SERIA II.—ANUL II, No. 132.
Ediţia a ti-eia
DUMINICĂ, 14 APRILIE 1896.
NUMĂRUL 10 BANI
A ROWAMENTEL»:
Încep la 1 şi 15 ale lle-căreîlunl şi se plătesc tot-d’a-nna înainte
In Bucureşti la Casa Administraţiei'
In judeţe şi streinătute prin mandate poştale Un an în ţară 30 lei; în streinătate 50 lei Şase luni ... 15 »	»	»	25 >
Trei luni . . . 8 »	»	»	13 »
Un număr în streinătate 30 bani
MANUSCRISELE NU SE ÎNAPOIAZĂ REDACŢIA
3—STRADA CLEMENŢEI—No. 3
EPOCA
NUMaRUL 10 BANI
ANVNCiriULE
In Bucureşti şi judeţe ne primesc numai ta Administraţie
In streinătate, direct la administraţie şi la toate oficiile de publicitate
AnuneiurI la pag. IV...0.30 b. ifiiin
»	» » III........2.-i- lot •
II
3.
Insorţiile şi reclamele 3 lei rlndulj Un număr yeoliiu 30 buni
ADMINISTRAŢIA
No. 8 - STRADA CLEMENŢEI - No. 3
AJPARE ZILNIC LA g ORE SEARA CU CELE DIN URMĂ TELEGRAME ŞI ŞTIRI ALE ZILEI
Li BiCAU
CONSTITUŢIONALISMUL
In sfîrşit sfincsul colectivi latei a vorbit în Senat! Farmecul care îl ţinuse gura încleştata şapte luni, a fost rupt. Geniul partidului s’a manifestat ! Puţul de elocuenţa şi de; ştiinţa a debordat spre marea de-cepţiune a adoratorilor idolului şi spre marea satisfacere a noastră cari tot-d’auna am zis că d. Sta-tescu este pur şi simplu un farsor!
Acest om sau mal drept aceşti oameni — cad colectiviştii sunt una începînd de la Ştătescu şi sfîr-şind cu Epurescu — şi-au dat pe faţa arama. Constituţionalii de carnaval, el pâzitorjl constituţiei cîml sunt în oposiţie, aQ idei de o elasticitate îndrasneaţă cînd sunt la guvern.
Aceşti indivizi, ne-au acusat pe noi ani întregi ca călcam constituţia, că ne bateam joc de ea cu ocasia legel minelor, cu aceea a legilor administrative, aceea a liniilor ferate de interes particular.
Ia să’I vedem cum înţeleg şi cum practica aceeaşi constituţie cînd sunt la putere.
Oracolul colectivităţel înaintea căruia chiar d. D. Sturdza răinîne cu gura deschisa, a pronunţat o liotâ-rîre în materie constituţionala care va forma doctrina întregului partid.
După acest indolent şi indrâsneţ bolnav, Constituţia nu declară inamovibili pe membrii Curţii de Casaţie ?!...
Vedeţi cum să arată imediat urechile adevăratului colectivist cînd e vorba de un interes personal saQ de un interes de partid.
Dacă un ministru conservator ar li făcut cu o ocasie oare-care asemenea neruşinata declaraţie, o adevărată revoluţie ar fi isbucnit în rîndurile ignorante şi fără ruşine ale colectivităţel.
Conservatorii aQ crezut în interesul general al ţâre! ca să pre-sinte legi cari după o sănătoasă înţelegere a constituţiei erau în perfectă armonie cu spiritul el, şi să ştie ce scandal neruşinat aQ lacul colectiviştii pe această temă.
Admiţînd ipotetic, cu totul ipotetic, cum că legea minelor şi legea liniilor ferate de interes local, nu eraO în perfecta conformitate cu litera constituţiei, înţeleasă în mod judaic, încă nimeni dintre adversari nu au putut găsi acelor legi nici un mobil personal sau de interes de partid.
Era pur şi simplu o dorinţa nobilă de a înzestra ţara cu legi în puterea cărora bogăţii ascunse sau imposibil de exploatat, să intre în circulaţie.
Colectiviştii pentru motive meschine, personale şi interesate, fără nici o ruşine îndrăznesc a nega constituţiei, caracteru,! spiritul şi litera el!
Pentru miserabilul scop de a scoate pe doul membri cari nu sunt amicii tor, de lu Casaţie, colectivistul Ştătescu îşi permite a înainta cea mal mare enormitate care a putut eşi vre-o-dată din gura unul ministru de justiţie !
Auziţi neruşinare! Şeful suprem al justiţiei, omul care trebuie să incarneze tradiţiile respectate şi sfinte ale unei instituţii, care tot-d’a-ima şi peste lot locul a fost şi este inamovibilă, depositarul autorităţel supreme judecătoreşti din ţara, are tristul curagiQ de a declara în parlament că Curtea de Casaţie după constituţie nu e inamovibilă!
Iată individul! Iată colectivitatea sub forma el cea mal urîta; sub forma figurel galbenă-verde a umil Ştătescu !
Se poate pune măcar în înd -ială inamovibilitatea Curţel de Casaţie, după constituţia de la 1866 şi după toate legile cari s’au inspirat din acea constituţie? Trebuie sâ al interese superioare pentru un colectivist, adică acelea de a da a-fară adversarii politici, pentru a susţine asemenea enormitate.
Cum argumentează în definitiv leneşul şi îngustul la minte de la justiţie ?
De vreme ce în constituţia de la 1866 nu se vorbeşte de inamovibilitatea membrilor acestei înalte Curţi, urmează că acea constituţia nu I’a considerat ca atare!
Iată unde după şase luni de putere aQ ajuns liberalii!
Apoi bine colectivistele incarnat, cu cine crezi că al a face afirmînd a-ceastă enormitate ?
Al uitat că încă de la 24 Ianuarie 1861, cu cinci ani înainte de introducerea constituţiei, membrii Curţii de Casaţie sunt declaraţi inamovibili ?
Dacă constituţia de la 1866 nu vorbeşte de inamovibilitatea membrilor acestei înalte Curţi, este că o crede de prisos de vreme ce prin legi ordinare ea era deja proclamată.
Nu a putut nimeni la 1866 să-şi înehipuiască că după 30 de ani, se va găsi un ministru care să pună în îndoială ideea cum ca suprema Curte de justiţie luată întocmai din Franţa, Belgia, etc. va putea să fie şi la noi considerată altminterea de cît cum e considerată peste tot locul—şi aceasta în interesul înaltului scop pe care îl are!
Neruşinarea ministrului de justiţie ar li necalificabilă, dacă pentru noi d. Ştătescu nu ar ti o vechie şi revoltătoare cunoştinţă.
SUB ÎNGRIJIREA
rl-luî S. Mj, CA JS8A Ml A M*Ml
apare
Duminică 14 Aprilie 1896.
TURCUL ^1 PISTOLUL
Ce s’:i petrecut alaltă-erl in Cameră nu trebue să ne surprinsă cţtuşl de puţin .şi lifnbagiul impertinent al Ministrului faţă cu mandatarii ţărel este la locul său.
Slugi are in faţa sa Primul Ministru, lim-bagiu pentru slugi Întrebuinţează d. Dim. Sturdza cînd are ceva de răfuil cu d-nii deputaţi.
—«Nu recurgeţi la tertipuri murdare şi jesuitice în contra noastră. Aceasta e o faptă ruşinoasă, nepatriotică si demnă de dispreţ», a urlat Primul Ministru de pe banca sa adrestndu-se majorităţei compactă la un moment dat, spre a admite un amendament al d-lui Viţii.
.Şi aşa de bine a vorbit d. Stiirdza, aşa dibadti a fost în dibuirea cuvintelor ce era dator să întrebuinţeze, în cît imediat acea majoritate pentru amendament s’a transformat în minoritate şi s’a culcat la picioarele Stăplnuluî.
Dacă Primul Ministru ar li scăpai asemeni im pertinenţe lntr’un parlament cure Se respectă, dacă şl.ar li permis să numească tertipuri, nepatrioţi, demn de dispreţ pe nişte oameni cu simţul demnităţeî ceva mal desvoltat,— acest Prim Ministru n'ar li avut timpul să găsească uşa şi ar ti eşit pe fereastră.
Dar a vorbit în vamera lut Dimancea, pentru urechile lui Stefănică din DrăgăşanI pentru obrazul Iul Malaxa — Kiritzopulo şi C-ie, a vorbit cum se cade să vorbeştţ slugilor şi a avut aşa maro dreptate In cît legea retrasă s’a putut represinta, amendamentul admis s’a p ii tul respinge.
A fost modest d. Dini. Sturdza, a solicitat puţin; cînd putea să ceară piirlahieritulul chiar pielea, s’a mulţumit cu cămaşa.
LEGEA PESCUITULUI
Se numără voturile. — Comitetul «le-legaţilor.- Ilisviiliiinea generală. Cestiunen «le cabinet.
Se numără voturile.
Cite-vă sile ne mai despart de discu-ţiunile furtunoasa ce vor urma la Cameră asupra legei pescuitului. Situaţia parlamentară va trece prin o nouă schimbare cu această ocasie, căci se vor forma două tabere mari şi puternice a-supra acestei legi, tabere cari au înce-put să se agite deja şi să-şi numere voturile de cari dispun.
Fie-care dintre aceste două tabere se crede mai tare de cit cea-Valtă, ast-fel că nu poţi spune dacă legea va trece aşa cum. e făcută, se va modifica sau se va respinge în total.
Nimeni nu ştie şi nici chiar d. Palladi, care stă pe ghimpi in acest moment, ce soartă se rezervă legei pescuitului.
Comitetul «lelegnţilor.
Dintre cele şeapte secţiuni numai secţiunea întîia a primit legea fără modificare.
Interesantă e atitudinea pe care au luat-o secţiunile în contra acestei legi.
Secţiunea I a ales delegat pe d. Viţu cu mandatul de a susţine legea aşa cum e redactată, deşi d-sa e în contra ei şi prin urmare va presinta o opinie separată.
Secţiunea II a ales delegat pe d. Sta-vri Brătianu cu mandat imperativ pentru modificarea articolelor 5 şi 19.
Secţiunea 111 a ales delegat pe d. E-mil Costinescu pentru modificarea mai multor articole, între cari articolele o şi 19.
Secţiunea IV a ales delegat pe d. I. N. Iancovescu pentru respingerea în total a legei.
Secţiunea V a ales delegat pe d. Ba-sil Epurescu pentru modificarea articolelor 5, 19 şi altele.
Secţiunea VI a ales delegat pe d. Va-sile Lascar pentru modificarea articolelor 1, 5 şi 19.
Secţiunea VII a ales delegat pe d. V. C. A. Bosctti cu ma ndat imperat iv pentru respingerea legei.
