SERIA IL—ANUL H, No. 140. Ediţia a, treia J0UI, 25 APRILIE 1896. NUMARULJO BANI ABONAMENTELE încep la l şi 15 ale ile-cnrcT luni şi se plătesc tot-d’a-unu Înainte In Bucureşt.l la Casa Administraţiei In judeţe şi utreinătate prin mandate poştale Un an în ţară 30 lei; în atreinătate 50 lei ?ase luni ... 15 » » » 25 » rel luni . . , 8 » » » 13 » Un număr in streinătute 30 bani MANUSCRISELE NU SE ÎNAPOIAZĂ REDACŢIA 8 STRADA CLEMENŢEI—No. 3 NUMaRUL10 BANI ANrKCICKII.E In Bucureşti şi judeţe se primesc numai la Administraţie In streinălate, direct la administraţie şi la toate oficiile de publicitate AnunciurI la pag. IV.0.30 b. linia > » » III ..... 2.— lei » » » » II.......3.— » » Inserţiile şi reclamele 3 lei rlndu)| Un număr veehiă 30 bani ADMINISTRAŢIA No. 3 —STRADA CLEMENŢEI - No. 3 APARE ZILNIC LA 5 ORE SEARA CU CELE DIN URMĂ TELEGRAME ŞI ŞTIRI ALE ZILEI ÎNTRUNIREA noastră Strălucită .şi deosebit de însemnată a fost întrunirea partidului conservator, ţinută Duminică în localul clubului din Bucureşti; strălucită prin numărul şi calitatea partizanilor cari cu entuziasm au răspuns la cea d’in-tîiu chiemare, însemnată prin cele ce s'au vorbit şi hotărît în cur-sul el. Nu e un singur om care să nu fi simţit contrastul isbitor între această manifestaţiune demnă şi serioasă a unul adevărat partid de guvernămînt, pătruns de rolul şi îndatoririle sale în opo-ziţiune ca şi la cirmă, şi mani-festaţiunile demagogice ale partidului liberal. In adevăr, puneţi alături de literatura apelpisită a lui Di-mitrie Sturdza, tonul demn al lui Lascar Catargiu; alăturaţi de manifestele liberalilor, cari nu ştiu să vorbească de cit de Tudor Yladimirescu şi de Divanurile ad-hoc, cuvîntarea şefului nostru plină de indicaţiunl de actualitate asupra situaţiunel. Depărtarea e ca de la cer la pămînt. Deşi lipsită de orl-ce preten-ţiunl de program, putem zice că cuvîntarea d-lul Lascar Catargiu e un program şi singurul posibil după abia şase luni de opoziţie. Cînd un partid a stat şapte ani la putere şi se găseşte de aşa scurt timp in opoziţiune, el nu poate să vie cu soluţiunl asupra tuturor chestiunilor posibile. Cuvîntarea şefului nostru a pre-zintat însă vederile partidului a-supra tuturor chestiunilor abordate de guvern şi asupra situa-ţiunil create prin greşelile şi ne-chibzuinţa actualilor cîrmuitorî, a dat prin criticele făcute situaţiu-nil financiare o directivă foarte precisă în materie de impozite şi a aratat ca leac al regimului actual represintarea minorităţii. Deosebit de aceasta, ca pro-cedeurl de guvernămînt, d. Catargiu a desfăşurat un întreg program care isbeşte prin justeţa lui şi răspunde aşa de deplin sentimentului general, în cît d-sa a avut perfectă dreptate să zică că toate speranţele se îndreptează spre un guvern care, ca procedeu, ar păşi pe o altă cale. Făcut-a partidul liberal, în tot timpul opoziţiunil sale do peşte şapte ani, o singură manifestaţiune care să so poată macar pe departe compara cu aceasta? Pe lingă însemnătatea ce-a avut-o, întrunirea partidului nostru a fost şi strălucită prin numărul mare de partizani cari au fost de faţă. Nici în vremurile Opoziţiunil-unite n’am avut un număr însemnat de persoane de stăt-major ca acum ; şi ceca-co e mal grav pentru guvernul actual, e că ne gă- sim într'o situaţiune aşa de bună după şase luni abia de aflare la putere a liberalilor. In asemeni condiţium de număr şi vigoare, putem vorbi, cum a spus-o unul din oratorii întrunirii, de reluarea firului de la 1895. Venind la putere, liberalii au vorbit şi el de reluarea firului de la 1888, dar această promisiune a fost considerată de opi-niunea publică drept o ameninţare şi a produs o indignaţiune generală în ţară. In opoziţiune, nici o dată partidul liberal n a avut curagiul să pomenească sau să dea macar a înţelege despre reluarea firului de laJ1888. Noi suntem la largul nostru să vorbim de reluarea firului de la 1895, căci aceasta înseamnă promisiunea unul guvern chibzuit şi harnic, îngrijitor de binele şi propăşirea ţăreî. Noi putem zice că firul n’a fost nici o dată întrerupt în ce priveşte încrederea ce ne-a arătat ţara. întrunirea de Duminică a dovedit aceasta pe deplin. MINISTRU NEBUN Minat de patima oarbă, care ia colectiviştilor mintea pînă şi în chestiunile în cari sunt în joc cele mal mari interese ale ţârei, ministrul de războia a repetat şi în Senat declaraţiuniie făcute la Cameră asupra puşcel cu care e inarmată infanteria noastră. Nu s’a gindit generalul Budişteanu că discreditează ţara. Nu s’a gîndit că sa-mână în soldaţi neîncredere în arma lor. Nu s’a gîndit că ofensează adine pe M. S. Regele, care e şeful suprem al armatei şi preşedintele comitetului de aparare al ţăreî. Este în adevăr o necuviinţă faţă cu Şeful Statului, e o nesocotire a serviciilor pe cari El le aduce armatei, a admite că Regele a lăsat să se dezarmeze oştirea noastră şi să i să pună în mină un ciomag. Ş’apol, înainte de a se face comanda cea mare de pusei Mannlicher, 8.000 de puşcl ati fost împărţite diferitelor corpuri de armată pentru a face experienţe. Generalul Budişteanu era comandantul corpului IV; de ce n’a spus atunci că puşca e un ciomag ? Dar nesocotita afirmare a ministrului de războia e cea mal monstruoasă calomnie. Adevărul e că arma noastră e excelentă. Romînia are aceeaşi armă ca şi Austria, însă de un model mal noă şi un calibru mal mic. Italia are absolut acelaşi model ca Romînia, şi Olanda l-a a-doptat un an după ce a fost esperimen-tat de noi. Nu cum-va armatele Italiei şi Olandei sunt înarmate cu ciomege ? După zmintita afirmare a ministrului, aşa ar trebui să fie. Adevărul adevărat e că puşca e bună şi că numai capul generalului Budişteanu e zdruncinat. Şi nu pasiunea politică ne face să fim atit de aspri faţă cu nenorocitul ministru de răsboiu. Cînd acuzăm neştiinţa lui de a se exprima şi insuficienţa mijloacelor sale intelectuale, ne servim de singurul mijloc ce ni-1 lasă nesocotinţa lui pentru a restabili adevărul înaintea streinătăţil. E o datorie patriotică să strigăm cît de tare : Arma e bună, ministrul insă e nebun. MEETINBULSŢUDEHTILOR O comparaţie.—înainte de amiazi.— In Ctainegiu.—Pornirea cortegiului.—Pe Calea Victoriei.—înaintea Palatului.