SERIA n.—ANUL II, No. 133. FCdiţia a tr eia MARŢI, 16 APRILIE 18&6. NUMĂRUL 10 BANI ABOKAHEWTKLE încep la 1 şi 15 ale fle-căreiluni şi se plătesc tot-d’a-una înainte In Bucureşti la Casa Administraţiei In judeţe şi streinătate prin mandate poştale Un an în ţară 30 lei; în streinătate 50 lei ?ase luni ... 15 > > > 25 > ret luni ... 8 » » .» 13 » Un număr în streinătate 30 bani MANUSCRISELE NU SE ÎNAPOIAZĂ REDACŢIA 8—STRADA CLEMENŢEI—No. 8 NUMaRUL 10 BANI ANUMCIllBIUS In Bucureşti şi judeţe se primesc numai la Administraţie Iu streinătate, direct la administraţie şi la toate oficiile de publicitate Aminei uri la pag. IV . . ... 0.30 b. linia > » » III . . . '. I 2.—-lei » » » » II . . i 3.— » » Inserţiile şi reclamele 3 lei rfndul’ ÎI n n u in ă r v e; c h 1 tt 3 0 bani ADMINISTRAŢIA No. 3 —STRADA CLEMENŢEI - No. APARE ZILNIC LA URMĂ TELEGRAME LUPTA D-LUI STURDZA Scandalul făcut Joi la Cameră de nepreţuitul nostru prim-minis-tru, a produs adîncă impresie la prieteni ca şi la neprieteni. Atît de încremenită a fost toată lumea, în cît d. Sturdza a fost declarat, în unanimitate, de nevropat. Iera şi greu de găsit altă explicaţie, în primul moment. In a-devăr, pricina pentru care a luat foc primul-ministru era un incident parlamentar fără nici o însemnătate, pentru care nu ’şi-ar pierde cumpătul nici un om politic ordinar, necum un şef de guvern. Comitetul delegaţilor primise, numai cu majoritate de voturi, un amendament ce nu convenea guvernului şi asupra căruia nu avusese condescendenţa să consulte pe ministrul al căruia proiect se găsea în discuţie. Dar ce era cu asta ? Amendamentul trebuia să fie supus votului Camerei şi guvernul n'avea de cît să spuie că nu-1 primeşte, pentru ca umilita maioritate liberală să-l respingă cu entusiasm. Pentru ca primul-ministru să se aprindă de aşa puţin lucru şi să-şi piardă sărita pîn’acolo în cît să facă scandal, să retragă proiectul şapol iar să-l aducă, atingînd pînâ şi prerogativele Coroanei, şi să puie chestiunea ministerială—pentru ca d. Sturdza să facă toate astea, trebuia să nu fie sănătos la minte. Cercetînd însă lucrurile mal de aproape, se vede lesne că prima explicaţie nu e suficientă. Nu-Î vorbă, sistemul nervos al d-lul Sturdza poate să nu fie tocmai în stare normală; dar nu e aceasta singura causă a scandalului făcut de primul-ministru Joia trecută. Incidentul acesta e una din nenumăratele peripeţii ale înverşunatei lupte dintre d. Sturdza şi unanimitâţile d-sale, luptă care se dă pe toată ziua, pe tot minutul, luptă ascunsă cu îngrijire de ochii publicului, dar care totuşi izbucneşte din cînd în cînd la suprafaţă. Nu e om în statul-măjor al colectivităţii, care să nu fie adînc convins că e cel puţin tot atît de capabil şi are tot atitea drepturi ca şi d. Sturdza să guverne ţara aceasta; şi simţimîntul dreptăţii ne face să mărturisim că actualul şef al guvernului şi al partidului liberal nu se distinge prin nimic de cel-I-alţî fruntaşi al şlcali-tel. Aceştia pretind dar să fie împărtăşiţi la guvernămînt, intr'o formă sau alta, in aceeaşi măsură ca d. Sturdza şi colegii săi de pe banca ministerială. Primul-ministru, pe de altă parte, vrea să fie stăpin absolut în par- tid şi in guvern. Uitînd că nu are calităţile lui Ion Brătianu, d-sa pretinde să se bucure de aceeaşi neţărmurită putere, ştiind de alt-fel că cu partidul liberal nu se poate face nimic fără o disciplină de fier. Ciocnirea între aceste două ten-dinţl absolut contrare e zilnică. D. Sturdza profită de multele mijloace pe cari le oferă posesiunea puterii, pentru a muia cerbicia numeroşilor săi compeţitorl. La rindul lor, aceştia profită de orice ocazie pentru a clătina banca ministerială şi a lovi din toate puterile în guvern, ridieîndu-i fel de fel de dificultăţi şi fâcîndu-1 de rîs. Şi Joia trecută n'a fost alt-ceva la Cameră. D. Şt. Şendrea, determinînd naivitatea comitetului delegaţilor să primească amendamentul d-lui Yiţu, n'a avut alt scop de cît să lovească în d. Sturdza. Iar primul-ministru, făcînd scandal şi îm-pingînd lucrurile pînă la extrem, n'a urmărit alt-ceva de cît pedepsirea d-lul Şendrea şi afirmarea propriei sale puteri, care-I permite să facă ort-ce. A fost cu alte cuvinte o măsurare de puteri, din care d. Sturdza a eşit şi de data asta victorios. Pentru această luptă stearpă, interesele ţărel sunt osîndite să sufere, prestigiul puterii e micşorat şi chiar Coroana trebuie să sufere atingeri primejdioase; pentru întărirea autorităţii contestate a d-lul Dumitru Sturdza, sad pentru nimicirea el, trebuie ca opi-niunea publică să fie zăpăcită şi demoralizată; pentru acest scandalos proces, pe care partidul liberal şi şeful său erau datori să-l tranşeze pe cită vreme se aflau în opoziţiune, se pierde un timp nepreţuit în împrejurările de azi ale Europei; pentru acest litigiu care nu priveşte pe ţară, vaza Ro-mîniel a trebuit să sufere în a-ceste şase luni cit nu se poate spune. Singura mîngîiere ce putem a-vea, e nădejdea că regimul liberal nu va dura prea mult. Judecind după nervositatea extremă a d-lul prim-ministru, după mijloacele brutale pe cari e silit să le întrebuinţeze pentru a eşi din strimtorile în cari îl bagă partizanii, trebuie să credem că o-mul acosta nu mal are mult pînă să cadă. Şi după căderea inevitabilă şi apropiată a d-lul Sturdza va începe o horă, un vîrtej care va mătura regimul în scurtă vreme. Nimeni nu va plinge după el. PLANUL D-LUI STĂTESCU Aspirnţiiniile «l-l»! Slâtcsou.- I). Gogii Cantacuzlno.— Aliaţii «1-lui 8lât«Ncu. Aspirnţiuuile d-lui .StătcMCii Am spus ieri că citi, început a să da pe faţă veleităţile d-lul Stălescu d’a înlocui pe d. Sturdza la prezidenţia consiliului. Un singur lucru ne miră în acest complot, e că aspiraţiunile amicilor d-lul Stătescu par a fi în contrazicere cu o declaraţie făcută acum cită-va vreme de ministrul justiţiei. Slrîns cu uşa de d. Sturdza, care bănuind pe colegul său îl spusese că ar fi dispus să-l cedeze preşedinţia consiliului, d. Stătescu a declarai că sănătatea nu-l permite să devie prim-ministru. Un amic al d-lul Stătescu ne a explicat contrazicerea între declaraţia ministrului justiţiei şi atitudinea de azi a amicilor săi, în modul următor : «Nici azi d. Stătescu nu-şl ar (dă as-piraţiuMle pe faţă. El vrea mal întll ca d. Sturdza să se compromită de tot. Apoi el va aştepta ca să fie rugat să ia preşedinţia consiliului şi o va primi făcînd chiar dificultăţi. Suntem însă siguri că el va lua la un moment dat sarcina puterii şi d’aceia noi îl pregătim terenul. I). Gogii Caut acuzi no E aproape cert că ministrul de finanţe, care sprijinea pînă acum din răsputeri pe d. Sturdza, să va declara, — împins fiind de Ocultă — din ce în ce mal favorabil planurilor d-lul Stătescu. Două consideraţintii îl îndeamnă pe d. Cantacuzino la această atitudine. Mal înlii el crede că acesta este interesul partidului, căci d. Sturdza s’a dovedit cu totul incapabil. Apoi, interesul personal îl povăţueşte să împingă la preşedinţie pe un om ca d. Stătescu, care fiind bolnav şi lipsit de orl-ce activitate, îl va lăsa să conducă de fapt guvernul pînă ce să va putea impune ca şef. Aliaţii d-lul Stălescu D. Stătescu are pentru d-sa sprijinul în cabinet al ministrului de interne, căci d. Stolojan e absolut devotat d-lul Stătescu, graţie sprijinului căruia a intrat în cabinet. Ministrul justiţiei a mal făgăduit d-lul Stolojan că va introduce în minister pe nepotul acestuia d. Vasile Lascar care de acum e desemnat ca înlocuitorul d-lul Pallade. Să mal zice că o înţelegere secretă ar exista între dd. Stătescu şi Fleva pentru răsturnarea d-lul Sturdza. In fine, în Cameră ministrul justiţiei lucrează prin dd. Costinescu, Djuvara, Lascar, Iancovescu, Dimancea, etc., cari toţi sunt în curentul complotului şi pregătesc terenul pentru d. Stătescu. El însă nu vor să bruscheze lucrurile, şi speră că intr’o bună zi d. Sturdza să se vadă atît de compromis şi de izolat în cît d. Stătescu să-l poată lua locul fără sguduire şi fără criză. RESPECTUL MORŢILOR Nimeni negreşit nu are mal desvoltat în sine de cît colectivitatea respectul datorit patrioţilor liberali cari aii dispărut. In memoria lor se adună bani publici, se cernesc balcoanele cluburilor, se ridică monumente. Pentru a’i conduce la ultimul locaş tcite capetele liberale se descoper şi, fie pe ger fie pe o căldură trqpicală, începînd de la şef şi pînă la cel din urmă soldat, toţi urmează Carul funebru. Dar respectul nu se opreşte aci. Dragostea pentru ilustrul defunct creşce şi mersul anilor în loc să adoarmă durerea, o a-ţîţă din ce în mal mult, o face mal vie. In ziua aniversăreî morţel ilustrului patriot, sîngele ferbe