SERIA II.—ANUL II, No. 129.
Kdiţia a treia
JOUr, 11 APRILIE 1896,
NUMĂRUL 10 BANI
încep la 1 şi 1.1 ale fic-eâreîluru şi se plătesc tot-d'a-iiiiu înainte
In Sitei peşti la' Casa Administraţiei fn judeţe şi streinătate prin	mandate	poşlalo
Un an in ţară	30 lei;	iu	streiniUale	51) lui
Şase Juni . . .	15..»	»	»	25 »
l'rel luni . . .	8 »	»	»	15 »
Un uiunftr in stroiniUate 30 hani
.MANUSCRISELE NIJ SE ÎNAPOIAZĂ
iu;s».uti,i
3—STRADA CLEMENŢEI—No. 3
NUMaRUL 10 BANI
1M.MI1HIU
In Bucureşti şi judeţe se jtrimese numai la Administraţie
In streinătale, direct la administraţie şi lu toate oficiile da puhlicitute AnunciurI la	pfeg.	IV	....	.	<).30	h. linia
»	»	»	III	....	.	2.—	lol »
»	»	»	II	....	.	3.—	»	»
Inserţiile şi	reclamele 3 lei	rîiululj
Un număr v e e li i ă 30 bani
ADMINISTRAŢIA
No. 3 - STRADA CLEMENŢE! - No. 3
APARE ZILNIC LA 5 ORE gEARA CU CELE DIN URMĂ TELEGRAME ŞI ŞTIRI ALE ZILEI
Suveranul
şi Magistratura
Sunt semne in natură cari prevestesc schimbarea timpului, venirea iernel sau apropierea vreme! bune. Tot ast-fel şi în viaţa noastră politică, sosirea colectiviştilor la cîrma Statului e pronosticul neîndoios al unei adcvăt rate perturbaţium, în mersul liniştit şi înţelept al instituţiunilor noastre.
Opera colectivistă începe prin a fi revoluţionară,, distrugătoare, şi principala preocupaţiune a calfelor lui Orsini este să dărimo edificiile, să dea foc altarului.
îndată ce s’a constituit guvern nul liberal de sub prezidenţia d-lul Dini. Sturdza cu d-nu Eugenii! Stătescu la Departamentul Justiţiei, era dar firesc lucru să ne coprindă pe toţi temerea că inamovibilitatea magistratureî este în pericol şi să se lăţească svo-nul că în curiud Omul Verde, va cerca să dea foc legel din 1890.
Această temere a avut-o negreşit Suveranul nostru, această grije i-a impresionat mintea şi do aceea in ziua de 15 Octombrie 1895, cind s'a inaugurat Palatul de Justiţie, a ţinut să afirme credinţa sa că nu şe va face nici o încercare, spre a se desfiinţa sau suspenda inamovibilitatea magistratureî.
In faţa nouilor consilieri a! Tronului, M. S. Regele a precizat credinţa şi dorinţa sa că noul Palat al Dreptâţel are să fie un' adăpost statornic al magistratureî şi că acest falnic monument va deştepta în mintea fierar mia respectfiil ce se (‘«vine îssa-gistraturei, uneia din cele mal ■ înalte întocmiri omeneşti.
Puţină atenţiune ar fi fost de ajuns d-lni E. Stătescu pentru ca să înţeleagă că aceste cuvinte ’! sunt adresate d-sale, că Suveranul împărtăşeşte ca şi restul Cetăţenilor, temerea de a se vedea atinsă inamovibilitatea şi că prevesteşte de cu vreme pe consilierul său, titularul departamentului ,) ustiţieî, să nu peardă din vedere statornicia si respectul ct sc cuvine celei maiinaUc întocmiri o-
• î 2» *	> £ y. $ . . .0i J J a , * . V
A înţeles negreşit d. E. Stătescu temerea Regelui, hotărîrea ]\I. Sale dea se împotrivi la orî-ce veleitate do suspendare a legel din 1890 şi de aceea lipsindu'I sprijinul spre a ’şf realisa visul, a complotat distrugerea inamoyi-bilităţel pe căi piezişe, prin legi speciale, prin modificări introduse în alte legi, prin interpretări iudaice şi strîmbe a lege! orgaiii-săreî judecătorextî.
Exemplele nu e nevoe să le mal înşirăm aici. Incopînd de la caşul d-lor lleury Catargi, Bossy şi oprindu-no laamcndăinbntul din urmă, cu rudele cari a ti uscat rufele la acelaş soare, nu vedem iu proiectele d-lul E. Stătescu de cit lovituri făţarnice date inamovibi-" lităţel, silinţe spre a întocmi o
magistratură colectivistă pentru viitoarea d-sale carieră de avocaţi
Pentru bunul mers al colectivi» tăţel, pentru îmbelşugatul trai ti ăl avocatului colectivist, e nevoe de o magistratură a parte şi d. Stătescu lucrează să o zăinisj Lască, de oare-ce nimeni mal bine de cit d-sa nu cunoaşte bine-» facerile unei institutiunl aşa chibzu-ită, aşa împorediiată în cît d-sa să nu aibă nevoe de a pleda, şi să '! fie de ajuns a trimite judecătorilor fotografia sa spre a câştiga causa clientului.
Natură plăpîndă, lesne supusă indisposiţiunilor la cea mal mică schimbare a timpului, d. Stătescu luase deja sub regimul magistraţilor amovibili şi iute călători, obiceiul să se arate numai la bară şi să cîştige procese gras, retribuite prin simpla sa presenţă înaintea tribunalelor. Acest obi-ceirt nu voeşte să '1 peardă, vo-eşte să 1 păstreze, precum va păstra şi portofoliul justiţiei piuă în ziua cind va fi terminat lucrarea sa de asimilare a magistrata rel.
înţeleptele poveţe ale M. S. Regelui, dorinţa Suveranului de a se păstra în palatul justiţiei un adăpost statornic pentru magistratură, şi de a se deştepta în mintea fie-câriiid (fie el chiar ministru) , respectul cuvenit acestei înalte; întocmiri omeneşti—toate aces-tea le-a uitat, sau se preface că le-a uitat d. Stătescu.
D-sa îşi zice că inaugurarea Palatului ş’a făcut o dată peu-j tru tot-d'a-una, că Regele a vorbit o dată, pe cit timp d. Stă-; tescu si cu avocaţii colectivişti
i>	a .	,	b
au nevoe de magistratură in toate zilele.
TOR TU R E L E
Faptele sălbatice petrecute la Băeăfi. lovirea şi schiugiurea victimelor cu o vină de bou, cu un sul de pînză umplut cu nisip, nu ne surprind cîluşi de puţin, căci ele sunt inherehtd moravurilor administraţiei colectiviste.
Palma, punyml, ciomagul spui argumentele decisuri!'ate administraţiei liberale, şi nu e nevoe de multe cercetări prin arhive, de înalte răsfoiri prin ziare, spre a constata că în toată ţara. şi tii tot timpul guver-nărel lor, colectiviştii — fie pentru a dovedi criţue, lie pentru a se răslnma — au recurs pururea la brutalităţi, la biciul poliţaiului, la ciomagul guardianilor şi chiar la turturele cari reamintesc sălbăticiile din e-vul mediu.
Anii trec, barbariile se uită, dar se i-veşte regulat ctfe hn nou fapt căre’ţî reaminteşte trecutul şi le face şă vezi în a-ceste scene sălbatice, o adevărată sistemă de guvernămint.
Fără Vbe iţi aduci imediat aminte spre exemplu că la Bordenl odinioară, spre ii dovedi pe autorii şi instigatorii unei crime grave, liberalii aii recurs la selbăticiile Ce-' le mal îngrozitoare, la răstignirea unor ţărani, la Înţeparea lor, la smulgerea părului, ruperea unghiilor, aşezarea de ouă fierte sub subţiohreb
Iţi mai aduci aminte că pentru a scoate • o mărturisire unul acuzat, aici in Bucureşti, îu arestul Prefeet-urel Poliţiei,- un om a fost chinuit piuă ce a murit şi atunci agenţii poliţiei aii simulat o sinucidere prin strangulare a victimei lor.
Acestea sunt lapte mai cunoscute, dar dacă ne am opri la toate, eqlej’alte bătăi şi ciomăgeli lie din Bucureşti, fie din judeţe, la statisticile tuturor capetelor sparte, de către bandele deslanţuite, prin redacţii, prin săli de întrunire, pe şfhvde. spre a semăna teroarea -printre cetăţeni şi a impune ităcere celor nemulţumiţi?
Să iui ne surprindă prin urmare barbariile din Bacăii. Ele au raţiunea lor de a li, din causa sistemului de administraţie liberal. Să nu ne aşteptăm la pedepsirea viiio* 'vuţilori ci la înaintarea şi decorarea lor. Flmeaim şi Toboe aii de mult timp deja iSer u i c i ul credin ci os.
O scrisoare a «l-iul Perieieaiiii-Itu* zău. O lămurire.-O iuUmpiiui-re.~touelusta
O scrisoare a «l-Iuî IVrieţeanu-Bii/.ău
Cu privire la afacerea loan Laho-vâri, d. Perieţeanu-Buzău, pus în ces-lie de ziarul nostru, ne trimet,e următorul răspuns :
Domnule Director,
Ziarul «Epoca» de erl 7 Aprilie, sub numele de «O mişelie colectivistă» pui blică un fragment din o scrisoare a mea adresată nu ştiu cui şi nu ştiu cînd şi apoi brodează un şir de fapte din cari ar eşi că eu sunt un mişel.
Pentru ca să pot arăta că aceasta nu e de cît o înscenare calomnioasă, care caută să lovească în mine, rog pe scriitorul articolului să publice, dacă. o are, toată scrisoarea ni dată şi semnătura mea, care nu poate să aibă nici sensul nici importanţa ce îi să dă, de oarece în această afacere Laliovari, nu am jucat nici un rol, alţii fiind acel ee aii divulgai lucruri pe eari nici o dată na le-aiu crezul şi pe cari nu le-am provocat.
Primiţi, Domnule Director, asigurarea deosebitei mele consideraţiunl.
S. Perieţeauu-lSiizău.
O lămurire.
Din parte-ne avem următoarele lămuriri de dat în această afacere:
Contestăm că d. Perieţeanu-Buzeu, nu a jucat nici un rol în această afacere.