—La şosea. O comparaţie Primul meeting naţional ce s’a organizat sub oblăduirea colectivistă, a fost ieri după amiazi. A decurs fără nici un incident, de şi mulţi se temeau ca nu cum-va manifestaţiile din Belgrad să determine un curent primejdios printre studenţi, sau să hotărască pe guvern a opri meetingul. Acesta a fost al treilea meeting naţional ce s’a organisat în Capitală de către studenţi. Primul meeting s’a organizat în 11 Iunie 1892 ca o protestare în contra celor întîmptate la Turda ; al douilea meeting în 8 Iunie 1894 ca o protestare în contra condamnării membrilor comitetului naţional din Sibiu. Nimeni n’a uitat încă aceste două meetinguri ; erau atît de impozante şi entuziaste, cum nu s’au mai văzut în Capitală. Zeci de mii de oameni, studenţi şi muncitori, deputaţi, senatori, comercianţi, advocaţi, proprietari, etc., treceau în cortegiu impozant, cîntînd Deşteaptă-te Romine, pe Calea Victoriei. Oraşul întreg era pavoazat: în Calea Victoriei de pe balcoane o ploaie de flori cădeau asupra manifestanţilor ; prăvăliile erau toate închise şi uşile împodobite cu stindarde naţionale. Un entusiasm, o debordară a sentimentului naţional, cum nu s’a mai văzut. Aşa era acum cîţî-va ani. Aşa ar fi şi acum, aşa ar trebui să fie, dacă guvernanţii de azi, cari guvernează şi la Ligă, n’ar fi speculat Gestiunea naţională. Iată raportul cel mai fidel posibil a-supra meetingului de ieri: înainte de amiazi Veseli şi cu cocarde tricolore la butonieră, zeci de studenţi cutreierau în-nainte de amiazi stradele principale ale Capitalei, oferind trecătorilor cîte un număr din gazeta de ocazie «Jos Mille-niul» şi cîte o cocardă tricoloră. Nimeni n’a refuzat pe entusiaştiî tineri; unii au dat 2 şi 5 lei pentru gazetă şi pentru cocardă. O comisiune de studenţi a rugat pe toţi comercianţii şi pe toţi proprietarii de case din Calea Victoriei să arboreze drapelul naţional şi nimeni nu s’a împotrivit rugăciunel studenţilor. Peste o jumătate de oră se mobilizase însă şi poliţia, care a impus comercianţilor şi proprietarilor de case să dea jos stindardele ; mulţi au cedat ameninţărilor poliţiei. Ast-fel abia numai zece case au fost pavoazate. Iu Cişmegiu Vr’o 40 de studenţi făceau poliţia de onoare; au avut o muncă grea, căci trebuiau să organizeze rîndurile. Aproape toate societăţile din Capitală cu drapelele lor veniseră rînd pe rind in Cişmegiu. Acolo erau secţiunea Bucureşti a Ligeî, societăţile Carpaţil, Funcţionarilor de la atelierele C. F. li., Pe-leşul şi Vîrful cu Lor, Vînzătorilor de ziare, Plâpămarilor, Lăutarilor, etc. Erau şi trei muzici şi două bande de lăutari. Piuă la ora 1 aleea principală gemea de lume. Atunci, unul din membrii comitetului naţional studenţesc, d. Cancicov, se urcă pe o bancă şi dînd semnalul formării cortegiului, face un apel manifestanţilor să se ferească de la ori ce manifestaţii zgomotoase, cari ar putea avea conse-cinţi grave, şi să păzească ca ordinea să fie menţinută pretutindeni. Pornirea cortegiului La ora 1 şi jumătate cortegiul iese din grădină. In frunte mergeau studenţii cari formau poliţia de onoare, apoi comitetul naţional studenţesc cu drapelul albastru al domnişoarelor romine din Sibiu. Şi imediat un alt drapel alb care purta următoarea inscripţie cu litere mari roşii : Jos Milleniul! Apoi aii urmat zeci de drapele purtate de cîte trei şi patru oameni, cu următoarele inscripţii: Calea dreptăţii duce la victorie ! Umbrele martirilor cer răsbunare! Jos urgia maghiară! Prin luptă la izhindă! Trăiască luptătorii romlnismuiul! etc., etc. Cînd cortegiul ajunse în calea Victo- riei, abia atunci eşise din Cişmegiu ultimul grup de manifestanţi, societatea lăutarilor. Pe Calea Victoriei De-a lungul Calei Victoriei trotuarele erau înţesate de lume. Circulaţia nu numai a trăsurilor, dar chiar şi a pietonilor s'ci întrerupt. Un incident înaintea Hotelului Bide-vard: D-nil I. Coroianu şi Aurel Popovicl se aflau la o fereastră din etagiul al 11-lea al hotelului. Priveau îneîntaţi la această manifestaţie. Unii i-aîi zărit şi a fost de-ajuns atît, ca din mii de piepturi să izbucnească strigăte de Ura! D-nil Coroianu şi Popovicl s’au retras de la fereastră. înaintea palatului. — Tăcere, tăcere ! — se aude din mii de guri. Cortegiul soseşte înaintea Palatului. Se face un moment tăcere, apoi toate muzicile au intonat imnul regal Trăiască Regele! Şi întreg cortegiul a răspuns acordurilor muzicel: — Trăiască Regele şi Regina ! Ura ! Ovaţiile şi uratele se repetă înaintea caselor d-lor G. Vernescu şi general Mânu. D. G. Gr. Cantacuzino, fost preşedinte al Senatului, privea de la fereastră la această manifestaţie şi mii de glasuri strigă: — Ura ! ura ! « La şosea Aproape de rondul din urmă de la şosea, pe un ci mp deschis se ridicase o tribună. împrejurul acestei tribune se adunaseră manifestanţii, al căror număr scăzuse deja mult. La tribună se urcă studentul Bălă-nescu, care ţine un discurs, schiţînd luptele romînilor de peste munţi şi pro-testînd în urmă in contra participării romînilor la Milleniu. Au mai urmat cîte-va discursuri şi apoi manifestanţii, pe la orele 5, s’au împrăştiat în linişte. Tantal. PRIMUL AVERTISMENT Atît de dureros i-a impresionat pe colectivişti strălucita întrunire a partidului conservator, In cit presa lor a pierdut şi puţinul bun simţ ce mal avea. După această presă, a cărei bună credinţă de altmintelea e bine cunoscută, aă fost foarte puţinii delegaţi din judeţe şi la Întrunire s’aă vorbit copilării... Dar asta tot nu e nimic. Voinţa Naţională merge piuă acolo în cit spune că la întrunirea de Duminică s’a pregătit lumor-tnlntarea partidului conservator. Sunt atit de buimăciţi colectiviştii de neputinţa lor în cit văd pe dos. Pentru orl-ce om sănătos la minte, întrunirea de Duminică a dovedit vigoarea partidului conservator, puterea Iul în ţara. Un partid care merge spre mormint nu e iu stare, după numai şase luni de opoziţie, să ţie o întrunire intimă atît de impozantă şi de demnă. Dar e inutil să insistăm. Vom spune numai Voinţei Naţionale că întrunirea noastră a fost primul avertisment pe care partidul conservator l-a dat guvernului liberal. E vina liberalilor dacă avertismentul vine aşa de curtnd. SITUATIUNEA AGRICOLA Ultimul raport al ministerului de agricultură din Germania arată starea semănăturilor ca satisfăcătoare, promiţlnd o pro-ducţiuue bună mijlocie In Franţa, grînele de toamnă au fost uşor atinse de frig ; perspectivele rămtn nu mal puţin în favoarea unei recolte bună, iar statisticele prevăd un excedent exportabil de 20,000,000 hectolitri! Cultura s’arată satisfăcătoare în Anglia; timpul friguros a fost defavorabil numai or-zelor tlrziu semănate. Seceta continuă în Spania şi dacă nu plouă In scurt timp, recolta se poate considera cu totul perdută. Gerurile au cauzat daune tu unele provincii din Rusia de Nord şi parte din semănături vor fi Întoarse, pe cită vreme temperatura s’a îndulcit în Sud, unde a plouat cu abundenţă. Ştirile din America sunt mal satisfăcătoare şi dacă situaţiunea generală s’a ameliorat, tot nu se crede că producţiunea