SERIA IL—ANUL II, No. 135.
Ejdiţia a tyeia
JOUI, 18 APRILIE 1896.
NUMARUL^IO bani
A BONA JIENTFAE
încep la 1 şi 15 ale fle-eăreî luni şi se plătesc tot-(l’a-una înainte In Bucureşti la Casa Administraţiei'*
In judeţe şi străinătate prin mandate poştale. Un an în ţară 30 lei; în streinâtate 50 lei Sase luni ... 15 » >	»	25 >
Trei luni . . . 8 » »	»	13 » <
Un număr in streinâtate 30 bani
MANUSCRISELE NU SE ÎNAPOIAZĂ REDAUŢIA
3—STRADA CLEMENŢEI—No. 3
SĂ LUĂM PILDĂ
Ori cît de înverşunat duşman al fi cul-va, înţelepciunea povâ-ţuieştc să-ţi dai bine seamă de meritele şi puterea lui şi să iei chiar pildă de ladînsulîn cele bune.
Maghiarii sunt duşmanii fraţilor noştri de peste munţi, le îngreuiază viaţa şi caută să-I des-naţionalizeze. E aceasta o vină care ne depărtează de Maghiari.
Cu toate astea trebuie să mărturisim că poporul acesta are mari şi frumoase calităţi. In materie de patriotism, mal cu seamă, maghiarii trebuiesc luaţi ca un model vrednic de imitat.
Priviţi ce se petrece la dînşiî în chestiunea naţională. OrI-citde despărţite sunt între ele partidele politice, orl-cît de pătimaşe sunt luptele lor, în chestiunea aceasta dispar şi deosebiri şi patimi: co-şutiştl, apponiştl, liberali, clericali —toţi sunt o apă, toţi sunt maghiari înverşunaţi.
Şi nu numai că opoziţiunea nu face greutăţi guvernului în chestiunea naţională, dar, în tot ce se face cu privire la această chestie, şefii partidelor opozante şi şefii partidului guvernamental sunt dinainte înţeleşi şi-şi dau tot sprijinul.
E o disciplină patriotică cum greii se mal poate găsi în vr'o altă ţară. Şi acestei admirabile discipline e supus nunumal stratul politic, ci întreg poporul maghiar, pînă la păturile cele mal inculte.
De ce e capabil un asemenea patriotism, ce poate el produce, ne-o arată istoria contimporană a poporului maghiar; ne-o arată,în chip plastic, serbările millenare ce vor începe în curînd.
Luaţi programul acestor serbări; veţi găsi în el lucruri uimitoare :
La 6 Iunie st. n. se vor pune temeliile noului castel regal la Buda; la 8 Iunie se va inaugura palatul parlamentului, o clădire care a costat milioane; la 5 Iulie se va inaugura monumentul lui Arpad pe cîmpia Puszta-szer; de la 19 Iulie la 18 Octombrie se vor inaugura alte şase monumente ale lui Arpad, în diferite puncte istorice ale fruntariei ; la 20 August se vor pune, la Budapesta, fundamentele monumentului S-tuluî Ştefan ; la 23 August se va inaugura noul palat al justiţiei; de la 1 la 5 Septembrie se vor deschide 500 de şcoli primare; la 0 Septembrie se va inaugura catedrala restaurată din Kassa; la 13 Septembrie, inaugurarea monumentului Mariel-Terezel la Presburg; la 20 Septembrie, inaugurarea monumentului lui Arpad la Zimony, pe teritoriul croat; la 4 Octombrie, inaugurarea podului Frantz-losef la Budapesta ; la 1 1 Octombrie, inaugurarea noului muzefi al artelor industriale.
Patru palate, o catedrală, un pod, zece monumente şi cinci sute
de şcoli de o dată, iată ce poate patriotismul maghiarilor.
E dureros, adînc de dureros că acest popor duşmăneşte neamul romînesc. Dar nu ne putem împiedica să recunoaştem cit de mare e patriotismul său, cît do mare îl e vigoarea.
Iar dacă de la aceste mani-festaţiuni măreţe alo patriotismului maghiar ne întoarcem privirea spre cele ce se petrec a-casă la noi, sufletul ni se umple de jale şi ne cuprinde ruşinea.
La noi nu să respectă nici cel mal elementar principiu, unirea în faţa străinilor. Nişte sectari ca liberalii sunt în stare să puie mina pe orl-ce chestiune şi s'o exploateze fără să^ţje seamă dacă nu cum-va ţara pierderi străinii cîştigă.
Purtarea partidului liberal în opoziţiune şi la guvern, în chestiunea naţională, arată orî-cul cit de slabi suntem în această privinţă comparativ cu Maghiarii, cît de mult am avea de învăţat de la dînşiî.
Dar nu numai în chestiunea naţională, ci în toate chestiunile suntem slabi, slabi peste măsură. Politica de partid covîrşeşte totul şi nu cruţă nici macar interesele cele mari ale ţârei, asupra cărora nu pot şi nu trebuie să fie deosebiri între Romînl.
Aceasta e nenorocirea noastră şi ar trebui să ne gîndim mereu, să ne încordăm toate puterile pentru ca să scăpăm de dînsa.
Politica e de esenţa regimului parlamentar; dar nu trebuie să uităm că toate au o margine şi că întro ţară, pe lîngâ politică, trebuie să se mal şi lucreze. Cu apucături ca cele ce se văd la noi, unde un guvern cum e c.l actual vine să ştirbească, să încurce şi să distrugă tot ce-a făcut predecesorul său, unde un partid ca cel liberal în opoziţiune nu se sfieşte să facă armă chiar- din chestiunile cele mal delicate, nu se poate lucra, ţara nu poate merge înainte.
Să luăm pildă de la Maghiari, de la disciplina lor politică.
afacerea^ÎoaJTlahovari
Discuţiunea pe care am descliis-o asupra acestei afaceri a dus la resultatul dorit.
S’a confirmat, de către însuşi liberalii, că această afacere n’a fost de cît o urzire pentru a calomnia pe d. loan Lahovari şi pe guvernul conservator.
Vina şl-o aruncă azi unii asupra altora şi ca urzitor principal sc arată d. V. A. Ure-cliiă, preşedintele Li gel şi membru al partid ului liberal.
Pentru noi Ie indiferent cum se numeşte cel care a conceput neagra uneltire.
Ceea ce ne importa şi ceea ce interesează pe ţară, e faptul că de această uneltire s’a folosit cu bună ştiinţă partidul liberal; că urzitorul e un membru al partidului liberal si că a avut ca complici liberali ca d. Gogu Cantacuzino, Cantili şi alţii; că. pentru a lovi în guvernul conservator, s’a lovit în prestigiul ţărel şi în interesul Romlnilor, căci unele ziare franceze, desgustate de ina-chinaţiunile colectiviste, n’au mal voit să a-pere cauza naţională.
Iată ce era bine să ştie opinia publică, şi acum o ştie.
Că liberalii, demascaţi în sfîrşit, caută să arunce totul Iu spatele d-lul Urechiă, de care vor să se cotoroseuscă, ca de un instrument de aci nainte netrebuincios, asta e treaba lor.
Că s’afl folosit Insă de o infamă uneltire, că au calomniat cu bună ştiinţă un ministru al ţărel şi au compromis cauza naţională lntr* un mare centru european, asta e dovedit şi nu se va uita nici odată.
NOUILE TAXE ASUPRA SPIRTULUI
Fugăriuviile liberalilor.— O laxă gieeonstituţioHuIă.— Proiectul ri-lul Fantacuzino.—Fel mai mare minclnoM rilu ; Ito-miaiia
Fiiguriiielilc liberalilor
înainte de a veni la putere ca şi după chemarea lor la cîrma statului, dar înainte de alegeri, liberalii făgăduise şi în deosebi d. Sturdza făgăduise prin discursul de 13 Octombrie 1895, că nu numai partidul liberal nu va pune nici un imposit nou, dar chiar că va desfiinţa darea personală şi accizele.
Au trecut şease luni de atunci, darea personală a fost sporită in budget, accizele s'au menţinut şi azi se propune o nouă taxă asupra spirtului.
O taxă uceonstRaţională
Ieri 10 Aprilie, de dimineaţă, s’a pornit un ordin la toate fa-bricete de spirt din ţară de a plăti 8 bani la grad, în loc de 5 bani cit prevede legea.
Toţi fabricanţii cir fi fost în drept de a da afară cu picioare în spinare pe agenţii d-luî Gogu Cantacuzino, că percepeau taxe prin violarea textului celui mai formal al Constituţiuneî.
Iată in adevăr te zice art. 109 din Constituţie:
\iei im imposit al statului un se poate stabili şl pereepe, rte rit numai in puterea unei legi.
Ce-i pasă d-luî Gogu Cantacuzino de Constituţiune, precum Stă-tescu calcă în picioare inamovibilitatea, precum Sturdza ’şi ia iu contra textului Constituţiuneî dreptul de iniţiativă a legilor, aşa Gogu Cantacuzino ’şi arogă dreptul de a impune imposite din propria lui voinţă, cu risicul ca cei impuşi pe nedrept sâ-l ia de u-rechi pe el şi pe toţi perceptorii lui şi să-l facă să respecte Cons-tituţiunea prin singurul mod pe care-l pricepe.
Proiectul d-luî Cantacuzino
După isprava de dimineaţă, ministrul de finanţe a depus un proiect de lege prin care urcă taxa pe spirt de la 5 bani la 8 bani de grad de fie-care decalitru. Pentru a face a se înghiţi hapul, el prevede o primă de export care va putea fi maximum de a opta parte din produsul alcoolului, pe cînd taxa spirtului aproape se îndo-eşte.
Se mai face o mică scădere a-supra bereî, a cărei venit e cu totul neînsemnat.
In fine, un articol final caută să acopere ilegalitatea apUcaţiuneî taxei înainte de votarea legeî, prin o disposiţiuue cu totul iuconstitu-ţiouală.
Iată ce spune art. 7: *dispozi-ţiunite legeî de faţă vor intra in vigoare, întru cît priveşte sporirile de taxă, din ziua citirei Mesagiu-lui pentru înaintarea proiectului în desbaterea Adunărel deputaţilor.
Cel mai mare mincinos din Roiului»
Această nouă ispravă a ministrului de finanţe îl va face de sigur să capete reniimele de cel mai mare mincinos din ţara rorni-nească. El a făgăduit desfiinţarea dârei personale şi a înscris-o sporită în budget.
El a făgăduit că nu va pune imposite noul şi propune sporirea taxelor pe spirt.
www.dacoromanica.ro
El a făgăduit desfiinţarea accizelor şi le-a menţinut.
El a făgăduit întrebuinţarea escedentelor budgetare la mărirea amortisării anuale a datoriei publice şi a desfiinţat casa de amor-tiscire
El a făgăduit bimetalismul şi se împacă cu ■mononietalismul.
Credem că este greu a se găsi chiar în partidul liberal un individ, capabil de a minţi cu mai mult tupeu de cit d. Gogu Cantacuzino.
AFACERI STRĂLUCITE
In multe privinţl, guvernul liberal a reluat firul de la 1888; cu ajutorul lui Dumnezeii o să-l reia în toate şi mal ales în «afacerile strălucite», cari sunt o specialitate a partidului liberal.
