SERIA IL—ANUL II, No. 139.
Ediţia a treia
MARŢI, 23 APRILIE 1896.
NUMĂRUL 10 BANI
ABONAMENTELE
încep Ia 1 şi 15 alo fle-eărellunl şi se plătesc tot-d'a-una înainte
In Bucureşti In Casa Administraţiei! î-.r In judeţe şi streinătate prin mandate poştale^” Un an in ţara !!0 lei; în streinătate 50 lei Şase luni ... 15 >	»	»	25 »
Trei luni . . . 8 »	»	»	13 >
Un număr in streinătate 30 bani
MANUSCRISELE NU SE ÎNAPOIAZĂ
REDACŢIA
3—STRADA CLEMENŢEl-No. 3
NUMaRUL 10 BANI
t vimiiiiiii:
In Bucureşti şi judeţe se primesc numai la Administraţie
In streinătate, direct In administraţie şi la toate oficiile de publicitate
AnunciurI la pag. IV...0.30	b.	linia
>	>	>	III.......2.— lei »
»	»	»	II........3.— »	»
Inserţiile şi reclamele 3 lei riadul)
ÎTn număr vechiu 30 bani
ADMINlNTltAŢIA
No. 3 - STRADA CLEMENŢEI - No. 3
ÎNTRUNIREA de la ciurul conservator
Cuvîntarea d-luî Lascar Catargiu
Dăm aci în extenso importantul discurs citit de veneratul nostru şef la în-'* trunirea de ieri a partidului conservator :
Domnilor,
Aq trecut şase luni de eînd partidul conservator, avînd o majoritate statornică în cele două adunări şi bucurîndu-se de încrederea corpului electoral de cîte ori se adresase Iul, a lasat de bună voe puterea, înlesnind prin propriul săQ exemplu alternarea partidelor la cînna Statului. El a transmis direcţia afacerilor publice, în eondi-ţiunî liniştite, unul cabinet care se cădea cu atît mal mult să fie un guvern regulat.
Acel ce ne-au moştenit fără sgu-duire trebuiau să continue opera noastră de progres şi îmbunătăţiri fără răsbunare.
Guvernul liberal—fără a pricepe învăţămîntul ce cuprindea retragerea noastră—a păcătuit de la început. desminţindu-şl origina dacă nu reputaţiunea.
Retraşi de la putere, am fost înlăturaţi din parlament prin alegerile cele mal făţarnice. Urmarea a fost că răspunderea guvernului a devenit mal mare şi situaţia lui a-normalâ. Rolul nostru însă n’a fost micşorat; suntem numai nevoiţia’l îndeplini în alte eondiţiunl.
După un timp de reculegere ce am vrut să lăsăm ministerului liberal pentru a-şl face probele, suntem datori a ne spune cuvintul aiurea de cît unde ar fi fost firesc şi constituţional să-l spunem.
Prima sesiune a corpurilor legiuitoare ne-a lăsat în absolută neştiinţa despi-e principiile ce călăuzesc guvernul în materie legislativă, dar ne-a edificat deplin în privinţa procedeurilor sale de guvernăm!nt.
Opera legislativă a liberalilor, caracterizată numai prin dovada unei desăvîrşite nedestoinicii, a fost pînă acum cu totul negativă. Tendinţa de distrugere ce s’a afirmat pînă azi, nu poate, sub un regim de alternare a partidelor, de cît să pri-cinuiască risipa activităţii naţionale şi să pue piedici propăşirel ţării.
Incapacitatea guvernamentală n’a putut scăpa de îndatorirea de a da deslegare cestiunilor financiare ce să impun guvernelor cu un caracter periodic şi obligatoriu, precum budgetul şi legile legate de dîusul.
Echilibrarea budgetului cu resurse extraordinare rămase de sub guvernul nostru, emisiunile de rentă menite a acoperi nevoi ordinare, starea de îndoială în care ne aflăm cu privire la cestiuuea valutei, creează o situaţiune poate îngrijitoare, de sigur anormală.
Partidul liberal dusese o propaganda de cea mal extremă violenţă, în opoziţie, pe tema regimului fiscal al Statului şi al autorităţilor locale. El se vede azi în neputinţă nu numai de a ţine fâgăduelile sale, făcute cu atlta uşurinţă, dar şi de a da o soluţiune cestiuuel reformei impositelor, care a fost începută cu succes sub guvernul nostru şi care — ţinem să o spunem — treime să ţintească a face ca sarcinile imposibilul să fie mal drept proporţionale cu mijloacele fie-căruia.
Neajunsurile ce vor răsări din politica financiară a guvernului se vor desveli de la sine. Finanţele îşi răsbună singure asupra celor ce le maltratează.
De aceea greşelile guvernului, în alte direcţiuni, sunt mal îngrijitoare, căci nu poartă în sine leacul ce le va pune capăt.
Constat cu o întristare ferita de oiT-ce spirit de partid, atingerile ce a suferit prestigiul ţării în afară. Guvernul urinează, ce-I drept, în trăsături generale, aceeaşi politică exterioară ca şi noi, însă fără o-noare şi fără demnitate.
In toate ramurile organisaţiunel de Stat, în’ cari liberalii şi-an încercat puterile reformatoare, în administraţie, învăţămînt, justiţie, domenii, el nu aQ făcut alt de cît să strice clădirea pe care cu atlta muncă şi pricepere a nevoilor ţării o ridicase guvernul trecut.
Iar acolo unde Stăpînirea de azi nu a dărîmat încă opera noastră, a făcut şi mal rău, căci a refuzat să aplice legi votate şi s’a apucat să aplice imposite fără să fie votate legile ce trebuiau să le autorize. Ast-fel, o dată cu venirea liberalilor la cîrma Statului s’a proclamat domnia anarcliiel.
Pierzîndu-şl prestigiul, guvernul ’şl-a căutat un reazăin într’o politică de răzbunare care nu s’a o-prit nici în faţa neatîrnăril judecătorilor, de a căror îngenunchiare are nevoe pentru a-şl întemeia puterea. Forma făţarnică în care au fost îmbrăcate loviturile aduse magistra-turel nu poate de cît să îngreuneze vina celor ce le-an săvîrşit.
Desfiinţînd prin nişte legi îndrăs-neţe inamovibilitatea supremei instanţe judecătoreşti, a Curţii de Ca-saţiune, el a uitat că această inamovibilitate este eonsfiinţită prin acte solemne anterioare Cnnstitu-ţiuneî, şi a mal călcat principiul fundamental al separaţiunel puterilor înscrise în Constituţiune. De altmintrelea partidul liberal rămîne fidel unei tradiţiunl constante, căci în 1867 un alt ministru al său a săvîrşit un atentat identic.
Aceleaşi porniri, cari n'au nici scuza vioiciune! luptei, graţie chipului pacinic în care s’a făcut transmiterea puterilor, aO fost duse şi în armata de către un partid care în oposiţie nu se dase înlături de la escitarea tutulor patimilor, cu riscul chiar de a periclita siguranţa ţării. O serie de legi şi măsuri nechibzuite face să pătrundă otrava politicianismului pînă în măduva corpului care trebue ferit, mal mult de cît orl-care altul, de asemenea contagiune.
Era şi firesc ca un guvern de distrugere legislativă să fie un guvern de răzbunare politică.
Un partid cu pretenţiunea d’a a-sigura libertatea s’a dovedit în neputinţă d’a garanta macar toleranţa.
Scurta experienţă făcută cu regimul liberal a îndreptat toate speranţele spre un guvern care să re-nunţe la aceste procedeurl şi să păşească pe o altă cale.
Pregătirea unul asemenea guvern trebue să fie deja preocuparea orei presente.
Sub un asemenea guvern, interesele mari ale ţării, în fruntea cărora stau armata şi magistratura, trebuesc adăpostite în contra patimilor schimbătoare ale agitaţiunilor politice. Iar rivalităţile legitime dintre partide, cari sunt condiţiunea esenţială a progresului, trebuiesc să fie regulate în sinul Represen-taţiunel naţionale. Era unanimităţii or treime să înceteze. Represin-tarea minorităţilor, fără a eşi din cadrul Constituţiunel, treime să dea Parlamentului un noO prestigiu.
In faţa unul Parlament, căpătînd o nouă autoritate, trebue să se înalţe puterea executiva prin ridicarea valoare! personalului. Trebue afirmată cu putere ideea conservatoare a predominărel capacităţii şi stabilităţii funcţionarilor faţă în faţă cu spiritul sectar al liberalilor, cari în funcţiuni, subordona cinstea şi valoarea cumetriilor politice.
Aceasta trebue să fie directiva viitorului guvern conservator.
Pentru pregătirea acestui guvern şi pentru triumful acestor idei vă cerem să organizaţi propaganda.
Ea trebue să aibă o îndouită ţintă: rezistenţa în contra pornirilor guvernului actual:	pregătirea unul
guvern reparator.
întrunirea partidului conservator
IleloiTiglI. — Stare» spiritelor. — Deschiderea şedinţei.—Discursul d-lui general Manii.* — Discursul d-luî Citntacu/.ino. — Discursul d-luî Al. Enliovari.— Discursul d-luî N. Filipescu.—Discursul d-luî Tacite Iouescu.— Discursul d-luî Catargiu
Delegaţii
La apelul comitetului central al partidului conservator, provincia şi Capitala aii răspuns în chipul cel mal strălucit. Numeroase delegaţii din provincie compuse din cetăţeni cu vază şi cu greutate, au sosit pentru a lua parte la întrunirea partidului; membrii din Capitală al clubului s’au grăbit de asemenea să răspundă la chiemare.
Cu mult înainte de ora 2, saloanele cltibulul, sala şi scara sunt ticsite de lume. Localul e cu mult prea mic pentru această simplă consfătuire.
Delegaţii Craiovet poartă flori albe la butonieră.
Starea"spiriteIor
Animaţia e mare. Schimbul impresiilor şi aprecierilor asupra situaţiei, între delegaţii din provincie şi, membrii din Capitală, e foarte viu.
Toţi văd situaţiunea într'acelaşl fel: partidul liberal se cufundă, se cufundă; opiniunea publică e profund dezgustată de scandalosul regim actual.