a-nulul de faţă va fi superioară celei din a-nul trecut, care deja era slabă. Din Argentina ştirile anterioare să confirmă. Excedentul exportabil va fi de numai 20.000,000 liectol., adică cu 40 la sută inferior celui din anul trecut. INTUUÎÎIREA De la Clubul Conservator IHmciii'kiiI «I-Iiiî X. Fillpcscn Domnilor, După cuvintele elocinfe ale d-lul Al. Lahovari ar fi indrăsneţ, şi după descrierea complectă a situaţiunel făcută de d-nil general Mânu şi Cantacuzino, ar fi inutil ca să mal adaog ceva. Dom-nia-lor v’au aratat răul, eu aşi voi numai să caut origina răului ce vi s’a semnalat. Pentru mine, d-lor, situaţiunea nu se poate explica, de cît prin o iniţială greşită direcţiune din partea guvernului, şi pentru a ne da seamă de situaţiune trebuie să punem în cumpănă modul cum guvernul exercită puterea şi condiţiunile în care a dobîndit-o. In ce împrejurări a venit Ia putere guvernul liberal? Voi relua fericita expresiune a d-lul Cantacuzino şi voi zice: guvernul liberal a venit Ia putere prin un act de cavalerism din partea noastră. Al douilea, noi am cedat puterea unul partid pe care l’am considerat ca partid legitim în această ţară, şi in fine, noul guvern a găsit, din prima zi, în faţa lui, o opoziţiune leală, care a repudiat formula cu care ne-a întîmpinat în 1888 cînd a venit la putere Dim. Brătianu : «Vă vom împiedica a face chiar binele». La atitudinea noastră, cum a răspuns partidul liberal ? A răspuns aducind unanimităţi în Cameră şi acestor unanimităţi d. Sturdza le-a zis de pe tribuna Senatului: «la urma urmei, este destul un singur partid pentru a satisface toate nevoile ţăreî» şi de la teorie a păşit la practică, el a dat guvernului lui caracterul unul guvern de răzbunare. Nici odată partid nu s’a retras mal liniştit de la putere ca partidul conservator, nici o dată partid n’a venit mal răsturnător la cirmă, de cît partidul liberal ! A venit... mal bine aş zice a năvălit la putere. Au venit ca barbari cari cred că afi dreptul de viaţă şi moarte asupra vrăjmaşilor lor, cari nu pricep lupta de cit în scopul final al distrugerii şi cari nu atacă numai persoanele, dar şi operile lor şi vor să distrugă orl-ce vestigiu de civilisaţiune care nu poate de cît să ofuşce simţul lor nesubţiat. EI distrug in calea lor tot, dau foc satelor şi oraşelor, dărîmă monumentele ce întîlnesc. Aşa şi liberalii: după ce au pornit lupta în contra par tidulul nostru, afi voit să nu lase piatră-peste piatră din monumentul nostru legislativ. Dar, în politică, asemeni porniri nu nimicesc, ci înalţă pe adversar. (Aplause.) Aceasta şi explică adunarea de azi. După 7 luni de la venirea liberalilor la putere avem o adunare de stat major cum n’am văzut nici în timpul opo-siţiunel unite. Deja toate speranţele se îndreaptă spre noi şi toate gîndirile spre guvernul ce am dat ţării timp de 7 ani. De am fi întrebaţi azi ce program a-vem, la nevoie am putea zice, deşi a-ceastanu traduce întreaga mea glndire: că vom relua firul întrerupt Ia 1895. Liberalii, după 7 ani de oposiţiune, cind aft declarat, şi n’afi îndrăsnit s’o spue in oposiţie, că vor să reia firul întrerupt la 1888, aă stârnit o furtună de protestări. Noi cînd delcarăm că vrem să reluăm firul de la 1895, suntem intîmpi-naţl cu entusiasm. Dar, Domnilor, n’am venit azi aci ca să ponegrim un adversar absent: am venit să ne sfătuim. Am spus a-cestea pentru a face o constatare şi a trage un învăţămînt. Constatarea e că represintăm, liberalii şi noi, două şcoli, şi că şcoala noastră represintă progresul, luvăţămintul e că dacă noi represintăm progresul, dacă e cert că prefacerea moravurilor se va face în direcţia noastră, trebue să stăruim în modul nostru de a face politică. Să fim siguri, că orl-cite neajunsuri am avea din causa unei lupte dusă cu arme inegale, avem pentru noi prestigiul moral în present şi vom avea largi compensaţiunl în viilor, cînd partidul conservator, care va fi fost premergător în prefacerea moravurilor politice, va dobindi situaţia de partid dominant în ţară. De aceea, orl-eit de grele ar fi loviturile ce ni se dau, nu trebue să uităm că ele pornesc de la un partid care ca şi noi e unul din partidele legitime din a-ceastă ţară, că el ca şi noi şi noi casi www.dacoromanica.ro 2 EPOCA el, represintăm cele două curente ale opiniunel publice, sub imboldirea cărora s’a făcut de 40 ani transformarea acestei ţâri, că trebue să avem dar fată cu partidul liberal relaţiunile ce trebiie să existe între cel care a fost moştenit de cel-l’alt şi cel care la rlndul lui îl va moşteni. De aceea chiar in aprigi-mea luptelor celor mal înverşunate trebuie să găsim un teren de conciliaţiune. Unul din d-v. îmi zicea că întâlnind pe d. Lahovari la înmormintarea lui Costaclie Hosetti, şi exprimîndu-şl mirarea de a’l vedea acolo, d. Al. Lahovari ii spuse : «Ce crezi că 20 de ani de vrăjmăşie neîmpăcată nu creiază şi el un fel de colegialitate? Da, domnilor, şi alături de colegialitatea luptelor pătimaşe mal e şi solidaritatea intereselor comune, a intereselor mari ce sunt d’asupra partidelor, este şi amintirea luptelor comune cind în trecut, în împrejurări grave, partidele îşi dădeau mîna, şi este perspectiva că ceea-ce a fost se poate repeta cînd cumva un curent nesănătos ar veni să schimbe normele constituţionale ale luptelor noastre de partid. Acestea trebue să fie relaţiunile intre cele două partide de guvernămint, însă cînd vorbesc de cele două partide istorice ştia de mal înainte că întîmpin o obiecţiune la care de îndată voia să răspund. Prin partid istoric nu înţeleg un partid închis in o dogmă neschimbată, înţeleg ca partidul să fie continuu frămin-tat de un spirit renovator, înţeleg ca partidul conservator, mal ales, care în tot-d’auna a căutat să fie în nota momentului a opiniunel publice, să-şi însuşească toate curentele sănătoase ale opi-niunel, sau cel puţin toate curentele capabile d’a să lăsa să fie canalizate în albia regulată a partidului, în cit să poată să fecundeze câmpurile învecinate, iar nu să rupă zăgazurile şi să aducă devastaţiu-nea prin mersul lor turbulent. Sub chezăşia unul partid cunoscut în ţară, ca al nostru, aceste elemente îşi pot da roadele fără a desorienta opiniunea publică şi fără a schimba simetria luptelor noastre de partid. In asemeni condiţiunl partidul conservator a dat pildă că ştie să-şi asimileze elemente noul, şi asemenea pildă poate să mal dea. D-lor, partidele istorice nu mal înfăţişează în atari condiţiunl nici un neajuns, ci presintă numai avantaje. Cel mal de căpetenie folos e de a face clare situaţiunile politice, înfâţişîndu-le sub chezăşia unor partide cunoscute ţârii de timp îndelungat, de