Sunt deja semne despre reluarea firului în această privinţă şi e bună speranţă că opiniunea publică va avea destul prilej să rămîie uimită ca pe fericitele vremuri ale răscumpărării căilor ferate.
De o cam dată Jumea e cam nedumerită asupra grabei cu care guvernul liberal a sporit lucrările portului Constanţa de la 12 milioane la 25 de milioane.
Un confrate îşi dă osteneala să explice că această pripită întindere a lucrărilor nu era de nici o nevoie, că, pentru trebuinţele de acum erau îndestulătoare lucrările contractate de guvernul conservator şi că mal tîrziă, cînd ar fi fost nevoie, lucrările se puteau complecta treptat, căci aşa a fost întocmit proiectul. Iar pînă cînd să se ivească nevoia, banii puteau fi întrebuinţaţi pentru satisfacerea altor nevoi urgente în alte părţi ale ţărel.
Confratele are dreptate, fără îndoială. Dar el uită că avem la cîrmă un partid liberal şi că acest partid nu poate trăi fără afaceri strălucite.
Lărgirea aceea a lucrărilor, fără nici o trebuinţă pentru ţară, va fi răspun-zînd la multe trebuinţe ale cîtor-va colectivişti, cari nu pot uita tripotagiile cu răscumpărarea căilor ferate, cu banca naţională şi cu furniturile Statului.
CRONICA
I X R A T E
Ocupaţiunea de predilecţie a d-luî Dimi-trie Sturdza, de cînd se găseşte în capul partidului şi al guvernului,ţeste să solicite la fie care treî-patru zile încrederea parlamentului.
Se pare însă că d-sa nu se bucură de destul credit în faţa mandatarilor naţiune! spre a dobîndi această încredere o dată pentru tot d’auna, şi de aceea a alergat la un mic expedient pe care trebue sâ’l dăm pe faţă.
Cititor atent al tuturor ziarelor din străinătate şi din ţară, d-sa a observat pe pagina 4-a a gazetelor anunciuri prin cari se dă publicului puţin avut, putinţa de a deveni posesorul unor anumite obiecte costisitoare, prin plăţi făcute în rate. A văzut spre pildă că marele Dicţionar Larousse, care costă 700 lei, se poate cumpăra imediat prin această combinaţie, plătind 20. lei pe lună, că o bicicletă de Ia orî-ce fabrică intră în aceaşî categorie, fără să mal pomenim maşinele de cusut şi de ţesut.
Ceva mal mult, a observat că la primăria Capitalei se vînd terenuri de ale Comunei tot în rate. Atunci, ingenios cum este şiretul Preşedinte al Consiliului, şi’a zis: «Am să întrebuinţez sistemul ratelor pentru a dobîndi încrederea naţiunel.
«Ştiu bine că de rn’aş apuca să solicit a-ceastă încredere totală de la început, o dată pentru tot-d’auna, cu toptanul, are să mi se refuze, de aceea nul bine devin proprieta rul încrederel, în rate.»
Şi aşa se tălmăceşte sîrguinţa ce pune d-nu Ministru Preşedinte de la începutul sesiunel pînă astă-zi, ameninţînd cu restituirea bicicletei... pardon, a portofoliuluisăă, dacă nu i se primeşte plata ratei la fie care capăt de lună.
Pină acum a răspuns patru rate. Insă cu acest sistem are să sc intim ple un fenomen foarte curios, neprevăzut de d. Sturdza.
De regulă, cînd plăteşti ratele cinstit, sfir-şcştî după un an, aouî, prin a deveni proprietarul maşind de cusut sau dicţionarului Larousse ; d-nu Preşedinte al Consiliului, din contra, tocmai cînd va termina plata ratelor, se va trezi şi fără încredere şi fără portofoliu !
Tiblşir
NUMaRUL10 BANI
AMXIUtU.H
In Bucureşti şi judeţe se primesc numai la Administraţie
In streinâUte, direct la administraţie şi la toate oficiile de publicitate Anunciuri la pag. IV .... . 0.30 b. linia
»	. » III........2.— lei »
»	> » II.........3.— » »
Insorţiile şi reclamele 3 lei riadul]
Un nuinăr vechii! 30 bani
ADMIKI8TKAŢIA
No. 3 - STRADA CLEMENŢEI - No. 3
ARTA FOTOGRAFICĂ’
ALBUMUL PITORESC
al
ROMÂNIEI
Rominia este o ţară bogat Înzestrată de natură, Împodobită cu tot felul de frumuseţi, satele şi oraşele ei au un farmec deosebit pentru penelului pictorului, şi scriitorul găseşte în aceste frumuseţi isvoare nesecate pentru partea descriptivă.
Totuşi, ne lipseşte o operă complectă, care prin tablouri bine executate, printr’un text instructiv să ne dea o icoană fidelă a ţărel şi locuitorilor el.
Călăuzit de această idee, ttuărul artist fotograf Franz Duscbek, cutreeră de doul ani părţile cele mal frumoase ale ţărel noastre şi reproduce vederile cele mal interesante ale Romînieî cari merită să fie colecţionate într’un album cu denumirea de Albumul Pitoresc al Fomîniel.
Tot ce ţara noastră conţine ca frumos safl interesante, opere de architeetură vechi saâ noi, vederi representtnd viaţa ţăranului şi orăşanulul, îşi are locul In această operă
Intru cit priveşte descrierea tablourilor, d. Duscbek s’a glndib cu drept cnvtnt la partea instructivă şi graţie bine-voitoarel colaboraţiunl a profesorului universitar ar-cheologul Gr. Tocilescu, publicul are putinţa de a cunoaşle legenda întreagă a fotografiilor, evenimentele istorice sau orl-ce alte amănunte In legătură cu vederea ce-i se înfăţişează.
Ca să aveţi o idee despre modul cum este concepută şi executată această lucrare, să luăm un exemplu Iu No. 1 al Albumului Pitoresc.
Eată o vedere represinttnd calea Victoriei din Bucureşti In partea despre piaţa Teatrului. Iată acum esplicaţia aşezată In josul aceslel reproducţiunl:
«Centrul Bucureştilor, de eind se arată zorile zilei pînă noaptea Itrziu ne dă, prin animaţia care domneşte acolo, impresia unul mare oraş European : numai pe timpul călduroaselor luni de vară ia înfăţişarea unul oraş mic. Calea Victoriei, o stradă pe-aloeurea îngustă de tot şi care se continuă cu Şoseaua, e artera principală a circulaţiei. Numele el îl capătă strada tocmai in anul 1878, ca o amintire a glorioasei participări a armatei Romîne la ultimul răsboiu ru-so-turc. înainte purta numele de Podul Mogo-şoaia, după moşia cu aeelaş nume a prinţului Constantin Brâiieoveanu. Acesta o construi (pe la 1700) din scîndurl groase puse peste grinzi, ca un pod şi servea, prelungindu-se pină la Mogo.şouia, ca şosea.
— Tabloul nostru represintă partea cea mal frecuenlată a Căii Victoria anume partea din faţa Teatrului Naţional — cum ni se Înfăţişează în toiul verel pe timpul arşiţei de amiază!
La stingă stml, in vecinătate, trei oteluri cari se concurează: «liotei Continental», «Hotel de Paris» şi «Englisb Hotel». A şeasea clădire e palatul elegant a însemnatului jurnal Bucureş-lean «LTndependance Roumaine». Jos e administraţia şi o staţiune telegrafo-poştală. in catul întiifi o sală splendida pentru exposiţiunl de artă şi industrie. La dreapta e marele «Hotel Otetellscheauo» (Frascati)».
Să luăm alt tablou din primul caet Prăpastia Dhnho vicioarei:
«Nu departe de satul Rucărse allă Prăpastia Dimbovicioarel, cunoscută în toată Kominia pentru frumuseţen-I sălbatică. La capătul et e o peşteră de stalactite interesantă şi demuă de văzut. Prăpastia se întinde printre stîncl, între pereţii cărora e un spaţiu de cinci—şease metri, cale de un ceas. Tabloul nostru represintă intrarea în prăpastie unde o cascadă işl aruncă apele el cari se resfiră iu mii de fâşii strălucitoare ca argintul. Prin prăpastie nu se poate merge de cit călare, do oare-ce numai albia plină de pietriş a pîrăulul Ilimbovicioara poate să servească cu drum: cu toate acestea frumuseţile naturel atrag şi doamne cari iad parte la această escursiune stînd pe şea ca bărbaţii. Blocurile de piatră, pereţii cu forme monstruoase ale stincilor pe cari icl-colo se află cîte un brad sau pin singuratic, şipotnl pîrăulul repede şi limpede ca cristalul, apoi admirabila şi întunecoasa peşteră de stalactite (S61.2 M. pe de-asu-pra nivelului măreţ), aşezată cîţl-va metrii deasupra părîulul. la care duce o scară de piatră, priveliştea uimitoare a peşterii văzută Ia lumina făcliilor care se resfringe admirabil, despăgubesc cu prisos de ostenelile călăritului».
Dur să ne oprim aci cu reproducerile cari sunt insuficiente spre a demonstra chipul cum e executată lucrarea d-lul Duscbek.
Albumul pitoresc al Romînieî, va apare în 25 fascicule, cu un preţ foarte moderat (1 leu) şi va conţine două sute tablouri cile opt de fie-care fasciculă.
Cea d’Intîiii a apărut deja şi cuprinde : Atheneul Romin, Portul Cerna-Voda, Satul Rucăr, Calea Victoriei, Sătenii din Plo-penl, Schitul Ialomiţa , Valea Cerbului, Pră paşti a Dîm bovici oarei.
Publicaţiunea aceasta va urma regulat de două ori pe lună pină la compleclarea celor 25 fascicule, şi întregul album va cuprinde 200 vederi eu modestul preţ de 25 lei.
Pentru viitoarele fascicule, d. F. Duscbek pregăteşte vederile Palatului de Justiţie, Mitropoliei din Iaşi, Statuel lui Ştefan cel
2
EPOCA
mare, Monumentului Ovidiu, Monumentului Carol I ridicat la Calafat şi multe altele foarte interesante !
Noi ne facem o adevărată plăcere să recomandăm tuturor amatorilor de artă, lucrarea d-lul F. Duchek.
E unică In felul el. A costat autorului, multă trudă, multe călătorii prin toate unghiurile ţărel, cheltuell foarte mari, sacrificii adevărate pentru care merită o răsplată.
Această răsplată i se cuvine de altmin-terea fără nici o greutate căci fotografiile sunt executate la perfecţiune.
Amator.
CRIZA DIN FRANCIA
("Prin fir telegrafic)
Cabinetul Jltfltnc.- ltadiealiî.— Atitudinea d-luî Bourgeois.
Paris, 15 Aprilie.
Se consideră ca sigură formarea unul cabinet MAline cu desăvlrşire moderat, cu d. Hanotaux la afacerile străine, Billot la res-bel si Besnard şart Barbev la marină.
Paris, 16 Aprilie.
