SERIA IL—ANUL II, No. 136. Ediţia a, treia VINERI, 10 APRILIE 1806. NUMĂRUL 10 BANI NUMaRUL 10 BANI a no vi ti i încep I» I -ţi 15 ale fle-earel luni ţi se plătesc tot-d’a-una înainte In Bucureşti la Casa Administraţiei) In judeţe ţi streinătate prin mandate poştale M Un an In ţară 80 lei; in streinătate 50 lei Şuse luni ... 15 > » » 25 » Trei luni . . . 8 » » > 13 » Un număr in streinătate 30 bani MANUSCRISELE NU SE INAP0IA7.A REDACŢIA 3—STRADA CLEMENŢEI—No. 3 ANUlVCdTKILK In Bucureşti şi judeţe se primesc mimul la Administraţie Iu streinătate, direct la administraţie şi la toate oficiile de publicitate Anunciurl la pag. IV .... . 0.30 b. linia , , > III.........2.- lei • . » » II..........3.— » » Inserţiile şi reclamele 3 lei rtndul) II n număr vechii! 30 bani ADMINISTRAŢIA No. 3 — STRADA CLEMENŢEI - No. 3 Bif! POXITE NFA OVSTITUŢHWALK Guvernul, care a făgăduit că va reduce impozitele şi că nu va crea nici o dare nouă, a hotărît să ridice taxa pe spirt de la 5 bani la 8 bani. Nu se mulţumeşte îusă guvernul să-şi calce numai toate făgăduielile şase luni după ce a venit la putere; el pune impozite nouî, fără lege şi în dispreţul Constituţiunii. In adevăr, art. 109 din Consti-tuţiuue sună ast-fel: Nici un impozit»! Stătu -lui nu nc poale stabili îşi percepe ile cit numai Iu puterea uuei legi. Cu toate acestea, înainte ca legea să fle nici votată, nici măcar depusă în Cameră, agenţii fiscali au început să perceapă uouile taxe şi în urmă ministrul de finanţe a depus în Cameră proiectul său, care conţine următorul articol ce constituie o calcare făţişă a Constituţiunii : Art. VII.— Dispoziţiiinilc legii de ţaţă vor intra în vigoare, întru eît priveşte sporirile de taxă, din ziua citirii mesajului pentru înaintarea proiectului în des-baterea Adunării deputaţilor. Denunţăm ţârei pe guvernul care-şî calcă toate făgăduielile şi protestăm în contra acestei călcări a Constituţiunii. AVEM ÎNDOITĂ SARCINĂ Spectacolul (lesgustător care ne’l dau colectiviştii, ne inspiră reflecţii foarte îngrijitoare asupra viitorului. In ţara aceasta, cel puţin pentru o bucată de vreme, nu pot veni la cîiina Statului de cît doua partide ; partidul liberal şi cel conservator. In mijlocie, fie care din aceste doua partide guvernează aproape un timp egal, ceea ce face ca în jumătate de veac, ilouă-zecl şi cinci de aut să fie partea liberalilor. Pentru mersul afacerilor şi pentru progresul moral, economic şi politic al acestei lari, slapînirea liberalilor este un adevărat desastru public. Fiind dat ignoranţa şi răutatea colectiviştilor, şederea lor la putere echivalează nu cu oprirea în loc a mersului înainte, dar chiar cu o adevărată retrogradare. in realitate ţara trăeşte în mod ulii şi productiv numai jumătate din timpul pe care îl trăeşte în ceea ce sa numeşte timp. In 50 de ani, ţara trăeşte numai 25 pentru destinatele el. Heslul de timp în care colectiviştii ocupă puterea, este perdut, ba chiar e o retrogradare a mişcare! impulsive sociale şi politice. Acestea nu le spunem fiind-eă colectiviştii ne sunt adversari, ci liind-că lucrurile sunt aşa. Mărturisim câ cu şeapte luni în urmă, macar că cunoaştem perfect pe adversarii noştri, sentimentul dedrep-tate ne’ar li oprit ti vorbi cum vorbim ast-fel. Uri cît de rea opinie avem de colectivişti, ori cîte deplorabile su- venire lăsase el ţârei sub regimul marelui om de stat, asta-zi răposat, nici o dată însă nu ne-am închipuit că el sunt atît de incapabili, de răi si de nevrednici. In această materie, colectiviştii au întrecut temerile noastre, el an dovedit că sunt mal pre jos de cît chiar nivelul la care cel mal neîmpăcaţi adversari îl considerau c.a sunt. Aceşti oameni nu au absolut nici cea nuli mică concepţie de viitor. Nici o dată un partid mal retrograd, mal înapoiat, nu a existat un de-va. Gînd colectiviştii nu fac legi personale, rele, atunci el fac alt ceva, revin la legile şi măsurile lor. Pentru colectivişti, viitor, reforme salutare, nu exista; pentru el nu exista de cît trecutul partidului lor, regimul lui loan Brătianu! Intr’a-colo, adică îndărăt, ţintesc sa ne aducă. Deja prin zece legi el s’au grăbit a restabili o stare de lucruri de care ţara crezuse că a scăpat. Un exemplu proaspăt: faimosul ministru de finanţe, micul geniu al partidului, de şeapte luni nu face alt ceva de cît să readucă finanţele la starea în care liberalii le lăsase. Ghermani redusese taxa asupra alcoolului de la 8 bani la 5 bani de grad pentru fie-care decalitru ; fostul ministru suprimase în aeelaş timp primele de exportaţie pentru alcool uri. Micul financiar al partidului, un fel de d. Sturdza, tot aşa de rău, de îngust la minte, însă mult mal puţin cult, se grăbeşte a restabili vechea stare de lucruri. Sa nu-şl închipuiască cine-va că considerante cu caracter financiar, sau de combinaţii fiscale Pan condus pe d. Gogu Cantacuzino la a-ceastă restabilire a trecutului. Cine ar crede acestea, ar dovedi că nu cunoaşte pe colectivişti. Ministrul de finanţe nu a avut întoreîndu-se îndărăt, de cît o pre-ocupaţie, ca să restabilească o stare de lucruri colectivistă. Nu vel putea nicl-o-dată stoarce din creerul unul colectivist all ceva de cît ceea ce a auzit de la alt colectivist, sait ceea ce a văzut că partidul a făcut în trecut! Aceste sunt din nenorocire mijloacele intelectuale şi starea morală a partidului adversar nouî. Prin urmare o mare sarcină au conservatorii, o sarcina îndouita în ţara aceasta. Nouî ca partid de guvernâinînt ne incumba sarcina a împinge mal departe mersul acestei ţăiT pe calea îmbunătăţirilor şi a legilor bune. In un singur partid stă toată mişcarea, tot progresul. Noi trebuie sa îndeplinim şi sarcina de liberali şi aceea de conservatori, şi aceea de oameni mal presus de meschinăriile de partid. Jn alte ţări sarcina de a conduce afacerile statului în mod ulii. este susţinuta de două sau mal multe partide. lat noi, de vreme ce colectiviştii nu numai că sunt nuli, dar sunt chiar stricăcioşl, întreaga sarcină cade asupra noastră. O vom suporta deci cu demui-lale şi ne vom sili a arata ca ea nu este mal presus de puterile noastre. MILLENIUL Atitudinea roiutnillor. — Clerul ro- inin. — Circulara mitropolitului AIiron.—Serbările inillenare. Itiseriea rouiină ortodoxă si Alilleniul. Duminecă ne vor inaugura in Budapesta cu o pompă teatrală serbările millenare ale lingurilor. Aceste serbări sunt pur naţionale, la cari nu participă nici macar popoarele Ungariei, ci numai rasa maghiară. Să schiţăm acum atitudinea celor trei milioane de romînt faţă de aceste serbări, cărora guvernul unguresc s a îngrijit a le da un caracter politic. Atitudinea romtnilor In afară de protestul pe care-l prepară comitetul naţional din Sibiu, în afară de manifestul studenţilor romîni din Budapesta, Cluj, Vienu şi Gratz, comunele romîneştl au ţinut şi ele să declare că nu participă la MiUeniu şi nu vor organiza nici o serbare oficială sau privată. Ast-fel s'au pronunţat pînă acum peste 80 de comune din comitatul Huniedoarel, apoi comuna urbană Şoborşiu din comitatul Arad, consiliul municipal din Caransebeş, consiliul municipal din Năsăud, consiliul municipal din Siria, etc. Toate aceste demonstraţiunl pacinice ale romînilor au iritat pe unguri, aşa că presa lor, zilnic atacă în termenii cel mal violenţi pe romîni, numindn-l trădători de pedrie, panstaviştl, daco-ro-manl, iredentiştl, etc. Clerul roiuin Cu toate acestea guvernul unguresc a impus mitropoliţilor şi episcopilor ro-mînl, uniţi şi ortodocşi, ca să ia măsuri ca în ziua inaugurării serbărilor millenare, precum şi la 8 Iunie st. noii, să se ţie cile un Te-Deum in toate bisericile romine. Faţă de acest ordin al guvernului s’au executat pînă acum mitropolitul Miron din Sibiu, cu episcopii Meţianu din Arad şi Popea din Caransebeş, a-pol episcopii uniţi Mihail Pavel din Oradea mare şi loan Szabo din Gherla, precum şi episcopia din Lugoj. Mitropolitul Victor Mihali din Blaj pînă a-cum n’a răspuns ordinului circular al guvernului unguresc. Circulara Mitropolitului Mi roii Mitropolitul bisericel ortodoxe romine din Transilvania şi Ungaria, Eminen-ţia Sa Miron Romanul, a adresat o circulară remarcabilă în cestiunea Mille-niulul către clerul şi poporul ortodox romîn din Transilvania. Reproducem mal multe părţi din a-cest important document, cu