a limpezi ces-tiunile, înfâţişîndu-le sub forma simplă a unei singure alternative. Această nevoie de claritate e indispensabilă pentru un partid care se adresează maselor, care ţine seamă şi de număr, ori cît de demodată ar fi această expre-siune. De aceea, politica noastră este clară, ea să presintă sub garanţia unul partid cunoscut, care de 40 de ani conduce a-facerile publice, care de 40 de ani îndeplineşte o misiune. Şi cred că această expresiune e justă; noi in adevăr îndeplinim o misiune, nu servim o ambiţiune (Aplause), NoV, d-lor, suntem un partid care a fost şi va fi, represintăm o tendinţă necesară. x Nu represintăm o aventură politică, suntem un' partid în toată accepţiunea cuvîntulul, un partid care se basează pe doctrină nu pe echivocă. Preferim rectitudinea politică iscusinţei combinaţiuinilor. De aceia ne resemnăm să avem- inamici, iar in rîndurile noastre vrem să avem amici, nu însă amăgiţi (Aplause). Ast-fel fiind, situaţiunea noastră este simplă şi clară, urmăm o politică a cărui interes este limpede nu numai în conştiinţa noastră, ci şi chiar a acelora cari nu pot să definească principiile noastre, şi totuşi le pricep în mod instinctiv. Avem un şef cu o situaţie neechivocă, recunoscut de toată lumea, chiar şi de adversari, ca atare (Aplause). Avem un trecut şi un viitor. Avem un program care decurge din o doctrină bine limpezită în conştiinţa naţională. Ne mal trebue încă un lucru, care depinde de d-voastră să-l daţi azi, acesta este disciplina (Aplause). Acest lucru puteţi să ni-1 daţi cu u-şurinţă, căci este cu atît mal uşor a ne supune unei discipline, cu cît dinsa se exercită de un om care de 40 de ani cel puţin, de la Unire de cînd joacă un rol determinant în acest partid, n’a dat greş nicî-o dată. La 1857 d. Lascar Catargiu, în divanul ad-hoc, pune basele viitoarei Con-stituţiunl. La 1866, sub dinsul ca întîiul preşedinte al Consiliului a lui Vodă Ca-rol, Constituţiunea ia fiinţa. La 1871 el scapă opera sa şi salvează Dinastia împreună cu Constituţiunea. (Aplause). După actul de autoritate de la 1871, cînd lucrurile au reintrat în starea lor normală, de atunci am avut trei guverne stabile, din carijdouă au avut onorea a fi presidate de d. Lascar Catargi. Acestea au fost cele două mal strălucite guverne pe cari le-am avut; pentru alcătuirea lor d. Catargi a ştiut să adune oamenii cel luminaţi din ţară şi el prin autoritatea lui le-a dat acea stabilitate fără cari sforţările celor mal inteligenţi ar fi fost zadarnice.; Durata opoziţiune ? In opoziţiune d. Catargiu a fost stîlpul faimoasei opoziţiune care a început în 1876. Venind la putere, Ion Brătianu făgădui Basarabia la Livadia. Dar pentru a da Basarabia trebuia dat Lascar Catargiu in judecată. Şi l’afl ţinut sub ameninţarea dării în judecată un an şi jumătate, ca să nu poată protesta, şi apoi aO renunţat la judecata lor, pe care d. Catargiu u’a încetat să o solicite, pe cînd adversarii lui ameninţaţi în 1888, să milogiaă ca să scape de ea. (Aplause) Apoi îneepînd, în aşa grele împrejurări, lupta in contra regimului Brătianu, el a fost stîlpul neclintit al opoziţiune!. El ne-a apărat nu numai de adversari, dar şi de greşeli, împedicîndu-ne să intrăm in combinaţiunl complicate cari ne-ar fi dus la peire. Acela dar care a păstrat partidul conservator, are datoria să-l conducă (aplause). Intoreindu-ne privirile şi spre partidul liberal şi văzînd lipsa de autoritate a şefului său să ne întrebăm : dacă cum-va la un moment dat, în împrejurări exterioare grave, ar trebui să se facă apel Ia unirea tuturor partidelor, care este omul spre care s’ar îndrepta toate speranţele ? Poate fi un altul de cît acela care a fost primit de şef de guvern şi de I. Brătianu, şi de C. Rosetti, fără a mal vorbi de d. Sturdza, şi care prin trecutul şi vîrsta, prin autoritatea şi energia lui, să poate impune şi amicilor şi chiar adversarilor (aplause) ? Azi, d-lor, împrejurările sunt mal u-şoare şi conducerea e mal l*snicioasă. In asemenea împrejurări putem fi sîgurl că va şti să ne conducă d. Catargiu, care n’a desminţit încrederea pusă în dinsul în timpuri de sigur mal grele. Eti vă cer dar ca cuvîntul d-lul Catargiu să fie lozincă pentru noi, şi să-I cerem lui ca cuvîntul să-l spue şi ca să pretindă că cuvîntul lulsă fie ascultat. Suntem destul de numeroşi azi ca să nu primim recruţi indoioşî cari n’ar voi să se supună (aplause prelungite). Ca soldaţi, să ne angajăm să ascultăm cuvîntul d-lul Catargiu şi bine-voiască d-sa a face ca cel ce nu-I va executa lozinca să fie executat (aplause). Dacă sunteţi d-lor în stare să luaţi un aşa angajament şi să faceţi un aşa act de solidaritate, atunci nu spun că partidul liberul va cădea imediat (el nu va trebui să cadă de cît cind ar fi momentul spre folosul lui ca şi al nostru) dar vă pot spune că isbînda va fi sigură şi înainte ca guvernul să fi căzut, şi încă de azi, vom putea zice că el este condamnat (aplause prelungite). Sâmbătă, 27 Aprilie tSOG, HISH'A va începe publicarea unul interesant roman t TAINA MOR TUL Ui tte Henri Grerille „EPOCA" LA IAŞI (Corespondenţă specială). Procesul Seriani. — Decoraţie refuzată. — Nuntă. Procesul Scriau! Simbătă Curtea de Apel din Iaşi, secţia II, a judecat apelul d-lul Constantin Seriani, uoul din arendaşii moşiei Gir-beştil judeţul Vaslui, dat în judecată pentru atentat la pudoare asupra fetei Maria Lisaveta Cucu şi condamnat la un an închisoare de tribunalul Vaslui. Din desbaterl reieşind vinovăţia condamnatului,— agravată cu mărturisirea acestuia că posedase pe victimă de faţă cu verii ei minori într’un grajd, ceea ce constitue un grosolan atentat la bunele moravuri,—Curtea a condamnat pe d-1 Seriani la 3 luni închisoare şi 200 lei despăgubiri fetei. Fotoliul ministeriulul public era ocupat de d. procuror de secţie, Petre Sa-doveanu. Acusatul a fost asistat de d-nil Nico- laidi si G. Săndulescu. * * * Cu această ocasiune s’a constatat, că procesul durează numai puţin de 4 ani. Dacă afacerea a putut lua sfirşit se da-toreşte primarului de la Mironensa, d. Ion Gaman, care a descoperit faptul şi a sesizat parchetul. S’a mai constatat şi o vinovată bună voinţă din partea medicilor însărcinaţi cu examinarea fetei, — faţă cu vinovatul. In special doctorul Vilara din Vas-luifl a fost obiectul unor crude, dar meritate atacuri, din partea procurorului. Decoraţie refuzată. «Epoca» a anunţat la timp prinderea unei bande de hoţi cari comisese mal multe jafuri şi omoruri la drumul mare. Ea era compusă din ţigani, in mare parte condamnaţi de Curţile cu juri la muncă silnică pe viaţă şi recluziune. In urma energicelor măsuri luate de primarul Gaman