Combinaţia ministerială se presintă actualmente precum urmează: sunt siguri de a intra în noul minister : D-nil Meliue, preşedinte al consiliului şi agricultură; Barthou, interne ; Hanotaux, afacerile străine ; Geor-ges Cochery, finanţele; Deschanel,coloniile; Andr6 Lebon, comerţul şi generalul Billot, resbelul. Vor face parte din combinaţie: d-nil Darlan, justiţia; amiral Besnard, marina,^ Valid, lucrările publice. Un senator, probabil d-nu Rambaud, va lua instrucţia publică.
t Noul minister va apare Joul în Oficialul şi se va presenta In aceeaşi zi parlamentului, voind să fie In funcţie la 1 Maifl şi să nu decline răspunderea acestei zile.
Paris, 16 Aprilie.
Afară de cel 5 miniştri cunoscuţi, combinaţia ministerială mal cuprinde pe d-nil Darlan, justiţia; amiral Besnard, marina şi Rambaud, instrucţia publică.
D-nu Mdline va termina mtine constituirea cabinetului. Probabil că d-nu Valid va lua comerţul şi d-nu La Combe, lucrările publice.
D-nu Deschanel a refusat de a intra In combinaţie.
Paris, 16 Aprilie.
D-nu Sarrien a refusat oferta d-lul Mdline de a face parte din noul cabinet din causa diverginţil programelor lor.
Paris, 16 Aprilie.
Camera deputaţilor s’a amlnat pe mtine.
Paris, 16 Aprilie.
D-nu Pierre Blanc, decan al Camerei deputaţilor, a murit In vlrstă de 90 ani.
Paris, 16 Aprilie.
Radicalii zic că d-nu Meline şi-a asigurat concursul dreptei prin promisiunea de a desfiinţa legea exilului asupra prinţilor.
Le Jour, organ al d-lul Bourgeois, atacă pe d-nu Felix Faure pentru că a chemat pe d-nu Meline. Zice că d-nu Faure a Im-pedieat crisa presidenţială prin atitudinea sa anticonstituţională.
Prinţul Ferdinand la Paris
(Prin fir telegrafic)
La şcoala de artilerie. — Prlnzul la Eliscti.—Serată, artistică
Paris, 15 Aprilie.
Răspunztnd la un toast al Iul Munir-bey, prinţul Ferdinand a zis : Afllndu-mâ la ambasada imperiului nostru, consider ca o datorie sfintă de a bea în sănătatea preţioasă a suveranului nostru şi urez sultanului viaţă lungă.
Paris, 16 Aprilie.
Prinţul Bulgariei a visitat după amiazl şcoala de artilerie din Vincennes şi a inspectat regimentul 28 de dragonl.—Apoi s’a Întors la Paris.
Paris, 16 Aprilie.
Preşedintele Repuhlicel a oferit un prlnz mare In onoarea Prinţului Bulgariei.—D-nu Faure purta marele cordon al ordinului Alexandru şi prinţul Ferdinand acela al Le-
Siunel de onoare. — Generalii Saussier şi oisdeffre şi amiralii Ghauvin şi Rieunier att asistat.
După prlnz a fost o serată artistică la care art luat parte principalii artişti din Paris.
UN DISPENSARIU
Mal multe doamne din societate, art hotărit sâ înfiinţeze, în Capitală, un dispensând pentru copil sărmani; după modelul celor existente în streinătate, unde copil primesc consultaţiunl gratuite, medicamente, şi lapte sterilisat.
In lipsă de mijloace, acele doamne ad făcut apel la caritatea publicului încă din anul trecut punînd în circulaţie o listă de subscripţie (boule de neige) care ne fiind bine înţeleasă, n’a produs de cit suma neînsemnată de una mie două sute (1.200) lei.
Cu toate că resultatul a fost aşa de puţin satisfăcător ; acele doamne nu s’ad descurajat, şi graţie concursului generos, a cinci doctori din Capitală : d-nil Ro-malo, Ţăranu, Goilav, Marcel şi Lem-part ; ad pus la cale ideea dumnealor şi deschis, acum două trei luni de zile, în strada Armeană No. 26, un dispensând pe care publicul ii poate visita, în orl-ce zi de lucru, de la orele 10—12. Fondul strins însă ameninţînd să sece, doamnele Ifondatoare fac clin nod apel la caritate, sumele cele mal mici se pot Aăi’sa.
Odinioară se auzea,
Daţi un led Pentru Atened Azi vă zicem Daţi un ban măcar Pentru dispensar.
Ofrandele să primesc de d-nil A. C. Brăiloiu, strada Romană 73. C. Arion, srada Corabia No. 9, şi J. SeculicI, strada Polonă No. 60.
INFORMAŢII
Prin cercurile devotate guvernului a produs o penibilă Impresii! ne declaraţia d-lui Ulm. Nturd-za că consimte la toate modificările introduse tn legea pescuitului.
Mal mulţi liberali printre cari d-nil Nacu, fraţii Brăticnl, De-lavrancea, I. Procopiu şi alţii, sunt nemulţumiţi de acest act pripit al d-lui Nturdza şi afirmă că ast-fel modificată, legea pescuitului nu este de cft un regulament foarte slab privitor la modul şi epoca de pescuit.
Incuragiaţi dc d-nii Gogu fun-facuzino, fraţii ltrătieui şi alţii, sunt liotăriţi a propune sub formă de amendament la sflrşitul legei, toate articolele modificate din lege.
Ast-fel ei speră, că tot se va a-lege ceva din lucrarea d-lui Dr. Antlppa.
Ori cum, o surprindere mare se pregăteşte.
Colonia macedoneană din Capitala va presintă zilele acestea, prin o delegaţie, un memorii! amănunţit M. Sale Regelui asupra situaţiei şcolilor romîne din Macedonia.
An unţăm pe amicii noştri că întrunirea partidului conservator de Duminică 21 Aprilie curent, se va ţine la orele 2 p. m., în localul clubului conservator.
Legea pescuitului va fi pusă mîine la ordinea zilei la Camera.
La discuţia generală sunt înscrişi d-nil Fleva şi Vasile Lascar.
D. I. N. lancoveseu e ales raportor al legei.
D. Grămăticescu, fost inspector administrativ, va fi numit membru la Curtea de Apel din Capitală In locul d-lul Burcă.
D. I. C. Grădişteanu va anunţa azi la Cameră o interpelare în cestiunea participării Romîniei în mod oficial la Milleniu.
AA. LL. Regale Principele şi Principesa Romîniei vor pleca la 1 Maia la serbările de încoronare din Moscova.
Itinerarul e ast-fel stabilit :
La 2 Maia seara sosire In Viena, unde Alteţele Lor se vor opri pentru două zile, apoi prin Lemberg şi Podwolocziska la Varşovia, unde perechea moştenitoare se va opri o zi. La 7 Maia plecare pentru Moscova, unde Principele şi Principesa vor sosi la 9 Maia.
Serbările de încoronare se vor începe la 10 Maia.
Circulă cu insistenţă svonul, că sesiunea extraordinară a Corpurilor legiuitoare va fi prelungită cu zece zile.
Prelungirea se impune pentru votarea proiectului d-luî general Budişteanu privitor la poziţia o-fiţerilor şi pentru votarea mai mtdtor proiecte de împrumuturi comunale.
In timpul şederel Lor în Budapesta, MM. LL. Regele şi Regina aO vizitat timp de o oră, şi expoziţia, călăuzite fiind de d. Alecu Balş, consulul nostru general din capitala Ungariei.
D. Ernest Sturdza, fost prefect de BacăO, fost director general al poştelor şi telegrafelor, a încetat din viaţă la BacăO.
Decedatul a fost un membru devotat al partidului conservator.
Trimitem condoleanţele noastre familiei.
D. loan Procopiu, deputat al colegiului II Teleorman, a fost ales raportor al proiectului de lege prin care se deschide pe seama ministerului de lucrări publice un credit extra-ordinar de 4 milioane lei pentru terminarea liniei ferate R oşiorl-Alexandria-Zimnicea.
DEPEfJI
(Servicii! Agenţiei Romîne)
Viena, 16 Aprilie.
Fremdenblatt declari ci Ungaria va găsi o consolare tn privinţa decisiunel nestrămutate a guvernului sirbesc de a nu asista la serbările milleniulul in faptul că la aceste serbări nu vor lipsi de cit representanţil Serbiei, şi că Regatul S-tulul Ştefan este inocent de această nenorocire.
Articolul acestui ziar mal reuminteşte că drapelul sirbesc, iar nu drapelul Serbiei ca Stat, s'a desfăşurat in tot-d’a-una în timpul serbărilor încoronărilor ungare. — Ministerul afacerilor străine la Viena a făcut tot ce a putut pentru a înlătura orl-ce interpretare rea a acestui act la Belgrad.
Fremdenblatt mal adaogă că mărirea Serbiei se datoriază influenţii austro-ungare la congresul din Berlin şi la opunerea Austro-Ungariel in contra invasiel armatei bulgare, pentru a demonstra că Austro-Ungaria n’a lucrat nici o dată la micşorarea Serbiei, ci din contră ea a făcut mult pentru a o împedica.
Paris, 16 Aprilie.
Sultanul a numit pe prinţul Ferdinand, a-ghiotant general al imperiului otoman.
Constantinopol, 16 Aprilie.
După ştiri din Creta, trupele turceşti aii înconjurat mănăstirea Preveli pentru a pune mina pe membrii comitetului revoluţionar. — S’a angajat o luptă vie urmată de perderl mari. A-mănunte lipsesc.
Viena, 16 Aprilie.
In urma declaraţiunel d-lul Lueger că nu primeşte alegerea sa ca primar, se va face o nouă alegere la 6 Maifl.
Camera deputaţilor a adoptat prima parte a reformei electorale după textul proiectului guvernului.
Viena, 16 Aprilie.
împăratul Frantz Ioseph a plecat la Budapesta.
Londra, 16 Aprilie.
Camera Comunelor.—D-nu Chamberlain zice că a primit o depeşă care îl anunţă că 5 membri al comitetului de reforme din Johannesburg aii fost condamnaţi la moarte.—Adaogă că îndată a adresat un mesagiu d-lul Krueger zi-cînd că guvernul nu se îndoeşte că preşedintele Transwaalulul va schimba această sentinţă.
Comunicarea d-lul Chamberlani a fost ascultată în mijlocul celei mal adinei tăceri.
Londra, 16 Aprilie.
Camera Ionilor. — Contele de Selborne, secretar parlamentar al oficiului coloniilor, declară că d-nu Robinson a confirmat ştirea în privinţa sentinţei de moarte pronunţată în contra membrilor comitetului de reforme din Jokan-nesburg.
Budapesta, 16 Aprilie.
Camera deputaţilor a adoptat legea financiară.
In cursul discuţiunel şi ca răspuns la o aser-
Iiune a d-lul Appony, care afirmă că Austro-Jngaria a pierdut toată afluenţa sa în orient, ministrul de finanţe a declarat că Bulgaria este pe cale de a negocia un tratat de comerţ cu Austro-Ungaria, şi caută în acest scop să stabilească relaţiunl cit se poate de amicale cu monarchia austro-ungară, ceea-ce desminte a-serţiunea d-lul Appony.