Nu ură împotriva guvernului, ci dispreţ pentru păcătoşia lut, transpiră din toate conversaţiile. Gîndul tuturor e că lucrurile nu pot să meargă multă vreme aşa şi că liberalii vor cădea ca un putregai.
Deschiderea şedinţei
La orele 2 şi un sfert, veneratul şef al partidului, salutat de urale şi de nesfîrşite aplause, deschide şedinţa sa-lutind de bună venire pe delegaţi.
întrunirea de azi, zice d. Lascar Catargiu, are scopul să ne împărtăşim vederile asupra siluaţiunit şi să ne cons-fătuim asupra acţiunii ce trebue să întreprindă phrtidul conservator.
Preşedintele dă cuvintul d-luî general Mânu.
Discursul d-luî geu. Mânu
Fostul preşedinte al Camerei aminteşte cu cită înlesnire a cedat partidul conservator puterea partidului liberal; el a făcut aceasta intim pentru a inaugura un nou mod de transmitere a puterii, fără zdruncinările depind acum, şi pentru a da prilej ţârei să judece ce era drept în criticele pe cari liberalii le făceau regimului conservator.
E puţin timp d’atuncl şi totuşi ţara s’a putut lămuri. Partidul liberal a putut dovedi că loate criticile sale erau nesincere, şl-a călcat toate angajamentele, a stricat ce a putut din munca noastră, a desorganizat serviciile publice, a compromis vaza ţârei.
Noi nu am împiedecat în acest timp pe partidul liberal de la lucru, nu i-am făcut nicl-o greutate. Aveam chiar gîndul să întârziem începerea unei acţiuni de opoziţie înpotriva regimului. Dar adversarii noştri, cari dovedesc că sunt tot colectiviştii cel cu rele deprinderi, ne silesc să ne grăbim.
Trebue dar să ne organizăm şi să începem lupta în contra acestui vătămător regim.
Discursul d-luî Ci. Gr. Cantaeu/.ino
In acelaş sens vorbeşte şi fostul preşedinte al Senatului.
Părăsind puterea de bună-voie, am
voit să îndulcim moravurile şi să punem pe liberali la încercare.
De la început însă, liberalii au pornii o goană straşnică, întîiu prin comitetele lor electorale, apoi de sus de tot. Funcţionari, instituţii, pînă şi institutele pioase fundate de familii istorice pentru îngrijirea celor nenorociţi, ctu fost lovite de liberali cu cea mat mare furie.
Liberalii şi-aii dat ast-fel măsura capacităţii şi puterii lor şi ne-au făcut pe noi să cîştigăm fără să dăm macar din mini.
Nedibăcia adversarilor noştri ne grăbeşte şi ne înlesneşte acţiunea. Să ne organizăm, să propăvăduim ideile noastre şi victoria va fi curînd a noastră.
Discursul d-luî Al. Euhovari
Oratorul spune că a fost vorba de o întrunire de familie; dar e cam mare familia şi aceasta ne dă bună speranţă că nu peste multă vreme întrunirea noastră va cuprinde ţara întreagă, de la Dorohol la Mehedinţi.
Vorbind despre situaţiune, d. Laho-vari arată tot răul făcut de liberali în puţinul timp de cînd sunt la putere şi insistă în deosebi asupra a două puncte : chestia naţională şi chestia financiară.
A cutreierat d. Sturdza ţara întreagă cu drapelul albastru în doliu, a vărsat lacrimi de crocodil la Senat, specu-lînd lupta Romînilor din Transilvania şi cerînd de la guvernul conservator să facă pe samsarul. Prin purtarea d-sale, întîiu a împins pe Romînil de dincolo la temniţă şi la urmă le-a dat cea mal mare decepţie. Cînd ne cerea să facem samsarlîc, nu l-am înţeles bine, zice d. Lahovări ; d. Sturdza se gîndea la samsarlîc nu în favoarea Romînilor, ci in contra lor. I-am prezis de atunci că va fi silit să se umilească şi să u-mileascâ şi ţara. Şi toate s’au împlinit. Noi, permiţînd simţimîntulul naţional să se desvolte şi să se manifeste, am întreţinut în acelaşi timp relaţiunl corecte cu streinătatea şi am ştiut, chiar în cele mat grele împrejurări, să păstrăm neatins prestigiul ţărel. Sperăm că chiar şi naivii şi cel prea tineri, cari au fost înşelaţi de d. Sturdza, s'aii vindecat de boala Sturdza.
Trecînd la chestiunea financiară, o-ratorul arată că liberalii au făcut un budget mal mare de cît al nostru, au pus dări noul chiar fără lege şi au votat în şeapte luni, aproape atîtea împrumuturi cîte am făcut noi în şapte ani şi jumătate. Vom vedea dacă vor face şi atîtea lucrări şi îmbunătăţiri ca noi.
D. Lahovari termină înfierînd energic pe ministrul actual de războia, care a spus în Parlament că suntem dezarmaţi.
Discursul d-lui Filipescu
D. N. Lilipescu spune că dacă liberalii au năvălit ca nişte barbari asupra puterii, de şi li s’a cedat cu atîta ga-lantomie, că dacă el, precum barbarii au distrus monumentele, s'aii cicăţat nu numai de persoanele noastre, ci şi de opera noastră,[căut-înd s’o distrugă, pricina e greşita lor direcţiune, pe care ne-o arată vorbele clin Senat ale d-lul Sturdza că un singur partid e de ajuns, partidul liberal.
Noi, în ciuda loviturilor ce ni se dau, să nu facem aşa, ci să recunoaştem legitimitatea celor două partide istorice, cari reprezintă cele două curente dominante cari au făcut dezvoltarea ţărel.
Ne trebuiesc două partide cari nu trebue să caute a se distruge şi cari să se poată uni la nevoie în contra curentelor nesănătoase ce s’ar ivi, precum ci-ceasta s'a mal făcut şi altă dată.
Partidul conservator, precum a făcut în tot d'a-una, trebuie să canalizeze în albia sa curentele noul sănătoase şi să adune elementele de valoare; recruţi îndoielnici nu ne trebuie însă.
Oratorul spune că avem toate elementele de isbîndă: un partid viguros cu un şef recunoscut de toată lumea, program, trecui curat; dacă azi ar fi nevoie să spunem ce vrem, n ’am avea de cit să răspundem cu mîndrie:
— Vom relua firul de la 1895.
Ne mal trebuie un lucru: disciplina. Şi ne e lesne să fim disciplinaţi cînd avem un şef ca veneratul d. Lascar Catargiu, care în vremurile cele mal grele ale istoriei noastre contimporane a jucat rolul cel mal holurilor. D. Catargiu la 1857 a pus bazele Constituţiei; la 1866 a prezidat la facerea Constituţiei; la 1871 a scăpat din primejdie şi Corn-
tituţia şi Dinastia. Cuvintul unul asemenea şef e ascultat cu drag de orl-cine.
Să fim dar disciplinaţi, şi isbînda va fi în curînd a noastră.
Discursul d-luî Tacite Iouescu
Oratorul frece în revistă toate stricăciunile făcute de liberali în şeapte luni. cari par şeapte ani, căci in această vreme scurtă s'a întîmplat un eveniment de mare importanţă, partidul conservator s'a ridicat sus, iar partidul liberal a căzut foarte jos.
La 1888, liberalii erau urîţl; dar cine e urît e încă viii. Astă-zl lumea e scîrbită de acest partid, dovadă că el e o mortăciune.
D. Tache Ionescu arată isprăvile făcute de liberali în modificarea organizaţiei judecătoreşti şi condamnă din toată puterea vorbele nesocotite ale ministrului de răsboiu, care a spus că puşca Mannlicher e un ciomag. Trebue tras la răspundere acest ministru, care din patimă politică descurajează armata.
Discursul d-luî Catargiu
Veneratul şef d. Lascar Catargiu, citeşte apoi, în mijlocul celei mal respectuoase atenţiuni, discursul pe care îl reproducem în capul numărului nostru de astă-zl.
încheind, d. Catargiu îndeamnă pe toţi la organizare şi la propagandă şi făgăduieşte că comitetul, cînd va fi nevoie, va convoca pe delegaţi ori va merge prin judeţe pentru a se consfăi-tui cu partidul.
Urate nesfîrşite acoper cuvintele d-lul Catargiu şi şedinţa se ridică la o-rele 4 */*.
Sâmbătă. 27 Aprilie 1890, EPOCA va Începe publicarea ttniiî interesant roman :
TAIN A. MORTULUI
de Mienui Gt'Aville.
DELEGAŢIILE DIN PROVINCIE
Dintre representanţii cluburilor şi comitetelor din judeţe, însemnăm în fuga condeiului persoanele notate mal jos. Cerem scuze acelor pe cari nu i-am putut distinge în lumea multa ce era la club.
Argeş.— I. P. Comăneanu, G. Hagiescu, Teodor Cincu, Nicu Mânu, C. Bogdan. Dr. Meculescu, Gr. Meculescu, I. Damian, G. Necşulescu, M. Damian, T. Damian, Gr. Balotă.
Bacău. — Dini. Gliica Comă-neşti, George Sturdza, Nicolae Do-nicî, Vasile Rosetti, Vasile Capsa, Gr. Grandori, Mişu Sturdza, Ştefan Costa ndache, Dini. Strat, G. Ster ian.
Botoşani.— Ion Ciolac, Tli. Si-lion, Leon Gliica, C. Ghica-Delenî, C. Ciolac, N. Ciolac, A. Cantacu-zino.
Brăila.— N. Perlea, S. Suditu, I. Berceanu, Cărnii de Roma, A-lecu Mareş, A. Simu, Alexandru Grosu, Elefterie Niculescu, C. Geor-gescu, Mihail Rachtivan, H. Pascali, N. laga, G. Dimitrescu, Ste-rie Ionescu, Lazarovid, N. Gemea.
Buzău.— T. Diniitriad, Sibiceanu, Leonida Condeescu, St. Borănescu, C. Deşliu, C. Borănescu.
