SERIA n.—ANUL H, No. 134. Ediţia a treia MIERCURI, 17 APRILIE 1896. NUMARULJO BANI ABONAMENTE!,*: încep la 1 şi 15 ale fle-cărol luni şi se plătesc tot*d’a-una inainte In Bucuroşii la Casa Administraţiei^ In judeţe şi streinătate prin inundate poştale Un an In ţara 30 lei; in streinătate 50 lei Sase luni ... 15 > » > 25 > 1’rel luni . . . 8 » » » 13 » Un număr tn streinătale 30 bani MANUSCRISELE NU SE ÎNAPOIAZĂ REDACŢIA 3—STRADA CLEMENŢEI—No. 8 NUMaRUL 10 BANI ANUNCIFRILdE In Bucureşti şi judeţe se primesc numai la Administraţie In streinătate, direct la administraţie şi ia toate oficiile de publicitate Anulnciurl la pag. IV.0.30 b. linia » » » III........2.— lei » » * » II.........3.— > » Inserţiile şi reclamele 3 lei lindul] Un număr rechiă 3 0 buni ADMINISTRAŢIA No. 3 - STRADA CLEMENŢEI - No. 3 APARE ZILNIC LA 5 ORE SEARA CU CEI^E DIN URMĂ TELEGRAME ŞI ŞTIRI A LE SILEI Bandă de exploatatori Credem ea avem dreptul a ne a-dresa tarei şi a 'I zice: «în ulti-«mele alegeri, în aparenţa cel pu-<ţin, avînd a alege între colectivişti «şi între noi, i-al ales pe el. Ce «mal poţi zice acum? Iţi mal men-«ţil aşa numita alegere ce al făcut? Daca facem o asemenea întrebare, este ca ea e bine ' venita în momentul de fata. Colectivitatea şl-a dat măsura el întreaga şi ca capacitate, şi ca solidaritate, şi ca disciplina. In genere, cînd în jurul unul partid sa creazâ o legenda—legendele mal tot-d’a-una sunt neîntemeiate — este greii, foarte grefl de a o distruge. Trebuie mult timp şi multe loviri directe în legenda pentru ca ea sa dispară. Vorba rominulul: «un nebun a-«runca o piatră şi zece înţelepţi nu «pot sa o scoată». Prin un fenomen extra-ordinar, care de altminterea este foarte explicabil ca toate fenomenele, colectiviştii au meritul ca în jumătate de an să isbuteasea a distruge, nu o legenda, ci toate cu cari o proastă opinie publică isbutesce a încon-giura acest partid. Este cazul a zice ca cîte o data nu aduce anul ce aduce ceasul. Era o dată—ca în basm—un partid mare, a carul putere consta in disciplina, supunere şi solidaritate. Calităţile acestea, cînd sunt singurele, nu prea fac onoare parţel intelectuale ale unei grupări politice, cad disciplina, supunere şi solidaritate se pot gdsi şi la cetele de bandiţi. De vreme ce însă liberalii nu aii aspirat nici o data a trece drept oameni culţi şi inteligenţi, pentru el, calităţile cari an distins tot-d’a-una trupele de făcători de rele, au fost singurul merit pe care îl invocau în fie-care ocasie. «Suntem proşti, dar mulţi». «Nu «avem oameni de talent, dar sun-«tem disciplinaţi». «Nu avem idei «cari sa ne lege, însă avem solida-«ritatea tovarăşilor politici».—Ne ziceaţi de multe ori el în intimitate. Asemenea legenda isbuteşte a se acredita. Ajunsesem a considera pe colectivişti ca pe o trupă barbară, dar care prin disciplinaşi solidaritatea el era capabila dea domina peste partide mult mal superioare în cultura. Afl scrintit-o răO colectiviştii; dar răQ de tot. Ceea ce deosebeşte o bandă de exploatatori de un partid politic, este că banda se impune unei discipline de fier numai cît timp e preocupata de a pune mîna pe pradă, îndata însă ce prada este în mîna bandei, nedisciplina si anarhia se arata, fie-care bandit cău-tînd ca sa profite mal în largul lui de fructul ostenelilor sale. Pe cînd din contra, — un partid politic nu e disciplinat numai în oposiţie, el arată solidaritate şi u-nire mal cu seamă după ce a a-juns la guvern. Pentru membrii linul partid politic, solidaritatea devine mal mare în fruntea afacerilor, fiind-ca fie-care înţelege cares-punderea din acel moment devine serioasa. Colectiviştii afl dovedit că sunt o banda de exploatatori şi nimic mal mult. Ajunşi la putere, disciplina, solidaritate, respectul de sine, nu se ştia ce însemnează. Sunt mercenari cari intra în un oraş bogat, mercenari pe cari nici şeful, nici ameninţarea cu moarte nu-I poate împedica de la prada şi de la debandada. DivisiunI pot să existe lutr’un partid. Şi la noi din nenorocire afl fost în unele momente oare-cari mici desemnări de tendinţl de diferenţiare. Dar pentru onoarea partidului conservator, acele tendinţl de diferenţiare aveafl o origină mult mal pură şi cu un caracter mult mal politic. Erafl doua tendinţl emulative cari deşi urmăreau aceeaşi ţintă, Insa nu aveafl raţiunea de a fi în persoane deosebite. Nici o data partidul conservator nu s’a sfarîmat în grupuri, grupuleţe personale, persoane şi indivizi, fie-care cu mica lor ambiţie şi interes. Un partid politic poate să pre-sinte un caz de neînţelegere; nici o data insa el nu va presinta un lagar de lanseheneţ! în vacanţă. Partidul colectivist şi-a distrus singur legendele cari îl făceaţi puterea. Astăzi el este întocmai ca Samson după ce i s’afl tăiat pletele. In foarte puţin lucru îl consista puterea ; acel foarte puţin dispărînd, colectivitatea ne presinta spectacolul unul partid ridicul, absolut ridicul. Nu ne vom mira daca după închiderea parlamentului vom auzi ca diferiţii şefi de prin provincii se vor declara independenţi de centru, formînd unităţi colectiviste în întinderea tarei, Simulescu la Rîmnicul-Vîlcea, T. Anastasiu Ia Tecuci, Neron Lupaşcu la Vaslui, Poenaru Bordea la Ialomiţa, Saveanu la Focşani, Moruzzi la Dorohoifl, şi aşa în toate oraşele. De altminterea credem că aceasta este tendinţa şi alta soluţie nu poate exista în viitor. ISTERICUL DE LA EXTERNE Să na se creadă că este o glumă safl că voim să răspîndim In public ştiri calomnioase în privinţa stărel sănâtăţel ministrului preşedinte. Cel din tribuna oficială a Camerei, cel din tribuna publică, amicii şi duşmanild-lul Dim. Sturdza, afl prilejul să constate zilnic că sănătatea preşedintelui consiliului este răfl atinsă şi că d-sa este supus întocmai ca femeile la accese de isterie foarte des repetate. Pe fie-care zi, îl apucă năbădăile, i se congestionează faţa, bîzăe, plînge, dă din mîinl şi din picioare, tremură şi pronunţă cuvinte ineoherente. D-sa mal ales nu poate să admită cea mal mică contrazicere şi furia sa ajunge la paroxism îndată ce nu merg toate după placul săfl. In plin parlament, strigă d-lul Vilzu: rl-căreţ atingeri adusă principiului mamo> ibilităţit. Credem ca şeful Statului va pune in cumpăni gravitatea chestiunii constituţionale cu păcătoşia inobi- E vorba de a se nimici una d in cele trei puteri ale Statului, pentru a căpătui cîte-va creaturi colectiviste, pentru a favoriza interesele advocăţeştl ale d-lul Stâtescu, care ştie să exploateze situaţiunile succesive de advocat si de ministru ai justiţiei ce-l place să ocupe, şi pentru a îndopa pe toţi avocaţii tripotarl cari în Senat afl sărit în ajutorul legii şi pe toţi avocăţeil fără priciul pînâ acum cîte-va sâp-tărnînl, cari azi îşi speculează mandatul de deputat la palatul de justiţie. E vorba în fine ca tribunalele împănate de naturile poliţieneşti ce vor îmbrăca toga de magistraţi, să secondeze prigonirile colectiviştilor in contra opoziţianif, care sub d. Stâtescu e ştiut că n’are drept la protecţiunea legilor. Sperăm că Majestatea Sa va face pe guvern să priceapă propriul lui interes, arătîndu-I cît de mult se schimbă natura luptelor politice cînd opoziţia nu mal are nici o încredere în nepărtinirea unei magistraturi servile şi poliţieneşti. Sperăm că se va cumpăni gravitatea consecinţelor legii personale a d-lul Stâtescu,\ care ne va autoriza, venind la putere, sâ isgonim pe toţi nemernicii cari necinstesc magistratura, primind a fi numiţi în locul colegilor lor alungaţi prin silnicie, şi cari îşi datoresc decretele unul act de violenţă care e lovitura de graţie adusă neatîrnăril magis-traturel. Dacă am fi, ca liberalii, un partid de răsbunare, ne-am bucura de votarea legii d-lul Stâtescu, care ne va autoriza a preface magistratura după convenienţele noastre de partid. Mărturisim însă că, pentru paci-nica dezvoltare a instituţiunilor noastre, am preferi să se cruţe magistraturei lovitura ce i se pregăteşte, orl-cari ar fi foloasele ce în viitor vom fi îndreptăţiţi a trage din precedentul creat de d. Stâtescu. Nădăjduim încă, că în ajun de a se vota această lege, toţi factorii constituţionali vor cumpăni gravitatea actului ce e pe jumătate deja consumat. Aceasta este slaba şi ultima speranţă ce-o mal avem. INSTIGATORII REVOLTELOR O curioasă interpelare s’a dezvoltat ieri la Cameră. D. deputat Calligari a cerut să se facă o nouă anchetă asupra cunoscutelor revolte