Din acest tablou se vede clar ce oposiţie va întîmpina legea pescuitului în discuţia generală. Ţi se pare că se organizează un steeple cliase în contra portofoliului d-luî Palladi.
lHscuţiuueu gen«‘rală.
Comitetul delegaţilor se întruneşte azi pentru a discuta modificările de introdus în lege şi pentru a alege pe raportor. E aproape sigur că raportor va fi ales d. Va sile Lascar, candidat la ministerul domeniilor, care va profila de această ocasie ca sâ lovească în d. Palladi, făcînd un raport războinic în contra legei.
Discuţiunea generală se va începe probabil Miercuri şi promite a fi foarte furtunoasă, dat fiind numărul oratorilor cari vor lua cuvîntul în contra legai, precum şi hotărîrea lor de a face ca legea să fie respinsă sau cel puţin modificată în disposiţiile-i principale.
Pînă acum s'au anunţat a lua cu-vintul în contra legei d-nii N. Fleva, Emil Costinescu, Vasile Lascar, Ceaur-Aslan, L N. Iancovescu, Sta ori Brătia-nu, Ghimpa, F. C. A. Hoselti, Nae Dimancea şi I. Malla.
Este de remarcat că afară de'd-nii Eleva, Ceaur-Aslaii şi Bosetti, cel-Valţl oratori sunt toţ/1 amicii d-lor Eugen Ştătescu şi Slolojan, ceea-ce face să se creadă că aceşti colegi ai d-lui Palladi încurajează pe sub mină acţiunea întreprinsă mat mult in contra d-luî Palia
Pentru lege vor vorbi, ca prim debut parlamentar, d-nii Procopiu, 1.1. Brătianu şi Etn. Grădişteanu, adică grupul Gazetei, apoi d-nil IJelavrancca şi Xenopol.
Cestiunea «le cabinet.
Suntem informaţi însă că d-nii Dim. Sturdza şi Gogu Cantacuzino aii asigurat pe d. G. D. Palladi, că îl vor susţine pînă în pînzele albe şi ori se; va vota proiectul aşa cum este redactat, ori întreg cabinetul va demisiona.
D. Sturdza va lua cuvîntul chiar la începutul discuţiei generale şi va căida să facă presiune asupra deputaţilor, declarînd că pune cestiunea de cabinet asupra acestei legi.
Şi faţă de această ameninţare a primului ministru, e probabil că majoritatea va vota legea.
Tantal.
AFACEREA IGAN LAHOVARI
D. Peneţeanu-BuzăQ a presintat confraţilor. noştri de la l’Indepen-dance Boumaine acte ce dovedesc ca d-sa este străin de înscenarea afa-cerel Ioan Laliovari. Din aceste acte se mal vede cari sunt autorii campaniei pornite în contra d-lul Ioan Laliovari.
La 21 Octombre 1894 d. V. U-rechiă scrie d-lul Cantili la Paris:
«Ar fi bine ca să povesteşti in ziarul d-lui Vintilă Rosetti, amicul nostru comun, sub iscălitură sau într’un articol anonim, după plac, modul cum s’au petrecut lucrurile».
Cînd d. Urechiă, care înscena lucrurile acestea, a trebuit să facă proba afirmaţiunilor sale, el n’a putut-o face şi a fost nevoit să tri-meată ziarelor din Bucureşti o scrisoare desminţind toate sgomotele după cari el ar li primit denunţări de la trei ziare din Paris, în contra d-lul Ioan Laliovari.
D. Cantili văzîndu-se părăsit, căută să se desvinovăţească şi trimise un articol Voinţei Naţionale. Organul partidului liberal naţional care ponegrise pe d. Ioan Laliovari refuză să publice scrisoarea <1-1 ui fantili, <iin ordinul d-luî (iogu Cantacuzino.
D. Perieţeanu Buzău ne atrage printr’o scrisoare, atenţia asupra articolului din VIndependance precum şi asupra unul articol din Timpul de erl, despre care scrie:
• In urmă văzul şi ziarul Timpul de azi că-mi dă o eclatantă satisfacere, arătînd pe d. Urechiă ca cel care a afirmat şi a susţinut că are dovezi în această afacere.»
La rîndul nostru consemnam toate acestea din care rezulta că toate cîte s’aQ spus în contra d-lul Ioan Laliovari aQ fost josnice calomnii şi că d. Perieţeanu-Buzău a fost străin de această înscenare.
Noi cari nu avem obiceiul, ca d. Gogu Cantacuzino, să calomniăm pe adversari şi să refuzam să restabilim adevărul cînd acesta se dovedeşte în mod neîndoelnic, ne Io-losjin de această ocazie pentru a da deplină satisfacţie d-lul Perie-ţeanu-BuzâO, care pe nedrept a fost acuzat de noi cum că el ar fi fost autorul campaniei îndreptate în contra d-lul Ioan Laliovari.
Constatăm aceasta cu deosebită mulţumire şi tot odată nu putem in destul reproba procedeurile d-lor Urechiă, Gogu Cantacuzino, Can-fili, etc.
LOC PENTRU MERIT!
In sfîrşit a sosit i Aprilie, ziua făgăduinţei, ziua punere! în aplicare a noului budget şi punere! în slujbe a întregeî bande colectiviste care s’a distins prin aptitudinile sale revoluţionare în decursul acestor din urmă şapte ani.
Primăria a deschis porţile mari şi d-nu C. F. Robcscu s’a făcut introducătorul bandei colectiviste.
Număru unu: Faimosul Tăuase bărbierii, om incult, fără cea mal mică ştiinţă de carte—agent colectivist renumit prin tribulaţiunile sale în mişcările de strade, a fost numit şef al grajdurilor Primăriei cu un salariu de 400 lei pe lună.
Număru două: Foii Fapazoglu, lucrător tipograf pe la Romînul odinioară, a fost bombardat şef perceptor la gara de Nord.
Număru trei: Iaiieu Ioneseti, un
tip care ştie numai să iscălească, dar care ocupă îna’ta situaţiune de intendent al bucătăriei d-lui primar C. F. Robescu, va cumula de acum înainte acest serviciu culinar cu slujba de inspector la accize în care a fost numit.
Număru patru: Dinescu, fost comisar poliţienesc în 1885, destituit, dat ju-decăjeî, condamnat la un an şi jumătate închisoare, e numit acum comisar sanitar.
Să nu credeţi că s’a isprăvit. Va urma,
căci d-nu C. F. Robescu este hotărît să
»•
bage în Primăria Capitale! toate elementele culte de cari dispune colectivitatea.
Loc domnilor, loc pentru merit!
OAMENI PERDUTI
Legea personală a d-lul Ştătescu va fi votată şi aplicată: cu neruşinarea regimului actual, ar fi o naivitate să creadă cine-va că monstruosul atentat al omului verde va putea sâ fie împiedecat.
Vor trebui dar să se găsească oameu cari sâ ia locul magistraţilor isgoniţl de Ştătescu.
E! bine, oamenii aceia, ori cari vor fi, prin grea cumpănă vor trece.
Primind o moştenire ca aceasta, el vor apărea lipsiţi de demnitate şi de spiritul de solidaritate, căci se vor folosi de lovirea nedreapta şi revoltătoare ,a unor camarazi. Tot odiosul legii personale a d-lul Ştătescu se va resfrînge fatalmente asupra lor, arătînd-i ca instrumentele unei mizerabile răzbunări.
Oamenii asupra cărora va cădea alegerea veninosului ministru de justiţie, se vor arăta pe dînşil înşişi ca duşmani al inamovibilităţii, adică ai instituţiunil care trebuie sâ fie cel mal scump odor pentru orl-ce magistrat, căci locurile ce vor căpăta vor fi devenit vacante nu In chip normal, ci prin călcarea inamovibilităţii, prin batjocorirea el Î11 modul cel mal sfruntat.
Faţă cu justiţiabiiil, viitorii aceştia magistraţi vor apărea lipsiţi de orl-ce prestigii!; căci bunul simţ şi morala cea mal rudimentară nu pot presupune imparţialitate la un judecător care a a-junş la postul său printr’o nedreptate.
Şi veniţi pe această cale, magistraţii personali al d-lul Ştătescu se vor simţi vecinie apăsaţi de temerea sâ nu li se intîmple şi lor ceea-ce Ii s’a inlîmplat predecesorilor. «Joacă astăzi ursul in vecini, mine poate juca şi la dinşil», lată ghidul zdrobitor care ’I va chinui in tot momentul şi’l va micşora necontenit, înaintea altora şi Înaintea lor tuşile.
Mizerabilă situaţie pentru nişte oameni cu conştiinţa foarte dezvoltată, cum trebue să fie nişte înalţi magistraţi.
2
EPOCA
_____NPVELĂ
ISPRĂVILE UNEI TOVĂRĂŞII
Iţichl sin Leibu, tinichigiu di pi BotşenI şi cu Şloim Goldemberghl calfă di crăitor, di pi Hlrlăft— cari erafl veri primari de pe Rebeica văduva lui Ştrul «samsarul» din Darabani şi soră dreaptă cu Sura «telelei-ca» di pi Ieşi, mamă bună cu Iţichl,—aii plecat pi Americhi.
Dar mă veţi întreba: Ce are a face A-merica cu Iţic din Botoşani şi cu Şloim dţ la Iltriăfl?—Şi.,—de ce să plece Iu America numai Iţic şi cu Şloim ; iar toate acestea, —pentru că sunt veri primari?— Puţintică răbdare şi veţi afla numai de cît: mal în-tlifl, de toate de şi Iţic şi cu Şloim trăiai! acum răsleţl unul de altul, dar el copilăriseră Împreună şi se iubeai! ca fraţii. Afară de aceasta, erafl de aceeaşi vîrstă, — născuţi tot Intr’o zodie şi semănafl ca două picături de apă: amlndoul erai! spătoşl, sdra-venl şi Înalţi ca bradul;—sprinteni şi mlă-d.oşl, ca o căprioară sălbatică; şi,—rumeni la faţă, de pistrueţl ce erafl, de’ţl venia să’I sorbi cu ochii, nu alt ceva; iar de viteji, —... mama focului, mă rog,—numai buni de luat la oaste, pentru care II şi recrutase, în lipsă, potcovindu'l pe unu la artilerie şi pe cel-l’alt la roşiori.
—	Bine, zicea Iiţic cătră Şloim; să Iaci miliţie, cl ti bagi pi puschirie; dar s’o faci ca oamenii, pi cumpania ’for di pi rîndurî, unde s’afl mal dus şi alţi voinicoşl ca Pu-râţ, Şulăm, Herşcu, ba chiar şi Burăh, ca şi Înveţe ceva cu folos, ca crăitorie, ciubo-tărie,... fie chiar,—şi pi sanitari. Dar aşa cu dl-a-sîla şi for’ si ti pricepi di loc, sî ti pue calare pi puşchi şi inchi ci puşchi, vel mir! Lati’n şeale chit un puluboc şi un gură chit o şură, di chind faci bum! săi cutremură punumtu, ol vel!...