Covurluî.—S. Hociung, V. Maori, Ion Plesnită, Nebunelii, V. Poenaru, Al. Niculescu, I. Nitzu-lescu, Z. Chir iac, Em. Flondor, Nicu Donici, N. Vlciicu.
Dîmboviţa.—I. Ciufiea, I. Ale-xandrescu, Sache Negoescu, Ion Zoiadi, Ion Anghelescu, D-r. Flo-rea Teodorescu, Teodor Andro-nescu, căpitan N. Negoescu, Nae Teodorescu, Mihalcea, Nicu Sassu. N. Simulescu. Ion Diaconescu. Gliiţâ S. Popescu, Iosif Grigorescn, Al. G. S. Popescu, N. Diaconescu. S. Codreanu. G. Codreanu. N. Ni-chiforescu, S. Avraniescu, N. An-
www.dacoromanica.ro
2
EPOCA
Sâmbătă, 97 Aprilie IS9», EPOCA va iurrj/t- publicarea unui intere-sânt roman /
TAIJVA JlOfl Tt ij f /
tle Henri G revii le
tonescu, Al. Constantinescu, G. Ni-colaescu, Const. Ionescu, căpitan Varlam, lor ga Şerif. I. Stefănescu, Nae GheorgliiUj Andrei G. Po-pescu, Preotul N. Ivănceanu, Tacite C. Popesc a, I. Stănescu, I. Bo-lâvăneanu, Dim. Stefănescu, Dini. Hagi Pândele.
Dolj. —N. Economu, P. Bucu-reşteawu, C. D. Dimitrescu, N. P. Guran, M. Christescu, N. Murgă-şianu, N. Mâldărescu, Ulise Bol-descu, Dincă Popescu, Marin Dră-gulescu, căpitan Ştefan Dobriceanu, Nae P. Cotadi, I. Pavlovici, Hris-tache Peşiacov, N. Ionescu, D. He-rescu, I. Grecescu, G. Deflori, Păun Rădulescu, Iuniu Tîlpeanu, T. Bo-desen, Fotache Slavilescu, P. Cos-tescu, Aurel Iliescu, T. Poticnit, Gr. Chintescu, N. Coandă, P. Anastasia, E. Dioghenide.
Dorohoî.—I. Văsescu, G. Cana-nâu, E. Cananău, N. Rozin.
Fălciu.—General Teleman, Maior Teleman, Tutov, căpitan Teleman.
Ialomiţa.—G. Hristodorescu, Al. Forhidi, N. Braţu, Ion Paplica.
Iasî. — Gr. Cogălniceanu, Dim. Greceanu, D. Sturdza-Şcheianu, 1. Ventura, căpitan Mavrodi, Dim. Alexandrescu, D-r. Filipescu, G. Botez, Nicu Nanu.
Mehedinţi.—Ion Oteteleşanu, Gr. Argintoianu.
Muscel. — General Tamara, G. Negulici, G. Vlădescu, Gr. An-dreescu, S. Marinescu, G. Geor-gescu, D. Negulici, Hrist. Zlatian, Mih. Rucăreanu, Niţă Roman sătean, colonel Moescu.
Neamţu.— C. Andrieş, Gr. Isă-cescu, C. Isăcescu, C. Miclescu, colonel Burchi, Anton Pruncu, N. Rosetti Bălănescu, Colonel Roz-novanu.
Olt.— Hristache Eliad, C. Coli-bâşanu, Ioan Ioanid, Petre Dră-goescu, Const. I. Ioanid, Iorgu Penescu, Gr. Vasilescu, Mişu Is-voranu, Haralamb Rădulescu, R. Rădulescu, Ion Brăilescu, I. Po-lihronie.
Prahova.—Ion Filvu, Dim. Ha-riton, Al. Serghiescu, St. Niculescu, Ioan Sorescu, Ioan Popovicî, Bucur Spirescu, Vasile Dimitriu, G. Voiculescu, C. Mărzea, M. Voia, N. Răşcan, Gr. Scorţeanu, C. Far-caş, G. Lăzărescu, L. Marinescu, Luca Elefterescu, Mişu Băbeanu, N. Georgescu, Gr. Georgescu, M. Constantinescu, Nistor Stănescu, Preotul Em. Ionescu, Căpitan Ma-teescu, G. Negulescu, Tr. Negu-lescu, Sp. Iar ca, V. Sterienescu, Tr. Popescu, N. Cristescu, G. N. Cârbunescu, Lazăr Chirculescu , Leoirvida Savopol, I. T. Ionescu, M. Scărlătescu, Filip Corlâtescu, Căpitan Cârbunescu, Const. Filipescu, Ciorăneanu.
Putna.— V. Apostoleanu, Petra-che Ilie, Nicu Negri, D. Nicolaid, C. Tatovici, Matei Botez, C. Gheor-ghiu, Gogu Constantinescu.
Romanaţî.—D. Cezianu, I. Bra-beţeanu, P. Brătăşanu, Ioan Oro-veanu, I. Chintescu, G. Jianu, R. Rădulescu.
Suceava.— Gr. Goilav, C. Roma-nescu, M. Millo.
Tecuci. — Teodor Ginea, Nestor Cincu, M. Balş, N. Vasiliu, I. Cor-ban, Lupescu, I. Giurgea, Alexandru Giurgea, George Hagiopol, V. Constantinescu, Orbizeni.
Teleorman.— N. Maimarol, Anton Mavrodineanu, P. Protopopes-cu, Ghiţă Serioşteanu, D. Bădescu-Roşiorî, S. Pavelescu, I. Hristodorescu, G. Ionescu.
Tutova.—Gh. Emandi, Ion Vir-golici, colonel Rentz, V. Simionov, Gr. Negură, Colonel Coci utu-rescu, Nicu Movilă, Doctor Anto-niu, Const. Slobozeanu, Teodor E-mandi, Iancu Andoniu, Mihaî Vasiliu-Cristescu, Gr. Stamatescu, Dr. Şaabner-Tuduri, Manolache Ghi-nescu, Gr. Şuţu.
Vaslui. — Negrea, Dim. Stati, Dim. Donici, G. Mavrocordat, An.
Buzdugan, Mironescu, Cesar Al-binetz.
Vîlcea.—C. Herâscu, Gr. V. Ple-şoianu, G. Şerbănescu, Petcu Ion, Ştefan Creţeanu, Ilie Popescu, C. Iliescu, Z. Pârâianu, I. Pleşoianu, I). Constantinescu, C. Iliescu, C. Pleşoianu, Nae Dimitrescu, Barbu Constantinescu, D. Anastasescu, loc.-colonel Iuraşcu, Ion Dumi-trescu, N. V. Pleşoianu.
Vlaşca. — General Costa-Foru, Vasile Dumitrescu, Anton Dumi-trescu, P. Caloianu, Iordan Ionescu, Tudor Iocm, Ion Hadivo-ianu, Dim. Coşoiu, C. Coşoiu, Ni-colae Bădulescu, Nae Lăzărescu, C. Budişteanu, C. Hiott, C. Sor-doni.
---------MU—	--------
Adesiunile din Provincie
CVaiovji.— Regretăm că din diferite împrejurări neprevăzute nu putem lua parte la întrunirea de astă-zl. Vă rugăm să ne consideraţi ca presenţi şi aderăm la tote hotărîrile ce se vor lua.— G. I. Pesicn, S. Leonardescu, D. Bucureşteanu, Ghiţă Ihidescn, D. Oprea, Al. Dimitrescu, N. Marinescu, Ilie Georgiu, d-r. Atanasescu, Niţă G. Zăglrceanu, I. Strîmbeanu, Ion B. Cornescu.
Focşani.— Fiind bolnav, regret că nu pot lua parte la întrunire; rog a fi 'scuzat către amici. Aderez la tot ce se va decide.--Lazăr Niculescu.
Mirii.—împiedicat de împrejurări independente de voinţa mea, regret că nu pot lua parte astăzi la întrunire. Accept în totul decisiunea luată.— V. Mureş.
Tlrgovişte.— Neputînd veni la întrunire, rog comunicaţi comitetului că sunt cu inima între d-voastre. — G. Ionescu.
Roşiorii do Vede.—Regret că din împrejurări neprevăzute nu am putut veni şi eu la importanta întrunire a partidului conservator. Rog a mă crede ca cel mal devotat şi credincios soldat al partidului.—G. Belitoreanu.
Alexandria.—Fiind reţinuţi de împrejurări indepentente de voinţa noastră a veni in mijlocul d-voastre, vă rugăm să ne consideraţi ca fiind părtaşi cu inima şi cu sufletul la toate decisiii-nile adunăreî.—G. Anastasiu, D. Iliescu, Andrei Lazăr, D. Teodorescu, Nicolae Ţancof, Nae Gheorghiu, A. Bogdănescu, I). Ulmeanu, Voicu Albii, Barbu Preda, M. Popescu, Gr. Şerbănescu, Petre Milieu, Ilie G. Popescu, Manole Ionescu, Niţă Negulescu, Ioniţă Petrescu, T. Cîr-tojan, Iancu Gavrilescu, I. Fîntîneanu.
Roman. — Afaceri importante familiare împedieîndu-mă a veni, rog a fi considerat ca present.—Istrate.
Iaşi.—împiedicaţi de afaceri de familie, nu putem veni’Bucureşti. Aderăm la hotărîrile adunăreî.—Eugeniu Ghica-Budeşti, Alexandru Cantacuzino-Paşcanii, C. Cantacuzino-Paşcanu.
EIarl;iin.—Regret nu pot veni. Ader la resoluţiunea partidului.—Grigore Ghi-ca-Deleni.
CONCERTUL CORULUI MITROPOLITAN
DIX IAŞI
21 Aprilie, 1896.
Slmbătă seară a avut Ioc In sala Sidoli marele concert coral sub conducerea cunoscutului nostru maestru Gavriil Muzi-
cescu.
Dacă astă-zl corul mitropoliei a ajuns la o reputaţie care a trecut dincolo de hotare, peste Prut şi peste Carpaţl, aceasta se da-toreşte numai aetivităţel fără seamăn a d-lul Muzicescu şeful corului.
