SERIA II.—ANUL II, No. 137. NUMĂRUL 10 BANI Ediţia a treia SÂMBĂTĂ, 20 APRILIE 1896. NUMaRUL 10 BANI ABONAMENTELE încep la 1 şi 15 ale fle-cărellunl şi se plătesc tot-d'a-una înainte In Bucureşti la Casa Administrând 1 In judeţe şi streinătate prin mandate poştale Un an in ţară 30 lei; in streinătate 50 lei ?ase luni ... 15 > > * 25 » rel luni . . . 8 » > > 13 > Un număr în streinătate 30 bani MANUSCRISELE NU SE INAPOIAZÂ REDACŢIA 3—STRADA CLEMENŢEI—No. 3 ANIJNEI URILE In Bucureşti şi judeţe se primesc numai la Administraţie In streinătate, direct la administraţie şi la toate oficiile de publicitate AnunciurI la pag. IV.....0.30 b. linia » » » IU.........2.— lei » » » » II.........3.— » » Inserţiile şi reclamele 3 lei rindul) Un număr vechii! 30 bani ADMINISTRAŢIA No. 3 - STRADA CLEMENŢEI — No. 3 APARE ZILNIC LA 5 ORE SEARA FRUNTAŞII PARTIDULUI Undo poţi căuta şi găsi inteligenţa unul partid politic, dacă nu în parlament ? Bărbaţi de stat, oratori de frunte, administratori pricepuţi, economişti cu vederi întinse, in parlamente suntem obicinuiţi să'I găsim în toate ţările. Acolo au el menirea să dea la lumină toată puterea lor de concepţiunc politică, de acolo trebuie să răsune glasul lor spre a îndruma poporul, spre cutare sau cutare cărare. Dacă prima grijă a unul bărbat politic este să pătrundă în-tr’un parlament, această aspiraţi-une legitimă nu’şl are temeiul de cit în dorinţa lui de a arăta ţârei vederile şi credinţele sale pentru propăşire. Numeascâ-se el Barbu Catar-giu sau C. Rosetti, Epureanu sau Kogălniceanu, Mavrogheni sau Ion Brătianu, fruntaşul politic caută în tr'un parlament tribuna de unde să poată împrăştia sămînţa reformelor necesare desvoltărel unul Stat. Aceste premise o dată puse înainte, să ne aruncăm privirile asupra parlamentului partidului liberal din 1896 şi să ne intre-băm unde sunt, cine sunt fruntaşii partidului, ce foloase aduc el Statului? Numele fruntaşilor, îl cunoaştem de mulţi ani. Lăsînd la o parte pe acel cari deţin un portofoliu ministerial şi sunt nevoiţi prin însăşi îndatorirea funcţiunel lor să ia cuvîntul spre apararea sau susţinerea proiectelor guvernului, cel l'alţl liberali cu vază, sunt M. Ferichide, C. Nacu, D. Giani, Aureli an, cari au ocupat deja înalte demnităţi în Stat şi negreşit n’au renunţat la onoarea de a mal deţine o dată frî-nele guvernului. Prin ce se manifestă activitatea lor legislativă, inteligenţa, priceperea lor în afacerile Statului ? Printr'o indiferenţă şi o tăcere adîncă. M. Ferichide studiază nevoile ţârei la Tribunale şi Curţi unde îndestulează pentru moment cu prisos nevoile salo, iar în Cameră îşi face apariţiunea spre a striga: „închiderea discuţiuneî!“ Dini itrio Giani, C. Nacu, s’aîi transformat în nişte muets du serali siniştri, tăcuţi, însărcinaţi să vadă ce se petrece, fără să deschidă gura nici o dată. ErI s'a discutat în Cameră legea pentru modificarea organisă-rel judecătoreşti, şi era interesant să auzim cuvîntul avocaţilor jurisconsulţi, Ferichide, Nacu, Giani. El n'au vorbit însă. Cu o defe-renţâ şi o graţiositate fără seamăn în analele parlamentare, d-nealor au cedat pasul în această interesantă discuţiune, iluştrilor necunoscuţi Bălănescu şi Nico-1 aeseu! C. Nacu poate era ocupat cu terminarea contractului lucrărilor din portul Constanţa, Ferichide era după obiceiu pentru închiderea discuţiunel, chiar înainte de începerea el, Giani saluta cu bucurie reducerea taxei asupra horei. Si ast-fel urmează în toate zi-lele, pentru toate cestiunele de un interes financiar, juridic sau economic. Fruntaşi partidului liberal de la cari porneşte curentul se numesc acum Gorgos, Bălănescu, Malla, Lecca, Epurescu, Stefănică din Drăgâşanî şi C-ic. De la aceştia trebue să aştepte ţara belşug; adevăraţi fruntaşi se odihnesc acum pentru patrie şi muncesc pentru dîmşil, căci destul au muncit pentru patrie în opoziţie şi s’au odihnit pentru dînşil. 3 PUNGA PRIETENILOR «Constituţiunea» bună de invocat în o-posiţie de palavragii liberal! intitulaţi oratori, nu merită a mal fi ţinută în nici o seamă cînd suntem la putere. — Călcările constituţiuneî încep a nu mai putea fi numărate. Cea din urmă pină acum, este poate cea mai îndrăsneaţă de şi nu loveşte direct de cit un număr relativ mic de persoane. Art. 109 al Constituţiuneî spune lămu rit: Nici un imposii al Statului nu se poate stabili şi percepe de cit numai în puterea unei legi. Cu toate acestea de la 16 a acestei luni nostimul guvern ce avem percepe un imposit în virtutea unui proiect de lege, aşa fiind bunul său plac. Nu credem să se mal fi văzut vre-odată o dispo-siţiune de felul aceleea din art. VIII din proiectul d-lui Ministru de Finanţe asupra taxelor pe băuturile spirtoase, de cît atunci cînd o lege anume permite aceasta. Acest articol zice: Disposiţiunile legel de faţă vor intra în vigoare întru cît priveşte sporirile de taxe din ziua cetirel Mesa-giului pentru înaintarea proiectului în desbaterea Adunârel Deputaţilor. Şi în virtutea acestei disposiţiuni, nevo-tatâ încă, Ministerul prin un ordin telegrafic a pus în vedere casieriilor ca să încaseze de la fabricanţii de spirt, fără a mai aştepta votul legeî, 8 bani în loc de 5 de grad şi decalitru cît cere legea astăzi în vigoare, împiedicînd eşirea din fabrici a spir-turilor pentru cari fabricanţii ar refusa taxa de două ori ilegală ca fiind contrarie Constituţiei şi retroactivă. D-nii deputaţi Iarca şi Scorţescu au voit să pună Ministerului o întrebare asupra a-cestuî nou abuz de putere, dar sub cuvînt că ar fi o interpelare nu au fost lăsaţi să vorbească, remînînd să li se fixeze o zi pentru desvoltare... după închiderea Camerei. Ori-cît de slugarnice şi de neruşinate ar fi unanimităţile, se temeaă se vede că nu vor avea neobrăzarea de a aproba această vădită călcare a Constituţiuneî. Suntem siguri că la discuţia legei, puţinii independenţi din Cameră nu vor lipsi a băga pe colectivişti cu nasul în faptele lor. In ori-ce cas nu putem să lăsăm să treacă fără protestare această nouă mişelie a tristelor timpuri prin cari trecem, şi trebue să semnalăm, de mai e nevoie, că şi aceasta, ca toate legile colectiviste, are două feţe şi un scop personal. Fabricanţii membri din Club şi partaşi la întreţinerea slăbănoagei «Gazeta» şi a resulatei «Voinţa», înştiinţaţi din vreme au putut să facă vînzărilc şi depositele ce se căutau a se opri, şi ast-fel vor putea un timp îndelungat să vîndă mai eftin şi să cîştige mai mult de cît fabricanţii cari au încăpăţinarea de a nu voi să fie de al noştri. Cei d’intîia vor putea ridica ast-fel muribundele lor industrii! Şi iată cum ştie, cine e dibaciu şi vrea să devie şef al partidului, să-şi bată joc de ţară şi de legi în folosul partidului! Fată cum ai noştri fac stare, acum cînd timpurile se arăt mal grele de cît le credeam, a-cum cînd gheşeftul cu agio, visul... de hîrtie al ocultei, este împiedicat, cînd filoxera nu mai bîntue ca să se poată încerca remedii, şi cînd nu mal sunt răscumpărări de căi ferate, aşa că nu re mine, pentru moment, nerăbdătorilor şi flămînzi-lor de cît abia cîte-va prelungiri dj lucrări publice şi cîte-va slabe împrumuţi ri jude-ţiane sau comunale. CIT CELE DIN URMA TELEGRAME ŞI ŞTIRI ALE ZILEI ÎMPRUMUTURILE liberalilor împrumutul «1-Iuî Caulnciizino.—împrumuturile «l-iul general liiuliş-teaim— Creditele d-Iui Stoices-eu.—împrumut urile eomuiiale împrumutul d-luî Cantacuzino Pentru echilibrarea zdruncinatei situaţii financiare moştenite de la colectivişti, pentru stingerea agiulul, pentru plata lucrărilor lăsate baltă, etc., guvernul conservator, a fost nevoit să recurgă la un împrumut important. Ne aducem cu toţii aminte cum liberalii au ţiped în contra acestor împrumuturi, ignorînd toate îmbunătăţirile, întreg a-vîntul economic al ţării datorit partidului conservator. Cife făgăduieli au făcut atunci liberalii ! Azi, aftîndu-se la putere ce fac ? Cel întiiu.pas cd d-lui Gogu Cantacuzino a fost să contracteze un împrumut de 90 de milioane la Berlin, şi cu acest împrumut s’a început seria creditelor diferitelor ministere. Nu exagerăm cînd afirmăm că liberalii în timp de şease luni de cînd se află la putere au contractat şt sunt autorizaţi să contracteze împrumuturi relativ îndoit mal multe ca conservatorii în timp de şcapte ani. împrumuturile d-luî general lln-diştcann încă de astă-iarnă d. general Budiş-teanu a proiectat contractarea unul împrumut de : 46.000. 