mal cald în vinele liberale, şi colectivistul simte nevoiea să ma- • nifesteze în public emoţiunele anuale ale sufletului său. Tăcutul şi tristul cîmp de odihnă al morţilor e prea mic pentru a conţine atîta jale, şi tot oraşul trebue să fie martorul durere! care a cuprins inimele liberale. Atunci să scot steaguri înfăşurate în zăbranic, bandierele judeţelor filfîesc, tobele sună, ochii plîng, popoail pleacă pe jos şi afişează durerea sa pe toate stradele principale din Capitală. Discursuri, strigăte, în faţa Ministerelor, în faţa Palatului; şi să nu îndrăsnească administraţia să hotărască itinerarul procesiune!, căci respectul pentru morţi merge aşa departe ]a liberali în cît înfruntă tesa- www.dacoromamca.ro cui sergentului de oraş şi sabia jandarmului călare. Loc ! loc ! Trece procesiunea; daţi-vă la o parte, domnule procuror ! Durerea n’ar mal fi durere, respectul n’ar mal fi respect, dacă s’ar vedea pe strada Academiei şi nu ar putea să facă o haltă pe Calea Victoriei, la poarta Palatului! Dar, ciudat lucru, amintirea răposaţilor, procesiunile pînă la cimitir 'surit fenomene sufleteşti cari nu se manifestă la liberali de cît în vreme de oposiţie. îndată ce colectivistul e la putere aceste nobile sentimente fac relaş. La 8 Aprilie 1895, aniversarea morţeî lui C. A. Rosetti, colectivitatea lupta cu sergenţii pe stradă spre a apuca prin faţa Palatului drumul cimitirului ; la 8 Aprilie 1895 erau sute de cunune în Curtea caselor maiorului Fănuţă: Colectiviştii eraţi în oposiţie. La 8 Aprilie 1896 drumul e liber, calea Victoriei îl aşteaptă, dar nu se vede nici o cunună, nu trece nici o procesiune ! Colectiviştii sunt la putere şi s’a şters din memoria lor figura lui C. A. Rosetti, s’a şters, pentru că chiar manifestaţia durere! e o pornire scîrboasă şi josnică la colectivist ! Elzevir SITUAŢIA IN FRANŢA Canipra şi Senatul.—Greutatea situa* ţinui!.— Prinţul Ferdinanil.— Solii-ţiunea probabilii. (jamera ţi Senatul! Cabinetul Bourgeois a deschis între Cameră şi Senat, adică între sufragiul u-niversal şi sufragiul restrîns, o luptă din cele mal grele. Din causa politicei interne a demisio-natulul cabinet, Senatul a uzat de măsuri extreme pentru a-1 răsturna. Ast-fel, pentru prima oară de multă vreme, un minister a fost răsturnat de Senat; lucru neobicinuit, căci în Franţa Camera făcea şi desfăcea ministerele şi considera aceasta ca un privilegiu al său. înainte de a se retrage, cabinetul a convocat Camera, care era în vacanţă, spre a o pune în faţa Senatului. Camera, geloasă de previlegiile sale, a votat o ordine de zi direct îndreptată in .contra maturului Corp; şi s’a observat foarte mult, în ţară ca şi în străinătate; că moderaţii din Cameră n’afl luptat in potriva acestei moţiuni. Greutatea silualiiiiie! Preşedintele Republicel e pus ast-fel într’o situaţiune toarte grea. Dacă cliiamă un cabinet care să placă Senatului, cabinetul acela nu se va [iuţea menţine la Cameră. Dacă numeşte un minister plăcut Camerei, el se va isbi la Senat de aceleaşi dificultăţi de cari s’a frîrit cabinetul Bourgeois. De astă dată, rolul de arbitru al şefului Statului nu mal e aproape mecanic ca de obiceiu, ci se cere multă dibăcie pentru a rezolva criza; mal ales dacă e vorba să se împiedice ca agitaţiunea să nu se întindă asupra ţărel întregi şi să producă turburărl serioase. Prinţnl Feriliiiaiiil In această situaţiune, sosirea prinţului Ferdinand la Paris e o împrejurare norocoasă, căci mal distrează puţin opini-unea publică şi mal potoleşte spiritele. Atenţiunea publică, prea încordată a-supra politicei interne, e îndreptată prin acest eveniment asupra situaţiei externe şi asupra legăturilor dintre Franţa şi Rusia. Prinţul Ferdinand, care vine direct de la Petersburg, va forma pentru tot timpul şederel sale la Paris obiectul aten-ţiunel generale. Cînd se va prezintă so-luţiunea crizei politice, prima furie va fi trecut şi spiritele se vor împăca mal lesne. Nwliiţiimea probabilă După toate probabilităţile, deslegarea crizei se va face printr’un minister tot radical, dar mal moderat de cît cabinetul Bourgeois. Un asemenea minister, agreat fără îndoiala de Cameră, va fi primit şi de Senat, care, în urma moliciunii moderaţilor din Cameră, nu va împinge prea departe rezistenţa sa. O depeşă ne şi anunţă că d. Faure a însărcinat cu formarea cabinetului pe d. Sarrien. fost ministru de interne in guvernul Irecut. D. Sarrien e un radical moderat şi reprezenta, în ministerul Bourgeois, curentul împăcăciunil. NUVELĂ ISPRĂVILE UNEI TOVĂRĂŞII (Fine) Noaptea Iţic şi eu Şloim se culcă pe punte, Intre cer şi apă, neavlnd nici unul Indrăsneaia ca să o privească, atît era de mare, de adîncă şi de fioroasă, în nemărginirea el plină de groază şi de mister. Iar ziua—• venindu-le oăl-e-şf cum inima Ia loc — se puneau pe taclale, născocind felurite planuri, ca să le treacă de urî ti Alte ori spinleeînd orizontul mărel eu privirea lor şi reală,,, brodai! visuri de aur pe o pînzâde argint, mal strălucitoare de cîl spuma bras-delor de apă, ce se rostogoleau în voalte, sub tăişul Înaripat al vasului.' Dar nu’s toate cu miere pe luinea aceasta, şi cu aţft mal vlrtos pe mure. Că de la o vrerile, un liouraş cit pumnul iţîndu-se la orizont, nu trece mult la mijloc şi numai ce se stlmeşte o vijelie năprasnică eu-ploue, iulgere şi trăsnete cumplite, de ţi se părea o lume năruită, ce se prăbuşeşte fntr’un clocot de urgie, de apă şi de.jbc. Iţic şi cu Şloim, ca buni tovarăşi ce erţifl: «La viaţă şi plăcere,» '• «La nevoi şi la durere», s’aâ legat strins, unul de altul, cu o funie ee spînzura de catarg, şi învelindu-se Intr’o pinza ee era Ungă dînşii, se bălăbăneaţi de moarte, între două cuşti eu păsări şi una cu viţel. Cît o-fi ţinut vijelia, D-zeii ştie. Căci Iţic şi eu Şloim, sgilţăiţl de nişle friguri eum-pb'te şi vlăguiţi de atîta buşeală între cuşti; mal vărsînd şi inima dintr’înşii, căzuseră in-tr’un soiu de toropeală încoşmoliţi în pînza ceea—de nu le mal ştiea nimeni de viaţă. Cînd s’afi trezit, altă minune: Iţic şi cu Şloim, încleştaţi unul de altul, se legănau în văsduh ca o pajpajură nemţească. Pasemi-te marinarii, întinzînd pînzele — căci vremea se îndreptase,— i-afi ridicat ş pedinşil la catarg, trâgînd la comandă, di căpăliîul cel’l-alt al funiei, cu care cel doue tovarăşi se legaseră peste mijloc: Ghivalt I strigară amlndoul deo-dată şi un hohot de rîs islmcni de pretutindeni. Iar căpitanul văzlnd primejdia, opri comanda, scoborîndu-I viii şi nevătămaţi pe punte. O doamnă mal milostivă, le-a trimis pesmeţl şi cîte o ciaşcă de ceai fierbinte.Iar Iţic, poVestincţ călătorilor, de-a-fir-u-păr-vii, toată Intîmplarea, se înciudâpe vijelie, care le-a golit stomabul, dind să înţeleagă, cui vrea să-I asculte, că tovărăşia lor se află pe sponci. Si cu meşteşugul acesta, ud niîn-cat de pomană pînă la New-York. Iar Şloim înfulieînd nemestecat, îşi zicea In sine, «că IţichI, cu cap a lui di şoltic, mari lucră să nu ajungi pi Americlii, macar ca bancher chit şi Rotschild pi Puris». Peste două zile vaporul sosi la New-York, lăsînd pe cel doul tovarăşi pe marginea cheiului, In prada neaslîmpărulul şi a unul fior de groază la vederea marelui oraş.., Căci nu mal er.a glumă: Iţic şi cu Şloim ajunsese pi Ameriehi! Dar cum uu eraă oameni dintr’aceia ca să-şl piardă cumpătul, cu una cu două, oftară din adîud şi scuturîndu-se de o dată, ca sguduiţl de a-ceeaşl îmboldire, aii pornit drept înainte!,.. Şi veţi vedea că afl ajuns. Iar pînă în seară, umblîiid el forfota în toate părţile aă şi găsit un adăpost— pentru un dolar pe zi, —într’o familie de oameni de treabă, din margina oraşului. Cîte-va cutii cu chibrituri, vacs şi alte mărunţişuri, eumpărlnd el de la un fabricant, tovarăşii noştri s’au pus pe nighisterie chiar de a doua-zi, făurind In mintea lor cîte şi mal cite planuri pentru, viitor. Şi ast-fel pornind, iu cîte-va zile aă scormonit lot oraşul, ochind pretutindeni şi trăglud cu urechia In dreaptă şi in stingă, ca să simtă nevoile pieţei... că doar nu plecase el din Moldova, ţara făgăduinţei, părăsin-du-şl fie-care meseria, rudele şi prietenii, pentru ca să răniţie, pe veci, negustori cu torba în spinare, pe uliţele opiul dinl.il port din America! Alte visuri cu mult mal mari şi o încredere desăvîrşita lu steaua lor, 11 mina de la spate, cînd intîmplarea Jutndu-I binişor de mina, 11 conduse drept in piaţa palatului comunal. Acoţo, sub o • statue, se răţoia — făcînd spume la gura, un Domn cu ţilimlm, Iii frac şi mănuşi albe, care dădea din irilinl ca mi epileptic şi arăta lumel un microscop hodorogit, aşezat sub un clopot de sticlă, pe o masă de catifea. EPOCA «Poftiţi Doamnelor