atît mal vîr-tos, ca să se vadă cit de profundă este nemulţumirea romînilor din Transilvania şi Ungaria, cînd însuşi mitropoli-tul Miron, care trece drept un prea moderat in cestiunl politice faţă de guvernul unguresc, face o descriere atît de plastică a tristei stări actuale a romînilor. Serbările milenare Mitropolitul Miron anunţind ziua des-chiderel serbărilor millenare ungureşti, insistă asupra faptului istoric: «câ iată un period lung de o mie de ani se împlineşte de cînd rasa maghiară, pururea răsboinică şi vitează, emigrînd din oare-cari părţi ale Asiei, a cucerit ţara aceasta de la diferitele popoare pacinice şi blînde...» Apoi continuă: «Este evident şi prea natural, că a-ceste festivităţi particulare împreunate cu exposiţiunea generală, cari toate la o laltă au să formeze un jubileu marc millenar, se arangiază în partea cea mal însemnată de organele publice (de Statutul, îuiru prea mărirea rasei maghiare identificate acum cu naţiunea politică din Ungaria: aceste festivităţi deschid însă şi celor-l alte popoare compacte din patrie cea mal bună ocasiune pentru a se pune pe meditaţiunl aprofundate a-supra situaţiunel lor din trecut şi din preseul, precum şi asupra eventualităţilor din viitor; şi în ce chip rasa ori naţiunea maghiară, întărită prin multe alte elemente ce i s’au, prefăcut insînge şi os, are tot dreptul de a jubila cu însufleţire pentru succesele bărbăţiei sale : iu asemenea chip vor li in «Irepl si celc-l-alfc popoare «lin tară. ea ■nedilintl la festivităţile milleua-re, să se ocupe «lin capul locului cil mai serios «le soarta lor proprie». Riseriea romtnă ortodoxă şi Milleuii.I Circulara mitropolitană continuă : «Ce priveşte în special sînta noastră biserică ortodoxă naţională, al căreia fii şi conducători sunt din partea autorităţilor statutul nu iiuiuai invitaţi. ei ourc-şi cum eliiur construi.si să participe la festivităţile millenare:—nu se pot suprima decla-raţiunile auzite din toate părţile locuite de credincioşi de al noştri . că pentru el, şi mal ales pentru clasa mal inteligentă, este absolut imposibil să partieipe la aceste festivităţi eu acea căldură a ininiei, şi eu acea linişte a sufletului, cari numai atunci le-ar avea, şi numai atunci s’ar putea exprima în faptă, cînd nu ni-ar fi înaintea ochilor atîtea dovezi din timpurile mal vechi şi mal noul despre ignorarea aproape totală a intereselor noastre de existenţă şi de progres, şi ciuţi n*am vetlea abandonate in paguba noastră principiile cele mal sublime şi mai salutare in viaţa unul stat : libertatea, egalitatea şi frăţietatea». încă cîte-va pasaje tot atît de remarcabile ca cele citate, şi mitropolitul invită pe toţi preoţii din archidiecesă să oficieze cîte un Te-Deum în ziua deschiderel Milleniulut. Tuntul. CRONICA ALTE COMBINAŢII Legea d-lul Stătescu în cestiunea cu rudele pînă la al patrulea grad, nedeschi-zînd de cît două locuri la Casaţie, Ministrul Justiţiei îşi petrece serile a-casă cău-tînd alte combinaţii spre a găsi cîte un loc pentru cel Falei prieteni, astă-zi în disponibilitate. Preocupat de interesele impricinaţilor şi simţind că nu e bine să se menţie mal mult timp în legea organică judecătorească un Statesco, (pardon, am vrut să zic un stătu quo) jignitor bunei administraţiuni a dreptăţeî, d-nu ministru cugetă acum la incompatibilităţile de introdus în noua sa lege. Misiune grea, spinoasă, căci e vorba să împace capra şi varza, interesele partidului liberal cu acele ale justiţiei. Procurorul general Sărătzeanu ţine condeiul în mina dreaptă, anuarul Justiţiei iu cea stingă şi opera de însănătoşire a justiţiei începe: Stătescu (dictînd) «Nu vor putea face parte din aceeaşi circumscripţiune judecătorească, douî fraţi... Sărătzeanu. Pardon, Domnule Ministru, o scrintim cu amendamentul acesta. In BucurescI avem tocmai douî fraţi, unul Prim president la Casaţie, altul Prim pre-sident la Curtea de Apel... fraţii Schina... sunt de ai noştri, sadea. Stătescu. Aşa e. Atunci şterge disposi-ţia întreagă. Sau nu, şterge pur şi simplu cuvîntul doul fraţi şi înlocueşte’l prin douî veri, de or ce grad. Sărătzeanu. Să căutăm în anuar pe cine loveşte disposiţia aceasta... Avem, avem, aii, am găsit! Avem un judecător la Tribunalul Ilfov,—e conservator—văr cu un membru la Curtea din BucurescI — acesta e li-eral. Stătescu. Bun de tot. Scrie: «Vor putea face parte din aceeaşi circumscripţiune judecătorească douî fraţi, dar nu vor putea face parte douî veri.» Vărul de la tribunal va fi de drept înlocuit, menţinîndu-se în serviciu cel de la Curte. Sărătzeanu. Cu combinaţia aceasta mal Picurăm un loc. Ce mal găsim ? Ce aî zice d-le ministru, despre o incompatibilitate care ar suna ast-fel: «Nu vor putea face parte din aceeaşi circumscripţiune, magistraţii cari au un frate înscris între avocaţii baroului acelei localităţi. Stătescu. Minunat! Vin să te sărut. Cu asta facem cel puţin zece vacanţe şi mîn-căm zece conservatori. Caută iute în tabloul avocaţilor şi anuarul justiţiei pe cine lovim în BucurescI ? Sărătzeanu. In primul rînd pe...pe...pe... Aoleu ! Am sfeclit-o, domnule ministru, iar dăm de neamul Skina! Costică la Casaţie, Gogu la Apel, Mişu la tablou. Stătescu. Atunci las’o încurcată ! Să căutăm ait-ceva. Portărel. NAŢIONALUL GOGU Vă aduceţi aminte ce mincător de străini era, in opoziţie bine înţeles, d. Gogu Caii-tacuzino ? Astă-zl s’a schimbat. Ca ministru de finanţe, s’a apucat să facă străinilor serviciul de a le procura spirt romînesc bun şi eftin, silind pentru a-ceastă pe romîni să Înghită băuturi alcoolice proaste şi scumpe. In adevăr, acesta va fi, pe lingă folosul visteriei, resultatul practic al proiectului pentru modificarea taxelor asupra băuturilor spirtoase, depus de ministrul Cantacu-zino la Cameră. Taxa pentru alcoolul consumat în ţară sporindti-se la aproape Induoit, e natural că băuturile spirtoase vor fi d’aci înainte mal proaste de cît pînă acum, pentru că debi-tanţil de băuturi trebuie să scoată şi el paguba ce li se face prin scumpirea spirtului. Relele alcoolismului vor fi dar şi mal mari ca pînă acum, poporaţiunea românească se va otrăvi şi mal mult. Pe de altă parte, primele de export vor pune pe clţl-va fabricanţi colectivişti în po-ziţiune să-şi desfacă spirtul mal eftin pe pieţile străine. Natural că, siliţi de concurenţă, aceşti fabricanţi vor căuta să expor-teze spirtul cel mal bun, fruntea alcoolului, Iată cum «naţionalul» Gogu Cantacuzino favorisează pe străini in paguba romînilor, pe cari îl osîndeşte să se otrăvească cu băuturi spirtoase proaste. SECRETUL ECHILIBRĂRII BUGETULUI Proiectul de lege al d-lul Cantacuzino pentru sporirea taxelor pe alcool, dă multe la iveală. Aşa, el arată pe ministrul de finanţe ca foarte înapoiat, de vreme ce mal crede, în potriva experienţei de pretutindeni, că prin sporiri de taxe se poate înfrîna alcoolismul; el arată că liberalii îşi bat joc in chipul cel mal neruşinat de constituţiune, de vreme ce percep taxe mal ’nainte ca legea să fie votată; el arată, o dată mal mult, cît de şarlatani sunt liberalii, cari una promit in opoziţiune şi cu lotul din potrivă fac la guvern. Intre cele multe, proiectul acesta mal desvăluie şi malrapazlîcul cu echilibrarea bugetului. S’a văzut, la votarea bugetului, că faimoasele economii promise de liberali au fost un moft colectivist: au tăiat el nu e vorbă, dezorganizăm! o sumă de servicii bune şi folositoare, dar au adăugat in alte părţi, aşa că în definitiv bugetul lor s’a încheiat eu o cheltuială mal mare de cit bugetul nostru. Totuşi, liberalii pretindeau că bugetul lor e echilibrat şi că nu se tem de deficit. Pe ce se bizuiafi? Astă-zl se .ştie, mulţămilă proiectului d-lul Cantacuzino, prin care aproape se îndoiesc taxele pe alcool. Scăzind primele de export, de cari se vor folosi doul-lrei colectivişti favoriţi ale căror afaceri sunt încurcate, va ră-mîne fiscului o sumă însemnată din a-ceastă sporire de laxă. O să spuneţi că asta nu se potriveşte cu jurămintele din opoziţiune ale liberalilor, de a echilibra bugetul prin economii iar nu prin dări noul; o să spuneţi că se loveşte întreg comerciul de băuturi spirtoase şi că se calcă Constituţia, grăbind cu încasarea nouilor laxe mal ’nainte ca proiectul să Ii ajuns lege. EI .