000 lei pentru complectarea armamentului. Iert Camera a votat un împrumut de 12.000. 000 lei pentru furnituri, hamuri, medicamente, etc. Acest credit este scandalos, căci nici odată nu s’a mat pomenit ca pentru furnituri ordinare să se contracteze împrumuturi. Tot-d’auna şi mat ales sub gu vernul conservator furniturile de acest soiu ale armatei se făceau din resurse ordinare prevăzute in budgetul ministerului de răsboiu. Şi să se noteze că budgetul ministerului de răsboiu, cu toate că nu s’au trecut în el multe cheltuieli ordinare absolut trebuincioase, este mal mare ca anul trecut. Creditele d-lui Stoieeseu I). C. Stoiccscu, despre care se vorbeşte foarte puţin de altfel, a întrecut pe toţi. D-sa, pentru lucrările departamentului său, are nevoie de o sumă totală de : 00.000.000 lei. In această sumă intră şi creditul de zece milioane pentru navigaţia pe Dunăre şi pe mare. Şi cît aii ţipat, mal ales astă vară, gazetele colectiviste în contra navigaţiei romîne, insultînd mereu în modul cel mal trivial pe creatorul el d. Gr. N. Mânu, fost director general al regiei monopolurilor !... împrumuturile comunale E însă mult mal îngrijitoare boeda care a cuprins pe colectiviştii din provincie de a îngloda comunele urbane în datorii mari. Cităm de o cam dală zece comune urbane, cari au votat împrumuturi în sumă totală de vr’o 30.000. 000 lei Anume Constanţa două milioane, Dulcea un milion, Botoşani două milioane, Craiova şease milioane, Brăila şease milioane, Buzău două milioane, Iaşi opt milioane, Zimnicea 250,000 tel, T.-Jiu 300,000, Bacău 200,000^ Cîmpulung şi alte oraşe mal mici. Deci in timp de şease luni de cînd se află la putere liberalii au votat. împrumuturi iu Mima totală 268,000,000 lei. Aşa îşi ţin liberalii făgăduinţile din opoziţiune. Tantal. CE RĂSPUNDERE ? Ieri s’a distribuit la Cameră raportul comitetului delegaţilor asupra proiectului pentru sporirea taxelor pe spirtoase şi s’a şi votat legea. Natural, comitetul delegaţilor a zis amin la loate propunerile ministrului şi n’a găsit nimic de obiectat la faimosul art. VII al proiectului, articol care calcă Constituţiunea cu o ne mal pomenită cutezanţă. Pe noi nu ne surprinde atitudinea a-ceasta a delegaţilor Camerei, pentru că de la un parlament ca cel actual nu te poţi aştepta la alta de cit să acopere toate pâcătoşiile guvernului. Nici n’am li luat dar notă de opera comitetului delegaţilor, dacă, tocmai la sfirşitul el, www.dacoromaDica.ro n’am fi descoperit o trăsătură de cel mal pur sang colectivizm. Aprobînd măsura neconstituţională din art. VII, raportul zice că ea a fost luată de ministrul finanţelor «sub propria sa răspundere». Asta-I prea mult. Ministrul finanţelor a călcat Constituţiunea sub propria răspundere. Ce răspundere, mă rog ? Adică, d. Gogu Cantacuzino poate fi tras înaintea Curţii de Casaţie şi osîndit pentru fapta sa ? Să facă bunătate colectiviştii să ne slăbească cu mofturi d’astea. Cind d. [Stătescu, prin legile d-sale personale, primeneşte Curtea de Casaţie după cbieful şi interesele partidului săQ, nu mal poate fi vorba de vr’o res-pundere pentru miniştrii colectivişti. Trecerea pe la Casaţie n’ar mal fi de cît o apoteoză pentru micii despot! cari ne guvernează. Facă dar bine Camera să se mărginească la rolul el de a zice amin la tot ce face guvernul, dar nu ne mal plictisească cu răspunderea miniştrilor. Răţoiell d’astea sunt cu totul de prisos. UN NOU REGIM Intrăm, hotărît, într’un nou regim, un regim de despotism. Legea d-luî Stătescu a înfrînt puterea judecătorească punînd-o la absoluta disposiţiune a guvernului şi deschizînd porţile noului regim. Imediat a venit legea d-luî Cantacuzino care calcă unul diu cele maî fundamentale principii, pentru afirmarea căruia în alte ţări s’a vărsat sînge, principiul că nici o dare nu poate fi ridicată de cît în baza unei legi. Dacă contribuabilii ar resista la această fără de lege a d-luî Cantacuzino, ieî n’aii altă resursă de cît să se adreseze justiţiei poliţieneşti a d-luî Stătescu, care nu va îndrăsni să le dea dreptate. Iată noul regim, deplin caracterizat de la naşterea luî : Regimul despotismului unor imbecili. CAVALERII CONSTITUTIUNII Cînd se află în opoziţie, liberalii sunt de o sensibilitate Constituţională care de multe ori te face să-I crezi bolnavi. Ori-ce lege făcută de guvernul conservator e declarată neconstituţională şi combătută pe acest tem ei fi cu cea din urmă violenţă. Aduceţi-vă numai aminte: legea maximului a fost taxată de neconstituţională; legea clerului, legea în-văţămîniulul primar, legea comunală urbană, legea judeţeană, legea jandarmeriei, legea minelor, piuă şi legea re-organizărel Gurţel de Corupturi, toate au fost declarate de neconstituţionale. Mania aceasta de a vedea numai călcări de Constituţiune mergea atit de departe, în cît presa opozantă liberală acuza pe guvernul conservator că a sugrumat libertatea presei şi libertatea cu-vintulul, de şi sub guvernul conservator nu s’a dat Î11 judecată nicl-un ziar, nu s’au spart geamurile nicl-unel redacţiunl şi nu s’au stricat întrunirile opoziţiune! ca în vremea regimului colectivist de până la 1888. Astă-zT avem explicaţia bolnăviciosului constituţionalizm al liberalilor. El nu urmăreau alt scop de cît să facă opi-niunea publică nesimţitoare la adevăratele călcări de Constituţie ce plănuiau să săvîrşească. Tot strigînd : «săriţi, lupul!», liberalii au voit să deprindă opiniunea publică cu ideia că e o simplă glumă, pentru ca să nu bage de seamă cînd cu adevărat va fi intrlnd lupul în stînă. Improscînd în dreapta şi în stingă cu călcarea Constituţiei, liberalii pregăteau în opoziţiune, calea unul ministru < a D. Cantacuzino, care calcă acum Constituţiunea fără cea mal mică ruşine. NUVELĂ D X"* BANCHER Ast-fel era In catalogul tablourilor expuse la Ateneu mal do ună-zi, menţiunea Înscrisă la No. 333, designînd un portret, de om, cel diutîifi cap Intîlnit, care nu făcea pe nimeni curios pentru a şti cine este acest domn. Cu toate astea, doul admiratori eraţi par’-că pironiţi şi stau în extaz dinaintea acestui cap neînsemnat; un om de o vlrstă oare-care şi o fată căreea îl arata un amănut al operei, obiect al atenţiune) lor. U11 vişitator al Ateneului, tînăr de vr’o două-zecl şi cinci de ani, surprins de interesul pe care il aratati cele două personagii, pentru o pînzăpe d’inaintea căreea toată lumea trecea nepăsătoare se dete mal a-proape ca să vadă faţa acestor ciudaţi a matorl. «Dar nu, tată, zise în acel moment fata, asta nu e o pată, e umbra unul nod al cravatei.» Ah! e tatăl şi fica, îşi zise tinărul; iată explicaţia şederii lor Înaintea acestui tablou ; originalul admiră în opera care îl re-presintă. Acesta, băgă de seamă prezenţa curiosului nostru. «Iea uită-te, Marioaro, zise el Încet, un domn priveşte portretul nostru.» Şi se întoarse cu faţa înaintea contemplatorului, luă chiar poza Înfăţişată pe tablou pentru a permite tînărulul să compare modelul cu pictura, ceea ce el făcu, In adevăr, cu intenţie de a fi plăcut tetei. «Asemăuare isbitoare, domnule, zise el după comparaţia făcută». Omul nostru se înclină şi era cît p’aci să intre în vorbă; dar Marioara Încurcată de privirile tînăru-lul, luă pe tatăl săă de braţ şi porniră. Ionel Sturzescu, — aşa se numea tinărul, —urmări cu ochii pe tînăra fată şi se gîndi că artistul ar ti făcut mal bine dacă espu-nea chipul fetiţei ăleia bălane, de cît pe al tatălui el; apoi deschise catalogul, la numărul tabloului şi citi arătarea mal sus pomenită. «E un bancher, îşi zise el, tatăl acelei copile drăguţe... bine de cel care valua-ode nevastă, n’o să tie de pltns... dar nu eu o să am norocul acela... e adevărat că, în posiţiunea mea, să cer mina fetei unul bancher... e nostim !» In adevăr Sturzescu nu se putea glndide la o asemenea partidă, el care mlncase mal toată moştenirea de la tată-săil. Dar orl-cum, ca orl-ce om, îşi făcea şi el «parigorie de om bolnav», zicîi:du-şl: «Mal ştii? S’afl văzut oameni foarte bogaţi cari aă ţinut Înainte de toate la fericirea ficel lor... Eu aşi face foarte fericită pe fetiţa asta a bancherului.» Şi începu să studieze trăsăturile portretului spre a ghici caracterul omului repre-sintat. * * * Dacă ar li ştiut el, că originalul căruia ÎI studia copia, cu uliţa grija, era un portar de la