ţărăneşti din unele judeţe de peste Milcov, pentru a se descoperi instigatorii acelor revolte. Totul a fost curios în tratarea acestei interpelări, de la motivarea ei şi pinâ la soarta pe caru a avut-o. Interpelatorul a spus că n’a făcut interpelarea de cît fiind convins că In Fălcii! cel puţin, liberalii n'au fost amestecaţi în acele revolte. Guvernul însă, care o li ştiind mal bine lucrurile de cit d. deputat al Fălciulul, a combătut cererea de anchetă ca... neoportună. In sfirşit, pentru ca nici o îndoială să nu poală fi, moţiunea prin care se cerea o nouă anchetă n’a putut întruni nici şapte iscălituri cit cere regulamentul. Partidul liberal a mărturisit ast-fel, şi prin guvernul său şi prin maioritalea din Cameră, că el a fost instigatorul a-celor nenorocite revolte- lucru de altmintrelea ştiut din capul locului. Ministrul de interne a profitat şi de această ocazie pentru ca să arate cît e de deştept. D-sa a spus că instigatorii revoltelor sunt conservatorii, afirmaţiime care i-a atras uă răspuns cam neplăcut din partea unul membru al maiorit&ţil, prinţul Gr. Sturdza. D. Sturdza a esplicat inteligentului ministru că nu guvernul conservator avea vr’un interes sâ-'şl creeze singur dificultăţi. Rezultatul interpelării e că liberalii fug de anchetă, ceea ce dovedeşte vinovăţia lor in revoltele ţărăneşti. ASILUL BĂIEŢILOR NOŞTRI din CERNĂUŢI Interesul, ce publicul rornîn îl arată faţă de sublinia întreprindere a unul asii pentru studenţi rondul la Cernăuţi, ne face să nutrim cele mal mart speranţe, întru cit priveşte posibilitatea îufiinţărel cil mal degrabă a acestuia. Indivizi ca şi popoare, clnd se văd în faţa pericolului, nu afl numai dreptul* ci şi datoria de a se apara. Pericolul de desnaţio-nalisare Insă, pentru ori şi care popor cu aspiraţiunl este complexul tuturor nevoilor de cit copleşit poate să fie In mijlocul neamurilor străine. A nu înfrunta şi a nu te desbăra de a-cest pericol, însemnează a-ţl iscăli singur sentinţa de moarte. In situaţiunea ce nouă Romtnilor din Bucovina ni s’a creat, nimic mal imperios nu ni se impune, de cît, ca forţele de cari mal dispunem, să ni Ie Îndreptăm în contra duşmanului comun ce cu estirpare ne ameninţă. Acum în preajma întemeiărel gimnasilul rutean în Cernăuţi, pericolul de rutenisare a devenit atlt de iminent, în cît păcat strigătorii! la cer ar fi, dacă noi Romlnil nu ne-am strînge şirurile, nu ne-am da toată silinţa, ca să ne fortificăm pentru delătu-rarea acestui pericol. Şi In vederea acestora, nu ne este permis să uităm, că o muncă de uriaş avem de împlinit, şi nu ne rămîne de cît alternativa: safl că vom duce lucrarea aceasta a noastră la un bun sfirşit, safl ne prăpădim. Dorinţa de a ne înfiinţa un gimnasifl ro-mîn la Cernăuţi ni se zădărniceşte. Ne-a mal rămas de o camdată una: înfiinţarea unul asii pentru studenţii noştri romlnî. Am fost arătat de mal multe ori în foaia noastră, cit de triste sunt pentru copilaşii noştri şcolari referinţele sociale din capitala tării. Am adus chiar fapte concrete, cit de mult sunt expuse aceste tinere mlădiţe nu numai pericolului de a fi desbrăcate de tot simţul de naţionalitate, ci expuse sunt chiar şi celei mal lnspăimlntătoare demoralisa-ţiunl. E trist în adevăr, că noi tocmai aici, în vechia noastră patrie, al cărei timbru numai romînesc ar trebui să fie şi astă-zl, siliţi suntem să recurgem chiar şi la mijloace cum sunt bunăoară asilele. Ştiut este, că în asile străbat şi se adăpostesc mal ales oameni, cari sau afl devenit impotenţi în luptă cu amarurile vieţii sau cari nu mal pot suporta resistenţă faţă de duşman, sau in fine aceia, cari siliţi sunt să-şl caute adăpostul dinaintea pericolelor cari II urmăresc. O dovadă din cele mal plastice pentru noi Romînil din Bucovina este chiar asilul acesta, care nu însemnează alt-ceva, de cit caracterisarea unei stări abnormale de lucruri, în cari se svtrcoleşte şi se mistue un întreg popor. Recunoaştem deci azi cu toţii, că insti-tuţiunl de acest fel sunt pentru noi chiar chestii de existenţă. Nici lntr’un fel de luptă încă nu ne-am obosit, şi unul popor de valoare şi de trăinicia neamului nostru nici nu e permis să se obosească. Stăm însă în faţa unul pericol, care este împins cu o putere diabolică în contra noastră, şi în faţa acestui pericol avem să decidem noi înşine: safl să-l înlăturăm, safl să ne Îngrădim cu mijloacele de apărare. Asilul nostru de băeţl mină în mînă cu internatul Doamnelor roinîne din Bucovina, vor forma de sigur fortăreaţa, în care mu-niţiunea indispensabilă în lupta ce o purtăm va fi nu numai conservată, ci şi în a-devăr sporită. Generaţiunl întregi vor putea să iasă din aceste măreţe instituţiunl, cari alt colorit, altă direcţie afl să dee atlt familiei şi so-cietăţel noastre, cît şi vieţii publice a patriei. Numai atunci va putea să constate atît duşmanul, cît şi poporul nostru, că pentru Roinln nu poate să existe nici un fel de neam, fie aici, fie aiurea, care cu succes să exercite asupra lui puterea de asimilare. Astă zî insă trebue să recunoaştem, spre ruşinea noastră, că puterea nceasla ne copleşeşte, ne perdem trup şi slnge sub o influenţă şi păcătoasă şi nevoioasă. Mal înţelege ori şi cine, că asimilat să fie un popor slăbit şi lipsit de razele culturel şi ale civilisuţiunel; dar şi această asimilare o poate exercita cu succes numai un popor cult şi luminat şi pentru care natura n’a fost maşteră în împărţirea darurilor sale. Ce vedem Insă la noi? Vedem petre-clndu-se lucruri, de cari inşine ar trebui să ne ruşinăm! Istoria patriei noastre va avea de sigur să Înregistreze pe o pngiiiâ a sa, că neamul romînesc din frumoasa Bucovină şl-a uitat de sine şi de datoriile sale şi ş’a lăsat să fie contopit şi mistuit într'un popor, pe care ca oaspe l-a primit odată, şi care In cele mal multe privinţe 11 este inferior. Acestei stări de lucruri voesc azi să pună capăt conducătorii noştri fireşti prin înfiinţarea de asTie tocmai aici lutr’un centru, spre care gravitează ce! mal mulţi indivizi setoşl de cultură. Aceste instituţiunl vor Începe să introducă tu viaţa noastră publică o eră nouă, care va şterge din istorie pata pusă ptnâ acum pe faţa poporului roinln bucovinean. Măreaţă şi subliâ este ideea aceasta ; 2 EPOCA de ea trebuie să fim conduşi asta-zl la tot pasul de la o margină piuă la cealaltă a ţării noastre. Poate-se măcar admite astă-zi şi glndul, ca cine*va să-şl Închidă inima şi să-şi ascundă mina aducătoare de jertfe pe un altar atlt de sflnt, cum este Înfiinţarea asilu-lul din cestiune. Nu! Aceasta nu se poate! In firma credinţă, că toate păturile societăţii noastre vor Înţelege şi cu dragă inimă vor aprecia ideea mîntuitoare a neamului nostru, salutăm din inimă pe iniţiatori şi le dorim cel mal deplin succes In Întreprinderea lor naţional-romlnească. Oferte benevole Niint a se adresa d-lnl d-r. A. baron lformnznkl Cernăuţi, strada J«-Hlf Nr. 8. forma gardul ; ambasada era Înconjurată de o mulţime numeroasă.—Cea mal mare parte a miniştrilor erau presenţl. „EPOCA" LA TULCEA Primarul Korş pltnglud. — Fonduri pentru proeopsealit. — Pungăşii colectiviste.—Ce face Prefectul ? Prinţul Ferdinand la Paris (Prin fir telegrafic) Prlnz diplomatic.—Toasturi.—Mulţu. niirlle Sultan ului. — liecepţiuuc şl prin/, la Eliseu.