SERIA II.—ANUL H, No. 131.
Ediţia a treia
sâmbătă, 13 aprilie isdg.
NUMĂRUL 10 BANI
ABONAiHEKTFXK
încep la 1 şi 15 ale fle-cărelluni şi se plutesc tot-d’a-una înainte In Bucureşti la Casa Administraţiei'
In judeţe şi streinătate prin mandate poştale _ Un an !n ţară 30 Iei; In streinătate 50 lei
fase luni ... 15 >	>	»	25 »
rel luni . . . 8 »	»	»	13 »
Un număr in streinătate 30 bani
MANUSCRISELE NU SE ÎNAPOIAZĂ REDACŢIA
3—STRADA CLEMENŢEI—No. 3
EPOCA
NUMaRUL 10 BANI
iirmnuii:
In Bucureşti şi judeţe se primesc numai la, Administraţie
In streinătate. direct la administraţie şi la loule oficiile de publicitate
AnunciurI la pag. IV......0.30 b. linia
>	» » III..........2.— lei »
II
Inserţiile şi reclamele 3 lei riudulj Un număr veolîiu 30 bani
ADM IM INTUIŢIA
No. 3 - STRADA CLEMENŢEI — No. 3
APARE ZILNIC LA 5 ORE gEABA CU CELE J)IN JTRMĂ TELEGRAME ŞI ŞTIRI ALE SILEI
CALCAREA COASTlTETIlJAEl
lin fapt <le o extrema gravitate s*a săvirşit aseară la Cameră de e&tre însuşi primul ministru.
— Domnule preşedinte, retrag proiectul! a declarat primul ministru eu obieiuuita-i nervoşiiate, văzfnd eă s'a primit de către cărnii ei ui delegaţilor un amendament al d-lui Dr. Viţii.
In mijlocul consteruaţiuiiii generale şedinţa s'a suspendat.
Proiectul d-lui Poni prin urinare s'a retras In mod oficial.
Şi totuşi după o jumătate de oră d. Sturdzu l'a repus Ia ordinea zilei.
Prin acest aet s'au călcat cele mai clare dispoziţii ale Constituţiei, care prevede eă iniţiativa legilor aparţine numai Coroanei şi celor două Camere.
D. Sturdza căleind ast-fcl Constituţia a nesocotit deci şi prerogativele Coroanei.
Cazul este ne mai pomenit în analele parlamentare şi protestăm din toată puterea In coutra încălcărilor guvernului asupra prerogativelor Coroanei.
SAMSARII DIN SENAT
Miercuri, legea d-lul E. Stă-tescu pentru modificarea organi-sărel Curţel de Casaţie, a găsit în Senat doul apărători — sau mal bine zis doul mijlocitori,— avocaţi celebri prin lipsa lor de simţ moral.
Nu e nevoie să mal faci Bu-cureştenilor portretul d-lor Ghitză Mîrzescu şi Petre Grădişteanu, pentru cari — cum zice francezul — l’argent na pas d'odeur, e suficient să le pronunţi numele, să spui că ah vorbit, pentru ca să înţeleagă imediat orl-cine că te găseşti într’o atmosferă vicioasă.
Şi cu toate silinţele ce şî-aii dat aceşti samsari — mijlocitori dintre Ministrul Justiţiei şi Senat, spre a lăuda bine-facerile unei legi personale, spre a masca partea uricioasă a proiectului d-lul Stâtescu, i-a trădat gîndul, şi le-au scăpat mărturisiri de acelea cari dau de gol impudicitatea samsarilor în cestiune, intenţiunile d-lul Stătescu de a procopsi cîţî-va colectivişti.
Aii avut cuvinte nenorocite d-nil P. Grădişteanu şi G. Mîrzescu.
Cel d’întîiu, pentru care să vede că demnitate, cinste, precădere, respect, se reduc la efigia regală sau împărătească sădită pe o bucată de aur, a aruncat în dis-cuţiune următoarea frasă judecătorilor de la Casaţie, vizaţi prin legea d-lul Stătescu . ,,Duceţi-vă, poftim bacşiş leafa pe o lună te
Negreşit că samsarul caro o viaţă întreagă na umblat de cit după bacşiş nici că putea să găsească într’o cestie or cit de cinstită, altă soluţiune do cit un bacşiş.
I). G. Mîrzescu, cel-l’alt samsar,— graţie unul îndelungat contact cu citirea canoanelor şisfin-telor scripturi, a ştiut de mult timp deja să dea vorbelor, fisio-nomiel o mască jesuitică care pune conştiinţa sa la adăpostul indiscreţiunilor cuvîntulul. D-sa n a scăpat nici o alusiune compromiţătoare pentru samsar, dar
a dat de gol pe Ministru zieînd
că retroactivitatea se poate aplica în legile politice!
Precioasă mărturisire, eşită chiar din gura avocatulul-samsar însărcinat cu apărarea Ministrului, şi care nu se sfieşte să declare că legea d-lul Stătescu e politică, deci poate avea efecte retroactive !
De acum înainte, dacă cine-va mal credea că scopul legel e în favoarea independenţei magistra-turel, iar nu patimile politice i-au dat naşcere, intervenţiele în discuţiune a d-lor P. Grădişteanu şi G. Mîrzescu sunt suficiente spre a doiniri pe cel lesne cre-zâtorî.
In această discuţiune clin sinul Senatului, interesantă a fost declaraţia d-lul T. Majorescu ctun că o asemenea lej*e nu va pntea fi respectată «le viitorul guvern!
Aşa este!
Evident că un guvern este dator să respecte pe inamovibilii numiţi de predecesorul său, dar atunci cînd principiul devine o jucărie în miinele unul Stătescu, cînd la fie-care 24 ore se aduce o nouă lovitură inamovibilităţel, ar fi copilăresc, ar fi absurd să se creadă că la rîndul nostru ne vom sfii de a licenţia pe păcătoşii cari vor primi să fie căpătuiţi de colectivişti prin acte cari sdruncină situaţiile magistraţilor şi lovesc în temeliile instituţiunel.
Nu, categoric, nu ne vom sfii la rîndul nostru să trecem cil mătura peste trufandalele samsarilor din Senat numiţi prin legi personale, meniţi şi desemnaţi să fie isgoniţl tot prin legi personale, cu aprobarea întregel magistraturi scârbită de ceea ce se petrece âstâ-zl.
Şi cînd va veni momentul ră-fuelei, nu vom recurge la bacşişul propus de d-nu P. Grădişteanu spre a însănătoşi Curţile şi Tribunalele.
B0B[RNAC!
Era bobîrnacelor s’a deschis pentru d-nu C. F. Robescu de cînd este în capul administraţiei comunale.
D-sa presintă Ministerului un budget în care era prevăzut o diurnă (saă mal bine să’I zicem un bacşiş—spre a întrebuinţa un cuvînt scump d-lul P. Grădişteanu) un bacşiş pentru comisiunile cori funcţionează perpetuă la comună.
Ministerul de Interne rade cifra.
Acum în urmă, d-nu C. F. Robescu, al cărui necaz pe bulevardul Colţea e de mult cunoscut, isbuteşte să dobîndească de la Consiliul Comunal un vot pentru revocarea absolută a lucrărilor bulevardului Colţea de la strada Romană înainte.
Acest vot trimis spre aprobarea Ministrului de Interne se întoarce şchiop de tot căci guvernul aprobă numai suspendarea acestor lucrări pînă ce negreşit se vor vinde din locurile rămase în urma exproprierilor făcute pe traseul Romană—Sosea !
Pentru ca bobirnacul să lie şi mal complect, guvernul nu s’a mulţumit să desaprobeze votul Municipalităţel, s’a apucat chiar să-I precizeze ce trebue să facă.
Păzeşte-ţl nasul d-le primar, căci curg bobîrnacele!
SCANDALUL DE LA CAMERA
Iimintoa tiirtmiei. — Amendamentul
<I-lui Viţii. — Retragere» legel.— Scandalul. —Repunerea legel.
înaintea iurtiiuei
Nimeni nu se aştepta ca să isbuc-nească un scandal cu consecinţe atîtde grave în Cameră, aproape la finele şedinţei, cînd un mare număr de deputaţi plecaseră deja.
Era linişte. D. G. A. Scorţescu propune un amendament în cesiiunea sus-pcndăril învăţătorilor,la legea instrucţiei, acelaşi amendament pe care d-nil D. Sturdza şi Poni Vait susţinut cu vehemenţă în 1893 la Senat cu ocazia discuţiei legel d-lui Tache Ionescu asupra învăţămînlului primar.
In sprijinul acestui amendament, d. Scorţeanu a citit discursul din 1893 cil d-lui Sturdza, observtnd că nu mai are nimic de adăogat.
Dar d. Sturdza a răspuns că nu ţine de loc la acest amendament, pe care l-a susţinut acum doul ani şi jumătate numai pentru setea de reclamă şi pentru a face opoziţie cu ori ce preţ guvernului conservator.
Şi ast-fel amendamentul este respins. Amendamentul «l-ini I)r. Viţii
E încă linişte. Deputaţii sunt plictisiţi şi abia aşteaptă să se ridice şedinţa.
Ilustrul Stefănică Filipescu se plimbă grav prin incintă, pe cită vreme alţii il arată cu degetul şi rid de el.
Scandalagiii Mărgăritescu, Sachelarie şi alţii lipsesc.
Şi în mijlocul acestei toropeli generale, d. Dr. Viţu cu glasu-i cadenţat citeşte un amendament prin care prevede ca transferarea sau suspendarea membrilor corpului didactic primar să se facă numai în urma avizului consiliului permanent de instrucţie.
Acest amendament, care nu e de cit un fel de inamovibilitate a corpului didactic primar, a fost combătut de d-nii Sturdza şi Poni.
Comitehd delegaţilor se retrage.
lletragcrea legel
E agitaţie în Cameră. Se formează mal multe grupuri, cari discută cu oarecare animaţie amendamentul.
Comitetul delegaţilor se întoarce în frunte cu d. Ştefan Şendrea şi se face linişte.
In mijlocul acestei linişti d. Sturdza întreabă nervos pe d. Şendrea ce a făcut comitehd delegaţilor cu amendamentul.
—	S'a primit, -—răspunde d. Şendrea.
Atunci, roşu de mînie, d. Sturdza sare de pe loc şi bătînd cu pumnii strigă:
—	Domnule preşedinte, retrag legea !
Scandalul
Toţi au rămas uimiţi şi mat ales d. Poni, care vedea cu ochii cum i-se în-mormîntează a treia oară legea.