Am pomenit de nişte scrisori ale d-lul Perieţeanu al căror cuprins ne fusese raportat, căci ele fuseseră citite în comitetul Liget din Paris, şi precizăm azi că tntr’una din acele scrisori ce poartă, data de 3 Noembrie 1894 şi pornită din Bucureşti, d. Perieţeanu-Buzeu scrie textual:
lu privinţa Ini Laliovary (a/«-
cerea cu «Journal des Debats») interveniţi şi faceţi ca Gtousian de la Est a Petic să confirme cele ee a-iimnă d. 4 a ut iile».
Oare această scrisoare, a cărei exactitate desfidem să ni se tăgăduiască, dovedeşte că d. Perieţeanu n’aa/vut nici nu amestec îu afacerea loan La-Itovarj ?
Dar care era gîndul intim al d-lul Perieţeanu-Buzeu? Aceasta .n’o ştiam pînă azi şi o ştim de cînd d. Perieţeanu ne-a trimes nepreţuita d-sale scrisoare.
«Alţii fiind ace*, zice d sa, ce an divulgat lucruri, pe eari nici odată nu le-am crezut, ete.»
Prin urmare mişelia există, însă d. Perieţeanu-Buzeu contestă că ea ar fi fost înscenată de d-sa şi adaogă că nici o dală n’a crezut cele ce s'au spus în contra d-lul Lahovari.
Pentru noi era mal puţin important <le a acuza pe d. Perieţeanu-Buzeu cît de a desvinovâţi pe d. loan Laliovari de cele mal odioase calomnii. Acest din urmă fapt este dar bine stabilit şi confirmat de însuşi d. Perieţeanu-Buzeu. liămîne a se şti cine e calomniatorul. Acest lucru e dator să-l spue d, Perieţeanu, căci trebue ca cine-va sărespun-dă de toate aceste infamii.
Prin urmare aşteptăm să ni se spue care e mişelul.
O fufimpiiinre
Tot cit, privire lă articolul nostru, primim de la d. George Moroianu o scrisoare prin care stabileşte că d-sa nu e autorul articolului apărut în «Epoca»,
! şi din parte-ne ţinem şi noi să, confirmăm că în adevăr d-sa nu este autorul acelui articol.
lată acea scrisoare:
Domn ule Director,
Bine-voiţi, vă rog, a da loc in coloanele onor. Dv. ziar, următoarei decla-: raţiuni:
In urma articolului publicat erl de «Epoca» sub titlul«O inişelie coledivisiă», dai unele cercuri mi-a venit la cunoştinţă ştirea că eu n aş fi străin de el.
Declar categoric că nu am inspirat acel articol şi că sunt cu desăvîrşire străin de el.
Primiţi, Domnule Director, împreună leu aut ici pala mea mulţumită, expre-\siunea distinsei mele considcraţinnl.
(Jcnrgc Iloi-oianii
foiieiusift
Din acestea rezultă că din toate cîte am spus nu s'a pulul nimeni încerca măcar a le desminţi, afară de un singur punct şi anume: d. Perieţeanu Bu-
contra d-lul loan Lahovari erau infame calomnii, afirmă numai că el nu e autorul acelor calomnii, pe cari nu le crede (şi luăm cu mulţumire ad de ,a-ceasta) şi că nu ă avut nici un amestec în afacere (ceea-ce contestăm).
Este dar astă-zl bine dovedit că cam-pania îndreptată de colectivişti în contra d-lul loan Lahovari era o ţesătură de infamii, şi rămîne numai a se şti care e mişelul care a înscenat toată campania.
EPOCA LITERARĂ
SUB ÎNGRIJIREA
ti-lui I, Mj. CAUAGJEAMjMS
apare
Duminică 14 Aprilie 1896.
SE DAU PRINŞI
—
I.e-a mers răfi colectiviştilor cu legea personală a d-lul Stătescu.
1'şf IncEupuiati onorabilii că lumea o să se îmbete cu frumoasa formulă : «interesele superioare ale justiţiei» şi că n’o să se. uite mal de aproape la atentatul fără nume plănuit de veninosul ministru al dreptăţii.
S’afl înşelat însă. Oamenii cunoscători ăl! năravurilor colectiviste, ştiind că liberalii; plănuiesc cele mal mari mişeii! atunci cînd poartă in gură vorbele cele mal frumoase, aii căutat numai de cit să vadă pe a cui spinare-se vor aplica «interesele superioare ale justiţiei» şi afi descoperit că aceştia sunt tocmai nişte înalţi magistraţi pe cari colectivitatea nu-I poate suferi şi pentru a cărora dărlmare nu era alt mijloc de cît o lege' monstruoasă ca aceea a djlul Stătescu.
Zăpăciţi la început, de această demascare, colectiviştii şi-ail venit eurlnd în fire şi I s'aă pus cu stăruinţă pe apărat legea personală a d-lul Stătescu şi mal cu seamă pe Înjurat mizerabila opoziţie, care se a-mestecă unde n’ar trebui.
Toată apărarea a fost însă zadarnică. Nici una din criticele ziarelor opozante n’a fbst dărlmată şi opiniunea publică a rămas pe deplin convinsă că legea d-lul Stătescu e o lege personală, de răsbunare politică. Senatul colectivist a dat bine-voitorul săli concurs pentru întărirea acestei convingeri, agravlnd mişelia ministrului prin inventarea incompatibilităţii intre doul magistraţi cari ţin la căsătorie două surori» arăthid aşt-fel că are şi el pe cine-va de prigonit, nu numai ministrul.
Mal lipsea mărturisirea vinovatului, pentru ca această scandaloasă afacere să fie pe deplin luminată. Astâ-zl avem şi mărturisirea.
LTn ziar naţional-Iiberal, care se pretinde inspirat de d. Stătescu, face această nepreţuită mărturisire. Agăţtmlu-se de cuvinte — ultima resursă a celor slabi—Naţionalul zice :
«Cuvîntul revocam cazul de faţă nu Înseamnă cltuşl de puţin a destitui. Este clar şi reiese din pcoiioiuia legii că aci e vorba de un drept al ministrului de a revoca pe un magistrat diutr’o instanţă, şi a-l numi la o alta. Nimeni nu s’a ghidit, şi d. Stătescu mal puţin ca off-care altul, la o destituire de niagistraţl inamovibili».
Lulnd drept bun tot ce spune organul inspirat de d. Stătescu, Întrebăm:
La ce instanţă va numi blajinul ministru al justiţiei pe magistraţii de la Curtea de Casaţie cari cad subt prevederile monstruoasei d-sale legi ?
Pe aceşti magistraţi, d. Stătescu n’are unde-I strămuta, pentru cuvîntul foarte simplu că nu există de ctl o singură Curte de Casaţie. Revocaţi, in baza nouiel legi, magistraţii aceştia vor rămlnea Înlăturaţi,
Cum se împăcă acest lupt cu afirmarea că nimeni, şi d. Stătescu mal puţin de cit orî-cine, nu s'a gîndit să destituie magistraţi inamovibili?
Tot pişicherlîcul colectivist, orl elt ar fi el de mare, nu va putea scoate pe d. Stătescu din încurcătura în care Fa băgat organul inspirat de d-sa.
Legea ministrului de justiţie, revăzută, corectată şi augmentată de Senat, e o lege personală.
NUVELA
O POZNĂ
Piuă mallao vi;eme încoace, lumea noastră era convinsă că toţi artiştii sunt nişte golani, nişte împuşcă stele, cari nu’s In stare să facă un lucru bun pe lume. Scriitorul era un «Zgîrie-brînză», pictprul, un «zugrav» iar artistul teatral uu «afteor, comedianţ, un vasilacki» nimic mal mult. Dar acum s'au schimbat obiceiurile, de dud poeţii au fost oameni bogaţi, scriitori în genere, băeţl cu venituri bunicele, cari le îngăduiau în bună pace să caşte gura la stele, să viseze ochi de toate văpselile, şi aşa mal încolo. Dar azi mulţi artişti sunt gloria saloanelor. Sunt o mulţime de scriitoraşi astă-zl, caii sunt înzestraţi eu o veselie fără pereche, pururea cu 0 frază de spirit pe buze şi alta la spatele el, cu uu total de calambururi, de anecdote, de mesleşugirl de el iscodite.
Şi e destul ca numele unuia din aceştia ,să figureze lntr’un salon pentru ca lumea, domnii, doamnele, prieteni al casei,, să alerge Lu gloată spre a rl.de împreună cu omul plin de dnh.
Dar se întîmplă une-orl ca artistul în chestie să nu iubească pe cel din salonul în care e poftit, şi atunci se intlmplă ceia ce s’a înllmplat la «soareaua» d-lul Stă-neseu, comerciant «engros» şi «en detail», om bogat, cu vază şi cu o fată mare, numită Aglaea, care zdrăngăneşte la pian.
Ca o răsplată pentru niosafiril pintecoşl cari veniseră să asculte bucăţile tinerel tete, d. Stănescu dobînjli prin mijlocirea unul prieten, distinsul cSncurs al lui Titu Deia-bratocea, băiat nostim, cu duii, şi cu vre-o clte-va, volume lu activ.
El nu'l cunoştea, de altminteri, nici din nume nici din vedere, prietenul său îl vorbise despre un tinăr excesiv de amuzant, săvîrşind o mulţime de, «tururi» cari te făcea să te sfrîinbl de rîs.
— Oii! zicea d. Stăueseu, azi e ziua fetei mele, dafl o soarea, adu-ml şi pe băiatu ăla, o să-ml faci mare plăcere.
După două zile prietenul veni să-l vestească de isbînda misiune! sale; această veste a umplut de veselie familia Stănescu bucurie împărtăşită de invitaţii cari fuse seră informaţi de norocul ce-I aştepta.
*
Omul, obiect al curiozităţii generale, nu venise încă, şi Aglaea cînta vr’o eîte-va bucăţi din iepertoriul săfi, spre a ucide urî-tul, nu mal puţin şi pe oaspeţi dacă ar fi dat atenţie şi s’ar fi priceput la muzică aşa cum se pricep la sarmale cu iaurt.
In sfirşit, pe Ia zece, soneria ţipă, şi din toate gurile scapă exclamaţia: El e!
Aşa' era, tocmai el. D. Stănescu se repezi înaintea Iul, cu zîmbetul pe buze şi cu hilba întinsă; prietenul comun, deja sosit, ÎI prezentă pe unul altuia; schimbări de salutări obişnuite, mulţumiri ale stăpî-nnluî casil: apoi «cu totul Incîntat domnule» ca de obiceiil, prezentarea Aglael vizitatorului, complimentul galant al acesteia. înclinarea domnişoarei, şi toată ceremonia sfirşită, bravul hurtă-verde zise xnosafiru-lul său: dacă 'ţi e foame ori sete, să dau poruncă....
