SERIA IL—ANUL II, No. 130. ■i-. -■ .v '• Ediţia a treia VINERI, 12 APRILIE 1890. NUMĂRUL 10 BANI NUMaRUL 10 BANI A BONA MKWTELK încep Iu 1 şî 15 ule fio-curel luni şi se plutesc tot-d’u-iina înainte In Bucureşti la Casa Administraţiei V Iu judeţe şi străinătate prin mandâfe poştale [ Un an in ţari 30 Iei; in slreinătale 50 lol Sase luni ... 15 » » » 25 » Trei luni , . . 8 » » » 13 » Un număr in stteiuătate 30 bani MANUSCRISELE NU SE INAPOTAZ.V REDACŢIA 3—STRADA CLEMENŢEI—No. 3 ni AMTNCIIIRIIii: In Bucureşti şi judeţe se primesc numii ia Administraţie In streinătate, direct la administraţie şi la toate oficiile de publicitate AnuuciurI la pag. IV....0.30 b. linia » » » III .... . 2.— Iei » » »> II ..... .y ,3.r- » » Inserţiile şi reclamele 3 Iei riuaiilf ' ÎI n număr" vechii 3 0 buni , ADMLMNTIIAŢIA No. 3 — STRADA CLEMENŢEI - No. 3 APARE ZILNIC LA 5 ORE gEARA CU CELE DIN URMĂ TELEGRAME ŞI ŞTIRI ALE ZILEI INCAPABILI, PROŞTI... Incapacitatea pamoniloi* acestora (natural că e vorba de colectivişti) are să ajungă proverbială. Cînd societate;! va deveni ceva rţihl cultă, Oorclitrisiica romînă va cuprinde cuvinte populare precum «prost ca un colectivist», ignorant ca un liberal;», rău ca SLurd/.a».,,ele. Ministrul lor Stolojan este liftul omului netrebnic, adecă care" nu a bun de nici o treabă ; este modelul liberalului incapabil de o muncă serioasă, neputincios de a studia o chestie sau de a avea măcar simţul practic. Rar ministru de interne s’a văzut mal insuficient de cât omul cu biblioteca frumoasă. Acest prototip de colectivist, de cîte ori a luat cuvîntul în paria-* meatul lor, de atilea ori a spus a-titea prostii, în cît dacă Mărgări-tescu safi CosmovicI ar fi miniştri nu bar întrece» Interpelat de un deputat asupra unul spital oare-care, d. Stolojan a răspuns vorbind jumătate de oră, de asistenţa noastră publică, în aşa termeni în cît lumeţii nu a înţeles de ce voeşto să vorbească. In discuţia interpelare! relativă la Eforia spitalelor, a spus. atilea e-normitătl, în cît a trebuit ca a doua zi să şl piardă ziua întreagă facînd visite şi cerîndu-şl scuze pd lîngă toţi de cari vorbise în Cameră în mod inconscient şi fără nici o cunoştinţă a lucrurilor. Se ştie cu ce hohot de rîs a fosij salutat discursul acestui ministru burtă-verde în chestia celor dotai-macedoneni, cînd ca să explice sechestrarea bagajelpr acelora, a declarat că poliţia a luat de la otel' geamantanele ele teamă ca să nu le fure hoţii ! Acum câte-,va zile d. Stolojan este interpelat în Senat asupra stârel. proaste igienice a săteanului, răspunsul său este acela al linul Subcomisar care ar raporta şefului său un caz de boală pe care nu ar înţelege-o. Ministrul de interne a răspuns că ştie şi el că ţăranul Uu stă bine,! dar nu-şl închipuise că stă aşa; de prost, că va lira măsuri, doctorii însă gun’t şi el devină, etc... O teribilă incapacitate) Un înşir’-te mărgărite do politician! ele la...Fialco\vfeki! Mal alaltă-ierl. aepst ministru inteligent şi cu biblioteca frumoasă! este întrebat cu privire la maltratările unor evrei din Bacău. Ştiţi ce răspunde? Că în adevăr cîţf-va evrei ău fost maltrataţi de poliţia băcăuană, însă promite că el nu vor rămîne nepedepsiţi pentru ullragele: aduse sergenţilor de oraş! 0 adevărată alandala ! Pus în fruntea unul minister, unde are atilea. şi a Citea îmbunătăţiri de! făcut şi de propus pe cale administrativă peni ru ţărani, ce credeţi că i-a trăsnii prin capadînculul ’po-j sesor al unei biblioţece frumoaso?' S’a gîndit să înfiinţeze biiirourî de: notari şi de notariat prin sale!... in acest scop a trimis un formulai; ri-i ilicui de chestiuni compuse şi complicate prin ţară, silind pe bieţii primari să Se ocupe cu toate elucubraţiile unul om care a dovedit că nu ştie ce face. Lumii cel mal scandalos e că! a-cest om joacă uu rol mare, foarlq mare, în partidul colectivist, f.şt poate figura lie*earo ce partid poate ti acela în care d. Stolojan Să producă timp frumos sân furtună, după cum e mulţumit sad supărat Ceea-ce afirmăm este exactul a-devăr. Să ştie că colectiviştii dacă 1'au aşezat pe omul t*u bibliotecă pe scaunul ministerial, au făcut-o pentru a desfiinţa o gVupare disident;! din partid ;şi pentru a da satiŞfac-ţie unor nemulţumiri cari, ameninţau a Ji serioase. Şi este drept că d. Stolojan numii ministru, nemulţumirile din partid s’au mal liniştit, rămînînd o singură disidentă, aceea a d-lul Eleva. Şi ne mai juirăm pentru ce aceşti oameni sunt răi, incapabili, neruşinaţi ? Dar cum voiţi ca colectiviştii să fie -alunii terea cînd un Sio-lojan, un l’alladî, un Nani, uu Gogii Cantacuzino, şmit ilustraţii, sunt vulturi cari planează sus de tot pe deasupra restului partidului ?... Oposiţia din parlament ar putea să facă următorul lucru; membrii el ar trebui să se concerteze ca în fie-care zi unul din "el să pună o; chestiune d-lul Stolojan, înregistrind cu îngrijire fenomenalele răspunsuri aţe. bibliotecarului din strada Lu-minel. n . Cînd acele răspunsuri vor ajunge; la cifra de o sută si unul, noi ne angajăm a scoate un volum, al cărui titlu să: înţelege că va fi: o sută şi' una de prostii. AFACEREA DE LA BACAU Deşi aparenţele sunt în potriva admi-nistraţiuniî, am observat oare-care rezervă în afacerea torturclor de la Bacău,! preferind să aşteptăm prnă cind lucrurile vor li bîne cunoscute. Ne-am impus această rezervă, tiiud-că; ne temem că. evreii .nu se vor mulţumi 'să capete dreptate, ci ae sigur vor es-; ploata faptul, după cum le e obiceiul,: în ziarele din străinătate ale Alianţei isrăelite, pentru a lovi în vaza ţârei noastre; in această campanie, evreii se. vor servi fără îndoială de cele scrisei iu ziarele romîneştl şi nu voim de loc să procurăm noi arme Alianţei isrăelite. Avem însă două observa ţinui de făcut: Administraţiunea din Baeăă a confiscat ziarele Dreptatea şi Lumea Nouă,, cari s’au ocupat mal de aproape cu a-ceastă afacere. Aceasta e un atentat lai libertatea preseT, atentat în contra că-; ruia ne ridicăio şi protestăm din toatei puterile uoasţţţo. Şş ştie din trecut că liberalii foarte lesne lovesc în această! liborUtq,; s’at fi putut însă spera că, după şapte ani şi jumătate de absolut1 respect al libertăţii presei din partea-regimului conservator, liberalii nu vor; mal îndrăzni să se atingă de presă. Degeaba, suni însă toate; liberalii nu-şl] pot stâpini cu nici un preţ apucăturile, despotice şi trebuiesc energic înfieraţi şi chiemaţl la respectul Constituţiunil. In ce priveşte faptul în sine, avem de observat că nu e aci unul din acele, Abuzuri înlîmplătoare, de cari un gh-vern mi poatfr fi făcut răspunzător. In' capul poliţiei din Bacău, acuzată de a! 11 săvârşit torturţ, se găseşte un om cu numele Ţuliiuiu, care in opoziţiune era1 anume adus la. întruniri în Bucureşti ca să facă scandaluri şi care a mers cui îndrăzneala pinii.lacolo In cil să ame-; mliţe cd moartea ped. Marghiloman, gel cînd acesta era ministru. Cn u'ri a1*-! menea om în capul poliţiei unpl oraş, e-fatal să se comiUi violenţe, sa se su-viişeascft- lori uri. Partid al 'liberul a adunat în opoziţium: tuate gunoaiele," toţi descreieraţi(, numai ca să aibă număr mare şi şă poală iu-, scena orl-cînd scandaluri de stradă. Venit la putere, a împănai admiriistraţiu-nea ciţ lepădăturile şi cti bandiţii de. cari s’a servil in opoziţie. Ş’ijuic mai feresc dar de cil ca administraţiunea liberală să comită barbarii şi răspunde rea pentru acestea e a guvernului. 