După clle-va secunde desmeticindu-se spiritele, disidenţii încep să aplaude cu frenesie.
—	Bravo ! bravo !—strigaii din toate părţile amicii d-lui Fleva.
Majoritatea e furioasă, strigă şi a-meninţă cu pumnii. Bătrînul şi greoiul Urzică din Botoşani se agită * şi ameninţă cm pumnul pe d. Scorţescu. Alţii vociferează, ţipă şi bat din pupitre.
—	Să se pună la vot amendamentul !—strigă ciţi-va din majoritate.
Dar d. Sturdza, care se agita pe banca ministerială, se repede furios la tribună şi cu un glas tremurător strigă :
—	Ce însemnează arest joc nedemn şi ruşinos ee se face sub masca liberalismului în eontra proiectelor, pe cari...
—	Noi suntem adevăraţii liberali !—răspund d-nii Scorţescu, Apos-tolu şi alţii.
De mînie primul ministru n’a mat putut continua -violenta, sa apostrofă şi tremurînd a părăsit tribuna şi-apoi lu-îndu-şi portofoliul a plecat.
Situaţia a fost salvată de d. P. S. Aurelian, care a suspendat şedinţa.
Repunerea legel
Violenţele, apostrofele şi vociferările continuă. Minoritatea jubilează iar majoritatea e într’o fierbere cum rar se vede.
Ce păcat că lipsesc Mărgăritescu, Sa-chellarie şi alţii !
D. Dimitrie Sturdza se urcă nervos la tribună şi plin de mînie pronunţă următoarele violenţe la adresa majorităţii sale :
—	Ce însemnează acest joc nedemn ee fuc o mîiaă de zece oameni sub masca liberalismului cu proiectele guvernului ? Aş vrea să ştiu dacă mai ani încrederea Camerei pe rare o reprezint pe banca ministerială ? Este nedemn, este nepatriotic eeea-ce faceţi in eontra guvernului pentru a înlesni venirea conservatorilor la putere!
Şi-apoi bătînd cu furie pe pupitru, primul ministru strigă:
—	Depun legea!
Şi ast-fel amendamentul d-lui dr. Viţu a fost respins.
Tun tal.
EPOCA LITERARĂ
SUB ÎNGRIJIREA
d-lul I. Ia. CA SI 4 C SI A Ia II
apare
Duminică 14 Aprilie 1896.
PRIMUL PREŞEDINTE
Oeupîndu-se cu legea personală a d-lul Stătescu şi cercetînd cine ar fi putut împiedeca grava lovitură ce guvernul e gata să dea inamovibilităţii, Constituţionalul de Joul constată că cel mal interesaţi în cauză, magistraţii, nu s’au mişcat.
«Să presupunem, zice Constituţionalul, că Îndată ce legea lui Stătescu a fost cunoscută, Curtea de Casaţie tntrunindu-se ar fi opus, intru’un protest solemn adresat Regelui şi Corpurilor legiuitoare, o rezistenţă demnă şi energică. Să presupunem că aşa ar fi făcut şi toate patru Curţile de apel şi toţi preşedinţii Tribunalelor, într’un cuvînt toată magistratura inamovibilă. Să presupunem că Primul-preşediute al Curţii de Casaţie, în mlmele Întregel magistraturi, ar fi cerut o audienţă la Rege şi ar fi expus Maiestăţii Sale cum siguranţa constituţio-ţională a ţărel e periclitată prin atentatul încercat de advocatul Stătescu... acum trecător ministru... ce rezultat n’ar fi avut un asemenea pas! Ce svon s’ar fi făcut în ţară! MeetingurI s’ar fi întocmii pretutindeni, mişcarea ar fi fost generală, cel mal slabi ar fi fost luaţi înainte de acest curent puternic şi bine-făcător şi guvernul precum şi Camerele ar fi plecat capul în faţa unei rezistenţe aşa de energice».
Dar magistratura a plecat capul. Primul preşedinte al Curţii de Casaţie, care mal ales acum trebuia să intervie, a rămas deplin indiferent.
Are dreptate Constituţionalul. Magistraţii puteaţi să împiedice odiosul atentat şi slăbiciunea ce-aQ arătat-o va spori de sigur cutezanţa ministrului de justiţie; aşteptarea că magistraţii sejvor mişca, era deci legitimă. Numai în ce priveşte pe primul-preşediute al Curţii de Casaţie, avem o mică rezervă de făcut: de la acesta, nimeni nu se putea aştepLa la vr’un demers pentru apărarea magis-traturel ameninţate.
In adevăr, legea personală a d-lul Sta-tescu nu e primul atentat al ministrului împotriva;CurţiI de Casaţie. Acum cită-va vreme, d. Stătescu a încercat să se a-tingă pe altă cale de această instanţă, voind să sporească cu patru numărul consilierilor pentru a-şl băga oamenii săi.
Am dat atunci toate amănuntele a-cestul atentat şi din ele s’a putut vedea că actualul prim-preşedinle al Casaţiei a servit în acea ocazie de instrument docil al ministrului justiţiei. Numai rezistenţa cîtor-va consilieri a împiedicat desăvirsirea atentatului, rezistenţă care a silit pe ministru să ia calea Parlamentului.
La cele spuse atunci despre rolul jucat de primul-preşedinle, putem adăogi că d-sa s’a supărat grozav că lucrul a transpirat in public şi în presă şi a spus că ar trebui luate măsuri contra acelora cari destăinuesc cele petrecute în şedmţl secrete ale Curţii.
— Ba să taci şi să înghiţi! i-a replicat un consilier; şi primul-preşediute a trebuit să Înghită.
De la un asemene om se putea aştepta să se ridjee pentru apărarea ma-gistraturel ?
Aida de!
NUVELĂ
Ocinii cm gusturi clmpencşli
In fie-care an, la cele dinliiîi zîmbete ale primăverii, zicea, ca strămoşul său Horaţiu răposat Intru fericire :
O rus quaudo ego te aspiciam.
Tot ceea-ce, de altminteri, păstrase din latineasca predată şi prădată In liceu., Cuvintele alea, scoase pe limba noastră romî-nea«că, ar veni cam aşa:
«Cînd o da sfintuleţul, să mă tolănesc niţel la soare, căultnd In vr’o carte vechie, In somn şi In trîndăvie, să-mi aflu uitarea ostenelilor vieţii» ?
Viaţa bucureşteauă din toată vremea ier-nel, îl obosise cam mult. ce-I drept, aşa că la ţară avea să-şi afle el destulă odihnă şi destul somn; cit despre cartea vechie, o înlocuise cu «Contesa Cerşetoare» or cu Universul. Astea erau gusturile lui clmpeneştl In realitate Scrîntescu—aşa II e numele— era un băiat care căuta să trăiască, şi trăia. Iubea mîncările bune, plimbările, teatrurile, toată viaţa veselă de Bucureşti; şi cu toate astea n’avea de cit patru mii de lei venit pe an; avea un servitor, pe care nu prea ’l plătea in tot-de’a-una. La cererile sfioase ale acestuia, el răspundea :
«Te plătesc rar, dar vezi că nu ’ţl dad drumul nici o dată. Eu în tot-d’auna Iţi dau dovezi de iubire.
—	De ! Coconaşule, sărut mina, dar eu astea nu-ml pot cumpăra haine.
—	Ce nevoie al să cumperi ? O să găseşti ceva mal de seamă de cit cele pe cari nu le mal port eu ? Tu eşti cel mai fercheş fecior din Bucureşti».
Dar, o să ziceţi, cum putea el să ducă viaţa asta strălucită, avîud un venit aşa de slab ? Iacă lămurirea :
Avea o voce de tenoriuo apreciată în saloanele unde el eînta romanţe cu mult sentiment, ceea-ce făcea pe domnişoare să viseze ; avea o vislerie Întreagă de calambururi, anecdote, povestiri amuzante pe cari le spunea cu atlt haz că de piatră să fi fost şi tot te strlmbăî de rls. Mal era apoi pri-eten cu actorii, cu secretarii direcţielor de teatru, aşa că piesele cele noul nu ’ldafl de mal multă cheltuială ca mîncarea zilnică; putea ast-fel să se prezinte în Iunie îmbrăcat după moda din urmă şi ireproşabil mî-nuşat.	.
Dar venită vara, teatrul închis, prietenii plecaţi la băl, ce dracu să facă f se instaleze pe la niscai-va băl, nu T cţă .mina, şi cu toate astea pungaşul naibi găşjse mijlocul să trăiască vr’o cîte-va veri, şi încă nu aşa mal la seamă.
Un mic dialog dintre el şi feciorul său Simion, o să ne descopere taina aceasta !
El sunt într’o grădină, la moşia unul burtă-verde din Bucureşti, numii Păstrăm Simion curăţă prin grădină, or nu ştiu nici eu biite ce o fi făclnd. Stăpînă-su intră zictiidu-I :
—	El! mi se pare c’a venit vremea să ne întoarcem !
—	Da coconaşule, a venit!
—	Hm ! aşa mi se pare... a dat în toamnă, frunzele îngălbenite cad, cîmpiilc nu mal au farmec..,
—	Ba, coconaşule, dumnea-voastră ca dum-nea-voastră, dar eu sărăcuţ de mine, doamne ! Cînd eratt căldurile ale mari d-voastră dor-miaţl la umbră, iar po mine mă trecea sudori de moarte.
PăstrăiI ăştia mă pun Ia treabă.
—	Hm! cînd el îţi dă să măntncl şi să bel, nu puteam să te ţia fără o răsplată ; cată să ’ţl ciştigl subsistenţa.
—	Negreşit, coconaşule, dar nu ini-ar da un pahar de apă ! sunt sgîrciţl al dracului!
—	Mie nu mi se pare.
—	Da, cu d-v. se poartă bine, fiind-că trag nădejde să luaţi pe Agată, fata lor.
—	Pă bălana aia, care n’are de cit pielea şi oasele ?
—	Un ţîr, coconaşule, da un ţtr!
—	Zăti sunt nebuni oamenii ăştia.
—	Da, nebuni ca şi al de Ceanae, ştii, u-veati şi el o fală de măritat, Stela...
—	Ştift, ştift, dar ce ’s eu de vină? Pentru clte-va mii de franci să ’ml pierd eu libertatea şi fericirea mea!
—	Şi eu, coconaşule, sărut mina, şi eu, căci sunt foarte mulţumit cu d-v. singur.
EPOCA
—	Zăfl, nebuni ! Nici măcar nu m’am dat In pomeneală.
Nu ştifl cum să scăpăm d’aicl.