— Prin/ la ambasada otomană. UN DISPENSARIU Primarul Borş pllugtnd Individul Ştefan Borş, care graţie unor magistraţi ce dădeail tonul In politica locală a parvenit din şef de cantonieri la demnitatea de primar al Tulcel, nu pierde nici o ocasie să ’şl facă profesia de credinţă către stâplnil săi, ast-fel, acest individ, la un banchet dat mal zilele trecute de un grup colectivist care prăznuea sosirea ta oraş a unul stăpln temut, ridiclud toastul săă. a Început să plîngă ca femeile şi să se jure că e liberal de baştină şi că însăşi tărlţa din care a fost plămădiţi strămoşii săi era de origină colectivistă. Fonduri pentru procopaeală Cu asemeni tertipuri şi cu tot felul de momeli prin cariunil Consilieri comunali speră să ’şl garnisească bine bozunarele, a obţinut votarea unul împrumut de un milion, a cărui soartă o putem ghici dacă considerăm an-treprisele ce acest Borş a avut de la judeţ şi modul cum le-ai! executat. Probă evidentă avem casarma călăraşilor, aceea a infanteriei, arestul judeţului şi alte clădiri esecutate de acest antreprenor neconştiin-cios, şi cari deja sunt spre ruină fiind şubred construite. Pungăşii colectiviste Fără a discuta acum că primarul Borş fiind o slugă bulgărească, Înlesneşte acestui element să ’şl bată joc de cele mal sacre interese ale romlnismulul, voia cita pentru astă-zl că, patronat de administraţia colectivistă şi avtnd de soţie pe directoarea şcoa-lel de fete No. 2, a transformat localul arendat de administraţia conservatoare pentru usul şcoalel, în locuinţă pentru familia sa, iar şalele de clasă le-a scos din localul propriu, installndu-le în nişte magasil de producte umede, infecte şi întunecoase din vecinătatea şcoalel, pentru cari asemenea plăteşte arenzl din punga Primăriei şi unde copilele cetăţenilor ’şl otrăvesc sănătatea pentru ca fostul şef de cantonieri să se tolănescă în apartamente spaţioase şi hygienice; că, tot patronat de administraţia colectivista, priveşte lada comunei ca pe punga sa proprie, lulnd din ea fără nici o aprobare şi contrar legel comptabilitâţel, miişoare de lei, cu cari se duce In voiaj la Bucureşti, sub pretext să apere interesele comunei faţă de «vandalismul ministerial» pe clnd In realitate descurcă interesele diferitelor antreprise ce a avut la stat în tovărăşie cu Gelescul Cealicof, cari fiind construite în condiţiunile clădirilor ce afi executat pe comptul judeţului, are încă da-raverl nelichidate; că, patronat asemenea de patronii săi colectivişti face, iarnă complectă în banii comunei, impărţindu-i cu miile cunoscuţilor săi tovarăşi de anlre-prisc, din cari natural că trebue să şl aibă o bună parte. Ce face prefectul ? Abusiva şi risipitoarea administraţiune a primarului Borş, care face zlmbre gindindu-se la milionul ce are a manipula, fiind semnalată prefectului Toneanu, ca să arunce praf In ochii lumii, a mers In anchetă la Primărie, unde de şi a constatat toate ma-trapasllc,urile primarului săâ, s’a mulţumit să tragă o impermeabilă muşama peste ele fără măcar să raporteze Ministerului or să redacteze vr’un act de constatare. Dar acesta este sistemul colectivist, d. Toneanu care In afacerea Ressu-Robescu, asurzea lumea cu hoţii imaginare pe comptul administraţiei conservatoare, astăzi se încearcă să’şl apere odorul de la Tulcea şi să’I acopere destrăbălată sa administraţiune comunală. Sperăm însă că în curînd muşamaua se va rupe, şi prefectul Toneanu, Catonele de la Galaţi, se va vedea redus la rolul de protector al hoţiilor de la Tulcea. l>lcz. Mal multe doamne din societate, atl hotărlt să înfiinţeze, în Capitală, un dispensând pentru copil sărmani; după modelul celor existente în străinătate, unde copil primesc consultaţiunl gratuite, medicamente, şi lapte sterilisat. In lipsă de mijloace, acele doamne au făcut apel la caritatea publicului încă din anul trecut punînd în circulaţie o listă de subscripţie (boule de reige) care ne fiind bine înţeleasă, n’a produs de cît suma neînsemnată de una mie două sute (1.200) lei. Cu toate că resultatul a fost aşa de puţin satisfăcător; acele doamne nu s’avl descurajat, şi graţie concursului generos, a cinci doctori din Capitală : d-nil Ro-malo, Ţăranu, Goilav, Marcel şi Lem-part ; ad pus la cale ideea dumnealor şi deschis, acum două trei luni de zile, în strada Armeană No. 26, un dispensând pe care publicul îl poate visita, în orl-ce zi de lucru, de la orele 10—12. Fondul strîns însă ameninţind să sece, doamnele ‘fondatoare fac din nod apel la caritate, sumele cele mal micî se pot vărsa. Odinioară se auzea, Daţi un led Pentru Atened Azi vă zicem Daţi un ban măcar Pentru dispensar. Ofrandele să primesc de d-nil Brăiloiu, strada Romană 73. C. srada Corabia No. 9, strada Polonă No. 60. A. C. Arion, şi J. SeculicI, CRIZA DIN FRANCIA ('Prin fir telegrafic) Cabinetul MT^llue.—Intervenlrca Prezidentului Republice!. Paris, 15 Aprilie. D-nu Felix Faure a oferit d-lul Meliue misiunea de a forma cabinetul. Paris, 15 Aprilie. D-nu Meliue s’a dus la Eliseu, ca să informeze pe d-nu Faure că probabil nu-I va putea da vr’un răspuns de cit mline dimineaţă.—Apoi a conferit cu d-nil Billot, Bar-tou, Hanotaux şi Cochery. D-nu Faure a chemat pe d-nu Hanotaux şi a insistat pe Lingă dlnsul în mod vid pentru u-1 face să primească portofoliul a-facerilor străine.— Se crede că d-nu Hanotaux va primi.—Probabil că ministerul se va constitui mîine. In timpul serii circula următoarea listă ministerială: d-nil Mdline, preşidenţia consiliului şi agricultura ; Cochery, finanţele ; Billot, resbelul; Barbey, marina şi Hanotaux, afacerile străine. Adevăratul motiv Insă al disolvărel este, că sa presupus că majoritatea membrilor Consiliului disolvat, sunt politiceşte streinii guvernului, de şi în Calafat nu se face politică, căci Calafateni ’ fruntaşi ad fost şi sunt In tot-d’a-una corecţi şi devotaţi către acel cari le ad arătat buna voinţă şi devotament intereselor acestui mult Încercat o-raş, indiferent de sentimente politice. Dacă tactica liberalilor de acest sistem, adică de a privi In prima linie interesele de partid, se va generalisa, apoi putem spune cu siguranţă, că nenorocirea este cu noi şi curînd serviciile publice, vor fi complectde-sorganisate. Revine d-lul Flevameritul şi onoarea a fi privit ca figură aleasă, căci ca Ministru de Interne a menţinut In servicid pe toţi oameni devotaţi datoriei, indiferent de sentimentele lor politice şi prin proiectul sătide lege Comunală, se ingrâdead desăvlrşit interesele Comunelor. Pentru a termina este interesant să vedem puţin pe înlocuitorii Consiliului Comunal, membri Comisiunel interimare şi acel din prejur, devotaţii liberalilor: D. Petrache Braneţu, preşedintele Comisiunel Interimare şi aspirant la primariat, este cel mal imbecil.... poate că natura a greşit făclndu-1 om, este un fel de uneltâ, care nu serveşte la nimic, un om care In toată viaţa sa n’a produs nimic, incult, fără nici un pic de demnitate, ca stare materială tot ce are moşteneşte de la decedata sa soră Maria Iova DimitrovicI, al cărui mor-mînt astăzi nici nu se cunoaşte, spesele făcute cu lnmormlntarea decedatei In sumă de peste una mie lei şi în care privinţă e-xistă o hotărlre judecătorească, s’ad plătit du d. Marin Dragulescu, din al cărui ordin s’ad cumpărat toate necesariele pentru ln-mormlntare, Braneţu neputtnd fi creditat, alimentele pentru pomană d’asemenea s’ad plătit de alţii. Brutarii s’ad achitat de dlnsul, administrlndu-I In stradă cîte-va palme. Iată omul, capul administraţiunel, destinat a conduce interesele publice ale unul o-raş de port. Ştefan Columbeanu, d’asemenea aspirant la primariat, la trecut se zicea că acesta este sufletul partidului conservator Iii Calafat, care împreună cu Petre Badea ad publicat chiar prin ziare o declaraţiune In a-cest sens. De profesiune avocat ordinar, leneş din fire, neglijent culpabil al Însuşi intereselor sale, cartofor pasionat şi tot-d’a-una fataliste. Iată şi al douilea corefeu, garnitura firmei Braneţu. Anghel Ciupag s’a distins altă dată ca ajutor de primar încasîndu-şl datoriile, numind în serviciul primăriei şi a Poliţiei pe toţi beţivanii cari consumad băutura de la cârciuma sa, pentru interesele Comunei n’a făcut absolut nimic, ca cultură, ’l trage cu ochiu preşedintelui Comisiunel interimare. Dinu Antonie cu care se termină comisiu-nea interimară este absolut neînsemnat. Petre Badea, care se găseşte Intre culise lnprejurul Comisiunel interimare, aspirant la alte căpătuelî, este un fel de cortinar, ca şi ceM’alţl lipsiţi de cea mal elementară cultură, In toate ocasiunile face pe agentul electoral, dar nu lucrează ne plătit. Iată In fine oameni de cari le-ad plăcut liberalilor, să se Înconjoare In Calafat şi cu cari cred, a putea servi interesele acestui nenorocit oraş. Fii C&lăiîttean, „EPOCA" LA CALAFAT In fine după mari stăruinţe, s’a disolvat şi consiliul comunei Calafat. Raportul publicat în «Monitorul Oficial», conţine următoarele motive: 1) Un conflict cu administraţia judeţului. 2) Că uuul dintre membrii consiliului co munel este arendaş. 