Tînărul Îl opri scurt, şi murmură amicului săfl : mimă îndoiam de astaţ el ’şl în-cliipue că ’ml (lucră viatul in stomac.
Cum era cu neputinţă să ’l ceară de Ia intrare una din excelentele lui glume, d. Stănescu îl zise:
— Tocmai soseşti la pont; fata mea o să eînte din pian; apoi iar 11 întrebă: zău, nu vrei să iei nimic?
- Nu, nimic d-le, vă mulţumesc, şi apoi a parte, par’că n’o să înghit aria aşa schingiuită !
Bucata isprăvită, tatăl zise încet fiise-i. Du-te la domnul ăla şi roagă-1 să ne facă una din posnele alea.
Aglaea se grăbi să roage pe tinăr, în numele întregeî societăţi.
«Asta-I !» îşi zise Delabratocea ; m’a poftit să distrez pe al de burtă-verde ăştia ! Cu toate astea se înclină Iu semn de primire.
9
EPOCA
Aglaea plină de bucurie, anunţă societă-ţel că d. Delabratocea, e aşa de amabil să facă unul din «tururile» lui.
Un ah! de mulţumire primi această fericită noutate; se făcu cerc împrejur; damele aşezate înainte, domnii la spatele lor, şi aşteptat!.
Titu Delabratocea, în mijloc, cu degetul la bărbie se gtndea.
—	Am găsit! zise el, la o vreme.
Şi un noii ah! de satisfacţie, circulă prin cameră.
—	O să fac pe domnul care desface un pian spre a căuta un sunet care a picat înlftuntru.
Şi doar vestirea asta făcu pe toată lumea să pufnească de rîs.
Apoi, numai ce auzial: ah! ce frumos o să fie ! «ce haz!»
Delabratocea luă mal lntîiu cele două luminări ale pianului, scoase apoi sfeşnicele şi le puse lingă luminări; asta făcută, scoase capacul instrumentului şi ’l puse lingă sfeşnice.
Se uită apoi înlăutru cu schimonoseli de faţă din cele mal hazlii spre a pironi ochii bine, după acest simulacru de examen, mirat zise: «e ciudat, nu văd sunetul!»
Societatea se tăvălea de rîs.
Glumeţul nostru însufleţit de o aparentă dorinţă de a isbuti, scoase maşina aia din lâuntru, or ce o fi acolo, (fiind-că sub-sem-natul n'a văzut piane de cît pe din afară), o Întoarse pe toate părţile, murmură E ciudat ! Ce dracu ! Ştiam că e In lăun* iru ; apoi cu agitarea unul avar care ’şl caută comoara dispărută :
—	Lasă că o să ’l găsesc.
Şi apoi desfăcu pianul din toate cele din lâuntru ale lui, le aşeză simetric pe parchet, fără să fi aflat ceva.
—	Şi cu toate astea aş fi jurat că a picat In lâuntru sunetul meii ; se pare că m’am'înşelat; ah ! sunt tot o apă, zise el şterglndu-şl fruntea; să iail ceva să mă răcoresc.
I se aduse numai de ctt o tavă cu felurite băuturi, şi după ce goli clte-va pahare, se trlnti pe un jeţ zicînd : Ah ! e mal bine aşa ! Şi, începu să-şl facă vlnt cu batista.
—	A început prea bine, şi tare cu haz, zise d-nu Stănescu clnd socoti că artistul s’a odihnit ; dar cred că al păstrat hazu ăl mare pentru cea l’altă jumătate.
—	Cea raită jumătate ? întrebă mistificatorul uimit, care altă jumătate ?
—	El, punerea la loc a pianului!
—	Ah ! asta, nu o ştifl, e treaba pianistului.
Şi apoi scullndu-se : — Scuzaţi-mă, zise, dar sunt aşteptat la altă serată, regret foarte mult că părăsesc lncîntătoarea adunare la care mi-aţl făcut onoarea să mă Invitaţi.
Şi lutndu-şl pălăria, salută societatea şi eşi, lăsînd pe toată lumea cu gura căscată d’inaintea pianului desfăcut, lucru care nu mal îngăduia să se împlinească în cele cuprinse în programul serbârel de familie.
De atunci d-nu Stănescu, s’a jurat să nu mal vadă prin casă vr’un «sclivisit» dăia, că 11 taie picioarele.
Alan.
„EPOCA" LA IAŞI
(Corespondenţă specială).
7	(19) Aprilie 1896.
Intruuirea ligei
După cum cititorii «Epocel» ştitt, pentru astă-zl la 2 ore p. m. era convocată, In sala universităţel, o întrunire a cetăţenilor romînl, spre a se hotărî dacă ţara noastră trebuie sau nu să participe la serbările milleniului unguresc.
întrunirea a avut loc. Aula universităţel era literalmente plină, de un public numeros şi inteligent,— tot ce laşul are mal cult. Mal mulţi membri al partidului conservator,— printre cari d-nil D. Greceanu, Gr. Cogălniceanu, D. Stur-dza Scheia, I. Ventura, etc. — se aflaţi In sală.
Rectorul universităţel şi preşedinte al secţiei ligei din oraşul nostru, d. N. Cu-lianu, presida.
Aă vorbit d-nil A. D. Xenopol şi Ar. Densuşianu, ambii profesori universitari.
S’a aprobat apoi prin aclamaţiunl o energică moţiune, prin care se vestejeşte purtarea barbară a Ungurilor faţă cu fraţii noştri de peste munţi şi care se încheie cu cuvintele :
«Adunarea apelează şl conjură pe Roinlnf ea să nu participe In nicl-o formă la serbătoarea mi-llenlulul maghiar».
*
* *
Numiri şi schimbări
S’afl făcut la creditul urban următoarele schimbări:
D-l G. Balaiş a fost numit încasator, post creat prin noul budget;
D-l Frunzeti a fost numit sub-casier, în locul d-lul Balaiş;
D-l Oh. Popa Radu a fost numit copist clasa I-a, în locul d-lul Frunzeti.
*
* *
După cum se afirmă, d-l Măddrjan, vechia liberal şi intendentul spitalului Maternitatea (Institutul Gregorian), va fi Înlocuit.
E vorba de numirea în locul d-sale a d-lul Eugen Ventura, protejat al d-lul Gr. Macri.
*
* *
Foeul din strada S-tul Teodor
Azi pe la 11 ore a. m. un violent incendiu s’a declarat în strada S-tul Teodor, la casele Weiss.
Focul a putut fi localizat în grabă, mulţumită intervenţiei la timp a pompierilor.
Pentru prima dată a funcţionat pompa cu aburi, adusă de curînd din străinătate.
DIVERSE.
—	Camera da comerţ şi-a Început şedinţele sesiunel ordinare de Aprilie.
—	Din Tg, Neamţu se vesteşte moartea d-neî E. Urechii, muma d-lul V. A. Urechii. Bitrina era în vlrstă de 88 de ani.
—	Un primar dintr’o comună rurală, vrlnd a citi la doul noul însurăţel disposiţiile codului civil, cu privire la îndatoririle soţilor, le-a ţinut următorul logos:
—	Ce să vă tttai spun oameni buni ? In cartea aceasta, arătlnd legea pe care o ţinea in mină,—scrie multe. Eu vă urez fericire şi viaţă lunyă. Duceţi-vd pe la casele voastre fi Dumnezeu să vă aibă in grija Iul.
Cu această cuvintare, primarul a crezut că poate întocmi citirea articolelor din cod.
Adevărul e că dînsul era în imposibilitate de a satisface cerinţei legel, — de oare-ce nu ştia carte şi consideraţie capitală, chiar în dimineaţa celebrării căsătoriei,—s’a sfădit cu notarul său care l’ar fi putut ajuta.
Logosul l’a costat pe primar amenda de 300 lei, la care a fost condamnat mal pe urmă.
Terinte.
Prinţul Ferdinandla Petersburg
(Prin fir telegrafic)
VDlta la familia Imperială.—Primiri. — Principele la ParU.
Petersburg, 9 Aprilie.
Prinţul Ferdinand al Bulgariei a făcut o visită Majestăţilor Lor imperiale la Tar-skoe-Selo, precum şi marelul-duce MichaiÎNi-colaievicl. — Apoi a schimbat visite cu mitropolitul Monsenior Palladius, căruia prinţul i-a conferit ordinul Alexandru de clasa I-a. Ţarul a conferit prinţului Ferdinand marele cordon al ordinului Vladimir.
Petersburg, 9 Aprilie.
Prinţul Bulgariei a primit pe d. Duma, ajutorul primarului din Petersburg, şi a făcut o visită mitropolitului Monsenior Palladius. — întreţinerea a fost foarte cordială. — Prinţul a făcut o visită procurorului general al S-tulul Sinod, d. Pobedonostzev.
Paris, 9 Aprilie.
Consiliul de miniştri a decis să primească în mod oficial pe prinţul Ferdinand al Bulgariei. — Va locui pe socoteala guvernului şi ÎI se vor face onorurile militare.
INFORMAŢII
O mare întrunire publică s’a ţinut alaltă-ierl la T.-Severin, la care a asistat şi o delegaţiune a comercianţilor şi proprietarilor din Cladova (Serbia).
întrunirea a hotărît ca să se facă toate demersurile pe lingă guvernele din Bucureşti şi Belgrad, pentru construirea unul pod peste Dunăre, care să lege oraşele Severin şi Cladova.
D. Vîrnav, prefectul judeţului Roman, a fost chemat în capitală pentru a da lămuriri d-lul Stolojan în cestiunea dării în antrepriza a ac-ciselor comunale d-lul Last, omul de afaceri al primarului Alecu Mor-ţun din Roman.
Interpelarea d-lul senator P. Gră-dişteanu în cestiunea exproprierilor pentru gara centrală s’a amînat pe mîine.
D. Grădişteanu va profita de a-ceastă ocasie pentru a reedita vechile clişeurl colectiviste în contra fostului guvern conservator. La rîn-dul nostru vom arăta după interpelare rolul d-sale în aceste exproprieri, precum şi motivele interpelării.
Morarii din Moldova de sus vor ţine un nod congres în zilele de Rusalii.
La acest congres vor fi invitaţi şi morarii din Brăila, Călăraşi, Giurgiu, Bucureşti, etc.