0 GENERALBUDIŞTEANU Nemulţumirile in contra miiiiKlrii-■•»luî «ic riiMboiu. — Inlriuiirca Intimă; «Ic la <1. Stoiccscu. Itc-iraderea generalului Itu-(llţteaUa. Xeiiiiilrttiiiirilv in contra ministrului «le rilshoiu. Nici bdată un ministru de răsboiu, n’a predus o nemulţumire mal acută în armată ca d. general Budişteanu. Inspirat. de un singur om, odios în ar-mată. ministrul se poartă în modul cel mal brusc cu ofiţerii superiori, ia măsuri ridicule, persecută pe cei vrednici şi favorizează, o clică în fruntea căreia stă ‘uii fost secretar general al ministerului de răsboiii, în sfîrşit compromite spiritul de disciplină prin politica ce a introdus în armată. In foate înaintările. şi transferările, pe cari le-a făcut pe ziua de 8 Aprilie intre ofiţerii superior i, politica de gaşcă, politica pur colectivistă se vede cale de o poştă. Nu cităm persoane; corpul nostru ofiţeresc ştie prea bine cine sunt o-fiterii superiori la cari facem aluzie. Nemulţumirile au luat însă o formă mal gravă prin faptul că mal mulţi o-fiţeri superiori, printre cari şi doui generali cunoscuţi pentru simpatiile lor faţă de liberali, au făcut un demers pe lingă d. Mmitrie Sturdza în contra ministrului de răsboiu. întrunirea intimă «Ie Ia «I. Sioiccscu Aceste nemulţumiri sunt împărtăşite şi de deputaţii devotaţi guvernului şti în special d-lul Dim. Sturdza. Profiţind de întrunirea intimă ce s'ă ţinut Marţi seara la d. G. Stoicescu în cestiunea le-gel personale a d-lul Eugenia Stăteseu, -mai mulţi deputaţi aii făcut aspre mustrări d-lul generat Budişteanu, nu numai pentru administraţia pe care o face la departamentul său, cît mai ales pentru conduita sa lipsită de ori-ce politeţă faţă de deputaţii şi senatorii cari aii vre-o afacere, la ministerul de răsboiu. Betrageicea generalului Hu«lişteauii Toate aceste plingeri aii produs o impresie adîncâ asupra tutulora şi în special asupra d-lul Dim. Sturdza. D. general Budişteanu, foarte nervos,, "căuta să se scuzeze, dar n’a fost ascultat. D-sa a făcut apoi următoarea declaraţie: . ţt- Nu ţiu de loc la portofoliul meu,, căci prefer Unişlea ce am avut-o la co-mandameiiiul corpului de armată din laşi. Şi dacă partidul este' nemulţumit de mine, eu sunt gala să mă retrag.. — Bine ai face \~^s'au auzit cîte-vd glasuri. Şi în adevăr nimeni n a avid nici un auvint de apărare pentru mi -nistrul de răsboiu. Impresia generală e că d. general BuJ tUşleanu se- va retrage din minister cu-rind după închiderea Camerelor. Tun lai. P. S. — Di general Filat, presump-t'ioul succesor al d-lui general Budişteanu, se află in Capitală. FERDiNANO IN ROŞIA CUle-va discursuri. — Ziarul «Xo-vostl». Schisma bulgară.— Cite-va discursuri. Ziarele străine ne aduc, amănunte foarte interesante, asupra discursurilor ce sV‘ rostit.‘cu ocasiunea călătoriei în Rusia a prinţului Ferdinand. Spicuim părţile caracteristice din aceste discursuri. ' > • ■ La Odesa, stări tul mănăstirii bulgăreşti a mplţumit prinţului pentru că «al împrăşliaj norii cari împiedecau "soarele slav să lumineze Bulgaria». StariţulşI-a încheiat cuvântarea zicind că Bulgaria va putea să rămîie slavă, ortodoxă şi nealiniată numai bucurindu-se de ocrotirea şi bunăvoinţa marelui Ţar rusesc şi fiind în comunitate spirituală cu Rusia. Prinţul Ftâ-dinand a mulţumit pentru primirea ce. i s’a făcut la pragul «simţului pămînt rusesc». Răspunziiid depu laţi unii bulgare, care l-a salutat la, Pefersţmrg, prinţul a spus ca e, foarte fericii să ,se prezinte Ţarului'ca '«prinţ' stav». Iar generalului Cer-naiefT, care-i-a oferit pline şi sare în mi-; mole societăţii slave.de binefaeore, i-a spus că «ideia slavă, desfăşurată şi întărită în puternica Itusie, îşi exercită înrîiu’irea şi asupra popoarelor,.sud-şlave». j Ziarul «Noiosti» Vorbind de rclăţiunile Bulgariei cu Rusia, Ntivosti zice că aceste se întemeiază pe îndatoriri morale. Rusia nu se va amesteca in cearta partidelor politice din Bulgaria, nici în administraţiunea internă a ţărel, datare dreptul să pretindă ca, in .momen- www.dacoromamca.ro ■ ■ '-.iii' ' ,‘tj j Lui conflictului, Bulgaria să nu fie pe partea duşmanilor Rusiei. Schisma bulgară Oficioasa vieneză Bolitische Corres-pondenz, iulr’o corespondenţă din Pe-tersburg, a susţinut zilele astea că chestiunea schismei bulgare n’a fost de loc înlăturată de la ordinea zilei şi că, din potrivă, guvernul rusesc slărnieşte pentru desfiinţarea Exarhatulul şî încetarea schismei. Ziarele ruseşti continuă totuşi a dezminţi zvonul. Interesante sunt, în a* ceastă privinţă, observaţiunile ziarului Sviet,- care e în toarte buni termeni cu cancelaria rusească. Numitul ziar spune i «Guvernul rusesc n’a avut nici un motiv să facă demersuri în direcţiunea a-ratată. Mă adevărul asupra acestei regretabile chestiuni, care ie urmarea unei greşeli tăcute în anii şase-zecl al acestui veac». Greşala de care vorbeşte Sviet, ' e crearea .Exarhatulul bulgar prin stăruinţa Rusiei. EPOCA LITERARĂ SUB ÎNGRIJIREA ti-hii a. Kj. cahaueâe,*] apare Duminică 14 Aprilie 1896. C R 0 NIC A * 60 STEFĂXICl DIN DRÂGĂŞ1X1 In orăşelul DrăgăşanI, unde ’s fetele frumoase şi vinişorul te încălzeşte 'a inimă, trăeşte cetăţeanul Stefănică Filipescu, trimis în Camera romînă prin încrederea naţiune! din partea locului; Cea d’hitîiă datorie a unui mandatar al naţiune! ---fie el chiar din DrăgăşanI—este să legifereze, de aceea s’a gîndit Stefănică să facă şi el o lege care, să ’î lase numele neperilor. Grădişteanu Petrachc a făcut legea cu reţinerile din lefurile funcţionarilor, Engeniu Stătescu are specialitatea organisărei judecătoriilor dc ocoale, Foni se ocupă cu ar hitectura rurală, ce să fac cti, îşi zise Stefănică din DrăgăşanI? Dumnezeii e bun cu tine Vodşte să-şi facă datoria de mandatar al naţiune! şi i-a scos lui Stefănică înainte pe un sergent Jăuicu, bolnav şi cu 3 copil, avînd o simplă pensie de 12 lei 30 bani pe lună. Imediat Stefănică a luat hotărârea să facă Legea Duicu (Buica tex, sed tex-, cum: zicea dascălul lui Stefănică, pe cînd Drăgă-şenenii se încăpăţînaţi să strige: Ţuica lex, sed lex). Proiectul să'fi, l’a scris, apoi tipăriţ pe hârtia Statului, şi la urină s’a distribuit par-; lamentuluî spre deliberare. Stefănică ne spune că: «Sergentul Duicu Ion din comuna Glăvile a contractat în tim-ul serviciului, maladia morbidul o f tal mie' lenoragică, rămîind orb, după cum se con-' ' stată din congedifi ce a obţinut, apoi că ne; avînd cine să-1 conducă, concetăţenii săi. s’aiT hotărît să-’l însoare, şi că legile natu-reî au făcut ca din această căsătorie să sc( nască patru copii. Deci cere pentru Duicu 60 lei pe lună în loc de 12 şi .30 bani!»; Multe persoane au lujt în rîs pe Stefănică Filipescu în urma acestui proiect de lege, mai întîiu pentru cuvintele maladia morbului, fără să ţie seamă, că nu este el de vină. Doctorul din DrăgăşanI i-a spus că oa-' menii cti carte; cari vorbesc subţire, zic maladie iii loc. de boală. Veterinarul local i’a spus că se zice! morb. Atyncl ca să scape din încurcătură, sărmanul om a pus amîndouă cuvintele la un loc, ca să ’şl aleagă fie-care deputat ce pofteşte. Ceea ce găsesc îusă colosal din partea lui Duicu—dacă Stefănică nu minte—e istoria cu cei patru copii. Fată un om pe care consătenii îl însoară pur şi simplu ca să aibă cine să-’l conducă, iată un om care: nu vede, şî cu toate acestea profită de oca-sie şi: ştie să găsească drumul pentru patru copii. T6ţ aşa de ne la locul său găsesc şi a-mestecul legilor naturel în danţverile lui, Duicu. Ce zor aveaţi ele să se yîre acolo unde fierbea oala altuia. Ce face d. Stătescu ? Nădăjduim că va1 veni cu un proiebt de lege pentru suspendarea legilor naturel. Propun în acelaşi timp să se ridice la Drăgăşaiii un monument în memoria lui Stefănică Filipescu, după moartea sa, şi să se graveze în marmură cuvintele : Spre amintirea lui S l'EI’iMii FIMPENOU Ucis dc legile nntnref în urma maladiei morbul imbecilitas. HI ax. TRIBULAŢIILE MUTATULUI .Sfinţii <>lie«>r£he .şi .Sfinţii Dumitru. (iiM‘ «le Închiriat. Samsarii.— Aiiuneiiirile Cu două Imit înainte de Sfinlu Glieorglie şi de Sfinlu Dumitru — epoci fixate de phiceiu pentru schimbarea domiciliului—se lipesc pe foaie geamurile locuinţelor de Închiriat nişte benţl de Jurlic albă, roşie, verde, albastră, galbenă— după gustul frtăphlulul1 casei,— benlî pe cari sunt tipărite cu slove gigantice cuvintele: DE' ÎNCHIRIAT. D-ta şi ou mine, cari suntem tocmai în nenorocita categorie a chiriaşilor, a oamenilor cu cortul în spinare, o plecăm pe jos sa& In . birjă- după cum stă şi punga—spre a căuta o locuinţă lă apus sau la răsărit. Atunci începe următoarea comedie: A-jungi la o casă, suni o dată, de două, de trei ort, şi în sfîrşit vine o servitoare somnoroasă de dfesebide lişă. Intri, Începi vi-sita amănunţită a locuinţei, numeri odăile, întrebi in treacăt pe servitoare : — Cîte odăi sunt? — Patru. Numai patru? Mie’ml trebuesc şase. De vreme ce nu sunt decît patru.