3) Că doul dintre membrii consilidlul, sunt demisionaţi. Să observăm un moment aceste motive. Conflictul cu administraţia judeţului. Ar părea clnd citescl această parte, că s’a petrecut un fapt serios, care atinge in teresele comunei şi de care s’a făcut culpabil consiliul comunal. Dar iată ce se Intim -plase. Că primăria care plătesce Întreaga Poli ţie comunală, n’a recunoscut un dorobanţ numit de poliţaii!, căci aici în tot-d’a-una nu miri le în poliţie, pentru mal bună administraţie s’aO făcut d’acord şi cu primăria. Că unul dintre membri este arendaş. In legea comunală nu găsim nici un articol, care să spună arendaşilor, că el nu pot figura ca primar safl consilieri In comunele urbane, şi dacă prin interpretare va fi reeşind aşa ceva, de ce aceasta n’a a-vut-o In vedere d. prefect la confirmare, căci astă-zl deziclnd, aceea ce altă dată a afirmat, se declară şi necunoscător şi cui pabil de aplicarea legel. Că doui dintre membri aii demisionat. Noi seim, că aceşti membri demisionaţi, cari sunt de sigur Ştefan Columbeanu şi Petre Badea, aii funcţionat luând parte la lucrări ptnă In ultimele zile, şi serios vor bind acest motiv în nici un cas, nu putea fi luat In favoarea unei disolvărl. Şi pentru aceste trei motive, raportul conchide pentru alegere parţială, şi se termină cerlnd disolvarea. Adică una spune şi alta face. Iată dar actul oficial, ce vină aduce re-presentanţiunel comunale, care In parte timp de mulţi ani, aii lucrat atît de mult pentru Calafat, aşa că tot ce are acest istoric orăşel, se datoresce în cea mal mare parte numai acestor bărbaţi, cari aii lăsat comunei plnă şi salariile prevăzute prin budget pentru primar şi ajutoare, cu din care fond, s’a transformat grădina publică, plus alte multe lnbunătăţirl, deosebit de lucrările executate de mijloacele comunei, cari singure pot spune. Şi cu toate acestea administraţia judeţu lui, pentru nisce motive numai de formă, găsesce de cuviinţă să Înlăture de la comună oameni, cari ’şl aii neglijat interesele pentru acele ale comunei, şi aii tăcut sacrificii, şi, ÎI lnlocuesce cu alţii, cari prin posiţiunea şi trecutul lor tind numai Ia chiverniseli. Paris, 15 Aprilie La prtnzul oferit Prinţului Bulgariei, d-nu Bonrgeois a ridicat un toast mal 1 utilii In sănătatea Sultanului. Apoi a ridicat un al douilea toast în sănătatea Prinţului Ferdinand, a principesei Maria Luisa şi a Prinţului Boris. Prinţul Ferdinand a mulţumit ridiclnd un toast In sănătatea d-lul Felix Faure şi pentru mărirea, prosperitatea şi gloria Franciel. Paris, 15 Aprilie. Sultanul a mulţumit telegrafic Preşedintelui Republicel pentru primirea ce a făcut Prinţului Ferdinand.—Mline va fi la Eliseu prlnz şi recepţiune.—Prinţul va pleca Mier curl la Berlin. Prinţul a făcut o visită d« condoleanţâ baronesel Hirsch. Munir-bey a oferit astâ-seară nu prlnz de gală Prinţul Bulgariei.—Ambasada era de ;>orută In mod luxos. — Garda republicană I). Dini. Stnrdzn e hot&rtt a nu mal cere prelungirea a t'orpuri-lor Legiuitoare, ei va impune majorităţii sale din Cameră ea să ia ehiar mline in discuţie legea pescuitului, fără să acorde eele trei zile regulamentare. In speranţa eă discuţia generală se va termina Simbată seara, d. Kturdza va eere si şedinţe de noapte. Dacă nici după aceste tertipuri discuţia legei pescuitului nu se va termina piuă Sfmbătă, atunci d. Ktiirdzu va cere prelungirea sesiune! fiică eu cite-va zile. Azi se întruneşte la siliul de miniştri sub M. S. Regelui. D. Dim. Ghica a declarat ieri din nou, că daca nu va fi numit efor al spitalelor civile împreuna cu vechil efori din 1888, d-nil Gr. Can-tacuzino şi dr. Fotino, atunci va demisiona din preşedinţia Senatului. Cestiunea numirel eforilor se va tranşa sâptămîna asta, după ce guvernul va lua avizul M. Sale Regelui. OFOBMATfn Amicii d-lul N. Fleva s’aQ întrunit a-seara. După o discuţie animată s’a dat o forma definitiva proiectului de lege privitor la descentralizarea administraţiei, pe care d. Fleva îl va depune în şedinţa de mîine a Camerei. A A. LL. Regale se vor întoarce saptamîna viitoare în Capitala pentru a pleca apoi la Moscova la serbările de încoronare ale Ţarului şi Ţarevnel. Faimosul Talianu de la BacăQ demisionat ieri. Detnisiunea i-a fost primita. Palat c.011-preşidenţia Direcţiunea espoziţiei millenare din Budapesta comunică ziarelor ungureşti, că patru ziare române din Capitală vor fi reprezintate la deschiderea Milleniuluî. Printre aceste ziare, — adaogă comunicatul,—este şi Rornînul care va fi reprezintat prin d. V. C. A. Bosetti. D. Mihail Dinescu, fost comisar de poliţie, în timpul din urmă la secţia 36, ne roagă să specificăm că acel Dinescu, fost comisar de poliţie sub liberali şi fost puşcăriaş, care acum de curînd a fost numit comisar sanitar, nu este nici măcar rudă cu d-sa, aceasta ca să nu se confunde aceste două persoane din causă că poartă acelaş nume—ceea-ce facem cu plăcere. In ultimul moment ailăni, eă «1. Dini. Sturdza, văzind perieo-IiiI «le oare este ameninţat, s’a învoit a-seară eu toate modiffeă-rile introduse în legea pescuitului «le comitetul «lelegaţilor. ® E P E Ş I (Servieinl Agenţiei Romîne) Cair, 15 Aprilie. Procesul in contra administratorilor datoriei publice egipţene s’a aminat pe miercuri. Belgrad, 15 Aprilie. Agentul |diplomatic bulgar, d. Sirmandriew, a remis scrisorile sale de creanţa Iu audienţa solemnă. Londra, 15 Aprilie. Camera Comunelor. D-nu Curzon declară că guvernul a fost informat de ambasadorul rusesc, că ştirea răsplndită de ziare, In privinţa unur tratat secret intre Rusia şi China după care a-ceasta din urmă ţară ar ceda o mare parte a teritoriului săâ Rusiei, este cu desăvlrşire lipsită de or-ce temeiă. D-nu Curzon declară că In ceea-ce priveşte legile asupra contrafacerii mărcilor de fubrică de Egipţeni, pe teritoriul egipţian, nu este nevoie de consimţimlntul puterilor. Camera adoptă cu 206 voturi contra 124 o propunere a d-lul Balfour de a da tot timpul sesiune! afacerilor guvernamentale. D-nu ChamberJain declară că Preşedintele Transwaalulul, d-nu Krueger, a exprimat, necesitatea in care se afla de a rămine în ţară In timpul sesiunel Volksradulul. D-nu Cliamberlain speră că cu răbdare şi tact se va ajunge la o soluţiune paclnicâ şi satisfăcătoare pentru am- . bele părţi. In aceste condiţiunf, Englitera retrage invitaţia sa. |Odessa, 15 Aprilie. Misiunea chinezească in capul căreia se află Li-Hung-Tchang a sosit; a fost primită cu o-norurl mari. Miine va pleca la Petersburg. ErI a venit înaintea seeţiunel a II a Curţel de Casaţie recursul d-lul G. A. Scorţescu contra hotărîrel Curţel cu juraţi din Iaşi, care l’a condamnat la amendă şi despăgubiri civile pentru calomnii aduse prin Evenimentul onor. d. avocat Constantiniu din Iaşi. înalta curte a respins trei motive şi a făcut diverginţă asupra motivului al patrulea: dacă in£delictul de calomnie juraţii trebue să pună chestiunea intenţiei frauduloase. Termenul pentru judecarea recursului In complect s’a fixat pentru 8 MaitL D. Scorţescu a fost apărat de d-nil Fleva, Delavrancea şi N. Xenopol. L). Constantiniu de d. Gh. Panu. O telegrama de ieri ne anunţa că in timpul audienţelor generale împăratul Francisc Iosef a primit pe d. Lueger, antisemitul reales primar al Vienei. DIN PRESa Ziarele «le azi Ziua, despre năzbîtiile d-lul Dumitru Sturdza: Un prim-ministru trebue înainte de toate să se arate om serios in atitudinea şi ţinuta sa. Or, d. Sturdza, este departe de aceasta. Un prim-ministru nu trebue să dea toc la ri-dicul. Este o regula care e adevărată atlt in pedagogie cît şi in politică. Or, exploziile sale imense In raport cu micimea cauzelor care le produc, il fac de multe ori pur şi simplu ridicul. Este un fel de Don Bartholo umbllnd cu bastonul in mină după adoratorii Rozinel, căruia aceasta, isbuteşte a’I face toate poznele. Regretabil! foarte regretabil ! --------— Timpul, vorbind de opera legislativă a liberalilor conchide ast-fel : Iată cum se încheie opera legislativă a regimului. Nici o reformă serioasă, nici o lege originala şi studiată, nici o lucrare spornică, nici o a-vintare spre progres. Singurul tărîm pe care colectiviştii merg strună este acela al legilor personale! Aci sunt in domeniul lor; ori ce greutate dispare in faţa interesului de gaşcă, a dorului de râsbunare şi a indeplinirel poftelor. Meargă înainte pe această cale! Ţara ’i vede astă zi in toată goliciunea lor ; mline ’I va a-runca ca pe nişte netrebnici. D. lorgu Cantacuzino, fostul preşedinte al Senatului, s’a reîntors în ţara şi a luat parte Ia şedinţa de ieri a Senatului. Paris, 15 Aprilie. lnmormlntarea baronului Hirsch s’a făcut in timpul dimineţii in mijlocul unei mulţimi mari. Marele rabin a rostit un discurs la cimitirul Montmartre. Viena. 