şi Domnilor, de vedeţi, cea mal straşnica minune a ştiinţei !» Numai pentru cincl-spre-zeee zile tn New-Yorck ; microscopul cel mal puternic din lume ţ— măreşte de o mie de ori mal mult, de cit cel mal straşnic dintre microscoapele cunoscute piua astăzi. A slujit pentru lntlia oară, la analiza expectoraţiumlor reposa-tulul Împărat al Germaniei Frederic al IlI-a; şi costă,— numai sticlele, peste 50,000 de dolari. Un purice, Domnilor, sul» acest minunat instrument — ce se găseşte d’inaintea D-vostre, — ia numai de cit mărimea unul elefant de Africa ; ce zic ?, —a doul şi cliiar trei pachiderml la o l’altă din cel mal mari, ce s’afi putut vedea piuă astăzi. Şi adreslndu-se celor dimprejur—printre cari erau şi tovarăşii noştri,—cere cu multă stăruinţă un păduche. «Da d-lor, un păduche ; fiind insecta cea mal interesantă sub microscop, din pricina pieliţei subţiri şi străvezii ce’l Înveleşte trupul. întreg sistemul circulator, ineina şi p'lâmtnil, rlnza, ficatul şi rinichii, lnsfîrşit toate organele din lă-untru şi din afară ale acestei insecte, se pot vedea şi chiar studia cu cea din urmă siguranţă şi claritate, ne mal cunoscute plnă astă-zl in ştiinţa anatomiei. Grăbiţi-vă d-lor! Un păduche cit de mititel, cu attt mal bine. Ştiinţa nu lngădue ruşine. Plătesc la moment cinci dolari, un păduche». Americanul care conta pe această raritate, nu socotise Insă şi pe cel doul tovarăşi. Iar Şloim ascuţindu’şl urechia, 1) şi ghionteşte pe Iţic : ce stal ? n’auzl? cinci • II *r' w 1 / 1 V— \ r ■ î ' J , i £,. . ( dolari un puduche. Iţic atunci, desmeticin' du-se, bagă mina sub-suoară şi Întinde a mericanulul un păduche de cel bătrlnl şi laţi In şeale, de s’aii crucit toţi clţl eraţi de faţă. Iar americanul păcălit, răspunde pe loc proprietarului, moneda făgăduită : pe care punlnd mina Iţic şi cu Şloim, o şi şterge frumuşel din grămadă şi tiVa băete a-casă. Cum ajung, Încep a bate din palme chemlnd pe juplneasa să la aducă sîchiteala. Femeea intrind cu contul In regulă, Iţic se uită lung la dtnsa şi rotindu’şl ochii, cam chiondo-rlş, prin odae, II zice: «Madame, nu mal stăm la d-ta; ni mutam pi centru. Pentru aşa bierl, nu mal faci fără su părare. Chiar nuiine al sl dischidem o pră vulie—iu şi cu tovaraş’a miu—, pi mei deanu cel mari di pi palatl căminul. Chind al sl llrgteştl di la noi, dimitale al sl’ţl vin dem cu 20 la sută mal jos». — Să vă ajute D-zeh, răspunde femeea, Intinztnd socoteala. — Chit faci mo rog ? — Zece zile cîte un dolar, lac zece dolari. — Numai allt ? Foarte bine. Şi băglnd mina sub-suoară, pune mal lnttl pe masă cel cinci dolari, pleşcuiţl de la american, a-şează păduchele d’asupra şi zice : — «Poftim Madame: cinci un puduche, fac 10 dolari; tocmai chit vă datorăm. Şi să ne videm cu bine. Dar In noaptea aceia, Iţic şi cu Şloim atl dormit chiar pi centru, fiind-că ah mers amlndoul la poliţie, ca buni tovarăşi ce erah. Iar a doua zi numai departe, le-a făcut vin t, frumuşel peste graniţă, trimiţtndu-I să sporească încă cm doUf, numărul plugarilor cinstiţi şi harnici din fericita ţară a baronului de Hirsch. Scaevoln. Prinţul Ferdinand la Paris (Prin fir telegrafic) 8#»lrca.-Vlzltelc.-I)ecoraţiiiiiî.-«Jon vorbiri. nand al Bulgariei ah asistat ieri la balul şcoalel de ofiţeri St. Cyr unde ah fost aclamaţi In mod via. Miercuri se va da un prlnz la Eliseu In onoarea Prinţului Ferdinand. Prinţul Ferdinand a schimbat azi visite cu d-nil Bourgeois şi Loubet preşedintele Senatului. După amiazl a asistat la cursele din Longchamps. Seara, d-nu Bourgeois a oferit un prlnz In onoarea prinţului Ferdinand la ministerul afacerilor străine, decorat In mod splendid pentru Împrejurarea. Toţi miniştrii precum şi Munir-bey erau de faţă. CRIZA DIN FRANCIA ("Prin fir telegrafic) Noul cabinet.—Ilefiisul «1-lui Knrrion Itudicalii şi socialiştii dolari şi cu Paris, 14 Aprilie. După plecarea prinţului Bulgariei, d. Faure a primit pe d. Sarrien, căruia i-a oferit misiunea de a forma cabinetul. Paris, 14 Aprilie. 1). Sarrien a expus d-lul Faure că nu vede vr’o soluţiune a crizei de cit In formarea unul cabinet de conciliaţiune cu un program progresit. A cerul răgaz plnă mîi-ne, vroind mal Intlih să consulte pe amicii sâltspre a vedea dacă poate să formeze cabinetul. Paris, 14 Aprilie. D-nu Sarrien a conferit a-seară cu pre-şedenţii Camerei şi Senatului şi a consultat azi pe amicii săi politici In vederea formării cabinetului. S’a dus la Eliseu la 5 ore şi a exprimat d-lul Faure părerea de răh de a constata că nu poate să se însărcineze cu formarea unul cabinet de conciliaţiune. — Probabil că d-nu Faure va insista şi mtine pe Ungă d. Sarrien pentru a-1 decide să se Însărcineze cu formarea cabinetului. Moderaţii se Îndoiesc de succesul combi-naţiunef Sarrien.—Radicalii şi socialiştii declară că nu vor susţine de cit un cabinet revisionist. avut curagiul s’o formuleze In şedinţele intime, cari s’ah ţinut. Diverse — D. C. Penescu a mal publicat o ordonanţă: înştiinţează norodul din Iaşi că strada Vechie e închisă circulaţiunel pinâ in colţul stradel Căpitan Păun. _ _ .• Aceasta în bună înţelegere cu primăria. Ce va să zică armonie, domnule! — Pelerinagiele la noul abatoriii continuă, sub conducerea veterinarului comunei, d. G. Jocu. Procesiunile sunt zilnice şi Însoţite de fleici udate cu vin din celebra crlşmă a lui Roată-din Tătăraşl. - Miine se Încep Ia universitatea noastră două concursuri: de drept civil si de clinică in-fantilă, ambele catedre vacante fa universitatea din capitală. — D. dr. L. Sculi, deputat al colegiului I de Iaşi, a declarat astăzi unul amic al nostru că n’are să surprindă pe nimeni, dacă se va reîntoarce în partidul conservator. In acest scop vrea 9ă obţină o întrevedere cu d. Lascar Catargiu. Bum. OFORMAŢn (■iiveriiiil este pus îiiSr'mi mare impas. liOgea peseuitiilua, eare a fost distrusă eu desăvir.^ire attt tu secţiuni ett si tn comitetul delegaţilor, nu va putea veni tn discu-ţiunca Camerei de ett cel mal cu-rind .Ioni sau Tineri. t uni insă sesiunea extraordinară urmează să se închidă ,Stm-l>ătă seara, guvernul va ti silit ori să prelungească sesiunea,—şi Iu acest caz căderea ministerului sau eel puţin a d-lui Palladi este aproape sigură,— ori să renunţe eu desăv trăire Ia legea pescuitului. In ori ee eaz, zilele <1-1 ui Pal-ladi sunt numărate. „EPOCA" LA IAŞI (Corespondenţă specială). 5 14 (26) Aprilie 1896. Chestia apei.— Şedinţele intime ale consiliului. — Diverse. Paris, 13 Aprilie Prinţul Ferdinand al Bulgariei a sosit In timpul dimineţii. Onorurile militare i s’ah făcut de o companie a gardel republicane. Mulţimea a salutat pe Prinţ In mod respectuos. După amiazl va face visilă preşedintelui Republicel. Prinţul Bulgariei a părăsit hotelul ce ’I s’a reserVat Sn avennue Hoche la 3 ore după amiazl, Intr’un landou de gală escortat de un escadron de cuirasiert S’a dus să facă o visitâ d-lul Faure la Eliseu, unde i s'ah făcut onorurile militare la sosire şi la plecare. Studenţii bulgari Îngrămădiţi In Împrejurimile Eliseulul ah aclamat pe Prinţ. I). Felix Faure a Întors visita Prinţului la 5 ore. Înainte de Întrevederea sa cn Preşedintele Republicel, Prinţul Ferdinand a primit marele cordon al Legiunel de onoare ce i-a remis d. Crozier, iutroducătorul ambasadorilor.? In risita sa la Eliseu prinţul Bulgariei purta marele cordon al legiunel de onoare. Preşedintele Republicel, înconjurat de d, Bourgeois şi de ofiţerii casei sale militare, a primit pe Prinţ, care era însoţit de miniştrii săi şi de suita sa. Primele salutări schimbate, Prinţul, d. Bourgeois şi cel doul miniştri bulgari au rămas singuri şi s’ah Întreţinut vro trei sferturi de oră. Prinţul Ferdinand a conferit d-lul Felix Faure marele cordon al ordinului Alexandru, cu briliante. Prinţul Ferdinand a făcut după aceea o visilă d-lul Brisson. Paris, 14 Aprilie Preşedintele Republicel şi Prinţul Ferdi- Asl se începe la Cameră discAi-ţiunea asupra legeî personale a d-lui Eugen Stătescu. O telegrama din Viena ne anunţă că MM. LL. Regele şi Regina aO Chestiunea apei. Primarul laşului a însărcinat pe d. Anton Sc. Savul să Imprime raporturile şi studiile făcute pentru aducerea apel In oraş. Se ştie că d. Savul este neobositul şef al serviciului hidraulic al comunei. Din broşura publicală reiese că se fac studii pentru alimentarea cu apă, încă din anul 1863. In anul 1857 departamentul lucrărilor publice al Moldovei Încheie un jurnal prin care constală că «lipsa unul prinţip prevăzătorii! folosului întreprinderilor a avut de urmare In anul 1853 zădărnicirea simţitoarei cheltuieli făcută peste puterile departamentului în sumă de 156.176 lei, deosebit de materiale şi zilele