In adevăr, existenţa acestui cor, devenit astă-zl o adev ărată şcoală de muzică vocală, se poate împărţi In două perioade: una de luptă continuă şi sub toate guvernele ce s’aă succedat de aproape trei decenii; şi alta, perioada actuală, de progres, In care corul mitropolitan, asigurat prin subvenţiu-nea Statului, a realizat adevărate minuni.
Dar ceea-ce dă caracterul original şi senzaţional corului nostru e făptui că de un an a devenit mixt, asociindu-se vocile fe-meeştl celor bărbăteşti şi cornpleetlnd astfel desăvlrşita armonie cerută unul ansamblu de musicâ vocală.
Astă-zl numărul coriştilor se urcă la 68 şi anume: 16 copil, 30 de doamne şi domnişoare, 22 bărbaţi. Se crede că cu timpul corul va lua proporţii mal mari şi va deveni ceva unic şi o adevărată mîndrie a laşului artistic.
Concertul de Slmbătă a fost al 49-lea dat de corul mitropolitan, dar cel d’inttiil dat de corul mixt. Programul era atlt de a-tractiv In cit fără ajutorul nimănui, nici al agenţiei teatrale, nici al poliţiei, toate, absolut toate locurile aQ fost plasate, cu preţuri urcate.
In faţa unei atarl mulţimi nu e de mirat că albul cor de domnişoare şi doamne a trădat oare-care enioţiune în glas şi că d-rele Cristodulo şi Carp — cîntăreţe In solo — aU fost în adevăr emoţionate. De alt-fel a fost un adevărat triumf şi nu un simplu succes concertul de Slmbătă. Nici clnd nu s’afl auzit mal frenetice aplauze In sala Sidoli.
«Corul ţesătoarelor» din «Vaisseau Fantome» a lui Wagner, executat numai de domnişoarele din cor a produs o vie impresie, fără pereche i-a fost reuşita. Doina lui Raţia şi Marseilleza, ambele aranjate pentru cor de d. Muzicescu afl fost bisate cu ovaţii, una ne-a emoţionat, alta ue-a entuziasmat. O parte din succesul concertului revine d-nel Sofia Osvald Teodoreanu care a executat «Mandolina» pentru piano de Tliome, cu un farmec nespus.
Cu Marseilleza concertul s’a încheiat In frenetece aplause. Tot publicul în picioare a strigat: «Trăiască Muzicescu, trăiască corul mitropolitan».
P. S. Se crede că d. Muzicescu va da un al douilea coucert în asociaţie cu studenţii universitari In ziua Milleniulnl unguresc, la 15 Maiă.
Conrad
.sdnihăffi, 97 A»llHe ISUtl, El*0€ .l va invrpe publicarea uhu* interesant roman t
TAIJVA JflOHTMJIj ZJM
tle Henri GreviHe
„EPOCA" LA TULCEA
(Corespondenţă specială).
Prefectul Toneaim. — Ancheta 1» Primărie.— Suspendarea Primarului.—Pentru anchetă.
vr’una din aceste instituţiunl fiind foartein-fluenţl şi puternici în localitate, se pretinde că mărfurile ar eşi din antreposit şi ar intim priu prăvăliile micilor comercianţi, în-deplinindu-se numai formele, că ar fi scoase prin barierele oraşului spre a fi sustrase de la plata acciselor. — Această versiune se acreditează prin faptul că, pe clnd taxele deacciss’ail lndoiut, venitul comunal au re-mas aproape staţionar.
S’a votat un milion ca, Intre alte îmbunătăţiri, să se clădească pompieria oraşului; — cum se face Insă că Primarul Borş acumpăratocantitate de var pentru construcţia In cestiune clnd ea trebue să se execute în antreprisă conform efi legea? — 0-râşenil pretind că varul era chiar al Primarului, rftmânlndu-I din aprovisionarea pentru construirea spitalului rural Babadag, al cărui antrepenor este şi unde fiindu-I respins pentru proasta Iul calitate, ’l-a vlndut comunei ce administrează.
Cum se face că materialul din dărtmarea vechiului arest, cumpărat de la Stat de un consilier comunal, s’a vlndut a doua-zi Primăriei cu preţ tndouit?.— De clnd e admis ca administraţiunile publice să cumpere pentru construcţiumle ce vor să facă, toate pu-tregaiurile şi vechiturile ? Orăşenii pretind că lucrările de dărâmare, curăţirea şi nivelarea terenului, conform condiţiunilor, reda-mîiid chelluell costisitoare, aceasta a determinat pe consilier să treacă vînzarea către comună cu profit de sută la sută. S’a văzut însă că comuna pe lingă lucrătorii angajaţi, a Întrebuinţat în lucrări oamenii şi trăsurile din serviciele comunale, ast-fel că dacă s’ar calcula munca acestora şi cheltuelile cu dărîmarea, plus cele ce mal sunt de făcut cu ridicarea mormanelor de moloz, se va constata că materialul costă mal scump de cit s’ar fi cumpărat noă.
E permis oare membrilor consiliului, fie cit de influenţi şi prin orl-cîţl interpuşi ar lucra, să facă asemeni samsarlîcurl ?
Şi, va fi permis oare, ca asemeni oameni să dispună de soarta împrumutului de un milion votat de Consiliu şi deja admis de guvern, şi pentru care noi orăşenii va trebui să plătim din sudoarea noastră?
D. Inspector administrativ are cuvîntul.
Diez.
ECOURI
Procesul lui Ştefan Suţu şi compania, acuzaţi pentru neregularităţl la accizele comunei Bucureşti, se va judeca la 22 Maiă de către Curtea de Casaţie.
*
* *
Regia monopolurilor Statului a înfiinţat de două zile un serviciu de navigaţie care va face zilnic curse Intre Zimmcea—Siştov şi Giurgiu— Rusciuc.
*
* *
D. Arnold Cornelson, doctor in chimie de la universitatea din Berna, este numit în postul de asistent şi farmacist la laboratorul comunal din oraşul Iaşi.
*
* *
Artistul C. Nottara în turneul său artistic pe care l’a întreprins în ţară. se va opri şi la Cra-iova, unde cu începere de miine va da trei reprezentaţii.
Artiştii Teatrului Naţional din Craiova II pregătesc miine o primire frumoasă.
*
* *
In adunarea sa de erl Liga Culturală din Iaşi a ales delegaţi pentru congresul din Bucureşti pe d-nil profesori Aron Densuşianu şi I. Tano-viceanu şi studenţii Micul, Botez, Sterea şi Const. Raşcanu.
***
Sîinbătă după amiazl lucrătorul Bucur Constantin, de la magasia de grîne a docurilor din Galaţi, a fost apucat de ascensorul cel mare şi zdrobit cu totul.
*
* *
Femeea Şerbana Petre, care avea meseria de lecuitoare la ea în sat, a dat mercur copilei d-lul Caragia din Buftea, care a murit Simbătă. S’a deschis imediat o anchetă.
Sâmbăta, 97 Aprilie tSOil. EPOCA ra începe publicarea unu* interesant rontan t
TAIJVA TI Olt TUIt Ui
tle Hettri GrevUle
OFOItMAflI
Scandalul provocat la Cameră în şedinţa de Simbătă de d-mi Dim. Sturdza, Ferechide, Aurelian şi Delavrancea, este foarte mult comentat prin toate cercurile liberale, cari sunt cu desăvirşire deprimate.
Un incident caracteristic al scandalului a fost cearta dintre d-mi Bianu şi Scorţeanu, cari s’au înjurat reciproc în modul cel mal trivial. In special d. Bianu şi-a permis, prin o înjurătură ce se aude numai in circiumele din mahalale, să terfelească cu desăvîr-şire incinta Adunării Naţionale.
Mai grav a fost însă cinci d-nii Fleva şi Mitică Apostol au apostrofat pe d. Delavrancea strigin-du-î :
— Eşti un samsar ordinar !
D. Delavrancea a încasat a-ceastă gravă acuzaţie, fără nici o ripostă.
Legea pescuitului va veni din nod în discuţia Senatului Miercuri.
Legea, aşa cum a fost modificată de Cameră, se va trimite în studiul unei comisiunl alcătuită din mem-
brii fostului comitet de delegaţi, care propusese Senatului astă-iarnâ redacţiunea originală a acestei legi.
Se vorbeşte că mal mulţi senatori vor combate modificările Camerei, ceea-ce va pune pe d. Pal-ladi în penibila şi ridicula poziţie de a apăra ceea-ce a combătut pînâ mal alaltăieri.
Secţiunea din Capitală a Ligel Culturale a fost convocată ieri după amiazl pentru a alege delegaţi la congresul general de la 12 şi 13 Maia.
La convocare nerăspunzînd de cît vr’o doul-trel membri, se va face o nouă convocare pe Duminica viitoare.
* Tribuna» de ieri publică în capul paginei I un apel al d-luî dr. Ioan Raţiu, care convoacă pe delegaţii partidului naţional la o conferinţă naţională în Sibiu pe ziua de 3 (15)‘ Maiă.
D. Columbeanu, procuror general pe lingă Curtea de Apel din Craiova, fiind trimis în ancheta în comuna Boureni din judeţul Dolj, a constatat că primarul, ajutorul de primar, un consilier comunal şi notarul comunei au torturat în mod îngrozitor pe trei săteni cu ocazia -cercetării unul furt.
Procurorul general a încheiat raportul său cerbul darea în judecată a torturatorilor. Prefectul judeţului,
D. Pleşia, a pus însă raportul la dosar şi torturatoril nu sunt nici măcar suspendaţi din funcţiunile lor.
Ieri după amiază mal mulţi comercianţi şi cetăţeni aQ ţinut o întrunire în sala Orfeu, în scop de a protesta contra n oui lor biruri impuse de guvern, prin sporirea taxei asupra spirtoaselor.
D-nil Brătescu şi Bălăşanu aQ aratat cum această sporire de taxă va apasa mal cu seamă asupra micilor comercianţi şi populaţiunel sărace.