şi ? Cînd şi-au mal ţinut liberalii jurămintele şi cînd le-a păsat lor cu adevărat de comerţ şi de Constituţiune ? Prost a fost cine i-a crezut. www.dacorornanica.ro 2 EPOCA CRIZA IN FRANCIA ("Prin fir telegrafic) Cabinetul Măline.- Declaraţiile guvernului.— Mingii progresistă.— ImpoMltul asupra veuitulul. Paris, 17 Aprilie. Cabinetul Meline s’a format aşa cum s’a anunţat ieri, numai că d-nu Boucher ia ministerul comerţului şi d-nu Turrel, lucrările publice. In declaraţiunea ce va citi mline In faţa parlamentului, d-nu Mâline va anunţa reformele practice de realisat Îndată. Scopul său va fi de a restabili uniunea In partidul republican şi de a elabora legi lucrătoare. Va propune de a alipi armata colonială pe lingă marină. Va presenta reforme asupra drepturilor de succesiune, asupra băuturilor şi contribuţiunilor directe. Declaraţiunea va conţine un pasagiîl a-supra politicei exterioare şi asupra alianţei cu Rusia. Cabinetul va declara că pentru a ajunge la uniunea partidului republican, va Înlătura tot ce ar putea constitui obiectul unor divisiunl şi va reclama credinţă şi devotament din partea funcţionarilor. Iu cas de interpelare asupra revisuiril Constituţiei, guvernul va declara că o respinge. După o şedinţă scurtă, Camera s’a amlnat pe mline. Grupul stlngel progresiste a decis să interpeleze cabinetul mline. A Însărcinat o comisiune să se Înţeleagă cu extrema stingă, pentru formarea unei linii de apărare a sufragiului universal. Paris. 17 Aprilie. Se asigură că noul cabinet în declaraţia ce va citi mline lu faţa parlamentului, se va declara partisan în principiei al imposibilul asupra venitului. IOTORMAŢn Vot de blum d-lul Palladi. Senatul a scuturat ieri pe ministrul de domenii. Fiind în discuţie un proiect de lege prin care Statul cedează d-lul Monteoru un teren pentru captarea unor isvoare de apa minerala, senatorul Ştefanescu a propus un amendament prin care se specifica ca terenul se cedează d-lul Monteoru numai în acest scop, iar nu şi pentru alte întrebuinţări. Fiind în joc interesul unul liberal influent, ministrul Palladi a combătut amendamentul. Senatul însă l-a adoptat, cu 42 voturi contra 27, dînd ast-fel un vot de blam ministrului domeniilor. Semn rău, tocmai în ajunul discuţi unei legel pescuitului şi dovadă frumoasă despre armonia din partidul liberal. lele din proiectul original (articolele 1, 5 şi 19) în contra modificărilor comitetului delegaţilor. D. Palladi va fi pus intr’o situaţie ri-diculă, căci va trebui să susţină redac-ţiunea comitetului delegaţilor in contra acestor amendamente, a căror paternitate nu o poate renega de vreme ce plnă erl le-a susţinut cu atîta căldură, In cit era cit pe aci să-şi scape portofoliul în braţele d-lul Vasile Lascar. Se crede că amendamentele se vor vota prin surprindere numai cu ridicare de mîinl. Cel puţin aşa se plănueşte la umbra fotoliului preşidenţial al Camerei, care în momente critice va fi ocupat de d. C. Nacu, om foarte iscusit în asemeni cestiunl. corpuri fără mălură corpuri fără mălură o corpuri puţin mălu- BULETIN JCONOMIC Casa Marinorosch Blank et C-ic din Brăila ne transmite următoarele ştiri: Starea semănăturilor de toamnă urmează In general a se menţine satisfăcătoare în Europa, iar perspectivele sunt pentru o bună recoltă de grîO. In Spania seceta şi lăcustele afi cauzat daune. La începutul acestei luni termometrul a căzut Ia 20° sub 0. în Rusia de Nord. In Rusia de Sud cîmpul este Încă tn parte acoperit de zăpadă, din care causă şi semănăturile de primă-vară vor ti Intîr-ziate. In America situaţiunea rămîne neschimbată, ştirile sunt cinci favorabile şi clnd nefavorabile semănăturilor. Tlrgurilc de cereale de acolo înfluenţîn-du-se de perspectivele viitoarei recolte uîi fost supuse la numeroase fluctuaţiunl. Preţurile ctştigase acum 8 zile un avans de 2 cents pentru a’l reperde la închiderea burselor de Simbătă. Stocurile sunt pretutindeni în scădere, expediţiunile din America, Argentina. Indii şi Australia pentru Europa sunt cu mult mal reduse. Pieţele din Europa se menţin deşi cererea este moderată. Grîu. Piaţa noastră a fost puţin influenţată de fluctuaţiimile preţurilor din America au scăzut cu 10/15 c. de hectol., dar nu pentru toate calităţile. Grîuele bune să menţin fiind căutate. Cotăm : Lb. 59/60 cu 1 — 2°/o lei 10-10.25. Lb. 57/58 cu 4—6% lei 9.10—9.40. Lb. 56/57 cu 8-10-; rate lei 8.70—8.90. Deposit Hectol. 200.000 apă şi uscat. Secara, să menţine fără schimbări în preţuri. Repetăm cotaţiunile noastre din sâptămlna trecută, adică : Lb. 58/54 lei 5.35—5.45. » 5657 » 6.40 —6.60. Orz în urcare cu tendinţă fermă. Cotăm : Lb. 44 45 lei 5.15—5.25. » 4748 » 5.50—5.75. » 50 52 » 6 —6.25. iar din vagon lei 840—900»/o de kilogr. după cablate : Porumb, marfă disponibilă se menţine susţinută, predările depărtate sunt mal slabe ofertele din America înmulţinduse. Cotăm marfă comună disponibilă: Lb. 56/57 Lei 5.20—5/40. » 58 59 » 5.80-5.95. » 60/61 » 6.10—6.25. Colorat, f. 6.50—7.50. Roş iu, f. 8.50-9.00. (jupă faţă şi condiţiane. Cinquantino, f. 880— 900 Toate cotaţiunile noastre Brăila. Na vluri, neschimbate cu tendinţă mal susţinută. Severin, şlep de kile 1200 — 2.200 lei 1.90—1.50. Cetate, Calafat, Vidiu, şlep de kile 1.200— 2.200 lei 1.40- 1.00. Lom-Palanka-Bistreţ, şlep de kile 1.200— 2.200 lei 1.30—0.90. Rahova-Bechet, şlep de kile 1.200 —2.200 lei 1.20-0.85. Corabia-Samova. şlep de kil. 1.200—2.200 Iei 1.10-0.80. Nicopoll-Măgiirele, şlep de kile 1.200—2.200 lei 1.00’—0.75. Zimnicea-Sislov, şlep de kile 1.400—2.200 lei 0.95-0.70. Rusciuk-Giurgiu, şlep de kile 1200—2.200 lei 0.90 -0.65. Turtukal-Olteiiiţa, şlep de kile 1.200— 2.200 lei 0.85—0.60. Silistria-CălăraşI, şlep de kile 1.200 — 2.200 lei 0,75 -0.50. Boccea (Cocîrgea), şlep de kile 600 lei 1.30. Cereale aflate In deposit pe apă şi uscat. Grhi, hectol. 200.000. Secara, hectol. 45.000. Porumb, hectol. 55.000. Orz, hectol. 15.000. Ovăz, hectol. 4.000. Rapiţă, hectol. 13,000. D. Economu, preşedintele clubului conservator din Craiova, ne Telegraf) eaZă următoarele : «Voinţa Naţionala* de azi afirmă ca la banchetul dat la Craiova cu ocazia venire! miniştrilor, au participat toate notabilităţile conservatoare şi junimiste. Dau cea mal formală desininţire acestei afirmări nefiind exactă şi somez pe «Voinţa» să arate numele acelor notabilităţi». In consiliul de miniştri ţinut ieri s’a hotărît să nu se mal prelungească în nici un cas sesiunea extra-ordinară a Corpurilor Legiuitoare, ci să se fie şedinţe de noapte disearâ, Vineri şi Simbătă seara. In şedinţa de Camera va vota de împrumut ale şedinţe de judeţe. Simbătă seara toate proiectele unor comune re- făcut * * * a d-lul contra Erl a apărut a doua broşură I. Vericeanu, fost magistrat, în lege! pescuitului. Înainte de a intra în discuţia amănunţită şi foarte interesantă a legel, d. Vericeanu combate chiar principiul et, care nu corespunde deloc teoriilor liberale. Iată această parte din broşura d-lul Vericeanu: Această cestiune este foarte importantă şi merită atenţiunea tutulor, căci produc-ţiunea pescăriilor, după cum citim în expunerea de motive, se urcă la 100 milioane kgr., în valoare aproximativă de 40 milioane lei anual. In dorinţa sa însă, de a da o desvoltare cit se poate de mare pescăriilor, domnul Ministru al Domeniilor alunecă pe panta legilor intervenţioniste, crezind că prin legi artificiale poate transforma starea economică a unei ţări. Dacă asemenea resultate ş’ar putea obţine prin legi decretate dintr’o zi în alta, lucrul ar fi lesne; dar legile intervenţioniste, în durata lor efemeră, căci trec uitării împreună cu ministrul care le-a patronat, nu produc de cit o perturbaţiune momentană, fără nici un folos practic. Cu ocasiunea discuţi unei din Senat, Domnul ministru al domeniilor, în loc de acăuat să atenueze caracterul intervenţionist al legii, din contră'a susţinut.teoria intervenfionistă, cum a făcut d. Carp cu ocasiunea discuţiu-nil legii minelor. Nu ’ml voiu lua greaua sarcină de a schimba convingerile d-lul ministru de domenii ; aceasta însă nu mă împiedică de a’l combate atunci când D-sa revendică teoria intervenţionistă sau socialistă de slat ca o doctrină liberală. Londra, 17 Aprilie. D. Chamberlain a primit o telegramă de la d. Robinson, anuuUndu-I că d. Kruegcr a schimbat pedeapsa cu moarte pronunţată in contra celor patru englezi şefi