—	Ca de obiceiQ, coconaşule, dlndu-ne pe poartă afară.
—	Aşa e, Simioane! .... tot-d’a-una am găsit mijloace iscusite.
Ia să vedem! ce am făcut oare la Cea-nac, acum un an?
—	Cum coconaşule aţi uitat? am rls a-tlta! Şi eu găsisem asta.
—	Am numai o ideie!... ia spune-mi.
—	Uite: coconaşul sta p’o bancă dimpreună cu al de Ceanac, ăia, In grădină, pe clnd domnişoara ’ml arăta florile pe cari trebuia să le culeg, fiiud-că avea gust d'un buchet.
De o dată eu, o apuc de mijloc; ea se zmuceşte, strigă; eu o iafl tn braţe o dată, de două, de trei ori, cu sila, pe clnd eoco-naşu se strlmba de rls; cucoana Ceanac mă face porc, măgar, cum II vine la gură; Geanac ’ml dă un picior In spate, şi mă dă pe poartă afară; atunci coconaşul se supăra şi declară că n’admite să i se trateze aşa servitorul, pentru o glumă, o copilărie; atunci coconaşul pleacă necăjit, şi asta e !
Aici. amtndoul se puseră pe un rls groasnic.
*
* #
In vremea asta soţii Păstrăfl îşi arătati impresiile:
—	Nu înţeleg nimic, zicea tatăl, plnă a-cum văd că nu suflă nici un cuvlnt, şi iacă s’a sflrşit vara.
—	Şi biata Agata, a slăbit, ca doamne fereşte!
—	Acum, mai slăbeşte şi ea?, n’are altă treabă?... Şi el nu suflă nici un cuvlnt! Ce va să zică asta! E o curată batjocură.
Toţi vecinii sunt înştiinţaţi, am primit şi felicitări, şi el nici nu se dă In pomeneală. Da... are să ’ml spue o dată da sau nu, şi chiar acum.
Şi se repezi către uşă, clnd aceasta se deschise, Înaintea slujnicil caie vesti pe Păstrăfl că un domn vrea să II vorbească.
Noul venit se presintă: Ceanac, noul proprietar al unei moşii mărginaşe cu o bucată de loc a d-v. şi dispus a cumpăra bucăţica asta de loc, dacă...
«O! domnule, întrerupse Păstrău, locul acela e al nevestil; lntreab-o pe ea ; dă-ml voie, dar am o afacere importantă...»
Şi eşi.
In grădină cel doul bucureştenl. îşi fră-mîntafl mintea ca să afle o nouă viclenie, o nouă şotie, clnd Păstrăfi, apăru :
—	«Ah, iată-te! zise el către Scrlntescu, am să-ţi vorbesc...
Serios; apoi repetă apăsat,—foarte serios.
Scrlntescu şi feciorul săQ pricepură. Si-mion spera să afle un mijloc d’a scoate pe stăpînu-s’u din Încurcătură, dar speranţa II fugi lesne!
«Lasă-ne puţin, băeţaş, zise Păstrăfl cu un aer amabil».
Şi Simion zăpăcit, se glndea; «Nu mă glndeam la asta! m’a luat cu binişorul!, de ce nu’ml zise-şl: marş d’aci dobitocule, că al fi văzut pe dracu cu mine». Şi porni, clţl-va paşi făcîndu-I încet de tot,* apoi se întoarse, şi oprind u-se în faţa lui Păstrău ÎI zise:
«Stăpînu-meu n’are taine pentru mine». Şi se aştepta la o esplozie de mlnie din partea lui Păstrăfl, dar acesta se mulţumi să-I răspundă surăzînd:
«Eu am.
—	N’am nimerit-o! îşi zicea Simion. Scrlntescu atunci: el are toată încrederea mea.
—	Dar n’o are p’a mea, răspunse PăstrăQ zîmbind.
—	El, iacă prilejul, se gîndi Simion, şi cu un ton semeţ, zise: Ce coconaşul m’ar Învinui că i-am furat poamele şi florile d-lul.»
—	De loc, băeţaş. Tu eşti un om de treabă; apoi repetă cu acelaş ton de bunătate:
—	Lasă-mă, băeţaş.
—	Nu-I noroc ! să gîndi Simion.»
Şi se duse la treaba lui.
*
* *
Suntem singuri, zise atunci tatăl Agatei; ţl-am spus că am să-ţi vorbesc ceva serios; să merg drept: Cum ţi se pare Agata ?
—	Cum... dar...
—	Lasă toate la o parte spune drept; cum ţi se pare ?
—	Dar... observaţia mea slabă...
—	Cum ? slabă? întrerupse PăstrăQ, pri-ceplnd alta, slabă? Dar lasă c’o să se în-graşe. Dar, afară de asta, cum ţi se pare?
—Inclntătoare... încîutătoare.
—	O găseşti Inclntătoare... şi nu-I ceri mîna? sfiiciunea ? Ce dracu; 25 mii de franci zestre, ce zici?
—	Prea multă cinste... dar... vezi... o poziţie cam critică în care mă găsesc... şi pe care nu pot să ţl-o spun...
—	Am ghicit-o, zise PăstrăQ, al o amantă. Scrlntescu făcu un semn afirmativ.
«Da urmă cel’lalt, am ghicit-o; el ce? frumoasă treabă! ce să-l faci, aşa e cu toţi tinerii. Şi eu am avut una, dar cînd a fost să mă însor am dat-o pe poartă... fă ca mine.
—	Vezi că... are un tată.
—	Un tată? şi tatăl el a suferit...
—	El domnule PăstrăQ, păi tocmai el, ca să zic aşa, ml-a aruncat-o de gtt.
—	El! tatăl, zise bietul PăstrăQ indignat. Ce obiceiuri 1 In acel moment inlrafi d-na PăstrăQ şi cu Buturugă pe care 11 conducea.
Un lndouit ah ! eşi din gura Iul Scrlntescu şi a celui sosit.
«Ah! te-am găsit! strigă acela şi apucă pe Scrlntescu de glt».
PăstrăQ se aruncă asupra agresorului spre a despărţi pe tlnăr şi strigă : Săriţi! cum te atingi de ginerele meu?
Buturugă lăsă pe Scrlntescu, şi cu gura căscată:
«Ginerele d-voastră! zise el şi biata mea fată!
PăstrăQ se depărtă iute de el, şi privin-du-1 cu dispreţ: Ah! d-ta eşti acel tată nevrednic, de care vorbeam adineaori, d-ta, care al aruncai fata tn braţele acestui tî-năr, şi vrei să-l smulgi de aci?
Buturugă sări de trei palme în sus.
«Eu !... am aruncat... zise el sugrumat de mlnie».
PăstrăQ urmă :
«Să’l smulgi d’aicl în momentul în care e gata să’ml devie ginere !
—	Să-ţi devie... care va să zică, încă tot nu’ţl este ? întrebă Buturugă».
Şi prins iar de furie se repezi la gîtul Iul Scrlntescu :
«Eu te-am aruncat...
—	Stal, că mă sugrumi ! gemea omul cu gusturile clmpeneştl.
Buturugă îl lăsă.
—	Bine ! dar, vorbeşte! II porunci el.
—	Nici n’am pomenit de căsătorie cu fata d-tale.
—	Nu vrei s’o iei ? Atunci eşti un pungaş; joci aici acelaş rol ca şi la mine.
Şi adreslndu-se lui Păstrău: ca s’o şterpelească de la d-ta o să facă tot cum a făcut la mine.
—	Nu, răspunse Scrlntescu, căci domnul nu’I capabil să’ml dea feciorul pe poartă, în lovituri de picior.
—	Negreşit, asigură Păstrău, căci e un băiat de toată plăcerea, Simion ăla.
—	L’am gonit cu lovituri de picior fiindcă, replică Buturugă, sub ochii mei, băiatul ăsta de toată plăcerea, a îndrăsnit să’inl strîngă fata ’n braţe, şi în loc ca să’l do-
enească, d-lul i-a luat partea; asta era o comedie urzită între el, spre a fi daţi afară după ce aQ chefuit o vericică întreagă».
Asta fu o destăinuire pentru Păstrău. Se uită la Scrlntescu lntrebîndu-1: care va să zică şi mie îmi pregăteşti comedia aia ?
—	O ! domnule PăstrăQ, nu’ţl spuneam adineaori că d-ra Agata e Inclntătoare ?
—	Da ! dar nu vrei s’o iei de soţie !» Explicaţia fu întreruptă de strigătele A-
gatel şi ea intră năvalnic, prinsă ’u braţe de Simion, care o săruta cu sila.
«Ce’ţl spuneam eQ ? zise Buturugă».
De rindul ăsta, Scrlntescu ÎI trînti un picior zdravăn lui Simion care, încremenit zise : «Dar, conaşule, credeam că... şi văzlnd pe Buturugă
—	A 1 ălă-l’alt! şopti el.
—	lacă-tă ! continuă Buturugă.
—	El şi ? eQ am rls ? n’am pedepsit pe ticâlosu ăla ? Da! am rls, mal adause el, la d-ta, fiind-că nu-mi plăcea fata d-tale, dacă ar fi trebuit s’o iau de nevastă, l-aş fi pedepsit cum am făcut-o acum.
—	Atunci, zise Păstrău, iei de nevastă pe Agata ?
Scrlntescu glngăvi.
— Nu te mal codi ! să răsti Păstrăfl ; ori da, şi-ţi dafl mîna el, ori, nu şi te dafl pe mîna poliţiei, ca pe un pungaş.
—	Oh ! tătiţă 1 interveni Agata, el mă iubeşte, am văzut-o în ochii lui.
—	Şi eQ aşişderea, confirmă muma.
—	Atunci să se pronunţe, da safl nu.
In imposibilitatea de a o şterge, Scrlntescu, articulă un da sfiieios.
«Daţi-ml voe, domnilor, se băgă Buturugă, efl şi cu fata mea Stela slntein mal de mult...
—	Dacă n’o iubeşte ? se răţoi Păstrău, dă-ne pace ; şi, adresîndu-se lui Scrlntescu II zise : iea-o de mină, ginere ; Agata e niţel cam slabă, dar o să fiţi tot aşa de fericiţi tn căsnicie.
—	Acolo ’I moartea mea ! gemu bietul ginere, încet de tot.
—	Şi a mea conaşule, sărut mina ! II zise Simion cu glas d’abia auzit; eram aşa de fericiţi Împreună !»
Ala».
„EPOCA" LA IAŞI
(Corespondenţă specială).
11 (23) Aprilie 1896.