S’a ales un comitet compus din d-nil căpitan Creangă, Al. Bălă-şanu, Florea Georgescu, Pavel Le-onte, şi alţii al căror nume ne scapă, avînd dreptul a-şl asocia şi alţi comercianţi de băuturi spirtoase—care se întocmească un memoriu ce se va presinta M. S. Regelui, cu rugămintea respectuoasă ca să nu sancţioneze această lege de noul imposite, şi care memoriu se va supune deliberărel şi aprobare! comercianţilor, în întrunirea ce se va ţine în acest scop Duminica viitoare.
«Budapesti Hirlap» dind seamă despre începutul serbărilor mille-nare, se plînge că scumpetea este aşa de mare, în cît hotelierii aQ înzecit preţul camerelor pentru tot timpul Milleniulul, pînă în Octombrie.
Ast-fel o cameră în etagiul III la un hotel de al treilea rang, costa pe zi 20 fiorini, adică patru-zecl şi doul de lei.
Guvernul a admis propunerea administraţiei din BacăQ ca să susţină candidatura d-lul colonel Gră-dişteanu Ia colegiul II de Senat în locul decedatului C. Sebastian.
Ast-fel d. profesor C. Dimitrescu-IaşI este din 110Q şi nu ştim pentru a cîta oară tras pe sfoară.
Vrernei din Craiova i se spune că cu ocaziunea anchetei făcute la Poiana de d. prim-procuror Ge-blescu, acesta ar li declarat ca are indicii suficiente cari să-I desemneze pe instigatori şi că va dispune darea lor în judecată.
Se mal spune că această răscoală s’ar li datorit unei intervenţii superioare care ar ti vroit, cu acest mijloc să silească pe proprietar să cada la înţelegere cu guvernul ; şi că instigatorii din localitate nu s’au
Sâmbătă, 97 Aprilie ISUtl, EPOCA va începe pnblicttrei* unui Inlere-resnnl rontan t
Taina Mortului
tle Henri GreviHe
Sâmbătă, 97 Aprilie ISO», EPOCA va începe publicarea unui interesant roman t
TAIJVA JflOKTZJIjIii
tle Henri GreviHe
ITALIENII IN AFRICA
(Prin fir telegrafic)
Massauah, 21 Aprilie.
Generalul Baldisera a sosit cu tot corpul săli de operafiunl la Baraşit. S’a produs o luptă a avant-posturilor favorabilă Italienilor. Maiorul Salso care a însoţit pe negusul pînă la lacul Ascianghi s’a întors. A expediat scrisori din Ambasien, unde este reţinut de rasul Mangaşa.
Roma, 21 Aprilie.
Se anunţă din Massauah ziarului Tribuna că corpul de operaţiuni italian concentrat la Senafe ar fi început la 2 Maiă mersul săă ofensiv în trei coloaue. Cea d’întîlfl va Înainta cu prudenţă şi fără să se oprească către Adigrad ; a doua care pleacă din A-dingri se va îndrepta către Adua, şi a treia la centru, venind din Coalit va susţine pe cea d’întîltt către Adigrad.
Inamicul este concentrat pe muntele Fo-cada de unde taie drumul lui Adigrad cu o atitudine hotârîtă. Moralul trupelor italiene este minunat.
REVOLUŢIA DIN CUBA
Managua, 21 Aprilie.
Resvrătiţil din Leou s’au predat fără condiţiunl. Preşedintele, miniştrii şi generalii resvrătiţilor aii plecat în străinătate.
Ministrul afacerilor străine a notificat puterilor restabilirea ordinel.
Havana, 21 Aprilie.
Două lupte s’aă dat cu resvrătiţil în cari aceştia aă avut 40 de morţi. Generalul lucian a bătut 1500 de insurgenţi la Cuba-rajicara (Piuai del Rio) şi a luat în stăpl-aire fortul acestei localităţi. Insurgenţii aă nvut 200 de morţi.
Prefectul Toueami
Sunt simtome cari ne lasă să întrevedem că Prefectul Toneanu nu prea are inelina-ţiunl pentru compania de esploatare instituită la noi, în scop de a specula asupra averel publice şi între a cărei asociaţi este şi d-1 Ştefan Borş primarul oraşului.
Aucheta la primărie
După cum am relatat in precedenta mea corespondenţă, fapte grave safi denunţat în sarcina primarului Borş, şi astă-zl 20 A-prilie, anul graţiei 1896, a sosit în anchetă d-1 Giani Inspector administrativ, care împreună cu un agent financiar este misionat să verifice gestiunea primarului Borş.
Suspendarea primarului
Inspectorul a sosit cu vaporul, aproape pe la 12 m., a descins la prefectură, unde imediat luînd în cercetare actele constatărilor făcute deja de prefect, a şi făcut demersuri pentru suspendarea primarului Borş, căruia în momentul cînd scrim aceste rîndurl, i se comunică ordinul relativ.
Pentru anchetă
Profit de această ocasiune, ca pe lingă faptele semnalate cari aă provocat ancheta, să atrag atenţiunea d-lul Geani asupra următoarelor circumstanţei, de ordin cari, ca romini înainte de toate ne interesează mult.
Să se constate ce motivează ca elementul romîn să fie aproape esclus din consiliul general, din acel al comunei de reşedinţă şi a altor comuni urbane din judeţul Tulcea şi, cari sunt rezoanele ce dictează ca tocmai romînil cel mal capabili şi oneşti, ce se mal găseau prin unele din aceste consilii, să li fost înlăturaţi şi înlocuiţi cu bulgari, cum e caşul d-lul ion Done vechili profesor şi actual pensionar, eliminat de curînd din consiliul comunei Tulcea.
Pentru care motiv, actele de constatare ale diferiţilor agenţi de poliţie comunală şi sanitară se imormîntează la primărie fără a li se da cursul legal ? Comerciantului Petru Pavlof i s’uii confiscat nişte saci cu hribi în cantitate de peste 100 kilo şi în valoare de aproape 1.000 lei, iar procesul verbal — în care nici se menţiona despre confiscare—s’a pus la dosar cu apostilul că nu e cas de urmărire. Bine, dar ce s’au făcut cu hribii, căci nu s’au restituit comerciantului nici s’aă distrus? Ori primarului ’I place Borş cu hribi P
Cum stă ceşti unea antrepositelor de coloniale admise unor firme comerciale al cărei asociaţi unul e membru la comună şi altul la judeţ; aceşti asociaţi nelipsiţi din
www.dacoromanica.ro
EPOCA
3
dat judecaţii de teamă de a nu se da pe faţa iţele acestei tenebroase afaceri.
D. Iuliu Coroianu, membru în comitetul partidului naţional rom în de peste munţi, a sosit ieri în Capitala.
Peste 2—3 zile se aşteaptă şi sosirea părintelui dr. V. Lucaciu, care vine direct de la Montpellier, unde a asistat la congresul Felibri-giulul latin.
D. George Tîrnoveanu, mare proprietar şi ziarist în Craiova, ne trimite următoarea telegrama :
Ca ziarist şi vechia membru al presei alâturez protestarea mea contra nedemnei purtări a d-lul Nae Viişoreanu, îngrijitorul Teatrului Naţional, care a nesocotit prestigiul meritat al presei în persoana colegului nostru Tache Poli-crat, la înmormîntarea regretatului poet Traian Demetrescu. Rog veştejiţi cu ultima energie această nesocotinţă şi sacrilegii! înaintea unul cadavru.
Linia ferată Cernavoda-Constanţa se va reconstrui in cursul acestei veri.
Spre acest scop s’a cerut un credit de opt milioane de Iei, care se va vota in cursul acestei săptăminl.
Sămbătă, 27 Aprilie tS9fi, M2M*OCA ra incf'ite publicarea unui interesant roman i
TAINA MOMIT UTMI
tic Henri Orevitte
PARLAMENTUL
SESATFI,
(Urmarea *eti(n[e\ tic Iu SO Aprilie)
Întreabă pe d-1 ministru de finanţe dacă a aplicat deja taxa urcată; In sflrşit, cere explicaţiunl.
i)-l Colonel Obedeanu vorbeşte pentru primele de export, cari sunt o încurajare pentru producţiunea naţională.
D. G. Cantacuzino ministrul de finanţe, declară că guvernul liberal este protecţio-nist. In ţări mal bogate, cu o producţia ne mult mal mare ca a noastră, se dau prime de export. Declară că această lege nu este o lege fiscală, ci o lege care să înfrîneze consumaţiunea alcoolului.
Speră că consumaţiunea alcoolului va descreşte atit de mult In cît, nu numai că se vor urca încasările Statului, dar încă vor scădea cu două-trel milioane pe an. Numeşte această lege o lege de conservaţluue naţională. Recunoaşte că legea conţine principiul de retroactivitate şi dacă a făcut a-ceasta, este că dacă nu punea taxele noul in aplicare imediat, era să se scoată din deposite tot spirtul existent, care este suficient pentru consumaţiunea noastră pe un an întreg.
A luat respunderea personală pentru ci te-va zile, pină se emită corpurile legiuitoare un vot şi să-l acopere. Susţine că n’a perceput taxe ilegale, căci a dat instrucţiuni agenţilor fiscali ca din 8 bani pe grad ce vor percepe, să facă 5 bani venit, iar 3 bani să se consemneze; aprobaţi legea, facem veuit şi aceşti 3 bani; n’o aprobaţi, ÎI restituim.
Votarea pe articole se face fără discu-ţiune.
Legea in total se primeşte cu 61 voturi contra 3.
Primul ministru citeşte mesajul de prelungirea sesiunel extra-ordinare a corpurilor legiuitoare pînă la 27 Aprilie curent inclusiv.
Depune apoi proiectul de lege relativ la răscumpărarea embaticurilor pe moşia Co-lentina.
Se acordă ministerului lucrărilor publice un credit de 535.000 lei pentrn prelungirea liniei de drum de fier Giurgifl-basin-port.
Se autorisă comuna Botoşani se contrac-tese un împrumut de 3 milioane pentru apă şi pavage.
Se votează cu unanimitate indigenatul tînărulul Durnd.
Şedinţa se ridică la orele 5.30, anunţîn-du-se cea viitoare pe Miercuri.