hotelul B..., de sigur că n’ar ii mal alergat la ştiinţa răposaţilor Gali şi La-vater spre a cunoaşte personagiul. Dar pentru ce menţiunea; d. X*** bancher? El, Doamne sfinte, o simplă şiretenie de artist puţin cunoscut, care vrea să pară că are o bogată clientelă; el Îşi zisese că portarul hotelului săh, Îmbrăcat la un hun croitor, ar face, In pictură, pe un bancher destul de prezentabil. Şi ast-fel că la Ateneu, el fu d. X*** bancher. «Inlă un portret, îşi zise Sturzescu, pe care pot să mă laud că l’am examinat. Ori* eludaşi vedea originalul l’aşi cunoaşte, chiar şi pesle zece ani.» Nu fu nevoie de o aşa lungă durată de timp căci viind să plece, îl găsi la uşa de eşire d’inpreună cu lică-sa, din pricina unej 2 EPOCA ploi torenţiale pe care nici el nici ea nu o prevăzuseră: «O trăsură coeonaşule ? zise către tlnăr un băiat care sta şi el la adăpost. — I)a, da ! se grăbi să zică Sturzescu. — Două trăsuri ! porunci tare pretinsul bancher, noi vom lua pe cea-l’altă. — Bine, coeonaşule, zise băiatul pornind In fuga mare. — Oh tătiţă 1 murmură fata, o trăsură, e prea scump !» Tatăl obiectă că nu se poate şti clnd va Înceta ploaia; apoi nu puteai! să se ducă pe jos plnă la tramvaifl, căci n’aveatt umbrelă. Atunci o trăsură se opri d’inaintea lui Sturzescu, băiatul se scobort din ea, spu-nlnd că n’a găsit de cit una. Tatăl şi fiica se ttnguiafl ; ce să facă; maina 11 aştepta a-casă spre a şti ce să gătească, şi ca să cumpere cele trebuincioase pentru seară. Sturzescu băgă de seamă neastlmpărul lor şi ca să profite de ocazie, luairită spre el : «Dacă voiţi, domnule şi domnişoară, zise el, mi’aţl face mare plăcere să primiţi două locuri in trăsura mea». Cel doul invitaţi se pierdură In mulţumiri. «E domnul care se uita la portretul meii, zise tatăl către fată». Sturzescu reînnoi rugăciunea; i se răspunse; cu sfială, că stau departe tocmai spre mitropolie. «Şi eu trec chiar pe acolo», răspunse el repede, spre a nu pierde prilejul pe care nu l'ar mal găsi poate. Şi fără să mal aştepte o nouă obiecţiune, dete adresa vizitiului, şi urcă ln trăsură, nouile sale cunoştinţe. Ca să mal spui că drumul a fost fericit, cum nu se mal poate ; că Sturzescu desfăşură toate mijloacele de seducţie; că trăsura răsuna de rtsetele sonore ale Marioa-rel care se prăpădea de rls pentru povestirile amuzante ale tlnărulul, ar fi prea lung şi de altminteri drumul fu scurt. «Cu cine am onoare ? întrebă Sturzescu la despărţire». — Ibricescu, aşa mă chiamă, răspunse portarul. Şi la urmă fură mulţumiri şi strlngerl de mină. O politeţă era cit p’aci să strice totul; oferirea unul «pă/idrel» din partea pretinsului bancher. Sturzescu zăpăcit pretextă o întâlnire, care nu’I Îngăduia să înltrzie mult şi, salutlnd, se urcă Iu trăsură şi plecă. Oferta unul pahar de vin i se păru o lipsă de creştere, dar Îşi zise că financiarii au obiceiuri cam bizare. A doua zi, Ibricescu primi o lojă la teatru. Uitaifl să vă spui că Sturzescu ÎI promisese un bilet de lojă, ca unul ce avea de prisos. A doua zi, seara, tatăl şi fiica sosiră la teatru cum se deschisese uşile; Sturzescu nu prea duse graba aşa de departe, dar Înainte de ridicarea cortinei, era în sală. Văzu pe cel doul cunoscuţi ln lojă. Schimbară un salut afectuos, după aceea se duse la el. «Speram să am onoare a vedea şi pe Doamna, zise el. — Ah ! nevastâ-mea, lăspunse Ibricescu, nu a putut să vie, şi cum trebuia să păzim loja, noi... — Negreşit, trebuia s’o păziţi, Întrerupse repede tlnărul creztnd că era vorba de bilet (pe etnd ln realitate, se vorbea despre odaia de portar, de a-casă); contrariul m’ar fi supărat. — Nu-I aşa ? atunci am venit numai noi amfndoul. După primul act, Sturzescu le propuse o plimbare In foyer şi oferi braţul săfl Mari-oarel, radioasă de o asemenea fericire. Ctte trei d’abia intraseră ln foyer — şi sub-semnatul habar n’are, ce o fi aia, fiindcă n’a fost nici o dată la Teatrul Naţional — d’abia intraseră zic, că Ibricescu fu lovit sdravăn de un domn care se plimba pe acolo. «Dar nu bagi de seamă ? zise el, Înţepat. Cel-l’alt, care era un fost chiriaş la otelul B... se uită la portar, cu dispreţ ziclnd. «Ce dracu a apucat pe licheaua aia? Sturzescu se repezi către el: «Eşti un grobian», zise dtnsul, şi ’l lovi cu mlnuşa ln obraz. Cărţile de visită se schimbară, duelul fu hotărlt. Apoi foarte liniştit. Sturzescu conduse pe cunoscuţii săi ln loje şi porunci să aducă acolo Îngheţată, prăjituri, etc. şi seara petrecu vesel ca şi clnd nu i s’ar fi Intim plat nimic. * * * A doua zi martorii celor doul adversari se întruniră, şi o Intllnire pe teren fu hotă-rltă pentru cea-l’altă zi. Sturzescu primi o rană uşoară la braţ care, din ordinul doctorului, puse capăt luptei; şi reîntors a-casă lşl zise, vesel: «acum slnt sigur că isbutesc» ! Nevoit să stea ln pat, unde Îl ţinea frigurile, urmare a rănel sale, Sturzescu era neliniştit gîndindu-se că putea să Inttrzie multă vreme, din această pricină, o aventură aşa de bine Începută. Neliniştea nu fu lungă; a doua zi chiar văzu intrlnd la sine pe Ibricescu cu totul emoţionat; bietul om citise In jurnal altercaţiunea de la teatru, duelul şi rezultatul său, şi dete fuga la tlnărul brav care lşl expusese viaţa pentru dtnsul. Şi bietul portar vărsă lacrimi de bucurie clnd auzi că răsbunătorul săfl e, doar puţin rănit. «Ah! dacă aş avea un mijloc de a vă mulţumi pentru o asemenea faptă, zicea el, dar ce? nu ştifi 1 Tlnărul tocmai vrea să se explice, clnd Ibricescu II opri repede ziclndu-I: «Nu vorbiţi! nu vă osteniţi, fiind-că doctorul a poruncit să nu vorbiţi; d’alminterl daă fuga a-casă, căci nevasta şi fata mea slnt nerăbdătoare să ştie cum te-am găsit». Sturzescu vrea să-l mal reţie, dar tatăl Marioarel se sustrase, şi plecă. El eşi tocmai ln momentul clnd bătrlnă mumă a rănitului, alerga la fiul său să vadă cum II mal merge. După ce fu mal liniştită niţel Îl Întrebă: «Dar pentru ce mamă dragă, al avut duelul ăsta ? ştii că puteai să-ţl pierzi viaţa ? M’am bătut mamă, zise el, penlu omul pe care Îl vâzuşl că ese, clnd intraşl tu. — Ah! n’nm văzut pe nimeni, te asigur, pe nimeni afură de tine; dar acest om pentru care ţi-al expus zilele tale... nu înţeleg, el nu ţl este nimic. — După ceea-ce am făcut Îmi va fi poate totul... după tine mamă». Sturzescu arătă atunci mamei sale toate planurile lui, şi cum e hotărlt ca Îndată ce se va Însănătoşi să se ducă la bancher spre a ’I cere mina Marioarel. După clte-va zile mama şi fiul se prezin-tau la otelul B... «D. Ibricescu ? Întrebă tlnărul pe o femee care sta ln odaia portarului. — Aicea, d-le, răspunse femeia ; aveţi ceva de vorbit cu el chiar. — Da, se înţelege. — Vezi că, adăogă femeia, n’are vreme de loc acum, nici el nici nevasta, fiind-că tocmai au logodit pe fie-sa alaltă-erl. — Pe d-şoara Marioara ? întrebă Sturzescu. — Da ; o cunoaşteţi ? E drăguţă şi harnică ; era cusătoreasă... — Dar, Întrerupse nerăbdător Sturzescu, eu Întreb de d-nu Ibricescu, bancher. — Bancher ? Nu’I nici un bancher In casa asta... adică poate... că eu nu’s portar ; portăriţa a eşit şi ea, iar bărbatu-săfl trebuie să măture seara ; mă duc să’l chem ; şi se auzi striglnd : D-le Ibricescu, un domn vrea să’ţl vorbească. Şi Ibricescu apăru numai de cit, Încins cu un şorţ mare -şi cu o mătură In mină. «Un domn care vrea... zise el, apoi re-cunosclnd pe Sturzescu, scoase un strigăt de bucurie, Întiuztndu-I amlndouă mîinile. Tlnărul zăpăcit se dete îndărăt, cu aerul mtniat; apoi brusc: o! zise el, e prea hasliil; mal bine să rid. Şi în adevăr că începu să rldă din toată inima, văzînd mutra bietului portar rămas cu gura căscată. Si apoi zise către mama sa care ll întreba din ochi: «Nu, zise el, cu haz, e o minune iată un biet om pe care l’am condus In trăsura mea, căruia ’i-am dat o lojă la teatru unde am adus îngheţată, etc., apoi m’am plimbat în plin teatru cu o cusătoreasă, care e fata lui, pentru care mi-am rănit braţul şi clnd vifl să fac visită d-lul Ibricescu, bancher)» găsesc un portar cu numele ăsta». — Dar... eu... nu... gîngăvi bietul om încremenit». Iar Sturzescu lulnd pe mamă-sa de braţ: «aide, îl zise, o sâ’ţl povestesc în trăsură toate». Si d’atuncl Sturzescu dă mal multă atenţie clnd face cunoştinţele aşa întîmplătoa-re, iar despre bancheri şi-a pierdut speranţele de înrudire. Alun CRIZA IN FRANCIA ("Prin fir telegrafic) Declaraţia C abinetului Mi'llnc. — Reformele fiscale.