şi d-tale îţi Irebueşc şase, pleci cum al veiiit, o porneşti înainte şi te opreşti Ia altă casă de închiriat. Suni, intri earăşl. — Cîte odăi sunt? — Cinci. Ei comedie! Mie’ml trebuesc şaşe. 0 porneşti iarăşi, mal cufreerl zece mahalale, mai suni la dpuă-zecl de case cu patru saă cinci odăi—cu toate că D-ta al nevoie de şase camere—şi In sfîrşit îţi pune Dumnezeu mina în cap, găseşti cnsa cu numărul de odăi trebuincioase. Te plimbi pe la bucătărie, prin pod, prin odăiţa cu scăunel şi capac, încerci pompa cu apă. Locuinţă îţi convine. — Cît e chiria, mă rog? — Patru mii cinci sule plătim noi. — Cd ? Patru mii cinci sute! Vai de mine! glumeşti. Noi nu putem plăti chirie mal mare de trei mii maximum. Şi pentru că diferinţa de la 4,500 la 3000 e colosală, o porneşti cum al venit şi. reîncepi peregrinaţiunile D-tale, Acum al scăpat de seria cu odăile insuficiente, dai peste seria cu chiriile de 5,000, 6,000, 7,000 de lei,—cu (oate că I)-ta nu plăteşti de cît 3000 maximum. Al visitat o lună de zile peste o sulă de case fără să găseşti nimic ; desnădăjduit, te adresezi la un samsar. Vine samsarul cu o listă cît toate z.ifrle— are. el case bune pe Diouisie, pe Batişte, pe Grivitza, peste tot. Pleci cu el... şi te trezeşti încă o dată la casele pe cari le-ai inal vizitat singur, sau tocmai acolo unde a înţărcat dracii copiii. Cîte o dală găseşti casa goală, porţile închise’ : n’al pe unde intră. Pe fereastră stă lipit un bilet şi scris cu litere microscopice: «a si adrisa la d-na Eliftirescu pi £jtra(lo Carol Davila, lîngă băcănia lui lătraţi, colţ cu tutungiria», Nota bene, casa pe care vrei să o închiriez! e în Clopotari. O porneşti cu birja şi cu samsarul din Clopotari tocmai Iu Strada Carol Davila, spre a dibui pe d-na proprie-tăreaSă, care locueşte lingă băcănia Iul ls-ţrati, colţ cu tntţmgeriă. Găseşti casa cucoanei, dar u’o găşeşll pe d-neael; s’a dus în lirg. Te întorci a doua zi şi afli de la dînsa că proprietatea din Clopotari uu are de cît cinci odăi (d-Ui al nevoie tot de şase) sau că preţul e de 5000 tel (d-ta plăteşti tot 3000 !) Spre a se pune capăt acestei stări de lucruri, acestor visite plictisitoare şi nefolositoare pentru locuitorii imobilului de Închiriat — cari primesc 50 de visite pe zi— pentru doritorii de a închiria case, pentru proprietar, pentru toţi înfigem.cuvlnt, de ce oare nu recurg driiil proprie Lari Ia un mijloc foarte simplu, întrebuinţai 'de toate oraşele din lumea civilisală? Proprietarii imobilelor de închiriat şă publice pur şi siuiplu in ziare un ammcib ast-fel conceput: D<> închiriat. Strada cutare, kiemăru cutare, un apartament — sau o casă, compusă din atilea odăi, avînd curte sau nu. avînd apă sau nu. Preţul chiriei de lei atîţi pe an.» Cu acest sistem numărul locuinţelor de vizitai se reslrînge pentru fie-care, după indicaţiunile în raport cu ceea-ce caută o-mul, şi nu mal e nevoie să cutreer o sută de strade, să intru în două sute de case 2 EPOCA pentru ca să aflu Ia urma urmelor că n’afi numărul de odă! mie trebuincioase, sad că costul chiriei e mal mare de cit ceea-ce pot plăti. Stop. „EP0CA“JJI GALAŢI Galaţi, 9 Aprilie 1896. Frămîutările continuă printre colectiviştii locali şi desbinârile dintre el se accentuează zilnic cu o putere din ce in ce mal mare. Nu prea este vorbă acum de vechea disidenţă, de aceea adică care a luptat In alegerile trecute contra d-lul Malaxa. Acea grupare este astăzi aproape cu totul disolvată, pentru-că mal toţi şefii el s’afl căpătuit cu cite o slujbă: unul (C. Toneanu) a primit prefectura de Tul-cea, altul (G. Gamulea) a fost numit advocat al Statului, d. C. Plesnilă îşi caută liniştit de interesele sale private, mulţumit că şl-a putut conserva funcţia de advocat al Statului, singur d. Emil Vulpe mal sbîrnăie, d-sa este tare nemulţumit de purtarea puţin cavalerească a foştilor săi colegi de luptă şi e foarte probabil să reintre In şirurile partidului conservator, din care a făcut parte şi cu care a lucrat atîţia ani în trecut. Nu din această parte prin urmare este a-meninţat d. Malaxa. Primejdia pentru d-sa începe a se arăta din partea celor ce afli trecut pînă acum de proprii săi partisanl. D-nil Cavalliotti, Zoriîâ, As-lan şi Nicorescu încep a-1 săpa. Destăinuirea publicată de Galaxii In privinţa escrocării celor 1500 lei, destăinuire făcută de însuşi d. Cavalliotti, cu toată desminţirea —cam tardivă a acestuia— publicată în «Liberalul Gălăţean» de a-seară, e un început al campaniei ce se pregăteşte contra d-lul C. Malaxa. In această luptă se asigură că noui-disidenţl procedează de acord cu prel fectul Culoglu, care ar dori să nu mal vadă pe d. Malaxa primar. Se zice că d. Nicorescu a fost însărcinat să expue d-lul Malaxa situaţia şi să-I ceară a se demite din demnitatea de primar in favoarea d-lul Zorilă. Se vorbia zilele a-cestea că, în cas de re fus, prefectul ar cere disolvarea consiliului comunal. Mal mult, sunt informat că, pentru a se înlesni disolvarea consiliului comunal, mai mulţi domni consilieri ar fi hotârîţl să demisioneze, ca să descom-plecteze consiliul. Cev este sigur, sunt conciliabulele şi desele întîlnirl ce aU loc între disidenţii arătaţi mal sus şi prefect. Asemeni întîlnirl iafl cîte o dată un caracter de oare-care intimitate şi degenerează in petreceri sgomotoase, cum s’a putut observa Duminică seara la grădina Ploii, unde adversarii d-lul Malaxa se regulaseră destul de bine, ca a doua zi petrecerea lor să formeze materia de vorbă a întregului oraş. Duhul resvrătiril a intrat deja de mult chiar printre consilierii comunali. Unii dintre aceştia nu se sfiesc de a face a-cusaţil publice de neonestitate d-lul Malaxa. Aşa el spun că d. Malaxa ar fi încasat sume bunicele pentru recepţia lucrărilor de pavare a stradel Domneşti, pe cari conservatorii refuzaseră să le primească, pentru că se executaseră a-lăturl cu condiţiile devisulul şi a cae-tulul de însărcinări. D. Malaxa mal este acusat că ar fi avînd gîndurl necurate cu pavarea celor 17 străzi, lucrare pregătită de administraţia conservatoare, şi care nici pînă azi nu s’a dat în întreprindere. Se zice că d. Malaxa ar fi plecat să facă această lucrare, al cărei cost se ridică la 1.400.000 lei, în regie. De asemenea se mal zice că d. Malaxa a traficat în chestia locurilor pentru cherestele din strada Traian. Se ştie că conservatorii regulamentaseră chestia locurilor de cherestele, destinaseră o piaţă anumită pentru asemenea comerţ şi opriseră de a se mal face deposite de lemne de construcţie pe strada Traian. D. Malaxa, devenind preşedinte al comisiei interimare, a revenit asupra a-cestor disposiţil şi a autorisat din noU depositarea cherestelelor în str. Traian. Consilierii lui comunali îl acusă acum că n’a făcut aceasta fără a fi plătit. Criticile contra d-lul Malaxa în această privinţă, au devenit mal aspre mal ales de cînd cu focul de mal de-ună-zi, care a distrus o parte din mahalaua, unde se aflaţi cherestelele autorisate de d. Malaxa. E imposibil să înşir aci toate acusa-ţiile ce se aduc d-lul Malaxa, mă mărginesc de o cam dată la acestea. BULETIN ECONOMIC Brăila, 7 (19) Aprilie. Plnft în luna lui Maifl, nu vom putea avea infonnaţiunl precise despre starea semănăturilor In general, şi pînă atunci este prudent să nu acceptăm de cit sub beneficiu de inventării! toate ştirile ce să dai! astăzi şi mal ales acele cari ne vin din America. Aceasta ţară urmează a să pllnge. Iarna ar fi fost defavorabilă semănăturilor de toamnă, iar frigurile de acum ar fi lntîr-zitnd lucrările de primă-vară. Ultimele ştiri zic chiar că griul a fost a-tacat de gtndacl. Situaţiunea rămlne neschimbată In Argentina. Unele provincii acusă deficite, altele o producţiune satisfăcătoare. Media va fi inferioară produsului anului 1895. Expediţiunile de acolo pentru Europa sunt In decreştere, căci In cursul ultimei săptămlnl nu s’a exportat de cit 86.000 quarters contra 247.000 In sâptămlna corespondentă a anului 1895, şi 300.000 In 1894. Guvernul a fost autorisat de Corpurile Legiuitoare de a cumpăra şi împărţi grlne agricultorilor cari vor cere pentru sămlnţă. Seceta a cauzat daune serioase In Indii şi ploile de acum numai pot fi de mare folos. In Europa starea generală urmează a fi satisfăcătoare. Frigul a lntlrziat vegetaţiu-nea, iar ultimele ploi aO fost folositoare semănăturilor de primă-vară. Din Russia nu putem Încă recunoaşte re-sultatele .iernel, ctmpurile fiind încă In parte acoperite de zăpadă. A nins acum 1h curînd In guvernele Kiew, Charkoft', Cherson etc., iar frigul a fost atlt de viă In cit să crede că semănăturile ai! suferit şi că ele vor trebuia fi întoarse. Tlrgurile de cereale sunt In general ferme atlt In America cit şi tn Europa cu o bună cerere de afaceri. Franţa singură face excepţiune păstrlnd preţurile el calme şi fără schimbare. Această ţară a făcut In ultimii ani progrese atlt de Însemnate In cultură In cit astăzi Îşi poate Îndestula consumul, fără a fi obligată a recurge la importarea grlnelor exotice, şi mal mult Încă să prevede că tn scurt timp, va fi In posiţiune de a lua rang Intre ţările de exportaţiune. Grîu.— In tot cursul acestei săptămlnl. piaţa noastră a fost foarte susţinută, iar preţurile afl cîştigat un avans de *5/3 0 c. de hectolitru. Această amelioraţiune o datorăm In parte, urcărel de afară dar In special lipsei de mărfuri disponibile. In urma vînzărilor de Sîmbătă, depositul nostru vizibil a scăzut la suma de : Hectol. 120.000 Apă şi uscat, şi dacă considerăm că mare parte din aceste mărfuri să află In posesiunea a 2/3 persoane cari nu sunt dispuse a vinde pe preţurile actuale putem socoti piaţa ca aproape fără deposit. Diferitele afaceri s’aă Încheiat pe basa următoarelor preţuri. Grîu. Lb. 59.60 cu '/» °/° corpuri fără mălură lei 10—10. 