D-nu Banffy, ministru preşedinte, declară că politica Austro-Ungariel in Orient este tot a-ceeaşl şi că de mult timp nu şi-a schimbat ţinta, adică : de a veghea ca starea actuală a lucrurilor să nu sufere vr’o schimbare şi de a nu lăsa să predomine vr’o influenţă străină.
Intru ce priveşte refusul Serbiei de a participa la serbările millineulul, d-nu Banffy declară că Ungaria ar fi dorit ca Serbia, stat vecin şi în bune relaţiunl de amiciţie cu monarchia, să fi participat la aceste serbări, dar nu trebuie dat o prea mare însemnătate acestei a-facerl.—Este vorba de o greşeală, căci drapelul care va fi dus înaintea coroanei nu este identic cu drapelul sirbesc.
Refusul Serbiei este consecinţa necunoaşte-rel faptelor şi o lipsă de curtenie.
Constantinopol, 16 Aprilie.
Reformele pentru vilayetele Andrinopol, Kos-sovo, Salonic şi Monastir afl fost sancţionate azi de Sultan şi promulgate în mod oficial. Reformele acordă populaţiunel creştine repre-seutanţa proporţională in consiliile de administraţie ale vilayetelor şi decretează stabilirea de comisiunl pentru inspecţia administraţiei, justiţiei şi finanţelor. Mal regulează încă chestiui nile privitoare la iinposite, scoli, justiţie şi afacerile economice şi industriale.
Berlin, 16 Aprilie.
Comisiunea Reichstagului a adoptat cu 12 voturi contra 9 proiectul de lege asupra zaharurilor după textul votat în prima citire.
Reichstagul a adoptat articolul al 2-lea al legii asupra Bursei, după textul comisiunel si cu un amendament al d-lul de Kanitz, care zice că comisarul se bucură de dreptul de a asista la conferihţele directorilor Bursei.
Londra, 16 Aprilie.
In procesul Jaineson, procurorul general a a-nunţat că mal mulţi martori de o însemnătate mare vor sosi la 8 Iunie din Africa meridională. In urma acestei declaraţiunl, proc.sul s'a ainînat pentru 11 Iunie.
Viena, 16 Aprilie.
Consiliul de administraţie al drumurilor de fer orientale a decis să ia 22.4-48 franci din produsul net din 1895 şi de a plăti un dividend de 16 franci.
Belgrad, 16 Aprilie.
O înţelegere desăvârşită domnind între Suveran şi guvern în privinţa convocării comisiunel însărcinata să studieze schimbările de adus Constituţiei, resultă de aci că toate ştirile râspindite plnâ acum in privinţa unei crise ministeriale sunt lipsite de orl-ce temeifl.
Roma, 16 Aprilie.
Camera deputaţilor. — Preşedintele anunţă că cabinetul a depus 4 cărţi verzi asupra afacerilor din Africa.
D. di Rudini depune mal multe proiecte de legi, dintre cari două asupra reformelor de a-plicat Siciliel şi cari s’aft trimes unei comisiunl speciale.
După o discuţie lungă, s’a anulat alegerea <KuI Bosco de oare-ce acesta n’a atins virsta legală. — Alegerile d-lor Rarbato şi de Felice s’afl validat in contra propunerilor comisiunel (Aplause).
După propunerea d-lul di Rudini, discuţia a-supra afacerilor din Africa s'a fixat pentru 5 Maifi.
Massauuh, 16 Aprilie.
Nimic noii la Kassala.— Adigrad fiind înconjurat de inamicii nu sunt ştiri de acolo. — Ra-şil tigrenl aşteaptă întăriri din Şoa şi par că voiesc să se opue înaintării Italienilor. — Starea sanitară este bună şi stabilirea lagărului din Adicarye s'a terminat.
Londra, 16 Aprilie.
Agenţia Reuter află din Buluwayo că trei triburi din Matabeles cari voiafl să înconjoare pe englezi atî fost respinşi cu perderl mari.
Cuir, 16 Apilif.
Se asigură din sorginte autorisată că la A-kashe răinîn numai 4000 de oameni. — Restul corpului expediţionar se va întoarce spre a se imbarca pentru Suakim şi a lucra in mod direct în contra Berberilor.
Stockholm, 16 Aprilie.
Ministerul afacerilor străine a primit o depeşă din Nissa amintind că Regele Suediei este indispus. — După sfatul doctorilor, Regele a părăsit această localitate pentru a merge la Honnef lingă Colonia, unde va sosi astă seară.
DIN PRESa
Ziarele «le azi
----- Adevărul, vorbind de cele ce
se petrec în partidul liberal, încheie ast-fel:
Fapte cari intră într’o lume normală şi sunt privite ca acţiuni ruşinoase sad criminale, in partidul liberal sunt cotate drept fapte glorioase. A minţi, a înşela, a te dezice, a te contrazice pentru toată lumea sănătoasă şi întreagă sunt atitea acte imorale şi reprobabile; pentru liberali e de contra.
Puţinii oameni de treabă şi puţinii cari în partidul d-lul Sturdza ad rănias cu luciditatea complectă a minţel pregăteaseâ-şl încă de pe a-cuma hainele de dolid: partidul liberal în actuala lui alcătuire, trage să moară.
--------- Ori de cîte ori se aduce un proiect de lege, liberalii sar in sus, îl critică şi jură că vor vota contra ; la vo-însă, proiectele trec cu aproape unanimitate. Relevînd acest scandal, Ziua zice:
Nu să poate o cale mal nemerită pentru ca în scurt timp guvernul să fie arătat ca odios şi arbitrar de proprii lui partizani. Ear aceştia, ca nişte instrumente servile ale acelui guvern.
Acest lucru s’a întîmplat cu legea d-lul Stă-tescu, se întimplă eu aceea a d-lul Pallade etc. etc.
Fie-care lege votată are aerul de a fi smulsă prin violenţe morale de la parlament. Ea înseamnă un act arbitrar mal mult la pasivul guvernului!
Frumos partid, frumos guvern, deştepţi partizani !
La alt loc, Ziua dovedeşte, cu două declaraţiunl date de călugării şi stareţul mînăstirel Stănişoara, că refectoriul (trapeza) de acolo a fost zidit cu banii mânăstirel, iar nu de mitropolitul Ghenadie, cum a pretins acesta, presintind ministerului de culte acte justificative falşe.
-—Timpul, raportează o convorbire cu un fruntaş liberal asupra situaţiei partidului guvernamental. La întrebarea, cum se explică greutăţile cu cari e silit să lupte guvernul, cînd el dispune de unanimităţi, liberalul a răspuns :
— Tocmai în aceste unanimităţi constă neajunsul de care bolim. Exagerata noastră isbin-dă în alegeri a fost prima greşală comisă de d. D. Sturdza.
«Echilibrul constituţional este sdrunciuat prin lipsa unei oposiţiunl de principiu în contra căreia să ne concentrăm ; pe urmă, n’avem un şef care trebue 3ă conducă un partid ca al nostru. Nu vă faceţi iluzii! Noi. liberalii, suntem un partid autoritar şi unul asemenea partid ii trebue un vieir. Ori, d. D Sturdza e un muncitor, un pătimaş in politică, dar n’are temperamentul unul şef autorizat safl, mal bine, d-sa are prea mult temperament pentru a juca a-cest rol. Iată causa principală care a provocat şi provoacă toate neajunsurile de cari suferim.»
-------- Sub titlul «Un compromis» Constituţionalul publică următoarele:
Confraţii noştri de la «Epoca» a fi vorbit de actuala acordare Junei recompense naţionale d-lul C. Schina, primul preşedinte la Curtea de Casaţie.
Informaţiunile culese ne permit să adeverim că aşa ceva cloceşte in sferele înalte liberale,
Visul de aur al" primului preşedinte al Casaţiei ar fi o retragere care i-ar permite să nu piardă din emolumentele actuale ; d-sa a repe-ţit demersurile şi la miniştri şi mal sus de miniştri, d-sa a convocat fără drept şi cale in două rlndurl Curtea de Casaţie pentru a ajunge la modificarea legei pensiunilor, în sensul ca dacă nu toată Curtea de Casaţie cel puţin şefii el să se bucure de o pensiune egală cu tratamentul.
D. Stătescu nu este departe de a acorda acest desiderat fie chiar cu preţul unei noul legi personale.
Cînd se apropie aceste demersuri, notorii cunoscute de lumea judecătorească, de impasibilitatea arătată de înaltul magistrat faţă de legea care astâ-zî agită spiritele, răsare amara bănuială că un compromis s'a încheiat intre cel ce isbeşte magistratura şi acela care trebuia să ia în mînă apărarea el.
Neutralitatea, de altmintrelea, a d-lul Schina de explică de cel aine informaţi şi intr'un al noilea chip.
După cum d. Stătescu are un candidat personal pertru Curtea de Casaţie către care anga-mente formale era îl luate—d. M. Poenaru-Bor-dea , —tot asemenea primul president al Curţe de Casaţie are pe herovimul săd,—d. Ciru Eco-nomu.
Ne-ara mira tare dacă nu aceştia ar fi consilierii pentru care se isgoneşte din Casaţie d-nil Prodan şi Populeanu.
Am dori ca evenimentele să ne dea o des-minţire.
Avem însă penibila impresiuue că această speranţă nu se va realiza.
Ştiri din ziare
Din Lumea Nouă :
D. Jean Lecca, prefectul de Bacătl şi protectorul torturatorilor dc la poliţia de Bacău, a fost destituit de către ministrul de interne.
Iu locul d-lul Jean Lecca a fost numit d. Cătuneanu.
Din Dreptatea :
Chestiunea numire! efo. ilor spitalelor civile se complică tot mal mult.
D. Stolojan, cunoscutul precupeţ din hala de la interne, a făcut două vizite ca să poată rezolva această afacere: una d-lul Gr. Cautacuzino şi alta principelui Dimitrie Ghica.
La d. Cautacuzino, d. Stolojau s’a dus să se umilească şi să-şl exprime regretele «că s’a făcut Încurcătură» şi că-I pare foarte răii, «zăfl aşa».
In treacăt fie zis, vizita asta a precupe-ţulul era foarte naturală, fiind dat că tocmai d. Stolojan este acela care a organizat interpelările ce i s’aU adresat la Cameră In potriva d-lul Cautacuzino.
La principele D. Ghica, onorabilul precupeţ mergea cu glndul ca să-l facă să accepte a fi numit alături de d. Caton Lecca, ale cărui merite faţă de Ocultă sunt foarte mari,—de cînd cu propunerea moţiunel de Încredere In d. Sturdza.
Socoteala de acasă nu s’a potrivit Insă cu cea din tlrg.
Principele Ghica a declarat că nu Înţelege şi nu admite să se numească alţi e-forl de cit membri al familiilor Ghica şi Cantacuzino.
Dunmea-voastră, a zis principele Ghica, voiţi să faceţi şi din Eforie un caşcaval. Eu nu pot răbda ca voinţa donatorilor, recunoscută prin hrisoave şi respectată chiar de fanarioţi, admisă de Vodă Caragea,— să fie schimbată de d-v. după trei sute de ani.