15 Aprilie. Ziarele antisemite anunţă că d. Lueger, în Înţelegere cu partidul săă, renunţă la alegerea sa de primar. Viena, 15 Aprilie. Un comunicat al partidului antisemit dă următoarele amănunte asupra audienţei d-lul Lueger la împărat. Suveranul a făcut un apel la lealitatea d-lul Lueger in termeni călduroşî şi l’a rugat să renunţe la alegerea sa, avind in vedere imposibilitatea momentană in care se află de a o confirma, şi aceasta, in interesul stabilirel apropiate a administraţiei autonome a oraşului Viena. D. Lueger a răspuns că afiindu-se faţă de do rinţa directă a Suveranului săfl, este silit, ca patriot şi cetăţean leal. să priveasă această dorinţă ca un ordin. După audienţă, d. Lueger s’a dus la comisarul guvernului, d. Friebels. şi i-a remis demi-simţea sa. Noua alegere a primarului se va face în eu-rind. D. Lueger va fi numit prim vice-primar. Viena, 15 Aprilie. Camera deputaţilor a discutat procedeul de urmat in alegerile nouil clase electorale. Cea mal mare parte a deputaţilor aO vorbit iu favoarea alegerilor directe. Preşedintele Consiliului s’a pronunţat in contra acestor alegeri; totuşi dacă oare cari diete dovedesc vr’o tendinţa de adoptat alegerile directe, preşedintele s’a declarat gata să le acorde acestor provincii. Guvernul insista asupra adoptării proiectului fără schimbări (Aplause). Urmarea discuţiei s’a amânat pe mîine. Triest, 15 Aprilie. Aruncarea pe apă a corăbiei Budapesta a reuşii iu mod perfect. Naşa corăbiei, archidu-cesa Maria-Valeria era representată prin contesa Szechenyandrassy, şi amiralul baron Ster-neck, şeful seeţiunel marinei, bolnav, era re-presentat prin viee-amiralul Spaun. Viena, 15 Aprilie. Oficial. împăratul a numit pe archiducil Franţ, Ferdinand şi Eugenio feldmareşalMocoteuenţl pe archiducele Leopold Salvator, general de brigadă, pe archiducele Petru-Ferdinand prim locotenent şi pe viee-amiralul Eberan d’Eber horst, amiral. Bourneniouth, 15 Aprilie. Cornelius Ilerz a fost interogat azi o jumătate de oră de judecătorul Bridge din Londra. Advocatul lui Herz precum şi represenlanţil guvernelor engles şi frances asistau la interogatoriu. Cu toţii sati înţeles pentru a continua instrucţia Simbăla viitoare, in faţa tribunalelor din Bowstreet. Londra, 15 Aprilie. Agenţia Beuler află plecarea lui Osman Digma la Ainet, pe drumul lui Âdurama. Se confirma că bolnavii şi răniţii răniţii Ia Amet. Caii lui Osman Digma sunt in primejdie de a pieri de foame. Mulţi deserturi sosesc flămînzl la Suakim. Massauah, 15 Aprilie. Grosul dervişilor se află la El Corasi, la jumătatea drumului Intre Osobri şi Fescer, pe stingă lui Ai bara. Roma, 15 Aprilie. Ieri s’aă produs desordine la Paterno pentru că agenţii fixului continuau să perceapă taxa suprimată iu parte de consiliul comunul. Manifestanţii uQ comis excese şi aO fost împrăştiaţi de trupă. AO fost ciţl va răniţi. Prefectul din Catane a sosit şi a confirmat decisiunea consiliului comunal. Liniştea s’a restabilit. --------- Vorbind de purtarea scandaloasă a d-lul Sturdza, Constituţionalul zice: Am ris pinâ acum de contradicţiile şi de neroziile marelui om de stat care conduce partidul liberal, căci îl credeam numai rău dar nu şi nemernic. Nu mal putem ride, cînd vedem că primul loc in guvern il are un om bolnav la minte, nevrednic şi primejdios tocmai din causa acestei boale. Interesele ţării şi liniştea publică reclamă ca d. Sturdza să schimbe posiţiunea sa politică pe o serioasă cură medicală. Poate că şi interesele partidului liberal şi chiar ale d-lul b. Sturdza s’ar putea folosi de a-ceastă povaţă. Ştirii «Un ziare Din Lumea Nouă : In sfîrşit, ministrul de interne, sub presiunea opiniei publice s’a văzut nevoit să destitue pe canalia de poliţaii! al Bacăului, vestitul Talianu, torturatorul celor şapte victime. In urma anchetei presei şi a atitor dovezi de barbariile săvîrşite de poliţia din Bacău, mal mulţi deputaţi au intervenit pe lingă ministrul de interne, pentru a destitui pe banditul Talianu, şi a se da ast-fel satisfacţiune opiniunel publice şi presei. D. N. Ceaur-Aslan a comun icat chiar ministrului de interne că-I va adresa o interpelare cu care ocasiune va dovedi că ancheta făcută de inspectrul Luca Ionescu, e o curată batjocură, iar declaraţiile ministrului că victimele aii fost bătute cu tesa-cele de către gardişti, e un sfruntat neadevăr Împrăştiat cu scopul de a scăpa pe Talianu de răspunderea criminalelor torturi ordonate şi executate din chiar ordinul lui. lutr’adevăr că ministrul de interne a căutat să ia noul informaţiunl de la persoane din localitate, şi a cerut deputaţilor să-l dea răgaz piuă azi Luni. Informaţiunile particulare culese de ministrul de interne aît fost sdrobitoare pentru bandiţii de la poliţia din Bacăfi. In urma acestora, ministrul a cerut prefectului ca banditul Talianu sâ-şl dea imediat detnisiunea. Demisiunea a fost adusă de chiar prefectul Jean Lecca şi eu a fost imediat primită. Cel trei sbiri torturatorl: Talianu, Mun-teanu şi Ianaşoaie, vor fi daţi judecăţel. Din Timpul: In curînd se vor începe lucrările pentru uouile cazărmi necesare diferitelor garnizoane. După terminarea acestor cazărmi se va Începe şi dislocarea batalioanelor permanente din urma infanteriei. *** Domnia... uaţiunei. Intrarea adunărel deputaţilor a fost azi Înconjurată de un grup de 40—5(1 de cetăţeni, cari aţineai! calea iie-cărul deputat care sosia şi ’l rugai! să se pue Ia vot chiar astăzi, un proiect de lege pentru rescumpă-rarea embaticurilor din jurul Bucureştilor. Spuntnd unuia din aceşti cetăţeni că drumul ales nu e tocmai legal, ne-a răspuns: — Cînd cu maximul, liberalii ne ailspus că poporul poate să ceară votarea sad ne-votarea unei legi. Liberalii ne-au recuuos-cut deci dreptul să intervenim Iii lucrările Parlamentului! Aşa e, domnilor liberali, domnia... naţiu-uel. www.dacoromanica.ro EPOCA 3 Din Dreptatea : Putem anunţa din sorginte foarte sigură, că la 20 curent Camerile vor fi Închise. Din Adevărul-. Printre unii deputat! cari fuc opositie guvernului se agită ideea că zilele acestea o delegatiune de cltl-va deputat! să ceară o audientă la Palat, pentru a expune regelui, actul inconstitutional, săvlrşit de către pri-mul-ministru, prin readucerea pe biuroul Camerei a legel Invătămlntulul, după ce declarase formal că o retrage. Delegatiunea expunlnd regelui acest caz, fără precedent încă In analele parlamentului, 11 va supune tot o dată aprecierel dacă această lege votată tn mod ilegal mal poate fi sancţionată. ECOURI Studenţii se Întrunesc din nod deseară Ia Or-feu pentru a decide atitudinea lor faţă de Mil-leniă. * * * ErI s’aă Început înscrierile pentru examenele facultăţii de drept din Bucureşti. Aceste examene aO fost aminate de mal multe ori din causa că d-nil Nacu şi Crătunescu, cari fac parte din comisia examinatoare, se îndeletnicesc numai cu politica şi neglijează cu desăvlrşire datoriile lor de profesori. *** In vederea concentrărilor cari se fac anul a-eesta şi cari aă un caracter cu totul deosebit de al celor din alţi ani, ministrul de răsboiă a ordonat ca primele inspecţii generale să înceapă chiar din cursul acestei luni. * * * Lipovenii din Dobrogea aă consimţit a-şl declara copil născuţi la oficiul stării civile, însă prin mijlocirea preotului cultului lor. * * * Societatea centrală agricola a hotărlt astă iarnă să facă bustul în marmoră al fostului el preşedinte, d. Ilie Niculescu Dorobanţii. fost deputat conservator. Bustul în marmoră va fi în curînd gata. Miine se va turna în ipsos, apoi d. Bălăcescu, tînărul şi distinsul sculptor, va pleca cu bustul în ipsos la Venezzia ca să ’l lucreze în marmoră de Carara. Bustul e o adevărată lucrare de artă; expre-siunile fetei şi modelatia sunt perfecte şi aă fost mult admirate de d-nil I. Lahovari şi Eugen Ghica-BudeştI. D. Bălăcescu e un artist de mare viitor. Leul său cel mare expus la Ateneă a fost cumpărat de d. Take Ionescu pentru museă cu 5.000 de lei; sclava din Egipt şi altele aă fost admirate mult. Acum d-sa lucrează la statuia Iul Tudor Vla-dimirescu, care prin conceptiunea sa îndrăsneată va fi o adevărată podoabă artistică. * * * In urma licitatiunel ce s’a tiuut la ministerul lucrărilor publice, construirea liniei Piteşti-Curtea de Argeş In valoare de un milion 200.000 lei, s’a adjudecat definitiv asupra So-cietăţel Romlne de construcţiunl şi lucrări publice cu un scăzămlnt de 17 la sută sub deviz. Lucrările vor începe imediat după încheierea contractului. # * * Administratorul de clasa Il-a lancovescu Va-sile de la batalionul I de vinătorl din Dobrogea, care era însărcinat cu funcţiunea de casier al numitului batalion, a