salahoreştl, precum şi leafa inginerului Begen, In sumă de 56.899 lei. Jurnalul conchide, că lucrările făcute, constată lnftr’un chip Întristător nepăsarea ceatnrlurit la primirea unul asemenea nestudiat proiect.» Din 53 plnă la 72, afacerea reriilne baltă. In acest an, un francez, d. Mounier, propune primăriei să alimenteze oraşul cu o cantitate de 500 ni. c. de apă pe zi. Particularilor se angajează să le procure apă cu 40 bani metrul cub. Apa urma să fie procurată din carierile de la Păun. Gomisiunea însărcinată cu examinarea a-cestel oferte se pronunţă favorabil. Dele-. gatul el, d. D. Cornea, crede că aprobtnd-o, consiliul comunal «va da naştere unei opere nu numai utile pentru tlrg, dar de un exemplu salutar pentru ţara întreagă.» Propunerel acestuia urmează propunerea d-lor Slade şi Borinet, cam într’aceleaşlcon-diţiunl ca a d-lul Mounier, făcută In acelaşi an 1872. Vin apoi In 1873, d. Lindley din Londra, care propune Prutul pentru alimentarea o-raşulul cu apă, şi Dimsdaleet Comp. tot din Londra, cari propun 6.000 ni. c. de apă curgătoare de rlh, cu excluderea rlurilor Bah-luiul şi Jijia. Urmează studiul inginerului Fragneau,re-presintantul casei Eiffel et Comp. din Paris, In urma căruia o polemică viese începe între d-nil Toni şi Cobi a asupra potabilităţel apel de rlh. După 10 ani, In 1884, studiile sunt reluate de inginerul francez I. Daste, care se pronunţă pentru apa de Isvor, şi de la Isvoa-rc, proprietate a unul cunoscut politician din Iaşi. Propunerel acestuia urmează acele a d-lor ingineri Emile Castane şi Moulau, după care d Scarlat Vtrnav este Însărcinat in 1892 cn un noii studia asupra lalimentă-rel oraşului cu apă. Avem apoi raportul d-lul G. Bechman din Paris şi propunerea olandezului de Law, de a aduce apa Şiretului la Iaşi. In cele-din urmă, astă toamnă, pe cînd primăria în sărcinase pe d-nil A. S. Savul, dr. 1. Le-beli şi P. Sumuleanu cu studiul apelor de la Şiret, d. G. Scorţescu oferă comunei In preţul de 300.000 lei lot terenul necesar pentru oplarea şi aducerea apel de la moşia sa, lsvoarele. Şedinţele intime ale eouailiulnî Iu două şedinţe consecutive şi intime, consiliul nostru comunal s’a ocupat de a-ceastă chestiune. Nu s’a luat nici o hptărire, afară de ţinerea unei licitaţii pentru darea Iii antre-prisă a lucărel aducere! apel unul concesionar. De şi apa n’a curs pe stradele laşului tn urma acestor şedinţl nocturne şi intime, totuşi se şopteşte că primarul, d. N. Gane, ar avea de gtnd să propuie acceptarea o-fertei deputatului Scorţescu. E o propunere ca orl-care alta, ceea ce a surprins pe mulţi e că girantul succesiunel Alcaz u’a plecat de acolo la orele 2,20 din zi, spre Bucureşti. Autorităţile afl asistat la gară la plecarea Suveranilor noştri. O alta telegramă din Potsdam spune că Principele Ferdinand al Romîniel a sosit acolo Vineri seara. Ziarele din Budapesta anunţă în mod oficial, că împăratul Wilhelm va merge la finele lunel August în Budapesta şi de acolo va veni pentru cite-va zile la Sinaia. Am publicat zilele trecute informaţia că un frate al d-lul Alexandriu consilier comunal, anume Ştefan, falit fraudulos a fost numit intr’un serviciu îa Primărie. D. consilier comunal Alexandriu ne încredinţează că într’adevâr a solicitat o funcţiune pentru acest frate, funcţiune care nu i s’a dat. D-sa a mal adăugat că falimentul dat de fratele d-sale nu a fost fraudulos, că n’a fost închis de cit la poliţie, apoi liberat şi că a despăgubit pe toţi creditorii vînzindu’şî toată averea. Ancheta făcută de d. Brezianu. advocatul şef al direcţiune! căilor ferate, asupra abuzurilor comise de sub-şeful de serviciu Oprescu, abuzuri pe cari le-am denunţat la timp, a constatat afară de cele denunţate o sumă de alte abuzuri mult mal grave. In urma acestora Oprescu a fost azi destituit şi dat in judecată. Se dă ca sigură transferarea d-luf G. Creţeanu, actual prim secretar la legaţiunea din Constantinopol, la legaţiunea din Paris, în locul d-lul Nanii, care va fi transferat la Constantinopol. Beneficiul net a fost de 300 lei, care trebuia să se împartă in ziua de Babo-tează; dar pinâ azi această sumă nu s’a dat la 'destinaţie. Ce-tf fi ? CÂOEREA HUI PALLADI Legea pescuitului, după ce a căzut în şease din şeapte secţiuni ale Camerei, a fost modificată în dispoziţiile sale esenţiale de comitetul delegaţilor întrunit Sfmbătă după aminzi. Discuţia în comitetul delegaţilor, la care au luat parte şi d-nil Dim. Sturdza. şi G. D. Palladi, a fost furtunoasă. Deja la articolul I d. Sturdza ş-a pierdut cumpătul şi cînd a văzut că comitetul delegaţilor l-a modificat fără să se laşe a fi intimidat de ameninţările sale, a plecat trîntind uşa cu furia-i obicinuită, strigind detegaţilor: — Majoritatea «I-voaslră <|<> azi mc va transforma tn minoritate în Cameră , eăei voi îi pune ceşti unea «le încredere. * * * Articolul I al legeî pescuitului este astfel redactat : Prezenta lege se aplică asupra pescăriilor din toate apele din interiorul ţării, cit şi a pescăriilor de pe ţărmurile romîne ale Mării Negre pînă la limita Mării teritoriale. Comitetul delegaţilor, compus din d-nii Dr. Viţu, Stavri Brăhanu, Emil C'o.s-tinescu, 1. N. Iancovesm, Basil Epu-rescu, Vasile Lascar şi Vintilă Rosetti, cu toate ameninţările d-lul Sturdza şi stăruinţele d-lui Palladi, a modificat a-cest articol, cu patru voturi contra trei, în sensul ca dreptul de pescuit pe ţărmurile Mărei Negre aparţine exclusiv propietarilor riverani. ’ 1 , * ■ . . ' . * * La articolul V o discuţie mult mai violentă s’a încins între membrii comitetului delegaţilor şi d. G. D. Palladi. Acest articol este redactat în modul următor : In toate apele cari aparţin Statului, sah sunt dependinţe de domenul public, dreptul de pescuit este al Statului. Asupra acestui articol d. Palladi a declarat că pune în joc portofoliul său. Totuşi comitetul delegaţilor Va modificat, cu şease voturi contra unul, în sensul că în toate apele de «lomen public, afară «le Dunăre ţi Prut, dreptul «le pescuit este al riveranilor. D. Palladi furios şi-a luat portofoliid şi a plecat strigind: — Pun cesfiunea ministerială la acest articol. — \n vezi eă eşti un Incapabil, ee mai încurci lumea de geaba! —îi replică cil violenţă d. Vasile LascarL Interesant e, ră niimaî d. Dr. Viţu a fost în contra modificării, dar şi d-sa a declarat că personal e pentru modificare, dar avind mandat imperativ de la secţiunea I al cărei delegat e, a fost silit să voteze contra. * * * */' ţ; . ; Comitetul delegaţilor se va întruni intă de cile-va ori, de oare-ce abia a ajuns pinâ la articolul 10.. Urmează să se modifice încă viul multe articole printre cari principalul este articolul -19 privitor la pescuitul pe Dunăre şi Prut. La acest articol comitelui va propune o modificare în sensul ca legea pescuitului numai atunci să se aplice, cînd Bulgaria şi Rusia vor face o lege tdentică ca a Romîniel in Gestiunea pescuitului pe Dunăre şi Prut. Votată şi această modificare, întreaga lege a d-lui Palladi este cu desăvirşire compromisă, precum compromisă ' va fi şi situaţia d-sale in minister. Fadil, comandantul dervişi fin-, n părăsit Osobre şi s'a retras in direcţia lui El-Fascer. llaşil Tigrului sunt pe cale de 9 spori forţele lor lingă Ailigrad. Celinge, 14 Aprilie. Doctorul Feizi-paşn. trimes de Sultan pentru a se informa de sănătatea prinţului N'icolae, a sosit. I s’a dat locuinţă la palatul princiar. Belgrad, 14 Aprilie. Contrariu ştirilor răspludite, se afirmă iu cercurile guvernamentale că în Serbia nu există nici o crisă ministerială. Massauali, 14 Aprilie. Pierderile dervişilor sub Kassala sunt foarte grave. In lagărul lor nu se cunoaşte încă acţiunea Anglo-egiptoană. Informatorii itutienl merg pînă la Atbara. Circulă ştirea că ruşii Darghil şi loldgirghis, cari n'an’luat parte la resbel, atl plecat lu ajutorul Tigrenilor. Generalul Rânjiseră a vtsltat tabăra divisiu-nel Deltnayo. CondiţiunUe sanitare sunt bune şi spiritul trupelor minunat. Madrid, 14 Aprilie. Ambasadorii Franciel şi Engliteiel au avut o conferinţă cu d. Canovas, se crede In privinţa afacerilor din Cuba. Paris, 14 Aprilie. Mareşalul Yamagala şi misiunea japonesă însărcinaţi să asiste la încoronarea Ţarului; atl sosit la amiazl. Paris, 14 Aprilie. Baronul Hirsch a remis 100.000 de franci prefectului Senil pentru săracii din Paris. New-York, 14 Aprilie. Erl s’a deschis subscripţia do 2.000.000 bonuri cubane şi $’a acoperit de, o ort. Londra, 14 Aprilie. Agenţia Riuler află din Peking, că un decret imperial publicat Vineri uprobă construirea drumului de fier Peking-IIuang-ho. Atena, 14 Aprilie. împărăteasa Frederic a sosit. A fost primită la gură