-vis de noul palat al Poştei Recomand onor. Public şi cunoscuţilor mei că magazinul mea în tot-deauna bine asortat cu tot felul de obiecte frumoase, lucrate iu aur şi argint, cu pietre fine, precum : briliante, ^diamante, rubine, safire, smarande, perle, etc. Primeşte în schimb ori-ce obiecte uzate Bogat asortiment cu lanţuri’ (numite Panţer) de aur, argint, fasoanele cele mal noul. Mare depoîî de ceasornice de aur, argint şi metal din cele mal bune fabrici din Elveţia, garantînd pentru exactitatea lor. Mare asortiment cu diferite obiecte antice, lucrate în aur, argint şi pietre vechi, asemenea şi în monezi de aur argint şi aramă. Atelier special pentru comenzi şi repa-jaturl de bijutierie şi ceasornicărie cu preţurile cele mal reduse. _____89____________ Vinul de Quinium Labarraque lebrifugiu, tonic şi digestiv, este un medicament energic şi dulce care convine or cărei persoane slăbite prin virstă, bolnavilor, pentru excese, or obosiţilor prin muncă. Quinium Labarraque a fost considerat de Academia de medicină ca un remediu terapeutic important, şi în Tractatul de Terapeutie de Trousseau şi l’idoux s’a constatat că Quiniuin ar trebui să înlocuiască toate cele l’alte preparaţiunl de quinquină. Se găseşte în toate farmaciile şi 19, rue Jacob, Paris. qra.ni>8 MA.aA.anrm dtt Printemps NOUYEAUTfiS A apărut catalogul ilustrat pentru sesorvul de vară şi se trimite gratis şi franco ort cui T va cere r JDLES JĂLUZOT & U In PARIS Casă de reexpediţie în Bucureşti, Calea Victoriei, No 60. 44__________________________15-14 De vtnzare ”Z*Â!î“t'â Olt şi soseaua principală a ţărel de la Curtea de Argeş la riul vadului, drum de fier Bucureşti Curtea de Ai^ges, avînd tlaniionigranid albă si albastru cum şi alte minerale de mare valoare, plus pădure de brazi molifţi seculari, care se vinde şi singură, asemenea se poale deschide carieră de piatră marmoră şi ţiment marmoră. Doritorii se vor adresa la d. AI. Carpenişanu bulevardul Elisabeta 18. MAX LICHTEND0RF «LA PAJ ERA AMERICANA» Grand hotel Bulevard B V C r K K S C I Cel mai lusemuut magasin de arme din ţară Mare asortiment do arme de vinătoare j •de tot felul,% de la 60 pînă la 1000 lei bu-1 cata, celor mal renumite fabrici, Engleze.! Belgiene şi Franceze. Arme cu două ţeve j pentru Mice cu cocoaşe şi fără cocoaşe.! Pusei de vlnat cu o ţeavă pentru alice şi I alta pentru glonţ. Arme „Trio“ cu trei! eve (două pentru alice şi una pentru glonţ). Arme Ideal Pateul Hammerles fără cocoş, sistemul cel mal perfect pentru vlnat, Paşti de salon de la 18 ptnă la 100 lei bucata. Pistoale de tir si «inel. Carabine de apărare şi de vlnat cu repetiţie, Winehestcr, Colt şi Martin, cu 8, 12 şi 16 focuri. Revolvere engleze şl belgiene de toate felurile mărimile. Ori-ce arnte şi revolvere vindem cu garanţie şi condiţiuuea de încercare. Avem în mare cantitate tot felul de cartuşe franceze, engleze (*Eley* şi aus-triace I3«cixr*esoi efectuiază tot felul de lucrări de fier pentru Binale, precum: Grilage, Porţi, Balcoane, Uşi Ferestre. Marchize, Scări, Lămpi, etc. Mpeclnlitatc florărie, Mere, gradine ne earnă, pavilioane tu fier etc. ete, Primesc comande nentru Provincie: — M*rc{ur1 JfMotlerale — F. FESÎIMB BUGUREEGI No. 280 — Calea Moşilor, — No. 280 Recomamiu : L0C0M0BILE cu aparat de ars paie fi orl-ce combustibil TREREĂTORI Sistem şi constrneţiunoi 96 atit Locomob a nod de tot pentru 1896 atit Locomobile cit şi Treeri-torî sunt cele mai bune şi cele maî renumite d.n fabrica D-lor Ransomes, Sims & Jefferies. mm wl In sfirşit recomandă şi fabrica sa de reparat maşine agricole, Mori simple şi sistematice, Batoase de porumb, Morişce, Grape de fler şi toate reservele pentru Locomobile si Treer&torî. 65 25—6 SERVICIUL DE TRANSPORT G. GIESEL.