25. Grîu. Lb. 57/58 cu 4/« corpuri fără mălură lei 9.25—9.50. Grîu. Lb. 56/57 cu */io corpuri puţin mă-lurat lei 8.70—9.00. Secara. Abondenţa recoltei a cartofilor a micşorat consumul acestui articol In Germania. Cererea este slabă, iar ofertele din Rusia îndestulătoare. Cotăm : ex. Şlep. Hp Rusia mal restrlnse, iar cele din America mal abon-dente. Cotăm : Lb. 44/45 fr. 4.70/85 ! Lb. 47/48 fr. 5 5.15 > ex. şlep Lb. 50/52 fr. 5.80 6.00 J Porumb. Dacă prevederile pentru viitor sunt slabe marfă gata safl prompt predabilă este In susţinere cu cerere mal activă. Marfă gata comună se plătesce fr. 5.70 90 basă, Lb. 58/59 ex. şlep după qualitate iar «a livrer» fr. 5.80/90 pentru predare Iulie August, Septembrie basă lb. 59. Colorat, fr. 6.50—7.25 după faţă şi con-d iţi uni. Roşiu, fr. 8.50—8.75 după faţă şi con-diţiunl. Cinquantino, fr. 8.60 —9.00 vagonul după condiţiunl. Navluri. Şlepuri pentru prompta Încărcare oferite, dar susţinute pentru lunile Maid, Iunie, amatorii cerînd 30/40 c. peste preţurile mal jos notate adică : Severin capacitate kl. 1200/2000 fr. 1/80.1.40 Cetate-Calafat-Widin, capacitate kl. 1.200 2000 fr. 1.40-1.10. Lompalanka-Bistretz, capacitate kl. 1200 2000, fr. 1.30- 0.90. Rahova-Bechet, capacitate kl. 1200/2000 fr. 1.20-0.85. Corabia-Somova, capacitate kl. 1200/2000 fr. 1.10—0.80. Nicopoli-Măgurele, capacitate kl. 1200/2000 fr. 1.—0.70. Zimnicea-Sistov, capacitate kl. 1200 2000 fr. 1.—0.65. Ruseiuk-Giurgiu, capaciţate kl. 1200,2000 fr. 0.90 -0.60. Olteniţa-Silistria-CălăraşI, capacitate kl. 1200-2000 fr. 0.85-0.50. Borcea, capacitate kl. 500/600 fr. 1.40—1.30. Criza din Francia (Prin fir telegrafic) Deuiiftiunea cabinetului.— Svonurl.— Consiliul municipal.—Părerea zlu-lor.—Situaţia «l-lui Faure Paris, 10 Aprilie. D-nu Felix Faure a primit demisiunea cabinetului, care nu va deveni oficiala de cit după şedinţa Camerei. — Se crede că d-nu Faure va căuta să formeze un cabinet de concialiţiune şi de coneentraţiune. — In cu-loariile Camerei se citează, ca probabili de a putea forma noul cabinet, d-nil Meline, Peytral sad Bourgeois, dacă Camera acordă acestuia un vot de încredere. Paris, 10 Aprilie. Se asigură In culoariile palatului Bombon că cabinetul va menţine demisiunea sa chiar dacă Camera i-ar vota o ordiue de zi de Încredere, căci acest vot n’ar scliimba Intru nimic situaţiunea. Paris, 10 Aprilie. Consiliul muncipal a votat o resoluţiune exprinilnd părerile sale de răd In privinţa plecării cabinetului Bourgeois şi cerlud re-visuirea constituţiei spre a putea apăra sufragiul universal In contra Senatului. Paris, 10 Aprilie. Le Jour zice că numeroşi republicani sunt de părere că soluţiunea legală a cri-sel ar fi demisiunea d-lul Faure. — In congres, o majoritate republicană ar garanta prin revisuirea constituţiei, funcţionarea regulată a guvernului.—In acest cas o realegere a d-lul Felix Faure ar fi sigură. Lb. 53/50 fr. 5.35/45 \ Elena. Lb. 56/57 fr. 6.20,60 / Ore. Mal susţinut, ofertele din Prinţul Ferdinandla Petersburg (Prin fir telegrafic) Invitaţia la serbările lncoronăreî.— /Dejunul la marele duce Vladl-mir.— Vizita de adio. — Prtnz la principele Iiobanoff. — (Decoraţii. Petersburg, 10 Aprilie. Ţarul a invitat personal pe prinţul Bulgariei să asiste la încoronarea de la Moscova. Petersburg, 10 Aprilie. Prinţul Ferdinand a asistat la un dejun la marele duce Vladimir cu ocasia aniversărel naşterii acestuia. Ţarul şi Ţarina ad asistat de asemenea. Prinţul Bulgariei r făcut o visită de adio familiei imperiale, seara s’a dat un prin/. In o-noarea prinţului Ferdinand la prinţul LobanofT. Ambasadorii Austro-Ungar, turc, german, d-nil Stoilow şi Petrow ad asistat de asemenea. Petersburg, 10 Aprilie. Ţarul a conferit d-lul Stoilow, marele cordon al Vulturului alb şi d-lul Petrow, marele cordon al lui Stanislas. A mal decorat şi alte persoane din suita prinţului, printre cari pe Meh-merdeli-bey, aghiotant al sultanului. OFOttMAŢH Marţi seară, s’a ţinut o întrunire intimă la d. Stoicescu convocată înadins ca d. Stătescu, să facă apel deputaţilor să-l voteze legea personală. D. Tache Giani a observat că o lege atit de importantă, care loveşte indirect în cea mal înaltă instanţă judecătorească, înainte de a fi presintatâ Corpurilor Legiuitoare ar fi trebuit să se supună comitetidul esecutiv al partidului liberal. D. Eugen Stătescu a răspuns, că nu crede de cuviinţă ca proiectele guvernului să fie discutate întîi de comitetul executiv. ll.Tuke li in ui a tras apoi o să-puneală silravănă ministrului de justiţie pentru dispreţul ee arată partidului, declariud in aeelaş timp eă va lua euvintul la Cameră tu contra legef. D. Dticlere, fost sub-director al diviziei politice de la ministerul de externe francez, e numit membru în coinisiunea Dunăreană cu reşedinţa la Galaţi şi cu titlul de ministru plenipotenţiar. Consiliul de miniştri, întrunit a-seara la d. Eugen Stătescu, a aprobat împrumutul de un milion al comunei Tulcea şi împrumutul de un milion şi 200,000 de lei al comunei Buzaţi. La întrunirea intimă ce s’a tinut * la d. C. Stoicescu, primul-ministru facînd apel la deputaţi să nu combată legea pescuitului, a declarat că e hotărît a pune cestiunea de cabinet înainte de a se începe discuţia generala. Legea pescuitului se va pune la ordinea zilei cel mal tîrziu pînă Luni. Mate Novine din Belgrad anunţa că guvernul sîrbesc a făcut demersuri pe lingă contele Goluchowsky iu contra hotărîrel guvernului unguresc ca drapelul Serbiei să defileze şi să fie închinat înaintea drapelului unguresc cu ocazia Mille-niulul. Ziarul citat adaogă că din această causă nu vor asista la Milleniu nici ministrul Serbiei la Viena, d. SimicI, nici consulul general din Budapesta, d. Barlovatz. Mal mulţi membri al familiei imperiale din Viena, cari anunţaseră că vor asista la MilleniQ, acum aii revenit asupra intenţiunel lor. Prin cercurile guvernamentale bine informate circulă svonul, că retragerea generalului Budişteanu de la minister nu este de cît o ces-tiune de cîte-va săptămîni. Se ct'ede că ministrul se va numi pe el însuşi comandant al corpului II de armată din Capitală pe ziua de 10 Maiu. D. general Budişteanu a ameninţat deja de mai multe ori cu demisiunea, dar de astă dată a-meninţarea d-sale n’a prins de loc, aşa că va fi silit să se retragă în timpul cel mal scurt AA. LL. Principele şi Principesa Romlniel vor fi însoţite la încoro, narea Ţarului de d-na Maria Gre-ceanu, de d-nil general Vladescu, general Robescu, colonel Rosnovanu- colonel Şomănescu, loc.-colonel Presau şi căpitan Basarabescu. D. Ştefan Filipescu, ilustrul deputat liberal din Drăgăşanl, a trimis martori d-lul deputat Politimos. Causa acestui duel în perspectivă este, că d. Politimos în şedinţa de ieri a camerei a făcut idiot şi prost pe d. St. Filipescu. Se zice, că martorii d-lul Filipescu sunt d-nil deputaţi Vilacros şi C. Gîrleşteanu. Comisarul Munteanu din Bacăfi, unul din torturatoril victimelor internate la spitalul Caritas din Capitala, a fost destituit ieri telegrafic. Gazeta confirmă ştirea pe care am dat-o acum cît-va timp despre infamia ce se plânueşte prin darea în judecată a d-lui A. D. Holbau, fost epitrop al Sf. Spiridon din Iaşi. Cine vrea să dea in judecată pe d. A. D. Holbau ? D. An. Stolojan ! Consiliul comunal al Capitalei votase revocarea absoluta a lucrărilor Bulevardului Colţea de la strada Romană încoace. Ministerul de interne, însă, în urma avizului consiliului de miniştri, a hotărît numai suspendarea lucrărilor. In sarcina fostului comisar al secţiei 6, d. Mişu Dendrino, s’aO descoperit o mulţime de lucruri urîte. El lua de la mal mulţi cafegii, berari şi cîrciumarl sume însemnate pentru a-l lăsa să-şi ţie deschise localurile peste o-rele reglementare de noapte. D. Dendrino a dat şi chitanţe despre sumele pe cari le-a extorcat. Se zice că o mare parte a acestor chitanţe se află în miinele d-lul Paul Stătescu, prefect al poliţiei Capitalei. DIN PREŞ £L Ziarele de azi ~—- Timpul relevă nivelul scăzut în care se mişcă discuţiunea reformei Sn-văţămîntulul primar; şi cel cari afl susţinut proiectul d-lul Poni, şi cel cari 1-afi combătut, aO fost de o slăbiciune rară: Cînd, In discuţiunea generală a unei legi organice şi culturale, vedem defilîud la tribună pe un Girboviceano, un Gorgos. un Viţu, un Po-povicI-RăcăciunT, un Dobr.scu-Argeş, cind floarea oratorică şi luminile partidului nu sunt reprezentate de cît de un Matei Corbescu şi de un Spiru Haret, îşi poate orl-cine închipui în ce nivel scăzut s’a mişcat discuţiunea. Mal bine ar face colectiviştii să se lase de ctrpell pe cari le poreclesc reforme, căci la fiecare pas se daO de gol ca incapabili. înainte de a se apuca de reforme, ar trebui să Înceapă prin a se reforma el înşişi! -----~ Dacă mintuirea inamovibilităţii magistraturel—zice Constituţionalul—nu se putea aştepta nici de la d. Sturdza, nici de la Parlament, era speranţă ca cel puţin magistraţii să nu se lase a li măcelăriţi: Maxima creştină este ; *Ajută-te şi Domnul te va ajuta». Magistraţii noştri atacaţi de guvern şi de Cameră, aO găsit cu cale să se părăsească singuri, cine din public va mal veni astă-zl în ajutorul lor ?