al comitetului de reforme din Johannesburg. Sofia, 17 Aprilie. Publicarea iradelel privitoare la reformele pentru Vilayetele Macedoniei atl produs aci o impresiune adincă şi veselă, de şi reformele publicate răniţii în clte-va puncte in intirziere cu proiectul original. Se speră cele mal bune consecinţe sub raportul liniştirel spiritelor. Comitetul local macedonean a decis erl să participe Ia demonstraţia proiectată 1 Maitt de aşa zişii socialişti. Se asigură că guvernul e decis să nu tolereze nici o desfăşurare de drapel, nici agitaţie sediţioasă. Berlin, 17 Aprilie. Prinţul de Hohenlohe s’a făcut bine. Ştirea după care el ar lua un congediu înainte de luna Iulie, este falşă. Nisa, 17 Aprilie. Regina Engliterei a plecat la amiazl la Cher-bourg. In timpul curăţirel de dimineaţă, o explosie s’a produs in magasia de cărbuni a yachtulul Starnitsa, care aparţine ducelui de Leuehten-berg. Trei mateloţi au fost răniţi dintre cari doul în mod grav. Berlin, 17 Aprilie. Nordmntsche Allgemeine Zeitung confirmă ştirea că s’a presental consiliului federal proiectul de organisare a celor de al 4-lea batalioane. Mişcarea in magistratura La ministerul de justiţie s’au următoarele numiri : D. Georye Racoviţă, procuror la trib. Vasluia in locul vacant. D. Cesar Parteni Antoni, actual procuror la trib. Suceava, permutat la trib. Tulcea, in locul d-lul Alfons Bilianu. D. Alexandru Răşcanu, actual procuror la trib. Tecuciu, permutat la trib. Suceava. D. Nicolae Comşa, actual substitut la trib. Tecucitl, înaintat procuror la acelaşi tribunal. D. Marcu Celăreanu, substitut la trib. Tecuciu. D. Ştefan Al. Lupaşcu, supleant la trib. Ilfov, în locul d-lul Mărim Theo-doreanu, demisionat. D. Scarlat Orăscu, supleant la trib. Mehedinţi, în locul d-lul Al. Caineniţa. D. Nicolae Petrescu, judecător de pace la Tecucitl. D. Florian Slanciovici, jude de pace la Şegarcea, judeţul Dolj. D. Victor Vestinian, ajutor la judecătoria de pace Urzicenl, Ialomiţa. D. Al. Răşcanu, ajutor la judecătoria de pace T.-Măgurele. D. Dimitrie Petrescu, ajutor de judecător la Zimnicea, Teleorman. D. Const. Dimitrescu, ajutor de judecător la T.-Ocna. gavonul. să înţeleg şlep Guvernul este pus într’o mare încurcătură în urma reducerel numărului jandarmilor rurali. Vroind să facă un noii regulament privitor la aplicarea legel jandarmeriei rurale, d. Stolojan a cerut tutulor sub-prefecţilor ştiinţele necesare în acest scop. Aproape toţi subprefecţil se plîng, că nu pot să-şi îndeplinească funcţiunile şi nu pot să facă nici o administraţie numai cu r.îte doul jandarmi. Chiar rapoartele prefecţilor, constatînd acestea. afirmă că hoţiile şi crimele încep iar să se înmulţească în urma reducerel jandarmilor. Gestiunea venind înaintea consiliului de miniştri, acesta a constatat că nn-i rămîne alt mijloc, de cât ori să revie la legea cea veche votată sub conservatori, ori să ataşeze pe Ungă fie-care sub-prefedură cîte doui călăraşi cu schimbul. De ruşine, guvernul a fost nevoit să admită această din urmă măsură. le- ca ca zi- I,cgea pescuitului D. Dim. Sturdza s’a Înţeles cu d. Au-relian, preşedintele Camerei, ca să nu admită prelungirea discuţiei asupra gel pescuitului şi să facă tot chipul ea să se voteze pină Vineri seara, apoi Simbătă să fie pusă la ordinea lei la Senat, care va admite în clte-va minute toate modificările Camerei. * * * Din izvor guvernamental aflăm că modificările făcute de comitetul delegaţilor vor da loc la o discuţie furtunoasă, căci fraţii Brătienl şi d. Delavrancea vor propune sub formă de amendament artico- E € ** U III Moise Rosenfeld, una din victimele poliţiei din Bacăă. a ieşit ieri din spitalul Caritas. David Goldstein, a doua victimă, fiind tot bolnav, nu va putea părăsi spituJul de cit abia peste o săptămînă. * * * Ministerul de răsboiă a dat ordin să se facă concentrarea tutulor miliţienilor în ziua de 1 Septembrie, pentru exerciţii cu arma Mann-licner. * * * Femeia Dumitru P. Sirbu din comuna Piscurile, plasa Jiă, judeţul Gorj, a încetat din viaţă în ziua de 8 Aprilie în etate de 125 de ani. *** Societatea studenţilor in medicină veterinară va ţine miine seară şedinţă ordinară in localul el. Societatea studenţilor in medicină va ţine şedinţă Duminică seara, fiind la ordinea zilei raportul comisiunel de verificare şi alegerea noului comitet. Focul de astă-noapte A-seară, pe la orele 10.15, a is bucuit un incendiu într’o clădire din fundal curte! caselor cu No. 3 din strada Piaţa Amzel, propriela tea d-lul Bohaker, fosta proprietate a M. S. Regelui. Focul a luat naştere din impru denţă dintr’o camera a apartamentului ocupat de d. Perlhefter, comisionar. Dîndu-se ajutoare necesare la timp —representanţil autorităţilor erai! faţă— focul a putut fi stins peste o oră. Pagubele nu sunt mari şi constări mal mult în lucruri mobile ale d-lul Perlhefter. DEPEŞI (Serviciul Agenţiei Roniîne) Washington, 17 Aprilie. După o depeşă a consulului american Cape-Town, d. Kruegera schimbat sentinţa de moarte rostită în contra americanului Hammond, membru al comitetulu de reforme din Ioliannes-burg. Şease-zecl de membrii al comitetului de reforme au fost condamnaţi la 2 ani de închisoare, 2.000 lire sterline amendă şi trei ani de exil. Budapesta, 17 Aprilie. împăratul Frantz Ioseph a sosit azi dimineaţă. — Mulţimea l’a primit cu entusiasm mare. — nu s’a făcut nici o reeepţiune oficială. Paris, 17 Aprilie. Prinţul Bulgariei a plecat la Berlin la 6 ore şi jumătate seara. Berlin, 17 Aprilie. Prinţul Bulgariei va sosi miine la 4 ore şi 45 in. după amiazl şi va locui la castelui regal.—La 7 ore seara va merge la palatul nou unde se va da un prînz de 100 de tacâmuri la | Majestăţile Lor. La 1 MaiU va asista cu Majestăţile Lor la deschiderea exposiţiel din Berlin. Colonia, 17 Aprilie. Se anunţă «Gazetei de Colonia» că in cercurile oficiae’bulgare din Paris se crede că, călătoria Prinţului Ferdinand în Germania s’ar datora iniţiativei împăratului.—Această călătorie incognito n’ar avea nici un caracter Locuitorul Stoica Stan din comuna Băllenl a împuşcat ieri pe consăteanul săîi Nicolae Preda Ghergani. Criminalul a dispărut. *% O telegramă diu Tîrgu-Ocna ne anunţă că ieri dimineaţă portarul de serviciu de la saline a găsit la sturii un necun :scut mort sub nişte blocuri de sare. Sturii căzuse peste el. Autorităţile aO fost sezisate. * * * «Evenimentul» desmintetn parte ştirea corespondentului nostru din Iaşi prin care se preciza la 300 lei costul campaniei duse de un medic ieşan pentru a obţine ca institutul de a-lienaţl să se clădiască in Iaşi. «Evenimentul a-firmă că el n’a primit nici un ban pentru articolele publicate, iar comptul de 140 lei repre-sintă costul tipărirel a 2 fol volante. Luăm act. de doul, trei ani ce se va face cu această lege. I). Gr. Ştefanescu. In ce priveşte obligativitatea, găseşte că amenzile nu sunt eficace, ci ar fi mal bine să se dee stimulente ţăranilor pentru a-şl trimite copiii la şcoală, cum spre exemplu oare-cari avantagil faţă cu serviciul militar acelor cari aii al>-soivit tnv&ţămtntul primar. Găseşte că judecata semenilor este bună şi susţine teoria sa cu exemple, ridiclndu-se tn contra disposiţiunil de a se judeca profesorii de către magistraţi. D. N. Ionescu recomandă prin cîte-va cuvinte călduroase această lege d-lor senatori, care după d-sa era o necesitate cerută de întreaga ţară şi singura lucrare serioasă presintată plnă acum de guvernul liberal. D-l Petre Poni, ministrul instrucţiune! publice, răspunde tn modul următor la obser-vaţiunele presintate de d-nil Micescu şi Ste-fănescu: Organisaţiunea serviciului de inspectorat nu face parte din actuala lege: Măsura de a se trimete Învăţătorii la şcola normala pentru a’şl împrospăta cunoştinţele este bună, căci şi astăzi avem încă învăţători cari aii fost primiţi pe basa legel din 1864 si cari n’aii de cât patru clase primare. In ce priveşte judecata Învăţătorilor, spune că judecata profesorilor a fost tot d’auna bănuită şi că membrii curţilor de apel pre-sintă destule garanţii de independenţă şi competinţă. In ce priveşte măsura de încurajare pentru frecuentârea şcolilor propusă de d. Sle-fănescu, aceasta e de competinţă legel de recrutare. O altă încurajare însă s’a prevăzut prin un amendament introdus de Cameră—o primă, o sporire de salar învăţătorilor