Călătoria prefectului de poliţie.—Spitalul de nebuni.—Cit costă o «campanie Încoronată de succes» ? Diverse.
struirea lui la Tlrgul Ocna, ziarul în chestie, tot liberal, a strigat: «campania noastră a fost încoronată de succes /»
Aceasta nu însemna însă că fusese şi desinteresată. Dovada e că doctorul celebru a presental colegilor săi un compt de 300 lei, declarînd că atîta l’a costat inserţia-nea în ziarul, a cărui aniversare a sărbătorit-o cu multă căldură, a articolelor cu privire la spitalul de nebuni.
Colegii aQ refusat însă să achite comptul presentat. Se înţelege, că doctorul celebru va rămînea numai cujsatisfacţia sufletească, că a contribuit, cu talentele şi articolele sale, la Înzestrarea laşului cu o instituţie de mult folos pentru unii.
Diverse
— Aflu cu plăcere logodna gentilei d-re Olga Cerchez, fiica generalului Cerchez, cu simpaticul inginer în serviciul C. F. R., d. Ioan Rosetos.
Transmit viitoarei perechi cele mal călduroase felicitări.
—	Comisiunea pentru concursul de clinica infantilă de la facultatea din Bucureşti, care se Începe la 15 Aprilie, se compune din d-nil doctori Russ, preşedinte, Bejan, Sculi, Socor şi Tiron membri.
Delegaţii ministerului nu se cunosc încă.
—	D. I. Negură, inginer, va cere anularea testamentului moşului său, care a lăsat mal multe legaturi de bine-facere, printre cari o moşie societăţel «Reuniunea femeilor romlne din Iaşi».
—	La 25 Aprilie se vor ţine In Iaşi, concursuri pentru ocuparea mal multor posturi de medici primari şi secundari în serviciul epitropiel S-tulul Spiridon.
TI*.
CRIZA DIN FRANCIA
(Prin fir telegrafic)
Declaraţia d-lni Bonrgeois.—Explicaţiile Cabinetului. — Conflict intre Cameră şi Senat. — Grupul Socialist.—Senatul.—Manifestul socialist.
Călătoria prefectului de poliţie
D-l C. Penescu, prefectul de poliţie, a plecat din noQ la Bucureşti.
Motivul nouil sale călătorii e tot interesul partidului.
Clubul liberal l’a delegat să exprime ministrului de interne nemulţumirea sa pentru faptul că, la primărie şi la epitropia
S-tului Spiridon, nu se cere nici-o dată a-vizul său asupra înlocuirilor de funcţionari ce se fac.
Aceasta este principala plîngere ce prefectul trebue să prezinte d-lul Stolojan. Detaliile sunt meschine.
Epitropul Gr. Macri a găsit de cuvinţă să numească intendent la Maternitatea, în locul vechiului liberal, d-l Mădârjan, pe un protejat al săfl, d-l E. Ventura. Se pare că clubul vroea să pomăjuiască pe alt cine-va în acest post.
De aici nemulţumiri şi delegaţiunea dată d-lul Penescu de a călători la Bucureşti.
Împrejurarea curioasă e că o asemenea tînguire a fost mal întlifl adresată d-lul Vasile Gheorghian, prefectul de judeţ.
D-sa a refusat însă categoric de a interveni în această chestie, declarînd că nu se poate amesteca în daraveri streine de atribuţiunele sale.
La un act de resvrătire în contra prefectului de judeţ, a hotărlt atunci clubul voiajul d-lul Penescu şi reclamaţiunl adresate direct ministrului de interne,—pentru casăsedovedească încă odată mal mult că de acelaşi respect, de care se bucură miniştrii liberali în cameră, se bucură şi prefecţii lor în cluburi.
Spitalul de nebuni
Comisiunea însărcinată de ministerul de interne, pentru alegerea unul loc pentru spitalul de nebuni, a opinat pentru fostul seminar de la Socola.
Lipsa de apă, crede comisiunea, va putea fi remediată prin stabilirea unor conducte cari să aducă isvoarele de la Repedea. Cheltuiala nu va fi mal mare de 60.000 lei, aşa cel puţin se presupune.
Comisiunea,—care se compune din d-nil dr. E. Puşcariu, dr. A. Perine, G. Şendrea şi Tasian Demetrescu, membru în consiliul tecnic superior,—îşi va termina raportul în această chestiune Vineri seara.
C'U contă o «campanie Încoronaţii dc succes» ?
Numai 300 lei.
Se cunosc nişte celebre articole publicate de un mal celebru doctor în chestia spitalului de nebuni, într’un ziar din localitate. Ministerul de instrucţie liberal oprind con-
DnpoirMAŢn
Scandalul de la Cameră
D. Sturdza a retras aseară la orele 5 proiectul de lege al d-lul Poni asupra învăţămîntulul primar.
Primul ministru şi-a pierdut cumpătul cînd comitetul delegaţilor a primit a-mendamentul d-lul Viţu privitor la transferarea învăţătorilor.
Azi d-nii Sturdza şi Poni combat ceea-ce aii susţinut acum doul ani şi jumătate în contra guvernului co iservator.
N’a fost de ajuns atît! D. Sturdza a cerut din noii, a şeasea oară în şase luni, un vot de încredere.
Numai după asemeni presiuni enorme a izbutit guvernul ca să se respingă amendamentul d-lul Viţu.
Detaliile se pot citi la desbaterile parlamentare.
Paris, 11 Aprilie.
Camera deputaţilor. Afluenţă mare. Tribuna diplomatică este plină. Animaţie vie. Aproape toţi deputaţii sunt de faţă.
D. Bourgeois citeşte o declaraţie reamintind adoptarea, de către Cameră, a creditelor pentru Madagascar şi refusul, din partea Senatului de a Ie vota (strigăte de : Jos Senatul ! la extrema stingă): D-nu Bourgeois zice că votul Senatului împiedică cabinetul de a asigura in mod legal, cu începere de la 30 Aprilie, funcţionarea serviciilor militare la Madagascar. Cabinetul su-bordinlnd totul grijel chestiunel siguranţei şi demmtăţel naţionale, a decis să demisioneze, pentru ca un minister nou să poată obţine îndată votarea creditelor pentru Madagascar. (D. Bourgeois continuă citirea sa în mijlocul Întreruperilor). Zice că Camera dovedind Iii mal multe rîndurl încrederea sa în cabinet, acesta n’a crezut cu putinţă să demisioneze înainte de a fi explicat Camerei motivele demisiunel sale. D. Bourgeois protestează în contra acusăril că cabinetul n’ar fi constituţional. Nu numai Senatului aparţine de a interpreta constituţia. Ministrul şi-a dat silinţa să realiseze un program ; ţara va judeca. (Aplause la stingă).
D. Bourgeois şi toţi miniştrii părăsesc sala pentru a merge la ElisaQ în mijlocul aplauselor dreptei şi a unei părţi a centrului. La extrema stingă de : Jos Senatul ! Agitaţie prelungită.
D. Goblet blamează purtarea neconstituţională a Senatului şi ostilitatea sa în contra cabinetului.
Depune o ordine de zi declarînd că Camera nu va acorda concursul săfl de cit u-unl minister hotărlt să urmărească realisa-rea unor reforme democratice şi să facă să se respecteze drepturile superioare ce Camera le are de la sufragiul universal.
D-nu Lebon cere amânarea discuţiei de oare-ce ministerul şl-a dat demisia. (Sgo-mot vifl). Amânarea s’a respins cu 283 voturi contra 268.
Se depun mal multe ordine de zi. D. Goblet se raliază cu aceea a d-lul Ricard, care zice că Camera afirmă din noQ proponde-ranţa aleşilor sufragiului universal şi ho-târîrea sa de a urmări o politică de reforme democratice. Prima parte a acestei ordine de zi, pînă la cuvintele «sufragiul universal», s’a adoptat cu 309 voturi contra 38 şi a doua parte cu 417 voturi contra 37 (Agitaţie vie).
(Notă. Unele din ţifrele de mal sus pă-rlndu-ni-se greşite, am cerut repetarea lor, şi le vom comunica îndată ce ne va sosi noua telegramă).
Paris, 11 Aprilie.
D. Faure a primit demisiunea cabinetului. Mline va primi pe preşedinţii celor două Camere. In culoariiie Camerei se crede că d. Faure va trebui să cheme un cabinet radical.
Grupul socialist al Camerei publică un manifest invitlnd ţara să instaleze spiritul socialist şi o putere populară în primării, prin mijlocul sufragiului universal.
Paris, 11 Aprilie.
Senat. Comisiunea finanţelor depune un raport conchizind la adoptarea creditelor
Eentru Madagascar, în integralitatea lor. dseuţia s’a amânat pe mline.
Paris, 11 Aprilie.
Manifestul grupului socialist al Camerei zice că după deşertarea cabinetului Bourgeois, deputaţii republicani şi socialişti aQ relevat desfiderea aruncată de Senatul şi afl cîştigat bătaia proclamtnd prepouderanţa sufragiului universal. Manifestul adaogă că cetăţenii sunt aceia cari triumfează, pentru că în timpul vacanţelor afl ştiut să facă să pătrundă suflarea republicană printre deputaţi.
Trebuie ca toţi cetăţenii şi toţi muncitorii să se servească de sufragiul universal pentru a instala, în timpul viitoarelor alegeri municipale, puterea populară în primării şi să facă să pătrundă în ele spiritul socialist.
Legea personală a d-lui Stătescu va veni Lu/nî în discuţia Camerei.
Vor lua cuvintul în contra acestei legi, între alţii, d-nii Take Geani, C. Nacu şi M. Ferechide.
D. Stătescu se îngrijeşte foarte mult de soarta proiectului său.
Ni se afirmă că alaltă-seară s’a ţinut un conciliabul secret la d. Stolojan In cestiunea legel pescuitului.
La acest conciliabul au luat parte d-nil V. Lascar, I. N. Iancovescu, Ghimpa, Horia Rosetti, Dimancea şi I. Malla.
S’a hotărît ca legea pescuitului să fie combătută cu energie, chiar şi în cazul cînd d. Sturdza ar pune cestiunea de încredere.
I). G. A. Scorţcscu va protesta azi Ia Cameră în contra repunere! In discuţie a legel învăţămîn-t ii Iul primar.
Il-sa va arăta eă prin acest aet autoritar, primul ministru a călcat Constituţia si a nesocotit prerogativele Coroanei.