dispărut cu o sumă însemnată de bani din casa batalionului. Consiliul de răsboiă al comandamentului diviziei active a pus în urmărire pe ziua de 13 Aprilie pe numitul administrator. PARLAMENT UI, SEJiATfl Şedinţa de ta IO Aprilie La ordinea zilei următoarele chestiuni: 1) Interpelarea d-lul Gh. Mirzescu relativă la suspendarea aplicărel art. 4 din legea de la 31 Decembrie 1891 modificatoare a tarifului general al drepturilor de vamă; şi 2) Un proiect de lege prin care se autoriză ministerul domeniilor a ceda d-lul Gr. C. Monteoru o porţiune de teren din moşia Statului Sărata-Bughenl. Se declară vacant colegiul al 2-lea de Bacăă, In urma lncetărel din viaţă a d-lul Chirii Sebastian. D. Colonel Negel cere ca lmormtntarea să se facă pe socoteala Statului, defunctul fiind sărac. Senatul aprobă. D. Gogu Cautacuzino, ministrul de finanţe, depune un proiect de lege pentru modificarea legel patentelor In ce priveşte profesiunile libere; cere urgenţa, care se admite. D. G. Mârzescu se urcă la tribună pentru a-şl desvolta interpelarea. Recunoaşte că disposiţiunile luate de ministerul de finanţe erafl bune, Insă se revoltă contra suspendărel legel, zictnd că aceasta este neconstituţional. Ministrul de finanţe a aplicat legea, Insă a suspendat aplicarea art. 4, privitor la taxe. CAMERA (I rmarM ţ.dinţ.t delm tt Apr/liv D. Popovicî revine din noii asupra afa-cerel cu biserica Albă din comuna Baca, judeţul Suceava, pendinte de moştenirea Bedmar. Cere intervenirea ministrului, de oare-ce procesul este pendinte Ia Curtea de Casaţie. U. ministru de interne răspunde, că tre-bue aşteptat resultatul procesului spre a se vedea cine rămtne proprietar. Se citeşte proiectul de lege prin care se deschide un credit extraordinar de 100 mii lei pe seama ministerului de lucrări publice pentru deSăvtrşirea instalaţiunel acelor mecanice tn staţiunile căilor ferate. D. Bălăuescu combate procedeul de a se emite rentă pentru o lucrare care s’ar putea face cu resursele ordinare a le budgetului căilor ferate. D-sa mal arată, că s’att acordat ministrului o mulţime de credite pentru caile ferate, şi ar putea din ele să facă această lucrare pentru care se cere rentă. D. ministru Stoiceseu, arată, că suma de 100 mii lei, este restul de plată a acestor lucrări, cari aii fost executate dintr’un credit extraordinur de vre-o 2 milioane. Proiectul de lege se primeşte, se mal votează un credit şi apoi la 4 ore se ridică şedinţa. Şedinţa de la IO Aprilie Asupra sumarului d. Calligari se pllnge că nu se pomeneşte lntr’lusul nici de răspunsul sâă la vorbirea d-lul ministru, nici despre moţiunea ce a depus la biuroil. D. ministru de finanţe George Banta* cuzino depune proiectul de lege prin care se sporesc taxele asupra, alcoolului, se reînfiinţează primele pentru exportul alcoolului şi se scad taxele asupra berel. Dl. ministru cere urgenţa care se admite. D. Dobrescu-Argeş anunţă o interpelare d-lul ministru al domeniilor In privinţa pă-şunatulul In pădurile Statului. D-sa mal Întreabă pe d. ministru al finanţelor in privinţa menţinerii In atelierul de construcţiunl navale al Statului a mal multor ingineri streini. D, George Cantacuzino, ministru de finanţe, nu poate răspunde mulţumitor la Întrebări vage. D-sa explică, că inspector al navigaţiei este d. FranassovicI, cetăţean romln. D. Bălăuescu interpelează pe d. ministru de interne, asupra căuşelor pentru cari nu se construiesc locale proprii pentru oficiile telegrafo-poslale, şi In special pentru ce o-raşul Focşani nu are un asemea local pro-priă. Asupra lntrebărel d-lul I. Grădişteanu In privinţa brevetului pentru invenţiunea d-lor ingineri Christian şi Pândele, care nu i se mal aduce la ordinea zilei, d. ministru Pa-llade declară din nou, că o comisiune se ocupă cu chestiunea brevetelor. D. Politimos cere din nou să se aducă In diseuţiune proiectul de lege relativ la seminariştii cu 4 clase. Cu prilejul lntrebărel d-lul Cutcudache, d. d. ministru de lucrări publice dă explicări asupra unei eventuale joncţiuni a liniilor romlne cu cele slrbeştl, la Severin, peste un pod pe Dunăre. D. ministru spune, că există astâ-zl numai Întreţineri oficioase Intra guvernul slrb şi romln In această privinţă. D-sa mal spune, că a numit o comisiune care să studieze avantagiile acestei joncţiuni, şi numai după aceea se va lua o de-cisiune hotărltoare. Se recunoaşte ca persoană juridică societatea Ajutorul elevilor săraci din Bucureşti. ULTIME INFORMAM Astă-zi ministerul de finance a dat ordin tutulor agenţilor fiscali, pe Ungă fabricele de spirt, ca să se perceapă 8 bani gradul de spirt în loc de 5 bani prevăzut de lege. Cum s’a luat această disposiţie, ne surprinde, fiind-că ştim că nu s’a votat nici o lege prin care să fie autorizat ministerul a percepe acest plus de taxă. Pe miine vom reveni, arătind cetăţenilor cum să ţin de promisiune actuali guvernanţi şi în special d. Gogu Cantacuzino. In timpul şederel sale în Veneţia, M. Sa Regele a bine voit a primi în audienţii pe cunoscutul filo-romîn, marchizul Pandolfi, senator. M. Sa Regele s’a întreţinut a-proape o ora cu entusiastul amic al romînilor. O telegramă din T.-Jiu ne anunţă că au sosit astă-zl dimineaţă acolo, cu tren special, d-nil ingineri Saligny, Brătianu şi Rîmniceanu, pentru a visita minele de cărbuni de la Schela. Liga «lin Craiova Duminica trecută s’a ţinut adunarea generală a Ligei din Craiova. După mal multe discuţiitni s’a hotărî t ca să se protesteze în următorul mod în contra Milleniulul : 1) Di ziua de 2 Maia, fiind sărbătoare (înălţarea Domnului), se unifică protestarea în contra Milleniulul cu serbarea aniversării revoluţiei de la Blaj, 3 Maiu 1848. 2) In ziua de 2 Maiu, la ora 3 p. m., un Te-Deum se va oficia la biserica Madona- Dudu, şi de acolo cetăţenii vor merge în procesiune pe stradele principale ale oraşului cu drapele, la sala Barbu Ionescu ; 3) In acea sală, se vor ţinea mai multe discursuri, arătîndu-se însemnătatea istorică a Milleniulul; 4) La urmă se va citi o moţiune de protestare, pe care o va redija comitetul Ligei, şi o va supune mal întîlu la deliberările membrilor Ligei în adunarea ce va avea loc la 26 Aprilie, orele 8 seara ; 5) Se vor face invitaţii la toate secţiunile Ligei din Oltenia, pentru a trimite delegaţi la Craiova în ziua de 2 Ma i u ; 6) Toate societăţile din Craiova, vor fi invitate a lua parte cu drapelele lor, la manifestarea de protestare. Această holărlre s'a luat în unanimitate. * * * In acea si afttndu-se în Craiova naţionalistul de odinioară d. Dini. Sturdza împreună cu d-nil Stolojan şi Stoiceseu, mal mulţi membri al Ligei au lansat următărul apel către cel trei miniştri: «D-lor Sturdza prim-ministru, Stoi- cescu, ministru de lucrări publice, şi Stolojan ministru de interne. «Liga este convocată astă-seară casă decidem ce facem cu Mileniu. «D-voastră ministrul ţârei, colegii d-lor miniştrii Cantacuzino şi Palladi, membrii în comitetul eseculiv al Ligei nu ne puteţi lipsi de luminile şi patriotismul d-voastră. Profitaţi de aflarea d-voastră tn Craiova şi veniţi la întrunire d-lor miniştri şi mal ales d-ta patriotule Sturdza, ca împreună să hotărîm ceea ce interesele Romtnismului şi demnitatea naţională reclamă în aşa grave împrejurări* . Bine înţeles, că d. Sturdza s’a ţinui cale de o poştă de întrunirea Ligei. D. Vintilă C. A. Rosetti, preşedinte al secţiunel Bucureşti a Ligei Culturale, ne-a confirmat a-searft ştirea data de ziarele ungureşti, că ziarul d-sale, Bomînul, va fi repre-sintat la deschiderea Milleniulul din Budapesta. E probabil, ca la Milleniu, care se va deschide Duminecă, va merge însuşi d-sa. In afacerea generalului Gh. Au-glielescu, d. deputat Politimos a depus urmâtoarea moţiune: Camera dorind publicarea procesului verbal, dresat de comisiu-nea de anchetă în afacerea generalului Gh. Anghelescu şi inten-dantuluî în retragere Dona. în Monitorul Oficial, trece la ordinea zilei. Moţiunea e semnată de d-nil C. G. Politimos, C. Vlaicu, Q. Arghir, N. Gr. Iorgulescu, N. G. Statescu, I. Lecca, G. I. Piteşteanu şi V. M. Kogalniceanu. Exportul nostru de cereale a început să se animeze. In Constanţa se încarcă acum 5,000 hectolitri de grîO pentru Pa-lerino din Sicilia. In cursul lunel curente s’au exportat pentru Englitera 85,000 hectolitri de gria din Brăila, Galaţi şi Constanţa. A-seară a fost o întrunire intimă la d. Dim. Sturdza. la care au asistat toţi miniştri afară de d. Eugen Stătescu. Osebit