In ce priveşte pe d. Caton Lecca, iată cuvintele principelui Ghica :
— D. Lecca o fi «un charmanl homme» o fi orl-ce. Am jucat de clte-va ori prefe-rence cu el, şi n’am nimic să-I obiectez. Insă de la preference şi plnă la a-1 primi să fie efor cu mine şi să administreze averea Ghieuleştilor şi a Cantacuzineştilor, mal va. La Eforie, lnc’o-dată, nu e caşcaval. Căutaţi alt-ceva domnului Lecca, dacă ţineţi numai de cit.
Ca sftrşit, principele Ghica a declarat că Îşi va da demisia din preşidenţia Senatului, dar nu va consimţi să primească pe d. Lecca.
Acum ni se spune că guvernul are de gînd să numească pe d. Adolf Cantacuzino.
In tot caşul, misiunea Excelenţei Sale Precupeţul n’a eşit bine plnă acuma,— ceea-ce dovedeşte că afacerea Eforilor e ceva mal fină şi mal delicată de cit a lui Talianu.
Din Timpul:
Toţi miliţienii vor fi concentraţi In toamna aceasta pentru 10 zile de exerciţiu.
Din Adevărul.
La 1 Maifi se va deschide sesiunea sf. Sinod.
Se vorbeşte cu multă insistenţă printre clericali că mitropolitul Ghenadie va anunţa sinodului retragerea sa din Înalta demnitate ce ocupă.
ECOURI
Liga Culturală, secţiunea Covurlul, e convo-calâ pe Duminică pentru a alege delegaţi la congresul general de la 12 şi 13 Maia.
*
* *
Liberalul Gălăţean spune, că erl s’aO pre-zintat la poliţia din GaluţI doul copil, o fetiţă de 13 ani şi un băiat de 16 ani, spre a cere poliţaiului voie să se căsătorească.
Şeful poliţiei a chemat pe muma fetiţei precoce la poliţie predîndu-I copila, iar pe llnărul mire l’a trimis la plimbare.
* *
*
Apele Dunărei ah scăzut la Feteşti cu 6 centimetri.
*
* *
Locuitorul Ion Tudor Sima din comuna Cos-teştl, judeţul Argeş, a bătut atît de crunt pe o nenorocită femee, incit aceasta a Încetat erl din viaţă. S'a deschis o anchetă, iar criminalul a fost arestat.
*
* *
Consilierii comunali al oraşului Craiova sunt botărîţl sâ demisioneze, iu urma neînţelegerilor ce s’afl ivit între el şi primarul Măldărescu.
Doul din eonsilierl afl şi demisionat.
Aceste neînţelegeri,— zice-se,— provin din causă că consiliul comunal nu voeşte a aproba mal multe propuneri de afaceri necorecte ale primarului şi din causa purtării necuviincioase a acestuia cu consilierii.
*
* *
D. Pantazopol a fost numit agent al vapoarelor romîne de comerţ pe Mare la Galaţi.
PARLAME1N I LJL
SENATUL
(Urmarea nedtnteM dela IO Aprilie)
Enumeră apoi o sumă de taxe vamale şi arată deosebirea ce există Intre a se scădea o taxă fixată, şart a* se cântări marfa şi a se plăti drepturile de vamă după greu-tarea netă.
D. G. Cantacuzino, ministrul de finanţe, declară că toate cele spuse de d. Mârzescu sunt foarte exacte şi face istoricuLlegiuirilor vamale In ce priveşte tarele.
Suspensiunea art. 4 din lege a ţinut un an şi cîte-va luni, căci în urmă s’a modificat legea. Crede însă că incidental este Închis.
Incidentul sejjdeclară închis şi se trece la ordinea zilei.
Pentru că legea prin care se acordă im-păniîntenirea cu dispensă de stagifl d-lul Scupiewski a fost de mal multe ori Înlăturată, chiar şi aslă-zl la Începutul şedinţei, d. Sturdza vine la Senat şi face ca această Impămintenire să se voteze fără discuţiune cu 41 voturi pentru şi 17 contra.
Se votează mal multe recunoaşeerl şi in-digeuate, şi apoi se ridică şedinţa la o-rele 4.40.
Sfiliuţa ite In 17 ttn itie
D-l C. Stoicescu, ministrul lucrărilor publice, depune trei proiecte de legi pentru deschideri de credite şi anume : 1) 535,000 lei pentru construirea liniei Giurgiu basin-port; 2) 632,000 lei pentru diferite expro-pierl de interes public ; şi.
3)	100.000 lei pentru instalare de ace în slaţiile de drum de fier. Depune apoi mal multe proiecte votate de Cameră, pentru indigenate şi recunoaşteri.
Senatul procede apoi la votarea indigenatelor In privinţa cărora a fost votul nul In şedinţa precedenta.
Se votează proiectul de lege prin care ministerul domeniilor este autorisat a ceda d-lul Monteoru o porţiune de teren din moşia Statului Sărata-Bughenl.
www.dacoromanica.ro
EPOCA
3
C A AI EH A
(Urmarea aed/nţef de la 10 Aprilie)
Se votează proiectul de lege prin care se modifică cîte-va disposiţiunl din legea de la 1 Iunie 1893 pentru crearea unei case spe. ciale de lucrări pe lingă comuna Bucureştl-
Se votează un Împrumut de 3 milioane lei oraşului DotoşanI.
Discuţie mare. I)-l Scorţescu protestă contra pocedeulul biuroulul de a se aduce In discuţie proiecte de legi, cari nu erai! Ia ordinea zilei, şi cînd Camera nu este în număr.
Se începe o vie discuţie ; sgomot şi ilaritate în Cameră.
In urmă se decide facerea din nou a a-pelulul nominal şi resultatul este, că Adunarea nu este în număr regulamentar, fiind numai 85 deputaţi.
Camera se ocupă In urmă cu indigenate.
Şc(K»i[« de ia 11 Aprilie
D. Dobrescu (Prahova) anunţă o interpelare d-lul ministru de interne în privinţa poliţaiului de la Ploieşti.
întreabă tot de o dată pe d. ministru de finanţe asupra faptului, că legea prin care se ridică taxa pe alcool de la 5 la 8 bani de grad la decalitru, nevotată încă, este pusă în aplicare, agenţii percepînd deja sporul de taxe.
D. Ionel Grădiştcanu interpelează pe d. ministru de externe să-I răspundă, dacă guvernul rotnîn va lua parte la serbările Mi-lleniulul.
D. Iepurescu se asociază la această interpelare.
D. Malla cere să se fixeze ziua pentru a desvolta cele două interpelări anunţate d-lul ministru al Instrucţiei.
D. Popovicî aduce la cunoscinţa ministrului de externe cele Intlmplate acum vre-o 5 luni pe frontiera despre Ungaria, în judeţul Suceava : nişte ţărani tăiaă lemne şi nn copac a căzut pe teritoriul unguresc. Ţăranii ducîndu-se să'l ia, unul anume Do-roftel a fost împuşcat, şi altul, anume Haja, arestat şi zace şi acum în temniţa ungurească.
întreabă ce măsuri a luat guvernul în această afacere.
ULTIME INFORMATIUNI
Comitetul delegaţilor Senatului a ales raportor pentru legea modificatoare a legel învăţâmîntulu! primar şi normal primar pe d. Milt-ziade Tzony.
Raportul s’a împărţit astă-zl d-lor senatori; în el Jţsunt bucăţi cari sunt de domeniul cronicarului nostru.
D. Dini. Sturdza a declarat a-seară la Cameră unui grup de deputaţi în care se afla şi d. Va-sile Lascar, că este hotărît a apăra pînă în pînzele albe pe d. Palladi în contra tutulor intrigilor şi atacurilor ce se urzesc în contra lut.
— Cît voi ii sta eu în minister va sta şi Palladi, — striga nervos d. Dim. Sturdza, adresîndu-se indirect d-lul V. Lascar, care aspiră la succesiunea d-lul Palladi.
Constatam cu plăcere că d. Dim. Sturdza este pus la carantină de către chiar partizanii săi cel mal devotaţi.
Toate izbucnirile violente ale primului ministru, toate ameninţările şi apostrofele sale, cari în timpii din urmă aQ produs o penibilă impresie despre starea psihologică a d-lul Sturdza, suut parte omise, parte retuşate în Monitorul Oficial.
Scandalul provocat la Cameră de d. Sturdza cînd a retras şi a repus legea instrucţiei, declaraţiile-! răs-boinice în potriva ovreilor, etc., nu sunt trecute în Monitor.
Aflăm că discursurile d-lul Dim. Sturdza sunt corectate de d-nil De-lavrancea şi Bianu.
Clubul conservator din Craiova a ales în întrunirea sa de alal-tă-ierî o delegaţie de 30 membri, cari vor lua parte la întrunirea de la 21 Aprilie a partidului conservator în Capitală.
Astă-noapte o bandă de cinci tîlharl s’aă introdus în casa Iul Savu Dogea din Cîmpu-Lung, mahalaua Bughea, şi l’aă bătut şi torturat, precum şi pe soţia lui; aO furat banii ce au găsit în casă şi mal multe obiecte. Doul dintre tîlharl aă fost prinşi şi arestaţi, iar trei afl dispărut. Parchetul şi poliţia sunt în urmărirea lor.
Corpul nefericitului Zatreanu se afla astă-zl încă la morgă, unde urma să i se facă constatările me-dico-legale; pe la orele 3 trebuia să fie transportat a-casă, str. Tra-ian 162.
Inmormîntarea se va face miine la cimitirul Belu ; cortegiul va porni de a-casă la orele 2 din zi.
Cheltuielile vor fi suportate de comună.
Primăria a arborat drapelul negru.
In cestiunea protestării în contra Milleniulul am primit azi două convocări, una a societăţii studenţilor universitari « Unirea» la o întrunire ce se va ţine deseară în localul el şi alta a asociaţiunel generale a studenţilor universitari *
cari convoacă pe delegaţii săi aleşi în Bucureşti şi la Cîmpu-lung la o şedinţă ce se va ţine mîine, Joul seara, în localul asociaţiunel.
Manifestaţia studenţilor
Comitetul naţional studenţesc a convocat aseară pe studenţii din Capitală la o întrunire în sala Orfeu pentru a se consfătui asupra Milleniulul.
La apel au răspuns aproape 200 de studenţi.
După vil discuţiunl s’a liotărît ca în ziua de Sf. Gheorghe să se tind un mare meeting la şosea şi o manifestaţie pacinică de-a lungul calei Victoriei.
Studenţii şi cetăţenii se vor aduna în Cişmegiu şi de aici cu musica in frunte vor trece în procesiune prin Bulevard şi calea Victoriei pînă la şosea.
In ziua de 2 Maiu, aniversarea pro-clămăril revoluţiei romîne din 1848 în Transilvania, studenţii şi cetăţenii vor pleca cu un tren special la Comana şi de acolo la Călugărenl, unde se vor pronunţa mai multe discursuri la monumentul care arată victoria strălucită repurtată de Miliaiu Viteazul în contra Turcilor.
Cheltuelile vor fi acoperite prin o colectă ce se va face de studenţi.
înainte de aceste manifestaţii se va lansa un manifest in contra Milleniulul.