cari aii mal mulţi elevi. In ce priveşte termenul de pensiune, de 30 ani, că ar fi prea lung, D. ministru spune că în nici o ţară nu este aşa scurt ş’apol aceasta este de resortul legel pensiunilor. Discuţiimea generală se închide. Legea se ia în considerare. Şedinţa se ridică Ia orele 6. Şrtlisiţa a? la Aprilie Se începe discuţiunea pe articole a legel invăţâmîutulul primar şi normal primar. La art. 1. D. Racoviţă, vorbeşte contra taxelor şcolare. D. Stroe Beloeseu răspunde că învăţă-mlntul trebue să fie obligator şi gratuit numai pentru romtnl. I). Sefeudaclie cere d-lul ministru expli-caţiunl după ce normă se vor percepe taxele. Nu răspunde nimeni; discuţiunea se închide ; d. Sefendache întreabă cum rămîne cu întrebarea d-lul (ilaritate); iar articolul se votează. Se continuă apoi votarea pe articole fără nici o discuţiune. PARLAMENTUL politic. Roma, 17 Aprilie. Cele trei cărţi verzi asupra Africel distribuite azi conţin perioada de îa Ianuarie 95 piuă la Aprilie 1896. Din documentele publicate resullă că Mene-lik n’a voit să se angajeze a înnapoia prisonieril şi că Italia voia abrogurea tratatului de la Uc-cialli, dar cu condiţia ca exclusindu-se protectoratul italian, să se excludă de asemenea şi acela al or cărei alte puteri. Generalul Raidisera a remis lui Menelik scrisorile ce acesta ÎI scrisese, de oore-ce Menelik a promis dc a libera îndată după primirea lor pe maiorul Salsa reţinut ca zălog. In ceea ce priveşte Kassala, generalul Ba disera a primit ca instrucţie de a ţine această localitate piua la toamnă şi de a nu-o deşerta do cit in cas de primejdie gravă. Viena, 17 Aprilie. Din cam a unei indispusiţiunl, care insă nu presintfl uiei o primejdie, archiducele Carul-Ludovic nu va putea asista la solemnitatea serbărilor millineulul la Budapesta. Archidueele Ludovic-Victor este însărcinat să represinle pe împărat la serbările Încoronării de la Moscova. SESATTL {Urmarea şedinţei tlela 17 Aprilie) Se discută proiectul de lege prin care ministerul domeniilor este autorisat a ceda d-lul Monteoru o porţiune de teren din moşia Statului Sărata-Bughenl. In discuţiunea acestei legi mal mulţi senatori vorbesc în contra proiectului, susţi-nînd că Statul trebue să-sl reserve dreptul asupra sub-solulul tn cazul cînd mal tîrziu s'ar găsi mine. Dnu. Gr. Ştefănescu propune un amendament prin care se specifică că cesiunea terenului se face numai în singurul scop indicat de a se capta apele minerale. Amendamentul e respins de comitetul delegaţilor, pe motivul că scopul cesiunel este specificat în lege. Ministrul Palladi se decla-ră contra amendamentului, cu toate a-cestea, peste 20 senatori cerînd votarea cu bile a amendament ului, el se primesce cu 42 voturi pentru şi 27 contra. Legea în total, ast-fel amendată, se primeşte. La orele 4 D-l M. Tzony dă citire raportului şi proiectului de lege modificator al legel învăţâmîntulul primar şi normal primar din 1893. D. Slicescu exprimă dorinţa ca şcoala rurală să producă ţărani culţi, conştienţi de dreplurele şi datoriile lor. îşi exprimă încă dorinţa ca şcoala rurală să procure ţăranului cunoştinţele ce-i sunt necesare pentru creşterea vitelor, agricultură şi industriile derivate. Cere apoi că dacă s’au luat garanţii pentru profesori, să se ceară şi de la revisorl să tie nu numai «burduf de carte», dar şi oameni cu experienţă. Găseşte o lacună în lege, aceea a organisârel serviciului de inspecţiunl; după d-sa, revisoril sunt insuficient plătiţi şi de aceea nu putem a-vea revisori buni. Oratorul găsesce că nu s’au luat destule garanţii pentru stabilitatea Învăţătorului şi cere apoi ca pentru aceştia termenul de pensiune să tie nml scurt: 30 ani cu o ocu-paţiuue de 5 ore pe zi ruinează pe un învăţător, el nu va putea resista de ctt dacă este de una din acele naturi impasibile faţă cu copiii. Găsesce rău articolul tn virtutea căruia se pot pune la retragere după 20—25 ani învăţătorii cari vor fi găsiţi neapţi, de teumă ca această disposiţiune să nu se întrebuinţeze şi contră celor buni. De asemenea socoale că e rău că lnvă-ţătoril sunt suslraşl de la judecata judecătorilor lor naturali, a profesorilor ; membrii de curte nu se pricep In cariera dascălilor. Oratorul contestă competinţă In materie chiar şi membrilor consiliului permanent al instrucţiunel publice. Conchide cerlnd ca îmbunătăţirile necesare pe cari le-a formulat şi altele Încă, să fie introduse cel puţin după o experienţă CAMERA (l r >»urma #mdin{et tiu la 17 Aprilie D. Iepurescu citeşte raportul proiectului pentru modificarea unor articole din legea de organizare judecătorească. D. Nicolaescu apără proiectul, susţinînd că nu e neconstituţional şi personal. Inamovibilitatea Casaţiei nu e de ordine constituţională, dovadă că Constituanta a respins un articol care prevedea inamovibilitatea magistraţilor de la această Curte. D. Balănescu nu găseşte nimic de zis relativ la disposiţia, care prevede, că rudele şi afinii pină la al patrulea grad nu pot fi membrii la un tribunal satl Curt Se ridică însă cu energie contra disposi-ţiel care împinge această incompatibilitate şi la doul magistraţi, cari ţin două surori.— D-sa arată că nu există nici o rudenie între ast-fel de cumnaţi, nici după legile civile, nici după cele religioase. D. Bălănescu vede In intercalarea acestei disposiţiunl caracterul personal al legel şi protestă contra el. Presintă un amendament, prin care se cere suprimarea acestei disposiţiunl. 1). Al. Marghiloman. Legea In discuţie are două părţi : una organică şi una politică. Partea primă este relativă la schimbarea secţiunilor prin tragerea la sorţ, la Începutul anului judecătoresc, o găseşte greşită,—pentru că o parte din magistraţi vor fi lipsiţi prin hasardul sorţului de vacanţă. Aci d. Marghiloman impută ministrului de justiţie, că n’a emit avisul Curţel de Casaţie, cînd a voit să facă modificarea legel, care o priveşte. In partea a doua, oratorul analisează partea politică a legel. Legea are de scop să elimineze pe doul consilieri de la Casaţie, aducînd o ştirbire inamovibilifăţel acestei Curţi. Cu această o-casie d-sa se justifică de acusările ce d. Stătescu i-a adus In Senat, şi arată, că a introdus limita de virstă la Casaţie, măsură care se găseşte in toate legislaţiile străine spre a pune la adăpost justiţia de desagramentele vîrstel. D. Marghiloman critică caracterul personal al legel, care nu este făcută pentru generalităţi, ci pentru personalităţi. Găseşte o anomalie restringerei incompa-tibilităţel între afini. Critică retroactivitatea legel, care are de scop să lovească pe doul magistraţi.— S’ar li putut evita legea aceasta prea mult personală, adoptîndu-sc principiul legel Iran-cese, care In caşuri de rudenie Intre magistraţi, cari într’o afacere att păreri identice, considerate drept imul. Apoi ee înseamnă bacşişul ce se voeşte să li se dea acestor magistraţi loviţi, prin pensia ce li se făgă-dueşte ? D. Marghiloman vorbeşte pe larg asupra precedentului ce se creează, pe care-1 găseşte primejdios.—Un alt guvern poate propune altă lege, un alt guvern poate restabili la locurile lor pe magistraţii scoşi acum. I). Stătescu mal este autorul unei legi personale. La 1885 a propus şi a tăcut să-l fie votată o modificare a art. 291 din Pr. Civ. Atunci d. Ferekide a dai un sfat partidului liberul ca să se fereuseă de precedente. Este răă ca să ujungein să se vorbească de niagistrulura ronilnă ca de armata spa- www.dacoromanica.ro EPOCA ■MM niolft. care-şl schimbă ofiţerii şi şefiil odată cu schimbarea partidelor la putere. D. ţjtefan Sendrea combate pe d. Marghiloman. căruia reproşează că d-sa a ere-iat precedente rele prin numirile ce a făcut In magistratură. D Eugeniu Stntescu spune că de două zile, de clnd cu votarea legel la Senat, presa se ocupă cu dtnsa, şi este acuzat de toate păcatele. D. Marghiloman Ie-a reeditat astăzi la tribună. Nu poate răspunde la toate spre a nu prelungi discuţia. Va răspunde numai la cîte-va argumente, pe cari nu le-a inal auzit. Contestă că legea ar fi personală. Este a-cuzat, că ar lovi în doul magistraţi. D-sa nu are nimic nici cu d. Costescu, pe care l’a avut ca secretar general, nici cu d. Po-puleanu, pe care l’a avansat In tot-d’auna. Nu este răsbunare contra d-lul Populeanu, care nu este un om politic, căci a servit pe rlnd