de miniştri, au mai fost invitaţi d-niî Nacu, Ferechide, Aurelian, Dela-vrancea, Caton Lecca şi alţi cîţi-va. D. Sturdza s’a plîns de neajunsurile, pe cari le suferă din partea partizanilor săi lăsînd să se înţeleagă, că nici d-niî Stătescu şi Stolojan nu sunt străini de mizeriile pe cari le întîmpină la fie-care pas. Din cauza acestei situaţii insuportabile a fost nevoit să se înnoiască cu modificarea le-gei pescuitului. D. G. Palladi aleargă desperat sa-şl salveze portofoliul. Azi dimineaţa a avut o lungă întrevedere la ministerul de interne cu d. Stolojan, unchiul d-lul V. Lascar, candidat de ministru al domeniilor. După aceasta întrevedere, d. Palladi s’a dus la d. Sturdza cu care s’a întreţinut mal bine de o ora. O nouă mina de cărbuni s’a descoperit în judeţul Dolj, anume la Trel-Fîntînl (Breasta), proprietatea d-lul loan Vrabiescu. In curînd se vor începe sonda-giile. Ieri dimineaţă, la Giurgiu, pe cînd călăraşii făceaţi şcoala de ecliitaţie la manejul din marginea oraşului, calul d-lul sub-locotenent Dim. Salmeu, pe cînd făcea sărituri, s’a Împiedecat şi a căzut Împreună cu călăreţul. In căderea sa, d. Salmeu şl-a făcut mal multe răni şi leziuni grave. A fost imediat transportat la spital, dar piuă în momentul de faţă medicii nu pot încă să răspundă de viaţa sa. Asta-Zl pe la 11 şi juni. s’a în-tîmplat o nenorocire la primăria Capitalei. D-l Constantin Zătreanu, secretarul general, a murit subit. Pentru orl-cine a cunoscut de-aproape pe Constantin Zatreanu, este o perdere ireparabilă. De un caracter afabil, tot-d’a-una blînd şi bine-voitor cu inferiorii sei, tot-d'a-una gata a îndatori pe acel cari solicitau serviciile sale— omul a-cesta, care a servit comuna cu sîr-guinţa şi fara întrerupere timp de m a şine agricole Bucureşti, Slr. Lipscani, 04.—Casa Banca Romîniet Sf. Gheorghe AOI A ÎIAtJIXA DE Secerat şi legat ,, COLUMBIA " din fabrica I>. III* OSBOBXE A Oie Auburn (New-York) Cftt Idişul ta DREAPTA construită toată in oţel, uşoară, simplă 72 şi trainică, ultima perfecţiune 30—8 L,OCOJI €> RAI.e şa treerătoare Din atelierele de construcţiune ale Căilor Ferate Ungare din Budapesta SINGURELE CONSTRUITE DUPĂ EXIGENTELE AGRICULTORILOR NOŞTRI Ţin la disposiţia d-lor agricultori numeroase atestate stabilind perfecţiunea acestormoşine. 25 ani, nu lasă în urma sa de cît regrete unanime. Zatreanu împlinise tocmai termenul de serviciu pentru a se bucura de pensie şi Consiliul trecut, ţinînd seama de activitatea desfăşurată de el în un îndelungat şir de ani, cu toate ca nu avea vîrsta legala, căci moare tînăr, abia de vre-o 45 de ani, îl recunoscuse dreptul. A murit subit, la biuroul săQ, cu condeiul în nuna. lucrînd, tocmai în momentul cînd se ocupa sa mal facă o îndatorire unul ultim solicitator. S’aQ vestit imediat autorităţile, s'au chemat medicii, un prieten care era faţă i-a dat sa respire etber, i-a făcut fricţiuni, dar totul era zadarnic, căci totul se sfîrşise. Primele constatări ab fost făcute de d-l procuror Gr. Savescu şi de d-nil dr. Georgescu, medicul şef al comunei, şi Minovici, medicul legist. D-l comisar al secţiei 6 a rămas să închee un proces-verbal, iar rămăşiţele pămînteşcl ale regretatului Zatreanu au fost transportate la morga oraşului la orele 12 şijum. Vinerea trecută, pe la orele 6 şi jum. după prînz, Zatreanu se plîn-gea că nu pleaca primarul mal curînd, căci voea să se ducă a-casa, simţind, că-i vine ameţeala; un prieten care era faţă a trimes imediat sa aducă etber şi i-a făcut fricţiuni la tîmple. Asta-zl însă nu-i s’a putut da nici un ajutor, căci moartea l’a cuprins în cîte-va secunde. După părerea medicilor, ar fi sucombat unul atac de apoplexie la inimă. El lasă în urma sa o soţie, doui copil în vîrstă frageda, doui fraţi, o întreagă familie cufundaţi în întristare.. Trimetem nefericitei familii ex-presiunea sentimentelor nostre de condoleanţa. 13 In tot dea-una în ţările calde şi în timpul verel In cele l’alte ţâri este preferabil, pentru a potoli setea, să întrebuinţăm vinul de Qui-nium Labarraque amestecat in apă gazoasă, in loc de acele otrăvuri ascunse şi vlndute sub numele de absinthe, vermout, bitter, etc. Am avea ast-fel un îndoit profit: de a obişnui o băutură agreabilă şi de a avea un stomac uşor la digesliunl. Nu trebue să râmînem însă indiferenţi de a observa, că văzlndu-se bogăţimea al (pliniuni Labarraque, in principe active şi mărimea flacoanelor acest vin este de un preţ moderat şi mal eftin de cit cele-l'alte producte similare ®e vânzare Muntele ROIA distr. Argeş lingă Olt şi soseaua principală a tărel de Ia Curtea de Argeş la riul vadu'ul, drum de fier Bucureşti Curtea de Argeş, avind Rânitorii granid albă şi albastră cum şi alte minerale de mare valoare. plus pădure de brazi molifţi seculari, care se vinde şi singură, asemenea se poale deschide carieră de piatră marmoră şi ţiment marmoră. Doritorii se vor adresa la d.Al. Carpenişanu bulevardul Elisabela 18. 71) 30-15 Ocnsiuitc rară! Desfacere de vinuri vechi şi uaturale cu preţuri foarte reduse. Vin roşu de la Golu-Drincea din anul renumit 1879, (adică de 15 ani): 1 litru. . 2.50 Idem 10 « , . . 20.— Vin alb de Dealu-Mare dela 1879 1 litru. . 2.50 Idem 10 « . . 20,— Vin alb de DrăgăşanI dela 1887 1 litru. . 1.80 Idem 10 « . . 10.— Vin profir din via mea, de 2 ani, 1 litru. , —.90 Oţet numai de vin 1 litru. . —.80 La comanda de cinci litruri se trimele a-casă. Comanda se face uşor prin carte poştală. FKiKimim nuiviat Calea DudeştI, 128—130. 12 30— 30 I>e arendat De la Sf. Gheorghe 1897 Moşia D tuleşti* Cioplea, cu trupurile Bîrzeştî-Cîtzel, din judeţul Ilfov, plasa Dîmboviţa, averea minorilor Th. Eftimiu. Această proprietate fiind lingă capitală, presiută cele mal bune avantagil de exploatare. Doritorii se pot adresa pentru a lua informaţii şi cunoştinţă de condiţiunl la d-nil G. N. Eftimiu & Comp. bancheri, slr. Lipscani No. 7 şi la d-na Elena Th. Eftimiu, tutrieea legală a minorilor săi copii, str. Radu-Vodă No. 5, In Bucureşti. 17 45-80 Doctorul Gr. A. Ţaranu Specialist în boale venerice şi ale căilor urinare. Strada Râmei Naţionale colţ eu strada CaragorghehevicI de asupra teatrului Hugo. Considtaţiunl dela 4'/a pînă la 7, p. tn. ■ pentru 1 dame de la 3—4. ioo-69 Dr. T. Devici Vindecă printr’un procedeu special, maladiile de femei precum şi cele siftlice într’un timp foarle scurt. Blennoragia (Seulamentul) vindecă radical In 8—9 zile. Consultaţiunl de la ora 2 pînă la ora 5 No. ăl. Strada Carol, No. ăl Intrarea prin Strada ŞelarlNo. 17 (Coltul). — PENTRU SĂR‘AC.1 GRATIS — ‘72-53 N. R. OCHEŞEĂNU LA DOUI COCOŞI Unicul magazin care vinde, eftin bine asortat în articole de coloniale, delica-tesse, vinuri negre de Orevitza şi albe de Drăgăşani. 26 25-20 Strada Academiei No. 3 (sub hotel Bristol) B0ALELE SIFILITICE Neputinţa bărbătească Vindecă după cele mal noul metode radicale fără durere şi împedicare, după o experienţă de 23 ani. Specialist în boale lumeşti Dr. TH4ÎR Strada Emigratu No. 1, intrarea numai prin strada sf. Voivozi, (Traimvay). Consultaţiunl de la 10—1 dim. şi de la 5—8 seara. 23 (30—20) Loc separat de aşteptare pentru fie-care. Plus de Cheveux Blancs Plus oe Barbes Grises Le NIGER 5150 donne metantaniment Ies nuances BLOND, CHATAIN. BRUN ou NOIR Une applicatioQ tou# le* 15 jours Ne tache pat la peau et seche de suite. CHEZ LES COIFFEURS ET PARFUMEURS OfiOS et DlTAIL poar la R0UMANIE : CDCCD Coiffeur-Parf» k BUCAREST, ■ DCCfl 70, Calea Victoriei En deeious des Magasins de Confecţiona de Mme Paul. 31 25—21 rv ^ i ■ « de la s-tu Gheor- Ue închinat în strada Dia- -coneselor No. 4, o Casă spaţioasă, cu Dependinţi, Curte, grădină, apă, gaz etc. MAX LICHTEND0RF «LA PAJERA AMERICANA. Grand hotel Bulevard B nCURE SCI Cel mai însemnat înngasin de arme din ţară Mare asortiment de arme de vlnăloare | de tot felul, dela 60 pînă la 1000 lei bucata, celor mal renumite fabrici. Engleze,! Belgiene şi Franceze. Arme cu două ţeve I pentru alice cu cocoaşe şi fără cocoaşe. Pusei de vinat cu o ţeavă pentru alice şi | alta pentru glonţ. Arme „Trio“eu trei eve (două pentru alice şi una pentru glonţ). Arme Ideal Patent IlaminerleH fără cocoş, sistemul cel mal perfe»! pentru vinat. Puşti de salon de la 18 pină la 100 lei bucata. Pistoale de tir sl duel. Carabine de apărare şi de vinat cu repetiţie, Wiiicliestcr, Colt şi Vini lin, cu 8, 12 şi 16 focuri. ltevolvere engleze şl belgiene de toate felurile mărimile. Orl-ce