—Trei interpelări. — Vot de Încredere. Amlnarea şedinţelor parlamentului. Paris, 18 Aprilie. Camera deputaţilor. — Afluenţă mare; tribunele sunt pline; animaţie vie. D. Meline citeşte declaraţia ministerială care zice că cabinetul se va sili să restabilească armonia dintre puteri. — E cu neputinţă de a guverna fără Sonat. — Fără îndoială că Camera conţine o majoritate republicană care vrea reforme democratice spre a tăia drumul doctrinelor revoluţionare. Declaraţiunea enumără reformele ce are de gînd să facă guvernul. — Printre primele chestiuni de resolvat se află reformele fiscale, reforma regimului băuturilor, acea a taxelor asupra succesiunilor, o mal bună repartiţie a impositelor directe spre a lecui pe micii contribuabilii şi a uşura agricultura. — Cabinetul Işl-va consacra toate silinţele sale intereselor agriculturel, va crea o armată colonială, se va sili a tace să se voteze legi asupra reglementării muncii, răspunderea In accidentele şi desvoltarea mutualităţil şi a economiei. Cabinetul va practica o politică Înţeleaptă şi fermă, oferind avantagil atît ln afară cît şi în interior, căci numai prin ea o democraţie înţeleaptă, laborioasă şi pacinică, are conştiinţa forţei sale, a intereselor şi drepturilor sale şi poate să-şi asigure In afară alianţe preţioase. — Credincioasă acestei politici, cabinetul va putea să menţie şi să desvolte situaţia ce aparţine Franciel ln lume. Toate pasagiile acestei declaraţiunl aă fost aplaudate de centru. — Clte-va protestări pleacă de la ext.ema stingă. Trei interpelări s’ail depus asupra condi-ţiuuilor în care s’a format cabinetul. I). Meline cere ca Camera să se pronunţe azi în mod clar, de oare-ce armonia dintre Cameră şi Senat este cu desâvlrşire necesară pentru bunul mers al guvernului. Aceasta nu împiedică pe cabinet de a recunoaşte drepturile sufragiului universal şi de a voi să evite greşelile ce ar putea ucide Republica (Aplause). D. Bourgeois vorbeşte în favoarea votului emis de Cameră la 23 April.e, şi d. Ri-card depune o ordine de zi cerlnd repetarea votului de la 23 Aprilie. Reclamă prioritatea care este respinsă cu 279 voturi contra 251. D. Goblet susţine că miniştrii aii fost a-leşl in afară de majoritatea republicană şi speră că Camera va vota în contra acestui cabinet de luptă fără teamă de disolvare. I). Deschanel zice că de şease luni, radicalii n’ail putut realisa nici macar un singur articol al programului lor. D. MiMine justifică formarea cabinetului actual, prin numeroase precedente. De al-minterl ordinea de zi de la 23 Aprilie era obscură şi tindea să revie la politica de afaceri. D. Meline acceptă ordinea de zi a d-lul Bozerian, care afirmă preponderenţa sufragiului universal şi aprobă declaraţiunea guvernului. Prima parte a acestei ordine de zi s’a adoptat în unanimitate şi a doua cu 231 voturi contra 196. Ansamblul ordinel de zi s’a aprobat cu 299 voturi contra 256. Senat. Ministrul justiţiei citeşte declaraţiunea ministeriala care este foarte aplaudată. După o discuţie scurtă Senatul respinge cu 214 voturi contra 42 luarea în consideraţie a unei propuneri de revisuire a Constituţiei depusă de clţl-va senatori. Paris, 18 Aprilie. Camera şi Senatul s’afl amânat pentru 28 Maia. Paris, 18 Apniie. Deputaţii socialişti şi radicali cari afl votat ln contra cabinetului afl decis de a organiza o companie activă ln contra Senatului şi în favoarea sufragiului universal. Au numit un comitet director, cu d. Bourgeois ca preşedinte, care va organisa întruniri ln toată ţara şi va elabora un manifest care se va afişa şi distribui ln toate comunele. Patru senatori al stlngel democratice ca. i asistau la Întrunire, afl declarat că nu vor să facă parte din comitetul-director, el vor să lucreze în mod separat. Eugen Stătescu sunt publicate pe larg, pe pagina I, cu litere cicero şi însoţite de nişte reclame h la poinada Ana Csillag. Mister! D. Stoicescu a luat măsura ca să se perceapă o taxa de o jumătate la suta din valoarea mărfurilor şi productelor importate şi exportate la şi din Sulina şi Constanţa. Secţiunile Camerei afl admis deja aceasta lege. Prinţul Ferdinand la Berlin (Prin fir telegrafic) Sosirea Prinţului.-Primire».—Prin* Iu palat.—Aprecierile presei germane.— Ştireie din Noii» Berlin, 18 Aprilie. Prinţul Ferdinand al Bulgariei, spre In-tîmpinarea căruia s’a dus locotenentul colonel conte Kanitz, din ordinul împăratului, a sosit la 4 ore şi 45 m. după amiazî. A fost primit la gara din Berlin de comandantul pieţil, de preşedintele poliţiei, de membrii ambasadei turceşti şi de colonia bulgară.—Dupăpresentările, făcute şeful coloniei bulgare a rostit un mic discurs de bună venire la care Prinţul a răspuns. — Prinţul a strlns mîna fie-căruia, apoi însoţit de contele de Kanitz, s’a dus într’o trăsură de gală la palat unde îl s’afl preparat apartamente. Petersburg, 18 Aprilie. Prinţul Bulgariei a sosit la staţia Wild-park la 7 ore şi trei sferturi.—S’a dus Într’o trăsură a ciuţii la palatu nou, unde a fost primit de împărat. — Apoi s’a dus să salute pe împărăteasa. Seara a fost un prtnz mare la care afl a-sistat: împăratul, împărăteasa. Prinţul Bulgariei, Prinţul moştenitor al Romlniel, Cancelarul Imperiului şi miniştrii. Berlin, 18 Aprilie. Norddeutsche Allgemeine Zeiiung zice cu ocasia sosirel Prinţului Bulgariei că prima intenţiune a Prinţului era de a face o visită împăratului Vilhelm, în timpul călătoriei sale de la Petersburg la Paris, dar că n’a putut pune la execuţie proiectul său din causa lipsei împăratului. Prinţul Bulgariei, recunoscut acum de puterile mari, va găsi o primire corespunzătoare posiţiunel sale împăciuitoare ce aluat şi bunelor sale relaţiunl cu Germania. Germania nu caută propriile sale interese în Bulgaria, ea doreşte să menţie relaţiunl bune cu principatul şi să asiste la desvoltarea progresivă a poporului activ al Bulgariei. Sofia, 18 Aprilie. Nu se ştie nimic sigur asupra Întoarcerii Prinţului Ferdinand la Sofia, nici asupra disposiţiunilor Prinţului în ceea-ce priveşte călătoria sa după şederea sa de la Berlin. Nu se ştie dacă la Belgrad va face visită acum, sau după serbările încoronării de la Moscova. Prinţul îşi va schimba suita pentru a merge la Moscova,—nu va fi Însoţit de nici un ministru. OTORMAŢn Guvernul a capitulat şi înaintea principelui Dim. Ghica, preşedintele Senatului. In cestiunea numirei eforilor la Spitalele Civile din Capitală, d. Stolojan a comunicat principelui Ghica, că guvernul numindu-lprim-efor îi dă mină liberă spre a propune pe cine vrea pentru cele-l’alte două posturi de efori. E probabil că principele Ghica va propune numirea d-lor Adolf Cantacuzino şi Dr. Fotino. «Berlinei* Tagbiatt» anunţă că negocierile între casele germane şi franceze privitoare la împrumutul romîn de 4 la sută s'ati întrerupt. Iată un nofl succes al marelui financiar Gogu Cantacuzino. După o statistica lucrată la primăria Capitalei de d. Arbore, rezulta că de la 1 Ianuarie 1895 şi plnă ia 1 Aprilie 1890 s’ati stabilit în Capitală 13,700 de ovrei din Moldova, Basarabia şi Galiţia. Denunţăm d-lui Eugen Stătescu, că d. Al. Giani, membru la înalta Curte de Casaţie este văr primar cu d. Schina, primul preşedinte al Casaţiei. Mamele d-lor aii fost surori. Am dori să ştim acum dacă legea personală a ministrului de justiţie se va aplica şi faţă de aceştia şi care din ei va fi victima d-lui Stătescu ? Observăm că de cît-va timp «Voinţa Naţională» nu mal publica de loc faimoasele discursuri pe cari d. Dim. Sturdza le rosteşte la Senat şi la Cameră. In schimb însă discursurile d-lul i Societatea Providenţa din Capitala va construi un asii pentru comercianţii şi industriaşii scăpătaţi şi incapabili de a mal munci. In acest scop comuna i-a cedat un teren pe şoseaua Viilor. Suntem informaţi că d. senator Alecu Morţun, faimosul primar de Roman destituit de Ion Brătianu şi de N. Eleva, a fost invitat prin o a treia persoana de d. Stolojan sâ-şl dea demisiunea; DEPE^I (Serviciul Agenţiei Romîne) Roma, 18 Aprilie. Din citirea cărţilor verzi distribuite parlamentului resultă că generalul Baratieri şl-adat de mal multe ori demisia, din causa refusulul ce ÎI se făcea de a-I spori trupele, atunci cînd a prevăzut resbelul. Alte documente privesc negocierile dintre Italia şi Euglitera în privinţa Harrarulul precum şi’ un