Vestitul Nieolae Creţu de la obor, a construit o niagasie cu calcan de scîndurl despre vecin, şi mal mult încă, a aşezat nişte scîndurl peste acoperişul magasiel vecinului, care este mal puţin Înaltă ca a sa, în scop de a da scurgerea apelor. Bine-înţeles că d. Ghiţă Dragomirescu, care are nenorocirea să fie vecinul Iul Creţu, n’a permis’ aceasta. Atunci acest din urmă a reclamat primăriei şi poliţiei.
El bine, atît a fost destul pentru ca să se pună în mişcare primarul, prefectul de poliţie, cari s’aiî dus la faţa locului, comisari şi agenţi.
Comisarul secţiei respective, din ordinul d-lul prefect, face o anchetă, iar Ghiţă Dragomirescu, proprietar, comerciant de grlne foarte cunoscut în partea locului, se vede luat de un agent, de dimineaţă de la 7 din cafeneaua de la bariera Moşilor şi dus la poliţie.
Cînd s’a presentat agentul, condus, de Creţu, şi i-a spus să meargă la poliţie că-1 ehiamă d. prefect, acesta a răspuns că va veni puţin mal tîrziă, căci era tocmai ocupat să facă nişte plăţi; dar poliţistul n’a vrut să ştie de nimic şi l’a somat să-l urmeze, aşa că lumea credea că Dragomirescu a fost arestat.
Am voi să ştim în virtutea cărui mandat s’a comis această violenţă şi ce necesitate era ca d. Dragomirescu să fie stînjănit de la interesele sale pentru a aştepta la poliţie pînă la 10 şi jumătate pe d. prefecţ care nu venise încă?
Aci d. Paul Stătescu i-a spus să se a-stămpere, să lase pe Creţu în pace. Oricine Înţelege că aceasta este o ameninţare.
Cîte-va cuvinte, d-le prefect: Mal lntliă că afacerea este de resortul instanţelor judecătoreşti— este chiar o vechie circulară ministerială care spune că autorităţile administrative nu vor da concursul lor de cît pentru a împiedeca o turburare de posesiune şi aci acel care o turbură este tocmai Creţu; apoi nu ni se pare că este o atingere adusă la libertatea unul cetăţean de a-1 lua fără nicl-un mandat de la ocupaţiunile lui, a face să se creadă că e arestat, că e culpabil de cine ştie ce fapte rele, mal cu seamă cînd acel cetăţean este un comerciant onorabil, cunoscut, proprietar, şi care chiar nu retuşa a se presenta mal tîrzifl de bună voe la poliţie ? Apoi, nu vi se pare că e un... exces de zel de a ameninţa un comerciant numai pentru a fi plăcut unul prieten politic?
Este curios modul cum actualul ministru de finanţe aplică legile de impo-siter. Omul acesta, improvisat om de finanţe, surprinde din cînd în cînd pe contribuabili şi-l pişcă cu cîte ceva.
Eată un nou cas.
Legea pentru înfiinţarea dreptului de licenţă, prevede că comercianţii de băuturi spirtoase vor plăti un drept pro porţional de 20°lo asupra valoareî locative a stabilimentului ce ocupă, şi unde debitează.
Prin stabiliment ort-cine înţelege deci prăvălia in care se exercită comercial, adică un local frecventat de public, şi destinat Consumaţiunc zilnice. Legea este foarte clară şi categorică în această privinţă. Printr’o sucire arbitrară a textului legel, ministrul de finanţe a dispus, ca taxa proporţională actuală impusă asupra localului de debit, să se întindă şi asupra depositelor de măr-: uri situate în afară de stabilimentul unde se exercită comerţul, silind în dispreţul legel şl al equităţel, ca debitanţil să plătească dreptul de 20°l0 şi asupra valoareî locative a pivniţelor, magaziilor şi altor accesorii ale comerţului lor o situaţie prin mahalale, şi cari sunt mat tot-d’a-una închise, şi unde consu-
maţiunea n'are loc, nefiind frecuentate
de public.
Debitanţil sunt cu drept cuvîut revoltaţi de această disposiţiune inică a ministrului democra t.
O depeşa de ieri anunţase trista veste despre moartea d-lul Ernest Sturdza, fost prefect de BacâQ şi fost director general al poştelor şi telegrafelor.
Azi o nouă telegramă desniinte categoric ştirea de ieri, care se întemeia pe faptul că d. E. Sturdza se află bolnav de cît-va timp.
înregistrăm deci cu plăcere că starea sănătăţii d-lul Sturdza merge spre bine.
Din Potsdam, lingă Berlin, ni se telegrafiază că A. Sa Regală Principele Ferdiuand a asistat a-seară la un prînz oferit în onoarea sa, de corpul ofiţerilor regimentului I al gardeî.
Azi a fost un dejun la Prinţul moştenitor de Hohenzollern Ia care au asistat d-nil Beldiman, ministrul Romîniel, maiorul Averescu, ataşat militar al legaţiunel romîne, şi ofiţerii romînl în servicii! în armata germană.
Prinţul va răinîne la Potsdam pînă la 2 MaiQ şi va asista la revista regimentului întîiu al gardeî pe cîmpia Bornstedt.
Voinţa de astă-zl ne dă o desminţire în afacerea abuzurilor sub-şefulul de serviciu de la căile ferate, susţinînd că ancheta n’ar fi avut loc şi că nici vorbă nu e de destituire şi dare în judecată.
Menţinem informaliunea noastră în privinţa anchetei făcute de d-nu Bre-zianu şi îl rugăm să ne trimită o in-tîmpinare dacă n’a chemat pe d-nil An-donescu, Manea, Nicolaidi şi pe cel l’alţl funcţionari mari şi mici cari i-afl făcut declaraţiunl şi destăinuiri de o mare gravitate.
Dacă pînă astă-zl nu s’a destituit şi nu s’a dat în judecată acel domn, a-ceasta priveşte pe Direcţiune, — căci faptele imputate şi descoperite împingeai! la o asemenea măsură.
Intrigile şi delaţiunile «Gazetei»
Tribuna din Sibiu dă o desminţire categorică Gazetei din Bucureşti în următorii termeni în cestiunea pregătirilor de demonstrare în contra Milleniulul, pe cari gazeta liberală ar vrea să le denunţe guvernului unguresc:
Neadevărurile însă ce «Gazeta» debi-bitează, intrigile şi delaţiunile ce găseşte cu cale să le facă, trebuesc demascate fără întîrziere.
De aceea ne credem datori să desmin-ţim aici en bloc toate detaliile fantastice pe cari organul naţional liberal le povesteşte în numărul său de Duminică 14 Aprilie st. v. sub titlul *In preajma Milleniulul».
Nimic adevărat în acele detalii «de cea mal mare însemnătate» şi venite de sigur «din cele mal autentice surse».
Un lucru ţinem să mal spunem de o cam dată Gazetei : că nu «Ie la d. Urnite .şi niei ehiarde lad.Sturdzu o să învăţăm a ne iubi patria şi neamul, ori a ne înţelege interesele naţionale.
Şi în sfîrşit rugăm' din nou pe Gazeta să nu se impacienteze şi şă-şt stă-. pîneascâ nervii, pentru că crisele sale nu spun nimica bun şi isbucnirile sale pătimaşe ar putea să însemneze şi neliniştea unor conştienţe vinovate.
Concertul Stu«lenţi 1 or
Stmbătă seara a avut loc la Ateneă concertul dat de societatea studenţilor In litere.
Nici publicul, de la iniţiatori şi nici iniţiatorii de la public, nu se aşteptai! la un aşa de frumos succes.
Concertul s’a deschis cu o serenadă admirabil de bine executată de un cor studenţesc.
D. Grigoriu a fost foarte bine, inal ales In partea a doua, apoi d. Mircea Constan-tineanu a făcut minuni în «Vorrei morir».
A fost mult aplaudat şi d. Poenaru în rolul beţivului din anecdota Iul Speranţă, nu tot aşa de bine în rolul ţiganului.
D-şoara Eugenia Chardin, cu deosebire In valsul din Romeo şi Julieta, a fost obiectul unor ovaţii ne-jflrşite di» partea publicului. Simpaticul student Aug. Scriban, i-a oferit din partea comitetului un frumos buchet de flori. D. Gruber e iscusit în execuţia pe citeră. Cel mal mare succes l-a a-vut însă d. Sima. E un adevărat artist in mluuirea arcuşului d. Sima. Mal ales In’ Borceuse slave, era o legănare de note mol-cuine, de plînsete Înăbuşite de surdină, cari izvorau de subt arcuşul tlnânilul student şi mergeau să se înece într’un răpăit de aplauze fără de sfîrşit. A fost chemat de mal multe ori, şi a trebuit să repete de două ori admirabil de bine esecutatele bucăţi.
Ar fi părut poate multora indiferentă vestirea acestui concert, cu toate astea noi cari am văzut, saă mal bine zis am auzit, uu putem să felicităm atît cît am vrea pe tinerii iniţiatori.
Iar pe necredincioşi ÎI lăsăm lntr’ale lor,
Mal 319.
AU BON OOfJT
IS ucu roşii.—8, Str. LipNrimi, S.—BSuciireştI
PUNERE IN VIZARE SE NUVOTEURI DE PR1MĂ-VARA
PELEBINE, JAQUETE, TISUURI HAUTE -NOUVEAUTE MĂTĂSĂRII, UMBRELE, MĂNUŞI. CIORAPI, ÎNCĂLŢĂMINTE
PĂLĂRII PENTRU DAME
MARE ASORTIMENT de CONFECŢIUNt pentru COPlî Numeroase ocasioni 9a luate reioanele
Sistemul de a nu vinde de cât mărfuri de o calitate ireproşabilă este absolut ni magasinele noastre.
Bl BBIj MMi m A
A apărut volumul VI, partea I, din Acte şi documenta privitoare la istoria regenerării Iio-miniel, publicate de d-nil Dumitru Sturdza şi
C.	Coleseu-Vartic (No. 1 din publicaţiile fondului Princesa Alina Ştirhey, Academia roiului). Volumul cuprinde lucrările Divanului ad-hoc al Moldovei din 1857.— Preţul 15 lei.
Inconsolabilii: Sevastia Zatreanu, Constantin şi Marin Zatreanu, Eufrosina Băr-bătescu, George şi Alexandru Zătreanu, Elena Vardala, Eufrosina Gărdeseu şi familiile Stroiescu, Bărbătescu, Vardala, Crihanj căpitan Niculescu, Tretinescu şi Bolintineanu, au durerea a vă anunţa pierderea prea iubitului lor soţ, părinte, frate, ginere, cumnat, uncliiu si nepot
CONSTANTIN ZATREANU
Secrotarul general al Primăriei Capitalei
viaţă în
ziua de 16
încetat subit din Aprilie IS96, în etate de 47 ani.
Cortegiul funebru va porni Joui 18 Aprilie 1896, la orele 2 după ămiazl, de la locuinţa decedatului, strada Traian 162, spre cimitirul Serbau Vodă (Belu) unde se va face înmormîntarea.
Amicii şi cunoscuţii cari din eroare nu vor fi primit invitaţiunl speciale, sunt rugaţi să considere aceasta ca a-tare.