de familia regală. New-York, 14 Aprilie. La Crippiereck, In Colorado, o femeie furioasă a aruncat in teatru o lampă aprinsă asupra u-uel alte persoane. Lampa a făcut explosie şi de aci a resujtat un incendiu care a distrus 150 de case. New-York, 14 Aprilie. După o depeşă din El Paso, Mexica. bolta u-n:el galerii a minei Chihnahna s’a dârimat, a-coperind 64 de persoane. Pînă acum s'a scos de sub dărîmături 7 morţi-şi 18 răniţi. I). Carol Mitilineu, însărcinat de afaceri la Belgrad, oblinînd o permisiune de două săptâmlul, a sosit în Capitală. Afacerile legaţiunel vor fi girate de d. Const. G. Mânu, ataşat la ministerul afacerilor străine. Procurorul general Bastaki de la Curtea de Apel din Galaţi, a fost Sîmbătă la d. Eugen Stăteşcu împreună cu d-nil senatori Bastaki şi Neroi) Lupaşcu. D-lor ait insistat pentru înlocuirea «1-1 ut AbgarovicT, consilier la Curtea din Galaţi, şi numirea în locul lui a procurorului general Bastaki. Din Tulcea ni,se scrie că în ziua de 30 Decembre anul trecut s’a dat acolo un bal în folosul văduvelor funcţionarilor local), bal organizat de advocatul Baboianul. OliTIA CU SCRISORI * 1 * 3 » s r e s 1 (Servieiul Agenţiei Romîne) Londra, 13 Aprilie. Se anunţă din Constantinopol ziarului Times că marele vizir a răspuns verbal reclamaţiunilor ambasadorilor în privinţa numirel caiinacanulu! din Zeilun, asigurindu-I că dificultatea se va regula iu curînd îutr'uu mod satisfăcător. Budapesta. 13 Aprilie. U11 duel a fost azi dimineaţă între d. Fejer-văry, ministru al apărării naţionale şi d. Rer-natb, deputat. După un schimb de gloapţe fără resultat, a fost un ul douilea duel cu sabia, in care d. Bernath a fost deştul de grav rănit. Paris, 13 Aprilie Rămăşiţele mortuare ale baronului Hirsch aii sosit. Odesa, 13 Aprilie. Misiunea chinezească care va asista la serbările îucorouaril de la Moscova şi care se va compune jdin Li-Hung-Ceang, 11 funcţionari înalţi, 35 de mandarini şi o suita numeroasă, va sosi luni. Berlin. 13 Aprilie, lieiniscke West f&lische Zeitung zice că d-nu Rebel, interogat în auc.tieta îndreptată în contra D-ruluî Peters de ministerul afacerilor străine,: a trebuit să mărturisească că cele două scrisori adresate de d'-rul Peters monseniorului Punkerţ nu există şi că a fost înşelat in această afacere. Agenţia îl ulff adaugă că după infohnaţiuhilel sale această ştire este cu desăvirşire inexactă, j D-nu Rebel a fost interogat, într’udov’ăr, dar se" asigură că el n’a făcut această declaraţie. De altminterelea ancheta se urmăreşte în secret. ,-j . Monaco, 13. Aprilie. Prinţul de Galles, însoţit de principesele Victoria şi Manii, a sosit.. Nissa, 13 Aprilie. Regele Suediei a sosit ; va sta aci piuă la lj8 ■ | Aprilie. Bruxelles, 13 Aprjlie. Banca Naţionala u urcat scompliil săO cu o jumătate lu sută. Roma, 13 Aprilie. Agenţia Ştefani află din Massauali că Ahmod 1896 Bucureşti. Domnule Director, In No. 118 ilin 29 Martie 1806 al ziarului Epoca, văd publicat un articol al d-lul Guard g-ral silvic Mitchievicl, îndreptat In contra unei cestiunl pe care am publicat-o In Nq. de Decembre,anul 1894al «Revisteipădurilor» intitulat : A suim a tăerilor rase la pădurile din Romînia» cp răspuns critic d-lul N. R. Danilescu la articolul publicat de d-sa tot In această Revistă, No. de August 1894 şi intitulat: «Contribuţie la introducerea tratamentului prin tăeri rase in Romînia». De oare-ce d. Mitchievicl mă provoacă a-supra acestei ^chestiuni prin organul d-v. de publicitate, In locul d-lui Danilescu, care era singur ui drept a răspunde criticei mele, îi voi fi agreabil, dacă d-voastrâ veţi avea deosebita amabilitate şi veţi dispune inserarea In coloanele Epocel, a următoarelor răspunsuri: 1) Sunt contra tăerilor tn mod ras, a pădurilor din munţii noştri, pentru că: o (îes-golire în mare, ,a pantelor lor, ue ar expune la surpăturl şi inundaţiunl ştiindu-se că aceste panle ta noi, sunt mult mal repezi, de cit pe versantul Austriacă I Sunt contra unor asemenea tăeri, pentru că personalul silvic al ţărel e prea re-strlus, ca să ne putem aventura tn asemenea lucrări primejdioase. Ştiut fiind, că,cu personalul de căre se dispune azi, d’abirfse pot administra pădurile ţârei şi exploata în mod rudimentar cele de clmp. 3) Plautaţiunile din pepiniere pe coaste rîpoase sah chiar puţin accidentate, costă colosal, ştiindu-se. scumpetea minei• de lucru la noi. Lipsa căilor de comunicaţie, el’-tiuătatea lemnului în regiunile muntoase, valoarea lucrărilor de artă ce ar trebui instalate pentru a fixa pămlnfiil desgolit de odată şi cheltueJile ce s’ar ocasiona pentru curăţirea locului de plantat, de toate vra-scurile, trunchiurile şi materiile, lemnoase rămase după exploatare fără nici o valoare comercială; — aceste împrejurări rn’ah făcut nici să fiu contra tăerilor, rase. Bine voiască d. Mitchievicl a face o critică analitică articolului meu dmrevista pădurilor şi să-im demonstreze prin cifre detaliate şi prin devize estimative, cum am demonstrat eu critictnd articolul d-lul Danilescu, cum ajunge d-sa a stabili că cu 150 lei face împădurirea prin plautaţiunl a unul pogon de munte? După mine Împădurirea unul pogon de munte costă 726 lei şi 46 baiit, provenită din reducerea a 60% din cil'rele.estiiiiaţiunel iiiele, iar nu 1816 lei. Iu cit priveşte ofensele pe cari d. Mitchievicl mi leaduce prin articolul său din acest ziar No. de la 29 Martie, nu sunt de cil la Înălţimea instrucţiei şi a educaţiei sale. Putea să-mi spue acelaşi lucru ca ştiinţă, dar In mod cuviincios. — Dacă nu cunoş-tiinţele sale de silvicultură, cu totul mărginite şi învechite, cel puţin practica ce are In lume, ar fi trebuit să-l p’redispue a fi mal modest, ţ , Se vede treaba' că unde nu e carte, nu e nici bun simţ.'— Lu suni absolvent al liceului sf. Sava şi am Şcoala specială de Silvicultură din Bucureşti din anul 1886. — PuLqur’ar U. Mitchievicl prin ceţe 4 clase primare ale sale şi ini ştiu ce şcoală de a-gricullunl, şi cu primul său grad lu Slat de Brigadier silvie unde a stat Îl ani. să dea titlului meu de silvicidtor un brevet de incapacitate? ţţ 11 rog să p facă! Pe d. Mitchievicl insă li pătimesc, cAci a făcut-o aceasta din nepricepere, serviţid numai ea paravan, pentru a satisface prin brutalităţile ştiinţifice ce a scris şi prin o-fehsele pentru mine ce a debitat In acest ziar, veninul uuur persoiiage sinecure cari prin scrierea mea şi votul soeietăţel Progresul silvic, ’şl an văzut visurile de îmbogăţire spulberate In vjnt. De sigur că, dacă articolul d-Sale ar fi fost pus ştiinţific şi nepasionat, nuri s’ar fi retuşat publicarea în revista pădurilor. •it'iiM i;îIp'ui irn-.i'iin lnfiiii*! www.dacoromanica.ro EPOCA OM ;®WE54£jL*4ti8liy V/.’iV Pentru a nu abiistia însă Domnule Director de amabilitatea d-voastre, mă văd In posiţitine a termina această scrisoare, pe care Încă o dată îmi permit a vă ruga, să dispuneţi de a se publica In onor. dv. ziar; aceasta, In interesul ecliităţel şi al silvicul-turel noastre naţionale; bine voind a primi asigurarea celei mat distinse consideraţiun! şi mulţumirile mele desăvlrşite. l)em. Ioneacn—Zâne. Inginer silvic şi hotarnic Guard g-ral ci. I In corpul silvic al Statului. ECOURI Societatea studenţilor In mediciuă a serbat ieri a 21-a aniversaro a Infiinţărel sale. Serbarea a fost presidată de d. Balănescu, student in medicină, care după ce a ţinut un mic discurs de ocazie, a dat citire tutulor telegramelor de felicitare. După aceasta secretarul societăţii a citit raportul şi bilanţul pe anul expirat. Un student a ţinut pe urmă o conferinţă mult apreciată. Seara societatea a dat un banchet în sala Băilor Eforiei Iu onoarea profesorilor facultăţii de medicină şi a tutulor persoanelor cari aă contribuit la recunoaşterea ca persoană morală a societăţii. » * * Secţiunea din Brăila a Ligel Culturale se va întruni la 21 Aprilie, pentru a alege delegat! la congresul de la 12 şi 13 Maitt al Ligel. * * * D. Gr. Tocilescu vizitind acum ctte-va zile vechile ruinl ale podului Traian din T.