-Bucurescî Calea Moşilor 59, vis-a-vis de Hotel Londra „LA TREI BRAZI44 primeşte orl-ce Xi*aix!şpoi*tiiri atit de Mitrfuri Comerciale de la GARĂ la domicilia şi vice-versa, cit şi Obiecte de greutate precum : Cazane, Macini, etc. prin camioane pe arcuri şi furgoane (căruţe) sistematice cu preţuri moderate. Transporturi de Mobile şi Mutări 22 SERVICIUL PROMPT. (25-21 TAIRICH & Ci BUCUREŞTI £».—Strada Berzei.—O. INSTALAŢI UNI DE TELEGRAF, GAZ şi APA Lumină incandescenta pentru Gaz aerian '^Aparate de g a: CLOSETE DE TOATE SISTEMELE i SALON DE EXPOSIŢ1E <100-7!,! Proecte. — Biurou do Construcţie. — Export Numaî la magazinul CENTRALA este de găsit adevărata Lumină» incadescentă» «ist. Auer Perfecţionată cu preţurile foarte reduse Acest magasin şi atelier aufori.saf de Onor. Primărie este cel mal recomandabil pentru instalări de gaz. apă, telegraf, eaniallware băi, precum şi tot felul de closete şi tout ă Vegoui. Magasin de exposiţie CENTRALA Strada Biserica Ieni, No. 9 lingă Hotel Union 164)___________________ (25—10) 61, Strada Ştirb el-Vodă, 61 IN FABRICA LUI PAUL MILKER Se găseşte In tot timpul un Mare Asortiment DE ARTICOLE DE VOIAGIU SACI CU NECESAIRE DE TOILETA de Ia 40 piuă la 350 Iei / rticole de PLUŞ gata §i de comandă Bucureşti, 61, Strada Ştirbei-Vodă, 61 (60) (30—12) NU SE POATE!!! Să-şi comande cine-va Haine pîna nu vizitează renumitul Magazin BAZARIJL REdAI», casa de încredere, unde sosesc succesiv colosale transporturi de stofe şi haine, lucrate cu o rară eleganţa. iii ZA illl, Mii] GAJ, Casă de încredere Tocmai în faţa Prefeeturel Poliţiei Capitalei. 52 (25-12) ’ R A T Sf E fi SINGURELE CASSE CONSTRUITE DE OŢEL CĂLIT compus patent CONGREAVE XEUilKlBIL ţl XENPĂKUIHII. & * gjS şi a maî multor autorităţi din ţară Acest oţel a fost Încercat in arsenalul flotilei din Galaţi şi de mal mulţi ingineri mecanici celebri precum şi de diferite u/.ine din Enghtera, a căror certificate le posedăm. Dataliuri, preţuri corente şi certificate se trimit după cereri (jratis şi franco. 2 Reprezentanţi şi depozit general (100—77) I. DIMOVICI A CMe Bucureşti, str. Doamnei, 21 Brăila, calea Regală, 61 Hem or Biele Hemoroidele se vindecă cu pilulele e cu pomada (alifia) doctorului Lebel An dre dela Paris: 4, str. de l’Echquier, 4 Patru-zecI de ani de succes. Broşură explicativă se trimite franco jn schimbul unul mandat poştal de 1 fr. 50 cent. Deposit în Romînia, la toate farmaciile şi droghnriile principale. 20 15-2 REDACŢIA şi ADMINISTRATA ziarului „EPOCA" se află în Ţ Alt IA.XJ ŢIA ziarului „EPOCA Stradn Clemenţei No. 8 De închiriat Camere mobilate în strada Carol No. 6, clădire nouă, ca în marele oraşe din streinătate, instalaţiune eleganta şi noua, se găsesc asemenea şi apartamente pentru familii cu tot confortul necesar. Preţurile de la 40 lei în sus 68 5—5 MOŞIA FLOREASCA Situată parte în BucurescI şi parte peste raion, în cea mal favorabilă posiţiune pentru orl-ce esploatarl şi întreprinderi a-vînd o suprafaţă ea 1,500,000 metri pârâţi cu următoarele carieri : t I) Fabrică de cărămidă p» o întindere de 160.000 m. p. unde s’ar putea fabrica anual mal multe milioane cărămizi, avînd şi Ring (cuptor) pentru arsul eărămizel cu cărbuni. II Carieri de nisip şi petriş de unde se estrage anual zecimi de mii m. cubl pentru construcţiuni de case şi pavage. III Moara sistematică cu turbină inâ-cinind ori ce cualităţl de făinuri, griş, arpâcaş, mălai de lux, mălai, etc. şi se mal pot instala pietre saQ valţurl după trebuinţă, avînd şi eleşteu cu pesce în a-bundenţă. gliiaţa’ de unde se aprovizionează cele mal principale case de comereiQ ca renumita fabrică de Bere Luter, etc. pe timpul ernel, care eleşteQ ar fi suficient să aprovizioneze ca 300.000 in. c. ghiaţă pentru odată, (ghiaţa fiind ridicată apa se transformă iarăşi). IV Locuri parcelate