toate guvernele cu aceeaşi credinţă. Partidul liberal s’a inspirat In numirile sale numai de interesele justiţiei, probă numirile d-lor Teodor Roseti şi Al. Creţescu, cari erau de alte credinţe politice. Răspunde apoi la criticele obiective aduse legel. Tragerea la sorţ este o măsură bună, menită să puie capăt procedeurilor de pînâ acum, cu desagramentele ce resultau din fixitatea membrilor secţiunilor. Retroactivitatea se admite la o categorie de legi, între cari cele judiciare. In privinţa precedentelor, d. Stătescu a-cuză pe conservatori, că au făcut legi personale, cerlnd precedente. In această operă, d. Marghiloman are o largă parte. Speră, că Adunarea va vota legea. Se prelungeşte şedinţa. Discuţia se Închide. Legea este luată In consideraţie cu 97 voturi contra 3. Toate articolele se votează nemodificate şi fără nici o discuţie. Legea In total se votează cu 88 voturi. Şedinţa se ridică la ora 7 fără zece. Şedinţa de la tS Aprilie D. Marin Petrescu aduce la cunoştinţa d-lul ministru al comerţului abusul ce se face cu practica comerţului ambulant In judeţul Teleorman. D. Ministru Palladi răspunde, că Încă dinaintea Paştilor a dat o circulară prefecţilor şi primarilor din ţară pentru aplicarea cu străşnicie a legii comerţului ambulant. Se intră In ordinea zilei. D. G. A. Scorţescu, raportor, citeşte proiectul pentru modificarea unor disposiţiunl din legea pentru aşezarea şi administrarea impositulul asupra băuturilor spirtoase. Se acordă cuvlntul d-lul G. Dobreseu-Prahova. ULTIME INFORMATIUNI D. Dr. Vasile LucacI a fost Duminica trecută la Viena, unde studenţii rotnînl i-afl făcut o primire entusiastă. D-sa a plecat apoi la Montpellier pentru a lua parte la serbările Fe-librigilor. D. Adolf Cantacuzino, fost prim-preşedinte al Curţii de Apel, a fost trecut în tabloul pensionarilor Statului cu o pensiune de 750 lei lunar. De-asemenea d. Al. C. Catargiu, fost ministru plenipotenţiar, cu o pensiune lunară de 591 lei. O nouă victimă a intrigilor lui Apostol Mărgărit: D. Lazărescu-Lecanta, directorul şcoalel rornine din Sofia, a fost înlocuit fără nici un motiv de d. Dini. Sturdza. Ni se afirmă că, în cursul lunel Iunie, 72 de institutori şi profesori rominl de la şcolile eforiei romîne din Macedonia, vor porni pe jos spre Bucureşti pentru a reclama leafa lor pe un an şi pentru a prote sta în contra lui Apostol Mărgărit înregistrăm cu regret încetarea din viaţa a talentutulul poet şi nu velist Traian Deinetrescu din Cra-iova. Decedatul, fost ziarist în Capitala, moare în floarea vîrstel, în e-tate de 30 de ani. In numărul nostru literar de Duminică vom schiţa activitatea lui literară. ncM'Ciilraliziirca administrativă D. Stolojan, pentru a nu se lăsa mai pre jos de d. N. Fleva, a numit acum două luni o comisiune compusă din d-nii Matei Petrescu, J. N. lancovescu şi lor ga Balş ca să întocmească un proiect de lege privitoare la descentralizarea administraţiei. Am dat la timpul său principiile de cari urma să fie călăuzită comisiunea în întocmirea acestui proiect de lege. Au trecut de atunci două luni. Cu rioşî a şti ce a isprăvit această corni siune, reporterul nostru s’a adresat d-lui Iorgu Balş cu care a avut următoarea conversaţie : * * * — D le Balş, pînă unde aţlajumcu descentralizarea administrativă ? Drept răspuns d-sa mi-a arătat o hirtie albă. — Va să zică n’aţl făcut nimic P — Absolut nimic. De două luni mereu fixăm cile o oră de întîlnire, dar d. lancovescu n’a venit nici o dată, pretextind că e prea mult ocupat. In fie-care zi mă duc la ora fixată la minister şi întreb de lancovescu ; dar el nu-t nicăieri. Rlde deja şi uşierul Cos-tache de mine de cîte-orl mă vede la minister. Acum mi-am dat demisiunea din comisiune; facă d. Stolojan ce-o putea. îmi pare rău însă, că am fost aşa de prost ca să-mi procur 40 de volume din Germania despre tot ce a scris G neist în cestiunea descentralizării administrative. Aceste volume sosesc mîine şi sunt silit acum să plătesc eu costul lor. * * * In sesiunea viitoare a Camerei, guvernul se va vedea deci în faţa proiectului de descentralizare al d-lui N. Fleva, care va trebui să fie luat în discuţie, de oare-ce d. Stolojan n’a fost în stare să facă nimic. Comitetul de delegaţi al legel pescuitului s’a gîndit să garanteze dreptul de proprietate numai al bălţilor, cari provin din inundaţiunl de-a lungul Dunării. Cum rămîne însă cu bălţile cari primesc apa direct din Dunăre prin canale şi gîrle şi cari sunt cele mal importante ? Toate ziarele oposiţiunel aă semnalat monstruoasa călcare de lege ce se face incasindu-se taxele asupra spirturilor nu după lege ci după proiecte de lege. Voinţa d-lul Cantacuzino este indignată că se numeşte aceasta o călcare de lege, şi iată cum dovedeşte că taxele încasate după proiectele d-sâle, sunt conform cu constituţia. Trebue să reproducem acest juvaer: «Să acuze pe d. Ministru de Finanţe de călcare de lege, zice Voinţa, pe d. Ministru care şi-a terminat cuvin-tarea d-sale de ieri din Senat declarînd că: chiar In caşul cînd ar fi sigur că ar obţine de la Parlament un bill de identitate (sic), d-sa totuşi nu va călca legile şi nu le va suspenda prin un simplu ordin ministerial! » Voinţa are dreptate cînd zice că a-ceasta e culmea culmelor. Să te iei după fapte, iar nu după ce spune bietul om, asta este ceva ne mal pomenit. Trebue să fie cine-va conservator, casă fie capabil de o aşa infamie. Şi apoi nici nu a suspendat legea în vigoare prin un ordin simplu, ci prin un ordin telegrafic ! Ni se scrie din Bruxelles : «Acum 5 zile ne-am pomenit cu d. Pană Buescu aci. Mă apropii de el şi-l întreb ce caută în Capitala Belgiei. Foarte affaire şi bîlbîind, d-sa îmi spune că reprezintă... Ro-mînia la congresul bimetalist. «După gazete am văzut că n’a deschis gura la Congres şi bine a făcut, căci ne făcea de rîs. «Se vede, după cît am înţeles, că era trimis». * * * «Compatriotul nostru d. Mircea Pilat a trecut cu distincţie ultimul doctorat în ştiinţele politice şi administrative şi a fost felicitat de juriO». In şedinţa solemnă de Simbătă seara, Societatea imperială şi re gală de geografie din Viena a proclamat pe M. S. Regele României membru de onoare. Oamenii de serviciu al întreprinderel barometrice a d-lul Iorgu Cocorăscu, du-cindu-se astă-noapte să curăţe latrinele de la şcoala din strada Labirint No 98, unul din el, anume Toma Cărbunarii, a căzut în basna; tovarăşul său Glieor glie Majoru sărind să-l scape, a fost scos pe jumătate asfixiat. Cel de’ntîiă a fost scos mort şi cadavrul s’a transportat la morgă; iar cel de-al douilea a fost dus la spitalul Colţea într’o stare desperată Prin modificarea legel asupra băuturilor spirtuoase actualul mi nistru de finance d. Gogu Cantacuzino prin noul proiect de lege ridică taxa nu numai asupra spir tulul la 8 bani de grad ; dar chiar asupra tutulor celor alte alcoolurl produse din fructe, tescovină, vin şi drojdii din vin — precum asupra ţuicel, rachiului de drojdie şi cogniacului de vin. Şi iată cum : Fină la 1889, cînd partidul conservator a modificat legea spirtoaselor să percepea 8 bani de grac la spirt şi 4 bani la cele-l’alte ra chiuri de fructe în puterea legel din Martie 1886, în care se prevedea şi premiă de export. In 1889, se modifică legea în sensul de a se percepe 5 bani de qrad la spirt şi scutire pentru cele-Valte alcoolurl produse din fructe şi vin. Astăzi prin legea d-lul Cantacuzino nu numai că se revine la legea din 1886 dar chiar se ridică şi taxa alcoolului din fructe tot la 8 bani. Pentru a nu putea fi desmin-ţiţi, reproducem aci, Art. I din legea de la 1886: Al. a.) Pentru alcoolurile din cereale, cartofi, rădăcini şi alte asemenea se va plăti 8 bani de grad pentru fie-care decalitru; «6J Pentru alcoolurile de fructe, tescovină, vin şi drojdii de rin se va plăti 4 bani de grad pentru fie-care decalitru. Iar Art. I. din noul proiect de lege zice : Taxele de consumaţiune asupra băuturilor spirtoase prevăzută prin aliniatele a. şi b. de sub art. I al legel din 29 Martie 1886 se fixează în mod uniform la 8 bani de grad de fie-care decalitru. CUTIA CU SCRISORI AU PETIT PARISIEA Valeţi Victoriei iVo. 112 Vls-il-vis de Palatul Ilegal SUCURSALA la ISrălla CASSA RALLY Pentru saisonul de primăvară AU SOSIT toate noutăţile pentru dame şi copil. Pelerine de catifea perlate, de dantele şl postav •Impiette pentru dame, croială nouă şi perfectă. |T»> SnplAliiLk pentru dame, negre şi culori şi cu o mare va-HjBSBWli'fi riaţiuiie de bastoane alese Bluxe pentru dame, de mătăsii Cliiiif-e etc. Rochi pentru dame. de Alpaca ultima crcnţiune W PĂLĂRII, PĂLĂRII, PĂLĂRII -ŞBI Modelele cele mal noi sosite din Paris Cel maî bogat asortiment de confecţiunî pentru Copii COSTUME tle MiĂETM tute MUTE pentru EETE JAQUETTE, JPĂMlttESMUnt, VAMiEUSE, — CASQUETE şi BIEHETE — 07 —— Domnule Director, In ziarul d-voastre de la 2 Aprilie a. c. sub titlul «Epoca la Craiova» publicaţi, că eu aş fi luat de la d. Marin Morărescu 2000 lei, pentru ca fiul său să fie scutit de serviciul militar; asemenea de la Ghiţă Gegiu tot 2000 lei, şi în fine, de la un Radu Ovreiu din Florari 200 lei pentru dispensarea chiar a Iul însusi. Pe ce s a putut întemeia corespondentul d-voastre, cînd a afirmat atarl fapte infamante, nu ştiii!... Atît de naiv, cînd face imputări de aşa natură, că nu ştie că acestea trebuesc însoţite şi de probe, nu-1 pot crede. Chiar dacă ar fi fost dînsul allt de ... totuşi direcţia trebuia să exercite o censură mal riguroasă.