-Severin, a făcut mal multe săpături in urma cărora d-sa a descoperit o mulţime de pietre şi cărămizi cu inseripţiuul romane, precum şi inal multe monede romane de diferite mărimi şi forme. Săpăturile continuă. * . . * * , . U. Dimitrie Popescu din comuna Titeşti, judeţul Muscel, a iventat un lacăt cu totul nod, numit lacăt de siguranţă. El conţine un milion de secrete, aşa că este imposibil a se deschide de cit numai de persoana, care l'a Încuiat. Acest lacăt se poate Încuia cu orl-cari din numerile de la unul pliiă la un milion, şi pentru a se descuia, trebuie să se ştie numărul, cu care a fost încuiat. Noua iuventie a d-JtiI Popescu ne presintă un lacăt mal perfecţionat de cit toate soiurile de lacăte, existente pină acum, putindu-se închide şi deschide într’un milion de feluri, fără ca In realitate să aibă vr’o cheie in înţelesul proprio zis al cuvîntulul. De notat e,—zice «Ro-mînul»,—In a cărui redacţie s’a preiiutat inventatorul arătind şi expiiclndu-şl invenţia,— că acest nod lacăt, care a ajuns culmea inven-ţiunilor, s'ar putea procura de către orl-cine pe un preţ cit al unul lacăt obicinuit. El este superior cu totul celor-l’alte sisteme de lacăte, fie ele americane sad Vertheim, pentru că oricare cheie de la acestea se poate falsifica sad Înlocui cu o alta de la aceeaşi formă, pe cînd noul lacăt al d-lul Popescu n’are nitî o cheie, şi prin încercări nu se poale deschide, de cit în timpul de la 1067 de zile, lucrind pe fie-care zi cite 10 ore, pentru a face cine-va un milion de încercări. Inventatorul Popescu s’a presentat cu invenţia sa la ministerul domeniilor şi se speră, că ministerul va face, ca această invenţie ro-mînească să fie patentată. * * * Excelentul cor mitropolitan din Iaşi va da Slmhătă-seara al 49-lea concert coral In sala Sidoli cu bine-voitorul concurs al d-nel Sofia Osvald Teodoreanu şi al orchestrei conservatorii ui, sub conducerea d-lul Gavril Musicescu. * * * La 12 Maid a. c. se vor termina lucrările a-reneî—circ, care se construeşte în parcul Co-loseulnî Oppler. Publicul bucureştean va avea deci ocasia să admire cele mal cunoscute talente Intre cari şi trupa Original Broters-N iagara, care va debuta chiar la primele representaţil. Seara arena va fi iluminată cu electricitate. PARL AMENTUI SESiATFL Şrtlittţa tiv la MS Jprf/tV La ordinea zilei interpelarea d-lul senator Arapu relativă la măsurile ce crede guvernul că trebuesc luate faţă cu reaua stare economică a părţel de sus a ţârei şi inva-siuneî cresclnde a străinilor, din care causă scade simţimîntul naţional; apoi proiectul de lege pentru autorisarea comunei Alexandria să contracteze un împrumt de 300.000 lei pentru construirea a două localuri de scoală. D. Poni, ministrul instrucţiune! publice, depune proiectul pentru modificarea legel învăţâmîntulul primar şi normal primar din 1893, votat de Cameră şi cere urgenţa. D. Perieţeanu-Buzăfi, anunţă o interpelare d-lul ministru al lucrărilor publice şi-l întreabă ce măsuri are de glnd să ia pentru aplicarea mai curtnd a legel din 25 Martie 1895 relativă Ia construirea liniei ferate Buzăd-Pătârlagele, mal cu seamă că predecesorul să'Q a declarat că erafi şi fondurile necesare pentru aceasta. II. Em. Morţun zice că ţara este sătulă de proiectele de legi presintate de guvern plnâ acum, prin cari se ieaCk numai jumătăţi de măsuri şi dă citire unei propuneri pentru abrogarea legel tocmelilor agricole. D. Arapu, consimte la amlnarea interpe-lărel sale, de oare-ce lipseşte primul ministru, şi roagă să se pună la ordinea zilei cel mult pe Slmbătă. Se amină de asemenea interpelarea d-lul col. Obedeanu relativă la testamentul defunctului vornic Dim. Ralet. Se votează Ieşea pentru autorisarea comunei Alexandria de a contracta un împrumut de 300,000 lei pentru construirea de localuri de şcoală. Senatul se ocupă cu indigenate D. Ni col ne Ionescu cere să se amine orice chestiune şi mal cu seamă votarea de indigenate, care enervează, Senatul, pentru a trece în secţiuni şi a se ocupa cu proiectul foarte important al modificărel legel în-vâţamtiilulul primar. I). Poni roagă Senatul să treacă In secţiuni. Senatul aprobă. Şedinţa publică se ridică Ia orele 3. CAMERA Şrtlinţa tir la MS Aprilie D. V. Calliguri interpelează pe d-uil miniştrii de interne şi justiţie cum de nu s’ail descoperii Încă intrigatoril revoltelor ţărăneşti diu jud. Fâlciu. După ce arată împrejurările In cari s’afl produs acele revolte, oratorul crede, că este de datoria partidului liberal să descopere pe autorii morali al acestor revolte. D. Anastase Stolojan, ministru de interne, răspunde că dacă legea maximului este o causă In revolta ţăranilor, aceasta a provenit din pricina unor primari, cari afl impus In mod nechibzuit taxele maximale, şi din a unor administraţiunl, cari n’aft explicat îndeajuns populaţiunilor acea lege. 1). Ministru spune că instigatorii şl-ati luatpedepsa, căci sunt In opoziţie. (Ilaritate). I). VaslleTalligari să declară nemulţumit de răspunsul ministrului. D-sa cere Încă o dată ca adevăraţii vinovaţi să fie trimişi in faţa justiţiei. IE Itălănescu crede, că nu legea maximului a fost causa revoltelor In sate. Acea lege a fost In mina guvernului conservator un instrument prin care să provoace acele răscoale. D-sa nu cere a se căuta responsabilităţile tocmai sus, In sferele ministeriale. Agenţii guvernului, prefectul, sub-prefec-tul etc., trebuiesc urmăriţi. Oratorul socoate, că este datoria guvernului a se cercela, descoperi şi pedepsi asl-fel de fapte criminale, şi a nu se Întinde muşamaua liberală peste ele. D. Gr. M. Sturdza nu înţelege un lucru, susţinut de. d. Bălănescu, că guvernul trecut ar fi revoltat pe ţărani, care ar fi fost interesul săfi să-şi ia o ast-fel de răspundere ? D. Popovicl se asociază la ideea unei nouă anchete. D. Calligari depune o moţiune prin care d. ministru de justiţie este invitat a face o anchetă spre a se afla tot adevărul asupra căuşelor reale ale acelor revolte. li. Stolojan, ministru de interne, nu crede nici oportună, nici eficace o nouă anchetă. Moţiunea neputlnd Întruni 7 semnături, este Înlăturată. DIVERSE Crime, Delicte, Accidente, Intîmplărî. Călcat de tren. — Trenul de marfă care sosea In gara Periş ieri dimineaţă la o-rele 7, a călcat pe Costache Daragiu din strada Gliitila No, 10 din Bucureşti. . Desertor mutilat. — Soldatul desertor A-nastase Spirache din regimentul 2 geniu, care se ana arestat la secţia de jandarmi rurali din Budeştl, judeţul Ilfov, tocmai cînd urma să fie înaintat autorităţilor militare din Bucureştf, a profitat de un moment cînd se afla singur în arest şi s’a Împuşcat în piciorul sting sub genunchifl. A fost imediat internat In spitalul rural din Budeştl. Starea sa nu inspiră temeri. Descoperirea unui cadavru. — Iu fundul Argeşului, In dreptul comunei Patroaea, s’a găsit cadavrul unul necunoscut, de constituţie robustă, de talie înaltă, In vtrstâ ca de 35 ani, avînd o lăetură la buze. Cadavrul este gol, are numai un chimir de piele peste mijloc. Parchetul cercetează. lunecat.—In ziua de 11 curent pe seară, locuitorul Marin Ioniţâ Tulea din Bă-neasa, de lingă capitală, aruncindu-se Îmbrăcat In apa Golentina, a fost scos mort. Parchetul anchetează. Moarte subita.—In comuna Pasărea, pendinte de comuna FrumuşanI, judeţul Ilfov, s’a găsit mort un necunoscut în vlrstă de 40 ani, blond, de statură misă, purllnd o leziune de-asupra nasului. După aparenţă se crede a fi un israelit. ULTIME MMATiUl Studenţii de toate naţionalităţile de la universitatea, din Viena vor ţine Duminica viitoare un mare meeting de protestare în contra Milleniulut unguresc. Numărul studenţilor se urcă la aproape 7 000. S’a inaugurat ieri spitalul judeţean din BuzăO. După oficiarea serviciului divin, s’aO rostit discursuri de către d. dr. Bianu, medicul spitalului, d. dr. Mi-hail, inspector sanitar, care represinta pe d. ministru de interne, şi d. Cătu-neanu, prefectul judeţului. Au asistat la această solemnitate autorităţile şi mal mulţi cetăţeni din Buzău. D. I. Lecca, prefectul judeţului BacăO, a sosit în Capitală şi s’a presentat asta-zl la ministerul de interne, pentru a da explicaţiunl în privinţa abuzurilor şi nelegiuirilor comise de poliţia de Bacăfî şi denunţate de presă. Slmbătă a încetat din viaţă la BacăO, d. dr. Dumbrăveanu, fost medic primar al judeţului. Ieri, la Iaşi, din causa ploilor, s’a cufundat o porţiune de teren din strada Sf. Gheorghe Lojonschi. la o adineime de cinci metri. Din fericire, s’a prins de veste la timp şi nu avem de înregistrat nici un accident. Ieri, la orele 12 jum. din zi, a încetat din viaţă la BacăO, senatorul Chirii Se-bastian, fost prefect. Milleniul unguresc se va începe Duminica la Budapesta. Romînia va fi represinlatâ prin d. Emil Ghica, ministrul nostru la Viena, împreuna cu întreg personalul legaţiunel, şi de <1. Alecu Balş, consulul general din Budapesta. Primarul Volf Ioaniu din Curtea de Argeş, fost spiţer, condamnat prin doua sentinţ! definitive ale Curţel de Apel din Bucureşti pentru fraudă şi escrocherie în exerciţiul profesiune!, funcţionează şi astăzi încă tot ca Primar. IutoHreereii 9191. I.L. Hogele îşi Regina MM. LL. Regele şi Regina s’au întors azi la 12 fără un sfert în Capitală, însoţite de d-nil Sturdza şi Stoi-cescu, cari Le-au întimpinat la Vîrcio-rova. La