D. Giani, inspector administrativ, a făcut o ancheta la Chirnogl unde fusese o răscoală.
Din raportul d-sale rezulta că administraţia a aţîţat răscoala în contra d-lul F. Corlătescu, care se ştie că este un adversar al guvernului actual.
Se zice, că d. Dobrescu, prefectul judeţului Ilfov, va fi înlăturat şi înlocuit prin d. Nicolae San-Ma-rin, directorul prefecturel poliţiei Capitalei.
Duminică se întrunesc membrii baroului din Capitală, spre a aviza asupra măsurilor ce trebuesc luate pentru a elimina din corp pe cel netitraţi.
D. C. F. Robescu a numit un proaspăt puşcăriaş în funcţia de sub-inspector la accizele primăriei.
El se numeşte Ştefan Alexandriu, fratele consilierului comunal Alexandriu.
Acest Ştefan Alexandriu a ieşit abia în Vinerea Paştelul din închisoarea de la Piteşti, unde fusese internat pentru faliment fraudulos.
In şedinţa sa de Marţi, Camera ungureasca a votat cu unanimitate legea Milleniulul.
In această lege se prevede între altele, că la inaugurarea Porţilor de fer, ce se va face la 27 Sep-tembre stil nou, vor asista pe lînga împăratul Frantz Iosef, Regele A-lexandru al Serbiei, M. Sa Regele Carol.
A-seară aQ plecat la Bacău în anchetă asupra torturilor poliţiei reprezintanţil ziarelor Dreptatea, Romînul, Evenimentul, Naţionalul, Adevărul, Lumea Nouă, Timpul şi Epoca.
Ziarul nostru este reprezintat prin d. Lascar Albineţ.
Fostul sub-comisar Iănăşoiu, u-nul din autorii torturilor din Bacău, a fost primit ieri în audienţă de d. Stolojan.
Nenorocitul a declarat ministrului de interne, că în adevăr a bătut în mod îngrozitor cu săculeţe cu nisip pe victime, dar a făcut asta la ordinul poliţaiului Talianu. După ce a obosit de atîta bătaie, i-a luat locul însuşi poliţaiul care a frecat urechile victimelor pînă a ţîşnit sîngele din ele.
Iănăşoiu a rugat pe ministrul de interne să ordone o nouă anchetă pentru a se dovedi, că principalul vinovat este poliţaiul Talianu.
Ministrul a refuzat însă cererea lui Iănăşoiu.
BEPE8I
(Serviciul Agenţiei Komîne)
Viena, 11 Aprilie.
Camera deputaţilor, continuînd discuţia proiectului de reformă electorală, a respins cu 174 voturi contra 61 o propunere a minorităţii care tinde să ia sufragiul universal ca basă a discu-ţiunel. Apoi a decis cu majoritate şi mal inaru să înceapă discuţia articolelor ,proiectului guvernamental.
Douvres, 11 Aprilie.
Trupele staţionate aci la Brighton aQ primit ordin de a se ţine gata să plece in Africa de Sud.
Madrid, 11 Aprilie.
Regina Regentă a conferit Ţareviciulul ordinul Lânel de aur şi Ţarinei marele cordon al ordinului Maria-Louise.
Constinopol, 11 Aprilie. Munif-paşa, fost ministru al instrucţiune! publice, generalul Jusuf şi doul aghiotunţl afl plecat cu daruri in Teheran, pentru a ie preseuta Şahului şi a-’I duce felicitările Sultanului cu o-casia jubileului săfl.
Dragomanii tutulor ambasadelor aQ făcut ieri observaţiunl amicale porţii in privinţa numirel unul caimacan mahomentan la Zeitun.
Solia, 11 Aprilie.
Vorbind de recepţiunea neaşteptată şi splendidă făcută Prinţului Bulgariei la Petersburg, Mir zice că toată lumea în străinătate recunoaşte Însemnătatea politică a acestei primiri şi care însemnătate va creşte încă prin strălucita recepţiune ce îl se prepară la Paris.
Belgrad, 11 Aprilie.
Regele a primit pe notabilităţile politice pentru a lua părerea lor în privinţa situaţiunel cabinetului.
Dresda, 11 Aprilie.
împăratul german a sosit; a fost salutat în mod foarte cordial de Regina şi primit cu en-tusiasm de populaţie.
Londra, 11 Aprilie.
Camera comunelor. D. Curzon declară că negocierile cu Statele-Unite continuă, dar că pentru un moment găseşte inoportun de a face de-claraţiunl Camerei.
Guvernul nu posedă ştiri autentice asupra pretinsului tratat chino-rusesc de care aQ vorbit ziarele.
Berlin, 11 Aprilie.
Se asigură că Hammerstein a făcut apel în contra sentinţei de ieri.
Bruxelles, 11 Aprilie.
Congresul bimetaliştilor a discutat posibilitatea unul bimetalism după resoluţiunile adoptate de cabinetul belgian şi engles. A exprimat dorinţa ca parlamentul frances şi cel german să discute propuneri analoage cu aceste ho-tărîrl.
IN PEESii
Ziarele de azi
------ Naţionalul, vorbind de d. Carp
şi de cele spuse de Neue Freie Presse despre d-sa, zice:
Omul care azi dă cu piciorul in partidul conservator, gata de a da iar mîna cu dînsul cînd va reveni la putere e de un soia special, de soiul acelora anume cari aşteaptă situaţiile bune de-a gata, făcute pentru a veni să se împărtăşească de gloria altora.
Aceşti ermafrodiţl politici pot fi simpatici ori cui,— nouă nu. DinşiI sînt aceia cari prin o acţiune disolvantă, lentă, lucrează la desbăr-bătarea luptelor politice şi reducerea lor la uu simplu duel de intrigi.
--------- Timpul, apreciind votul Senatului asupra legii personale a d-lul Stâ-tescu, face următoarea declaraţiune :
Primul lucru pe care-1 vom face cînd vom veni la putere va fi să revocăm decretele magistraţilor pe cari d. Stătescu îl va numi în locul celor pe cari ii eliininează legea d-sale de astă-zl şi să reintegrăm pe aceştia.
Nădăjduim insă că M. S. Regele, în înalta sa înţelepciune, nu va lăsa să se zădărnicească de nişte mîinl sacrilege, prin căi piezişe şi perfide, inamovibilitatea magistraturel şi că ast-fel nu vom fi nevoiţi să recurgem la o aşa de extremă măsură.
La vecinicul argument al liberalilor că le trebuie timp şi studii pentru a realiza angajamentele* luate în o-poziţie, Constituţionalul răspunde:
Aveţi nevoie de timp şi de studii ? Foarte bine, acestea le puteţi avea în oposiţie; căci dacă recunoaşteţi că aveţi nevoie de d’însele la cîrmă fiind, confirmaţi convingerea făcută că sunteţi cel puţin incapabili.
Ştir! din ziare
Din Gazeta:
La ministerul de finanţe se va Întruni din nofl cu începere de Luni comisiunea instituită de d. ministru de domenii, pentru alcătuirea unul proiect de lege, relativ la a-cordarea de brevete de invenţiunl.
*** Director al imprimeriei Statului va fi numit, după cîte ştim, d. maior Brătianu.
Numirea d-lul Brătianu se va hotărî în consiliul de miniştri ce se va ţine mline.
Din Constituţionalul :
Se denunţă un fapt foarte grav:
E vorba ca d. G. Cantacuzino, ministrul finanţelor, ar fi deturnat sumele votate dc guvernul conservator pentru eonstruirea gă-rel de la Obor, spre a se acoperi unele deficite budgelare.
Aceasta declaraţie a făcut-o d. Robescu, primarul capitalei, unul cetăţean care I’a întrebat de soarta gârel de la Obor. 1). Robescu a adăogat: «Cel mult, va trebui să se ia bani din vre-un împrumut spre a se restitui sumele destinate gărel de lu Obor».
Din Adevărul:
Parchetul militar din Capitală a fost se-zisat de un fapt de o gravitate destul de mare. S’a descoperit că mal mulţi soldaţi de la Malmaiaon, practicat! noaptea mese-
www.dacoromanica.ro
EPOCA
3
TEATRE, CONCERTE, SPECTACOLE
Teatrnl Naţional. — Duminica 14- Aprilie 1896. Represeutaţie extr.-ordiuarâ dată In beneficiul d-nel C. Gănescu şi al domnilor Va-sile Leonescu şi Ioan Brezeanu, se va juca pentru prima oară «Ion Vodă cel cumplit», piesă originală în 4 acte de d-nu Vasile Leonescu.
Spectacolul se va sfirşi cu monologurl zise de domnul I. Brezeanu.
*
* *
Velodromul KiNsclef. — Duminică 14 Aprilie 1896. Mari alergări de biciclete. Mare matsch de 400 lei pariul, 6 curse cu diferite premii. Două muzici militare.
*
* *
Duminică 14 Aprilie ora 3 ziua, va avea loc al 16-lea concert vocal şi instrumental al societarei «Filarmonica Romlnă».
ria de bandiţi, eşind deghizaţi la drumul mare şi jefuind pe ori care le eşea înainte.
Ancheta continuă cu mare activitate, căci banda se crede a li foarte întinsă.
Din Timpul:
Aflăm din cel mal pozitiv isvor că d-nul Stătescu este hotărit să facă încă o lege revoluţionară pentru a scoate de la Casaţie şi pe d. consilier Duca.
D. Stătescu a spus uuul prieten al săă textual următoarele cuvinte:
«Am eu ac şi pentru cojocul d-lul acesta!»
*** Gălbejitul de la justiţie a vrut să imi-teze pe Ludovic XIV In şedinţa de erl de la Senat. Ca un rege-soare de circ, a declarat că magistraţii eliminaţi prin legea d-sale se vor bucura de pensia întreagă, chiar dacă n’ar avea anii de servicii! ceruţi de legea pensiilor. Toate acestea fiind-că aşa vrea dumnealui.
Omul ăsta are să întreacă şi Parlamentul din Anglia şi desigur are intenţia să transforme bărbaţii in femei şi pe miniştrii liberali în oameni.
Dintre cele două operaţii, cea mal minunată va fi cea din urmă.
EC0IJBI
La 15 Aprilie se va ţine la universitatea din Iaşi concursul pentru catedra de drept civil de la facultatea de drept din Bucureşti.
Juriul este compus din d-nilGh. Urecliiă, Ta-noviceanu, Alexandrescu, Şendrea şi Misir.
Delegaţi din partea Curţii de Casaţie sunt d-uil Remus Opran şi G. Liciu.