— Este elementar că cel ce acusă trebuie să dovedească.— In acea corespondenţă, domnule Director, nu se face de cît simple alegaţinnl. Evident că la aşa ceva, este destul să spui că nu este exact, şi că acela ee şl-a permis a născoci asemenea imputări, safl că n’a avut nicl-o educaţiune, safl dacă a avut, apoi aceasta n’a avut puterea de a-1 reface în sufletul Iul defectele naturale. Cum Insă, din nefericire, tocmai din causa .elelor deprinderi, d’a se crede mal iute răul de cit binele, stare ce pare a face pe Direcţie a fi foarte puţin atentivă Iu publicarea unor atarl corespondenţe, am căutat pentru apărarea mea, şi mă informez asupra persoanelor de la cari sunt acusat că aşi fi luat bani, căci eu, din aceşti trei domni, nu cunosc de cît pe unul singur, pe d. Marin Morărescu, şi am făcut tot ce omenesc s’ar ti putut face : am luat declaraţii scrise şi subscrise de la doul, prin cari se protestă în destul de energic contra unor asemeni imputări infamante, după cum se poate vedea din alăturatele copil, anexate aci. Ceva mal mult, cel de al douilea d-tiu, Ghiţă Gegiu, nici n’are copil, şi deci nici s’a presentat înaintea consiliului de revisie. Cel l’alt, nici şciu de unde să-l iad, căci căutînd la prefectură, dacă un asemenea individ, cu numele de «Radu OvreiQ» s’a presentat şi după cum se poate vedea din alăturatul certificat, răspunsul este negativ. Ast-fel dar fiind lucrurile d-le Director, pe lingă rugăciunea ce vă adresez, a’ml arăta numele acelui d-n corespondent, pentru a vedea ce fel de atitudine trebue să am faţă cu un asemenea om ; vă mal rog, sigur că d-voastră v’aţl convins că corespondentul va mistificat, ca pe viitor să’l faceţi un mic curs de cîtă însemnătate este în lume sentimentul demnităţii, fără de care cine-va este maî bine să ’şl sboare creeril, de cît a mal trăi, şi deci, să nu se joace aşa uşor. In speranţa, că voiţi fi satisfăcut, vă rog domnule director, să bine-voiţl a primi asigurarea osebitei stime ce vă port. Cieorge II. Isvoranu Schimb şi vi iul eftin CumpăriiEPă: Cumpăr tot felul de obiecte uzate de aur, argint şi pietre tine, de briliante diamante, perle, rubine, safire, sraarande, etc. Asemenea monezi vechi, decoraţiunl comemorative de aur, argint şi a-ramft, pietre sculptate, obiecte de artă, plătind preţuri mal bune de cît orl-unde. La cerere mă voiii prezenta la domiciliul d-lor cumpărători si vlnzătorl. BIJOUTERIE & H0RL0GERIE LEOY WEISSBLUTH Bucureşti, — strada Carol I, No. 20 vis-a-vis de noul palat al Poştei Recomand onor. Public şi cunoscuţilor mei că magazinul med in tol-deauna bine asortat cu tot felul de obiecte frumoase, lucrate in aur şi argint, cu pietre fine, precum: briliante, diamante, rubine, safire, etc. Primeşte în schimb orT-ce obiecte uzate Ilogat asortiment cu lanţuri (numite Pater) de aur, argint, fasoanele cele mal noul. Mare depou de ceasornice de aur, argint şi metal din cele mal bune fabrici din Elveţia, garantind pentru exactitatea lor. Mare asortiment cu diferite obiecte antice, lucrate In aur, argint şi pietre vechi, asemenea şi In monezi de aur argint şi aramă. Atelier special pentru comenzi şi reparaturi de bijutierie şi ceasornicărie cu preţurile cele mal reduse. Casa de Sanatate Institut din noii reorganisat 51, — Straniu Teilor — 51 Dirigiată de dr. Şaabner Tuduri Căutarea boalelor interne şi chirurgicale, precum şi a tutulor boalelor nervoase şi chronice. Tratarea boalelor de piele, a boalelor de ochi, gît, nas şi urechi, a boalelor de ficat şi rinichi. Operaţiuni.—Tratamentul boalelor gynecologice; camere cu intrare separată pentru faceri, o moa-ă cu diplomă locueşte în institut. Discreţiune.— tratament special al syphilisuluî şi a boalelor uretro-genitale. Bolnavii se pot căuta cu ori-ee medic sad specialist. Preţurile moderate, pentru angajamente lunare se fac reduceri. Consuttaţiunl în fie-care zi, pentru boalele interne şi syphilitice de la 10—i2 p. in. Direcţiunea trimete de îndată după cerere noul prospect al Casei pe 1896. 20 100—31 ¥ AVI» întreprinderea Barometrică SISTEM PERFECŢIONAT Biuroul Piaţa sf. Gheorghe No. 10 Staţiunea Tram-Carelor. Oferă serviciile sale pentru curăţiul hasna-lelor de la Latrine şi Recipiente, după sistemul cel mal perfecţionat, fără a cauza miros, cu preţul de Lei 10 Vasu pneumatic mare. Avem şi un alt sistem de vase mici pneumatice, care se recomandă pentru casele cu antreuri înguste şi pentru curăţitul Recipientelor : cu preţul de Lei 2 Vasul, observe bine adresa noastră) DIRECŢIUNEA (Să se CONSTANTIN SIMIONESCU Doctorand în Medicină avenue d. Orleans 12 Paris Stabilit de mal mult timp în Paris şi fiind în reiaţiune cu toate celebrităţile medicale din Paris, pot oferi serviciile mele persoanelor care vin să se consulte cu d-tori specialişti din Paris. Asemenea să poate face consul taţiunl şi prin corespondenţe. HfeTilITÎlPO Muntele BOIA MPad a Ei V distr. Argeş lingă Olt şi soseaua principală a ţărel de la Curtea de Argeş la riul vadului, drum de fier Bucureşti Curtea de Aigeş, avînd Marmoră granid albă si albastră cum si alte minerale de mare va- Curtea de Aigeş, avînd Marmoră granid albă şi albaştrii ei loare, plus pădure de brazi molifţi seculari, care se vinde şi singură, asemenea se poate deschide carieră de piatră marmoră şi ţiment marmoră. Doritorii se vor adresa la d. Al. Carpenişanu bulevardul Elisabeta 18. 79 30-17 I. Avocat Eteraţi nt iu drept Fost judecător de Tribunal — HTHAOA APOI,OST, No. 5 — (Isvor) 38 3—3 C0NST. ST. BORANESCU 34 ADVOCAT Bucureşti, Str. Zboru No. 13. 15-10 De arendat De la Sf. Gheorghe 1897 Moşia Rudeştî-Cioplea, cu trupurile Birzeştl-Oltzel, din judeţul Ilfov, plasa Dîmboviţa, averea minorilor Th. Eftimiu. Această proprietate fiind lingă capitală, presintă cele mal bune avantagil de exploatare. Doritorii se pot adresa pentru a lua informaţii şi cunoştinţă de condiţiunl la d-nil G. N. Eftimiu & Comp. bancheri, str. Lipseam No. 7 şi la d-na Elena Th. Eftimiu, tutricea legală a minorilor săi copil, str. Radu-Vodă No. 5, în Bucureşti. 17 43—87 .. Policlinica*4 Sfviula AfMtfitensen 20 Consul taţiunl gratuite în toate zilele afară de Joia şi sărbătorile : de la 8 — 9 boale de pele şi venerice. » » 10'/a — 111/a boale de copil. » » 1 '/* — 2 ’i2 chirurgie şi bole de femei. » » 2 — 3 boale de gît, nas şi urechi. Joia la aceleaşi ore consultaţiunl a 2 lei vizita pentru fondul Policlinicei. Se va deschide la 10 Februarie. 43 Buiroul fabrice! de spirt fabricel de borhot uscat de la Herestrefl şi morel automatice de abur de la Obor ale D-lul ANDREI A. POPOVICI S’a mutat din strada Smirdan in Strada Lipscani No. 86 faţă cu biserica Sfintu Gheorghe NoO 35 BOALELE SIFILITICE Neputinţa bărbateascâ Vindecă după cele mal noul metode radicale fără durere si impedicare, după o experienţă de 23 ani. Specialist în boale lumeşti Dr. THOK Strada Einigratu No. 1, intrarea numai prin strada sf. Voivozi, (Traimvay). Consultaţiuni de la 10—1 dim. fi de la 6—8 seara. 23 (30—21) Loc separat de aşteptare pentru fie-care. Plus de Cheveux Blanc* Plus de Barbes Qrises Le NIGER st so donne Instantantmant las nuancos BLOND. CHATAIN. BRUN ou NOIR Une Application tous !