răspuns al guvernului către ras-ul Mangaşa care, nevoind să recunoască autoritatea lui Menelik, cerea ajutor Reginei. Englitera i-a răspuns că cel mal bun lucru pentru dînsul era de a trăi în paee cu Italia. Londra, 18 Aprilie. Intr’o adunare a ligel Primerose, lord Sa-lisbury a declarat, în ceea ce priveşte afacerile din Armenia, că guvernul a urmat politica predecesorilor săi, adică acea a sfaturilor amicale, de oare-ce Europa nu vrea să exercite vr’o presiune comună asupra Sultanului. Nu trebuie blamat guvernul de nesuccesul sâfi, pentru că această politică a fost inaugurată de predecesorii săi. In ceea ce priveşte expediţia din Dongola, ea nu este contrarie angajamentelor Engliterel faţă de Egipt. Viena, 18 Aprilie. Adunarea generală a acţionarilor drumului de fier Lemberg-CernăuţI-IaşI a aprobat darea de seamă a anului 1895 ii a decis să împartă un dividend de 13 fiorini de acţiune. Viena, 18 Aprilie. Principesa Maria-Luisa a sosit astă-seară incognito la castelul Ebenthal, cu Prinţii Boris şi Ciriliu. Principesa a fost salutată la gara din Viena de ambasadorul turcesc, d-nu Stancioff, agent diplomatic al Bulgariei şi personalul a-genţiel, de delegaţii însărcinaţi să trateze învoiala comerciala austro-ungară, de ofiţerii şi studenţii bulgari la Viena. Viena, 18 Aprilie. Se anunţă din Constantinopol Corespondenţei Politice că Poarta a răspuns reclamaţiunilor puterilor în privinţa numirei unul calmacan mahometan la Zeitun, ziciud că această numire nu este de cît provisori . Nu este cu putinţă acum numirea unul calmacan creştin de oarece ar putea să causeze excitaţie în populaţia musulmană. Roma, 18 Aprilie. Contrariu ştirilor alarmantece circulă la Paris asupra stării sănătăţii Papii, Agenţia Ştefani anunţă că Suveranul Pontif continuă a se bucura de o sănătate minunată. Londra, 18 Aprilie. Se anunţă din Bloemfon’ein Agenţiei Jteuter că Volksraadul a adoptat raportul comisiunel armatei, care recomandă sporirea artileriei şi cumpărarea de muniţiunl pentru 4 milioane. Londra, 18 Aprilie. Agenţia Peuter află din Pretoria că o emoţî-une mare a fost provocată de publicarea unei serii de telegrame, cu ocasia recentei instrucţiuni în contra membrilor comitetului de reforme din Johannesburg, din care resultă în mod neîndoios că d. Cecil Rhodes avea cunoştinţă complectă de intenţiunile lui Jameson. Shangai, 18 Aprilie. Două vapoare s’ati ciocnit lingă Wusung. Sunt 200 de lunecaţi; cea mal mare parte chinezi. Viena, 18 Aprilie. Prinţul de Muntenegru a sosit în timpul serei. El merge la Heidelberg pentru a consulta doctorii; de acolo va pleca la Moscova. ECOURI O sumă de corăbii 3tafi ancorate in faţa portului Galaţi. Totuşi încărcările sunt aproape nule, căci preţurile porumbului fiind cu desă-vîrşire scăzute, transacţiunile se fac cu mare anevoie, iar provizii de grîne nu prea sunt. * * * M. Sa Regele a bine-voit a primi ieri in audienţă pe d. căpitan Pellerin, ataşat militar pe lingă legaţiunen franceză, care a avut onoarea a-I remite anuarul armatei franceze pe anul 1896. * * * D, G. T. Ionescu, institutor şi director la şcoala No. 1 de băeţl din Fălticeni, este numit revizor şcolar al judeţului Putna in locul d-lul I. Coleş, profesor la liceul din Focşani. ♦ * * In urma deciziunel publicate pentru examenul de definitivat, afl fost invitaţi a se prezenta la acest examen 222 institutori şi institutoare provisoril diu ţară la reşedinţele celor trei circumscripţii, adică la Bucureşti, Iaşi şi Craiova. * * * Societatea «Junimea studioasă medicală» lşl va serba Duminică după ainiuz! la orele 3 şi jumătate, aniversarea a XVI a înfiinţării salo in localul săft din palatul Naţionula. * * * Azi a apărut numărul al 8-lea al revistei medicale populare Sănătatea Copiilor de sub direcţia eminentului medie de copil d. dr. Rap-paport. Acest număr cuprinde următoarele : Reumatismul la copil, igiena copiilor în primul an, îngrijirea ochilor, îngrijirea copiilor bolnavi, influenţa anotimpurilor, portrete de copil răfl crescuţi, etc. « * * Studenţii de la academiu de mine din Freid-berg, afl format o societate romîneascâ sub numele: «Rominia». Iată comitetul: Eugen Sturdza preşedinte, I. Negretu vice-preşedinte, I. Dimitrescu secretar şi G. Panlazi casier. Pantazi e bursierul Academiei Romine. bursa Adamaki din Iaşi. PAHLAMEIV rr UL SEJtATFL (IJrmarea nrdinUl de la 18 Aprilie) La art. 72 devenit 70, D. Yalerian Ursianu găseşte că se lasă o prea mare latitudine ministrului in aplicarea pedepsei de transferare. Apoi observă că nu se arată cari anume infracţiuni corespund pedepselor prevăzute în lege. D. P. Poni, ministrul instrucţiune! publice, arată că tocmai a prevăzut transferarea ca pedeapsă, pentru a nu se ma I putea aplica aşa ziciud in interes de servicii!; că ea este chiar în interesul învăţătorilor, căci li se va aplica transferarea în cazuri in cari dacă n’ar fi prevăzute, ar trebui să fie depărtaţi. Transferarea se va mal aplica şi In cazurile delicate cari fac ca un învăţător bun să nu-şl poată păstra prestigiul întreg în o anumită localitate. Această pedeapsă se va aplica tn urma a-vizulul consiliului permanent. D-l Valerian Ursianu se declară nemul-ţămit cu explicaţiunile d-lul ministru. Discuţiunea se închide ; se continuă cu votarea celor-l’alte articole fără discuţiune şi apoi, pimîndu-se la vot legea în total, se primeşte cu 65 voturi pentru, 2 contra. D-l G. Cantacuzino depune proiectul pentru urcarea taxei asupra spirtului; cere urgenţa, care se admite. I)-l G. Mârzescu, care presidează, cere senatorilor să treacă imediat tu secţiuni. Se votează o pensie de 150 lei lunar văduvei lui Manolaclie Codreseu, fost membru la Curtea de Apel din Iaşi. Ministrul de finanţe şi d-l Mârzescu insistă ca senatorii să treacă mal curînd tu secţiuni pentru a săvîrşi formalitatea ad-miterel taxei urcate asupra spirtului. Senatorii trec In secţiuni, şedinţa publică se ridică la orele 4 şi jum. Şedinţa de la MO Aprilie D. general Budişteanu, ministru de res-bel, depune un proiect de lege, pentru deschiderea unul credit de 12 milioane pentru armament; cere urgenţa, care se admite. D. colonel Obedeanu îşi desvoltă interpelarea privitoare la neexecutarea disposiţiunilor testamentare ale răposatului Vornic Dim. Balet. p întreaga avere a lăsat-o pentru înzestrare de fete sărace—ceea-ce Insă nu s’a făcut în timp de 38 de ani. D-sa spune că Statul safl trebuea să lase moştenirea vacantă, s’o ia rudele desmoştenite, safl să fi executat disposiţiuuile testamentului. In treacăt spune că este nepot prin alianţă al testatorului. CAMERA {Urinarea şedinţei dela 18 Aprilie D. Dobrescu-Prahova critică legea pre-sentată. D-sa se ridică eu energie contra acestei retroactivităţi sui-generis ce se dă legel.de oare-ce nevotată încă, agenţii fiscali percep deja sporul de taxe. Găseşte legea nedreaptă. O mulţime de transaeţiunl s’afl făcut pe basa veche! legi; cu modul acesta se causează o mulţime de neajunsuri şi de pagube. S’a zis, că sporul de taxe pe alcool va folosi agriculturel, D-sa nu vede care ar fi acest folos. Din contra, mieşorindu-se consumaţia alcoolului, materiile prime eari servesc la fabricaţia alcoolului vor avea o simţitoare pagubă, şi deci agricultura nu poate fi folosită. Oratorul vine la chestiunea alcoolismului, flagel ce se susţine eă va fi combătut prin majorarea taxelor. Viţiul acesta se propagă prin detestabila educaţie ce se dă tinerelor generaţiunl. Alcoolismul se poate combate cu eficacitate numai prin schimbarea direcţiunel acestei educaţiunl, prin imblînzirea şi îmbunătăţirea moravurilor. D. N. T. Pop susţine legea, care va folosi şi fiscului şi pentru combaterea alcoolismului. D. G. A. Scorţescu, raportor, susţine proiectul şi combate unele aserţiuni ale d-lul Dobrescu. D-sa arală, că taxa pe alcool este mult mal mică In Rominia de cit orl-undc. In urmă justifică legea, care va avea ca eonecinţă un venit fiscal simţitor şi o scădere a alcoolismului. Declară, că susţintnd legea, are convingerea că susţine o lege democratică şi folositoare. Discuţia se închide. Legea se ia ln consideraţie cu 76 voturi contra 10. Se votează nemodificate şi fără nicl-o discuţie toate articolele. Legea tn total se votează cu 67 voturi contra 8. D. Dobrovici, raporlor, citeşte proiectul de lege prin care se deschide pe seama ministerului de resbel un credit extraordinar de 12 milioane pentru diferite furnituri militare. * In discuţia generală d. N. T. Popp combate procedeul acesta de a se face faţă furniturilor ordinare ale armatei prin emisiune de rentă, angajtndu-se ast-fel gene-raţiunile viitoare pentru nişte lucruri curente. D. general Budişteanu, ministru de res-hel, justifică creditul, susţintnd că pentru complectarea armamentului şi a cchipameu-tulul nu sunt suficiente resursele ordinare ale budgetului. Arată marile nevoi ce se simt ln furniturile necesare armatei, şi aduce vorba şi despre arme, ziclnd, că nu sunt de cit 109 mii de www.dacoromanica.ro EPOCA 3 TEATRE, CONCERTE, SPECTACOLE Velodromul Klaiieleir. — Duminică 21 Aprilie şi Marţi 23 Aprilie 189(5, muri alergări de bicicletă, începutul alergărel la orele 3 p. m. Toţi domnii alergători Înscrişi la curse sunt scutiţi de taxa de intrare în Velodrom. La un premiu, trebue să fie 2 concurenţi; la 2 premieri, trebue să fie 3 concurenţi; la 3 pre-miurl, trebue să fie 4 c ncurenţl. Fie-care alergător se poate cunoaşte după numărul ce are în faţa Bicicletei care se conformează cu programul. 