Domnu advocat Mişu Kornea, vechio membru al partidului liberal şi una din podoabele baroului din Capitala, s’a pronunţat ast-fel asupra situaţiei politice :
— Guvernul acesta e un guvern demagog şi discreditat; înşeală lumea cu bună ştiinţă şi nu se ocupă de cît de pricopseala nulităţilor. Marea operă dc edu-caţiune a poporului el nu o poate îndeplini, fiind-că nu o pricepe.
Proiectul de lege, asupra pescuitului, a fost radical modificat în cinci secţiuni ale Camerei.
D-lul Palladi nu-I răinîne acum de cît ori să-şl retragă proiectul, ori să se învoiască cu toate modificările secţiunilor, modificări cari compromit chiar economia legel.
Un confrate afirmă că redacţiu-nea ziarului nostru ar fi fost invitata de clubul presei din Budapesta la serbările Milleniului:
Noi n’am văzut o asemenea in-
vitare; poate o fi rătăcit pe la Gazeta, cine ştie cum.
Poliţia din BacăO a confiscat de la librari un mare număr de gazete din Capitala cari aO arătat în lumina adevărată torturile săvîrşite acolo.
Protestam în contra acestui atentat brutal contra libertăţii presei.
Din Viena ni se telegrăfiază, că archimilionarul baron Hirsch din Paris, a murit ieri la proprietatea sa de lingă Komorn, în urma unul atac de apoplexie la inimă.
Decedatul a jertfit acum cîţl-va ani 40 milioane de lei pentru a co-lonisa pe evreii din Galiţia şi Rusia în Argentina.
In curînd se va face instalaţia solemna a Monseniorului Kornstein, noul mitropolit şi archiepiscop catolic în Bucureşti.
DEPE8I
(Serviciul Agenţiei Romîne)
Paris, 9 Aprilie.
D. L6on Sany a murit.
Atena, 9 Aprilie,
Două mii de lucrători al companiei francase a minelor din Laurium s’aă !pus n grevă. — S’afl produs cîte-va desordine; s’aă trimes soldaţi la faţa locului.
Cair, 9 Aprilie.
Comisarul frances şi cel rusesc al administraţiei casei datoriei publice egiptene, afi citat pe cel-l’alţl comisari înaintea tribunalului mixt pentru ziua de 15 Aprilie. — El cer guvernului egipţian rambursarea tutulor sumelor plătite.
Londra, 9 Aprilie.
Se anunţă din Yokohama Agenţiei lieuter că nişte trimeşl al guvernului corean aă plecat în Rusia, spre a încheia un împrumut. — El sunt autorisaţl să ceară şi trupe pentru garda palatului Regelui, precum şi instrucţiuni militare.
Moscova, 9 Aprilie.
Generalul Stepanow, ataşat la persoana marelui duce Sergiu, a căzut dintr’o trăsură al cărei cal se speriaseră.—Starea generalului este gravă.
Amsterdam, 9 Aprilie.
Hamdelsblad află din Batavia că s’aă deblocat trei posiţiunl importante ale liniei fortifica-
iiunilor.—4 oameni aă fost omorlţl, un ofiţer şi 3 soldaţi răniţi.
Viena, 9 Aprilie.
Camera deputaţilor.— Cu ocasia discuţiei a-supra reformei electorale, ministrul Bittner declară că în ţările cu sufragiu universal, lumea se plînge de nesuficienţa representâril intereselor culturel intelectuale, pe cînd în ţările fără sufragiu universal se cere participarea maselor la dreptul electoral.- -OrI-ce reformă etectorală tinde să realiseze aceste două desiderate în limita putinţei, ast-fel in Austria, deşi guvernul respinge sufragiul universal şi desfiinţarea re-presentăril intereselor, ministrul crede totuşi că se vor consolida tendinţele conservatoare. Speră că pe viitor deputaţii noul nu vor aduce o schimbare desevîrşită a situaţiei parlamentului în Austria, dar că vor întări partidele moderate (Aplause).
Paris, 9 Aprilie.
Senat. D-nu Demole presintă o moţiune ce-rlnd amînarea creditelor pentru Madagascar, pină la constituirea unul cabinet care să aibă încrederea celor două Camere.
D-nu Bourgeois protestează în contra cuvintelor d-lul Demole şi cere senatului, în numele patriotismului, să uite neînţelegerile intestine în presenţa necesităţii de a vota creditele pentru Madagascar.
Senatul adoptă propunerea d-lul Demole cu 171 voturi contra 90.
Paris, 9 Aprilie
Miniştrii s’afl întrunit astă-seară sub preşi-denţia d-lul Bourgeois. — Opinia generală este că cabinetul îşi va da demisia.—Grupul democratic a votat o dedaraţiune exprimlnd încrederea sa în cabinet.
Viena, 9 Apriiie.
Se anunţă din Paris Corespondenţei Politice că d-nu Bourgeois a declarat ambasadorilor puterilor că Francia h’are nici o pretenţiune faţă de Tripolis.
RepreseutanţiI Franciel pe lîngă puterile mari ar fi însărcinaţi să facă o comunicare a-naloagă.
Petersburg, 9 Aprilie.
Circulă ştirea că fostul prefect din Moscova, generalul Koslov, va fi numit ajutor al guvernatorului general din Moscova cu titlu de prefect, în timpul serbărilor încoronării.
Viena, 9 Aprilie.
La prlnzul de ieri al Curţii dat în onoarea deputaţiunel militare ruseşti, împăratul a ridicat un toast foarte cordial în sănătatea Ţarului.
Contele Goluchowsky a primit pe d-nil Stan-cioff, Serafinoff ţi Manuscheff, plenipotenţiari bulgari veniţi aci pentru negocierile tratatului de comerţ cu Bulgaria, cari vor începe mîine.
Azi a fost o conferinţă vamală preparatorie la care aii asistat delegaţii celor două ţări, sub preşidenţia d-lul de Suzzara consilier aulic.
Triest, 9 Aprilie.
Regele Serbiei a plecat în timpul serii la Buda-Pesta.
Belgrad, 9 Aprilie.
Toate ştirile in privinţa unei pretinse întoarceri a Regelui Milan la Belgrad sunt neîntemeiate.
Belgrad, 9 Aprilie.
Ştirile în privinţa unei schimbări In guvernul actual, îndată după întoarcerea Regelui A-lexandru, persistă.
Massauah, 9 Aprilie.
Generalul Baldisera a primit o scrisoare de la Menelik, care zice că propunerile ce a făcut maiorului Salsa în privinţa preliminărilor păcii nefiind primite; cere restituirea celor două scrisori relative la aceste două propuneri; în cas de răspuns negativ va reţine pe maiorul Salan ca zălog.
Generalul Baldisera ne uvind nici un interes să păstreze sus-zisele documente, le-a trimes îndată lui Menelik. In urma acestei trimiteri, generalul Baldisera consideră negocierile ca rupte.
Berlin, 9 Aprilie.
Reichstag. Această adunare a adoptat în una-
nimitate şi în mijlocul unor aplause mari, o propunere care invită guvernele federate să se opue cu energie prin toate mijloacele posibile, la duelurile cari sunt în oposiţie cu legea penală.
Cair, 9 Aprilie.
Se anunţă că în ultima luptă aO fost oino-rîţl 600 de guarzi al corpului Mahdi.
DITERIE
Crime, Delicte, Accidente, Intîmpllrî.
DIN CAPITALĂ
Escrocherii îndrusneţe.— Poliţia de siguranţă a reuşit să facă o interesantă captură, acea a lui Costică Dimitrescu, fost condamnat pentru furturi şi escrocherii. A-cum In urmă s’a introdus la d. Grigore Constantinescu din strada Plugarilor No. 2, îmbrăcat In haine de sergeut adjutant de flotila, dtndu-se drept un Nae Georgescu, şi a reuşit să-l escrocheze cu o sumă de bani, sub cuvlnt ca să-l remită fiului d-lul Gr. Constantinescu care este în armată In gar-nisoană la Focşani. S’afl găsit asupra acestui escroc acte falşe, prin cari se încerca să dovedească că în adevăr îl chiâmă Nae Georgescu şi este sergent-adjutant In flotilă, şi s’a constatat cu această ocasiune că el a escrocat pe diferite persoane, tulndu-le pachete cu diferite obiecte sub euvînt că le va transporta cu şalupa şi remite la destinaţie In diverse localităţi de a lungul Dunărei, dar pe cari lu realitate şi-le apropria.
Spărgători prinşi.— Am relatat că acum două zile tntrodueîndu-se hoţii In prăvălia d-lul Petraclie Rădulescu din calea Buzeştî No. 109, afl furai de acolo o cantitate însemnată de tutun şi ţigări, precum şi clte-va articole de băcănie. Potiţia de siguranţă bănuind că faptul a trebuit să fie săvîrşit de spărgători de meserie, a urmărit pe vechil pensionari al Văcăreştilor Matache Ga-nea şi Tache Cismaru; a prins pe cel din-tlifl şi perchisţionînd la Tache Cismaru, unde domiciliază ambii, s’a găsit marea cantitate din tutunul şi ţigările furate de la d. Petraclie Rădulescu, precum şi salam şi altele. Matache Ganea este arestat, iar Tache Cismaru a dispărut, se crede însă că va fi arestat dintr’un moment lntr’altul.
Furt de mărfuri.— Mal zilele trecute s’afl furat trei bucăţi de ştofă de la prăvălia d-lul Eskenazi din strada Lipscani No. 3 ; acum furul a fost prins îmbrăcat cu un rlnd de haine confecţionat din una din ştofele furate, de calitate destul de bună. El se numeşte Ştefan Ionescu şi este o veche cunoştinţă a poliţiei, safl, cum se zice în termeni de poliţist, «de profesiune pungaş».
DIN ŢARĂ
Fratricid.— Pe drumul ce duce la Epu-reştl, judeţul Vlaşca, s’a găsit ieri cadavrul locuitorului din acea comună Păun Constantin, avlnd în partea inimel o rană de cuţit. Autorii presupuşi al acestui omor sunt fraţii victimei, Ilie şi Anton Constantinescu, cari afl fost arestaţi. Ancheta judiciară continuă şi In acest scop s’a transportat la faţa locului şi medicul-legist Dr. Minovici.
DIN STREINĂTATE
Morţi tragice. — Vinerea trecută un incendia teribil a consumat ţesătoria Frey & C-nie din Mulhouse. Focul a isbucnit la o-rele 7.30 de dimineaţă în catul de jos al vechiei clădiri a fabricel. In mal puţin de zece minute el se comunicase la clte-şl patru caturele şi tăiă ast-fel or!-ce retragere numeroşilor lucrători şi lucrătoare ce erafl prin ateliere. A trebuit să se razeme scări de-a lungul zidurilor şi să se întindă cearşafuri pentru a se Înlesni scăparea nenorociţilor cuprinşi de flăcări. Trei lucrătoare afl sărit din caturele superioare în modul cel mal nenorocit; una a rămas moartă pe loc, a doua a sucombat peste puţin din causa lesiunilor ce şi-a făcut în cădere, iar a treia este lntr’o stare foarte gravă.