gară MM. Lor aii fost întîmpi-nate de toţi miniştri cu doamnele, de autorităţile civile şi militare, de d-nil Maiorescu, Al. Qhica-Brigadiru, etc. M. Sa Regele era îmbrăcat civil. * * * Asupra călătoriei MM. LL. Regele şi Regina ni se telegrafiazâ următoarele din Budapesta cu data de erl: Majestăţile Lor romîne aii sosit la a-niiazl şi au plecat la 2 ore şi jum. la Bucureşti. Majestăţile Lor romîm însoţite de suita lor, au asistat incognito la polei-rea tabloului d-lul Munkacsiy; Ecce homo. Majestăţile Lor au fost primite la intrarea pavilionului de d-nu Munkacsy care a oferit braţul Majestâţil sale Reginei. Publicul a salutat în mod respectuos pe Majestăţile Lor cari aii exprimat satisfacţiei lor în cuvinte măgulitoare. Majestatea sa Regele a salutat în modul cel mal cordial pe d. lisza, fost preşedinte cil Consiliului şi l’a presentat Majestâţil sale Reginei. Majestăţile Lor s’a ii retras după trei sferturi de oră, după ce şi-aii luat rămas bun de la persoanele de faţă, în modul cel mal afabil. Una din victimele torturilor din Bacâti, anume Goldştein, se atlă greii bolnav la spitalul Caritas din Capitală. D. procuror Cernescu a visitat la spital pe cele doua victime, luîn-du-le un scurt interogator. La Piteşti se petrece un fapt ne mal pomenit. Mal mulţi cetăţeni din localitate (peste 150) au solicitat de la M. Sa Regele graţiarea lui Socolescu, fostul director al Creditului Agricol din localitate, de restul pedepsei ce mal are de făcut. Conform uzului, M. S. a recomandat petiţiunea ministrului justiţie! spre a-I face un raport, dacă condamnatul ar merita această înaltă clemenţă. Ştiţi cu face d. Stătescu ? Pune reso-luţia pe acea petiţiune învitînd pe procurorul din Piteşti să cheme la parchet pe toţi suhscriitoril petiţiunel şi să le ia declaraţiunl dacă consimtă plătidin-şil sumele ca cari Socolescu a rămaşi dator. Parchetul tribunalului de Argeş vede zilnic defilind acolo pe cetăţenii oraşului, cari la început nu ştiau dacăa-ceasta este o farsă, săQ dacă sunt implicaţi în vr’o afacere corecţională. Cu alte cuvinte d. Stătescu precupeţeşte clemenţa regală. Sa nu se creadă că e glumă. D. Dim. Sturdza sosind ieri dimineaţă la Craiova, s’a dus drept la biserica Madona-Dudu, unde a stat singur o oră întreagă în rugăciuni ; implorând graţia Providenţei asupra guvernului liberal. D. N. Fleva va depune în şedinţa de Miercuri a Camerei proiectul de lege din iniţiativă parlamentară privitor la descentralizarea administrativă. D-sa va cere urgenţa asupra a-cestul proiect. Lenea pegcuituluî Cu ocazia discuţiei legel pescuitului în şedinţa de Slmbătă a comitetului delegaţilor, s’au petrecut şi cite-va incidente caracteristice. D. Sturdza stăruind pentru admiterea legel aşa cum este întocmită, repeta mereu: — Anlipa nil-a spus aşa; aşa am citit în cărţile nemţeşti; Anlipa susţine contrariul; legislaţia nemţească spune aşa, etc. etc. D-nil Costinescu, Lascar şi Ianco-vescu, plictisiţi de stăruinţele d-lul Sturdza, i-au răspuns: — Apoi d-ta nu citeşti nimic, numai cu nemţeasca d-tale cauţi să ne ucizi. Mal citeşte şi franţuzeşte, englezeşte, etc. uite ,să vezi ce spun cărţile franţuzeşti şi englezeşti. * * * In cursul discuţiunilor d. Palladifu- MAKKI.E HAGANIIV im 1 AIYKU llVCIBEŞTl Valea Victoriei, MM, foni hotel IMroft (Vis-â-vis de Cofetăria Capşa) Cu ocasiimea apropiere! timpului «ie Si'. Ulieorgtic a piui In vlnzare următoarele mărfuri ea mare rabat XAţimea. in Metru 3000 metri ţesătură - de julă eu bumbac ....... 120 2000 6000 500 5000 2000 5000 5000 de mătase cu aţă brocard. .... 135 » de mătase cu julă, ele. draperie . . 130 » de mătase catifelata . . . . . , 60 » de mătase combinat Pluche .... 60 » Vegetala. Pluche.................. . . 130 » de in pentru Irunsporante. . , . . 100 120 > , (te aţă groasă pentru scări . : . . . 42 60 200(1 Perechi Portiere naţionale do lină şt de bumbac. . 135390 2000 ,» » de chenille, greutate 3300 gr. . . 125 390 2000 Couvert. dajută şi de cheuille de pat şi do masă obişnuit. 25000 metri Perdele de reţea albe şi creme lăţ. începe dela 100 5000, per. Storuri de reţea albe şi’creme. . . . ' . . . • 150 360 1000 metri - Vitrage de antreuri, etc. . . 7 , • • • • 55;70 Metru incepînd do Ia Lei 2.25 în sus 6.— » 7.50 » 15.- ► 6.25 » 5.25 » 1.20 » 2.— » ! 7.— » 25.— în loc de -49 0.— în sus —.75 » 12.- o ■: ikr.75 f 1 Precum şi o mare cantitate de Covoare şi Covoraşe in diferite dimensiuni Numai pentru zilele de Imn ■. 9iurţi, MercrilT, Joui. 15, 19,17 şl 18 Apriie 300 bacăţî de Laiuagiurî fantaiae de valoare Loî 6.75, 6, 5.50, 5 şi 4.75 metrul N-aii pus in viuzare numai eu Eeî 5.75 metrul Numai peiitru zilele de Luni, Marţi, Mercur! şi Joui 15, 16, 17 ţi 18 Apriie sese foarte încurcat şi făcea pierea apel la d. Dr. Antippa, care căuta să lămurească pe delegaţi. — Lasă-ne în pace d-le Aniippa. Ce cauţi d-ta pe aici P •N'avem nici o nevoie de d-ta, spuneau unii delegaţi. ' D. Antippa a plecat insbalîndu-se in-tr’o cameră vecină. Dar d. Palladi n-a putut să susţină legea sa fără d. Antippa şi a fost silit să iasă mereu pentru a lua instrucţil de la el. Văzînd aceasta, d. V. Lascar i-a strigat cu violenţă: _ — Nu vezi că eşti un prost, de ce ne mal încurci mereu cu Antippa şi cu legea pescuitului ? ■ In şedinţa de astă-zl, senatorii aii trecut în secţiuni tocmai cînd d-1 Zăgănescu se urcase1’ la tribună şi-i implora să mai voteze încă un indigenat: era’acel al polonezului Scupiewski, pe care d-1 Sturdza vrea să-l numească director la Monitor. ___ Furios de aceasta, d-1 Zăgănescu spunea, după ridicarea şedinţei; unul membru al biuroulul, .că nu înţelege cum de nu s’a luat în considerare cererea sa şi a putut să se amine legea privitoare la acest important personaj diu plevuşcă roşie. Un al treilea zise: ’ — El, ce e"cu asta, va lua şi el leafa de la «Monitor» pe cîte-va zile mai puţin, căci de votat tot se va vota- Ear d. Zăgănescu: — Da, dar d. Sturdza m'a rugat cu insistenţă să-l fac să treacă cit mal curînd şi actun îmi vine d. Poni cu proiectul d-lul; ce crede că am să mă duc în secţiuni; îmi pare rău că nu am încă patru cu mine ca să-I resping tot proiectul. Aşi face să-I cadă legea de două ori, atîta-ml e de necaz. In numărul 55 din din «Biblioteca pentru tţl» a 30 bani numărul, a a-părut SMit Inimă, poesil de Radu R. Rosetti. E o adunare de prea frumoase poesil ale tînărulul şi talentatului poet al desnădăjduiţilor. Pină cînd să venim asupra acestei valoroase pu-blicaţiunl, înregistrăm că la începutul volumaşului este portretul autorului şi o poesie-autografă intitulată «Copilărie» în care tînărul Radu ne face să înţelegem de ce nu cîntă Musiu nile vîrstet fragede. Această poesie, alăturată cu micul poem «Fură Iubire», care pa publicat în coloanele ziarului nostru, dau o notă caracteristică şi cu totul drîgi-nală producţiunilor tînărulul.. poşlru amic, şi nu ne putem opri de a recomanda cu căldură cititorilor noştri, cercetarea scrierilor sale. Clasa» de Saaiă»tate Institut din noă reorganisat 51, — Strada Teilor — 51 Dirigiată de dr. Şaabner Tuduri Căutarea boalelor interne şi chirurgicale, precum şi a tutulor hoaţelor nervoase şi chronice. Tratarea boalelor de piele, a boalelor de ochi, gît, nas şi urechi, a boalelor de ficat şi rinichi. Operaţiuni.—Tratamentul boalelor gynecologice; camere cu intrare separată pentru faceri, o moa- fă cu diplomă locueşie în institut. Discreţiune.-— 'ratamenl special al syphilisuluî şi a hoaţelor uretro-'genitale. Bolnavii se pot căuta cu orl-ce medic sad specialist. Preţurile moderate, pentru angajamente lunare se fac reduceri. ConsuttaţiunI în fie-care zi, pentru hoaţele intertie şi syphilitice de la 10—12 p. m. Direcţiunea trimele de îndată după cerere noul prdspect al Casei pe 1896. ., 20 i 100 30 CASa FONDATA IN 1880 2 Medalii Succes de 16 ani AU SON JARDINIER Seminţerie horticolă, Leguminoase şi Furagere AUGUSTE GLOUARD ' fost grădinar şof al Capitale! Antreprenor de Parcuri şi Grădini Str. Carol I No. 56, Bucuresct Seminţe de flori şi de zarzavaturi de tot felul Trifoiă, Lucernă, Rădăcini furagere Seminţe, Industriale, Economice, Uleioase şi Textile Instrumente de tot felul pentru grădină rie Singurul deposit de maşine penţru altoit Viţe Americane, după sistemul cel mat nou, aprobat de Secţiunea Viticolă a Ministerului de Domenii. Catalogul se trimite gratis si franco la cerere _»_______________||______________2i-23 AVIS întreprinderea Barometrică SISTEM PERFECŢIONAT Biuroul Piaţa sf. Gheorghe No. 10 Staţiunea Tram-Carelor. Oferă serviciile sale pentru carăţiul basna-lelhr de la Latrine şi Recipiente, după sistemul cel maî perfecţionat, fără a cauza miros, cu preţul de Lei 10 Vasu pneumatic mare. Avem şi un alt sistem de vase mici "pneumatice, care se recomandă pentru casele cu aiitreuri înguste şi pentru curăţitul Recipientelor : cu preţul de Lei 2 Vasul, (Să se observe bine adresa noastră) DIRECŢIUNEA 87 20 ^lţ viraiBwjnipiP 91 uutide HOIA » âHAZvaiOa distr. Argeş lingă OH şi soseaua principală a ţărel de la Curtea de Argeş la riul vadului, drum de fier Bucureşti Curtea de Arj-eş, avînd 9i arm oră granid albă şî albastra cum si alte minerale de mare valoare.