din Mironeasa, unde a-junsese banda, toţi hoţii aă fost prinşi. Ca răsplată d. Gheorghian, prefectul de judeţ, a cerut pentru primar serviciul credincios, clasa I. Se pare insă că ministrul Stolojan a crezut prea mult clasa I pentru un primar de la ţară şi i-a acordat numai serviciul credincios clasa II. Faptul acesta a supărat nu numai pe prefect, dar şi pe d. Gaman, care a refuzat să primească decoraţia trimisă de ministru. Nuntă Duminică a avut loc căsătoria gentilei domnişoare Bodnărescu, fiica d-lul Samson Bodnărescu, directorul liceului din Pomîrla, cu d. maior P. Scheleti, din regimentul 25 dorobanţi. Seara a avut loc un splendid bal în casele d-nel Drosu, sora mirelui. AO asistat şi d-nil general Scheleti şi G. Morţun, secretarul ministerului de interne. Dio. turburArile din belgrad (Prin fir telegrafic) Belgrad, 20 Aprilie. Un grup de studenţi a ars amiazl drapelul unguresc In faţa monumentului prinţului Michail. In timpul serei o mulţime mare s’a dus, cu drapelul In cap ca să manifesteze In faţa palatului regal, precum şi In faţa legaţiunilor Franţei şi Rusiei. Mulţimea a voit apoi să atace muzeul comercial unguresc dar a fost împedicat de geandermerie care a tras clte-va salve de focuri de puşcă. Sunt clţl-va răniţi şi multe arestări. Prefectul orarului şi comandantul gean-darineriel afl fost suspendaţi din fuucţiu-nile lor. Budapesta, 22 Aprilie. Ştiri autentice din Belgrad constată că nu s’a aruncat cu pietre in contra consulatului austro-ungar şi că nu s’aQ spart geamurile consulatului. — D-nu Novakovici a exprimai tntr’o notă adresată ministrului austro-ungar, In numele guvernului, adln-ea sa părere de răă şi a anunţat pedepsirea culpabililor. — Guvernul sl.besc, mal zice nota, are deplină conştiinţă de datoriile sale faţă de un Stat a cărei amiciţie o apreciază mult. Intr’o a două notă, d-nu Novakovici a a-nunţat suspendarea culpabililor cari ocupă vr’o funcţie şi a afirmat că intenţiunile sale eraţi cu desevirşire corecte. După această comunicaţie spontanee, s’a părăsit intenţiunea de a da urmare aface-rel. Nu se dă nici o însemnătate politică a-cestul incident care pare a fi Îndreptat mal cu deosebire în contra ministerului Novakovici. Belgrad, 22 Aprilie. După reclamaţiunile ministrului Austro-Ungariel, cavaler Schissl de Perstorff, care a cerut satisfacţie imediată pentru arderea drapelului unguresc de către studenţi, consiliul de miniştri a decretat destituirea prefectului de poliţie din Belgrad şi a comandantului geandarmeriel.—Această decisiune s’a executat Îndată. onpoBMAţn In şedinţa de Sîmbată a Camerei, d. deputat Vintilă Rosetti a interpelat pe guvern în privinţa monopolului asigurărilor dat societăţilor indigene prin refuzul sistematic ce se face societăţilor de asigurare străine, de a se stabili în ţară. Cu aceasta ocasiune a cerut să-i se pună la disposiţie dosarele cererilor societăţilor New-York şi Bulgaria. Secţiunile Camerei aQ admis proiectul de lege elaborat de d. C. Cliiru, director general al poştelor şi telegrafelor, privitoare la reducerea taxelor poştale asupra ziarelor şi a imprimatelor. D. V. C. A. Rosetti a fost ales raportor. Aflam că d. An. Stolojan a dat instrucţii unui deputat din Cra-iova ca să propună în Cameră reintegrarea în armată a generalului Gh. Anghelescu. D. Stolojan o face aceasta din-tr’un spirit de ostilitate în contra generalului Budişteanu, pe care mea să-l compromită cu desăvîr-şire înaintea armatei. Proiectul de lege din iniţiaţivă parlamentară pentru acordarea de bilete de liber parcurs pe C. F. R. pentru presa cotidiană din Capitală, a fost respins de secţiunile Camerei. In contra acestui proiect s’au împotrivit d-nil Dim. Sturdza, Gogu Cantacuzino şi G. D. Palladi. Sâmbătă, 27 Aprilie /«»«, KMHtCA mu începe publicarea unul intere-renant roman t Taina Mortului dr Henri Grerille I>r. T. Luraoiu in Montpellier Să ştie că la Montpellier, la 1 Maiîi a fost inaugurarea exposiţiunel internaţionale. La această ocasiune s’au hotărlt a se ţine acolo o serie de adunări ştiinţifice şi literare şi diverse serbări cu un caracter oficial! Aceste serbări aă început încă la 27 Aprilie, cînd s’a inaugurat monumentul ridicat de societatea Felibrilor în onoarea lui Moquin-Tandou, membru al institutului, bărbat de ştiinţă şi literat provanţal de renume. La această serbare aă fost representate Academia Francesă, Academia jocurilor florare din Tulusa şi «Ies Maintenances de Rouma-nie et de France» adică delegaţii de la comitetele latiniseilor saO felibrilor rondul şi francezi. Părintele Vasile Lucaciu a fost numit preşedinte de onoare al tutulor serbărilor literare şi ştiinţifice. Părintele Lucaciu a fost primit la sosirea lui in Montpellier de domnul Roque-Ferrier, preşedintele Felibrilor şi mult. cunoscutul amic al Rominilor, însoţit de numeroşi membri din diverse societăţi şi de studenţii rominl aflători în localitate. Aceşti studenţi comunică astă-zl preşedintelui Ligel romîne următoarea telegramă : «Presenţa părintelui Lucaciu a produs mulţumire deosebită în toate cercurile. Interesarea e generală pentru causa naţională. El a primit numeroase vizite şi a înapoiat pe atîtea, între cari şi la autorităţile locale. Toate jurnalele publică comunicaţiunl simpatice pentru Rominl. La 3 Maiu s’a dat un banchet de Episcopul local în onoarea preotului romîn. Toasturi entusiaste s’au rostit. Astă-zl la 4 MaiQ, Lucaciu va ţine o conferinţă publică. Peste tot succes splendid, entusiasm general. Prezidarea Academiei jocurilor florare va da ocasiune părintelui Lucaciu, de a vorbi despre cestiunea romînă înaintea lumel oficiale şi învăţate francese.» Prin unele cereurl guvernamentale se vorbeşte cu insistenţa de a-propiata numire a d-lul V. Gheorghian, actual prefect de Iaşi, în vr’un post de ministru plenipotenţiar. _____ Nc avintl tncă textul tutulor discursurilor de le Întrunirea «le la elubul conservator, am aiuf-nat pe mlinc publi«>area lor. Hlinc vom da fu supliment textul acestor discursuri. Ni se anunţa că poliţia din Tîr-govişte a confiscat Sîmbata toate numerile ziarului Epoca. Denunţînd aceasta nelegiuire a administraţiei şi poliţiei din Tîrgo-vişte, protestam cu energie în contra deselor calcan ale libertăţii presei de către administraţia colectivista. Din sorginte guvernamentală bine informată ni se afirmă, că consiliul de miniştri a decis ca sesiunea Corpurilor Legiuitoare să se prelungească piuă la 11 Maiu. Această prelungire are un scop îndouit. Intiiu pelerinagiul unani-mităţilor diufiameră şi Senat la morniîntul lui Ion Brătianu în ziua aniversării morţii lui şi al douilea o manifestaţie pe care o proiectează guvernul în