Mal multe lucrătoare n’afl fost regăsite ; se speră că vor fi fugit de spaimă, dar se poate ca să fi şi perit.
Toată fabrica nu mal e de cit un mare morman de dărîmăturl.
DIN PREŞ A
Ziarele <le azi
------ Constituţionalul se întreabă cine
ar putea să împiedice desfiinţarea inamovibilităţii. D. Sturdza nu poate. D. Stâtescu:
El care printr’o lege anume a mutat Curtea de Apel de la Focşani la Galaţi, numai pentru a lovi pe Voinov; el care a făcut o lege a-uume şi cu putere retroactivă pentru a ciştiga un proces, tot ei vine prin altă lege anume să desfiinţeze in tapt inamovibilitatea spre a ’şi răsbuna de pretinsa necredinţă a lui Popu-leanu.
Se mal poate aştepta ceva bun de la un om cu asemenea porniri ?
Parlamentul ? Nu se poate nădăjdui nimic de Ia el. Senatorii afl făcut şi mal rea legea personală a d-lul Stă-tescu :
Dar peste tot, aceşti senatori şi deputaţi sunt prea inculţi, prea iubitori de foloase materiale, prea neînţelegători al intereselor publice pentru a face ceva bun, safl chiar pentru a opri să se facă ceva răii.
Timpul numeşte regimul de astă-zl un «regim de tîniăcop»
Am aşteptai şase luni; astă-zl mal avem două săptăininl piuă la închiderea Camerilor şi regimul colectivist a rămas tot aşa de sterp cum a fost în timpul cînd agita ţara prin făgăduell mincinoase.
Nota caracteristică a activităţeî guvernanţilor actuali şi a partidului lor urinează a fi nega-ţiunea. Ea se manifestă zilnic în Parlament, în ministere, in consiliile comunale şi judeţene, In fine pretutindeni unde Statul are uu amestec.
Nicăerl uu sevele o lucrare creatoare, spornică, cu un scop reformator, fio el discutabil. Ori unde te întorci, n’auzt de cit de distrugere şi de desfiinţare.
Distrugerea şi desfiinţarea par a fi singura lozincă a regimului colectivist.
----— Ziua e desgustată de searbădă
discuţie din Cameră asupra reformei în-văţămîntulul primar;
Toate locurile comune cari compun fondul banal al publicului afl fost invocate de o parte şi de alta. Nicl-o seîntee de originalitate ! Cu drept cuvlnt desbaterile cari afl loc tn Cameră nu atrag atenţia nimărul!
Oratorii de mina a treia abordează fără nici o competinţă chestiele de invăţămint!!...
Cel mal mulţi opozanţi caută să facă din legea invăţămintulul o chestie de reclamă pe Rugă învăţători, unii mergind chiar pînă a propune mărirea salariilor şi cile şi cite alte banalităţi I
$tirl din ziare
Din Timpul.
Ni se spune că d. Toma Demetrescu e hotărît să-şl dea demisia din cousiliul comunal al oraşului Craiova. Cauza acestei demisiunî ar fi numeroasele gheşefturî ce se săvlrşesc de către edilii acelui oraş.
«** Apostaţii sunt In tot-d’auna ridicull cînd nu sunt odioşi.
Ministrul instrucţinnel publice a zis ieri în Cameră, apârîndu-şl fătul pe care ’i-l atacafl coreligionarii politici, că după legea Invăţămintulul primar de la 1893 ar fi trebuit să aşteptăm un milion de ani ca să avem suficiente localuri de şcoală şi că în trei ani de zile, sub conservatori, abia s’att înfiinţat 221 de şcoale primare.
Nu ştim dacă cifra rostită de antreprenorul Institutelor-Unite de la Iaşi este e-xactă — înclinăm să credem că nu — dar ştim, ceea-ce se poate să nu fi aflat încă mintosul logofăt bisericesc, că d. Take lo-nescu a Introdus în budgetul Statului peste 800 de lnvăţătorl-săteştl lăsaţi piuă atunci în plata primarului, tot aşa de zeloşi pentru cultura poporului ca şi d. Poni.
Ministrul eonservtor a grevat dintr’o dată budgetul Statului cu un milion pe an pentru îmbunătăţirea soartel Învăţătorilor rurali, pe cînd negustorul de supă, care’şî a-pără taraba în dauna liceului din Iaşi, nu lndrăsneşte nici să se mişte de teamă să nu atingă susceptibilitatea Iul Scbileru «afl a altul epitrop de a cărui bună dispoziţie depinde amărătaŢsa soartă.
D. Poni numai clnd tace are oare-cari sorţi de a nu spune prostii.
Din Voinţa :
Rîul Jiu şi afluentele săfl Amaradia s’afl revărsat pe o mare întindere. Apele furioase ale Jiului afl distrus podul de la Breasta, afl inundat abatoriul oraşului Craiova şi lăptăria Călugării, au rupt mal multe poduri de pe şoseaua Breasta-GreceştI şi afl inundat cu totul şoseaua PredeştI. Toate livezile de pe margineo acestui rîfl afl fost inundate şi o mulţime de case distruse.
Apa continuă a creşte.
Din Gazeta:
Iu consiliul de miniştri ce se va ţine mîine seară la ministerul de interne, se vor hotărî numirile în magistratură în locurile vacante.
După cum se ştie, locuri vacante sunt la Curtea de Apel şi Tribuualul din Bucureşti, la Tribunalul din Tulcea şi la mal multe judecătorii de pace.
Din Constituţionalul :
Se dă ca sigură ştirea prelungirel Corpurilor legiuitoare piuă la 10 Maifi.
*** O importantă mişcare prefectorială va fi făcută imediat după sosirea Suveranului. Sunt puşi pe tabloul sacrificărilor o mulţime de prefecţi cari vor fi safl transferaţi safl maziliţi.
ECOURI
Sub-locotenentul Nicolae Greceanu, care a fost reformat în urma scandalului petrecut într’o noapte la corpul de gardă al Palatului, va trece in cadrele armatei slrbe pe ziua de 15 A-prilie.
*
* *
Alegerile comunale din Vasluifl se vor face in zilele de 17 şi 19 Maifl, iar alegerile de delegaţi în ziua de 5 Maifl.
*
* *
Jouî li Aprilie corent, orele 8 şi jumătate seara, Domnul doctor Apostoleanu va ţine la Atenefl conferinţa sa; Mişcarea populaţii ţării pe timp de 50 ani 1844—1894-,
*
* *
D. Eraclie Leonida Aslan, preşedinte al tribunalului din Tulcea, e transferat la tribunalul diu Piatra-Neamţu in locul d-lul Ioan Pruncu, care din causă de boală a fost dispensat din servicifl.
*
* *
Zilele de audienţă la ministerul de răsboiti s’aii fixat ast-fel :
Ministrul primeşte Simbătâ de la orele 10 pînă la 12.
Secretarul general primeşte Miercuri după a-miazl de la orele 2 şi jumătate pînă la 5.
PAJRLAMENT UI,
SENATUL Şedinţa de ia iO Aprilie
Senatul se ocupă cu recunoaşcerl şi indigenate.
D. Polizii-Micşunescu, raportorul legel personale a d-lul Eug. Slătescu, se urcă la tribună şi citeşte raportul.
I). T. L. Maiorescu. Proiectul actual nu e de măre importanţă, e o modificare în u-nele părţi a legel actuale, dar pînă va veni guvernul cu legi mal importante ca pipă acum, trebufi să ne ocupăm cu acest mic fragment.
Voifl vota luarea In considerare, însă cu reserve. Această reformă ce se propune e provisorie şi va trebui să fie modificată de orl-ce guvern va veni la putere.
Prin înăsprirea legel prin amendamentul introdus de comitetul delegaţilor, se loveş-ce tn prestigiul, în autoritatea magistraţilor inamovibili. Gâseşee oratorul rea dis-posiţiunea de a se pune la retragere magistraţi inamovibili ; se atinge chiar un principiu constituţional.
Vorbeşte de Curtea de Casaţie ; inconi-patibilităţile prevăzute în această lege afl existat tot timpul fostului regim liberal. Ne-atlruarea puterel judecătoreşti este In esenţa
www.dacoromanica.ro
/

EPOCA
3
constituţiei şi ar fi o copilărie a se crede că membrii instanţei chemaţi a judeca pe cel mal Înalţi representanţl al puterel ese-cutive, pe miniştri, să poală fi numiţi şi schimbaţi numai prin arbitriul acestora.
La orele 3 şi 15 d. Maiorescu continuă.
CAMERA
(Urmarea ţeăhi|«f de la O Aprilie)
Se’ncepe discuţia pe articole.
La art. I vorbeşte:
D-l Vintilă C. A. Kosetti constată că tdtă discuţia urmată asupra legel în discuţie a fost făcută din punctul de vedere al clasei dirigente.
D-sa crede, că prin art. I se calcă un principiu Constituţional, acela al libertăţel, căci ast-fel cum este redactat articolul, el prevede numai obligativitatea şi gratuitatea.
Oratorul se explică : nu voieşte libertatea pînă a fi un pericol pentru Stat. Găseşte, că obligativitatea nu este In de ajuns de explicită, căci ea nu este prevăzută pentru ambele sexe.
In privinţa libertăţel înv&ţămtntulul, f)-sa cere să se lase libertate părinţilor să-şi crească şi să-şi instruiască copil aşa după cum cred el de cuviinţă, justificlnd la sfîr-şitul anului, că au făcut studii.
In privinţa taxelor şcolare. D-sa le găseşte contrarii constituţiunel şi chiar primejdioase. D-sa propune un amendament, prin care, fără a le desfiinţa cu totul, stabileşte un modus-vivendi mal acceptabil.
D. Gcorge A. Scorţeseu constată, că în proiectul d-lul Poni de la 1891 nu se pre-vedeafl nici taxele şcolare, nici transferarea şi suspendarea ca măsură disciplinară faţă cu corpul didactic. — Aceasta probează, că ministrul conservator de la 1891 şi li beral în 1896 a făcut un pas înapoi în vederile senatorului democrat de la 1893.