CONSTANTIN SIIW10NESCU
Doctorand .in Medicină-avenue d. Orleans 12 Paris Stabilit de mal mult timp în Paris şi fiind în relaţiune cu toate celebrităţile medicale din Paris, pot oferi serviciile mele persoanelor care vin să se consulte cu d-torl specialişti din Paris.
Asemenea să poate face' eonsultaţranl şi prin corespondenţe.
A pa minerală piirgativă de la BREAZU, lingă Iaşi.
Această apă din ţară şi-a făcut drumul de al sine fără multă reclamă şi cu toată concurenţa apelor similare streine, dovedindu-se cu mari avantaje prin proprietăţile sale particulare şi anume :
Apa de liroaxu esle mal plăcută la băut şi cu efect sigur, băută 1—2 pahare în interval de 1 oră; in cele rnal multe cazuri ajunge 1 pahar.
Apa «Ie ÎSri'iizH are efect durabil, fără a produce a doua zi constipaţie.
Apa do Bronza nu produce absolut nici o durere la slomah saă în intestine.
Apa do Ilreazii se întrebuinţează special-mente cu succes pentru a combate: congestia, nile obicinuite cum şi conslipaţiunile, disposi-ţiunile inflamatoare * ale organelor principale-indişposiţiunile cronice ale orgauilor de respi-raţiune şi circulaţiune, deteriorarea grăsimel prea abondente, boalele urinare şi formarea pietrei, haemoroidele, boalele oaganelor geniale îa femei.
Consumatorii fanatici pentru apele purgative străine, după ce afl încercat această apă de la Breazu. au părăsit pe cele streine.
Apa de Breaza a obţinut Ia exposiţia de Bucureşti îu anul trecut Medalia de aur prin superioritatea sa în comparaţie cu alte ape similare.
Apa do Breazn se găseşte astăzi în toate oraşele, atît dincoace cît şi peste Milcov, şi merită toată încurajarea din partea publicului.
57	12-7
De închiriat
cu
o Casă spaţioasă, grădină, apă, gaz etc.
de la s-tu Gheorghe în strada Dia-coneselor No. 4, Dependind, Curte,
12—12
CA Sa FONDATA IN 1880
2 Medalii
Succes de 16 ani
N. aEiaOEESGU
43, Calea Victoriei, 43
vis-ă-vis de cofetăria Capşa, Bucureşcl Aduce la cunoştinţa onorabilului public, cil Î11 atelierul meu se confecţionează încălţăminte pentru dame, copil, din materialele cele mal fiiîe. Comen-dele se efectuează prompt; se găseciş si ncălţăminte gata cu preţuri moderate.
NB. Pentru conservarea încălţămintelor recomand veritabila Crema-meltoniană neagră şi culori din fabrica
•11ROWN Şi SON» din Londra: Feriţi-vă de contrafaceri.
27	52-18
I>e vtMzare
MimtoleliOIA
distr. Argeş lingă 01t şi soseana principală a lărel de la Curtea de Argeş la riul vadului, diurn de fier Bucureşti Curtea de Argeş, avind .Vfuraiora granid albă şi albastră cum si alte minerale de mare valoare, plus pădure efe brazi molifţi seculari, care se vinde şi singură, asemenea se poate deschide carieră de piatră marmoră şi ţiment. marmoră.
Doritorii se vor adresa la d. Al. Carpenişanu bulevardul Elisabeta 18.
79	30-16
De închiriat
Un salon frumos mobilat
Strada şi casa General Florescu 85	5—2
AU DOI JARDINIER
Seminţerie horticolă, leguminoase şi Furagere
AUGUSTE CLQUÂR9
fost grădinar şef al Capitalei
Antreprenor de Parcuri şi Grădini
Str. Carol I No. 5G, Bucurescî
Seminţe de flori şi de zarzavaturi de tot felul Trifoiu, Lucernă, Rădăcini furagere Seminţe, Industriale, Economice, Uleioase şi Textile
Instrumente de tot felul pentru
grădină rie
Singurul deposit de maşine pentru altoit Viţe Americane, după sistemul cel mal nou, aprobat de Secţiunea Viticolă a Ministerului de Domenii.
Catalogul se trimite gratis şi franco la cerere
29	24-24
99
Policlinica
44
SSfi-a/tla At-nsen canea 20
Consultaţnml gratuite în toate zilele afară de Joia şi sărbătorile : de la 8 — 9 boale de pele şi venerice. » » 10l/s—tll/i boale de copil.
» » 1 lja — 2 l/a chirurgie şi bole de femei. » » 2 — 3 boale de gît, nas şi urechi.
Joia la aceleaşi ore consultaţiunl a 2 lei vizita pentru fondul Policlinicei.
Se va deschide la 16 Februarie.
43
91 iconi fabrice! «Ie spirt
fabrieel de borhot uscat de la llerestrefl şi morel automatice de abur de la Obor ale
D-luî ANDREI A. POPOYICI
S’a mutat din strada Smîrdan în Ktraila Lipcani No. 80
faţă cu biserica Sfintu Gheorghe NoO 35
CONST. ST. BORANESCU
31	ADVOCAT
Bucureşti, Str. Zboru No. 13.
ak	Xlrogueria la „CÎNBLB NEGHRTT”
lllllli» I9AI ţETZV
Iîncui-eşti.—1, Str. Lipşcani, 1.—Bucureşti.
Aranjînd din nou DROGUERIA mea, cu onoare aduc la cunoştinţă onor. domnilor medici şi Farmacişti precum şi distinsei mele clientele şi onor. public că sînt asortai complect cu tot felul de articole precum: Diferite Droguo, Specialităţi farrflucouticc, Produse chimice, Ape minerale din toate sursele indigene şi streine. Parfum orie şi alte articole de toiletă, Pansamente, Dosinfectante, Insecticide etc, şi in general cu tot felul de articole ce se ţin de această branşă, cu preţuri moderate.
7	Vomandetet ne efectuează iu tontă Homtniu contra ram bura.	(80—85
BIUKOU TECHJÎIO
— pentru eonstrueţiiiiiî «le orî-ce stabilimente industriale —
Inginer mecanic şi Constructor de mort
Reprezentant general al fabrieelor: thinz *V llouip.. Budapesta, K. Molii’, Magdebtirg, lValtlier A Comp., Kolonin, A. Knoevenagel, Hanovera, Krompach-lleruiul, etc. Bucureşti.— Strada Pensionatului 23- 25 SPECIALITĂŢI: Construcţiunî do mori do făină, mălai, ciment, var etc., ferestrae me-clianice, instalaţiunî de lumină electrică, motoare etc.
Depozit de articolo technico, piei re, mătaso etc.
j	’	78-18
www.dacoromanica.ro
7	CASA DE SCHIMB
HESKIA & SAMUEL
BUCURESCI
No. 5 Strada Lipscani No. 5
Cumpăra şi vinde efecte publice şi face orl-ce schimb de monezi.
181)6
		Cump.		Vlnd	
4-o/c	Rentă Ainortisabllă. . .	86	*/«	87	*/•
6»/o	» Amortisabilă. . .	99	—	99	3, 8
6°/o	Obligaţ. de Stat (Cov. R.) .	102	V.	103	—
5«/o	» Municipale din 1883	96	3U	97	'/«
5°/o	. . » 1890	98	"Io	98	
5°/»	Scrisuri Funciar Rurale .	93	V.	93	
6%	« » Urbane .	100	■/»	101	
5o/o	» » Urbane .	89	3/<	90	—
5o/o	» » » Iaşi .	82	>.4	H2	3/*
	Acţiuni Banca Naţională.	1550		1535	
	» » Agricolă .	202	—	205	—
	» Dacia Rominia asig.	395	—	396	—
	» S-lea Naţionala asig.	430	—	435	—
	S-talea de Construcţiunl .	185	—	195	—
	Florini valoare Austriacă.	2	10	2	12
	Mărci Germane ....	1	23	1	25
	Bacnote Franceze . . .	100	—	101	—
	» Italiene. . . .	89	—	93	—
	» ruble blrUe . .	2	65	2	69
Imprimarea cu maşinale dublu-cilindrice, din fabrica Albert & C!ţ, Frankenihal şi cu caractere din fonderia de litere Flinsoh din Frantifurt AjM.
iJEEEt	O Bl1	VJE
Maşine agricole şi industriale
Bucurescl. — Strada Smlrdan, 35. — BucurescI
Locomobile şi Treerătoare
Pluguri universale şi polibrăzdare
medaliate la ConcurMul ftocietăţei Agricole din 1895
Motor! pentru Petrol „SIMPLEX“ patentate
Instalaţiunl de Mori

Ferestrae Mecanice
Representanţa generală a fabricelor de var alb gras şi ipsos ale D-nuluî Victor Soceeii din €îiupu-Li:ag.
(18)
(50—19)
SECRET*!!!
SPECIFIC ANTIBLENORAGIC STOENESCU
CAPSULE
CU COPAIVAT DE SODA-SALOL ŞI SANTA),
Nici unul din antiblenoragicele existente pinii acum nu Împlineşte cele două condiţiunl de asimilare repede şi a nu i-rita Lraectul intestinal. Asociaţiunea substanţelor ce compun aceste Capsule este tot ce actualmente ştiinţa are mal bun şi mal Încercat In tratamentul blenoragielor. Modul cu totul nod şi special după care sunt preparate aceste capsule fac ca vindecarea să fie repede, complectă şi fără de a deran-gea stomacul ; ast-fel că convine tuturor persoanelor chiar celor mal debile.
Acest noii medicament vindecă tn scurt timp complect şi radical scursorl (sculament) nuol şi vechi altt la bărbaţi cil şi la femei, precum Blenorea, poală albă, etc.
Preţul unei cutii 4 leî.
Asociat cu aceste capsule se recomandă cu succes Injecţia Suutnlliia.
Preţul unui flacon 2 lei 30 hani.
Deposit general : Farmacia Mihail Stoenescu, strada Mi-hal-Vodă No. 55, Bucureşti. De vtnzare la principalele Farmacii din ţară. In provincie unde aceste preparate nu se găsesc, se expediază imediat contra unul mandat poştal.
25-n
De închiriat
Camere mobilate în strada Carol No. 6, clădire noua, ca în marele oraşe din streinâtate, instalaţiune eleganta şi noua, se găsesc asemenea şi apartamente pentru familii cu tot confortul necesar.
Preţurile de la 40 lei în sus
68	'	5—3
Hemoroide
Hemoroiilele se vindecă cu pilulele cu pomada (alifia) doctorului Lebel An dre dela Paris: 4, str. de VEchqmer, 4
Patru-zecI de ani de succes.
Broşură explicativă se trimite franco ţn schimbul unul mandat poştal de 1 fr. 50 cent.
Deposit in Romînia, la toate farmaciile şi droghnriile principale.
20 12—10
JOHN P1TTS
BUCURESCI, Strada Smârdan No. 7
Mare depou de maşini agricole şi industriale Maşini de Secerat, Legat şi de Cosit „Adriance“
[Sfoara de legat snopi OM A N I L L A garantată pnră:)|
Maşini de treerat şi Locomobile
din renumita fabrică
BADENIA din Weinheim (:Germania:)
JL


l llaşini «le treerat americane en locoinoMla rutieră şi cu elevator «le snopi şi «le paie.