—	Dar iu— zice Şloim — sl călic tocmai pi dihauiea 'cel cu patru picere, cari chind sari u-datt şi strănut! pi sub coadl, faci capu pi por maciuchi ?..... Hei, ci zici tu Iţichl... n’ari sî fii mal bini pi Americhi?....
—	Hîîî; pi Americhi?... Puntru di ci sl fii rău? Dar cu ce, daci niş-tu paris? A, tu, Şloim, civa ichiuiţnil ?
—	Di undi mo rog, daci neam di neam a nostii, nici tată-a-tîu, nici mamî a miu, n’al fost u bancher; nici macar, — o bu-cbiţichi di zaraf pi Viana, pi Puris, nici macar pi Hirlău ?
Aşa vorbeai! el, Incetinel, la ureche — ca doul fugari ce se găsiau,— drept uşa şina-gogel din Păcurari, in sărbătorile Paştelul, cu care prilej venise şi Iţic la laşi, doar a învârti vr’o şurubărie ca să scape de miliţie. Că ora drăcos şi mare pişicher Iţic sin Leibu, di pi BotşenI. Pentru care cuvint, Şloim — care nu învăţase nici măcar să scrie şi să citească romineşte, — avea un deosebit respect şi o neţărmurită Încredere intr’insul. In ochii Iul Şloim, Iţic preţuia cit şi un rabin «di pi LemberghI». Şi chiar îşi pusese el in glnd, că de i’ar ajuta lui D-zeii să stringă clte-va parale, are să facă o ni-gliisterie cu Iţichl, din care el, Şloim, are să se pricopsească.
Şi cînd colo, norocu lor după uşă. Că nu trecu două zile şi bătrlnul Goldenberg—care In zilele lui fusese crlşmar la Varşovia iar acum in urmă ajunsese apar la Iaşi,— sătul de atîtea mizerii clte le îndură omul pe pămint, ’şl-a luat rămas bun de la această vale a plin ger ii şi s’a mal tot dus, el ştie unde; fiel ţărina uşoară !—Iar după ce l’aă prohodit şi l’au îngropat după obiceiul lor. Şloim— singura Iul odraslă— s’a Întors a-casă, să-şi iee catrafusele clte-I mal rămăsese de la tată-săfi, hotărît să plece chiar In ziua ceea la Hîrlăfl, cu inimă sdrobită de durere şi cu lacrimile uscate pe obraji.
Dar o minune cerească! Ctnd a luat, calfa de croitor, antireul lui tată-săă la dis-cusut—pentru orl-ce împrejurare, — ce să-I vadă ochii? Minunea, minimelor! Chiar Iţic, care era de faţă, a rămas ca trăsnii de a-tîta bucurie : Opt sute de lei prefăcuţi In bumaşte, pâturite In patru şi Infoşmolite lntr’o bucată de plnză, se iţiatl ca soarele printre nouri, de sub-suoara mtnecel stingi, a nepreţuitului lailăr părintesc.
Palizi la faţă, cu răsuflarea Înecată şi ochii ţintă la pachetul cu noroc, Şloim şi cu Iţic Încremenise de-o-dată, fără să mal poată bleoşli un cuvint... După clte-va minute Iţic ruplud tăcerea, se întoarse către
Şloim şi clipoşlnd din ochi, II zise: «Vezi! Daci tatl-teu trăle, mari lucră să nu fii a-juns u bancher, macar chit Michel Daniel pi Ieşi!	. v»	'
Cinci zile după aceea, Iţic şi cu Şloim— tovarăşi ca de cînd lumea,—se plimbat! pe cheiul de la Hamburg, aşteptlnd plecarea vaporului pentru America, ţinta mult dorită a călătoriei lor. Vorba l’era scurtă şi adese-orl Înecată in suspinurl. După alte trei zile, vaporul bifurca apele ocianulul, lulndu-şl sborul cătră New-Yorck; iar de sub geana celor doul prieteni se furişiă clte o lacrimă, In amintirea atttor lucruri şi fiinţe scumpe, de cari se despărţiafl acum, poate pentru tot-d’a-una.
(Va urma).
CRIZA DIN FRANCIA
(Prin fir telegrafic)
Consfătuiri cu Preşedintele Repub-lieei. — D-nu Mflliue. — Cererea unul decret de disolvare.— Senatul şl revizuirea Consti-tiiţiuucl.—Meeting socialist.—Manifestaţi uni.
Paris, 12 Aprilie.
D. Faure a primit In timpul dimineţii pe d. Loubet, Brisson, Peytral şi Poincare; după amiazl va primi pe d-nil Bourgeois, Sarrien, Le Royer şi Măline.
Din diferitele întreţineri ce a avut d. Faure In tinipul dimineţii se degagează impre-siunea că formarea unul cabinet de unire şi de concentrare este soluţiunea care pare cea mal bună pentru a da un desnodămlnt crisel.
O notă a Agenţiei Havas zice că d. Faure va mal consulta încă mline mal mulţi oameni politici, dar credinţa cea mal acreditată este că d. Faure, după ce a luat şi părerea d-lul Brisson, va insista pe Ungă d. Meline pentru a-1 decide să constituiască cabinetul. întreţinerea ce d. Faure a avut cu d. Măline a ţinut două ceasuri.
In cercurile parlamentare se crede că d. Meline, In urma relaţiunilor sale economice cu diferite grupe, are mal multă şansă de a da un desuodămlnt crisel. D. Hanotaux ar lua afacerile străine tn combinaţia Măline. Se adaogă că d. Meline spre a întări majoritatea sa, cere Preşedintelui Republi-cel un decret condiţional de disolvare; dar se zice că d. Faure esită să-l dea.
Paris, 12 Aprilie.
Senatul a adoptat In unanimitate, după o discuţie scurtă creditele pentru Madagascar.
D. Angles depune o propunere de revi-suire a Constituţiei şi cere urgenţa, care este respinsă cu 214 voturi contra 33.
Viitoarea şedinţă a Senatului se va ţine Marţi.
Paris, 12 Aprilie.
Lâ Tiv'oli Vauxlmll s’a ţinut un meeting mare socialist In contra Senatului şi In favoarea revisuirel Constituţiei. Eraă mal multe mii de asisteuţl printre cari mal mulţi deputaţi socialişti. Eşirea a fost sgomotoasă. Mal multe grupe manifesttnd In contra Senatului, poliţia le-a împrăştiat şi a făcut un mare număr de arestări.
Paris, 12 Aprilie.
Consiliul general al Senei a adoptat o propunere care zice că se asociază cu recenta demonstraţie a consiliului municipal In favoarea dreptului sufragiului universal şi declară că are Încredere In biuroul săli pentru măsurile de ordine publică de luat in mod eventual.
„EPOCA" LA GALAŢI
12 (24) Aprilie 1896.
O puternică emoţiune stăplneşte oraşul nostru de clte-va zile. Ea e provocată de două acte de o extremă importanţă ale administraţiei Malaxiste.
Primul act este votul consiliului comunal coleclivist, dat In şedinţa sa de Marţia trecuta, prin care aprobă cererea făcută de Charles Georgi, concesionarul iluminatului oraşului şi al tranvwaiulul electric, de a i se recunoaşte dreptul să treacă toate lucrările executate in oraş, precum şi alte obligaţii ce mal avea faţă cu comuna, asupra unor societăţi de capitalişti străini şi locali.
O asemenea cerere fusese făcută de Georgi şi pe vremea administraţiei conservatoare, dar ea n’a fost admisă, pentru că condiţiile in care se făcea, nu garantai! de ajuns interesele comune). O nouă iute. venire, făcută prin Februarie trecut chiar pe lingă consiliul comunal actual, a tost de a-semenea respinsă. A treia oară In fine Georgi a reuşit să facă a i se admite cererea.
Se vorbesc multe In jurul acestei afaceri şi se afirmă cu siguranţă că lucrurile nu pot li curate. Un puternic curent se ridică contra acestui act al d-lul Malaxa, pe care il critică cu mare Înverşunare chiar dintre cel mal de aproape al săi partisanl.
Din faptul că Întreprinderea iluminatului Georgi, o cedează unei societăţi, iar aceea a tramwaiulul alteia, fără nici o legătură cu cea d’lntlifi, se susţine că tramwaiul nu se va mal executa. Intr’adevăr, se cunosc stăruinţele din trecut ale lui Georgi pentru a doblndi modificări importante la contractul pentru tramwaiil, se ştie chiar ameninţarea lui că se lipseşte mal bine de această lucrare de cit să o execute In condiţiile contractate, găsite mal In urmă grele pentru el de satisfăcut. Acum, văzlndn-se că societatea Înfiinţată pentru această lucrare nu este serioasă, toată lumea crede că transferarea concesiunii tramwaiulul asupra unei asemeni societăţi este pentru Georgi numai un mijloc de a scăpa de această lucrare.
Dar tocmai aici stă temerea generală. Pe lingă că s’ar priva oraşul de o Îmbunătăţire locală necesară în gradul cel mal mare, apoi contractul pentru tramwaiul electric s’a declarat printr’o clausă adiţională ca fă-clnd parte integrantă din contractul pentru iluminat şi s’ail stipulat reduceri de preţuri la iluminatul electric, şi anume o scădere de 20 la sută pentru iluminatul public şi de 10 la sută pentru iluminatul privat. In cas, clnd contractul cu tramwaiul nu se va executa, pe cine va face comunua răspunzător de neexecutarea acestei lucrări? Cine va plăti pagubile ce vor re-sulta pentru comună din nelndeplinirea clau-selor favorabile prevăzute în contx-aclul tramwaiulul, clnd societatea pentru concesia iluminatului nu va mal h obligată să răspundă de a doua lucrare, aceea a tramvaiului ?
Aceste chestii, unite cu svonurile de sfău-ţueală ce circulă prin oraş, cu misterul In care se ţine învăluită această afacere, cu tăcerea aproape mormlntală ce păstrează foaia colectivistă locală asupra el, afl deşteptat o legitimă îngrijire In oraş. şi o mişcare puternică contra administraţiei comunale este iminentă.