ziua de zece Maiu, a 30-a aniversare a domniei M. Sale Regelui Carol. Sâmbătă, 27 Aprilie MSOtt. KISiCA va ineepe publicarea unui interesant roman t TAINA MORTULUI tic Henri Grerille Ieri după amiazl, în cursul mee-tingulul studenţesc, de la orele 12 şi pîna seara tirziG, un mare număr de sergenţi eraQ postaţi în strada Vamel sub comanda d-lul Bre-zoianu, comandantul sergenţilor. In curtea legaţiunel austro-ungare se aflaQ de asemenea aproape 60 de sergenţi de strada. In cazarma jandarmilor călări doua plutoane erau gata pentru ori ce e-ventualitate. Din fericire toate aceste masuri poliţieneşti s’aQ dovedit a li inutile. » E P E Ş I (Serviciul Agenţiei Romîne) Paris, 22 Aprilie. Rezultatul complect al alegerilor municipale din Paris dă ţifrele următoare : 8 republicani progresişti, îl conservatori, 20 socialişti şi 15 republicani. Sunt 26 de balolage. Composiţia noului consiliu este identică cu aceea a precedentului. In depurtamente alegerile au fost liniştite afară de împrejurimile din Beziers unde s’aQ sfărimal două urne. In oraşele mari mai multe balotage par sigure. Teheran, 22 Aprilie. Muzzaffer ed-dine s’a urcat pe tron la Tabris. Prinţii, guvernatorii şi miniştrii i-au presentat omagiile lor. Englitera, Turcia şi Rusia au recunoscut pe noul şab. Paris, 22 Aprilie. Conferinţa internaţională asupra proprietăţii literare s’a închis. « La Turbie. 22 Aprilie. Consultaţiunile doctorilor asupra stării Ţare-viciului aO dat uu resultat foarte satisfăcător. Ţareviciul va întreprinde o călătorie de o lună pe bordul unul yacht. Pruga, 22 Aprilie. Primejdia unei inundări este iminentă. Ştirile din Boemia de sud anuuţă că apele cresc repede. Budapesta, 22 Aprilie. împăratul şi archiducii aQ asistat la deschiderea exposiţiei de bele-arle. AQ fost foarte aclamaţi. împăratul Franţ Ioseph a mulţumit telegrafic Papii pentru felicitările sale. Budweiss, 22 Aprilie. Ploaia continuă, împrejurimile oraşului sunt inundate. E temere de o rupere a zâgazelor eleşteaelor Boemiei meridionale. Berlin, 22 Aprilie. D. Stoilow a făcut o visită baronului Mars-chalL «Agenţia Wolfif» află că ştirea in privinţa demisiunel d-lul Borlepsch, ministru de comerţ şi industrie, este lipsită de teineiQ. Baden-Baden, 22 Aprilie. Prinţul de Muntenegru a sosit în timpul di-mineţei. A schimbat visile cu marele duce şi marea ducesă de Baden. Budapesta, 22 Aprilie. Comisiunea de finanţe a Camerei Magnaţilor a adoptai budgetul pe 1896. Paris, 22 Aprilie. Cile-va învălmăşeli s’aQ produs în mal multe localităţi alo departamentului Aude. S’aQ furat urne şi s’aQ sfărimat. Londra, 22 Aprilie. Se anunţa din Cape-Town «Agenţiei Reuter» că depeşile schimbate între d-nil Robinson, Leyds şi Dewet, dovedesc că Transwaalul a exprimat neliniştea sa in privinţa concentrărilor de trupe la MafTeckir, teinindu-se de vr’o invasiune a republicel. D. Robinson a răspuns că aceste temeri sunt neîntemeiate de oare-ce trupele trebuesc să meargă in contra Matabe-Iilor. Potsdam, 22 Aprilie. împăratul Wilhelm a conferit prinţului Bulgariei marea Cruce cu lanţ a ordinului Vulturului roşiu. Prinţul Ferdinand a plecat de dimineaţă la Coburg. Coburg, 22 Aprilie. Prinţul Bulgariei a fost primit la gară de Ducele Alfred, Prinţul moştenitor al Romîniei, Prinţul moştenitor de Hohenzoilern, înalţii demnitari ai Curţii, miniştrii şi autorităţile oraşului. A fost condus la reşedinţă în mod solemn. Prinţul va asista astă-seară la un prinz de gală şi la o representaţie la operă. In timpul nopţii va pleca la Mtlnich şi Te-gernsee, unde va petrece ziua aniversării morţii surorel sale, ducesa Maxiinilian a Bavariei. Viena, 23 Aprilie. La 21 Aprilie s’a produs o incăerare in districtul Cattaro intre 35 muntenegreni şi nişte vameşi şi geandarml auslriacl. Doui geandarmi au fost omoriţi, doui vameşi răniţi şi patru muntenegreni omoriţi. Guvernul muntenegrean a exprimat îndată păreri de rău Austriei in privinţa acestui act. S’au trimes soldaţi la faţa locului pentru a pune mîna pe culpabili şi a-I conduce Ia Cettinge uude vor fi aspru pedepsiţi. Coburg, 23 Aprilie. Prinţul Bulgariei a plecat azi dimineaţă. Mflnieb, 23 Aprilie. Prinţul Bulgariei a schimbat o visită cu ministrul Rusiei şi a primit visită ducelui Siegfried al Bavariei. Principesa Clementina a sosit după amiazl. Petersburg. 23 Aprilie. Li-Hung-Ceang a fost primit In mod solemn la Ţarskoie-Selo de pereehia imperială. A remis ţarului scrisorile sale de creanţă şi marele cordon al ordinului Dragonului dublu ornat cu diamante. Toţi membrii ambasadei au fost pre-senlaţl Majet taţilor Lor. Ambasada s’a întors seara la Petersburg. Snjţiet zice că Li-Hung-Ceang a adus Ţarului ca daruri din partea împăratului Chinei: două vase de bronz cari datează de peste 2000 de ani, o colecţiune preţioasă de antichităţi, vase, talere, două candelabre artistic lucrate şi covoare de o lucrătură din cele mal fine, etc. Londra, 23 Aprilie. Times află din Teheran că la 21 Aprilie au isbucnit turburârl la Sehiras. Bazarele au fost Închise şi s’a încercat a se prăda cartierul evreesc. Teheran, 23 Aprilie. Ştirea in privinţa asasinării Şahului n’a provocat desordine de cit în cite-va puncte ale imperiului, mal cu deosebire în Farsistan. Toată ţara este liniştită şi nu sunt temeri de evenimente serioase. Situaţia satisfăcătoare se datorează măsurilor luate de marele vizir, sprijinit de miniştri Engliterel şi Rusiei. Londra, 23 Aprilie. Times află din Constantinopol că consiliul militar a decis reducerea serviciului in toată armata turcească de Ia 4 la 3 ani. Roma, 23 Aprilie. Camera deputaţilor. Ministrul tesaurulul dă citire expunerel financiare. Declară că budgetul pe 1895—96 dă din causa creditelor pentru A-frica, un deficit de 2.800.000 franci, din care cea mal mare parte se va acoperi probabil prin creşterea recoltelor. Budgetul pe 1896—97 dă un deficit de 1.200.000 franci, care va dispare probabil, de oare-ce prevederile s’ad stabilit cu mare prudenţă. Dacă va fi nevoie guvernul va presenţa în Noembre, propuneri definitive pentru a asigura echilibrul budgetului. Această expunere a fost primită cu aplause. Camera a tuceput discuţia afacerilor din A-frica. D-nu Crispi asista la şedinţă. Londra, 23 Aprilie. Se anunţă din Pretoria Agenţiei Reuter că Volksraadul s’a deschis la 22 Aprilie printr’un discurs al d-lul Krueger, în care exprimă convingerea sa că aceasta adunare va coopera la desvoltarea şi la prosperitatea Republicel precum şi la restabilirea liniştel şi a păcii. Cu toate turburârile din urmă, raporturile cu puterile streine sunt amicale. Se vor deschide negociâri pentru o unire mal strînsă cu Statul liber Orange. Situaţia