- plus pădure de brazi molifţi seculari, care se vinde şi singură, asemenea se poate deschide carieră de piatră marmoră şi ţiinent marmoră. Doritorii se vor, adresa la d. Al. Carpenişanu bulevardul Elisaheta 18. — - - —— • 79 80—13 i e e de .la s-tu -Gljeor- oe închinat ^ Dia- coneselor No. 4, Dependinţă Curte, o Casă spaţioasă, cu grădină, apă, gaz etc. n-10 Bogat asortiment de arme (le vtuăleare de tot felu de la 75 lel^ Ia ÎOOO le! bucata. Arme eu «l«»uă » las!. 82 '4 82 Acţiuni Banca Naţională. 1550 — 1535 — » » Agricola . 202 — 205 — » Dacia Romînia asig. 395 — 396 — » S-tea Naţionala asig. 430 — 435 — S-talea de Construcţiunl . 185 r— 195 — Florini valoare Austriacă. 2 10 2 12 Mărci Germane .... 1 23 1 25 Bacnole Franceze . . . 100 — 101 — » Italiene. . . . 89 — 93 — » ruble bîrtie . . 2 65 2 69 Imprimarea cm maşinele dublu-cilindrice, din fabrica Albert & CLt, Frankenthal sicucarac-fjre din fonderia de litere Plinsch din Frank-furt A;M. VAR HTORAULIC CALITATE SUPERIOARA „BREAZA” SOCIETATE ROMÂNĂ ANONIMĂ PENTRU FABRICAREA Varului Hydraulic şi a Cimentului Roman Mai înainte DAYIDESCU BREAZA & C-ie. PENTRU COMANDE A SE ADRESA REPRESENTANTULUI GENERAL T. ZWEIFEL. Bucurescî, Strada Stelea, 6. ŞI EA EIEMAEEEE SAEE GALAŢI, Strada Presei, 20 || IAŞI, Strada de jos, 24. — SAU DIRECT LA FABRICĂ — +2 C* ara Comarnic 25—11 P- BUGUESBGI No. 280 — Calea Moşilor. — No. 280 Recomandă : L0C0M0BILE TREERmTORI Sistorn şi constrticţiunea nou de tot pen-cu aparat de ars paie şi orl-ce combustibil tra iroo atit Locomobilo cît şi Treeră- torl «aut cele mal bune şi cele rnaî re-nnmito d n fabrica D-lor Rarsimes. Sims & Jefferiesjl] I A ill . ..... In sfirşit recomandă şi fabrica sa do reparat maşine agricole, Mori simple şi sistematice. Batoase de porumb, Morisce, Grape de fler şi toate roservelo pentru Locomo- 25-3 (60) 61, Strada Ştirbei-Vodă, 61 IN FABRICA LUI PAUL MILKER Se găseşte în tot timpul un Mare Asortiment DE ARTICOLE DE VOIAGIU SACÎ CU NECESAIRE DE TOILETA dc Iu 40 piuă Iu 350 Iei /' rticole de PLUŞ gata şi de comandă Bucureşti, 61, Strada Ştirbei- Vodă, 61 (30-9) TEIRICH & C 0. BUCUREŞTI 5 O.—Strada Berzei.—1>. INSTALAŢI UNI DE TELEGRAFţGAZ şi APAl Lumină incandescenta pentru i Gaz aerian ^ Aparate de gaz CLOSETE DE TOATE SISTEMELE i SALON DE EXPOSIŢIE (100-71) Proecte. — Binrou de Construcţie. — Export MOŞIA FLOREASCA Situată parte în Bucurescî şi parte peste raion, in cea mal favorabilă posiţiune pentru orl-ce esplonlarl şi întreprinderi a-vînd o suprafaţă ca 1,500,000 metri pătraţi cu următoarele carieri : I) Fabrică de cărămidă pe o întindere de 160.000 m. p. unde s'ar putea fabrica anual mâl multe milioane cărămizi, avînd şi Ring (cuptor) pentru arsul cărămizel cu cărbuni. II Carieri de nisip şi petriş de unde se estrage anual zecimi de mii in. cubl pentru construcţiunl de case şi pavage. III Moara sistematică cu turbină mă-cinind ori ce cualităţl de făinuri, gris, arpăcaş, mălai de lux, mălai, etc. şi se mal pot instala pielre sau valţurl după trebuinţă, avînd şi eleşteu cu pesce in a-bundenţă, ghiaţa de unde se aprovizionează cele mal principale case de comerciO ca renumita fabrică de Bere Luter, etc. pe timpul ernet care eleşteO ar fi suficient să aprovizioneze ea 300.000 m. c. ghiaţă pentru odată, (ghiaţa fiind ridicată apa se transformă iarăşi). IV Locuri parcelate în loturi pentru vînzare cu bani gata şi în rate, deja s’a constiuit peste 100 case, hanuri, etc. sunt şi 2 case de vînzare construite vara trecută. V Grădinarii, cultivate sistematic şi altele. S’ar mal putea ereiu ; a) Băl pe apa eleşteulul, fiind posiţiu-nea cea mal freeuentată in timpul verel, de populaţiunea oraşului. b) Restaurante şi pavilioane de vară. c) Lăptăril sistematice, d) Fabrici de diferite speţe, de pline, etc. Se arendează iu total safl în parte şi este şi de vînzare. A se adresa în strada Romană No. 19 la d-na proprietară sail în localitate la D-nu N. C. Siiuiouesou 55 (12-9) CAFE „NAŢIONALA* In fie-eare seară concert muzical sub condu cerea D-luI Rubinstein, Bere Bragariiru cu paharul şi diferite mezeluri cu preţuri mo derate. Intrarea liberă. Vi T O NT 1 t AAAI.KPTH Reconstituant Tonicul cel mal e-nergic pentru convalescenţi, bătrînl, femei şi orl-ce per-soare delicate. i SA 1 CU <|U • A Suc E T X A Tj este asociaţiunea medicamentelor celor mal active pentru a combate Anemia, Cloroza, Ftizia. IHspep-sia, t.asleilcle Vîrsla critică, l.jiuisarc nervoasă, Slăbiciune resultînd din bătrîneţe, lungile convalescenţe, înt’un cuvînt toate stările adimice de slăbiciune caracterizată prin perderea poftei de mîncare a forţelor. Lion, Farmacia J. TI AU, rue de Bourbon, 14. In Bucureşti, la d. IUIF. ZAWFIItESCU, şi la «oft 14 Droghiştil şi Farmaciştii. 52—22 TeWTMĂEA este de găsit Numai la magasinu adevărata Lumină inca&escenta sist. Aner Perfecţionată cu preţurile foarte reduse Acest magasin şi atelier autorizat de Onor. I*ri-mărie este cel mal recomandabil pentru instalări de gaz, apă, telegraf, canalizare băl, precum şi tot felul de closete şi toid ă l'egoui. Magasin de exposiţie CENTRALA Strada Biserica Ieni, No. 1) lingă Hotel Union 5—6) VELOrTINE Pudră de orez, preparată cu Bismuth Higienică, Adevărată, Invizibilă. Dă pielei o frumuseţe şi o frăgezime naturală. Singura recompensată la exposiţia U-niversală din 1889. 20i« €H. FAY, parfitmor Paris. — 9, Rue de la Paix, 9. — Paris. Se găseşte în toate parfumeriile. TINCTURA INSTANTANEE NIGRITINA Pentru a da părului culoarea neagră, castanie brună. 25 Helle Frferes Paris. — 6, Avenue de l’Opere, 6. — Paris. Se găseşte de vînzare la toate farmaciile principale. _____________20-24 ALAMBICURILE DEROY-CARAKFIL P AHIS- G A E ATI Guturaie, Tuse, Bronşită Acest aparat este de o simplicitate extra-ordiuară şi serveşte pentru distilarea vinului, mustului de mere, de pere, de prune şi de orl-ce fel de fructe. Cu el se poate distila tescovina, drojdiele de vin sau orl-ce soiţi, precum j si florile, seminţele şi orl-ce fel de plante mirositoare. I Se poate fabrica cea mal bună ţuică, shloviţă şi orl-ce ■ spirturl. Acest aparat este cu mult superior cazonelor şi j Alambicurilor obişnuite, prin aceia că produce sad din o singură dată gradul cerut safi prin rectificare după | voinţă, un spirt rectificat de o calitate ma bună. cu o economie mal inare de timp, de apă şi de con-bustibil. A se adresa d-lul GEORGES la agenţii săi acreditaţi din diferite 100—31 Grippe, Influenta, Astmă A se cere adresa Bubpie Bole de Piele JACOB, In tâte farmaciile. fim Catare băsicei CEL MAI MARE ATELIER DE BILIARDURI FRAAZ FAST BUCUREŞTI—Strada Ştirbeî-Vodă No. 44—BUCUREŞTI Cu schimbrea localuluIuT, avizez pe onor. public că ain In atelierul şi magazinul med un bogat depozit de Biliard uri mici pentru Dame sad copil, cu mundanale (benţl) cari fac un efect foarte uşor la bile. Asemenea construesc şi biliardurl cu masă foarte practice pentru familii ori în saloane Toate sunt solide şi elegante.. (57) PHEŢEHM HEMIl!SE — (16-3) NU SE ROITE!!! Să-şi comande cine-va Haine pînă nu vizitează renumitul Magazin BAZAItUL< IlEHAIL, casă de încredere, unde sosesc succesiv colosale transporturi de stofe şi haine, lucrate cu o rară eleganta 52 BAZAHllE HEGA 1/ Casă (le încredere Tocmai iu faţa Prefeeturel Poliţiei Capitalei. (25-9) MARE DEPOU DK Burlane de Basalt, ŢEVE 1>E PLUMB, fer şi Tucrtr Foi’tuni tle bînepă s-si cauciuc Obiecte de faianţă, alamă şi tuciu pentru conducte de apă, scurgere, băi, tout k l’ăgout, gaz, etc. la HAAS HA KT BUCURESCl, STR. BISERICA AMZI, 14. - BUCURESCÎ INSTALATOR fetyţy ^ PENTRU SISTEMUL TOUT « l’tBOUT Si pentru încălziri centrale 46 (100-14) ATELIER DE LĂCĂTUŞERIE şi pentru — COJVS TU UCTI uwe mie ei eh — 1.11AUG — Strada. Iwvor, No. llî> Bucurescî — efectuiază tot felul de lucrări de fier pentru Binale, precum; Grilage, Porţi, Balcoane, Uşi Ferestre. Marchize, Scări, Lămpi, etc. N|ierialituie florărie, mere, gradine ne car nit. pavilioane In fier efe. etc. Primesc comande nentru Provincie: — Preturi JJMoilerale — * ’ îăo-ii' 1 Bucurescî. Tijogrilia *Epoea>.—Strada Clemenţei, No. 3. www.dacoromatiica.ro