CAMERA
(Vrmarea şedinţei dela 20 Aprilie
D. Preşedinte declară, că legea fiind votată în întregime pe articole, nu se mal pot presenta amendamente şi articole.
D. Seorţeseu protestă. Legea nu s’a votat. Regulamentul permite propunerea de a-mendamente.
Se face un sgomot infernal. Majoritatea ţipă şi vociferează nelăsind pe' a. Politi-mos să vorbească.
D. Preşedinte spune din nou că nu mal poate da cuvîntul pentru propuneri.
Se cere închiderea discuţiei,-— In mijlocul unul sgomot asurzitor. Toţi vorbesc, se a-postrofează reciproc.
I). Caton Lecca este de părerea presi-dentulul. Discuţia s’a Închis, diif momentul ce s’afl votat toate articolele.
Noul protestări din partea d-lor Seorţeseu şi Politimos.
Primul ministru întrerupt.
D. I). Sturdza crede, că nu prin vociferări se poate tranşa o chestie de regulament. D-sa este de părerea preşedintelui, că discuţia s’a isprăvit şi i ă nu sc mal pot propune amendamente. (I). Politimos întrerupe spunlnd, că şi d-sa are acelaşi drept ca şi d. Preşedinte al Consiliului.) Se cere Închiderea discuţiei: «Nu se poate închide. S’a cerut cuvîntul In chestiede regulament.» Sgomot, vociferări.
Majoritute eu gtrbacliu
Preşedintele şi majoritatea voind să închidă discuţia turceşte, d. iV. Fie va pro-
testă contra acestei procedări, de a nu se lăsa deschisă discuţia în chestie de regulament.
Intrun moment d. Fleva se supune: Sunteţi aşa de obişnuiţi cu gîrbaciul, in
cît şi în chestie de regulament...
Pllngerilt* Preşedintelui
In mijlocul sgomotulul preşedintele se scoală şi declară, că nu Vani ales ca să-şi bată joc de dînsul.—Este de regretat cele ce s’aCi întlmplat. In materie de regulament numai dînsul poate aprecia, şi nu permite nimănui ca să-l pue la îndoială buna credinţă.
D-sa declară, că discuţia este Închisă şi pune legea la vot în total.
Liniştea se restabileşte. Se începe votarea.
Legea se votează cu 92 voturi contra 34.
Se votează clte-va credite de interas local.
I). I). Sturdza citeşte decretul prin care sesiunea legislativă se prelungeşte pină la 27 inclusiv.
Şedinţa continuă.—O linişte relativă domneşte. Spiritele sunt agitate, grupurl-grupurl discut cu animaţie. Raportorii se succed la tribună şi votarea mal multor credite se face în mijlocul indiferenţei generale.
La creditul pentru penitenciare, d. Popp critică abusul ce se face cu emiterea de rentă.
D. Stolojan, ministrul dc interne, explică că creditul este necesar pentru a se termina construcţiunile penitenciarelor începute sub guvernul conservator.
Creditul se votează.
Şedinţa se ridică, anunţlndu-se cea viitoare pe Mercurl.
D E P E ^ I
(Servieiul Agonţieî Bomîne)
Teheran, 21 Aprilie.
Muz.zafer ed-dine a fost proclamat succesor al tatălui său asasinat şi a fost recunoscut de fraţii săi. Se aşteaptă pe săptămîna viitoare sosirea lui Muzzafer ed-dine la Teheran.
Paris, 21 Aprilie
Alegerile municipale s’afi petrecut fără incident.
Buda-pesta, 21 Aprilie.
Un servicii! divin s’a celebrat la biserica încoronării. Au asistat la acest servieta Majes-tâţile Lor, familia imperială, miniştrii, notabilităţile şi corpul diplomatic. Majestăţile Lor au fost primite la biserică de cardinalul Vaszary care a rostit un discurs de sărbătoare zicind că existenţa miţleniulul Ungariei se datorează forţei sale, spiritului său religios şi credinţei sale către Rege.
Majestăţile Lor s’au întors la palat in mijlocul unor aclumaţiunl sgomotoase.
Seara a fost iluminaţie splendidă. împăratul a făcut ocolul oraşului în mijlocul unor acla-maţiunl entusiaste.
Paris, 21 Aprilie.
Se anunţă din Cair Agenţiei Ha vas că un Şeik a sosit la Suakim după ce a deşertat din lagărul lui Osman Digina. Zice că mahdismul este cu totul desorganisat ; numai acţiunea englezească îl mal dă încă un aer de coesiune.
Fără campania actuală, Sudanul s'ar 11 unit din nou in mod pacinic cu Egiptul.
Berlin, 21 Aprilie.
Prinţul Bulgariei a asistat în timpul dirnine-ţeî la serviciul divin celebrat în capela ambasadei ruseşti.
L A pol s'a dus la exposiţia artelor la Inaugurarea căreia a asistat cu Majestăţile Lor imperiale. A primit invitaţia de a dejuna cu perechea imperială.
Prinţul va asista în timpul serei la un prinz oferit de cancelarul imperiului şi va pleca la noapte la Coburg.
Paris, 21 Aprilie.
Un incendiu a isbucnit intr'o fabrică de ţesături din Fives-Lille. Amănunte lipsesc.
Washington, 21 Aprilie.
D. Cleveland, preşedinte, a primit pe d. Je-well din lohannesburg, care este purtătorul u-neî cereri de graţie din partea congresului, in favoarea supusului american Hamond. D. Cleveland a exprimat adînca sa stimă pentru d. Krueger şi încrederea sa in capacităţile sale, pentru a aduce la o soluţiune satisfăcătoare a-fucerea din Transwaal.
Petersburg. 21 Aprilie.
Li-Hung-Ceang a primit ieri visitaministrului afacerilor străine. Misiunea chinezească va pleca la Moscova la 19 Maia.
Se asigură că Ţarul va primi Marţi pe I.i-Ilung-Ceang in audienţă solemnă.
Washington, 21 Aprilie.
Senatul a adoptat bilul privitor la construirea a două corăbii de resbeljşi a trei-spre-zece torpiloare.
Sămbătă, 27 Aprilie MStUt, EJPfiCA ra inccpc publicarea unui interesant roman >
Taina Mortului
tle Henri Orevitte
ULTINIEIHFORMATIUKI
MEETINGUL STUDENŢILOR
Mîine după amiazl la ora 1, va începe la Cismegiu meetingul de protestare al studenţilor.
Pentru reuşita acestui meeting, studenţii şi în special comitetul naţional studenţesc a început să facă de vr’o trei zile o vie agitaţie prin toate părţile Capitalei.
Şi şi-a asigurat pînă acum concursul mai multor societăţi, cari vor veni cu drapelele lor ; printre ele putem cita pe următoarele :
Secţiunea Bucureşti a Ligei, Dacia-Traiană, Carpaţii, Peleşul şi Vîrful cu dor, Blănarilor, Plapămarilor, Pălăne-rUor, Coaforilor, Funcţionarilor C. F. R., Funcţionarilor şi lucrătorilor de la C. F. R., Macedo-Romînă, etc.
Afară de studenţii universitari, vor mal lua parte la meeting studenţii şcoa-lei de poduri şi şosele şi cei de la medicina veterinară.
Comitetul naţional al studenţilor a tipărit deja un protest In contra Mille-niului, care se termină cu următoarele
cuvinte:
«Romînil din regatul Romîniel, pentru respectul tendinţelor umanitare ale secolului în care ne aflăm, protestează în contra acestei imposturi poreclită milleniu».
Ziarul de ocazie, Jos Milleniul!, pe care-l vor vinde studenţii mîine, a a-părnt deja în 20,000 exemplare şi seva vinde în toată ţara în folosul fondului de propagandă naţională a comitetului studenţesc.
*
* *
Studenţii universitari din Iaşi au ţinut ieri o întrunire publică de protestare în contra participării romînilor la Milleniu.
întrunirea a reuşit foarte bine, roti ndu-se o moţiune a cărei parte finală sună:
Studenţii protestează împotriva acestei manifestări de asuprire şi declară că participarea romînilor la serbarea ungurilor ar însemna din partea lor o ratificare a stărel actuale din Ungaria.
Sămbătă, 27 Aprilie /*»«, #7*0(1 va începe ipublicarea unui interesant roman t
Taina Mortului
tle Henri Orevitte
Comitetul constituit în întrunirea ţinuta ieri la Orfeu pentru a protesta împotriva sporirii taxei pe spirtoase, se compune din domnii: Al. Bâlăşanu, Florea Georgescu, fraţii MarcovicI, Pavel Leonte, Stoica Jipa, Chiriţa Stoienescu, fraţii Moldoveana, Dragomirescu, Nae Du-mitrescu, Constantinescu, căpitan Creanga, Petrescu. Acest comitet are latitudinea să-şl asocieze şi alte persoane.
Comitetul de doamne al loteriei pentru ajutorul copiilor săraci, vesteşte că tragerea loteriei, care trebuia să se facă în ziua de 23 Aprilie, se amină pe Duminică 28 Aprilie.
Interpelarea d-lul deputat I. C. Grădişteanu în cestiunea participării oficiale a Romîniel la Milleniu, va fi pusă Miercuri la ordinea zilei.
ErI M. S. Regele a bine-voit a primi în audienţa pe d-nil coloneii Şomănescu, Prezan şi căpitan Ra-sarabescu, cari vor însoţi pe A. S. Regală Principele Ferdinand la serbările încoronării Ţarului la Moscova, ca ofiţeri de ordonanţa.
Astă-zl pe la ora 1, s’a întimplat o nenorocire pe strada Brezoianu în faţa vechiului Tribunal. Conductorul unul vagon de la tramvayul noO, voind să sară în alt vagon la încrucişare, a căzut pe şine şi două tramvayurl aă trecut peste corpul sâQ. Nenorocitul a rămas mort pe loc.
Prin cercurile guvernamentale se agită ideea prelungirel sesiunel extra-ordinare a Corpurilor legiuitoare pînă la 12 MaiQ.
Mal mulţi miniştri împărtăşesc această părere motivînd-o ast-fel: La 5 Maiu e aniversarea morţii lui Ion Brătianu. Camerele actuale fiind primele Camere liberale de la moartea lui Ion Brătianu, trebue ca ele să meargă in corpore la mormîntul şefului.