— De el personal nu’ml pare răii, ce mi-e Populeanu ! Tot atila cit era Hecuba actorilor din HamletrăO’ml pare de Ţară, de Instituţiile el batjocorite, de munca a-t’itor generaţii zădărnicită, de ilusiile noastre perdute... Un singur factor mal este încă, cel mal înalt, cel mal înţelept... Să vie oare de acolo o rază de speranţă ? DEPESI (Serviciul Agenţiei Romîne) Madrid, 10 Aprilie. Miserie mare domneşte în Andalusia din causa secetei. — Lăcustele şl-aO făcut apariţia în Estramadura. — Seceta este generală in toată peninsula. — Toţi episcopii att ordonat rugăciuni. Roma, 10 Aprilie. Pentru împrumutul de 6.000.000, 4‘/»°/o, s’a subscris aproape 1,200.000.000. Paris, 10 Aprilie. Agenţia Havas anunţă că ministerul crede că nu poate să continue a dirige afacerile, dar că nu poale să demisioneze în lipsa Camerei. A decis să convoace Camera pentru miine; Joul, spre a-I comunica motivele hotărîrel sale. Paris, 10 Aprilie. Radicalii vor presinta miine Camerei o moţiune, invitînd cabinetul să păstreze puterea. Viena, 10 Aprilie. Conferinţele pentru încheierea tratatului de comerţ austro-bulgar ad Început azi.—Se crede că se vor putea termina Înainte de sfîrşitul săp-tămînel viitoare. Viena, 10 Aprilie. Vorbind de comentariile ce a adăogat la scrisoarea din Petersburg publicată in coloanele sale, Corespondenţa Politică zice că e rugată din partea cercurilor ruseşti competinte, să constate că deducerile couţinute în această scrisoare răspund cu desăvîrşire upiniunel cercurilor bine informate, dar că treime să adaoge că cabinetul din Petersburg nu se glndeşte nici să se ainestice în afacerile interne ale Bulgariei, nici măcar să exercite vr’o presiune asupra cabinetului din Sofia iu privinţa regu -lăril afacerilor bisericel bulgare. Monaco, 10 Aprilie. Indisposiţia Ţareviciulul a pierit cu desăvîr-şire.—Ieri, a făcut o plimbare de un ceas în trăsură, pînă la Beaulieu. Berlin, 10 Aprilie. Tribunalul a condamnat pe Ilammerstein la trei ani de muncă silnică, la 1500 mărci amendă şi la pierderea drepturilor civile pe timp de 5 ani. Madrid, 10 Aprilie. Nacional, ziar ministerial, afirmă că insurgenţii din Cuba nu vor depune armele chiar în schimbul autonomiei.—Singurul mijloc de a pune capăt răscoalei este deci de a recurge la forţa armelor. ' Paris, 10 Aprilie. Căsătoria civilă a comandantului Patrice de Mac-Mahon cu principesa Marguorite d'Or-leans, a avut loc după amiazl, la primăria a- < rondismentulul al 8-lea In mijlocul unei mulţimi mari. Roma, 10 Aprilie. Oficial. La împrumutul de 4 şi jumătate la sută s’ad subscris 1272.000.000. „EPOCA" LA SLATINA O Iecţiune Ministrului «le Justiţie. In gazeta Craioveană Vremea No. 41 de la 22 Martie expirat s’a arătat cum Oculta dinSlatinaa sacrificat pe cel mal integru şi conştiincios judecător de Pace anume I. Brâilescu, pentru euvintul că prin căsătorie s’a aliat cu familiile conservatoare din localitate. Fostul judecător, ca să ştie motivul lnlo-cuirel, ceru Ministerului un certificat de timpul servit şi motivul lnlocuirel, temln-du-se şi ştiind de cite sunt capabili colectiviştii. Ministerul liberează numitului un certificat cu No. 5865/96 din care se vede, că pe ziua de 16 Martie 1896 a fost înlocuit şi atîta tot. Apoi, Ministerul prin ord. cu No. 5864 96 adresat către judecătoria de pace Slatina invită pe noul jude de pace a pune In vederea d-lul Brăilescu să restitiie salariul ce a luat lu plus pe restul jumătăţel luuel Martie. Iată acum respunsul dat în scris de d. . Brăilescu către judecătorul din Slatina, respuns care s’a comunicat Ministerului. Domnule Jude, Ca respuns Ia adresa d-voaslre No. 2583 din 3 Aprilie 1896 am onoare a vă comunica următoarele: De oare-ee Ministerul de Justiţie m’a înlocuit din postul de judecător de Pace din Slatina, fără nici un motiv altul de cit politic, după cum resultă din certificatul acelui Minister No. 5865 din 30 Martie 1896 călcîndu-se legea orţjanisăreî judecătoreşti, nu am a da nici un prisos de leafă fără o formă judecătorească; ştiindu-se că ce s’a dat nefiind o eroare de fapt nu se mal poate restitui. Cred că respunsul de mal sus nu mal are necesitate de nici o explicaţiune. Corecţiu-nea şi punerea In lege aplicată Ministrului de Justiţie de fostul jude de pace I. Brăilescu, trebue s’o fi simţit d. Stătescu. * * * In ziua de 4 ale corentel s’a judecat 1-naintea Tribunalului de Olt, afacerea mult trîmbiţată a Spinenilor; afacere care a a-vut de efect căderea unul Ministru. Apărarea năpăstuiţilor şi a celor persecutaţi de administraţia judeţului Olt a fost luată de d-nil advocaţi I. Brăilescu şi Cor-neliu Popp, cari ah cerut ajurnareajcausel. In mîinile d-lor advocaţi se găsesc multe actejcoinpromiţătoare din partea administraţiei, cari se vor desvolta cu ocasia judecăţii causel ce s’a fixat pentru 5 Iunie viitor. r______, CUTIA CU SCRISORI Domnule Director, In N-rul 127 din 9 Aprilie a. c. sub titlul «Epoca la Brăila» anonimul d-v. corespondent, afirmă următoarele: «D. Milas pentru ca să poată mono-«polisa producţiuuea făinel la Brăila, a «închiriat cu un preţ mare fabrica Bor-«ghetti pe care o ţine închisă de clţl-va «ani, numai ca proprietarul să nu o în-«chirieze sad să o vlndă vre-unul capi-«talist mare şi să-I facă concurenţa !» 1) Nu poate fi vorba de a monopolisa producţiunea făinel în Brăila pe cît timp, orl-cine ştie că în Brăila sunt sase mori dintre cari cităm numai principalele : a d-lor Zerman & Chrissovelonil cu o producţiune zilnică de aproximativ 500 saci făină, a d-lor Christoforatos & Cambanos, cu o producţiune zilnică de 600 saci făină, a d-lor Fraţii Galaţiatos, cu o producţiune zilnică de 1000 saci făină, a|d-lor Milas & fiu, proprietatea noastră, cu o producţiune zilnică de 3000 saci făină, Deci totalul producţitmel zilnice in Brăila este de 5100 saci făină, fârfl a mal cita şi acea a celor-l’alte fabrici. Asemenea este cunoscut tuturor că consumaţia locală a oraşului nu trece peste 300 de saci făină pe fie-care zi ; atunci cum dar ne poate învinui corespondentul D-voastre, că monopolizăm producţiunea făinel in Brăila şi că scumpim preţul făinel, cînd zilnic morile din oraşul nostru produc excedentul de 4800 saci făiuâ? Producţiunea de făină este cu 94 °/o mal mare de cit necesităţile de consu-maţiune locală, deci orl-ce monopol este imposibil. O dovadă mal mult este Însuşi preţul scăzut al plinei care se vinde la Brăila prima calitate (jimbla) a 20 bani, şi a Il-a calitate, pline foarte bună, pe preţ de 15 bani, iar cea rămasă pe a doua zi pe preţul de 10 bani kilogramul. In nici un oraş din ţară, pîinea nu se vinde cu un preţ atlt de scăzut .şi aceasta este o dovadă vădită de reaua credinţă a corespondentului d-voastre, www.dacoromaoica.ro EPOCA 3 care ne învinovăţeşte că scumpim făina şi ast-fel provocăm greva brutarilor. Adevăratul motiv al grevei brutarilor, este numărul prea mare al brutăriilor cari atingînd cifra de 60, îşi fac între ele o concurenţă ruinătoare, în cit cea mal mare parte din brutari ’şl au pierdut existenţa. Iată dară, adevărata causă a grevei brutarilor, care sub nici un cuvînt nu se poate atribui proprietarilor morari. O altă dovadă este că însuşi brutarii văzînd apropiata lor ruină aQ petiţionat primăriei din localitate, ca aceasta să oprească vinzarea plinei cu căruţa la domiciliu, căci acest mod de vînzare îngreunează costul plinei si favorizează vinzarea pe credit atît (îe dăunătoare pentru micii capitalişti. Am arătat in tot adevărul său, motivul grevei brutarilor, şi acest adevăr este consemnat şi prin actele oficiale ale Primăriei din Brăila fiind de o notorietate publică. 2) Corespondentul d-v. afirmă că am fi închiriat cu un preţ mare fabrica Bor-ghetti pe care o ţinem închisă şi pe de altă parte se contrazice că am închiriat-o numai cu 10.000 lei pentru o fabrică care ne aparţine. Alte două neadevăruri. Moara, fostă a d-lul H. Borghetti, am cumpărat-o încă din anul 1894 ; dovadă, actul de proprietate înscris în Tribunalul Brăilei sub No. 342 din anul 1894. Moara funcţionează în perfecta ordine şi produce zilnic 1000 saci de făină, şi credem că nu trebue să'insistăm asupra acestui punct. încă o probă despre puţina seriosi-tate a alirmaţiunilor corespondentului d-voastre. 