Maşin! de semănat în lat (:sistem «Aberdeen»:) şi în rîndur! (isistem american «HAVANA»:)
MORI ŞI PIETRE DE MOARĂ DIN LA FERT£ SOUS JOUARRE.
\ Greble de fin «BEolingsvorth»ţ Tocători tle nutreţ}, mu-1 Uin! de huruit, Tocite pentru cuţite tle secerători eteA
VînturătorT, TriorT, Batoze de porumb
MUŞAMALE IMPERMIABILE DE 0RI-CE MĂRIME.


MOŞIA FLOREASCA
Situată parte in BucurescI şi parte peste raion. în cea mal favorabilă posiţiune pentru Orl-ce esploalarl şi întreprinderi a-vînd o suprafaţă ca 1,500,000 metri pătraţi cu următoarele carieri:
I) Fabrică de cărămidă pe o întindere de 160.000 m. p. unde s'ar putea fabrica anual mal multe milioane cărămizi, avînd şi Ring (cuptor) pentru arsul cărăraizel cu cărbuni.
II Carieri de nisip şi petriş de unde se estrage anual zecimi de mii m. cubl pentru construcţiunl de case şi pavage.
in Moara sistematică cu turbină mă-cinînd ori ce cualităţl de făinuri, griş, arpăcaş, mălai de lux, mălai, etc. şi se mal pot instala pietre sau valţurî după trebuinţă, avînd şi eleşteu cu pesce în a-bundenţă, ghiaţa de unde se aprovizionează cele mal principale case de coinerciă ca renumita fabrică de Bere Luter, etc. pe timpul ernel, care eleştefi ar fi suficient să aprovizioneze ca 300.000 m. c. ghiaţă pentru odată, (ghiaţa fiind ridicată apa se transformă iarăşi).
IV	Locuri parcelate în loturi pentru vînzare cu bani gata şi in rate, deja s’a consti uit peste 100 case, hanuri, etc. sunt fi 2 case de vînzare construite vara trecută.
V	Grădinarii, cultivate sistematic şi altele.
S’ar mal putea creia :
a)	Băl pe apa eleşteulul, fiind posiţiu-nea cea mal frecuentată în timpul verel, de populaţiunea oraşului.
b)	Restaurante şi pavilioane de vară.
c)	Lăptăril sistematice,
d)	Fabrici de diferite speţe, de pîine, etc.
Se arendează in total sad în parte şi este
şi de vînzare.
A se adresa în strada Romană No. 19 la d-na proprietară satî în localitate la
i-nu N. C. Slmionescu
55	__________(12-10)

CAFE „NAŢIONALA*
In fie-care seară concert muzical sub condu cerea D-luî Rubinstein, Bere Bragailirn eu paharul şi diferite mezeluri cu preţuri moderate. Intrarea liberă.
21
12-3
f
PILULELE ELVEŢIENE
ALE FARMACISTULUI
RF € II ARD 1IKANHT
INC ROATE DE:
Prof. dr. R. Virchow, Berlin «	« de Gielt, Miitiich (f)
«	* Reclam; Lipsea (f)
«	«de Nusbaum Miinich (f)
«	« Hertz Amsterdam
« «de Korczynski, Craiova «	« Rrandt, Klaiisenburg
«	«	Frericks, Berlin (f)
«	«	de Scauzoni, Wiirzbury
«	«	C. Witt, Copenhaga
«	«	Zdekauer St. Petersbury
«	«	Soederstădl Kasan
«	Lambl, Varşovia
«	Forster, Birmingam,
întrebuinţate de peste 15 ani de Profesori, medici practici şi de public şi recomandat ca cel mal eflin. plăcut, sigur şi nevfttftmător
MEDICAMENT I>E CASĂ
La derangearea organelor Abdominale
La maladii ale ficatului, hoeuiorhoizi (trînjî), consti pa tic, durere de cap, ameţeală, respiraţie grea sad tlifleilă, palpitaţie
(bătaie de inimă), constric*iuni de piept, lipsă de poftă de intueare, ele. — Pilulele elveţiene ale farmacistului Kichard Brandt, din causa efectului lor agreabil sunt în genere preferate altor purgative de un efect neplăcut ca : săruri, ape amare, picături, etc.
A SE FERI LA CONTRAFACERE
de imilaţiunl şi cereţi la toate farmaciile numai a-devărateie PII.CI.E ELVEŢIENE ale
farmacistului KICHARD Brandt, şi observaţi bine alăturata marcă cu Crucea albă, pe fund roşiii şi numele Kich. Brandt-.
Pilulele elveţiene contrafăcute şi împachetate similar pentru a induce publicul în eroare nu produc nici odată efectul adevăratelor pilule elveţiene ale lui Richard Brandt.
PREŢUL CUTIEI !.<-■ 1.50
Depoul general pentru toata Rominia
La farmacia Victor Tflringer
Bucureşti calea Victoriei
Se găseşte asemenea în Bucureşti, la farmaciile: F. Brus, M. Brus. Fr. W. Zflrner, A Czeides, E. I.	~
Risddrfer, A. Frank, I. Â. Ciura. etc., şi la drogueriile: F. Bruss, Economii, & Co. Th. M. Stoenescu, Ilie Zamfirescu.—Botoşani la: Haynal, V. D. Vasiliu. — Brăila: la: Filloti, G. KaulTniesc, A. Drumer.—Buzău, la: Schuler, Weber.—Omiova, la farmaciile Moss. Polii. Oswald.—Focşani, Ia: Remer. Stenner. — Galaţi, la: Sticliler. — Giurgiu, la: Binder, Fabini.—Iaşi, la: I. Engel, Rosenthal, Fraţii Konya.—Piteşti, la: Schirkanyer.— FIaeşti, la: Schdller Zlegler.—Tîrgovişte, la: E. Seymanu.—T.-Măgurele, la: A. Hebberling. CT____________________________________. -	. .	(16-2)______
Mal mult «le ‘|3 «Ie secol succes proclamă superioritatea sa in tratamentul de guturai, iriiaţinnei peptului, influenţa, dureri reuiuatismale, scrlutituri, răni. vărsături, bătături. — Topic excelent contra bătăturilor. Se află în toate farmaciile.
MARELE BAZAR CENTRAL
Sub Hotel Boulevard, Calea Victoriei
Anunţă pe onor. public din capitală şi provincie că pentru sezonul de primăvară şi vară ’l-a sosjt un MARE şi BOGAT ASORTIME1NU de ^	'
HAINE pentru BĂRBAŢI şi BĂEŢI cu preţuri foarte eftine.	j^j-
<5

BAI HYGIENICE BAI HYGIENICE BAI HYGIENICE
mm LABARRdQfiF
VECHIUL MAGASIN
de
LĂMPI,SOBE,IIa^IXÎ «IcBUCATE
şi orl-ce instalaţiunl
MARCUS LITTMAH & I. WSPPNER
No. 61, Calea Victorie!, No. 61, (Vis-â-vis de Episcopie)
REMARCAT
S t li ts posiţia clientele un foarte frvimos şi bogat asortiment de stofe fine pentru haina de comanda efectuabile prompt şi cu preţuri reduse.
Rog pe onor. public d’a visita magasinul mefi pentru se convinge de eflinătatea şi qualits.tea bună a mărfurilor.
In tâte farmaciile.
APROBAT de ACADEMIA de MEDICINA din PARIS
Stlota. — 1/2 Sticla.
juna*...
ţşagjs

««ar'ari
Recomandat ,-_e Onor. Clienţi, instalaţiunile de băl lucrate numai în ZinU. cu diferite sobe de aramă pentru încălzit apa. Băl de aburi higienice, recomandat de toţi medicii celebrii, poate să facă orl-cine In casă. Duşuri sistematice cu aer comprimat. Closete «tout a V eyoîiD higienice şi sistematice. Sticle de Conserve hermeti-ceşte Închise de toa te mărimile. Unicul depou in
O
•r'v
îl
Marele Bazar Central (sul) Hotel Bulevard)
70	Calea Victoriei	25-
ALAMBICURILE DEROY-CARANFIL
ţară cu Sobe (Belgiane), din fabric
1
IM ti IS -GA Ej A TE
•
Acest aparat este de o simplicitate extra-ordiuară şi I serveşte pentru distilarea vinului, mustului de mere, ae I pere, de prune şi de orl-ce fel de fructe. Cu el se poate ] distila tescovina, drojdiele de vin sau orl-ce soiţi, precum j şi florile, seminţele şi orl-ce fel de plante mirositoare, j Se poate fabrica cea mal bună ţuică, shloviţă şi orl-ce I spirturl. Acest aparat este cu mult superior cazauelor şij Alambicurilor obişnuite, prin aceia că produce sau I din o singură dată gradul cerut sad prin rectificare după | voinţă, un spirt rectificat de o calitate ma bună. cu o economie mal mare de timp, de apă şi de con-bustibil.
A se adresa d-lul 0EORCIE8 IA. CARANFDL, Galaţi, satl la agenţii săi acreditaţi din diferite ţări şi localităţi.
■ ■ <
58
36-11
rica «GODTU» şi maşini de bucătărie din renumita fabrică «GEBRLHER BOEDER, din «Darmstad», precum şi splendi-dul lor asortiment de lămpi e-/egante pentru atirnat şi masă, ' cu maşinele Americane «WoN-DER», toate cu aer.
100-31
Nil SE POATE!!!
ATELIER DE LĂCĂTUŞERIE
şi pentru
€ o A/ST Ei UCTEWVE: EtES EEJEIi —
I. IIAUG
F Strada lsvor, Ts o. 119 Btxcuiresicl
CEL MAI MARE ATELIER DE BILIARDURI
FllANZ VAST
BUCUREŞTI,—Strada Ştirbeî-Vodă No. 44—BUCUREŞTI
efr jetuiază tot felul de lucrări de fier pentru Binale, P recum: Grilage, Porţi, Balcoane, Uşi Ferestre. Marchi-' ze, Scări, Lămpi, etc.
Npc<‘iali«atc florărie, Ner«>, gradine ne earnă,
L	pavilion ne In fler ete. etc,
Primesc comande neutru Provincie:
— Emreţur\' Moderate —
î
100—22
Cu schimbrea local uluiţii, avizez pe onor. public că am îu atelierul şi magazinul ineO un bogat depozit de Biliardurl mici pentru Datue saQ copil, cu mandanale (benţt) cari fac un efect foarte uşor la bile. Asemenea construesc şi biliardurl cu masa foarte practice
pentru familii ori în saloane Toate sunt solide şi elegante..
— PIIAŢlll/ tUSMEUSE —
(57)	*	(16-5)
Sa-şl comande cine-va Hainii pîna nu vizitează renumitul Magazin IIASKAKUIj BEWAL, casă de încredere, unde sosesc succesiv colosale transporturi de stofe şi haine, lucrate cu o rară eleganţa.
iiAXAEil Ej HEIGAIj
Casă (lo Încredere
Tocmai In faţa I’refecturel Poliţiei Capitalei,
62	(25-16)
BucurescI. Tipografia «Epoca».—Strada Clemenţei, No. 3.
www.dacoromanica.ro