***
De la 1 Aprilie 1895 pină la 31 Martie 1896 aă intrat In tirgul de vite de la Constanţa 12.419 miel, 3.601 berbeci, 173 bol şi 64 vaci. Dintre acestea s’ati vîndut 450 de capete de vite In ţară şi 15.005 capete In străinătate.
*
* *
Concertul d-luî Aurel Eliade, ce trebuia să aibă loc azi la AteneO, nu se mal dă. Posesorii de bilete se pot adresa la magasinul Gebauer, pentru a li se restitui baiul.
* *
Din cause neprevăzute, concertul d-lul Aurel Eliad de la Atenefi nu va mal avea loc.
Persoanele care aQ cumpărat bilete, li se res-tituesc banii la magazinul d-lul Gebauer.
*
* *
Duminică 21 Aprilie, la orele 4 şi jumătate p. m. se redeschid cursurile şcoalel de adulţi a funcţionarilor comerciali în localul şcoalel comunale din strada Sf. Gheorghe-Noă.
Cursurile sunt gratuite.
*
* ♦
D. Mache Solomonescu, fost advocat al primăriei, şi-a luat clientela stabilindu-şl biuroul în strada LucacI No. 101.
*
* *
Mat mulţi locuitori din Dobrogea ni se plîng în contra perceptorului fiscal Hagi Lazar, care profilînd de neştiinţa de carte a locuitorilor îl pune să plătească de două şi de trei ori birul; persecută pe locuitori, ia mită de la dînşil, etc.
Acest perceptor a fost destituit o dată şi toţi se miră cum casierul general l’a reintegrat în funcţie.
PARLAMENTUI.
SENATUL
(Urmarea	dela 11 Aprilie)
Primăria însă a refusat să dea proprietarilor autorisaţiunl de construcţie sau reparaţie, în urma unei adrese a ministerului lucrărilor publice. El bine, această situa-ţiune nu putem s’o primim, «noul expropriaţii».
După acestea d. Grădişteanu uită că este la Senat şi pledează, citind o mulţime de texte şi de autori.
Cere ca guvernul să ia măsuri pentru a scoate pe proprietari din incertitudinea în care se află.
D. C. Stoicescu, ministrul lucrărilor publice, revendică pentru partidul liberal ideea necesităţel de a se construi o gară centrală In Bucureşti şi spune că faţă cu angajamentele băneşti ce sunt luate, guvernul are nevoie să studieze care ar fi soluţiunea cea mal bună. Dovedeşte apoi tot bazat pe autori, că violenţa făcută asupra proprietarului prin expropriere, autoritatea are dreptul de a o face să înceteze; tot ce poate cere proprietarul este să-i se dea despăgubiri în caşul cînd i s’ar fi adus oare-cari prejudiţil, lucru ce trebue discutat înaintea instanţelor judecătoreşti şi tranşat de ele.
Se declară încă odată convins de necesitatea eonstruirel gărel centrale şi termină zietnd că dacă va trebui ca proprietarii despre cari a vorbit d. Grădişteanu să fie expropriaţi, nici un proprietar nu va fi deposedat înainte de a-i să fi plătit Indemnitatea la care are drept.
D. 1*. Grădişteanu ia cuvîntul In replică şi spune că Statul nu poale sta la tocmeală pe hotărlrl judecătoreşti şi trebue să plătească cînd s’a statuat; nu se poate micşora suma, căci se mieşurează autoritatea sentinţelor justiţiei şi prestigiul Statului.
D. C. Stoicescu, ministrul lucrărilor publice, dă explicaţiunea că n’a fost sesisat de nici o cerere de desistare; proprietarii afl venit şi-i aO cerut bani.
Şedinţa se ridică la orele 5.
Şedinţa de ia 19 Aprilie
Preşedintele propune ca senatorii să treacă în secţii ptnă la sosirea vre-unul ministru. Senatul aprobă şi trece în secţii.
Piuă la ora 3 şi jumătate nesosind nici
un ministru, şedinţa se ridică, anunţlndu-se cea viitoare pe Luni.
CAMERA
(Urmarea fmdin\ei dela 11 Aprilie
Se votează nemodificate art. 42—44.
La art. 45 d. Ciocazan propune un amendament pentru menţinerea unei a doua şcoa-e normale de institutoare, la Craiova, în loc de Iaşi.
Amendamentul pus la vot cu bile este respins cu 65 voturi contra 30.
D. Eugen Stătescu, ministrul justiţiei, depune legea votată de Senat prin care se modifică unele disposiţil din legea de orga-nisare a magistraturel.
Se admite urgenţa.
Se propune un alt amendament prin care se cere menţinerea actualelor şcoale normale de institutoare.
Amendamentul se respinge.
Se votează nemodificate art. 46—72, după ce se resping numeroasele amendamente ce s’afl propus mal la fie-care articol.
Şedinţa se suspendă la 4 ore şi se redeschide la 4 şi jum.
La art. 13 d-1 George Scorţescu propune şi susţine un amendament în sensul, că suspendarea şi transferarea institutorilor şi învăţătorilor se vor pronunţa de ministru după avisul prealabil al comisiunel de judecată.
Acest amendament fusese propus la 1893, în Senat, de către d-nil D. Sturdza, Poni, Aurelian etc, la legea d-lul Tache Ionescu.
D. Scorţescu citeşte cuvintele rostite de d. Poni în susţinerea amendamentului d-sale, se declară, că se mulţumeşte cu această elocintă apărare, şi roagă Camera să admită amendamentul pentru respectul ce se datoreşte primului ministru, ministrului de instrucţie şi presidentulul Camerei.
D. Poni caută să încredinţeze că nu ’şl-a schimbat părerea.
D. Sturdza, primul ministru, se apară şi d-sa de iuconsequenţa ce i se atribuie. D-sa cere ca să se voteze legea chiar In şedinţa de astă-zl.
Se cere prelungirea şedinţei, şi după o sgomotoasă şi hazlie discuţie, se admite prelungirea şedinţei piuă la 7.
Scandalul
D. Dr. Yiţu propune un amendament prin care se fixează cum se poate aplica suspendarea şi transferarea, şi în care se prevede, că anume in perioada electorală a-ceste măsuri nu se pot aplica.
Comitetul delegaţilor admite amendamentul.
La auzul acestui vot, d. Sturdza întreabă pe d. Şendrea, dacă amendamentul a fost primit. La răspunsul afirmativ, d. Sturdza declară, că retrage legea.
Sgomot mare.
Primul ministru se urcă la tribună şi declară, că în faţa acestui joc nedemn, nepatriotic, d-sa vrea să ştie, dacă are încrederea majorităţei.
Nu trebuie ca zece oameni să împiedice partidul de a lucra.
Sgomotul mare. Deputaţii independenţi aplaudă.
Şedinţa se suspendă pentru cîte-va minute.
In acest interval un sgomot şi o neînţelegere grozavă domneşte în Cameră. Primul ministru se agită în mijlocul unul grup de deputaţi.
La redeschidere, calmul este restabilit.
Se cere votul asupra amendamentului.
D. Prim-ininistru declară că repune în discuţie legea.
Amendamentele se resping..
Se votează nemodificate art. 73—79.
D-1 Prim-ministru propune un amendament prin care se propune un spor la salariile învăţătorilor ale căror şcoale sunt populate.—D-sa stabileşte şi gradaţia după care se va acorda acest spor.
Se mal propun şi alte două amendamente.
Se resping toate amendamentele, afară de acela al d-lul Sturdza.
D-1 Ciocazan propune un amendament pentru menţinerea şcoalel normale de la Constanţa.
D. ministru Poni combate amendamentul şi Camera îl respinge.
Restul articolelor se votează nemodificate, cu o rectificare la cel din urmă articol.
Şedinţa se ridică la ora 6 şi un sfert.
Şedinţa de ia M9 Aprilie
Şedinţa se deschide la orele 2 şi 5.
Presidează d. P. S. Aurelian.
Pe banca ministerială d-nil D. Sturdza, Cantacuzino, Palladi, Stoicescu, Poni, General Budişteanu şi Stolojan.
Presenţl 126 deputaţi.
D. G. A. Scorţescu reaminteşte cele petrecute în şedinţa de ieri, cînd d. Prim-ministru, după primirea amendamentului d-lul Viţu, a declarat, că retrage proiectul de lege.
De oare-ce după normele constituţionale şi parlamentare, pentru ca să se retragă o lege din discuţie este suficient un cuvlnt, şi de oare-ce acel cuvlnt a fost pronunţat, repunerea lui în discuţie fără formele le-gei. este anti-constituţională.
D-sa cere ca să se treacă în procesul verbal cele petrecute, adică retragerea şi repunerea în discuţie a proiectului de lege, de oare-ce procesul verbal trebuie să înfăţişeze oglinda fidelă a celor petrecute în Cameră.
D-1 Preşedinte pune în vederea Camerei disposiţiile art. 42 din regulamentul interior al adunăreî, care prevede două feluri de procese-verbale : unul pe scurt, şi altul în detalii!, care se publică şi prin Monitor.
D-1 Gr. M. Sturdza rectifică zisele d-lul Scorţescu, şi zice, că d-1 Prim-ministru a repus proiectul în discuţie în urma insistenţelor Camerei, şi că d-sa bine a făcut de l-a repus în discuţie.
Yocl. închiderea discuţiei! închiderea discuţiei 1
Sgomot. Protestări.
D. N. Flevu vorbeşte contra închiderel. Voind să explice pentru ce este necesar ca discuţia să continue spre a se elucida, dacă procesul-verbal trebue să conţie tot ce se petrece în Cameră.
Cele petrecute ieri sunt de o mare impor-
tanţă, şi este un foarte rău şi primejdios irecedent treeîndu-se cu buretele peste un incident aşa de interesant.
(I). Fleva este necontenit Întrerupt prin desaprobările majorităţei.
D. preşedinte crede, că Camera este mulţumită de modul cum este redactat procesul-verbal.) (Aprobări).
Incidentul se Închide.
D. C. I. Stoicescu, ministrul lucrărilor publice, depune o cerere pentru un credit extra-ordinar de 4 milioane lei necesar liniei ferate Roşiorl-Alexandria-Zimnicea.
Se pune la vot legea pentru reforma în-văţămlntulul primar şi normal primar, votată pe articole în şedinţa de ieri.
Resultatul votului este:
Votanţi..............114
Bile albe pentru . .	92
Bile negre contra. .	22
Se intră în ordinea zilei: Interpelarea d-lul Al. Vilner.