I)-sa combate transferarea şi suspendarea, ca arbitrare,
(D. Preşedinte chiamă la chestiune pe o-rator).
D. Scorţeseu continuă şi spune, că sunt nevoiţi să propună o mulţime de amendamente din causă, că ministrul de la 1896 nu-şi reaminteşte de acela de la 1891.
Oratorul combate şi taxele şcolare.
D. Delavrancea îşi ia sarcina de a răspunde d-lor Scorţeseu şi Kosetti.
D-sa începe a răspunde In contra transfe-rărel şi găseşte că disposiţia aceasta este aproape asemenea celei prevăzute în proiectul din 1891. Departe de a fi o armă contra corpului didactic, măsura este înconjurată de garanţii serioase contra arbitrariu-lul ministerial.
Oratdrul abordează chestiunea taxelor, arată eficacitatea lor şi se întinde pe larg asupra chestiunel israilite în general şi în special la noi în ţară, şi susţine taxele, cari In cele din urmă nu sunt aşa grele.
I). Gr. M. Sturdza susţine taxele şcolare, mal cu seamă faţă cu elementul evreesc.
I). Iancovescu propune şi susţine un a-mendament prin care se dă libertate învă-ţămîntulul în familie, după programele oficiale, afară de studiul moralei şi religiunel, care se subordonează credinţelor religioase şi ritului părinţilor.
D. Poni, ministrul instrucţiunei, se declară contra libertăţel învăţămîntulul ast-fel după cuin o cer d-nil Iancovescu şi Rosetti prin amendamentele lor. Statul nu trebuie să se desintereseze de uniformitatea învăţă-mlntulal primar, în interesul conservării sale şi a naţionalităţel.
In privinţa taxelor şcolare, d-sa declară că le menţine, căci nicăerl nu există absolută gratuitate a învăţămîntulul.
D. Poni cere a se vota art. 1 aşa cum este redactat, safl cel mult să se primească amendamentul d-lul Rosetti, ca cererile de Înscriere în şcoală să fie dispensate de timbru.
D. prim-ministrn D. Sturdza se urcă la tribună şi conjură pe deputaţi să voteze art. I aşa cum este. în proiect, arătînd că prin taxele şcolare luăm o măsură de apărare a naţionalităţel noastre!
Se cere închiderea discuţiei, care se primeşte.
Amendamentul cu dispensarea de timbru a actelor pentru şcoală se votează.
Cele-l’alte se resping, în mijlocul sgomo-tulul, unii deputaţi cerlud votul cu bile, alţii ţiplnd că nu sunt în număr.
Se votează art. 2, 3 şi 4 nemodificate.
Art. 5 se votează cu un amendament al d-lul Gîrboviceanu, un alt amendament al d-lul Dobrescu, prin care cheltuielile învăţătorilor însărcinaţi cu recensămlutul cad în sarcina comunelor.
Se votează art. 6.
La art. 7 d. Moisescu propune un alineat care se respinge.
Articolul se votează nemodificat.
Art. 8 se votează împreună cu un amendament al d-lul Gîrboviceanu,— prin care se prevede că agenţii fiscali sunt îndatoraţi a distribui avisurile de amenzi.
Art. 9 se votează.
Şedinţa se ridică la ora 6.
Şrtlinfa tir la ÎO Aprilie
1). Titu Fruinuşanu spune că minstrul
conservator ar fi admis în corpul technic al Statului, şi .ar fi înaintat persoane fără să Întrunească condiţiunile cerute de acea lege, şi întreabă pe guvern ce măsuri are să ia.
D. G. I. Stolcescu, ministrul lucrărilor publice, răspunde, că nu se mal poate o-cupa de numirile făcute pînă la 1 Aprilie 1895. De cele ulterioare a sesizat Comitetul inspectorilor, care se ocupă acum cu cercetarea lor.
D-sa declară că va presinta un proiect pentru modificarea legel.
D. Marin Petrescu întreabă pe d. ministru al Domeniilor ce se face cu legea asupra brevetelor.
I). Falladi, respunde, că comisiuuea instituită în acest scop nu şl-a sflrşit încă lucrările.
D. G. Polilimos roagă pe d. Preşedinte să retragă proiectul de lege presintat de de d. deputat de Vlleea Ştefan Filipescu, iscălit de mal mulţi deputaţi, Intre cari şi d-sa, prin care se acordă o pensie viageră fostului sergent Duicu, aceastu pentru respectul ce se datoreşle Camerei,—din causa stilului, care revine d-lul Filipescu singur.
Şedinţa urmează.
ULTIME INFORMATIUNI
D. Dini. Sturdza alerga ieri inimos prin culoarele Camerei plîn-gindu-se in contra secţiunilor cari în majoritate aii respins legea pescuitului.
D-sa a declarat unui grup de deputaţi:
— Voiţi pune ceşti unea de cabinet cind va veni legea în discuţie $i nu voiu admite nici o modificare.
Exportul vitelor cornute mari şi mici, al rîmatorilor şi materiilor brute animale clin judeţele BuzaQ, Ialomiţa,. Tulcea şi Dîmboviţa este pro hi bit
Azi s’au întrunit la Camera de Comerţ din Iaşi un mare număr de proprietari, capitalişti şi negustori şi afi hotărît să înfiinţeze o banca intermediară de sconto.
Banca se va înfiinţa pe acţiuni în valoare de 100, 500, şi 100*0 de lei, cari se vor acoperi în trei rate. Ea va face numai operaţiuni de sconto a efectelor comerciale cu doua iscălituri, în schimbul unul procent de 9°/o din care se va plăti o dividenda fixă acţionarilor variind între 5—6°/o, iar restul de 3 °/o va servi la cheltuieli şi la formarea unul fond de rezerva ca capital de pierderi.
Faimosul primar al Romanului, d. senator Alecu Morţun, a mal făcut una boacăna.
D-sa a dat autorisaţiune unul brutar ca să fabrice pîiue, retra-gînd în acelaşi timp autorisaţiunile celor-l’alţl brutari. Ast-fel la Roman s’a introdus monopolul plinei.
Brutarii au protestat, dar în zadar.
Afacerea a venit acum înaintea
graţie numai intrigilor austro-ungare la Berlin, Camera franceză ar greşi mult, dacă ar merge să-şi presinte omagiile sale unul popor, care să dă de amic al nostru cu scop de a ne înşela, dar care lucrează ca cel mal răti duşman, căci dacă Austro-Ungaria e obligată azi să susţină pretutindeni interesele Britaniel, aceasta se face numai pentru ca maghiarii să-şi realiseze visul de a cuceri peninsula balcanică.
Apoi n'ar trebui să uităm, că d. Tisza, fost prim-ministru maghiar, a fost singur în întreaga Europa, care a insultat Franţa şi exposiţia noastră din 1889. Ba chiar şi azi presa oficioasă maghiară e singura care se bucură de eşecul nostru în cestiunea egipteană.
Adunarea generală a acţionarilor soeietaţel de ceramică şi basalt artificial, care s’a ţinut Duminică, a fixat dividendul la 20 lei de cupon; plata a început a se face de erl la sediul soeietaţel, pe bulevardul Uni-versitaţel.
La ministerul de finanţe se lucrează la modificarea legel timbrului natural în sensul de a se spori taxele.
Nicolae Popa, autorul crimei din strada Puţu cu apă rece, a mărturisit în fine d-lul judecător de instrucţie ca el este asasinul lui Si-meon Popleac, pe care l-a omorit pentru a-1 prăda. Complici n’are ; a fost internat la VăcăreşcI.
Astă-zl înainte de prînz, pe cînd se ţineaţi licitaţiunl la primărie, s’a furat din buzunarul unul concurent suma de 2.500 lei; s’au închis imediat uşile şi s’a chiemat comisarul de poliţie pentru a perchisiţiona şi începe ancheta.
La discuţiunea legel personale a d-lul Stătescu, în Senat, s’au înscris să vorbească d-nil Mârzescu, Grădişteanu şi Al. Constantinescu.
ministerului de interne şi d. Stolo-jan este foarte încurcat, căci ar vrea să suspende pe primar, dar se teme de d. Sturdza care-1 prote-giază.
D. A. Morţun a mal fost primar în 1884, dar eurîrnl a fost destituit de loan Brătianu; în Noembrie trecut a fost destituit de d. Fleva.
D-nil Luca Ionescu, inspector administrativ şi dr. Felix, director general al serviciului sanitar, aQ fost ieri după amiazl la Spitalul Caritas pentru a vedea pe victimele torturatorilor oficiali din Bacău.
D. dr. Felix a rămas surprins de starea nenorocitelor victime, cari şi acum, după opt zile, trec prin cele mal mari suferinţl.
Secţiunea din Bucureşti a Ligel Culturale e convocată pe ziua de 21 Aprilie, orele 2 după amiazl, pentru a alege delegaţi la congresul general de la 12 şi 13 MaiU.
Franţa, Roiului! ţi Milleniul.
Ziarul La Paix din Paris, organ al Eliseulul, publică în numărul său de la 9 Aprilie, următorul articol în contra Milleniulul din Budapesta :
Preşedintele consiliului, ministrul de externe, a trimis preşedintelui Camerei invitaţiunea guvernului ungar pentru a participa la aşa zisele serbări millenare maghiare, ce se vor ţine anul acesta la Budapesta în lunile Maiă—Octombrie. Nu ştim, care va fi primirea, ce Camera reservă acestei invitări, ni să pare însă, că ’I este imposibil de a se alătura la dorinţa exprimată de guvernul ungar.
Această faimoasă exposiţie millenară (?) nu e serbarea păcii şi a muncel, ci e o serbare eminamente politică, menită a glorifica omnipotenţa duşmanilor noştri maghiari asupra amicilor noştri Slavi şi Rondul din Transilvania. Trebue ca cine-va să nu fi citit nici o dată vre-o desbatere a Camerei maghiare asupra acestei chestiuni ca să aibă cutezanţa a îndupleca Franţa să se asocieze prin prezenţa el la revendicaţiunile politice ale maghiarilor.
Ambasadorul nostru este obligat să meargă la Budapesta, fiind invitat de împăratul Frantz Iosef, lingă care el este acreditat. Statele îşi daloresc uneori între ele bune cuviinţe excesive prin intermediul agenţilor lor oficiali. Dar popoarele sunt libere a-şl regula conduita după sentimentele şi interesele lor.
Intr’un moment, cînd Franţa a suferit un eşec diplomatic foarte simţitor,
Din eroare de tipar s’a publicat în ziarul nostru că întrunirea partidului conservator să va ţine la 12 în loc de 21 Aprilie.