3) Cea mal vădită rea credinţă o dovedeşte corespondentul d-voastre, cind afirmă că am fi închiriat Primăriei din Brăila brutăria noastră, pe preţ de 10.000 lei pe an. Nu numai că nici o transacţiune de acest fel nu s’a încheiat între noi şi Primăria, dar întreg oraşul ştie bine, că am oferit în mod cu totul gratuit comunei Brăila, toate brutăriile noastre mecanice sistematice cu o producţiune zilnică de peste 20.000 de pîinl. Nu voim să ne fălim şi să enumărăm aci meritele noastre, fiind deja cunoscute, dar am crezut de datoria noastră a face tot-d’auna aceea ce mijloacele noastre ne afl permis de a face pentru binele oraşului Brăila şi întregel ţări. In tot timpul existenţei noastre de peste 30 ani, ca industriaşi în Brăila, am căutat ca prin o muncă continuă să ajungem la o perfecţiune care să ne facă posibil a progresa zilnic, fără a umbla pe căi piezişe, nepermise unor oameni cari se respectă. Avem succese destul de importante, cari de sine sfărîmă toate calomniile aruncate la adresa noastră. Chiar din desminţirea relativă Ia a-ceastă corespondenţă, publicată tot în ziarul dv. cu aceiaşi dală de 9 Aprile corent, reiese in destul neexactitatea şi chiar neadevărul acestor zise de corespondentul dv. a cărui calificare o lăsăm la apreciarea cititorilor. Din toate aceste reese, că autorul a-nonim, care a scris în ziarul d-voastră cele mal sus arătate contra noastră, va comunicat1 fapte neecxacte ferindu-se de a-şl arăta numele săfl. primiţl, vă rog, încredinţarea noastre consideraţiunl. Brăila, 10 (22) Aprilie. I. 91111 as lin ECOURI Compatrioata noastră d-şoara Nuoviua a obţinut un succes strălucit la opera comică din Paris In operile Bărbier de Seville şi La Na- varaise. * „ * * Ioniţă Iordănescu, de meserie dogar In co- mună Voivoda. judeţul Teleorman, a plecat în ziua de 3 Martie la Roşiori ca să târguiască ceva. Din ziua aceea nimeni nu l'a mal văzut. Familia l’a căutat pretutindeni, dar în zadar, aşa că în cele din urmă a denunţat cazul parchetului din T. Măgurele şi poliţiei din Roşiori. Plnă azi însă nici parchetul şi nici administraţia n’au luat măsuri pentru descoperirea dispărutului. * * Aseară s’a jucat la Teatrul Naţional o comedie de btlcitl a subcomisarului Gr. Mărnnţeanu. L’am ras, acesta e titlul prelinsei comedii, nu e de cît o plagiatură proastă a Scrisorii Pierdute de d. I. L. Caragiale, prin urmare nu merită absolut nici o atenţiune. * * * Zilele trecute, d. M. Ilolban, consulul nostru la Geneva, a făcut societăţel geografice do a-colo o comunicare foarte amănunţită asupra călătoriei d-lor Ghica-ComâneştI în Atrica. Ziarele Journal de Gendve şi Tribune de Oe-nâve vorbesc cu mult entusiasm despre curajul celor doul exploratori romlnl şi apoi adaogă: «D. A. de Claparede, preşedintele societăţel, mulţumind d-lul Holban pentru însemnata sa comunicare, a felicitat pe Rominia, o ţară politiceşte încă tînără, pentru faptul că posedă deja geografi cunoscuţi şi o societate geografică al căreea preşedinte efectiv este regele însuşi, ceea ce constitue un caz probabil unic». * * * Un anumo Aurel Pipoş. locuind In strada Polonă 131, a trimis o scrisoare anonimă d-lul Stanică Georgescu din strada Precupeţii Noul 17, cerlnd bani. l’ipoş aflase, că d. Georgescu are bani şi i-a scris să-I pregătească 30.000 de lei, căci alt-fel II ia viaţa. I), Georgescu s’a adresat poliţiei cu acea scrisoare şi erl Pipoş a fost prins şi arestat. * * • t Astă seară se va representa la Teatrul Naţional, în beneficiul d-lor V. Toneanu şi P. Gusty, frumoasa comedie In 3 acte de Albiu Valabri’ygue, Căsniciile de azi. PARLAMENT UL SEKATH (17rtnarea dela ÎO Aprilie) D. Maiorescu vine apoi la conflictul ce există astă-zl Intre codul civil şi canoanele bisericeşcl, In ce priveşce căsătoria, şi arată ce perturbaţie s’ar face dacă s’ar edicta că ordinea publică nu recunoaşce drepturile căştigate In asemenea materie şi prin o lege s’ar opri căsătoria între rude permisă as-tă-zl, voind a se aplana conflictul. S’ar revolta de sigur simţimlntul de dreptate cind s’ar desface ast-fel căsătorii existente, copiii născuţi In timpul lor ar deveni bastarzi, iar soţii ar rămine In coneubinagiu. Acuin prin o lege spuneţi că nu poate exista ctunn&-ţie Intre magistraţi, ca şi cum aţi spune In cazul de mal sus că nu poate fi căsătorie Intre soţi. Dar, se va zice că cazul care priveşte numai una sail clte-va persoane este iudi-fereut; da, dar se sdruncină In oameni convingerea despre neatîrnarea justiţiei In ţară. Cu sistemul de a se introduce incompatibilităţi şi condiţiunl noul, se pot elimina toţi magistraţii inamovibili şi desfiinţa deci inamovibilitatea. Arată apoi că tendinţa ca miniştrii să se poată amesteca In numirile de la Curtea de Casaţie nu e liberală ; neatîrnarea magis-traturel este o dogmă liberală. Oratorul spune că trebue a se face o mal strlnsă lege de admisibilitate în magistratură ; să nu să mal poală spune ca astăzi că se fac instanţe liberale, junimiste sau conservatoare, căci se slăbeşte in public credinţa In magistratura ţărel. Aceasta este reforma ce se impunea, nu crîmpeiul acesta de reparatură care atinge clţl-va cumnaţi la Casaţie. Alt minister va trebui să modifice a-ceaslă lege, care este o lovire adusă prestigiului şi inamovibilităţii magistraturel. D. (1. Mârzescu spune că funcţiunea nu este proprietatea funcţionarului şi că nere-troactivitatea urmează a se aplica numai a-tuncl cind se ating drepturi clştigate cari cad Iu patrimoniul individului, dar nu cind se lezează numai interese private. D-sa crede că retroactivitatea se poate aplica In legile politice. Contestă că inamovibilitatea Curţel de Casaţie ar fi reieşind din Constituţie, căci dacă se voea aceasta, legiuitorul constituant ar fi Inscris-o lormal. Venind a-pol la cazul d-lul Prodan, vizat de această lege, d-sa spune că regretă eliminarea acestui demn şi capabil Înalt magistrat, dar n’are ce se face, ea este o consecinţă a principiilor legel. Conchide că representanţa naţională are dreptul a îndrepta defectele legilor existente. Işl arată speranţa că Senatul va vota o pensie magistraţilor cari rămtn pe din afară şi termină rugind Senatul să voteze legea ast-fel cum a fost modificată de comitetul delegaţilor. I). Petre (irădişteajiu recunoaşce că inamovibilitatea In ce priveşce Curtea de Casaţie este înscrisă In mod virtual In Constituţie; zice apoi că e nevoe de infusiune de slnge nofi la Casaţie şi adresîndu-se înalţilor magistraţi de cari voeşte să scape, le zice: «Duceţi-vă, poftim bacşiş leafa întreagă ca pensie!» D-sa susţine că acest proiect nu are In vedere de cit o Îmbunătăţire a magistraturel şi, adaoge că este sigur ca ministrul de justiţie va veni cu un remedia, nu va laşa pe magistraţii atinşi de această lege «cerşetori». Recunoaşce apoi In treacăt că cumnaţii nu sunt rude Intre el şi termină rugind pe d. ministru de justiţie ca la toamnă să aducă legea de organisare judecătorească revizuită în totalitatea el. D. E. Stătescu, ministrul justiţiei, zice că inamovibilitatea Curţel de Casaţie nu este de ordine constituţională, căci alt-fel s’ar fi prevăzut chiar In textul constituţiei; aceasta dacă se ocupă de Curtea de Casaţie este numai pentru a specifica unitatea el, una singură pentru toată ţara. Recunoaşte apoi dreptul la pensie a acelor atinşi de consecinţele legel şi declară că va veni cu un proiect de lege prin care să se acorde pensia întreagă acelor magistraţi cari ar fi eliminaţi fără să aibă termenul legal Împlinit. Se Închide discuţiunea. Se iea legea In considerare, Votarea pe articole se face fără discu-ţiune. Legea în total se adoptă cu 75 voturi pentru şi 1 contra. Şedinţa se ridică la orele 5 şi 15. Şedinţa de la li Aprilie La ordinea zilei interpelarea d-lul P.Gră-dişteanu relativă la neexecutarea liotărîri-lor privitoare la exproprierile făcute lnsco-pul construirel gărei centrale. Senatul votează clte-va recunoaşteri şi indigenate. La ora 3 are cnvlntul: D. Petre Grădişteanu. Printr’o sentinţă rămasă definitivă, se declară expropriate 98 de imobile ; apoi Direcţiunea C. F. R. trimete o notificare fie-cărul proprietar, prin care i se face cunoscut că Direcţiunea renunţă la drepturile ce-I dă acea sentinţă. Proprietarii aă consimţit la această de-sistare. Şedinţa continuă. CAMERA (Urinarea şedinfef dvta iO Aprilie) D. C. Politinios roagă pe d. Preşedinte să retragă proiectul de lege presintat de de d. deputat de Vtlcea Ştefan Filipescu, iscălit de mal mulţi deputaţi, Intre cari şi d-sa, prin care se acordă o pensie viageră fostului sergent Duicu, aceasta pentru respectul ce se datoreşte Camerei,—din causa stilului, care revine d-lul Filipescu singur. Se intră In ordinea zilei: se continuă cu discuţia pe articole a proiectului de lege pentru reforma tnvăţămtntulul. Se votează nemodificate, şi după ce se