2 musicl militare, musica batalionului de vi-nătorl şi musica batalionului de dorobanţi. Bufet bine asortat şi cu preţurile cele mal reduse. puşti, pe cînd ne trebuiesc 280 mii. De ce n’a comandat ? Pentru că anna... D. Al. Scorţescu, ce se face cu faimoasele arme, tot ciomege Mannicher au rămas? I). general Budişteanu. Da, ciomege, sunteţi satisfăcut ? I). Al. Scorţescu. Atunci suntem desar-maţl... D. general Budişteanu face o declaraţie gravă, spunlnd că arma Mannicher nu Întruneşte toate condiţiunile; din punctul de vedere al balisticei. D-sa va face Insă tot posibilul ca să se poată servi armata de dtnsa. După aceea d. ministru arată multele nevoi ale armatei. D. D. Sturdza este consternat de declaraţiile d-lul general Budişteanu. D. Porumbarii este trimes la extremitatea băncel unde vorbeşte ministrul de resbel şi-l suflă ca s’o mal scurteze. In cele din urmă generalul a scurtat-o de tot, părăsind brusc şirul ideilor ce urmărea. D. Sturdza II şopteşte încet ceva, de sigur vre-o admonestare. Se cere Închiderea discuţiei. D. N. T. Popp vorbeşte contra inchiderel. D-sa spune, că în faţa celor spuse de ministrul de resbel, discuţia trebuie să urmeze ca să se afle adevărata situaţie a armatei. D. Nacu Întrerupe. Preşedintele cliiamă pe d. Popp la chestiune. D. Popp ripostează, şi de aci o întreagă Învălmăşeală, d. Popp vorbind pe teme deelaraţiunilor ministrului de resbel şi d. Sendrea, care ocupă fotoliul presidenţial, su-nlnd mereu clopoţelul. In cele din urmă d. Popp este lăsat să vorbească, spunlnd, că dacă armele sunt rele, să se declare în faţa Camerei spre a se căuta responsabilităţile. Discuţia se închide. Proiectul este luat în consideraţie cu 61 voturi contra 18. D-l G. Scorţescu combate proiectul.—In faţa gravelor declaraţiunl ministeriale, d-sa cere d-lul general Budişteanu retragerea proiectului, şi să vie cu altul pentru a se face faţă nevoilor armatei. D-l D. Sturdza. preşedintele consiliului, susţine proiectul. D-sa cere a se separa creditul de responsabilităţile ce poate ar exista.—D-sa face apel la Cameră ca să voteze creditul, căci îti faţa situaţiei din Europa este bine să nu fim desarmaţl. Discuţia se închide. Legea se votează. Se mal votează legea prin care Epitropia moşiei Colentina este autorisată să consimtă la răscumpărarea embaticurilor după acea moşie. Legea pescuitului D. N. Iancovescu, raportor, citeşte raportul şi legea pescuitului. In discuţia generală d. N. T. Popp combate legea. După ce arată toate inconvenientele ce presintă, d-sa cere Camerei să se unească cu dinsul spre a cere ministrului de domenii amînarea legel pentru la toamnă, în care timp toate inconvenientele semnalate să fie scoase din lege. Dacă ministrul ţine ca legea să-l fie votată acum, să modifice acele disposiţiunl, cari lovesc şi în pescari şi în consumatori. Contrar,d-sa va vota contra legel. D. Marin Petrescu crede, că legea n’are nici o importanţă, de oare-ce şi acum Statul este singur proprietar al pescuitului. D Palladi, ministrul domeniilor, răspunde d-lul Petrescu, care a zis că legea n’are importanţă. Trebuie să ne obişnuim a da importanţă legilor, cari concură la creşterea avuţiei naţionale. Apoi ministrul răspunde pe larg d-lui Popp arătlnd, că legea nu cuprinde nici u-na din măsurile vexatorii, ce i se atribue. Cere votarea legel căci ea este resultalul deliberărilor dintre Cameră şi guvern. Discuţia se închide. Şedinţa se ridică la ora 6. Şedinţa de fa ttt Aprltie D. N. T. Popp întreabă pe d. ministru de interne cum de aprobă arendarea acciselor comunale pe basa legel maximului, cînd să ştie, că partidul liberal a promis desfiinţarea acestei legi. D. An. Stolojan, ministrul de interne, răspunde că a aflat de asemenea antreprise şi a luat măsuri a nu fi confirmate; despre legea maximului nu pomeneşte Insă nimic. D. N. Eleva ureîndu-se la tribună depune un proiect de lege, din iniţiativă parlamentară, pentru descentralisarea administrativă BITER§E Crime, Delicte, Accidonte, IntimplSri. DIN CAPITALĂ Itănire gravă.— Astă noapte pe la orele 2, Alexandru Ivanoff, birjar, domiciliat in fundătura Ctmpulul. intrlnd a-casă, a fost atacat de Tunase Neamţu, care dom ci iază In aceeaşi curte cu el şi cu care este cert t Acesta l’a lovit cu un fier peste cap, ră-nindu-1 la ochiul sLîng. Atunci Ivanoff a scos un revolver şi trăgîud asupra agresorului l’a lovit în coastă. liana este gravă; pacientul a fost admis de urgenţă la spitalul Colentina. Cambriolor.— ErI s’a introdus un cam- briolor la d. Const. Bali, In strada Cătunu 3, şi a spart un cufăr; auzind Insă că vine cine-va, a eşit repede din odae şi s’a întâlnit cu servitoarea, la Întrebarea căreea a răspuns foarte liniştit că pe un domn căpitan îl caută. Plectnd şi In urma lui descoperindu-se faptul, s’a denunţat imediat poliţiei, care, după indicaţiunile date de servitoare şi bănuind că acest cambriolor este un profesionist, a arestat pe TanaseMarinescu, care s’a dovedit că era In adevăr vinovatul. DIN ŢARĂ Captură interesantă.—Poliţia noastră de siguranţă a prins la Chitila o bandă de cinci pungaşi lndrâsneţl, cari-şl alesese a-ceastă staţie ca punct principal de operaţiune în contra pasagerilor. Arestaţii sunt: Marcu Leibovicl Chelbosul de la Galaţi, lacob Feld care a fost de 28 de ori condamnat pentru furturi, Iancu Vasile Piciat, David Fischer şi Leon Elias. Din cercetările făcute de şeful siguranţei din Capitală, se dovedeşte că acest din urmă este autorul unul furt de 400 lei In prejudiciul d-lul Zissu Protopopu, arendaşul moşiei Grădiştea, săvlrşit cu oeasiunea unul parastas ce se oficia la biserica Stavropoleos In ziua de 11 Aprilie curent. ULTIME INFORMAM Legea d-lul Cantacuzino pentru sporirea taxelor pe spirtoase şi ilegala încasare a noilor taxe au produs o penibilă impresie în toată ţara. Toţi comercianţii de băuturi spirtoase, toţi fabricanţii de ţuică şi de spirt, grav atinşi în interesele lor, sunt indignaţi de procedarea marelui financiar al colectivităţii. O delegaţie a comercianţilor de băuturi spirtoase se va prezintă atit la Cameră cît şi la Senat, spre a protesta în contra imposi-tului ilegal al d-lui Gogu Cantacuzino. Delegaţii aleşi de partidul conservator din Iaşi pentru întrunirea de Duminică din Capitală sunt d-nil Sturza-Scheianu, Dini. Greceanu, Iancu Ventura, Al. Negruzzi, căpitan Mavrodin, Gr. Kogălniceanu, C. Cantacuzino-Paşcanu, Eugen Ghi-ca-Budeştl, Dr. Filipescu, I. Zarifo-pol, profesorii Dini. Alexandrescu, Crivăţ, etc. A. Sa Regala principele Ferdi-nand al Romîniel a luat parte la prînzul de gală ce s’a dat de către împăratul Wilhelm în palatul regal din Potsdam. La acest prînz a luat parte şi prinţul Ferdinand al Bulgariei. Partidul conservator din BacăQ a ţinut erl o întrunire la care au a-zistat un număr foarte mare de a-legătorl din oraş şi judeţ. După mal multe discuţii animate s’a hotărit fondarea unul club al partidului în localitate, rămîind ca la o viitoare întrunire să se aleagă comitetul permanent de acţiune şi să se voteze statutele clubului. Partidul a ales apoi o delegaţiune care să ia parte la întrunirea de Duminică din Bucureşti. Aflăm cu Duminică In orele 2 p. m. riebitaiiţii de băuturi spirtoase vor ţine o întrunire in «ala Orfeu «pre a sc constatul Iii privinţa noilor taxe pe spirt. CiţI-va curioşi care au urmărit oposiţia straşnica făcută ocultei, de d. G. A. Scorţescu, au fost surprinşi văzînd că teribilul deputat a binevoit a ii raportorul legel neconstituţionale a ministrului de finanţe, cel care percepe taxe nevotate. Ba chiar d. Scorţescu a ţinut şi un discurs cald de apărare. Explicaţia ?