Este dar stabilit că întrunirea va avea loc Duminică 21 Aprilie.
Beoliner Tagblatt, ziar inspirat de cercurile financiare din Berlin, în numărul de la 8 Aprilie dă următorul bobirnac d-lul Gogu Cantacuzino:
Intre transacţiunile financiare cari s’aQ încheiat în zilele din urmă, un nou împrumut romîn merită o deosebită atenţie, pentru motivul că în momentul încheerel acestui împrumut s’a rgspîndit svonul că actualul ministru de finanţe al Romîni-el ar avea tendinţe bimetaliste. Ceea ce în practică ar însemna că Romînia ar voi să plătească în viitor dobinzile sale în argint în loc de aur.
Dacă Romînia a avut într’adevăr asemeni intenţiunî, încheierea noului împrumut a oferit o bună ocazie de a-i reaminti cu tot dinadinsul obligaţiunile sale (seine Verpflichtungen von Neuem eindringlich einzuschOrfen). Posesorii germani ai efectelor Romîne pot să fie siguri că această ocazie nu a trecut neîntrebuinţată.
Ânuuciu
Băile minerale de Bălţăteştî
Direcţiunea exploatăreî sărurilor şi apelor minerale de la Bălţăteştî, în urma lnce-tărel din viaţă a d-rulul Cantimir, trecind asupra d-luî Dr. I. Stamatin medic Primar al casei sf. Spiridon. Se face cunoscut d-lor Medici, farmacişti şi publicului în general, că orl-ce comandă sau informaţiune privitoare la stabilimentul balnear, se vor adresa direct d-lul Dr. Stamatin Băile Bălţăteştî sau Piatra-N.
Tot odată se aduce la cunoştiinţă tuturor că stagiunea balneară se va începe de la 1 Iunie pînă la î Septembre,
Direcţiunea.
82	30—3
Plus di Cheveux Blanc* Plus de Barbes Qriscs
Le NIGER5 *o
donnt Inatantanimant lai ruincet BLOND. CHATAIN. BRUN oa NOIR
Un* applic*ilon tous U* 15 jour» aufBt.
Nt tacht pat la peau tt tiche de mita.
CHEZ LES COIFFEURS ET PARFUMEURS QHOi $1 D£TAIL pour la ROUKAHIE :
CDCCD Coifftur-Parf» k BUC AREST, ■ Dttn 70, Calea Victoriei
Ba doMouu dei Magaslm de Confecţiona di M** Paul.
Bl
25-19
Doctorul Gr. A. Ţaranu
Specialist Ln boale venerice şi ale căilor urinare.
Strada B&ncel Naţionale
colţ cu strada Carugorghehevicl de asupra teatrului llugu.
Consultafiuni dela 4'j, pînă la 7, p. m. • pevtru 1	dame de la 3—4.	îoo-es
Grand hotel Bulevard
MAREI.B
HAGA&IN DE IAJVDU
Calea Victoriei, tt, foţii hotel Broft (Vis-u-vis de Cofetăria Capsa)
Mercurl 27 Martie si zilele următoare
MAME EXMOSITIITAE
ŞI
Punere în vînzare a noutăţilor sosite pentru ftezonul de Primăvară.
MĂTĂSURI şi LENAGIGTRI fantaisie, mare variaţiune de geururl foarte bogate «ultimele croaţiunl».
JAQITETE, PELERINE şi COLEURI foarte elegant confecţionate, cele mal noi modele ale renumitelor ateliere din Puris şi Berlin.
UMBRELUŢE prea elegant combinate cu dantele, panglici etc. precum şi bogată colecţiune de En-Gas toate cu bastoanele cele mal alese.
Bogat atiorliinettl ile IIiîiiiişî. Ciorapi, Batiste, Cornete, M.iu-
gerie pentru dame, de mătase, olandă, linon şi chifTon.__________________
De astă dată cumpărătoare» noastră s’a bucurai de avuutagil foarte însemnate, ţi fideli principiilor magasinulul, oferim şi onor. clientele aceste avaulagil cart constă in a vinde mărfuri nuol, frumoase şi de calitate bună, cu preţuri ne tuni auzite de ieftine
în ţară.	_______________________ .____________________ ■ ■ .	..... .	;
în curind va apare catalogul special pentru sezonul de Primăvară şi vară, care se va trimite gratis şi franco după cerere.
m-tţ.----	"" '
BEHH9
Ocasianc rară!
Desfacere de vinuri vechi şi naturale cu preţuri foarte reduse.
Vin roşu de la Golu-Drineea din anul renumit 1879, (adică de 15 ani):	1	litru.	.	2.50
Idem	10	* . . 20.—
Vin alb de Dealu-Mare dela 1879 1 litru. . 2.50 Idem	10	« , . 20,—
Vin alb de Drăgăşanl dela 1887 1 litru. . 1.80 Idem	10	« . . 16.—
Vin profir din via mea, de 2 ani, 1 litru. , —.90 Oţet numai de vin	1	litru.	.	—.80
La comanda de cinci litruri se trimete a-casă.
Comanda se face uşor prin carte poştală.
FKIEimiCII I’ILDAER
Calea Dudeşll, 128—130.
12	80-29
N. GRiaORESSCIT
43, Calea Victoriei, 43
vis-ă-vis de cofetăria Capşa, Bucureşcî Aduce la cunoştinţa onorabilu-Vw lui public, că In atelierul mefl se confecţionează încălţăminte BOas pentru dame, copil, din mate-rialele cele mal fine. Comen--	ţ-|" se efectuează prompt; se
făseeiş si ncălţăminte gata cu preţuri mo-erate.
NB. Pentru conservarea Incălţămintelor recomand veritabila Crema-meltomană neagră şi culori din fabrica
«BROUN şi SON» din Londra: Feriţi-vă de contrafaceri.
27	*	52-18
MARELE MUZEU
Ednard ItrauiRi
în dosul Tipografiei Statului
Pentru sfintele sărbători a sosit nou de tot.
jS VBOB AI VA •
Ce este Ştrobaica ?
Şlrobaica represintă un tablofl vivant, înfăţi-ştnd o fată vie, care într’o oombinaţie electro-hzicâ, se schimbă într’un pom ale cărui flori sfe transformă ln nişte clopoţel, cari intonează o bucată de muzică, apoi sejschimbă intr’un schelet, care la rîndul său se preface, relulndu-şl forma primitivă.
Ştrobaica este un capo-d’operă care a fost admirată in cele mal principale oraşe din Europa.
Sensaţional: ELECTltA sau Fata plutind li» aer.
Ce este Electra ?
Electra reprezintă cea inal frumoasă ilusiune optică. Electra este un secret al ştiinţei in timpul de faţă. Electra este cel inal mare mister.
Minunea minunelor: CAPUL VIU VORBITOR intr'iiii basin de apă, Acest cap viă, plutind in apă, vorbeşte şi răspunde la ori ce întrebări puse de public.
Aceasta e unic în felul săU, care merită a fi văzut.
Nou ! Nou! Nou de tot!
Nunta M. S. Ţarului Nicolae al III-Iea
al Ruşilor (în costum de gală)
88________|____________________20-20
p* ^	» ■ ■	. de la s-tu Gheor-
De închinat *he în
coneselor No. 4, o Casă spaţioasă, cu Dependinţî, Curte, grădină, apă, gaz etc.
B 81	12-8
De vînzare 2 vil, una in strada Mir-cea de 10 stînjenî faţada, în via lui Că-tuneanu pe şoseaua Panduru şi eea-l’altă de 15 stînjenî faţada în a doua stradă Nicuşoru Dealu Spirei.
Doritorii a se adresa ta Iosef Dudescu, vizitiu, Ia azilul Elena Doamna.
71	10-10
qranj>b MA.QA.enrm nu
Frintemps
NOUVBAUTfia
EXPOSHE tiKAUDIOASÂ
de G’oleurl, pelerine, Jupoane de mătuşă moar şi alpaga, (’sepoate, mati-neurl, Umbreluţe, rulări!, mânuşi, parfumcrlî etc. se află in
Biuroul de reexpediţie
în Bucureşti, l ulea Victorie! * 0. 60
44	_____________(15—12.
H 17 C V K K S «7,1
Cel maî Însemnat niajcnsin de arme din ţara
Mare asortiment do arme de vijiătoare! de tot felul, de la fio pînă la 1000 lei bu- j cala, celor mal renumite fabrici, Engleze, I Belgiene şi Franceze. Arme cu două (ove j pentru alice cu cocoaşa şi fără cocoaşe. Pusei de vinat cu o ţeava pentru alice şi I alta pentru glouţ. Arme „Trio*4 cu'trei
ev» (două peulru alice şi una pentru glonţ).
Arine Ideal Patent llammerleN fără cocoş, sistemul cel mal per font pentru vinat, Puşti de Maiou de la ÎS pînă la 100 lei bucata. Pistoale de tir ml duel. Carabine de apărare şi do vinat cu repetiţie, WiiicheKter, Colt şl Martin, cu 8, 12 şi 16 focuri.
Revolvere engleze şl belgiene de toate felurile mărimile. Orl-ce artne şi revolvere vindem cu garanţie şi condiţiunea de încercare.
Avem în inare cantitate tot felul de cartuşe franceze, engleze («lfl«y» şi aus-triuce *Scllier d Bellot*). Mare asortiment de obiecte de vtnătoare şi accesorii de arme.
Avem in atelierul nostru de armurerie şi mecanică, un armurier special care transformă şi repară ori-ce fel de arme, cu garanţie.
5	vtNZARE I ÎN RATE —•	(50-37
■BRHflBBBnUBHBai^HHBRBBBMaHB
Cr&sa de Sanatai©
Institut din noii reorganisat 51, — Strada Teilor — 51
Dirigiată de dr. Şaabner Tuduri
Căutarea boalelor interne şi chirurgicale, precum şi a tutulor boalelor nervoase şi ehronice. Tratarea boalelor de piele, a boalelor de ochi, gît, nas şi urechi, a boalelor de ficat şi rinichi. Operaţiuni.—Tratamentul boalelor gyneeologice;; camere cu intrare separată pentru faceri, o moaşă cu diplomă locueşîe in institut. 'Discreţiune.^r-i'ratament special al syphilisulul şi a boalelor uretro-genitale.
Bolnavii se pot căuta cu orl-ce medic safl specialist.
Preţurile moderate, pentru angajamente lunare se fac reduceri.
ConsuttaţiunI în fie-care zi, pentru boalefe interne şi syphilitice de la 10—12 p. in.