ULTIME INFORMAM
Ancheta Presei
Am primit de la Bacău următoarea telegramă :
Pină acum am constatat că ancheta inspectorului administrativ a fost ticluită de administraţie. Depoziţiile aă fost trunchiate, martorii intimidaţi. Prefectul ştie, dar acoperă tot. Poliţaiul Tallianu a bătut multă lume şi a luat mită în nenumărate caşuri. Populaţia e terorizată. Comisarul Munteanu funcţionează, a săvîrşit bătăi chiar erl.
D. Al. Giani, membru la Curtea de Casaţie, întîlnind pe d. Eugen Stătescu, i-a aratat viua sa nemulţumire pentru legea personală, care atinge şi pe d. Prodan, consilier la Casaţie.
Peste 700.000 de lei nu se pot încasa de la unii contribuabili din Capitala, de oare-ce perceptorii primesc de la fie-care ministru bilete prin cari sunt invitaţi sa nu încaseze dările de la cutare şi cutare.
Aceşti favorisaţl sunt agenţii şi devotaţii clubului liberal.
D. C. F. Robescu, primarul Capitalei, a luat o nouă măsură brutală faţă de aceia cari aii vr’o afacere la primărie.
Pentru a scăpa de numeroşii agenţi colectivişti cărora in timpul alegerilor le promisese slujbe, primarul a dat ordin ca să se scoată băncile din vestibulul primăriei şi să se oprească intrarea particularilor la primărie prin patru-cincl dorobanţi postaţi la uşă.
Şeful poliţiei comunăle Zaharia şi a-jutorul .«ăti Mişu Cantuniari imbrîncesc lumea cu ajutorul dorobanţilor şi-o go-nsec dinaintea primăriei.
Scandalul provocat Ieri la Cameră de d. l)im. Sturdza, a produs consteruaţfe prin toate cercurile politice liberale şi este viii comentat chiar şi de cei mai devotaţi liberali.
Colectiviştii cei mai disciplinaţi chiar apreciază In sens foarte defavorabil conduita d-luî Sturdza şi sunt foarte descurajaţi de lipsa desăvârşită «le taet a şefului lor.
Impresia generală e eă situaţia guvernului e compromisă eu «te-săvîrşire.
Ni se spune că a-seară, în re-«laeţia Voinţei Naţionale, scandalul a fost obiectul unei vii discuţiuni Intre cîţi-va deputaţi şi toţi erau consternaţi de uşurinţa d-lui Sturdza, care prin extrema sa nervo.sitatc compromite partidul liberal.
Duminică 14 Aprilie, la orele 3 şi jumătate după amiazl va avea loc, în biserica evangelică (str. Luterană) un concert religios dat de neîntreeutul artist şi profesor de orgă, d. A. Toepfer, din Dresda, acompaniat de d-na Roşa Panajotov din Praga.
îndemnăm pe amatori să se grăbească cu cumpărarea biletelor, cari se află de vînzare la magasinul d-lul Gebauer, Graeve, Milller şi Rietz.
Prin unele cercuri pur colectiviste Se agită înlocuirea d-lul Mor-ţun, secretar general al ministerului de interne, prin d. deputat Mos-cuna, fost secretar general.
Astâ-zl, la Cameră, d-nil Scorţescu şi Fleva au revenit asupra scandalului de ieri, arătînd că primul-ministru, rep unind în discuţie un proiect pe care-l retrăsese, a vătămat prerogativele Coroanei călcînd Constituţia.
Majoritatea a închis discuţia şi incidentul.
Caracteristic e că prinţul Gr. Sturdza, care a apărat pe primul-ministru, a recunoscut că acesta retrăsese proiectul.
BIUROU TECHNIC
— pentru construcţinni dc ori-ee stabilimente industriale —
JULIIJS LO£FFL£R
Inginer mecanic şi Constrnctor de mori
Reprezentant general al fabricelor: tianz A Comp., Budapesta, R. Wolff, Magdeburg, Waltlier A Comp., Kolonia, A. Knocveuagcl, Hanovera, Ki'ompacli-llernad, etc.
Bucureşti.— Strada Pensionatului 23—25 8PECIALITAŢI: ConstrncţiunI de mori de făină, mălai, ciment, var etc., ferestrae mo-chanice, instalaţiunl de lumină electrică, motoare etc.
Depozit de articole technice, pietre, mătase etc.
21	ÎS—1T
Ministrul domeniilor a dat o de-cisie prin care interzice inginerilor de la ministerul domeniilor să facă expertize oficiale din partea tribunalelor, sub pedeapsa de destituire.
Sîntem informaţi că în timpul vacanţelor Paştilor, d. Dim. Sturdza a trimis în misiune secretă în Transilvania pe d. deputat Ion Bianu.
Misiunea d-lui Bianu s’a sfîr-şit cu un fiasco complect, căci însuşi d-sa spune amicilor săi:
— Stăm rău în 1 ransilvania, foarte râu, din causa politicei externe.
Ministrul de răsboiu, d. general Budişteanu, a trimis erl o circulară tutulor comandanţilor de corp de armată, dindu-le instrucţiuni în privinţa tacticei, pe care vor trebui s’o observe la manevrele pe divizii ce se vor face în Septembrie.
In acelaşi timp ministrul a cerut comandanţilor de corp să-I recomande cîte un colonel, care urmează să fie înaintat la gradul de general.
Monitorul Oficial de azi publică decisiunea ministerială privitoare la destituirea torturatorilor din Ba-căQ, comisarul Munteanu şi subcomisarul Iănăşoae.
Donuiul George Bengescu cu ficele sale, Domnişoara Maria Bengescu, Domnul şi Doamna Alexandru Bengescu cu fiicele lor; Doamna Elena Tresnea cu copii săi, familiile Golescu, Balaceanu şi Racoviţa aii durerea de a vă face cunoscut pierderea prea iubitei lor mumă, soacră, bunică, cumnată, mătuşe şi vară
DOAMNA ELENA GOLESCU
încetată din viaţă în ziua de 11 (23) A-prilie 1896, în vîrstă de .72 ani.
Inmormîntarea s’a făcut astăzi In Cavoul familiei Goleşti.
Casa de Să,mă,tat©
Institut din noii reorganisat 51, — Strada Teilor — 51
Dirigiată de dr. Şaabner Tuduri
Căutarea boalelor interne şi chirurgicale, precum şi a tutulor boalelor nervoase şi chronice. Tratarea boalelor de piele, a boalelor de ochi, git, nas şi urechi, a boalelor de ficat şi rinichi. Operaţiuni.—Tratamentul boalelor gynecologice; camere cu intrare separată pentru faceri, o moaşă cu diplomă locueşte în institut. Discreţiune.— Tratament special al syphilisuiul şi a boalelor uretro-genitaie.
Bolnavii se pot căuta cu orî-ce medic saîi specialist.
Preţurile moderate, pentru angajamente lunare se fac reduceri.
Consuttaţiunl în fie-care zi, pentru boalele interne şi syphilitice de la 10—12 p. m.
Direcţiunea trimete de îndată după cerere noul prospect al Casei pe 1896.
20	100-29
CONST. ST. BORANESCU
34	ADVOCAT
Bucureşti, Str. Zboru No. 13.
12
Pofta de mîncare şi aperitifurile.— Vâzindu-se cantităţi enorme şi fabuloase de băuturi cari se consumă sub titlul de aperitif s’ar credea într’adevăr că pofta de mîncare, dacă nu foamea, a dispărut putem crede că omenirea merge spre sfirşit, dar văzîndu-se relele efecte ce produce băuturile zise aperitif. se poate afirma că adevăratele aperitive igienice sunt or prea rare, or necunoscute, or sacrificate usului, şi la moda ne păsătoare, care ne face să preferăm otrăvurile ascunse sub aceste numiri. Tonicele a-mare cu baza de quină ar trebui singure să servească că aperitif şi între ele Quinium La-barraque care conţine toate principiile împreunate de quinquină, fără nici o amestecătură de un alcool de proastă cualitale,
BOALELE SIFILITICE
Neputinţa bărbătească
Vindecă după cele mal noul metode radicale fără durere şi împedicare, după o experienţă de 23 ani. Specialist în boale lumeşti
Dr. THOH
Strada Emigratu No. 1, intrarea numai prin strada sf. Voivozi, (Tramway).
Consultaţiuni de la 10—1 dim. şi de la 6—8 seara. 23	(30—19)
Loc separat de aşteptare pentru fie-care.
A n u ii c i ii
Răilc minerale «Ie Ralţăteştî
Direcţiunea exploatărel sărurilor şi apelor minerale de la Bălţăteştl, în urma înce-tărel din viaţă a d-rulul Cantimir, trecînd asupra d-lul Dr. I. Stamatin medic Primar al casei sf. Spiridon. Se face cunoscut d-lor Medici, farmacişti şi publicului în general, că orî-ce comandă sau informaţiune privitoare la stabilimentul balnear, se vor adresa direct d-lul Dr. Stamatin Băile Bălţăteştl sau Piatra-N.
Tot odată se aduce la cunoştiinţă tuturor că stagiunea balneară se va Începe de la 1 Iunie pină la 1 Septembre,
Direcţiunea.
82	30-6
N. R. OGHEŞEANU
LA 1)011 COCOŞI
Unicul magazin care vinde, eftin bine asortat în articole de coloniale, delica-tesse, vinuri negre de Orevitza şi albe de Drăgâşani. 26	25-19
Strada Academiei No. 3 (sub hotel Bristol)
Iba 1TtR7ilI'0 Muntele ROIA
distr. Argeş lingă Olt şi soseaua principală a ţărel de la Curtea de Argeş la riul vadului, drum de fier Bucureşti Curtea de Argeş, avînd Marmoră granid albă şi albastră cum şi alte minerale de mare valoare, plus pădure de brazi molifţi seculari, care se vinde şi singură, asemenea se poate deschide carieră de piatră marmoră şi ţiment marmoră.
Doritorii se vor adresa la d. Al. Carpenişanu bulevardul Elisabela 18.
79____________________________30—12
^	! ■ «	. de la s-tu Gheor-
De incmriat
o Casa spaţioasă, cu' Dependinţî, Curte,
grădină, apă, gaz etc.
81 12-8
CA Sa FONDATA IN 1880
2 Medalii
Succes de 16 ani
AU BON UARDINIER
Seminţerie horticolă, Leguminoase şi Furagere
‘ AUGUSTE CLOUARD
fost grădinar şef al Capitalei
Antreprenor de Parcuri şi Grădini
Str. Carol I No. 56, Bucurescî
Seminţe de flori şi do zarzavaturi de tot felul
Trifoiu, Lucernă, Rădăcini furagere Seminţe, Industriale, Economice, Uleioase şi Textile
Instrumente de tot felul pentru grădinărie
Singurul deposit de maşine pentru altoit Viţe Americane, după sistemul cel mal noiţ, aprobat de Secţiunea Viticolă a Ministerului de Domenii.