—Să nu se uite că a-supra recursului® Casaţie al d-lul Scorţescu pentru condamnarea ca calomniator de Curtea de juraţi din Iaşi, s’a făcut diverginţă şi că termenul de judecată clin nou, este la 8 Maiu!... Toate se leagă în lumea aceasta! In vederea nouel legi a învăţă-mîntulul, ministerul instrucţiei a cerut de la prefecturi copil de pe budgetele comunelor rurale şi urbane şi ştiinţl de numărul zecimilor ce se percep asupra contribu-ţiunilor directe. Celebrul profesor de psichiatrie de la universitatea din Vieua, d. Dr. Benedict, s’a pronunţat ast-fel la unul din cursurile sale, asupra poporului romînesc: «Unul din cele mal talentate şi capabile între popoarele tinere este naţiunea romină. «Adesea m’a pus în uimire agerimea minţii şi forţa memoriei Romînilor. «Această naţiune a ajuns în timp de un pătrar de secol acel nivel cultural, la care alte neamuri se află în urma unei desvoltărt millenare. «Femeile Romînilor sunt mame şi soţii excelente. Nu este un al douilea popor, care să poseadă atîtea femei de o frumuseţe răpitoare ca Romînii. «Calităţile înalte intelectuale, forţele fisice şi morale dimpreună cu sporirea rapidă a elementului romînesc îl asigu-rează aceslul popor un viitor frumos şi măreţ. Iu urma numeroaselor cereri, administraţia Epocei a hotărit să reimprime numărul 1 al Epoceî literare. Avizăm prin aceasta pe toţi depozitarii de ziare din ţară, cărora li s’a trimis prea puţine exemplare din nr. 1, că, odată cu JEpoea literară nr. 2, care apare Duminică 21 curent, vor primi şi eîte-va exemplare «lin nr. trecut. Infriiptări colectiviste 1). G. D. Palladi a început deja să introducă in departamentul său cel mal odios sistem de favoritism. Să expunem un fapt revoltător: Moşia Bueştl din Ialomiţa a fost vîn-dută ţăranilor în 474 loturi. Ţăranii s’att înţeles între el ca satul să-’i înfiinţeze în centrul moşiei parcelate, ca ast-fel fie-care locuitor să fie aproape de lotul său. Pentru aceasta mal lipsea autori-saţia ministerului domeniilor. Intervine însă un senator colectivist, cu multă trecere în partid şi hotărăşte pe ministru ca să nu dea autorizaţiune ţăranilor de a întemeia satul de cit numai în faţa gărel Ghimpaţi de pe linia BucureştI-CălăraşI. * ¥ * * Senatorul colectivist e proprietarul u-nel moşii de lingă gara Ghimpaţi şi ţine mult ca satul să se întemeieze aici, ca ast-fel să aibă la indemînă destule braţe pentru a-le exploata. D. Palladi s’a luat după interesele a-cestul senator. Ţăranii au reclamat ministerului în contra acestei decisiunl arbitrare. Recla-maţia lor este întemeiată pe următoarele motive. In împrejurimile Ghimpaţilor este o lipsă desăvîrşită de apă; toate încercările făcute pînă acum spre a săpa un puţ n’aîi isbutit, aşa că pentru trebuinţele gărel chiar se aduce apa cu vagon cistern din alte părţi. Apoi întemeiîndu-se comuna aici Ioturile ţăranilor ar veni prea departe, unele la 18 kilometri depărtare, ceea-ce i-ar stinjeni în interesele lor. Pe cită vreme în mijlocul moşiei date lor apa se află la o adîncime de trei metri şi ar avea toate înlesnirile posibile pentru îngrijirea loturilor lor. * * * Zadarnică a fost insă reclamaţia ţăranilor, căci ministrul ţine mal mult la un singur senator colectivist de cît la 474 de ţărani capi de familie. Ţăranii aii reclamat apoi primului ministru, d-lul Dina. Sturdza. Reclamaţia lor a avut drept resultat că d. Palladi a fost nevoit să trimită pe d. inginer Saegiu la faţa locului. Şi d-sa a constatat că plingerea ţăranilor este dreaptă. Nici faţă cu această constatare însă, d. Palladi n’a vroit să cedeze dreptelor cereri ale ţăranilor, cari în cele din urmă aii fost nevoiţi să expună caşul deputatului colegiului III din Ialomiţa, rugîndu-I să mtervie în favoarea lor. Acesta însă la rîndul săQ i-a lăsat in plata Domnului. Ce să facă acum bieţii ţărani, domnule Palladi ? Omorul din «truda Furiilor. Ieri dimineaţă, în strada Furiilor No. 18, s’a săvlrşit un omor, a cărui causă este gelosia, omor ce a fost pe deplin descoperit în timpul zilei şi despre care am cules următoarele detali. In acea casă locuiaă, in aceieaşl odae, Marcu Ilagi Papadopol, rahagifl, care a fost văzut multă vreme de trecători postat cu tava sa în faţa bisericel armeneşti, o feniee tînără, uaraschiva Po-pescu, concubina acestuia, Enache Ale-xiu Nisileci şi un alt grec Vasile, care vinde pîine la obor. De cît-va timp Papadopol, om in vîrstâ de peste 60 ani, avea bănuell că concubina sa il înşală cu Enache — se zice chiar că în timpii din urmă bănuelile sale se confirmase pe deplin — şi turbat de gelosie hotărî să se desfacă de rivalul săO. Iu acest scop, el plecă Marţi pe seară cu concubina sa la un frate al el care şade in cimpul Caracas şi prefâcindu-se că s’att întirziat, rentase să petreacă noaptea acolo. Pe la 3 ore despre ziuă însă, se scoală şi pleacă singur a-casă. Alungind pe la orele 4, găseşte pe Enache şi pe Vasile dormind, au mm «otr Bucureşti.—8, 8tr. Lipscani, 8.—Bucureşti PUNERE IN VENZARE DE NUVOTEUR! DE PRIHÂ-VARA PELEBINE, JAQUETE, TISUURI HAUTE - NOUVEAUTE MĂTĂSĂRIÎ, UMBRELE, MĂNUŞI. CIORAPI, ÎNCĂLŢĂMINTE PĂLĂRIÎ PENTRU DAME MARE ASORTIMENT de COXEEC'ITL'NÎ pentru COPII JVumerause ocusioui la Iunie resnaaele Sistemul de a nu vinele de cât mărfuri de o calitate ireproşabilă este absolut în magasinele noastre. scoală pe acest din urmă şi-l trimete fa piaţă, zicîndu-I că e Urziţi — şi ast-lel remîne singur cu rivalul sătt Enache. Atunci iea un topor şi loveşce cu el pe Enache pînă-1 lasă mort. Nu s’a servit cil altă armă de cît toporul, loviturile au fost date cu muchea, căci capul victimei nu este tăiat, ci sdrobit şi pe muchea toporului s’a găsit păr din capul lui Enache şi sînge. Venind în urmă şi femeea a-casă, asasinul s’a încercat să o facă ca împreună cu el să ascundă crima ; n'a isbutit insă, căci pe la orele 2 ea s’a dus la poliţie şi a denunţat cele ce descoperise. Imediat s’att transportat autorităţile la faţa locului şi îneepindu-se cercetările s'a găsit cadavrul într’o maga-sie în care se fabricau şi se ţineau diferite rahaturi şi turte. Mortul era băgat într’un sac, iar picioarele afară şi sgîrcite. Asasinul însă dispăruse. După o căutare de vre-o două ore criminalul a fost descoperit ascuns in-tr’o groapă sub nişce copaci în cimpul Grand şi dus la poliţie. Acolo primul interogator i-a fost luat de d. prefect de poliţie, căruia asasinul i-a mărturisit crima, susţinînd însă că a omorit pe Enache cu un scaun în timpul luptei ce ar fi urmat după o ceartă violentă între el. A mal declarat că concubina sa, femeea Parascbiva Popescu, i-ar fi ajutat la ridicarea şi ascunderea cadavrului. Ancheta judecătorească s’a deschis de d. procuror Gr. Săvescu şi d. judecător de instrucţie Urlăţeanu, cari astă-zl încă luau la poliţie interogatorul a o sumă de martori şi persoane cari pot să procure ştiinţe şi amănunte în causă. POŞTA REDACŢIEI D. Dimitrie R. Mihăiescu. — Este rugat să treacă pe la tipografia Epoca. In timpul călduros, acela care voeşte aşi conserva puterile, trebue să se tonifice liiîna după mincare un pahar de liqueur din vinul Qui-nium Labarraque. aprobat de Academia de medicina din Paris. Nici Porto, nici Xerox, nu se poate compara cu Quinium Labarrague, fie ca aperitif. fie ca tonic şi digestiv. Din eausa energiei lui şi a marimel flacoanelor, acest vin este de un preţ moderat şi mal eftin de cîttote cele-l’alte producte similare. Dr. I®. Ciorami FRANZENSBAD Stefansstrasse, Villa KSmgshof N. Dr. I. T. Mersi MEDIC ROMÂN Karlsbad. Marktplatz Tempel Constantin Em. Crupenski ADVOCAT 37 bis, str. SI'. Spiridon Ânnnciâ Băile minerale de lialţălcşli Direcţiunea exploalărel sărurilor şi apelor minerale de la Bălţăteştt, în urma înce-târel din viaţă a d-rulul Cuntintir, Irectnd asupra d-lul Dr. I. Stamatin medic Primar al casei sf. Spiridon. Se fnce cunoscut d-lor Medici, farmacişti şi publicului în general, că orl-ce comandă sau infonuaţiune privitoare la stabilimentul balnear, se vor adresa direct d-lul Dr. Stamatin Băile Bultăteşti satt Piatra-N. Tot odată se aduce la cunoştiinţă tuturor că stagiunea balneară se va începe de la J Iunie pînă la 1 Septembre, Direcţiune». 