Singurul d. Sturdza combate prelungirea, căci d-sa e sătul de Cameră şi vrea sa scape cît mal curbul de ea.
Membrii partidului conservator din Galaţi, întrunindu-se în ziua de 16 Aprilie curent în casele d-jul Za-liaria Chiriac, după mal multe discuţii urmate, afi decis constituirea în acea localitate a unul comitet al partidului, care s’a şi alcătuit din următoarele 15 persoane:
Ioan Plesnilă, Simeon Hociung, Aristide P. Papadopol, Virgil Poie-naru, Zaharia Chiriac, Alexandru Nicolescu, lancu C. Nica, Emanuel Flondor, Victor Macri, Anton Ta-tuşescu, Nicu Gonstantiniu, Dimi-trie Stamatiade, Ioan Niţulescu, Grigore Creţescu, Petre Ciudin.
1). Lascar Catargiu, veneratul şef al partidului conservator, a fost aclamat preşedinte de onoare al a-cestul comitet.
Din partea comitetului central al partidului conservator a asistat la aceasta constituire d. Miliail Deşliu.
W MARELE
MGASIX DE LU1RU
BUCUREŞTI
Calea Victoriei, Al, fost hote! ttroft (Vis-â-vis de Cofetari» Capşa)
Cu ocnaiunen apropierei timpului «le Sf. Cilieorglic n pus In vânzare următoarele mărfuri cu mare rabat
3000 metri ţesătură de julă cu bumbac.
2000	»	»	de	mătase cu aţă brocard.	. .
0000	»	»	de	mătase cu jută, etc. draperie
500	»	»	de mătase catifelată...
5000	»	»	de mătase combinat	Pluche . .
2000	»	»	Vegetala. Pluche.......
5000	»	»	de	in pentru transperante.	....	100/120
5000	»	»	de	aţă groasă pentru scări	....
2000 Perechi Portiere naţionale de lină şi de bumbac. .
2000	»	» de chenille, greutate 3300 gr. . .
2000 Couverl. de jută şi de chenille de pat şi de masă obişnuit.
25000 metri Perdele de reţea albe şi creme lăţ. începe dela
5000 per. Storuri de reţea albe şi creme..
1000 metri Vitrage de antreuri, etc...........
Precum şi o mare cantitate de Covoare .şi Covoraşe in diferite dimensiuni Numai pentru zilele «le Luni, Marţi. Mereurî, .Ioni. 15. llt, 17 şi 18 Aprlle 300 bncăţt de Lamaginrî fantaise de valoare Lei 6.75, 6, 5.50, 5 şi 4.75 metrul S’au pus tu vluzare numai eu Lei 5.75 metrul Numai pentru zilele de Luni, Marţi, Mercur! şi Joni 15, 16, 17 şi 18 Aprile
LSţlmoa în Metru	Metru începînd de la Lei	
120	2.25	iu sus
135	6.—	
130	7.50	»
60	15.-	»
60	6.25	»
130	5,25	»
100/120	1.20	
42 60	%		»
135/390	7.—	»
125,390	25.—	in loc de 40
	6.—	în sus
100	—.75	»
150/860	12.-	»
55/70	-.75	»
Legea personală a d-lul Eugen Stătescu se va pune în aplicare pe ziua de 1 Maiu.
Tot pe acea zi vor fi înlocuiţi, pe baza legel personale, d-nil Pro-dan şi I. Populeanu de la Curtea de Casaţie.
Agenţia Pomină ne transmite ştirea telegrafica din Petersburg, că persoanele cari vor fi ataşate pe lingă Principele moştenitor al Ro-raîniel, în timpul serbărilor de încoronare a Ţarului şi Ţarevnel, sunt aghiotantul Ţarului colonel Nepo-koişitzky şi locotenentul contele Orlow.
Din Potsdam ni se telegrafiază ca A. Sa Regala Principele Ferdinand al Romîniel, împreună cu fratele său Principele Wilhelm de Ilo-henzollern, au plecat erl la Coburg.
A A. LL. Regale se vor întoarce peste cîte-va zile în Capitală.
JSdmbăfa, 27 Aprilie ISflfl, EPOCA ra începe publicarea unui interesant roman t
TAINA MMMIITMJIj MII
tle Henri Orevitte
Omorul «lin strada Furiilor
După cum s’a putut vedea din rela-ţiunea ce am dat despre această crimă, atit femeea Paraschiva Popescu, concubina asasinului Marcu Ilagi Papadopol, cît şi chiriaşul lor Vasile, păreau nevinovaţi. Aceasta s’a stabilit acum pe deplin şi chiar astă-zl urma să fie puşi în libertate. In ce priveşte pe criminal, bătrînul raltagiu, care rămlne singurul făptuitor şi vinovat, omorul se conplică şi cu furtul; s’a dovedit că’şl apropria-se ceasornicul victimei Enache.
l*e vânzare
Olt şi soseaua principală a ţârei de la Curtea de Argeş la riul vadului, drum de fier Bucureşti Curtea de Argeş, avind Marmoră granid albă şi albastră cum şi alte minerale de mare valoare. plus pădure de brazi molifţi seculari, care se vinde şi singură, asemenea se poate deschide carieră de piatră marmoră şi ţiment marmoră.
Doritorii se vor adresa la d. Al. Carpenişanu bulevardul Elisabeta 18.
79
30—19
De închiriat
Un salon frumos mobilat
Strada şi casa General Florescu 85	5—3
Dr. ¥. T. Mersi
MEDIC ROMAN
Karlsbad. Marktplatz Tempel
Sâmbătă, 27 Aprilie IS9S, EJPOCA ea începe publicarea unui interesant roman t
TAINA MMMMITMMNI
tic Henri Orevitte
Schimb şl vîud oftin
Cumpăr. Cumpăr Cumpăr
tot felul de obiecte uzate de aur, argint şi pietre fine, de briliante diamante, perle, rubine, safire, smarande, etc. Asemenea monezi vechi, decoraţiunl comemorative de aur, argint şi a-ramă, pietre sculptate, obiecte de artă, plătind preţuri mal bune de cît orl-unde.
La cerere mă voiu prezenta la domiciliul d-lor cumpărători şi vînzătorl.
BIJOUTERIE & H0RL06ERIE LEON WEIKSRLUTH
Bucureşti, — strada Carol I, No. 20
vis-a-vis de noul palat al Poştei
Recomand onor. Public şi cunoscuţilor mei că magazinul mett în tot-deaima bine asortat cu tot felul de obiecte frumoase, lucrate în aur şi argint, cu pietre fine, precum : briliante, diamante, rubine, safire, etc.
Primeşte în schimb orî-ce obiecte uzate
Bogat asortiment cu lanţuri (numite Pater) de aur, argint, fasoanele cele mal noul. Mare «lepou «le eeasornlee de aur,
argint şi metal din cele maî bune fabrici din Elveţia, garantînd pentru exactitatea lor.
Mare asortiment cu diferite obiecte antice, lucrate in aur, argint şi pietre vechi, asemenea şi în monezi de aur argint şi aramă.
Atelier special pentru comenzi şi reparaturi de bijutierie şi ceasornicărie cu preţurile cele mal reduse.	89
1>e arendat
De la Sf. Gheorghe 1897 Moşia Dudeştî* Cioplea, cu trupurile Bîrzeştî-Cîtzel, din judeţul Ilfov, plasa Dîmboviţa, averea minorilor Th. Eflimiu. Această proprietate fiind lîngă capitală, presintă cele mal bune avantagiî de exploatare.
Doritorii se pot adresa pentru a lua informaţii şi cunoştinţă de condiţiunl la d-nil G. N. Eflimiu & Comp. bancheri, str. Lipscani No. 7 şi la d-na Elena Th. Eftimiu, tutricea legală a minorilor săi copil, str. Radu-Vodă No. 5, în Bucureşti.
17	46-88
Ânunciu
Băile minerale «le Iiiilţătcştl
Direcţiunea exploatărel sărurilor şi apelor minerale de la BălţăteştI, în urma înce-tărel din viaţă a d-ruluî Cantimir, treclnd asupra d-lul Dr. I. Stamatin medic Primar al casei sf. Spiridon. Se face cunoscut d-lor Medici, farmacişti şi publicului în general, că orî-ce comandă sau hiformaţiune privitoare la stabilimentul balnear, se vor adresa direct d-lul Dr. Stamatin Băile BălţăteştI sau Piatra-N.
Tot odată se aduce la cunoştiinţă tuturor că stagiunea balneară se va începe de la 1 Iunie pînă la 1 Septembre,
Direcţiunea.
82	30-9
J>r. I®. Ciorami
FRANZENSBAD
Stefansstrasse, Villa Koni gshof N.|
24-2
C0NST. ST. B0RANESCU
34	ADVOCAT
Bucureşti, Str. Zboru No. 13.
Bogat asortiment de arme «le vânătoare de tot felu de la 75 lei la ÎOMO lei bueata. Arm«> cu «louă teri pentru alice, cu cocoaşe şi fără cocoaşe,—puşcă-carabină o ţeava alice, alta glonţ: puuştîcu trei ţevi „Trio“ două de alice alta de glonţ,— Expres-Rilie fin lucrate carabine de precise, „Biibini“ garan-tlnd tirul exactpină la ÎOOO metrii. Arme cu 2 perechi de ţevi.
Carabine «ut repetiţie importate direct din America Winchester, Colt, Martin, etc., cu 9,12 şi 15 focuri, recomandabile ca arme de apărare şi vi-nâtnare la animale mari. I'iisci «le salon de la 20 lei la 150 lei bucata, pistoale «le precisie, de duel, etc. — Mare asortiment de HEVOLVEHE de toate mărimele şi de toate felurilo de Ia 8 lei la 200 lei bucala. — Bogată colecţiune de obiecte de vinătoare şi accesorii de arme.—Se găsesc: tot felul de Cartuşe englezeşti «Eley» franţuzeşti şi austriaco.— Cartuşe producînd artiflţii pentru puşti uai. 12, 16 şi revolvere cal. 7, 9, 12.