*
♦ *
Al douilea act al d-lul Malaxa, comentat foarte mult, este lucrarea de licitaţie ţinută In ziua de 10 Aprilie pentru darea In Întreprindere a pavăril cu piatră cubică a celor 17 străzi
Această lucrare a fost pregătită de conservatori. Corpurile legiuitoare ale conservatorilor ah votat legea pentru această Întreprindere. Sub conservatori s’a ţinut prima licitaţie la 10 Iulie 1895, clnd a resultat 7 la sută sub divis. Licitaţia aceasta, cu tot resultatul el favorabil, nu s’a aprobat din cause neînsemnate. S’a publicat atunci un termen noh de licitaţie pentru 18 Octombrie, dar, disolvlndu-se consiliul comunal şi venind comisia interimară colectivistă cu d. Malaxa în frunte, aceasta a aminat licitaţia pentru Ianuarie a. c., la care termen afl resultat preţuri peste devis. Din această causă şi pentru-că d-nil de la primărie a-veaft scopurile d-lor, licitaţia aceasta nu s’a aprobat nici ea şi s’a fixat un noii termen pentru 10 Aprilie curent. Mal toţi concurenţii presentaţl acum afl dat preţuri peste devis, unul 7 la sută, altul 5 la sută al treilea 4.85 la sută, si numai unul d. Dionisie Vallianos 1 la sută sub devis.
Acum se vorbeşte că acest domn Vallianos este omul interpus al unei asociaţii alcătuite pentru această lucrare.
Din această asociaţie se afirmă— lucră-rilese vorbeşte prin toate localurile—că fac parte d-nil Curvissiano, Carusso, Sechiaris, Nicoli Macri, Malaxa şi alţii. De alt-fel d. Malaxa este obicinuit cu ast-fel de afaceri: nu tot d-sa, ca ajutor de primar, a comandat facerea grilajului de la Vadul-Băncea-nu, pe care l-a construit acelaşi C. Malaxa ca fabricant? De rlndul acesta gheşeftul promite să fie mal mare. E vorba de o lucrare de peste 1,400,000 lei. Licitaţia din Ianuarie a fost numai o încercare. D. Cur-vissiano dă parale, căci interpusul Vallianos un agent de valoare, n’are nici un capital. Cel-lalţl sunt tovarăşi numai la cîştig.
Şi In jurul acestei afaceri se face multă vorbă! Se crede că consiliul comuual, chemat să confirme această licitaţie, va blama pe d. Malaxa.
Iris.
--------- ii«1¥ i Mm ------------
IX FORMAŢII
ANCHETA PRESEI EA BACĂU
l-scară aia mai primit de la Bacău următoarea telegramă :
«Culpabilitatea întregei poliţii e dovedită.
«Toată lumea cultă e iu contra administraţiei.
«Am constatat ilagrante contradicţii intre reiaţiunca prefect u-lui şi aceea a poliţaiului».
Membrii anchetei se întorc astăzi dimineaţă în Capitală.
După ce va fi împămîntenit d. Skupiewsky, el va fi numit director al Monitorului.
Mal mulţi liberali afl declarat că îndată ce acest scandal se va să-vîrşi el vor părăsi partidul.
Legea personală a d-lul Eugen Stătescu era să cadă în secţiunile Camerei.
Numai după multe presiuni ministrul justiţiei a isbutit ca majoritatea, adică patru secţiuni, să-î primească proiectul.
Senatul nu va ţine azi şedinţă. Viitoarea şedinţa se va ţine Luni.
Un ziar guvernamental confirma ştirea noastră că numirile de efori al Spitalelor Civile nu se vor face de cît după întoarcerea M. Sale Regelui.
www.dacoromanica.ro
Mal multe comune romîneştl din Transilvania afl decis, în contra linei circulari a ministerului de interne, să nu serbeze în nici un chip Milleniul.
D. Dim. Sturdza pleacă mîine seară la Vîrciorova pentru a întîm-pina pe MM. LL. Regele şi Regina, cari vor sosi Luni la amiazl în Capitala.
Numirile ce se fac la primăria Capitalei urmează a fi de toată nostimada.
Aşa afl fost numiţi: Toma Cons-tantinescu, calfă de pantofar, uşier la secretariatul general. Mihalache Rădulescu, tot calfa de pantofar, taxator la rampă.
Pină la fericita venire a liberalilor la putere, aceşti doul meseriaşi afl lucrat în atelierul d-lul Teodo-rescu, pantofar din Calea Moşilor.
In privinţa mişcării prefectoriale ce se proiectează de atîta vreme, aflăm următoarele :
Mişcarea se va face numai după închiderea Camerelor. Vor fi înlocuiţi d-nil Toneanu-Tulcea, Rose Ste-fănescu-Giurgiu, Vîrnav-Roman, Ple-şia-Craiova.
Candidaţi de prefecţi sunt d-nil senator Neron Lupaşcu-Vaslul, deputaţii Efrem Ghermani, C. lliescu, şi Lapati la Giurgiu, deputatul Ste-fănescu-Gogu-Craiova.
Atragem atenţiunea d-lul prefect al poliţiei asupra d-lul comisar al secţiunii 44, despre a căruia purtare ţaţă eu cetăţenii ni se spune că lasă mult de dorit.
Tot despre acest comisar ni se spune că a împiedecat pe sub-comisarul sătl, Niculescu, să meargă la tribunal, secţia T, unde era citat ca martor.
D E P £ S I
(Serviciul Agenţiei Bomîne)
Viena, 12 Aprilie.
Camera deputaţilor a adoptat cu 195 voturi contra 30, articolul Intiifl al proiectului guvernului asupra reformei electorale, care criează 72 mandate noui de deputaţi.
Budapesta, 12 Aprilie.
Camera deputaţilor. Răspunzind la o interpelare asupra chesliunel bisericel greco-orien-tale, d. Banffy zice că congresul nu s’a convocat pentru anul acesta, de oare-ce nu se regulase partea financiară a chesliunel, dar că împăratul a ordonat convocarea congresului pentru 1897 şi că se vor lua măsuri pentru executarea lucrărilor preparatorii.
Massauah, 12 Aprilie.
Situaţia generală este lot aceeaşi. Aprovisio-narea intimpină încă dificultăţi.
Roma, 12 Aprilie.
Vaticanul a notificat Rusiei în mod oficial că Monseniorul Agliardi va representa pe Papa la serbările încoronării de Ia Moscova.
Belgrad, 12 Aprilie.
Se asigură că se va ţine o nouă licitaţie pentru vînzarea tutunului pe timp de trelaul. Ea dă pe fie-care an un beneficifl de aproape 1.000.000 in comparaţie cu anii precedenţi şi sporeşte garanţia cauţiunel pentru monopoluri.
Londra, 12 Aprilie.
Regina a creat un ordin noi! de nobleţe, ordinul regal Victoria.
Sofia, 12 Aprilie.
Handels Zeitung confirmă ştirea că un sindicat german a presentat un proiect pentru crearea unei bănci ipotecare cu un capital de 5.000.000.
Londra, 12 Aprilie.
Agenţia Reuter află din Buluwayo că un detaşament de 300 persoane părăsind această localitate şi indreptîndu-se spre nord-est, a fost atacat de Matabelil lingă fluviul Umgura. După o luptă violentă, forţele engleze afl rămas stăpine pe teren, dar afl primit ordinul de a se întoarce la Buluwayo. pe clnd respingeaţi pe inamic.
Stockholm, 12 Aprilie.
Discuţia tratatului de comerţ între Japonia şi Suedia şi Norvegia s’a inchis azi, Semnarea tratatului ml se va face de cît cînd ministrul Japoniei va fi primit instrucţiuni noul, cari sunt aşteptate In curind.
RIVERSE
Crime, Delicte, Accidente, Intimplărl,
DIN CAPITALĂ
0 moarte grabnică. — I). Cornilie Măl-dărescu, inspector telegrafo postai, venind a-seară pe la orele 5 din provincie şi du-cindu-se a-casă în strada Surorilor No. 12, după scurt ting) a plecat cu soţia sa la un frate al său în Calea GriviţeîNo. 12.
La miezul nopţii i-a venit de o-dată răii şi a murit subit pe scaun.
La orele 12 juni. noaptea a fost transportat a-casă fiind avisate şi autorităţile.
Lovit de un cal. — A-seară pe la orele 7 jum. Marin Trandafir In etate de 40 de ani, eotigar la grajdurile primăriei, pe ctnd ţesăla un cal, a fost lovit in plutece de a-cel cal atlt de răfl In cit nenorocitul a rămas mort pe loc.
Din ordinul parchetului cadavrul a fost ridicat şi trimis la Morgă.
DIN ŢARĂ
0 sinucidere misterioasă.— O lntlmplare misterioasă agită publicul BarLădiau.
Iu via d-lul Teodor Puseu, aflătoare lingă casele numitului domn, In marginea mahalalei Cotu-Negru, s’a găsit mort un tlnâr, In etate cam de vr’o 19 ani.
Mortul ţinea în mina dreaptă un revolver.
Ttmpln dreaptă II era străpunsă de un glonţ, calibru mare.
Identitatea ucigaşului nu s’a putut stabili piuă acum.
Parchetul cercetează.
ECOURI
Comitetul naţional studenţesc a convocat pe astâ-seară Sn sala Orfetl pe toţi studenţii uni. versitarl spre a se consfătui în cestiunoa protestării în contra Milleuiulul.
*
* *
Un cititor al ziarului nostru, membru al Li-gel culturale, ne comunică cum că în afară de Voinţa Naţională, reclama ungurească pentru Milleniu a fost publicată şi in Romtnul No. 377 eu coroana Ungariei In cap.
Cititorul se miră de asta ştiut fiind, că d.
V.	C. A. Rosetti, directorul llomînuluî e preşedinte al secţiunel Bucureşti al Ligel.
* *
Societatea musicală Lyra Romtnă din Capi-talâ îşi va muta sediul şi şcoala sa in strada Brezoianu No. 19, etagiul I, cu incepere de la 23 Aprilie.
Mîine după amiazl membri societăţii sunt convocaţi în şedinţă extraordinară.
* *
Sesiunea de primăvară a coinisiunel europene a Dunării se va deschide la Galaţi la 30 Aprilie.
*
* *
Linia ferată Galaţl-Birlad e terminală pină aproape de BereştI, staţia cea mal apropiată de Birlad.
Probabil că la toamnă linia va fi pusă în circulaţie.
***
Ieri s’a terminat examenul al V-lea de dip-lomă peutru medici veterinari.
Printre candidaţii cari s’atl presintat afl reuşit d-nil Eremiu lliescu. Gheorghe Gheorghiu, I. Călinescu. Vasile lofiescu, Const. Constantiuescu şi M. Milicescu.
Se publică spre cunoştinţa generală că Duminică 14 Aprilie 1896 la orele 9 juni. dimineaţa se vor vinde prin licitaţie in cancelaria societăţel funcţionarilor publici din Slr. Primă-vereî No. 35, casa BOgacer, objectele rămase de la Tombola balului dat in Bucureşti Ia 24 Februarie 1896.