Catalogul se trimite gratis si franco la cerere
29	21-22
AC PETIT PAK1SIEA
Calea Victoriei A7®. 92
Vis-ft-vis «le Palatul Regal
SKI'IWiLl la liră ii a CAfcSA I5ALLY
Pentru saisonul de primăvară
au sosit
toate noutăţile pentru dame şi copil.
Pelerine «le catifea perlate, de dantele şi postav
Jaquette pentru danie, croială nouă şi perfectă.
flllliiraluftă pentru dame, negre şi culori şi eu o marc va-IRIV1	" riaţluue de bastoane alese
Hluze pentru dame. «le mătasă Cliimîe etc.
Rochi pentru dame, de Alpaca ultima creaţlnne
ir	păeArms, FÂc iatEi -tis®
Mo«lelele cele mal noi Hositc «lin Pari»
Cel mai bogat asortiment de confecţiunT pentru Copii
COSTUME fie BĂEŢE HO CHETE pentru CETE J A QUE T TE, E*AbEEESECEIM, VAHEUSE,
— CASQUETE şl HEHETE —
67
15—9
www.dacoromanica.ro
EPOCA
înainte de a cumpăra orî ce maşină agricolă saO industrială Cercetaţi Marele Deposit «le Ilaşiiie şi Unelte Auricele Sau cereţi Catalogul ilustrat al casei
EUGENIUBEHLES
Utepreneutant şl depozitar al renumitei fabrici TM. FLOTllUK clin 4»eritiauâa
PLUGURI > mVERSALE
do oţel perfecţionate. Pluguri cu 2, 3 şi 4 brăzdare, tot-d’a-una 4—500 pluguri în depozit
PLUGURI CU SEMĂNĂTOR DE PORUMB, PLUGURI NORMALE
LocoinolhiSe şi Treerători
Bucuresci, — Strada Bibescu-Vodă 1, 2 ţi 4
SEMĂNATORÎ
manuale, In lat şi în rl rid uri
T IO O B t VfNTUlATORi
GRAPE DE FIER
flexibile si diagonale
GREBLE DE FÂN
«le O, 8, 10 şi 12 eal putere
Premiate cu cea mal înaltă distincţiune, adică cu unica Mare Medalie de Aur
(La concursul dc Treerători de la Herfistrătt 1891)
Batoze de porumb
manuale şi cu aburi
Maşine de tăiat pae şi fîn Răriţi. Cultivatori, TăvălucI
POMPE
pentru spălatul cazanelor, de incendiu gi de grădini
3s9iit«i>iftrcft .,lB«»niiie“
CU APARAT 1)11 LEGAT SSOPi Şl CIJ TAIŞJJL	EA DREAPTA
Model 1896. Colo maî solide şi uşoare construite cu totul de otel din renumita fabrică JOHNSTON
HABVESTER C-nie, Batavia (America).
MORI pe postament de fier şi lemn
simple, duble, triple şi quadruple
Pietre de moară franceze
Muşamale, Părţi do reservă, Curele do transmisiune, etc.
INSTALAŢIUNt de mori perfect automatice cu VALŢURt
O ABA A ŢIE ABSOLUTĂ PEATBU BUJVĂ EUXtŢfOAA SIE Şi Mi TEU ii E SOEBB
(24 — 9)
ATELIER DE LĂCĂTUŞERIE
şi pentru
cojvstuuvtiuiXe B*a<: fi eh
£	I . II
— Strada Isvor, \o. 11S> Bucuresci
I
efectuiază tot felul de lucruri de fier pentru Binale, precum: Grilage, Porţi, Balcoane. Uşi Ferestre. Marchize, Scări, Lămpi, etc.
speeiuliiatc florărie, Mere, gradine ne earnă, pavilioane Iu fier etc. etc,
Primesc comande neutru Provincie:
— MBre[uri ItSofterale —
100-20
BAI HYGIENICE
BAI
BAI HYGIENICE
HYGIENICE
■HM
7	CASA DE SCHIMB
HESKIA & SAMUEL
BUCURESCI
No. 5 Strada Lipscani No. 5
Cumpără şi vinde efecte publice şi face orl-ce schimb de monezi.
		Cump.		Vînd	
40/0	Rentă Amorlisabilft. . .	87	—	87	V*
50/0	» Amortisabilă. . .	98	s/.	99	*/«
6°'u	Obligaţ. do Stat (Cov. B.) .	102	*/»	102	3I<
5 o/„	» Municipale din 1883	96	V.	97	*/«
5"/0	» » » 1890	97	'/«	97	■/.
5»/o	Scrisuri Funciar Rurale .	93		93	v«
6»/„	« » Urbane .	100	'/>	101	
5o/o	» > Urbane .	Sil	%	89	
5»/,	» » » Iaşi.	82		82	V»
	Acţiuni Banca Naţională.	1550	—	1535	
	» » Agricolă .	200	—	201	—
	» Dacia Romînia asig.	394	—	396	—
	» S-tea Naţionala asig.	430	—	433	—
	S-tateade ConstrueţiunT .	190	—	193	—
	Florini valoare Austriacă.	2	10	2	12
	Mărci Germane ....	1	23	1	25
	Bacnote Franceze . . .	100			101		
	» Italiene. . . .	89	—	93	—
	» ruble hîrtie . .	2	67	2	70
Imprimarea cu marinele duUu-cilindrice, din fabrica Albert & CJl, Frankenthal şi cu caractere dm fonderia de litere Flinsch din Frank-furt AjM.
VECHIUL MAGASIN
de
LÂMPÎ, KOBE, MaŞIUI de BUCATE
şi ort-ce instalaţiunl
MARCUS LITTMAN I, WAPPNER
No. 61, Calea Victoriei, No. 61, (Vis-â-vis de Episcopie)
Recomandat de Onor. Clienţi, instalaţiunile de băl lucrate numai în Zink, cu diferite sobe de aramă pentru încălzit apa. Băi de aburi higienice, recomandat de toţi medicii celebrii, poate să facă orl-cine în casă. Duşuri sistematice eu aer comprimat. Closete «fout a V eyoM* higienice şi sistematice. Sticle de Conserve hermeti-ceşte închise de toate mărimile. Unicul depoO în ţară cu Sobe (Belgiane), din fabrica «GODIU» şi maşini de bucătărie din renumita fabrică «GEBRODER BOEDER» din «Darmstad», precum şi splendidul lor asortiment de lămpi e-legante pentru atirnat şi masă. cu maşinele Americane «WoN-58	36—10 DER», toate ca aer.
c-


—
—
laMMlBM——BM
B© XmcMriat
Camere mobilate în strada Carol No. 6, clădire notia, ca în marele oraşe din st remaiate, mslalaliime eleganta si noua, se găsesc asemenea şi apartamente pentru familii cu lot confortul necesar.
Preţurile do la 40 lei în sus 68	5-2
Memoroide
Hemoroidele se vindecă cu pilulele şi cu pomada (alifia) doctorului Lobel An <lr6 dela Paris: 4. str. de l’Echquier, 4 Patru-zecI de ani de succes.
Broşură explicativă se trimite franco jn schimbul unul mandat poştal de 1 fr. 50 cent.
Deposit in Romînia, la toate farmaciile
si droghnriile principale.
* 20	12—10
SERVICIUL OE TRANSPORT
G. GIESEL. - Bucuresci
Calea Moşilor 59, vis-a-vis de Hotel Londra
„LA TREI BBAZI“
primeşte orl-ce
r I	tiiri
atît de
Mărfuri Comerciale
de la GARĂ la domiciliu şi vice-versa, cit şi
Obiecte «le greutate
precum :
faza ne. Maşini, etc. prin camioane pe arcuri şi furgoane (căruţe) sistematice cu preţuri moderate.
Transporturi de Mobile şi Mutări
SERVICIUL PROMPT.
(25-18
Mai mult de *|a de secol succes proclamă superioritatea sa în tratamentul de guturai, iritaţiuuci peptuluî, influenţa, «iureri reumatismale, scrîntiturî, răni, vărsături, bătături. — Topic excelent contra bătăturilor. Se află în toate farmaciile.	21	12—3
HiiftnER	ij
TMf.
BEESTOV WOLVEBHAMPTOJ — COVEVTB1 —
Cele maî renumite fabrici de Veloeipe«le din lume
(tară, concurenţă în calitate)
Singurul representant pentru întreaga Rominie
No. 14, Strada Carol I, No. 14, în Bucureşti Cataloage pentru sesonul 1896 cu preţuri scăzute se trimit la cerere franco la domiciliu.
MARE ATELIER CU MOTOR
pentru repararea şi reconstruirea a ori-ce Yclocipede cu garanţie, fie Yolocipede
dc ori unde cumpărate
Refacerea (jftltloaeiefor fa^tottafe ilajtst ori-pe <}<rwtni 1.
25-14
filmai* indian (jirillon
Fruct laxativ răcoritor, admirabil în contra constipaţiel.
2 fr. 50 cutia
29 Paris, 28 rue Grammont şi in toate farmaciile. 18-18
R
EDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA ziarului EPOCA se află în
strada Clemenţei No. 3.
Numai la magasinu adevărata
Xiumină* mcadeseenta
«ist. A uer Perfecţionată
cu preţurile foarte reduse
Acest magasin şi atelier autorîsat de Onor. Primărie este cel mal recomandabil pentru instalări de gaz, apă, telegraf, caualisare băi, precum şi tot felul de closete şi tont ă regonl.
Magasin de exposiţie
CENTRALA
Strada Biserica Ieni, No. 9 lîngă liotei Union (64)________________________(25-6)
MARE DEPOU
Burlane de Basalt,
ŢEVE DE PLIMB,
FEB, ŞI TIICIU
l'1 ortunî de cînepă şi cauciuc
Obiecte de faianţă, alamă şi tuciu pentru conducte de apă, scurgere, băl,
tout k l’egout, gaz, etc. la
HAAS ISA KT
BUCURESCI, STR. BISEBICA AMZI, 14. — BUCURESCI
INSTALATOR
P£NTRU
Xîr SISTEMUL TOUT A LtGOUT
Si pentru ineâlzirt centrale
46	*	(100-13)
Bucuresci.—Tipogrdia «Epoca».—Strada Clemenţei, No. 3.
www.dacoromanica.ro