resping diferite amendamente, articolele 10-16. La art. 17 d. Iancovcscu cere Introducerea în şcoalele primare a ţnvăţămlntulul civic şi moral. Oratorul atinge două chestiuni Interesante pentru tnvăţămJntul In general şi pentru cel primar In particular. D-sa cere ca acest Invăţămlnt să fie astfel organisat In cit să fie o treaptă pentru un Invăţămlnt superior şi tot de o dată suficient pentru aceia, pe cari condiţiunile sociale şi economice II condamnă să rănile numai cu acel Invăţămlnt. O altă chestiune este aceea a libertăţel tnvăţămtntulul, pe care oratorul o preconi-sează. D-sa se ridică contra impunerel ce se prevede prin lege, ca şcolaiil de altă religie, cari se prepar Iii familie, să dea examen la şcoalele statului şi de cateehis-mul ortodox. Art. 17 se votează împreună cu amendamentul d-lul Iancovescu, primit şi de ministru. Cele-l’alte amendamente se resping. Se votează nemodificate art. 18—29. La art. 30 d. Dinei! Skiloru propune un amendament prin care prima de 10 la sută prevăzută la salariile învăţătorilor, cari predau lucrul manual, se ridică la 20 la sută. Amendamentul se respinge şi art. se votează nemodificat. Se votează nemodificate art. 31—41. La art. 42 d. Iancovescu propune un amendament ca să se adaoge cuvlntul moral pe lîngă învăţăniîntul religios. Amendamentul este pus la vot cu bile. Votul este nul. Şedinţa se ridică la ora 5 si jumătate. Şedinţa de la tt Aprilie D. Preşedinte dă citire telegramei ce a adresat In numele Camerei M. S. Regelui, cu ocasiunea aniversărel naşterel sale, precum şi răspunsului ce Suveranul a dat. D. Poni, ministrul instrucţiunel, cere să se intervertească ordinea zilei, lulndu-se In discuţie legea pentru reforma instrucţiunel, In locul indigenatelor. Camera admite. Se repetă votul, rămas nul In şedinţa de ieri, asupra amendamentulul;d-lul Iancovescu, care se primeşte. Şedinţa continuă. ultimeInformatiuni MM. LL. Regele şi Regina vor sosi în Capitala Duminică cu trenul de 11.50. Intre ministrul justiţiei şi primul preşedinte al Curţii de Ca* saţie se agită cestiunea dării linei recompense naţionale d-nului Schina, primul preşedinte de la Casaţie. E probabil că după ce se va vota şi se va aplica legea personală a d-luî Stătescu, guvernul va prezintă la începutul sesiuneî viitoare o propunere de recompensă naţională d-lui Schina, care apoi se va retrage din magistratură. S’a spus în repeţite rîndurl că consiliul de miniştri se ocupă cu numirea eforilor spitalelor civile; neputîndu-se ajunge la o înţelegere definitivă, s’a hotărît ca aceste numiri să se facă numai după întoarcerea M. S. Regelui. Aflăm cu părere de rău, că d-nu G. Bengescu, ministrul ţării la Bruxelles, a avut durerea să piardă pe mama d-sale. D-na Elena Golescu, a încetat din viată azi dimineaţă la orele 5, » » ' în Capitala, în urma unei îndelungate suferinţa. Conform dorinţei exprimate de răposata, va fi înmormîntată la Goleşti. Last, antreprenorul aeciselor o-raşulul Roman, a reclamat ministerului de interne că răQ este împiedecat de a încasa taxe de povară, căci dreptul săQ la aceste taxe ar reieşi din însuşi contractul său de întreprindere. Am arătat ieri la rubrica «Diverse» că s’a prins Matache Ganea, unul din autorii spargerel de la prăvălia d-nulul Petrache Rădulescu din calea Buzesci-lor No. 109 şi că se spera a se aresta dintr’un moment într’altul tovarăşul său, Tache Cizmaru ; astă-zl şi acesta este arestat. Cu această ocasiune s’a dovedit că tot aceşti doul profesionişti sunt autorii spargerel de mal deunăzi, la prăvălia d-lul Ghiţă Cristescu din calea Moşilor 369 D. G. Bengescu, ministrul nostru la Bruxelles, care se află în Capitală în virtutea unul concedia, va pleca probabil Slmbătă la postul SăQ. D. deputat Nicorescu, consilier comunal în Galaţi, a somat, în numele a opt consilieri, pe primarul Malaxa ca să se retragă din postul ce ocupa; la cas contrar, ÎI vor da un vot de blam şi apoi vor demisiona, ca ast-fel să se descom-plecteze consiliul. Bucureşti.—8, Str. Lipscani, 8.—Bucureşti PUNERE IN VENZARE DE NUVOTEURI DE PRIMĂ-VARA PELEBINE, JAqUETE, TISUURI HAUTE-NOUVEAUTE MĂTĂSĂRIÎ, UMBRELE, MÂNUŞI. CIORAPI, ÎNCĂLŢĂMINTE PĂLĂRII PENTRU DAME MARE ASORTIMENT do CONFECŢIUNÎ pentru C0P1Î JVumeroase ocanioni la toate reioanele Sistemul de a nu vinde de cât mărfuri de o calitate irep'oşabilâ. este absoliit în magasinele noastre. Morarii din Brăila aQ plecat la Constantinopol pentru a stabili 0 Înţelegere în privinţa exportului fainei romîne în Turcia. Dintre morarii fruntaşi au plecat d-nil Milas, Galaţiatos, Christo-foratos şi Chrissoveloni. Mîine, venind la, ordinea silei la Cameră interpelarea în cestiunea generalului G. Angelescu, d. deputat Politinios va citi procesul verbal încheiat de comisiunea de anchetă şi va cere publicarea în Monitorul Oficial a întregului do- A şuncii RAlIc minerale de Jialtăteşti Direcţiunea exploatărel sărurilor şi apelor minerale de la Bălţăleştl, In urma înee-tărel din viaţă a d-ruhil Cantimir, • treclnd asupra d-lul Dr. I. Stamatin medic Primar al casei sf. Spiridon. Se face cunoscut d-lor Medici, farmacişti şi publicului In general, că orl-ce comandă sau informaţiune privi-toirie la stabilimentul balnear, se vor adresa direct d-lul Dr. Stamatin Băile Bălţăleştl sau Piatra-N. Tot odată se aduce la cunoştiinţă tuturor că stagiunea balneară se va Începe de(la 1 Iunie pînă la i Septembrc, Direcţiunea. 82, , 30—£ I>e arendat sar al anchetei. Contrar ştirii dată de mal multe ziare, fabrica de spirt a d-lul Pre-dinger de la Brăila, despre care d. dr. Butărescu zicea în Senat că «este un element de distrucţiune pentru populaţiunea brăileană»,' nu UlicOtj luIci }o| t>! Directorul general al serviciului sanitar a presentat astă-zl ministrului lucrările privitoare la a-ceasta. In acelaş timp un deputat colectivist stărueşte ca să se acorde cel puţin un termen fabricantului, pentru ca ast-fel să se cîştige timp şi mal tîrziu, după închiderea cor- I purilor legiuitoare, cînd afacerea va intra în domeniul uitărel, să se poată reveni asupra decisiunel consiliului sanitar superior. De la Sf. Gheorghe 1897 Moşia Dudeştt-Cioplea, cu trupurile Bîrzeştî-Citzel, din judeţul tlfov, plasa Dîmboviţa, averea minorilor Th. Eftimiu. Această proprietate fiind lîngă capitală, presintâ cele mal bune avaritagiî de exploatare. Doritorii se pot adresa pentru a lua informaţii şi cunoştinţă de condiţiunl la d-nil G. N. Eftimiu & Comp. bancheri, str. Lipscani No. 7 şi la d-na Elena Th. Eftimiu, tutricea legală a minorilor săi copil, str. Radu-Vodă Nn. 5, în Bucureşti. 11 45—84 • l>i*. rJL\ Kevici Vindecă printr’un procedeu special, maladiile de femei precum şi cele sifilice într’un timp foarte scurt. Blennoragia (Sculainentul) vindecă radical în 8—9 zile. • ' j g;,-3 Consultaţiuni de la ora 2 pînă la ora 5 No. Bl. Strada Caro), Xo. Bl Intrarea prin Strada ŞelarlNo. 17 (Colţul). - PENTRU SĂRACI GRATIS - 12-68 De închiriat Un apartament conţinind 14 camere s6 închiriază cil' preţ avahtagids, str. Principatele Unite No. 20. A se adreşa la Theodor Elorian, Cheiul Dîmboviţei, lîngă abator. < f 60 ** Bogat asortiment de arme de. vlmlloare de tot felu de Iu 75 Iei la ÎOOO Iei bucata. Arme cn două ţevi pentru alice, cu cocoaşe şi fără cocoaşe.—piişcă-cnrabiuă o ţeavâ alice, alta glonţ: puuşlicu trei ţevi ,,Trio“ două de alice alta de glonţ,— F.xprcH-ltitte fln lucrate carabine de precise, ,,ltiibini*- garau-Und tirul exactpLnă la ÎOOO metrii. Arme eu 2 perechi de ţevi. €arabiiie cu rei America Winchester, repetiţie importate direct din r, Colt, Martin, etc., cu 9,12 şi 16 focuri, recomandabile ca arme de apărare şi vi-nătoare la animale mari. Pusei de wilon tle la 20 lei la 150 lot bucata, pistoale de precisic, de duel, etc. — Mare asortiment de HEVOLVEKE do toate mărim ele şi de toate felurile de la 8 lei la 200 lei bucata.'— Bogată colecţiune do obiecte de vînătoare şi accesorii de arme.—Se găsesc: tot felul de Cartuşe englezeşti «Eley» franţuzeşti şi austriace. — Cartuşe produetnd urtifiţil pentru puşti val. 12, lft şi revolvere cal. 7, 9, 12. Obiecte de «crimă: săbii, florete, măsci, etc. 8 Ateilor de reparaţii 70_25 li. I>. Klsinaii I Calea, Victoriei No. 44 BUCUREŞTI lingă farmucia Brus Cel d’intîiă şi cel mai însemnat magazin din ţară do ARME Iîa utir/sirfi MuntfieBoiă Vllllidlu distr. Argeş lingă Olt şi soseaua principală a ţărel de la Curtea de Argeş la riul vadului, drum de fier Bucureşti Curtea de Argeş, avuid Marmoră granid ulbâ şi albastra cum şi alte minerale de mare valoare, plus pădure de brazi molifţi secuţarl, care se vinde şi singură; ftsenî'enea "se poate deschide carieră de piatră marmoră şi ţiment marmoră. Doritorii se vor adresa la d. Al. Carpenişanu bulevardul Elisabela 18. 