Doritorii de a cumpăra se pot presenta in arătata zi şi oră.
*
* *
Duminică 14 Aprilie corent, orele 8 jum. seara, doamna Gheorghiu (9mara) va ţine la Ateuofl conferinţa sa despre «Inteligenţa femeii».
PARLAMENTUL
CAMERA
(Vrotarea şnflnjrl drla ÎS Aprlll«
D. 4 ilner arată, că Înfiinţarea vămel de la punctul Muşa-Mare, jud. Buzăfl, este neregulată.
Acesta este punctul principal al interpe-lărel. Desvoltarea ce face subiectului nu se aude, căci d. Vilner vorbeşte prea încet.
D. G. Cantacuzino, ministrul finanţelor, spune, că art. 102 din legea vămilor îl dă drept să Înfiinţeze sucursale vamale ori cînd şi ori unde cere trebuinţele,— bine Înţeles ţinîndu-se socoteală de oare-cari condiţiunl.
Dacă d. Vilner crede că s’au comis nere-gularitâţl cu Înfiinţarea sucursalei de la Muşa-Mare, să le expună spre a lua măsuri de îndreptare.
Afacerea Anglielescn. — Dona.
D. Politimos ţine să se ştie, că numai nedreptatea făcută unul ofiţer l’a decis să aducă din nofi în desbatere afacerea An-ghelescu—Dona.
Dacă d. Ministru de resbel dădea un răspuns satisfăcător respectuoasei sale întrebări, dsa nu des voi ta această interpelare.
Oratorul face istoricul acestei afaceri şi spune că banii luaţi de d. general Anglie-lescu erau în coniptul soldei sale, iar cel luaţi de intendantul Dona erafl pentru trebuinţele comandamentului.
Pentru aceste fapte cel doul ofiţeri superiori ,afl fost puşi in disponibilitate ca măsură de disciplină, de d. Lascar Catargiu, care ţinea loc. de ministru de resbel.
In urma eererel d-lul general Anghelescu; s’a orînduit o anchetă.
Oratorul citeşte toate actele acestei anchete.
In urmă s’a publicat un comunicat pentru generalul Arighelescu, iar despre inten-dantul Dona nu se pomeneşte nimic, cu toate că ancheta l’a găsit mai puţin vinovat.
S’a făcut o nedreptate d-lul Doua, cu toate, că d-sa a făcut o cerere, care a fost înaintată coinisiunel do anchetă, spre a se cerceta şi pUngerea sa.
Cere d-lul ministru de resbel să se publice un comunicat identic celui publicat pentru generalul Anghelescu şi pentru d. intendant Dona.
I). General Budişteanu, ministrul de resbel, face elogii d-lul Anghelescu, cure este un model de cinste.
O-sa regretă cuvintele d-lul Politimos In această privinţă.
In privinţa anchetei făcute, d-sa susţine, că ea a fost făcută numai pentru d. general Anghelescu.
Declară Încă odată, că dacă intendantul Dona 11 va adresa o cerere, va numi o anchetă.
Se cere închiderea discuţiei.
D. Politimos vrea să vorbească, dar In acest timp d. ministru Stoicescu roagă Camera din partea d-lul ministru al justiţiei să ia In discuţie chiar azi legea votată de Cameră şi Senat şi amendată de acesta, relativ la fixarea salariilor supleanţilor şi substituţilor de tribunale.
Discuţiunea se închide.
1J. Politiiflps protestă; avîml cuvînţul în chestiune personalii, propune o moţiune prin care se spune, ca să nu se facă o nouă anchetă, dar pe basa raportului de anchetă făcută pentru generatul Anghelescu şă se publice în Monitor un comunicat In privinţa intendantului Dona.
Se Începe discuţia asupra legii prin care se lixează salariile supleanţilor şi substituţilor. Senatul a intercalat Intre aceştia şi pe procurorii de secţii.
D. Al. Marghiloman combate disposiţia, care asimilează pe procuror cu substitutul şi care se va resimţi în practică, de oare-ce pentru aceste posturi importante nu se vor mal găsi magistraţi cu experienţă, ci tineri fără nici o practică jpdecâtoreuscă.
D. C. I. Stoicescu, în absenţa ministru.
EPOCA
3
TEATRE, CONCERTE, SPECTACOLE
Teatrul Naţional. — Duminica 14 Aprilie 18%. Represeutaţie exlra-ordiuara data in beneficiul d-nel C. Gânescu şi al domnilor Va-sile Leonescu şi Ioan Brezeanu, se va juca pentru prima oara «Ion Vodă cel cumplit», piesa originala In 4 acte de d-nu Vasile Leonescu.
Spectacolul se va sfirşi cu mouulogurl zise de domnul I. Brezeanu.
I.	*
* *
Velodromul Kisselef. — Duminică 14 Aprilie 1896. Mari alergări de biciclete. Mare mateeh de 400 lei pariul, 6 curse cu diferite premii. Două muzici militare.
*
* *
Duminica 14 Aprilie ora 8 ziua, va avea loc al 16-lea concert vocal şi instrumental al societate! «iFilarmonicn Ilumina».
lui de justiţie, susţine disposiţia şi explică că nu să asimilează şeful parchetului, ci numai procurorii de secţie.
Discuţia se Închide.
Legea se votează cu 61 voturi conlra 1, Şedinţa se ridică la ora 4 juni.
Şledinfa de la t3 Aprilie
D. G. Dem. Teodorescu roagă pe d, ministru de interne a pune capăt stărel precare de la Eforia spitalelor civile din Bucureşti, şi tot de o dată a se cerceta testamentele şi hrisoavele de donaţie spre a se şti, dacă Eforii trebuesc numiţi exclusiv dintre membrii familiilor donatoare.
Cere a se fixa o zi pentru desvoltarea acestei interpelări.
D. Al. Scorţeanu întreabă pentru ce nu se pune la ordiuea zilei proiectul de lege pentru abrogarea modificărilor Introduse de guvernul conservator In legea electorală.
B.	Eugen Statescu, ministru de justiţie, roagă Camera a trece In secţiuni spre a se ocupa cu legea, votată de Senat, relativ la modificarea legel organice a Curţii de Cassaţie.
Şedinţa se suspendă şi Camera trece tn secţiuni.
ULTIME IMATIUNI
In Cameră d. Giani era hotâ-rit să combată legea personală a d-lui Stătescu.
Spre a împăca şi capra şi varza, neavind curagial să provoace un conflict, şi temîndu-se de vr’un nou acces de istericale din partea d-lui Sturdza, d. Giani s’a decis nici să nu asiste la şedinţa in care se va discuta faimoasa lege.
Aseară întrunindu-se comitetul teatral în a doua şedinţa, a luat următoarele decisiunî:
A trecut la pensiune pe artista societara Maria Vasilescu, bolnava de un an, acordîndu-I conform regulamentului o pensiune lunară de 185 lei şi un beneficia întreg în cele d’întîiu săptamînl ale stagiune!. Asemenea i s’a mal acordat şi un ajutor imediat de 500 lei pentru caularea sănătăţii.
Comitetul revenind apoi asupra decisiunel sale administrative din anul 1894, a redus de la şease ani la patru ani stagiul societarilor de clasa Il-a spre a trece la clasa I şi de la patru ani la trei ani stagiul pentru societarii de clasa treia.
La sfirşitul şedinţei artistul I. Niculescu, societar de clasa Il-a a fost înaintat la clasa I.
In viitoarea şedinţa se vor lua în desbaterl angajamentele, repertoriul şi cestiunea operei pentru stagiunea viitoare.
Greva lucrătorilor de la fabrica de cherestea Goetz din Galaţi a încetat.
Peste 450 de lucratori aii reluat lucrul după ce li s’aQ acordat a-proape toate condiţiunile cerute.
Mîine Duminică apare primul număr din Epoca Literarii sub îngrijirea de redacţie a cî-lul I. L. Caragiale.
Din cuprinsul acestui prim număr literar al Epocel, relevăm următoarele articole mal principale:
Critică şi literatură de Gh. Pana.
Cîte-va cuvinte de I. L. Caragiale.
Cugetători contimporani de C. R. Motru.
Mi hait Kogălniceanu de Angel Deme-
triescu
Profeţie (poesie) de Gh. Coşbuc.
Varietăţi literare, o nuvelă, Partea politică, etc.
Monitorul Oficial de azi publica raportul inspectorului administrativ Luca Iouescu, precum şi raportul d-lul Dr. Felix asupra anchetei ce aQ făcut la BacăQ şi ia spitalul Caritas din Capitala în cestiunea faimoaselor torturi poliţieneşti.
Intr’o întrunire ţinuta la un membru influent al partidului liberal se hotarise ca d. P. Gradişteanu să
ia cuvîntul în Senat în contra le-gel personale a d-lul Statescu.
A luat cuvîntul d. P. Gradişteanu, dar... pentru lege.
Ce s’o fi petrecut peste noapte, mister!
Comercianţii din T. Severin vă-zînd starea de decădere care ameninţa comerţul local, aQ decis să ţină mal multe meetingurl pentru a protesta în contra guvernului care vrea să desfiinţeze şantierul şi sa permute regimentul 1 de călăraşi din localitate.
D-nil Dim. Sturdza şi An. Sto lojan pleacă deseară la Craiova, unde vor sta pînă mîine noapte şi apoi vor merge la Vîrciorova pentru a Intîmpina pe MM. LL. Regele Regina.

Liga
sunt următoa-
con-
culturala din Craiova va ţine mîine seara o adunare generala extra-ordinară.
La ordinea zilei rele cestiunl:
a)	Modul de a protesta în tra Milleniulul ;
b)	Alegerea delegaţilor pentru congresul din Bucureşti ;
c)	Fixarea programului pentru sărbătoarea zilei de 3 (15) MaiQ, a-niversarea proclamării revoluţiei ro-mîne din Transilvania în 1848 ;
d)	Fixarea conferinţelor naţionale populare.
Voinţa Naţională ne acuză că am luat apărarea Breniugiştilor. Desfidem organul colectivist sa găsească un singur rînd în orl-care din ziarele conservatoare care să autorize această aserţiune.
OrI-cît am fi de convinşi de absoluta nevinovăţie a d-lul Ressu, ne-ara mărginit, fără a publica chiar opinia minorităţii curţel din Galaţi, a vesteji acte ca acela al răsvotu lui Curţii de Casaţie săvîrşit prin un agent al d-lul Statescu ninţarea de suspendare a inamovibilităţii prin celebrul comunicat din Voinţa.
Se ştie domnii de la Voinţa ca putem califica cum se cuvine pro-cedeurile d-loj* Statescu, Bastachi ori VasiliO, fără să le fie permis a arunca acuzaţiunl ce noi suntem în drept a aduce tuturor şefilor lor fără a excepta pe Ion Brătianu, care s’a făcut de la tribună apărătorul lui Maican şi al lui Anghelescu.