82 30-7 Doctorul Gr. A. Ţaranu Specialist în boule venerice şi ale căilor urinare. Strada Băncei Naţionale colţ eu strada CaragorghehevicI de asupra teatrului Hugo. Consultaţiunl dela 4'ji pînă la 7, p. m.: pentru 1 dame de la 3—4. 100-70 Schimb şi vîud cltiii Cumpăr Cumpăr Cumpăr tot felul de obiecte uzate de aur, argint şi pietre line, de briliante diamante, perle, rubine, safire, smarande, etc. Asemenea monezi vechi, deeoraţiunl comemorative de aur, argint şi a-ramă. pietre sculptate, obiecte de artă, plătind preţuri mal bune de cît orl-unde. La cerere mă voiţi prezenta Ia domiciliul d-lor cumpărători şi vînzătorî. B1J0UTERIE & H0RL0GERIE LEOI WKI88BU.UTII Bucureşti, — strada Carol I. No. 20 Yis-a-vis de noul palat al Poştei Recomand onor. Public şi cunoscuţilor mei că magazinul med în tot-deauna bine asortat cu tot felul de obiecte frumoase, lucrate în aur şi argint, cu pietre fine, precum : briliante, diamante, rubine, safire, etc. Primeşte în schimb orT-ce obiecte uzate Bogat asortiment cu lanţuri (numite Pater) de aur, argint, fasoair-Ie cele mal noul. Mare depou de ceasornice de aur, argint şi metal din cele mal bune fabrici din Elveţia, garantind pentru exactitatea lor. Mare asortiment cu diferite obiecte antice, lucrate în aur, argint şi pietre vechi, asemenea şi în monezi de aur argint şi aramă. Atelier special pentru comenzi şi reparaturi de bijutierie şi ceasornicărie eu preţurile cele mal reduse. 89 CONST. ST. B0RANESCU 34 ADVOCAT Bucureşti, Str. Zboru No. 13. CONSTANTIN SIMIONESCU Doctorand în Medicină avenue d. Orleans 12 Paris Stabilit de mal mult timp în Paris şi fi-’ ind în relaţiune cu toate celebrităţile medi cale din Paris, pot oferi serviciile mele per4 soanelor care vin să se consulte cu d-tor specialişti din Paris. Asemenea să poate face consultaţiunl şi prin corespondenţe. 2( Muntele BOIA E*’*- * v jistr, Argeş Iîngă Olt şi soseaua principală a ţărel de la Curtea de Argeş la riul vadului, drum de fier BueureştI Curtea de Argeş, avînd Marmoră grauid albă şi albastră cum şi alte minerale de mare valoare, plus pădure de brazi molifţi seculari, care se vinde şi singură, asemenea se poate deschide carieră de piatră marmoră şi ţiment marmoră. Doritorii se vor adresa la d. Al. Carpenişanu bulevardul Elisabeta 18. 79 30—18 O&sa d© Sâziăiat© Institut din noii reorganisat 51, — Strada Toilor — 51 Dirigiată de dr. Şaabner Tuduri Căutarea boalelor interne şi chirurgicale, precum şi a tutulor boalelor nervoase şi chroniee. Tratarea boalelor de piele, a boalelor de ochi, gît, nas şi urechi, a boalelor de ficat şi rinichi. Operaţiuni.—Tratamentul boalelor gynecologice; camere cu intrare separulă pentru faceri, o moaşă cu diplomă locueşie în institut. Discreţiune.— Tratament special al syphilisulul şi a boalelor uretro-genitale. Bolnavii se pot căuta cu orl-ce medic sad specialist. Preţurile moderate, pentru angajamente lunare se fac reduceri. Consultaţiunl în fie-care zi, pentru boalele interne şi sypbililice de la 10—12 p. m. Direcţiunea trimete de îndată după cerere noul prospect al Casei pe 1896. 20 100 - 81 maşini: g n. n. < m Bucureşti, Str. Lipscani, 94.—Casa Banca Romîniel Sf. Gheorghe ICOLE în XOI'A MAŞINĂ IMS Secerat şi legat „COLUMBIA” din fabrica D. >1. OSKOHXE C-ie AiRiiirn (Vt’n-York) Va idişul 9u &M&EA&TA construită toată in oţel, uşoară, simplă 72 şi trainică, ultima perfecţiune 30—9 SfjOC'OMOS'HiSjE S& THE EH A TO. fl mii Din atelierele de construcţiune ale Căilor Ferate Ungare din Budapesta SINGURELE CONSTRUITE DUPĂ EXIGENTELE AGRICULTORILOR NOŞTRI n la disposiţia d-lor agricultori numeroase atestate sta bilind perfecţiunea ucostormasine. www.dacoromanica.ro 4 EPOCA 7 CASA DE SCHIMB HESK1A & SAMUEL BUCURESCI No. 5 Strada Lipscan! No. 5 Cumpăra şi vinde efecte publice şi face orl-ce schimb de monezi. Cursul pe ziua de 18 Aprilie. 1896 Cump. Vînd ei o Rentă Amortisabilă. . . 86 S 87 */» 5°/o » Amortisabilă. . . 98 99 6°/o Obligaţ. de Stat (Cov. R.) . 102 *U tos */< 5°/o » Municipale din 1883 96 */. 97 */4 5°/o » » » 1890 97 98 */. 5«/0 Scrisuri Funciar Rurale . 93 V» 93 */* 6% « 8 Urbane . 101 101 */. 5°/o » » Urbane . 89 89 T/„ 5»/. » » » Iaşi. 82 1 S 83 V» Acţiuni Banca Naţională. 1550 1555 » » Agricolă . 200 — 205 — » Dacia Romînia asig. 390 — 395 — » S-tea Naţionala asig. 430 — 435 — S-tatea de ConstrueţiunI . 185 — 190 — Florini valoare Austriacă. 2 10 2 12 Mărci Germane .... t 23 1 25 Bacnote Franceze . . . 100 — 101 » Italiene. . . . 89 — 93 » ruble hîrtie . . 2 65 2 68 Imprimarea cu marinele dublu-cilindrice, din fabrica Albert & CJi, Frankenthal şi cu caractere din fonderia de litere Flinsch din Frank-furt AIM. ATELIER DE LĂCĂTUŞERIE şi pentru — COXSTHUCTMUXE EJEit — I. HAUGr — Strada Isvor, TVo. llt) Bncurescî — efectuiază tot felul de lucrări de fier pentru Binale, precum: Grilage, Porţi, Balcoane, Uşi ferestre. Marchize, Scări, Lămpi, etc. specialitate florărie, sere, gradine ne earnă, pavilioane in fier ete. etc, Primesc comande nentru Provincie: — Preţuri Jioflerate — 100-23 MARELE BAZAR CENTRAL Sub Hotel Boulevard, Calea Victoriei Anunţă pe onor. public din capitală şi provincie că pentru sezonul de primăvară şi vară ’l-a sosit un MARE şi BOGAT ASORTIMENT 1 HAINE pentru BĂRBAŢI şi BĂEŢl eu preţuri foarte efline. cş» teii Stă do DE REMARCAT la disposiţia clientele O un foarte frumos şi bogat asorti" inent de stofe line pentru haina de comandă efectuabile prompt şi cu preturi reduse. Rog pe onor. public d’a visita raagasinul mett pentru se convinge de eftinătatea şi qualitatea bună a mărfurilor. Marele Bazar Central (sub Hotel Bulevard) 70 Calea Victoriei 25—2 Higiena dinţilor şi a guref Medalie de aar, Vlena 1888 ; Medalie do argint, Bucuresci 1893 ; Medalie do bronz, Paris 1893. Autorisat de consiliul de higienă ii salubritate publici. DE1VTALINA Esenţă pentru gură şi PULBERE VEGETALĂ PENTRU DINţl ale doctorului S. TONTA Sunt două deutifriae recunoscute în ţară şi in străinătate ca cel mal bun pentru conservarea dinţilor, curăţeniei şi hi-gienel gurel, dlndu-I tot odată un miros plăcut. Preţul : un flacon Dentalină fr. 2,50 Pulbere de dinţi, fr. 2. Deposite : la Iaşi la Farmacia Fraţii Kenya : la Bncurescî la Farmaciile F. W. Zitrner, şi F. Bruss ; la Drogueria I. Ovessa şi la Parfumeria -Stella^. 48 (25-13) CAFE „iNAŢ10i\’ALA‘ In fie-eare seară concert muzical sub condu cerea D-luI Rubinstein, Bere Uragadiru en paharul şi diferite mezeluri cu preţuri moderate. Intrarea liberă. ROMÂNIA PITORE ALBUM ILUSTRAT L> 25 DE FASOIOUIjE Apar două fascicole pe lună, în trei ediţiunî diferite : una în romîneşte, una în franţuzeşte şi una în nemţeşte. Sub fie-care vedere este o notiţă, scurtă dar Romînia Pitorescă va forma un superb album cu 200 de vederi : monumente, peisaje, lucrări de artă. Aceste vederi, imprimate printr’un procedefl special, sunt adevărate fotografii, saO mal bine zis adevărate tablouri. Acest album va constitui o lucrare artistică unică în felul el in Romînia. complectă, redactată de Domnul Gr. Tocilescu, membru al Academiei Romîne, ceea ce garantează exactitatea descripţiunel şi contribue a da a-cestel lucrări artistice un caracter literar şi chiar istoric. PREŢUL UNEI FASCICULE Iu capitala............................... 1.25 Iu provincie..............................I.:t5 Iu Mtreinâtate.............................1.50 Nu se va da urmare nici unei cereri, dacă nu e însoţită de cost. Cererile să se adreseze editorului, d. Franz Du-schek, Bucureşti, str. Franklin No. 6, sutl la administraţia ziarului Indipen dance Roumaine. ABONAMENT LA 25 DE FASCICULE Iu capitalii..........................25 Ici lu provincie.......................... 27 1.50 b. In slrelnătate........................30 Ici ABONAMENTELE SE FAC LA EDITOR, D-NUL FRANZ DUSCHEK Bucureşti, str. Franklin no. 6 I^a administraţia ziarului «IiMllpeiitfunce Itoiinia iim*» SŞi la principalele librarii din {terii Costul abonamentului se plăteşte înainte A se specifica bine, în cererile prin corespondenţă, ediţiunea ce se cere : romînească, franţuzească sau nemţească. BAI HYGIENICE | BĂI HYGIENICE | BAI HYGIENICE VECHIUL MAGASIN de LÂMPÎ,HORE,MaŞOÎ