79 30—11 A VIS jp întreprinderea Barometrică - _ SISTE9I PERFECŢIONAT Biuroul Piaţa sf. Gheorghe Aro. 10 Staţiunea Tram-Garelor. .........— - Oferă serviciile sale pentru curăţiul hasna-lelor de la Latrine şi Recipiente, după sistemul cel mal perfecţionat, fără a cauza miros, cu preţul de Lei 10 Vusu pneumatic mare. Avem şi un alt sistem de vase mici pneumatice, care se recomandă pentru casele cu antreuri înguste ..şi pentru curăţitul Recipientelor : cu preţul de Lei 2 Vasul, (Să se observe bine adresa noastră) DIRECŢIUNEA 31 I—*------1 20—14 I. KOSMMSKY Avocat Licenţiat in drept Fost Judecător de Tmbnual STRADA APOLON, Xo. 5 (Isvor) 30-1 ^ ■ ■ ■ . de la s-tu Gheor- De închinat o Casă spaţioasă, cu Dependinţi, Curte, grădină, apă, gaz etc. 81 12-1 OIII DSSTBnSiT Duminică dimi-5 n ri^rlUy S neaţa 31 Martie, de la biserica Ieni, pînă în stradă Scaune 44 între orele 9 şi jumătate şi 11 o broşă cu 3 rubine şi briiiănţele cine p va găsi este rugat a o aduce Strada Scaune 44 la doamna Nicolae Moscu. Va primi o recompensă. MIGRENĂ I SCIATICA NEVRALGIE DURERE DE MIJLOC ctta-va minut* ctl* mai dureroie nevralgie. Â te cer* au mele In t6te Fermtollle. CLERTAM ■■■i ..... i i ■ i ... i ■— i www.dacoromanica.ro 4 EPOCA »jv;;ţ^’wiv; ATiii! PILULELE ELVEŢIENE ALE FARMACISTULUI II ¥C IIA IID BRAI» T INC HOAŢE DE: Prof. dr. R. Virchow, Berlin « «de Gielt, Munich (f) « « Reclam; Lipsea (f) « «de Nusbaum Munich (f) « « Hertz Amsterdam « «de Korczynski, Craiova « « Brandt, Klausenburg « « Frericks, Berlin (f) « « de Scauzoili, « « C. Witt, Copenhaga « « Zdekauer St. Petersbury « « SoederstădL Kasan ♦ Lambl, Varşovia « Forster, Birmingant, întrebuinţate dejieste 15 ani de Profesori, medici practici şi de public şi recomandat ca cel mal eftin, plăcut, sigur şi nevătămător MEDICAMENT DE CASĂ La derangearea organelor Abdominale La maladii ale dealului, lioeiuorlioizl (trînjî), coiiHtiputic, durere de cap, ameţeala, respiraţie grea sad dilicilă, palpitaţie (bătaie de inimă), coustric*iunI de piept, lipsă de poftă de mineare, etc. — Pilulele elveţiene ale farmacistului Ricbard Brandt, din causa efectului lor agreabil sunt in genere preferate altor purgative de un efect neplăcut ea : săruri, ape amare, picături, etc. A SE FERI LA CONTRAFACERE de iniităţiunl şi cereţi la toate farmaciile numai a-devăratele ITULll ELVEŢIENE ale farmacistului IClflIAIH» Brandt, şi observaţi bine alăturata marcă cu Cruce» aibă, pe fund roşiu şi numele Micii. Brandt, Pilulele elveţiene contrafăcute şi împachetate similar pentru a induce publicul în* eroare nu produc nici odată efectul adevăratelor pilule elveţiene ale lui Rtchard Brandt. 1‘HKŢl’L COTI El I,ei 1.00 Depoul general pentru toata Romiuia 1,a farmacia Victor Tiiringcr Bucureşti calea Victoriei Se găseşte asemenea în Bucureşti, la farmaciile: F. Brus, M. Brus, Fr. W. ZUrner, A. Czeides, E. I. RisdOrfer, A. Franfe, I. A. Ciura, etc., şi la drbgueriile: F. Bruss, Economii & Co. Th. M. Stoenescu, Ilie Zamllrescu.—Botoşani la: llaynal, V. D. Vasilin.— Brăila' la: Filloti, G. Kaullinesc, A.Drumer.—Buză tt, la: Schuler, Weber.—Craiova. la farmaciile; Moss. Pohl. Oswald.—Focşani, la: Remer, Stenner.—.Galaţi, la: Sticbler. — Giurgiu, lai Binder, Fabini.—Iaşi, la: I. Engel, Rosenthal. Fraţii Konya.—Piteşti, la: Schirkanyer.— Floeşti, la: Sclidller Ziegler.—Tirgovişle, la: E. Sevmann.—T.-Măgurele, la: A. Hebberliug. \61, •_ i ....... I_______________________________ ol-.'in^'iv am-rUm hmm, APA MINERALĂ „MIRCEA” IAŞI — COPOU Autorizată de Ministerul de Interne, serviciul sanitar superior cu Olicia No. 1208 din 24 Ianuarie 1805. Această apă, pe lingă că e un excelent purgativ, bună la luat şi fără a produce dureri, dar din cauza multor substanţe medicamentoase ce conţine, esperi-mentîndu-se de mal mulţi d-nl doctori, sad constatat plnă acum, că vindecă : boalele de stomach, dispepe-sielor de diferite naturi, catarele cronicale ale stoma-chulul şi intestinelor, congestiele, constipaţiele cronice, iperimia ficatului, boalele de rărunchi şi splină, boalele de piatră şi a căilor urinare la bărbaţi, boalele de mitră şi menstruaţiele neregulate la femei precum şi alte multe boli. Deposit în laşi la Dl. I. S. Ionescu Tipografia Naţională, la Farmaciile D-lor Sbizewsclii, Racovită (Lits-chco şi Vandorî), Zwâs, Jelea, Beceanu, Enghel şi llu-tză la drogiştil Katz, Rosenstein şi Becker. Comandele eu gros şi en detail se expedieasă promj A se adresa pentru orl-ce comande şi lămuriri D-nil Mircea şi Ionescu, Iaşi strada Alexandri 11. Depozit în capilaiă la d. Zobcl bulevardul Elisabeta, 43. 50 (50—11, X*. BU OUXtXSXLCX No. 280 — Calea Moşilor, — No. 280 Recomandă : L0C0M0BILE TREERĂTBRl Sistem si construcţiunea nou de tot pen-cu aparat de ars paie si orl-ce combustibil tru 1897 atît Locomobile cît şi TreerS- torl sunt cele maî bune şi celo maî ro-îEjJ nuiuito d.n fabrica D-lor Ransomes, Sims & Jefferies. : VOĂ-. 'tfitî.: ' In sfirşit recomandă şi fabrica aa de reparat maşine agricole, Mori simplo şi sistematice, Batoase do porumb, Morişce, Grape de fier şi toate reservule pontru Locomo-bile şi Trooriitorl. wh 25 -2 Uue.urescl. Tipografia «Epoca».—Slrada Clemenţei, No. 3. R A T X E R SINGURELE CASSE CONSTRUITE DE OTEL CĂLIT compus patent CONGREAVE keuAdkihil Şl jneni»Ak«ihii. si a mal multor autorităţi «lin ţară Acest oţel a fost Încercat în arsenalul flotilei din Galaţi şi de mal mulţi ingineri mecanici celebri precum şi de diferite uzine din Englitera, a căror certificate le posedăm. Detaliuri, preţuri corente şi certificate se trimit după cereri gratis şi franco. 2 Reprezentanţi şi depozit general (100—' I. I> I M O V I C I A C-ie Bucureşti, str. Doamnei, 21 Brăila, calea Regală 7« De închiriat Cui^eni mobilate iu strada Caro] Nu. fi, clădire noua, ca în marele oraşe din slreinaiate, instalaţiulie eleganta şi nona, se găsesc asemenea si apartamente pentru familii cn lo| confortul necesar. Preţurile de la 40 lei în sus MiKII CoilKlHIltîllCMCU Strada Poştei FLOEŞTI 68 5—1 BHM8MWWrflHUKlMBBMFIIIll1iriWWinrBIS8f- J— Pudră de orez, preparată cu Bismuth Higienică, Adevărată, Invizibilă. Dă pielei o frumuseţe şi o frăgezime naturală. Singura recompensată la exposiţia U-niversală din 1889. joî» Cil. FAY, pari u mor Paris. — 9, Rue de la Paix, 9. — Paris. Se găseşte în toate parfumeriile. NU SE POATE!!! Să-şi corn enumitul J m » Urbane . 89 7» 89 7. 5 «/„ » » » Iaşi . 82 82 7» Acţiuni Banca Naţională. 1550 — 1535 » » Agricolă . 200 — 201 — » Dacia Bomînia asig. 394 — 396 — » S-tea Naţionala asig. 430 — 433 S-lateade ConstrucţiunI . 190 — 193 —j Florini valoare Austriacă. 2 10 2 12 Mărci Germane .... 1 23 1 25 Baenote Franceze . . . 100 — 101 — » Italiene. . . . 89 — 93 — » ruble hîrlie . . 2 67 2170 Imprimarea cu maşirrele dublu-ciUndrice, din fabrica Albert A Cj», Frankenthal şi cu caractere din fonderia de litere Flinsch din Frank-furt AIM. Mai mult de 1|> de secol succes proclamă superioritatea sa în tratamentul de guturai, iritaţiunei pcptuluî, influenţa, dureri reumatismale, seriutituri, răni, vărsături, bătături. — Topic excelent contra bătăturilor. Se află în toate farmaciile. 21 12—3 W. STAADECKER BucurescI—Brăila—Craiova ' :»• ii'illfinjLJa I * ’ 1 ‘ ■ •• J ; jvn j , ; fţ/J |>jt,Iî! ------ Representanţa Casei F. C. GLASER & B. PFLAUM BERLIN S. W. LINDENSTR 80 SINGURUL VINZĂTOR PENTRU ROMÂNIA A AIA TEMAlEIOIt PEXTRU Căi ferate secondare de tot felul pentru terasamente, exploatări de păduri şi stabilimente industriale n I X E A B R I € A\ FRIEDR. KRI1PP (ESSER) Vagouetc bancul ante «lc oţel Yagonete cu cutii Vagonete speciale «le orl-ce fel Rlaei turnate Şine «lc oţel Bessemer pentru antreprlsc miniere Cale fixă transportabilă Şine «lc oţel Macaţe. Rasage «le nivel, lloate. Hoaţe montate pe osii. Imgărc «le osii. Metal «le osii, ete. Prospecte detaliate si devise gratuite (61) ’,;î (40-8) Cel mal bun nutriment pentru C o p i I Vindecă toate afecţiunile de stomach REPRESENTANT GENERAL PENTRU TOATĂ R0MÎNIA i. loijis ki niiCl/HKSTM ai MSI (50-12) mmmm var Hidraulic CALITATE SUPERIOARA BREAZA SOCIETATE ROMÂNĂ ANONIMĂ PENTRU FABRICAREA Varului Hydraulic şi a Cimentului Roman Mai înainte DAVIDESCU BREAZA & C-ie. PENTRU COMANDE A SE ADRESA REPRESENTANTULUI GENERAL T. ZWEIFEL, Bucurescî, Strada Stelea, 6, ss IjA imIjIaEs*:!;*: sam.,k GALAŢI, Strada Presei, 20 || IAŞI, Strada de jos, 24. — SA'O DIRECT LAFABRICĂ — Oara Comaiaiic 25-13 TEIRiCH & C- BUCUREŞTI * O. Strada Herzeî.—V». INSTALAŢI OK i TELEGRAF, GAZ ?iAPAi Lumină incandescentă pentru Gaz aerian ŞAparate de gâzi CLOSETE DE TOATE SISTEMELE i SALON DE EXI’OSIŢIE tiM-ni)] Proecte. — Binrou do Construcţie. — Export www.dacoromanica.ro