AXCHETA PKESEI
Necesitaloa unei anchete. — Tn proces verbal.—Atentat la libertatea presei. — Poliţaiul bătăuş. — Poliţaiul prevarieator.—Ta d. Prefect.—Ta poliţie.— VerNiiinî oliviule contradictorii. — IlU-presiunea cetăţenilor.- Drcp-tate să se facă.
Necesitatea unei anchete.
Torlurele săvlrşite de poliţia de Bacău sunt în deobşte cunoscute, a mal reveni asupra lor ar fi a obosi pe cititori; însă, pentru că pretinsa anchetă făcută de d. inspector administrativ Luca Ionescu n’a fost de cit un simulacru de anchetă, pentru că torturaţoril erafl şi sunt Încă în funcţiune, afl uzat de toată Inrlurirea ce le dă puterea, afl intimidat pe martori, aii terorisat pe victime şi n’att presintat d-lul inspector de cit o mică parte din acel cari puteai! să-I descopere adevărul, tot adevărul; pentru că d. ministru de interne refuzase un su-plement de anchetă şi redusese toată afacerea la o bătae cu tesace în arestul poliţiei din Bacăfl, fapt pentru care făcea vinovat numai pe un sub-comisar, era neapărat trebuitor să se facă o anchetă imparţială, o anchetă In urma căreia să se poată stabili partea de răspundere şi de vinovăţie a fie-căruia, o anchetă care să adune elementele probante ale celor scrise In ziare — dacă aceastea erai! adevărate şi Intru cit — o anchetă, In fine, pe care să se poată baza opinia publică In cererea el de a se face dreptate.
El bine, această anchetă, pe care am ce-iut-o şi am aşteptat-o de la autorităţile constituite, cari ai! refusat-o, am făcut-o uol.
Şi această anchetă, care confirmă cu detalii toate cele petrecute, cure ne faee să descoperim lucruri noul, necunoscute piuă acum, dovedeşte culpabilitatea Întregului aparat administrativ, dovedeşte că funcţionarul cel mal Înalt Iii localitate, prefectul, representantul guvernului, cunoaşte toate eeie ce se petrec, le tolerează şi ceea ce e mat mult, le acoperă cu prestigiul ce-1 dă Înalta funcţiune ce ocupă; dar, eeea-ce e mal grav şi îngrijitor, este că justiţia, magistraţii din localitate, simt complicii taciţi al nelegiuirilor comise de administraţie.
Un proccN-vcrbal
Această anchetă ne-a procurat fie-căruia din noi, reporterii ziarelor representale, cile un dosar prea voluminos şi complect de mi-şeliile săvlrşite de poliţia de BacăQ In fote
detaliile lor; am rezumat resultatul eî In următorul :
PROCES-VERBAL
Subsemnaţii, Însărcinaţi de ziarele : Dreptatea, Lumea Nouă, Epoca, Evenimentul şi Adevărul, ca să cercetăm intru cit sunt adevărate atrocităţile comise de poliţia lui Taliaiiu, am constatat următoarele :
lj întreaga populaţie ovreiască a oraşului Bacăfi şi parte din cea creştină, ne-aQ prezin-tat plingeri desnădăjduile in potriva shirilor administrativi, cari jefuesc cu nemiluita şi mal tratează pe cetăţeni.
2) Am luat in special interogatorul victime' lor nenorocite ale torturilor cu săculeţe de ni sip, cari vor rămine legendare in analele administraţiei noastre, şi am ajuns la convinge rea că atît poliţaiul cit şi subalternii săi Mun-teanu şi Iauuşoiu sunt de o potrivă de grav implicaţi !u afacerea başbuzuciilor de cari vor bim.
8) Prefectul I.ecca interviewat, a declarat că d-sa e încredinţat pe deplin de absoluta nevi novăţie a favoritului saO Tulianu.
4)	Am mal constatat că pretinsa anchetă făcută de d. inspector Luca Ionescu se reduce pur şi simplu la luarea interogatoriilor unor martori falşi, sau intimidat! şi terorizaţi de bandiţii oficiali.
115) Şi in fine librarii din localitate ne-aQ de clarat’că poliţia a seefestrat ziarul Lumea Nouă, ceea-ce conslitue un abuz de putere şi un a tentat la libertatea presei.
Drept care am încheiat acest proces-verbal, reservlndu-ne insă dreptul de a reveni asupra acestei anchete cu impresiunile personale ale fle-căruia, bine înţeles fără ca acestea să alte reze intru nimic condusiunile anchetei făcută in comun.
«Dreptatea» : G. Jfauetti,
«Lumea Nouă» : Al. Ionescu.
«Epoca» : L. Albinetz.
«Adevărul»: Vespasian Pella.
«Evenimentul»: A. Ionescu.
Atentat la libertatea presei
Se vede că era scris ca această adminis-traţiune să săvîrşeaseă toate călcările de legi. Duminica cea-l’altă, poliţaiul Talianu, de tristă celebritate, şi sub-comisarul Ianu-şoiu s’au dus de dimineaţă la gară, aQ aş teptat sosirea trenului şi aii urmărit pache-teîe cu ziare destinate vlnzătorilor ; la doul din acestea s’a dus ziarul Lumea Nouă In clte 90 exemplare. El bine, el le-aii luat şi le-afl distrus pentru a împedica răs plndirea între cetăţenii băcăuani a po vestirel infamiilor comise de el. Faptul ne-a fost confirmat de depositaril de ziare Vasiliu şi Gavrilescu.
Protestăm cu cea din urmă energie contra acestui atentat la libertatea tiparului.
Şi clnd te glndeştl că tot acest poliţai scoate şi face să se Împartă ieri In Bacău o foae volantă anonimă, In care nu se a-rată nici cel puţin firma stabilimentului în care s’a tipărit şi In care vorbeşte de an-chetu presei şi caută a terorisa pe cetăţeni pentru a-I refusa concursul lor, Iu termeni de talia-nu, de domeniul cultural şi moral al autorului el.
Toliţaiul bătăuş
Acest Talianu. poliţaiul de astă-zl al Bacăului, funcţiune pe care nu dutea s’o obţină de cit sub un regim de proeopsealâ a bătăuşilor ca cel de astă zi, se bucură de o tristă notorietate Intre concetăţeni. Pe lingă că este lipsit de experienţa ce se cere In un post delicat ca cel ce i s’a încredinţat, apoi nu poate justifica nici absolvirea lnvă-ţămlntulul primar. Cu ţoale acestea a foit numit şi menţinut, pentru că este un vechii! bătăuş colectivist şi omul de casă al d-lul prefect—ceea-ce reiesă chiar şi din destăinuirile ce no-a făcut el însuşi.
De clnd este poliţaiQ a maltratat, a schingiuit atltă lume, în cit enumeraţiuiiea victimelor brutalităţel sale ar ocupa prea mult loc. Avem Insă toate amănuntele şi, dacă nevoe va fi, le vom publica. A mers piuă acolo In cit a adus la poliţie şi bătut cu mina sa pe un biet chelner, care nu comisese altă crimă de cit de a servi cam Încet, Intr’o noapte, la o oră foarte Înaintată, o consumaţiune bătăuşului Talianu, cu mal mult timp Înainte de a fi numit poliţai.
Poliţaiul prevarieator
Acest giuvaer de poliţai are multe la activul său; ne mărginim de o cam dată să denunţăm că a luat bani de la clrciumarl pentru autorizaţia să ţină debit de băuturi spirtoase; că a luat liaul chiar de la acel cari aveau autorisaţiune; că are leafă lunară de clte 30 lei de la toţi brutarii, şi că este tovarăş cu un anume Rei, antreprenorul unul tripou. Acest funcţionar Îşi petrece nopţile juclnd cărţi; une-orl pierde sume mari, şi cu toate că In conversaţiu-nea ce avea cu noi ne contesta că ar fi putut pierde odată 500, altă-dată 800 şi altă dată 700 lei, zicindu-ne că d-sa n’a dispus nici de a treia parte din această sumă, menţinem ştirea ca foarte exactă. Controlarea el este uşoară, mal lntlifl că e de notorietate publică In Bacău că e un cartofor, şi apoi chiar Rei, spionul său spunea, voind să ne convingă că tripoul său, nu e patronat de poliţai, că acesta merge şi la un alt tripou şi că de curlnd a piei’dut acolo 700 lei ln-tr’o seară, pe lingă sumele pierdute la el.
Ta d. Prefect.
Am cerut o audienţă d-lul prefect; întrevederea a fost foarte scurtă şi concludentă. D-sa ne-a declarat că este convins despre complecta nevinovăţie a poliţaiului său Talianu; dar crede in culpabilitatea sub-comisarului Iauuşoiu şi a comisarului Mnnteanu şi că a cerut ministerului revocarea acestor doul; că ministerul i-a îndepărtat din ser-viciQ, iar d-sa şi comunicase aceasta oficial poliţiei de BacăQ. A terminat zictndu-ne: Nu nealarmăm de protestări: pot să mal fie Încă 12 mii de jidani cari să ţipe!
O mică rectificare, domnule prefect, nu ţipă numai jidanii, protestează şi rominil Iii gura mare, chiar dintre liberali; ca exemplu cităm pe d. Leon Sachelarie, primarul oraşului şi pe d. Racoviţă farmacistul, om cu greutate la Bacăfl.
Tu poliţie.
Ne-am dus şi la poliţie; am voit să vedem arestul, această cerere ui s’a refusat Insă. D. poliţai ne-a spus că trebue pentru aceasta să avem autorisaţiuneu unei autorităţi superioare. Am avut după aceea o lungă şi interesantă convorbire cu d-sa, din care vom reproduce următoarele:
1). poliţai este convins de complecta nevinovăţie a comisarului Munteanu ; toate o-
0 scrisoare a D-lul l^t«-Coloiiel Angelescu 13 -lui 33.	33 j a 1> 11 r o y
CALEA VICTORIEI 72-74
Gindindu-mă să aduc servicii amatorilor de Covoare de Orient, vă autoriz să liberaţi a-ceste cîte-va rîndurl publicitate!.
Inlr’un voiagiQ ce 1'atn făcui de curîud la Cnnstantinopol, vpind să profil de ocazie pentru n cumpăra Covoare. M’atn adresat unei case unde se vinde cu preţuri fixe. sporind că acplo să fii! servit inal avantagios. Ara lăsat ckiar aconturi pentru diferite piese ce am ales' şi care trebuiaO sd'ml fie expediate. La Întoarcerea mea în ţară pentru a da socoteală'de valoarea cutnpăratdrel mele am visilat după cum ştiţi Magazinele D-voastră, şi undo spre marea mea mirare am găsii aceleaşi covoare cu 30 ia şulă mal eflin ca la Constantino-pol. M’am decis a renunţa la cumpărările mele şi la acontul ce lăsasem acolo, şi vă rog să trimeteţl la mine, Şoseaua Jianu No. 6, ceea ce am ales erl, la care veţi alătura şi
nota achitată.