•• 15 jour» aufSt. Ne tache pas la peau ei seche de suite» CHEZ LES COIFFEURS ET PARFUMEURS , GROS et DiTAIL potir la R0UMANIE : jC A DCCD Coiffeur-Parf» k BUC AREST, Va Dttrf 70, Calea Victoriei En desioua dei Magaiina de Confecţiona de Mm* Paul. 31 26-21 1 >1-. T. Revici Vindecă printr’un procedeă special, maladiile de femei precum şi cele sifiliee într’un timp foarte scurt. Rlennoragia (Sculameutul) vindecă radical în 8—9 zile. Consultaţiunl de la ora 2 pînă la ora 6 No. 511. Strada Carol, No. 511 Intrarea prin Strada ŞelarîNo. 17 (Colţul). — PENTRU SaRÂCI GRATIS — 72-30 Bogat asortiment de arme de vinătoare de tot felu de la 75 lei la 1060 lei bucata. Arme eu două ţevi pentru alice, eu cocoaşe şi fără cocoaşe,—puHcă-earabi 11 â o ţeavă alice, alta glonţ: puustlcu trei ţevi „Trio“ două de alice alta de glonţ,— Expren-IUfle fin lucrate carabine de precise, „Kubini“ garantind tirul exactpiuă la ÎOOO metrii. Arme cu 2 perechi de ţevi. Carabine eu repetiţie importate direct din America Winchester, Colt, Marlin, etc., cu 9,12 şi 16 focuri, recomandabile ca arnie de apărare şi vî-nătoaro la animale mari. PuhcI de Maiou do la 20 lei la 150 lei bucata, pistoale de preciHie, de duel, etc. — Mare asortiment de REVOLVERE de toate mărimele şi de toate felurile de la 8 lei la 200 lei bucata. — Bogată colecţiune de obiecte de vinătoare şi accesorii de arme.—Se găsesc: tot felul de Cartuşe englezeşti «Eley» franţuzeşti şi austriaco. — Cartuşe producînd artiflţii pentru puşti «al. 12, 16 şi revolvere cal. 7, 9, 12. Obiecte de Ncrimă: săbii, florete, măscl, etc. 8 Atelier de reparaţi! 70-27 M. D. Kiisiiiaii Calea Victoriei No. 44 nVCUKEŞTI lingă farmacia Brus Cel d’intiiă şi cel mal însemnat magazin din ţară do ARME www.dacoromanica.ro 7 CASA DE SCHIMB HESKIA & SAMUEL BUCURESCÎ No. 5 Strada Lipscani No. 5 Cumpără şi vinde efecte publice şi face ori-ce schimb de monezi. 'Cursul pe ziua de 17 Aprilie. 1806 Cump.| Vind 4°/o Rentă Amortizabilă. . . 86 '*/• 87 V» 5°/o » Amortisabilâ. . . 99 99 s/« 6°/o Obligaţ. de Stat (Cov. R.) . 11)2 'h 103 5®/o » Municipale din 1883 96 3U 97 N 5°/o . . » 1890 9N »/u 98 V» 5°/o Scrisuri Funciar Rurale . 93 V, 93 V. 6% « d Urbane . 1011 v. 101 5 «/o » » Urbane . 8!) 3/« 90 — 5°/o » » » Iaşi. 82 v« 82 8/< Acţiuni Banca Naţională. 1550 1535 » » Agricolă . 202 — 205 — » Dacia Romînia asig. 395 — 396 — » S-tea Naţionala asig. 430 — 435 — S-tatea de ConstrucţiunI . 185 — 195 — Florini valoare Austriacă. 2 10 0) 12 Mărci Germane .... 1 23 î 25 Bacnote Franceze . . . ion 101 » Italiene. . . . 89 — 93 » ruble hirtie . . 2 65 2 69 Imprimarea cu marinele dublu-cilindrice, din fabrica Albert & Cjş., Frankenthal şi cu caractere din fonderia de litere Flinsch din Frank-furt AjM. MARE DEPOU DE Burlane de Basalt. ŢEVE DE PLUMB, FER ŞI TUCIU Foi*tuni LesSeules VeritablesPastillesdeVichysonf/es | PASTIL1ES VICHY-ETAT fabriciuees avcc les sels naturels ertralts des Eaux de Vichy-Etat. ! COHIPRIHIES DE VlCHY au* sels naturels VICHY-fiTAT pour preparer l’eau arttfidelle de Vichy gazeuse. ■ Agent Qâniral pour la ROUMANIE, BULGARIE,SERBIE: . A. O. CARJSSY, Bucareat. L Numai la magazinul CENTRALA este de găsit adevărata Lumină incadescentă si.st. Ailor JPorlerţ i oua ta cu presurile foarte reduse Acest magasin şi atelier aulorisat «le Onor. Primărie este cel mal recomandabil pentru instalări de gaz, apă, telegraf, eaualisare (tăi. precum şi tot telul de closete şi tout ă l’egoul. Magasin de exposiţie CENTRALA Strada Biserica Ieni, No. 9 lingă Hotel Union (64)_________________________(&» 8) MAREA FABRICĂ PE ACŢIUNI MAŞINI TIPO-LITOGRAFICE ALBERT Sc C= FRANKENTHAL I tt l Avantagiele maşinelor noastre sunt de prisos a-le mal reaminti; este destul a spune că pînă acum un număr de 46 maşini din fabricaţiunea noastră funcţionează în diferite Tipogrefil din oraşele Roinîniel. Se acordă preţurile şi condiţiunile cele mal avantagioase. Pentru ori-ce comande şi de aalte materiale grafice a se adresa la representantul nostru general In Romînia, JOSEF SCHWARZ A CJJ- (Bucureşti). BV Deposit de tot felul de cernele Lito-Tipografice -mo MtiJjftttKH $ C° Ij~ B E ESTOÎf W OLVEIllIAlPTOÎf - C O Y E N T 11 Y — Cele maî renumite fabrici de Veloeipede din lume (Iară concurenţă în calitate) Singurul representant pentru întreaga Românie . X. No. 14, Strada Carol I, No. 14, în Bucureşti Cataloage pentru sesonul 1896 cu preţuri scăzute se trimit la cerere franco la domiciliu. MARE ATELIER CU MOTOR pentru repararea şi reconstruirea a ori-ce Yelocipede cu garanţie, fie Velocipede de ori unde cumpărate liefaeeren ffftitloanelor fat-muttfv rfii/aî ori-ce fletaettin. 35 -15 ALBERT ENGEL SCES0R CASA DE CONPIENŢĂ Fondată în Bucurescî în anul 1853 Bucureşti, Strada Carol, No. .57 Recomaudă onor. sale clientele cit şi p. t. publicului bogatul său. asortiment de : Lămpi de sistemele cele mal bune si solide. Maşine cu lumina incandescentă, arziud cu spirt şi aplicabile la ori-ce lampă de Petrol. Sfeşnice şi Globuri pentru grădină. Porţelanuri şi cristaluri franţuzeşti şi de Bohemia. Reeitoare sistematice pentru casă. Maşine pentru făcut îngheţata. Maşine pentru făcut unt. Maşine pentru local carne. Tacîmurl de Alpaca pentru masă. Vase smălţuite indigene şi streine pentru bucătărie. Orice objecte ne- 1 stors rufe. Băl de scăldat. Băl de şezut. Aparate de duşi. Muşamale şi Linoleum. Petroliu indigen l-a calitate decalitru lei 3,50 franco la domiciliu. Uleiii de rapiţă dublu rafinat. Atelier pentru reparaţie şi comenzi pentru ori-ce articole de metal. Serviciu prompt fi preţuri moderate se garantează OS» 25—3 61, Strada Ştirbei-Vodă, 61 IN FABRICA LUI PAUL NIILKER Se găseşte în tot timpul un M a re Aso vt i m en t DE ARTICOLE DE VOIAGIU SACI CU NECESAIRE DE TOILETA de la 40 piuă Ia 350 lei frticole de PLUŞ gata şi de comandă Bucureşti, 61, Strada Ştirbei- Vodă, 61 (30—fO) Cel mal bun nutriment pentru Copi I REPRESENTANT GENERAL PENTRU TOATĂ ROMÎNIA I. LOIJIS KIANGER Mlt’CtrillSTI Hi MASM Vindecă toate afecţiunile de stomach (50-15) S Vin de Peptonă a lui Cliapeauteaut Conţine carne de boii digerată şi făc tă solubilă prin Pepsină. Este recomandat în boalele de stomach, digestiunile grele safl ne-suficiente. E o hrană admirai ilă pentru Anemici, Convalescenţi, Ftiziei şi Bătrînl, precum i < pentru toţi acel cari n'aft poftă de mîncare saîi nu pot suferi mîncările. 25-ai Puritatea PeiiHiuei lui Cliapeauteaut n făcut ca ea să fie admisă de INSTITUTUL PASTEUR. 30 Farmacia «Yial», 1, rue lîonrdaloue, Paris. Se găseşte de vlnzare la ţoale farmaciile bune VELOCTOE Pudră de orez, preparată cu Bismuth Higienică, Adevărată, Invizibilă. Dă pielei o frumuseţe şi o frăgezime naturală. Singura recompensată la exposiţia U-niversală din 1889. FU. FA V, pariu ui or Paris. — 9, Rue de la Paix, 9. — Paris 2036 înainte de a cumpăra orî ce maşină agricolă sau industrială Cercetaţi iTIareie Depăşit «le Ylasme şl Unelte Agricole Sau cereţî Catalogul ilustrat al casei EUGENIUBEHLES Representant >si depozitar al renumitei fabrici TH^FLOTIIER din Cjferinania Bucurescî, — Strada Bibescu-Voclă 1, 2 fi 4 - SEMĂNĂTORI manuale, în lat şi în rîndorl T It I OK I 1 vEnturatorI GRAPE DE FIER flexibile si diagonale GREBLE DE FÂN PLUGURI UNIVERSALE de oţel perfecţionate. Pluguri cu 2, 3 şi 4 brăzdaro, tot-il’a-uiia 4 500 pluguri iu depozit PLUGURI CU SEMĂNĂTOR DE PORUMB, PLUGURI NORMALE Loconiobile si Tr • • «le <», 8, 10 şi Vi caî putere Premiate cu cea mal înaltă distincţiune, adică cu unica Mare Medalie de Aur (La concursul de Treerătorl de la Ilerăstrăfl 1891) Batoze de porumb manuale şi cu aburi Maşine de tăiat pae şi fîn RăriţT. Cultivator T ăvălucî POMPE : •<;:»/•'p J pentru spălatul cazanelor, de - a incendiu şi de grădini Viitoarea „Boiiiiio(i « II APARAT IUI LEGAI SNOPI SI C’IJ TĂlSll. jff FA DREAPTA Model 1896. Cele maî solido şi uşoare construite cu totul de oţel din renumita fabrică JOHNSTON HARVESTER C-nie, Batavia (America). w MORI pe postament de fier şi lemn simple, duble, triple şi quadruple Pietre de moară franceze Muşamale, Părţi de rosorvă, Curele de tnunmisiuuo, etc. INSTALAŢIUNt DE MORI PERFECT AUTOMATICE CU VALŢURl t/AUAJVŢJE ABSOLUTĂ PEAITBU BUJVĂ lIVrr/OVAitl: Si MATEHiAM, SOI. In (24-11) Bucurescî.—Tipograiia