arme şi revolvere vindem cu garanţie şi condiţiunea de încercare. Avem în mare cantitate tot felul de" eartuşe fraueeze, engleze (*Eley şi triace •Sellier dt Bellot»). Mare asortiment de obiecte de vluatoare şi accei de arme. Avem în atelierul nostru de armurerie şi mecanică, un armurier speciul care trans formă şi repară orl-ee fel de arme, cu garanţie. ----- VÎNZAKE I ÎN BATE ----------------- (50-38 aus-esoril www.dacoromanica.ro 4 EPOCA Cel mal bun nutriment pentru Copil REPRESENTANT GENERAL PENTRU TOATA ROMlMA I. IA>UIS KL1NGER Bi tic un EŞTI mi IA ŞI Vindecă toate afecţiunile do stomach (50-14) CASA DE CONFIENŢĂ Fondata în Bucurescî în anul 1853 Recomandă onor. sale clientele cit şi p. t. publicului bogatul săil asortiment de : Lămpi de sistemele cele mal bune şi solide. Maşine cu lumina incandescentă, arai ud cu spirt şi aplicabile la oiî-ce lampă de Petrol. Sfeşnice şi Globuri pentru grădină. Porţelanuri şi cristaluri franţuzeşti şi de Bohemia. Recitoare sistematice pentru casă. Maşine pentru făcut Îngheţată. Maşine pentru făcut unt. Maşine pentru tocat carne. Tarimurt de Alpaca pentru masă. Vase smălţuite indigene şi streine pentru bucătărie. OrI-ce objecte ne-resaro p nlru casă şi bucătărie. Paturi de fier tn labil şi vergele. Mobile de fier. Scaune de paie. Colivii pentru Papagali şi Canari. Felinare şi coroane pentru morminte. Maşine pentru spălat şi stor rufe Băl do scăldat. Băl de şezut. Aparate de duşi. Muşamale şi Linoleum. Petrpliu indigen l-a calitate decalilru lei 3,50 franco la domicilia. UleiO de rapiţă dublu rafinat. Atelier pentru reparaţie şi comenzi pentru orl-ce articole de metri. Serviciu prompt şi preturi moderate se garantează 69 25-2 L: Bucurescî. Tipografia «Epoca».—Strada Clemenţei, No. 3. www.dacoromanica.ro 7 CASA DE SCHIMB HESKIA & SAMUEL BUCUR ESC1 No. 5 Strada Lipscani No. 5 Cumpără şi vinde efecte publice şi face orl-ce schimb de monezi. Cump. Vlnd 4 "/« Rentă Amortisubilă. . . 86, >/. 87 i */* 5»/. » Amortisabilă. . . 99 — 99 /« 6 o/. Obligaţ. de Stat (Cov. R.) . 102 V, 103 5»/o » Municipale din 1883 96 % 97 */« 50/0 . . . 1890 98 °/o 98 V. 5»/o Scrisuri Funciar Rurale . 93 V. 93 V. 6°/. « p Urbane . 100 V. 101 5 "/o » » Urbane . 89 •/< 90 — 5»/o » » » Iaşi. 82 82 •/« Acţiuni Banca Naţională. 1550 — 1535 — » » Agricolă . 202 — 205 — > Dacia Rominia asig. 395 — 896 — » S-tea Naţionala asig. 430 —- 435 — S-tal ea de Construeţiunl . 185 — 195 — Florini valoare Austriacă. 2 10 2 12 Mărci Germane .... 1 23 t 25 Bacnote Franceze . . . 100 — tot » Italiene. . . , 89 — 93 » ruble iilrtie . . 2 65 2 69 Imprimarea cu maşirpele dublu-cdindrice, din fabrica Albert A Cjl, Frankenthal şi cu caractere din fonderia de litere Flinsch din Frank-furt AlM. RATIEB SINGURELE CASSE OONSf»UIT* DE OTEL CĂLIT compus pateut CONGREAVE * NKWAVBIBII. Şl IMViMIIIL şi a mal multor autorităţi «lin ţară Acest oţel a fost Încercat In arsenalul flotilei din Galaţi şi de mal mulţi ingineri mecanici celebri precum şi de diferite uzine din Enghtera, a căror certificate le posedăm. Detaliuri, preturi corente fi certificate te trimit după cereri gratis fi franco. 2 Reprezentanţi şi depozit general (100—76) I. DIHOVICl * C-Ie Bucureşti, str. Doamnei, 21 Brăila, calea Regală, 61 SERVICIUL DE TRANSPORT G. GIESEL.-Bucurescî Calea Moşilor 59, vis-a-vis de Hotel Londra „IzA TREI BRAZI“ primeşte orl-ce atlt de Mărfuri Comerciale *• de la GARĂ la domicilia şi vice-versa, cit şi Obiecte «le greutate precum : Cazane, Ma^ini, etc. prin camioane pe arcuri şi furgoane (căruţe) sistematice cu preţuri moderate. Transporturi de Mobile şi Mutări SERVICIUL PROMPT. (25-19 Bucureşti, Strada Carol, No. 37 CAFE „NAŢIONALA* HUMHFjH «$• JLTn BEESTON WOLVERHAMPTON — COVEXTRY — Cele mai renumite fabrici de Veloeii>e«le din lume (lara concurenţă în calitate) Singurul representant pentru întreaga Romhiie BL I. EESS5L No. 14, Strada Carol I, No. 14, în Bucureşti Cataloage pentru sesonul 1896 ou preţuri scăzute se trimit la cerere franco la domiciliu. MARE ATELIER CU MOTOR pentru repararea şi reconstruirea a orî-ce Yeloeipede cu garanţie, fie Yelocipede de ori unde cumpărate Refacerea ghietoanelor fasumate după rtfl-ee desemn. 83 Q5 18 In fie-care seară eoncert muzical sub condu cerea D-luI Rubinstein, Bere Hragadiru cu paharul şi diferite mezeluri cu preţuri mo-derate. Intrarea liberă. W. STAADECKER MAŞINE AGRICOLE ŞI INDUSTRIALE bucurescî Strada Smîrdan, No. 12 Yurnlaorul Regale CASA FONDATA IN ANUL i86j SUCURSALE : Brăila, Craiova, Varna. FurnLior al JI. S. Regelui, al domeniilor eoroanel, al şcoalclor de agricultură, al fcrinelor-inodel ale statului romtn ţi bulgar, etc, OFERĂ DOMNILOR AGRICULTORI Pluguri universale originale lluet. Saek a se feri de contra-facerl SIMPLE, cu 2 ţi 3 BRAZDARE — Construcţia Nouă de Oţel. ţ Singurele pluguri adoptate la fermele-model ale Statului. Locomobile şi Treerătore DIN FABBICA RUSTON PROCTOR & Comp. LTD. L NCO N Construcţiune nouă 1896. Cele mal căutate şi răspîndite în ţară. ISBÂNDA cu tăişul la dreapta NOUA MAŞINĂ DE SECERAT ŞI LEGAT SNOPI din fabrica MAC CORMICK - Chicago - America. Uica maşină adoptată la fermele-model ale Statului si singura care atît ia toate exposiţie-le cit si pe cîmp a dobîndiţ un succes enorm fiind recunoscută de toţi oamenii competinţî ca cea maî practică. 150 BUCnŢI VÎNDUTE IN 1895.— Singurele secerătoare cu legat adoptate la fermele-model ale Statului. «secerÂtdare siihpee n.«/sr. COSITOARE DE ElÎY Alo. I. — ti Bl ERE E DE VAGONETE ŞI ŞINE. Tot felul de maşini apicole ţi industriale, Grape vinturătoare, batoze de porumb, J/ll?) DM vinturltoare, Trioare, pietre de moară, etc. llîUlr I — CAV AED ACE FRAIYCO ŞI tiRATBS — CASE DE BĂNI „CHUBB” ~ 140 — 1 (40-10) PORTLAND G MEHT APA MINERALA „URCEA” IAŞI—COPOU Autorizata de Ministerul de Interne, serviciul sanitar superior cu Oficia No. 120S din 24 Ianuarie 1895. Această apă, pe lingă că e un excelent purgativ, bună la luat şi fără a produce dureri, dar din cauza multor substanţe medicamentoase ce conţine, esperi-mentîndu-se de mal mulţi d-nl doctori, şart constatat pină acum, că vindecă : boalele de stomach, dispepe-sielor de diferite naturi, catarele cronicale ale stoma-chulul şi intestinelor, congestiele, constipaţiele cronice, iperimia ficatului, boalele de rărunchi şi splină, boalele de piatră şi a căilor urinare1 la bărbaţi, boalele de mitră şi menstruaţiele neregulate la femei precum şi alte multe boli. Deposit în laşi la Dl. I. S. Ionescn Tipografia Naţională, la Farmaciile D-lor Sbizews&hi, Racovilă (Lits-clico şi Vandori), Zwas, Jelea, Recea nu, Engliel şi llu-tză la drogiştil Katz, Rosenstein şi Decker. Comandele en gros şi en detail se expedieasă promj A se adresa pentru orl-ce comande şi lămuriri I)-niI Mircea şi Ionescu, Iaşi strada Alexandri II. Depozit în capitală la d. Zobel bultivardul Elisabeta, 43. 50 (100-12) EDACŢLA ŞI ADMINISTRAŢIA ziarului EPOCA se află in strada Clemenţei No. 3. PATRIA SOCIETATE ROMÎNĂ DE ASIGURARE ŞI DE REASIGURARE CAPITAL. SOCIAL VĂRSAT LEI UN MILION Sediul Societăţet: Bucureşti, Strada Smlrdan No, 15 Societatea «Patria* se recomandă pentru ASIGURĂRI ASUPRA VIEŢEI pentru cas de moarte, asoeinţiunl cu capital garantat, zestre: (cu încetarea plăţel premielor la moartea ptirintelul:) ASIGURĂRÎ ÎN CONTRA ACCIDENTELOR pentru cas de moarte şi de invaliditate, tndemnisare zilnica. Asigurarea colectivă a lucrătorilo din stabilimentele industriale Pentru prospecte a se adresa In Direcţiune şi la agenţiile din ţară 15 Higiena dinţilor şi a (furci Medalie de aur, Viena 1883 ; Medalie de argint, Bucurescî 1893 ; Medalie de bronz, Earls 1893. Autorieat dt consiliul de higienă fi salubritate publică. DENTALINA EsenţI pentru guri ţi PULBERE VEGETALA PENTRU DINţf ale doctorului S. K 0 N Y A Sunt doua denlifrise recunoscute tn ţară şi In străinătate ca cel inal bun pentru conservarea dinţilor, curăţeniei şi hi-gienel gurel, dtndu-I tot odată un miros plăcut. Preţul: un flacon Dentalină fr. 3,50 Pulbere de dinţi, fr. 3. Deposite : la laş! la Farmacia Fraţii Iionya ; la Bucurescî la Farmaciile F. W. Ztirner, şi P. Bruss ; la Drogueria I, Ovessa şi la Parfumeria -Stella'L 48 (25—12) DIN FABRICA IOAN G. CANTACUZINO, BRĂILA REPRESENTANT GENERAL PENTRU ROMÂNIA T. ZWEIFEL BUCURESCÎ, Strada Stelea, No. 6 SM Li A FILLAIjLILjL: SAhMB GALAŢI. — Strada PresseT, No. 20 IAŞI. —Strada de Jos, No. 24 25-14