financiară este bună. Ter-miniud, d-nu Krueger face apel la Volksraad pentru ca să-şi îndeplinească, cît se poate mal bine, tu această perioada turburată, grelele datorii ce i s’aQ încredinţat de popoare. Sofia, 23 Aprilie. Serbarea militară a Sfîntulul George s’a celebrat cu ceremonialul obişnuit, printr’un serviciu divin ce a avut toc în presenţa miniştrilor, a lumii oficiale şi a tutulor ofiţerilor gar-nisonel. Gerantul Agenţiei Ruseşti a asistat In uniformă. După serviciul divin a fost o revistă a trupelor. Toate agenţiile diplomatice sunt împodobite. Budapesta, 23 Aprilie. împăratul a trecut In revista trupele azi şi a fost viQ aclamat. Seara a fost la Hofburg o recepţiune mare la care a asistat întregul corp diplomatic. Diplomaţii aQ exprimat felicitările Suveranilor lor şi a guvernelor lor respective cu oeasia ser_ băril Milleniulul. împăratul Fraut Ioseph amu^ www.dacoromanica.ro EPOCA 3 ţumit pentru cuvintele cordiale ce i s'aO adresat zicind că vede In presenţa şefilor misiunilor străine la aceste serbări, o dovadă de bunele relaţiunl ce exista intre acele puteri şi niouarcliie. Viena, 23 Aprilie. Camera deputaţilor a adoptat in a doua citire şi cu clte-va modificări, totalul proiectului de lege asupra reformei electoralo. Londra, 23 Aprilie. Camera Comunelor. D. Gorsl propune udop-tarea in a doua citire a bilulul asupra instruc-ţiunel; d. Asquith propune respingerea bilulul, pe care 11 declara nedrept. Londra, 23 Aprilie. Se anunţă din Cair ziarului Times ca transportul rus Koslroma, avind pe bord 728 de soldaţi şi emigranţi, a plecat de la Port Sald la Wiadiwostock. Copenhaga, 23 Aprilie. Azi a avut loc căsătoria Principesei Luisa, fiica cea mal mare a Prinţului moştenitor al Dauemarcil, cu Prinţul Frederic de Schauem-hurg-Lippe. Londra. 28 Aprilie. Pali Mall Gazette are motive de a crede întemeiată ştirea ca d-nil Ithodes şi Beii şi-aii a-nunţat demisia lor de directori al companiei Chartered. Roma, 23 Aprilie. Regele a pus in, numele familiei regale, 4-00.000 de franci la disposiţia comisiunel guvernamentale însărcinată să distribuiaseă ajutoare familiilor morţilor şi răniţilor italieni satt indigeni in campania din Africa. A trimes l(Xt,000 de franc! societăţii «Crucel-Roşie» pentru răniţi. ECOURI Simion Dorda, domiciliat in calea Griviţel, treclnd ieri prin curtea gărel de Nord, încerca un revolver; din greşula, a Împuşcat la cap pe Tudor Vasile, focar la drumul de fier. Imprudentul a fost condus la secţie, iar pacientul internat la spitalul Filantropia. Se crede că rana nu este gravă. * • * Ioan Grigoiescu, intendentul Institutului de bacteriologic, s’a sinucis bind o soluţiune de sublimat corosiv, pentru că era urmărit pentru omorul soţiei sale, crimă sâvirşită acum ciţl-va ani in Transilvania. * ♦ * Zilele trecute a sosit în portul Brăila un va-por englez al căruia echipaj era compus numai din chinejl. Abia debarcaţi, lumea din port a început să facă atita larmă la vederea lor, în cit chinejil aQ fost nevoiţi să se reîntoarcă pe bord. * * * In urma reducerilor făcute prin budgetul ministerului de domenii pe exerciţiul 189(i—1897, consiliul de miniştri a pus în disponsibilitate pe d-nil ingineri Al. Calotescu, Al. Vardala, George G. Constautinescu. precum şi pe d. locotenent I. Niculescu. inginer hotarnic, din postul de inginer, de clasa Il-a. * * * In curînd d-nil Vermont, Luchian, Artacbino, PopovicI, Petrescu, şi mal mulţi alţi pictori vor deschide o exposiţie de pictură. Se ştie că pictorii numiţi mal sus s’aQ retras de la ’exposiţia oficială. *** Azi s’aQ presintat Ia redacţia noastră mal mulţi alegători din comuna Pantelimon, cari ni s’atl plîns de modul cum s’atl efectuat Duminica trecută alegerile comunale. Preoţii, învăţătorul, perceptorul Costică Con-stantinescu, fiul viitorului primar şi mal mulţi agenţi colectivişti din Capitală, aQ făcut cele mal mari presiuni pentru a asigura isbîuda listei în cap cu Constantin Georgescu, preşedintele comisiunel interimare, care este detestat de aproape întreaga comună. Sâtnbâlă, 27 Apiilie istm, EPOCA va începe publicarea unui interesant r o neant taixa nossmxi tle Henri Credite PARLAMENTUL SEHATVL Şţcfllnţa fie la 24 Aprilie D. (I. Pallade, ministrul domeniilor, depune 4 proiecte de legi: 1) pentru reglementarea pescuitului; 2) pentru autorisarea comunei Brăila să contracteze un împrumut de 7 milioane ; 3) pentru autorisarea Statului să cedeze judeţului Ialomiţa un teren pentru construirea unul spital; şi 4) pentru autorizarea judeţului Bacătt să contracteze un împrumut de 200.000 lei. D. Dr. Butărescu anunţă o interpelare relativă la boalele infecţioase ce blntue o-raşul Brăila. Se votează indigenatul d-lul N. Chriso-veloni, bancher din Capitală, şi alţii. Şedinţa urmează. CAMERA Şefii nţ &4ib s »b Ts Muntele BOIA distr. Argeş lingă Olt şi soseaua principală a ţărel de la Curtea de Argeş la riul vadului, drum de fier Bucureşti Curtea de Argeş, avînd Marmoră granid albă şi albastră cum si alte minerale de mare valoare, plus pădure cfe brazi molifţi seculari, care se vinde şi singură, asemenea se’poate deschide carieră de piatră marmoră şi ţiment marmoră. Doritorii se vor adresa la d. Al. Carpenişanu bulevardul Elisabela 18. 79 30-20 ii li li n c i u Băile minerale «le RalţăteştI Direcţiunea exploatărel sărurilor şi apelor minerale de la Bălţăteştl, In urma înce-tărel din viaţă a d-rulul Cantimir, treclnd asupra d-lul Dr. I. Stamatin medic Primar al casei sf. Spiridon. Se face cunoscut d-lor Medici, farmacişti şi publicului in general, că orl-ce comandă sau informaţiuue privitoare la stabilimentul balnear, se vor adresa direct d-lul Dr. Stamatin Băile Bălţăteştl satt Piatra-N. Tot odată se aduce la cunoştiinţă tuturor că stagiunea balneară se va începe de la 1 Iunie pîuâ la 1 Septernbre, Direcţiunea. 82 30-10 Adeveratele Ape de Vichy : Vichy-Celes-tins, Vichy-Grande-Grille, şi Vichy-Hopital suiittt la noi destulă de respăndite, In unele localităţi îndepărtate unde Insă din causa oheliuelelori prea mari preţul vănzărei este ce-va mai urcat putem recommanda ‘•Sarea comprimată de Vichy" fabricată de “Societatea de explotaţiune a produselor de Vichy” subtu controlu direct al Statului francez. Aceasta sare permite a prepara imediat o apă minerală artificiala gazăsă, care bine înţeles nu are quulităţile apei minerale naturulăinsă este multă de preferat imitaţiilor Apei de Vichy, de 6re ce conţine şi conservă cea mai mare parte a qualităţei Apei de Vichy : Vichy-Celestins, Vichy-Grande-Grille şi Vichy-Hopital BIUKOU TEOHXIO — pentru eonstriieţiunî «Ie ori-ce Ktubiliiucnto industriale — JALSIIS LOEFFLER Inginer mecanic şi Constructor de mori Reprezentant general al fabricelor: La uz A Comp.. Budapesta, R. Wollf, Magdeburg, IValther A Comp., Kolonia, A. Kuoi-venagel, ilanovera, KrompaeIi-IIerna«l, etc. Bucureşti.