Obiecte «le scrimă: săbii, florete, măsci, etc.
Aleli€‘r «Ie repsiruţii
70-28
B. B. Zlsman
Calea Victoriei No. 44
UUCUREŞTI
lîngă farmacia Brus Col d’intiiu şi cel mai însemnat magazin din ţară de AllME
www.dacoromanica.ro
4
EPOCA
MAgE DEPOU
DK
Burlane de Basalt, ţ'KVK I»E PLUMB,
■S
FER ŞI TUCIU
Portimi ele cînepîi şi caneiuc
Obiecte de faianţă, alamă şi tuciu pentru conducte de apă, scurgere, băl,
tout â I’dgout, gaz, etc. la
HANS HART
BUCURESCI, STR. BISERICA AMZI, 14. — BUCURESCl
INSTALATOR
PENTRU
SISTEMUL TOUT A L'EGOUT
Şi pentru încălziri centrale

4-0
(100-16)
S\ FREUND
BUCURERCI
No. 280 — Calea Moşilor, — No. 280
Kvcoin auriii :
L0C0M0BILE TREREĂTORI
cu aparat de ars paie şi orl-ce combustibil
Sistem si construcţiunea uoti de tot pentru 1896 atît Locomobile cît şi Treera-torî sunt cele maî bune şi cele raaî renumite din fabrica D-lor
omes, Sims «St Jefferies.
m
3ra»ri'TSriiiti(iflc«!0;ioiffli!iiiji(!rL''iiiiTiiiriii®(l/8KiiSi®
In sfirşit recomandă şi fabrica sa de reparat maşine agricole, Mori simple şi sistematice, Batoase de porumb, Morişce, Grape de fler şi toate reservele pentru Locomo-bile şi Treerătorî.	6r>	~	25—5
ATELIER DE LÂCÂTUŞERIE
şi pentru
— C40WSTHUCTMU1VE MIE El EH —
I. HAUG
— Strada Isvor, TVo. II!) lîucuresci —
efectuiază lot felul de lucrări de fier pentru Binale, precum: Grilage, Porţi, Balcoane, Uşi Ferestre. Marchize, Scări, Lămpi, etc.
specialitate florărie, sere, gradine ne cama, pavilioane în tier etc. etc,
Primesc comande pentru Provincie:
— Preturi Moderate —
in	•	100 — 94
PILULELE ELVEŢIENE
ALE FARMACISTULUI
RFCHARDBRAWDT
(f)
INC RCATE DE:
Prof. dr. R. Virchow, Berlin «	«de Gielt, Miinich (f)
«	« Reclam; Lipsea (f)
«	«	de Nusbaum Miinich
«	«	Hertz Amsterdam
« «de Korczynski. Craiova «	« Brandt, Klaiisenburg
«	«	Frericlcs, Berlin (f)
« «de Seauzoni, Wurzimrg «	«	C. Witt, Copenhaga
«	«	Zdekauer St. Petersburg
«	«	Soederstâdl Kasan
« Lambl, Varşovia « Forster, Birmingam,
Intrebuin(ate de jieste 15 ani de Profesori, medici practici şi de public şi recomandat ca cel mal eftin, plăcut, sigur şi nevătămător
REDICAMMT RE CASĂ
La derangearea organelor Abdominale
La maladii ale Beatului, liociuorhoixF(trinjI), conistipatie, «lurcrc de cap, ameţeală, respiraţie grea sau di li ci Ia . palpitaţie
(bătaie de inimă), constrictinnî de piept, lipsă, de pofta de mtncare, etc. — Pilulele elveţiene ale farmacistului Rieliard Brandt, din causa efectului lor agreabil sunt In genere preferate altor purgative de uu efect neplăcut ca : săruri, ape amare, picături, etc.
A SE FERI LA CONTRAFACERE
de imitaţiunl şi cereţi la toate farmaciile numai a-devaratele PALIILE ELVEŢIENE ale farmacistului RICIIAltl) Brandt, şi observaţi bine alăturata marcă cu Crucea albă,, pe fund rodiii şi numele Itich. Braudt.
Pilulele elveţiene contrafăcute şi împachetate similar pentru a induce publicul în’ eroare nu produc nici odată efectul adevăratelor pilule elveţiene ale lui Richard Brandt.
PREŢUI, CUTIEI Ui 1.50
Depoul general pentru toata Rominia
La farmacia Victor Tiiriuger
Bucureşti calea Victoriei
Se găseste asemenea în Bucureşti, la farmaciile: F. Brus, M. Brus, Fr. W. Ztirner, A. Czeides, E. I. RisdOrfer, A. Frank, L A. Ciura, etc., şi la drogueriile: F. Bruss, Economu, & Co. Th. M. Stoenescu, Uie Zamfireseu.—Botoşani la: Haynal, V. D. Vasiliu. — Brăila: la: Filloti, G. Kauffmesc, A.Drumer.—Buzău, la: Schuler, Weber.—Craiova, la farmaciile_ Moss. Pohl. Oswald.—Focşani, la: Remer, Stenner. — Galaţi, la: Stichler. — Giurgiu, la" Binder, Fabini.—Iaşi, la: I. Engel, Rosenthal, Fraţii Konya.—Piteşti, la: Schirkanyer.— Ploeşti, la: SchOller Ziegler.—Tirgovişte, la: E. Seyinann.—T.-Măgurele, la: A. Hebberliug.
67___________________________________________ _	(18-3)________
NU SE POATE!!!
ALBERT ENGEL S»
CASA DE CONPIENŢĂ
Fondată în Bucuresci în anul 1853
Bucureşti, Strada Carol, No. 37
Recomandă onor. sale clientele cît şi p. t. publicului bogatul să fi asortiment de :
Lămpi de sistemele cele mal bune şi solide.
Maşine cu lumina incandescentă, arzînd cu spirt şi aplicabile la orl-ce lampă de Petrol. Sfeşnice şi Globuri pentru grădină. Porţelanuri şi cristaluri franţuzeşti şi de Bohemia. Recitoare sistematice pentru casă. Maşine pentru făcut îngheţată. Maşine pentru făcut unt. Maşine pentru tocat carne. TacîmurI de Alpaca pentru masă. Vas o smălţuite indigene şi streine pentru bucătărie. Orl-ce objeete ne. cesare pentru casă şi bucătărie. Paturi de fier în tabli şi vergele Mobile de fier. Scaune de paie. Colivii pentru Papagall’şi Canari Felinare şi coroane pentru morminte. Maşine pentru spălat şi stors rufe. Băl de scăldat. Băl de şezut. Aparate de duşi. Muşamale şi Linoleum. Petroliu indigen I-a calitate deealitru lei 3,50 franco la domiciliu. Uleia de rapiţă dublu rafinat.
Atelier pentru reparaţie şi comenzi pentru ori-ce articole de metal.
Serviciu prompt fi preţuri moderate se garantează
69	25—4
Sa-sl comande cine-va Haine pînă nu vizitează renumitul Magazin KAZAIML KIKilĂIi,
casă de încredere, unde sosesc succesiv colosale transporturi de stofe şi haine, lucrate cu o rară eleganţa.
B AXARE	HEMwAWj
Casă de încredere
Tocmai In faţa Prefecturel Poliţiei Capitalei, 52	(25-11)

MARELE BAZAR CENTRAL
Sub Hotel Boulevard, Calea Victoriei
Anunţă pe onor. public din capitală şi provincie că pentru sezonul de primăvară şi vară ’l-a sosit i«n MARE şi BOGAT ASORTIMENT de	^
HAINE pentru BĂRBAŢI şi BĂEŢI cu preţuri foarte eftine.	/A	dj^
O

REMARCAT
Stă Ia disposiţia clientele un foarte frumos şi bogat asortiment de stofe fine pentru haina de comandă efectuabile prompt şi cu preţuri reduse.
Rog pe onor. public d’a visita magasinul meii pentru se convinge de eftinătatea şi qualilatea bună a mărfurilor. Marele Bazar Central (sub Hotel Bulevard)
70
Calea Victoriei
25-3
înainte de a cumpăra ori ce maşină agricolă sau industrială Cercetaţi Deposit de Maşine şi llneite Agricole Sau cereţi Catalogul ilustrat al casei
EUGENIUBEHLES
Reprezentant şl depozitar al renumitei fabrici TH. FLOTHEE din Germania
Bucuresci, — Strada Bibescu-Vodă, 1, 2 şig4-
PLUGURI UNIVERSALE
de oţel perfecţionate. Pluguri eu 2, 3 şi 4 brnzdare, tot-d’a-una 4—500 pluguri în depozit
PLUGURI CU SEMĂNĂTOR DE PORUMB, PLUGURI NORMALE
Locomobile şi Treeratori
de O, 8, IO şi 13 cai putere
Premiate cu cea mal înaltă distincţiune, adică cu unica Mare Medalie de Aur
(La concursul de TreerătorI de la Herăstrău 1891)
SEMĂNĂTORI
manuale, în lat şi în rîndurl
TRIOHI <
VENTURATORI
GRAPE DE FIER
flexibile si diagonale
GREBLE DE FÂN
Batoze de porumb
manuale şi cu aburi
Maşine de tăiat pae şi fîn Răriţi. Cultivatori, TăvălucI
POMPE
pentru spălatul cazanelor, de incendiu gi de grădini
Secerăloarea ..IBoiuaic**
C U APARAT OR LEGAT SVOPl SI C it TĂIŞUL. 9C I«A DREAPTA
Model 1896. Colo maî solide şi uşoare construite cu totul do oţel din renumita fabrici jOUNSTON
IIAkVESTER C-nie, Batavia (America).
Pietre de moară franceze
Muşamale, Părţi de reservă, Curele de transmisiune, etc.
INSTALAŢIDNt DE MORI PERF
MOI pe postament de fier şi lemn
simple, duble, triple şi quadruple CT AUTOMATICE CU VALfUHl
(53)
GARANŢIE ABSOLUTĂ PENTRU BUNĂ FUNCŢIONARE SI MATERIAL SOLII!
Bucuresci.—Tipografia «Epoca».—Strada Clemenţei, No. 3.
www.dacoromamca.ro