Bucurescî, 5 (17 Aprilie 1896.
Primiţi Domnule Salutările mele, TTrColonel Anghelescu.
Pentru ca publicul să fie în măsură de a constata pînă la ce punct preţurile noastre desfide verl-ce concurenţă comunicăm clienţilor noştri scrisoarea sus menţionată ce am primit de la D-nu Lt.-Colonel Anghelescu.
86	”	4_l
rorile comise se datoresc numai sub-comi-sarului Ianuşoiu, care a operat singur d n propria sa iniţiativă şi fără ca d. poliţai să fi avut cunoştinţă de cit după săvlrşirea faptelor. Acest sub-comisar este un om violent, cu antecedente rele, dar totuşi a fost numit de clnd d. Talianu e poliţai şi după recomandarea d-sale. In schimb Insă comisarul Munteanu este absolut nevinovat, un om care merită să ocupe o funcţiune cu mult superioară aceleia de comisar, dar... pe care fatalitatea tl persecută. Era subdirectorul d-lul Radu Porumbaru la fabrica de hîrtie de la Letea: fatalitatea a făcut să fie depărtat. A fost apoi seeretar-compta-bil la creditul agricol din BacăQ: fatalitatea l’a dus înaintea tribunalului corecţio-ual. Acum este modelul comisarilor In poliţiile liberale: d. poliţai crede că fatalitatea va face să fie dat afară!
Piuă atunci Insă, el era ieri Încă în funcţiune— d. poliţai chiar ne-a afirmat-o—şi comitea alaltă-ier! brutalităţi.
Versiuni oficiale {contradictorii
Avem de Înregistrat trei versiuni oficiale :
1)	Versinnea poliţaiului: Ianuşoiu vinovat, Munteanu nevinovat, Munteanu încă in funcţiune ;
2)	Versiunea d-lul prefect: Ianuşoiu vinovat, Munteanu vinovat, revocarea lui comunicată oficial, poliţaiul Talianu nevinovat;
3)	Versiunea Monitorului Oficial: Iariu-şoiu vinovat şi revocat, Munteanu vinovat şi revocat, poliţaiul Talianu vinovat re-primandat şi amendat.
Cum s’or fi potrivind aceste trei versiuni, cîte-şl trele oficiale ?
Imprcsiimca cetăţenilor
Toată lumea din Bacăfl este In contra administraţiei; am cules impresiunile a o sumă de oameni independenţi din clasa cultă, precum medici, advocaţi, bancheri, comercianţi mari, mari proprietari. Toţi, dar absolut toţi, se pllng de întreaga poliţie şi denunţă merefl ignoranţa şi neglijenţa agenţilor el In serviciu, pungăşiile şi brutalitatea lor faţă cu cetăţenii.
Nu va contesta nimeni că d-1 Racoviţă farmacistul şi d-1 L. Sachelarie, primarul o-raşulul, afl tras o zdravănă săpunealâ poliţaiului pentru nelegiurile săvlrşite ; nu va contesta nimeni că d-1 Racovinţă şi bancherul Martin Focschaner afl trebuit să inter-vie pe lingă d-1 prefecl In favoarea nenorocitelor victime.
Un cuvjiit al unui fruntaşi cetăţean din Bacău: «De fapt n’avem poliţie; nu e de cit o ceată de pungaşi cari-şi fac trefou-rele.»
Dreptate să se facă
O nouă anchetă administrativă se impune, dar nu ca cea de’iitiirt, ci complectă şi sinceră, nu ticluită de vinovaţi şi cu martori terorisaţl de poliţie, influenţaţi de primar şi ademeniţi de toţi cel interesaţi; o anchetă in timpul căreia Talianu să fie suspendat, căci ni se zicea la Bacăfl că îndată ce acesta n’ar mal avea puterea iu mină, denunţările şi dovezile In contra lui ar curge glrlă.
Este absolută necesitate ca această calamitate care se chiamă poliţaiul Talianu să fie alungaiă de deasupra capetelor nefericiţilor băcăuani, şi ca dreptate deplină să se facă.
I. KOSMJSTSKY
Avocat
Ticenţiut In drept Fost judecător de Tribunal
STRADA APOLO.N, Xo. 5
(Isvor)
83	3—2
De închiriat
Un salon frumos mobilat
Strada şi casa General Florescu
85	5—1
C0NST. ST. B0RANESCU
34	ADVOCAT
Bucureşti, Str. Zboru No. 13.
Ânunciu
Băile minerale de Bălţăteştl
Direcţiunea exploatărel sărurilor şi apelor minerale de la Bălţăteştl, in urma înce-târel din viaţă a d-rulnl Gantimir, treclnd asupra d-lul Dr. T. Stamatin medic Primar al casei sf. Spiridon. Se face cunoscut d-lor Medici, farmacişti şi publicului In general, ci orl-ce comandă sau informaţiune privitoare la stabilimentul balnear, se vor adresa direct d-lul Dr. Stamatin Băile Bălţăteştl safl Piatra-N.
Tot odată se aduce la cunoştiinţă tuturor că stagiunea balneară se va Începe de lai Iunie pînă la 1 Septembre,
Direcţiunea.
82	30— 6
de la s-tu Glieor-, glie în strada Dia-coneselor No.' 4, o Casă spaţioasă, cu De,pendinţî, Curte, grădină, apă, gaz etc.
si	ţfrfi;
I >e arendat
De la Sf. Gheorghe 1897 Moşia Dudeştî-Cioplea, cu trupurile Bîrzeştl-Cîtzel, din judeţul Ilfov, plasa Dîmboviţa, averea minorilor Th. Eftimiu. Această proprietate fiind lingă capitală, presintă cele mal bune avantagil de exploatare.
Doritorii se pot adresa pentru a lua informaţii şi cunoştinţă de condiţiunl la d-nil G. N. Eftimiu £ Comp. bancheri, str. Lipscani No. 7 şi la d-na Elena Th. Eftimiu, tutricea legală a minorilor săi copil, str.
Radu-Vodâ No. 5, Î11 Bucureşti.
17	4 ■. - a.*.
De închiriat
Muntele BOIA
A *	distr. Argeş lingă
Olt şi soseaua principală a ţărel de la Curtea de Argeş la riul vadului, drum de fier Bucureşti Curtea de Aigeş, avind Marmoră grăind albă si albastra cum şi alte minerale de mare valoare, plus pădure de brazi molifţi seculari, care se vinde şi singură, asemenea se poale deschide carieră de piatră marmoră şi ţiment marmoră.
Doritorii se vor adresa la d. Al. Carpenişanu bulevardul Elisabeta 18.
79	30-13
QRA.NDB MA.aA.BHrm DXT
Printemps
NOUVEAUTfiS
EXPOSUIt GRANDIOASĂ
de Coleurl, pelerine. Jupoaue de mătuşă moar şi alpaga. Capoate, maţi-neuri, Umbreluţe, rulării, mănuşi,
parfumerii etc. se află in
Biuroul de reexpediţie
în Bucureşti, Calea Victoriei No. 60
44_____________________(15-13
n. cmraoRESCu
13, Calea Victoriei, 43
vis-ă-vis de cofetăria Capşa, Bucureşcl Aduce la cunoştinţa onorabilului public, că In atelierul meu se confecţionează încălţăminte pentru dame, copil, diu materialele cele mal fine. Comen-
___idele se efectuează prompt; se 1
găseciş si ncălţăinirite gata cu preţuri moderate.
NB. Pentru conservarea lucălţămintelor recomand veritabila Crema-meltoniană nea- . gră şi culori din fabrica
«BBOWN şi SON»
din Londra: Feriţi-vă de contrafaceri.
27	sa-18
MAŞINE AGIIICOLE
H» «. Ui 1 5 I <7 B FT -ţpf
Bucureşti, Str. Lipscani, 94.—Casa Banca Bomîniei Sf. Gheorghe
NOILi MAŞINA ]>K
Secerat şi legat „COLUMBIA”
(lin fabrica 13. 1HL OSBOIitfE «fc C-le
Anhurii (Xew-York)
f it Idişul Iu
S
construită toată tn oţel, uşoară, simplă 72 şi trainică, ultima perfecţiune 30—7
IjOvomoium: sm theeuâtoahe-
Din atelierele de conslrucţiuna ale Căilor Forate Ungare din Budapesta
SINGURELE CONSTRUITE DUPĂ EXIGENTELE AGRICULTORILOR NOŞTRI
Ţiu la disposiţia d-loj. agricultori numeroase atestate sLabiliud perfecţiunea acestormaşine.
www.dacoromanica.ro
4
EPOCA
7	CASA DE SCHIMB
HESKTA & SAMIIEL
BUCURESCI
No. 5 Strada Lipscani No. 5
Cumpără şi vinde efecte publice şi face orl-ce schimb de monezi.
; 'Cursul pe ziua de 12 Aprilie. 1896
4*7?
5	•/. 0*1, 5»/o 5°/i 5*/o CV, 5o/o
6	»/,
Rentă Amortisabilă.
» Amortisabilă. . . L. de Stat (Cov. R.) . lunicipale din 1883
>	>	»	1890
Scrisuri Funciar Rurale .
t	t	Drbane .
»	»	Urbane .
»	»	» Iaşi.
Acţiuni Banca Naţională. »	»	Agricolă	.
» Dacia Rominia asig. » S-tea Naţionala asig. S-tatea de ConstrucţiunI . Floriul valoare Austriacă. Mărci Germane .	.	.	.
Bacnote	Franceze	.	.	.
>	Italiene.	.	.	.
»	ruble hîrtie	.	.
|Cump.
87
98
102
9(5
97
93
100
89
82
1550
200
394
430
190
2
1
100
89
2
67
Vind
87
99
102
97
97
93
101
89
82
1535
201
396
433
193
2
1
101
93
2
7.
70
Imprimarea cu marinele dublu-cilindrice, din fabrica Albert & Cj?., Frankentlial si cu caractere din fonderia de Mere Flinsch din Frank-fu*i AjM.
H A T X E K
SINGURELE CASSE CONSTRUITE DE
OŢEL CĂLIT compus patent CONGREAVE
NEttAlTHIlIlI. şi DKNI'.iKOIRII.
ti
e
«
M
§
ti
M
*
8
s
o
•«»
e
O
■ r-
s
o
03
u
o
*05
r«*«
O*
"t
&
5
1
ii
I
8
I
12.
nî a mai multor autorităţi «liu ţară
Acest oţel a fost încercat în arsenalul flotilei din Galaţi şi de mal mulţi ingineri mecanici celebri precum şi de diferite uzine din Enghtera, a căror certificate le posedăm.