în loturi pentru vînzare cu bani gata şi în rate, deja s’a const uit peste 100 case, hanuri, ele. sunt şi 2 case de vînzare construite vara trecută. V Grădinarii, cultivate sistematic şi al fele. S’ar mal putea creia ; a) Băl pe apa eleşteulul, fiind posiţiu-nea cea mal frecuentală întimpul verel, de populaţiunea oraşului. b) Restaurante şi pavilioune de vară. c) Lăptarii sistematice, d) Fabrici de diferite speţe, de pîine, etc. Se arendează în tolal saQ in parte şi este şi de vînzare. A se adresa în strada Romană No. 19 la d-na proprietară sad în localitate la D-nu X. ('. Simiouescu 55 (12-12) CEL MAI MARE ATELIER DE BILIARDURI FRANZ FAST BUCUREŞTI,—Strada Ştirbeî-Vodă No. 44—BUCUREŞTI Cu schimbrea local uluiţii, avizez pe onor. public ca am în atelierul şi magazinul meQ un bogat depozit de BiliardurI mici pentru Dame saQ copil, cu niandanale (benţl) cari fac un efect foarte uşor )a bile. Asemenea construesc şi biliardurl cu masa foarte practice pentru familii ori în saloane Toate sunt solide şi elegante.. — PHETVMtM MSEMBFSE — (57) * (16-6) ALAMBICURILE DEROY-CARANFIL IM Bl MS-G A MjA TM Acest aparat este de o simplicitate exlra-ordiuară şi serveşte pentru distilarea vinuîul, mustului de mere, de pere, de prune şi de orl-ce fel de fructe. Cu el se poate! distila tescovina.* drojdiele de vin sau orl-ce soiţi, precum: si florile, seminţele şi orl-ce fel de plante mirositoare. Se poate fabrica cea mal bună ţuică, shloviţă şi orl-ro' spirturl. Acest aparat este cu mult superior caznnelor şi i Alambicurilor obişnuite, prin aceia că pioduce saii din o singură dată gradul cerut sad prin rectificare după j voinţă, 1111 spirt rectificat de o calitate ma bună. cu o economie mal mare de timp, de apă şi de con- bustibil. A se adresa d-lul GEORGE8 IA. (A HANI'II,. Galaţi, sad la agenţii săi acreditaţi din diferite ţări şi localităţi. CIMENT PORTLAND DIN FABRICA I0AN G. CANTACUZINO, BRĂILA REPRESENTANT GENERAL PENTRU ROMANI A T. SKWEIEEL BUCURESCI, Calea Moşilor, 31. SM MjA EMMjMAIjEMjE SAEE GAL Aţi. — Strada PresseT, No. 20 IAŞI. — Strada de Jos, No. 24 25-16 V i ii <1 e i a 1 TOXIC AXALKPTIC Reconstituant Tonicul cel mal e-nergic pentru convalescenţi, bătrlnl, femei şi orl-ce per-soai • delicate. CU UlIXA Suc de Carne Fosfat (k C'i e Compus dtn substanţe absolut indispensabile formă-rel şi desvo lărel muşchilor şi i iste-mulul nervos şi osos VIN 1> 1£ VIA L este asociaţiunea medicamentelor celor mal active pentru a combate Aneuiiu, Cloroza, Ftizia. Dispcp-■la, Oasiritcle Virata critică, Epiilsare m*r-voas&, Slăbiciune resultînd din bătrîneţe, lungile convalescenţe, înt’un cuvini. toate stările adimice de slăbiciune caracterizată prin perderea poftei de m în care a forţelor. Lion, Farmacia J. VIAL., rue de Bourbon, 14. In Bucureşti, la d. ILIE ZAIIFIKIXCl, şi la «oţi 14 Droghiştil şi Farmaciştii. 62-23 BAI HYGIENICE BĂI HYGIENICE BĂI HYGIENICE VECHIUL MAGASIN de LiMPI,SOBE, MAŞINI «le BUCATE şi orl-ce instalatiunl MARCUS LITTMAN & I. WfPPNER No. 61, Calea Victoriei, No. 61, (Vis-â-vis de Episcopie) Recomandat ae Onor. Clienţi, instalaţiunile de băl lucrate numai In Zink, cu diferite sobe de aramă pentru încălzit apa. Băl de aburi higienice, recomandat de toţi medicii celebrii, poate să facă orl-cine în casă. Duşuri sistematice cu aer comprimat. Closete «fonf a V egoăt> higienice şi sistematice. Sticle de Conserve hermeti-ceşle închise de toa te mărimile. Unicul depoQ in ţară cu Sobe (Belgiane), din fabrica «GODIU» şi maşini de bucătărie din renumita fabrică 56 36-13 «GEHRlDER BOEDER, din «Darmstad», precum şi splendidul lor asortiment de lămpi e-/egante pentru atîrnat şi masă. cu inaşinele Americane «W„N-DER», toate cu aer. BucurescI. Tipografia «Epoca».—Strada Clemenţei, No. 3. www.dacoromanica.ro