— Strada Pensionatului 23—25 SPECIALITĂŢI: Construcţiuni do mori de făină, mălai, ciment, var etc., ferestrae me-chanice, instalaţiunî de lumină electrică, motoare etc. Depozit do articole tochnice, pietre, mătase otc. ci 78-19 www.dacoromanica.ro 4 EPOCA 7 CASA DE SCHIMB HESKIA & SAMUEL BUCUR ESCI No. 5 Strada Lipscani No. 5 Cumpără şi vinde efecte publice şi face orl-ce schimb de monezi. 1 Cump. Vînd 4 */„ Rentă Ămorlisuhila. . . 861',, 87 '/* 5o/o » Amortisnbilâ. . . 98 V» 99 «"/o Obligat, du Stat (Lov. R.) . în2 103 'U 5 «Io » Municipale din 1883 96 •h 97 'U 6»/o » » . 1890 97 7. 98 V. 50/0 Scrisuri Funciar Rurale . 93 lh 93 7 4 «7,-, a t Urbane . 1(11 101 v« 5°/o » » Urbane . 88 89 7. 5°/o » » » laşi . 82 l/i 83 'I, Acţiuni Banca Naţională. 1550 1555 » » Agricolă . 200 — 205 — » Dacia Rominia asig. 390 — 395 » S-lea Naţionala asig. 430 — 435 — S-tatea de Constructiunl . 185 — 190 — Florini valoare Austriacă. 10 2 12 Mărci Germane .... î 23 1 25 Bacante Franceze . . . 100 — 101 » Italiene. . . . 83 — 93 » ruble bîrtio . . 2 fi 5 2 6,8 Imprimarea cu marinele dublu-cilvodrice, din fabrica Albert & C[», Frankenthal şi cu caractere din fonderia de litere Flinseh din Frank-furt A IM. APA $!NEARLA „MIRCEA” IAŞI- COPOU Autorizată (le Ministerul (le Interne, serviciul sanitar superior cu Oficia No. 1208 din 24 Ianuario 1895. Această apă, pe lingă că e un excelent purgativ, bună la luat şi fără a produce dureri, dar din cauza multor substanţe medicamentoase ce conţine, esperi-mentîndu-se de mai mulţi d-ul doctori, saă constatat piuă acum, că vindecă : boalele de stomach, dispepe-sielor de diferite naturi, catarele cronieale ale stoma-chulul şi intestinelor, congfcrHele, constipaţiele cronice, iperimia ficatului, boalele de rărunchi şi splină, boalele de piatră şi a căilor urinare la bărbaţi, boalele de mitră şi menstruaţiele neregulate la femei precum şi alte multe boli. Deposit în Iaşi la DI. I. S. Ionescu Tipografia Naţională, la Farmaciile D-lor Sbizewschi, Racovită (Lits-chco şi Vandorî), Zwas, Jelea, Beceanu, Enghel şi Ilu-tză Ia drogiştil Katz, Rosenstein şi Becker. Comandele en gros şi en detail se expedieasă pronij A se adresa pentru orl-ce comande şi lămuriri •, D-nil Mircea şi Ionescu, Iaşi strada Alexandri 11. Depozit in cap’itaiă la d. ZotuT bulevardul Elisabeta, 4-3. 50 (100—14) BOALIH SECRETE!! SPECIFIC ANTIBţENORAGIC STOENESCU CAPSULE CU COPAIVAT DE SODA-SALOL ŞI SANTAL Nici unul din antiblenoragicele existente piuă acum nu împlineşte cele două condiţiunf de asimilare repede şi a nu i-rita traeclul intestinal. Âsociaţiunea substanţelor ce compun aceste Capsule este tot ce actualmente ştiinţa are mal bun şi mal încercat în tratamentul blenoragiclor. Modul cu totul no ti şi special după care sunt preparate aceste capsule fac ca vindecarea să fie repede, complectă şi fără de a deran-gea stomacul ; ast-fel că convine tuturor persoanelor chiar celor mal debile. Acest noti medicament vindecă in scurt timp complect şi radical scursorl (sculament) nuol şi vechi atlt la bărbaţi cil şi la femei, precum Blenorea, poală albă, etc. Fri-ţul unei cutii 4 Iei. Asociat cu aceste capsule se recomandă cu succes Injecţia SiuitalinH. Preţul unul flacon 2 Ici 30 bani. Deposif general: Farmacia Mihail Stoenescu, strada Mi-bal-Vodă No. 55. Bucureşti. De vlnzare la principalele Farmacii din ţară. In provincie unde aceste preparate nu se găsesc, se expediază imediat contra unul mandat poştal. 49 9S-18 Les Viritables Eaux min6rales de VIGHT aont lea Sources VICHY-ETAT CELEST1NS GRAHDE-GRILLE HOPflTAL Exlger le nom >ur la Capsule rt l’Etlquette. Le» Seules Veri table» Pastillesd» Vichy sort le» PAŞTILLES VICHY-ETAT fabriQuees avec lcs sols naturels eitraits des Eaux de Vichy-Etat. Comprimes de Vichy aox scit nalurels VICHY-ETAT pour preparer l’eau arlifîciellc de Vichy ţ/nzeuse. Mont Biniralpour ta RQUMANIE, BULBARIE,SERBIE: A. O. CAEISST, Bucareat. 45 W. NTAADECKER MAXIME AGRICOLE ŞI INDUSTRIALE BIJCURESCI Strada Smîrdan, No. 12 Furnisorul Curţeî Regale CASA FONDATA IN ANUL 1865 SUCURSALE: Brăila, Craiova, Vama. Furuisor al Ml. 8. Regelui, al domeniilor coroanei, al ^coaielor 33 > TAL I IN -A. Esenţă pentru gură şi PULBERE VEGETALA PENTRU DINŢÎ alo doctorului S. SONY A Sunt două denlifrise recunoscute în ţară şi in străinătate ca cel mal bun pentru conservarea dinţilor, curăţeniei şi hi-gienel gurel, dindu-I tot odală un miros plăcut. Preţul : un flacon Dentalină fr. 3,50 Pulbere de dinţi, fr. 3. Deposile : la laşi la Farmacia Fraţii Kouy» ; la Bucuresci la Farmaciile F. W. Ztlrner, şi F. Bruss ; la Drogueria I. Ovessa şi 48 V Parfumeria „Stella“. (25-14) TINCTURA INSTANTANEE NIGRITINA Pentru a da pârului culoarea neagră, castanie, brună. 25 O el le Pr^re» Paris. —6, Avenue de l’Opere, 6. —Paris. Se găseşte de vlnzare la toate farmaciile principale. ao—a« COMPANIA GENERALĂ DE Conducte do apă. din 3Li©g*e SICIKSAI.A românii:! BIUROURILE şi MAG A SI NUBILE SITUATE : STRADA BREZOIANU, 37 Aii fost transferate Calea Clriviţeî 23, Bucuresci Singurul antreprenor al branşamentelor particulare din Bucuresci Antreprenor al distribuţiunilor de apă pentru R-SaRAT şi SINAIA Execută tot felul de lucrări de distribuiri de apă pentru administraţii şi particulari FÂNTÂNI, LĂVABOURI, WATER-CLOSETE, TOUT-A-L’EGOUT, BĂI, APOMETRE Marc depou de tuburi iţi aparate peutru acest gen de lucrări Afacerile sunt tratate direct în Biurourile noastre sau prin intermediarul nostru autorisat L-nul LA DAU. Inginerul, Director al Lucrărilor I.. HONNET. 71 50-2 MIM OAf VEMESCU Maşine agricole şi industriale Bucuresci. — Strada Smîrdan, 35. — Bucuresci Locomobile şi Treerătoare Pluguri universale şi polibrăzdare medaliate la Concursul Soeietăţei Agricole din 1805 Motor! pentru Petrol „8IjJIl*LdEX“ patentate Instalaţiuni de Mori Ferestrae Hecunice Representanţa generală \ fabricelor de var alb gras şi ipsos ale D-nuluî Victor Socecii din Cîmiiibliiing. REDACŢIA şi ADMINISTRAŢIA ziarului „EPOCA" se află în Stradn Clemenţei No. 3. Cea mal bună Apă Minerală purgativă ESTE ACEA DE LA BBEAZU-Iaşl premiată eu Medalia «Ir aur la exposiţiunea coo-2feratorilor din £ară Bucuresci 1894 şi recomandată de d-nii medici EFECTE PROMPT ŞI SIGUR DOSA mică gust plăcut Cereţi dar numai APA MIE BREAZU care se găsesc la toţi vînaătoriî do Ape minerale din ţară 47 13—9 Bucuresci.—Tipografia «Epoca».—Strada Clemenţei, No. 3. www.dacoromanica.ro