DetaliurX, preţuri corente fi certificate se trimit după cereri gratis şi franco.
2	Reprezentanţi si depozit general (100—75)
UIMO viei A C-ie
Bucureşti, str. Doamnei, 21
Brăila, calea Regulă, 61

unt OIV1 "VELESCU
Maşine agricole şi industriale
Bucurescl. }—, Strada Smîrdan, 35. -— BucurescI
Locomobile şi Treerătoare
Pluguri universale şi polibrăzdare
medaliate la CoueurMiil Koeietăţei Agricole diu ISO.»
Motor! pentru Petrol „SIMPLEX" patentate
Instalaţiimi de Mori
f*
Verenlrae Jflevtsnice
Representanţa generală a fabricelor de var alb gras şi ipsos ale D-nului Victor Nocecu din (liupu-Liiiig.
(18)	—	(50-18)
Higiena dinţilor si a gnroi
Medalie de aur, Vioria fB&Ş ; Medalie do .argint, Bucurosul 1803 ; Medalie d© bronz, Paris 1893.
Jutorisat de consiliul dc higicnă fi salubritate publică,
DENTAI.IIVA
Esenţă pentru gură şi
PULBERE VEGETALA PENTRU DINŢI
ale doctorului S. K 0 N Y A
Sunt două dentifrise recunoscute Iri ţară şi în străinătate cu cel mal bou pentru conservarea dinţilor, curăţeniei şi hi-gienel gurel, dîndu-I tot odată un miros plăcut.
Preţul : un flacon Dentalină fr. 3,50 Pulbere de dinţi, fr. 2.
Doposite : la Iaşi la Fannncia Fraţii liiMiva t la BucurescI la Farmaciile F. W. Ztlrner, şi F. Bruss ; la Drogueria I. Ovessa şi la Parfumeria „Stella“.
48	(25-11)
GAFE „NAŢIONALA*
In fie-eare seară concert muzical sub condu cerea D-luI Rubinstein, Bere Britgudiru cu paharul şi diferite mezeluri cu preţuri moderate. Intrarea liberă.
W. STAADECKER
MAŞINE AGRICOLE ŞI INDUSTRIALE
BU€UBES€i
Strada Smîrdan, No. 12
Fumlsorul Gurţet Regale
CASA FONDATA IN ANUL iS6y
SUCURSALE: Brăila, Craiova, Varna.
Furuisor al H. S. Regelui, al domeniilor coroanei, al şeoalelor de agricultură, al fermelor-model ale «(ulului romfii şi bulgar, eţe,
-	OFERĂ DOMNILOR AGRICULTOR!



JL


McCoi



ISBfe
mmm*
™mk
BSii
mm
Pluguri uni fer/sa le originale Sluti. Sacii
2J0T a se feri (le contra-facerl **^ţg
SIMPLE, cu 2 şi 3 BBAZDARE—Construcţie Nouă de Oţel.
Singurele pluguri adoptate la fermele-model ale Statului.
Locomobile şi Treerătore
DIN FABBICA
RUSTON PR0CT0R & Comp. LTD. L NCO N
Construepiune nonă 1896.
Cele mai căutate şi răspîndite în ţară.
ISBÂNDA eu tăişul la dreapta
NOUA MAŞINĂ DE SECERAT ŞI LEGAT SNOPI
din fabrica MAC C0RMICK- Chicago - America.
Uica maşină adoptată la fermele-model ale Statului si singura care atît ia toate exposiţie-le cit si pe cîmp a dobîndit un succes enorm fiind recunoscută de toţi oamenii competinţi ca cea maî practică. 150 BUCuŢÎ YÎNDUTE IN 1895.—Singurele secerătoare cu legat adoptate la fermele-model ale Statului.
« Secesiă to i st s:	ssassy»
co.S/TOi ns: sse s1*:* Mo. 4. _ o st s: st s.s: sse fiî.v.
VAGONETE ŞI ŞINE. Tot felul de maşini agricole şi industriale, Grape vînturătoare, batoze de porumb, CASE DE BANI l/DIIDDM	vînturătoare, Trioare, pietre de moară, etc.	n M II n QPI
imnUr r	— cataloage franco şs gsiatss —	i;b H U D B
UO-9)
Cel mal bun nutriment pentru Copil
41
ta Fleur d'A
•dr?	>'*,
Vindecă
toate
afecţiunile de stomacb
REPRESENTANT GENERAL PENTRU TOATĂ ROMÎNIA
I. I.OUIS KL1NGER
RVCSJREtSTS »i SA SIS
(50-13)
CEL RflAÎ MARE ATELIER DE BILIARDURI
FRAAZ FAST
BUCUREŞTI,—Strada Ştirbel-Vodă No. A4—BUCUREŞTI
Cu scliimbrea localulului, avizez pe onor. public că am în atelierul şi magazinul meQ un bogat depozit de Biliard uri miel pentru Dame sau copil, cu maiidanale (benţl) cari fac un efect foarte uşor }a bile. Asemenea construesc şi biliardul’! cu masă foarte practice
pentru familii ori în saloane Toate sunt solide şi elegante..
— fituTiMii stssnss —
(57)	*	(16-3)
PATRIA
44
SOCIETATE ROMÎNĂ DE ASIGURARE ŞI DE REASIGURARE CAPITAL SOCIAL VĂRSAT LEI UN MILION
Sediul Societăţel: Bucureşti, Strada Smîrdan No, 15
Societatea <Patria» se recomandă pentru
ASIGURĂRI ASUPRA VIEŢEl
pentru cas de moarte, asociaţiunl cu capitul garantat, zestre: (cu încetarea plălel premielor la moartea părintelui:)
ASIGURĂRI ÎN CONTRA ACCIDENTELOR
pentru cas de moarte şi de invaliditate, îndemnisare zilnică.
Asigurarea colectivă a lucrătorilo din stabilimentele industriale
Pentru prospecte a se adresa la Direcţiune şi la agenţiile din ţară
CIMENT PORTLAND
DIN FABRICA
I0AN G. CANTACUZINO, BRĂILA
REPRESENTANT GENERAL PENTRU ROMÂNIA
T. ZWEIFEL
BUCURESCI, Strada Stelea, No. 6
SI LI EIMsIAEEEE ti A MAE
GALAfl. — Strada PresseT, No. 20 IAŞI.— Strada de Jos, No. 24
43
25-13
I ALBERT ENGEL S«
CASA DE C0NFIENŢĂ Fondată în Bucuresc! în anul 1853
Bucureşti, Strada Carol, No. 37
Recomandă onor. sale clientele cit şi p. t. publicului bogatul sătt asortiment de :
Lămpi de sistemele cele mal bune şi solide.
Maşine cu lumina incandescentă, arzînd cu spirt şi aplicabile la orl-ce lampă de Petrol. Sfeşnice şi Globuri pentru grădină. Porţelanuri şi cristaluri franţuzeşti şi de Bohemia. Recitoare sistematice pentru casă. Maşine pentru făcut îngheţată. Maşine pentru făcut unt. Maşine pentru tocat carne. Tacîmurl de Alpaca pentru masă. Vase smălţuite indigene şi streine pentru bucătărie. Orl-ce objecte necesare p.nLru casă şi bucătărie. Paturi do fier în tabli şi vergele. Mobile de fier. Scaune de paie. Colivii pentru Papagali şi Canari. Felinare şi coroane pentru morminte. Maşine pentru spălat şi stor rufe. Băl de scăldat. Băl de şezut. Aparate de duşi. Muşamale şi Linoleum. Petroliu indigen I-a calitate deealitru lei 3,50 franco la domicilitî. Uleia de rapiţă dublu rafinat.
Atelier pentru reparaţie şi comenzi pentru orl-ce articole de metal.
Serviciu prompt şi preţuri moderate se garantează
69	25—1
Viit Desiles
Cordial Regenerator
COMPOZIŢIE (ţUININĂ COCA K O L A CACAO Fosfat de ealciu Soluţie Iodo-Tonică Excipient special Ddsiles
Acest viu se poate întrebuinţa deci pentru: Anemic, Ftlnie, Couvab'H-eenţe (mal ales la femei în vremea cri* tică a vieţel), Slăbiciunea muşehiu-lară sad nervoasa pricinuită de oboseli, de vegheri, de muncă intelectuală; «imizarca prematură; sperma-tarea; boalule măduvei Spiuărel; lăiabeta ; afecţiunile stomacului şi a intCHlinelor, precum si la boale pricinuite de viţiarea Hingelui ca : Po-«lagra, Ucumuftauiul. ICacbitiM-mitl, Accidentele serol'Hluase, ele.
Gustul e plăcut ca al unul licher de masă.
1*1-011x1 fla.conxxliiî : 5 lei
Depozit Central: RUE DE LOUVJÎK, 5 bis., PARIS. Se găseşte la toate farmaciile bune.
34
(40-19
«OALE SECRETE!!
SPECIFIC ANTIBLEN0RA6IC STOENESCU < v i -.«-Jt i .i<;
CU COPAIVAT DE SODA-SAI.OI. ŞI SANTA!
Nici unul din antiblenoragicele existente plnă acum nu împlineşte cele două eondiţiunl de asimilare repede şi a nu i-rita traectul intestinal. Asociaţiunea substanţelor ce cdmpun aceste Capsule este tot ce actualmente ştiinţa are mal bun şi mal Încercat In tratamentul blenoragielor. Modul cu totul nou şi special după care sunt preparate aceste capsule fac ca vindecarea să fie repede, complectă şi fără de a deran-gea stomacul; ast-fel că convine tuturor persoanelor chiar celor mal debile.
Acest noii medicament vindecă In scurt timp complect şi radical scursorl (seulameut) nuol şi vechi atlt la bărbaţi cil şi la femei, precum Blenoreu, poală albă, etc.
I*r<;ţiil unei cutii 1 Ici.
Asociat cu aceste capsule se recomandă cu succes injecţia Nantnllna.
Preţul unui flacon 3 Ici 50 bani.
Deposil general : Farmacia Mihail Stoencscu, strada Mi-hal-Vodă No. 55, BucureştL I)e vtnzare la principalele Farmacii din ţară. In provincie unde aceste preparate nu se
găsesc, se ex
49
fl. in provincie uncie aceste preparate nu pediază imediat contra unul mandat poştal.
36-19
BucurescI.-Tiţ ogrifia «Epoca».—Strada Clemenţei, No. 3.
www.dacoromanica.ro