Direcţiunea trimete de indată după cerere noul prospect al Casei pe 1896.
20	, , , 100 - 28 Bl
CĂSI FONDATA IN 1880
2 Medalii	Succes de 16 ani -
Al! BON JARQINIER
Seminţerio horticolă, Leguminoase şi Fnragore
AUGUSTE CLOUARD
fost gr&diuftr şef al Capitalei
Antreprenor de Parcuri şi Grădini
Str. Carol I No. 56, Bueuresd ■;
Seminţe de flori şi de zarzavaturi de tot felul Trifoiu, Lucernă, Rădăcini furagere e Seminţe, Industriale, Economice, Uleioase şi Textilo
Instrumente de tot felul pentru grădinărie
Singurul deposit de maşine pentru altoit Viţe Americane, după sistemul cel mal nou, aprobat de Secţiunea Viticolă a Ministerului de Domenii.
Catalogul se trimite gratis si franco la cerere
29	’	24-21
11a VÎBTilFD Muntele BOI A-
BWVS	Argeş lingă
Olt şi soseaua principală a ţărel de la Curtea de
Argeş la rîul vadului, drum de fier Bucureşti Curtea de Argeş, avînd Marmoră granid albă şi albastră cum şi alte mineralo de mare valoare. plus pădure de brazi molifţi seculari, care se vinde şi singură, asemenea se poate deschide carieră de piatră marmoră şi ţiinent înarmară..
Doritorii se vor adresa la d. Al. Carpenişanu bulevardul Elisabeta 18.
79	30-10
MAX EICHTENDR0F
«la pajera Americana»
www.dacoromanica.ro
4
EPOCA
mm
7 CASA DE SCHIMB
HESKIA & SĂMUEL
BUCURESCI
No. 5 St ruda Lipscani No. fi Cumpără şi vinde efecte puhlico şi fuee orl-ce
schimb de nionozl.
1800
		Cump.		Vind	
4»/u	Rentă AmortisabUă. . .	87	—	~ 87	7.
5«/.	» Amortisabilă. . .	98	7.	99	li
6 »/«	Obligat, de Stat (Cov. R.) .	102	V*	10-217.	
5»/o	» Municipale din 1883	9b	V»	97	'U
5°/o	» . » 1890	97	l/«	97	7.
6«/»	Scrisuri Funciar Rurale .	93		93	v«
97»	« o Urbane .	100	lh	101	—
6»/.	» » Urbane .	89	7.	89	•/.
5°/u	» » » Iaşi.	82		82	7»
	Acţiuni Banca Naţională.	1550	—	1535	—
	» » Agricolă .	200	—	201	—
	» Dacia Romlnia asig.	394	—	396	—
	» S-toa Naţionala asig.	430	—	433	—
	S-talea de Construcţiunl .,	190	—	193	
	Florini valoare Austriacă.	2	10	2	12
	Mărci Germane ....	1	23	1	25
	Bacnote Franceze . . .	100	—	101		
	» Italiene. . . .	89	—	93	'a—
	» ruble hlrtie . .	2	67	2	70
Imprimarea cu maşinele dublu-cilindrice, din fabrica Albert & C|», Frankenthal şi cu caractere din fonderia de litere Flinsch din Frank-furt A/M.
a
m
a



WC

M
—
m

m
Cu *7}
cr -	i:.

£ ^
n =
•	o " g ®g
® s — ® “S
«T3	r
—
-i CfQ
■ ■
BOALE SM€KKrr!
SPECIFIC flaTIBLEMORftfiiC STOţljESpU < JAPMIJMÂIG
CU COPAI VAT DU SODA-SAUOI. ŞI SA NT AL
Nirt nntil din auliblenorugicele existente piuă acum nu Împlineşte cele două Oondiliunj de asimilare repede şi a nu i-rita traochil intestinal. Âsoeiaţiunea substanţelor ce compun aceste Gapstile este lot ce actualmente ştiinţa are inul bun şi mal Încercat in Lralamenlul blenoragie lor, Modul <Ai toiul nou şi special după care sunt preparate aceste capsule fac ca vindecarea să lie repede, complectă şi fără de a deran-gea stomacul : asl-fel că 'Convine tuturor persoanelor chiar celor mal debile.
Acest noii medicament vindecă in scurt timp complect şi radical seursorl (seulainent) nuol şi vechi aUt la bărbaţi cil şi la femei, precum Blenorea, poală albă, efC.
rrcţul iutei cutii 1 lei.
Asociat cu aceste capsule se fepomquidă cu succes Injecţia Sautalina.
Preţul unui tliicon 3 Iei ISO bani.
Deposil general: Farmacia Mihail Stoenescu, strada Mi-hal-Vodă No. 55, Bucureşti. De vînzare la principalele Farmacii din ţară; In provincie unde aceste preparate nu se găsesc, se expediază imediat contra unul mandat poştal.
4»	,	(26 v

Les Vâritables Eaux mirârales de
VIG EI 7
sorit leu Souvces
vichy-£tat
CELESTE f^S GRANDE-GftlLLE HOPITAL
Exlger le nom sur la Capsule • t l'Etiquette.
Les Seu Ies VeritablesF&stille&deVichysont les <
PASTILLES VICHY-ETAT
fabrlquees avcc les sels naturels exlraits \ Cles Eaux de Vichy-Etat.
COMPRIMES DE VlCE-ÎY
aux sels naturels VICHY-ETAT pour pr^parer 1’eau artifldelle de Vichy gazetise. \
Agent Qtniralpour la ROUMANIE, BULGARIE,SERBIE :
A. G. CAniSSY, Bucnrest.

ALBUM ILUSTRAT IIV 1>K FANOICUiăK Apar două fascicole pe lună, în trei ediţium diferite : una în romîneşte, una în franţuzeşte şi una în nemţeşte.
Romlnia Pitorescă va forma un superb album cu 200 de vederi i monumente, peisaje, lucrări de artă. Aceste vederi, imprimate printr’un procedeil special, sunt adevărate fotogralil, sau mal bine zis adevărate tablouri. Acest album va constitui o lucrare artistică unică în felul ei in Roinînia.
Sub lie-care vedere este o notiţă, scurtă dar complectă, redactată de Domnul Gr. Tocilescu, membru al Academiei llomine, ceea ce garantează exactitatea descripţiunel şi contribue a da a-ceslel lucrări artistice un caracter literar şi chiar istoric.
PREŢUL UNEI FASCICULE
fu capitală. . . Iu provincie Iu streină Ia te .
1.35
1.35 1.50
Nu se va da urmare nici unei cereri, dacă nu e însoţită de cost. Cererile să se adreseze editorului, d. Frauz Du-schek. Bucureşti, str. Franklin No. 6, sau la administraţia ziarului Independance Roumaine.
ABONAMENT LA 25 DE FASCICULE
In capitală ........................35 iei
In provincie........................ 37 1. 50	b.
Iu streinătate......................30 lei
AUGKAMKNTKI.E SE FAO LA EIJITOIt. D-NUL VUAKZ DUSCHEK Bucureşti, str. Franklin uo. 0
La inimi ii ist raţia ziarului «Iiitl^pomlnMtT KouiUM-iU'*’
Si lei principalei* librării elin tarei
Costul abonamentului se plăteşte înainte
A se specifica bine, în cererile prin corespondenţă, ediţiunea ce se cere : romînească, franţuzească sau nemţească.
MtHON VELESCU
Maşine agricole şi industriale
Bucurescl. — Strada Smîrdan, 35. — BucurescI
Locomobile şi Treerătoare
Plugurî universale şi polibrăzdare
medaliate la Concursul Soci el atlet Agricole din 1895
Motor! pentru Petrol „SIMPLEX" patentate
Instalaţiuni de Mori
şt
JFerestrae Mecanice
Representanţa generală a fabricelor de var alb gras şi ipsos ale D-nuluî Victor Soeecu din Cîni|m-Limg.
(18)	(50-17)
1
sist. Auer Perfecţionată
cu preţurile foarte reduse
Acest magasin şi atelier auiorisat de Onor. Primărie este cel mal recomandabil pentru instalări de ga*, apă, telegraf, canalizare băi, precum şi tot felul de closete şi tout ă l’tyout.
Magasin de exposiţie
CEATRALA
Strada Biserica Ieui, No. 9 lingă Hotel Union
R
KDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA ziarului EPOCA se află în strada Clemenţei No. 3.
I
ATELIER DE LĂCĂTUŞERIE
şi pentru
— CON STH MJCTMMJNE IME CM ESI —
I. MIM*
— Strada Isvor, IVo. 11S* Bneuresd —
efecluiază tot felul de lucrări de fier pentru Binale, precum: Grilage, Porţi, Balcoane, Uşi Ferestre. Marchize, Scări, Lămpi, etc.
specialitate florărie, sere, gradine ne enrnă, pavilioane in fier etc. ele.
Primesc comande pentru Provincie:
— Mmreluri Moderai* —
100 — 19
CEL m\ MARE ATELIER DE BILIARDURI
FItANZ FAST
BUCUREŞTI—Strada Ştirbeî-Vodă No. 44—BUCUREŞTI
Cu schimbrek localuliilul,
avizez pe onor. public ca am in atelierul şi magazinul meii un bogat depozit de Biliardul! mici pentru Dame safi copil, cu mandanale (benţl) cari fac un efect foarte uşor la bile. Asemenea conslruesc şi biliard urî- cu masa foarte practice _ U-y pentru familii ori în saloane
Toate sunt solide şi elegante..
'	r ,*J,ATl'r,lf* MIE MM MISE —
y Gel mai bun între	>
APROBAT Je ACADEMIA de MEDICINA din PARIS
ln tote farmaciile
Sticla. — 1/2 Sticla.
DIN FABRICA
IOAN G. CANTACUZINO, BRĂILA
TiEPltESENXANT GENERAL PENTRU ROMÂNIA
BUCURESCI, Strada Stelea, No. 6
SI EA FIETAWjETjE SAFjJIP
LAŢI. — Strada PresseT, No. IAŞI. —Strada de Jos, No. 24
_	Acest aparat eslti «le o simplicitate extra-ordiuară şi
1	serveşte poulru distilarea vinului, mustului de mere, de
pere, do prune şi de orl-ce fol de fructe. Uu el se poate
I JgUB'	distila tescovina, drojdiile de vin sau orl-ce soiţi. precum
':^wbT	si florile, seminţele şi orl-ce fel de plante mirositoare.
P	ySe	fte poate fabrica cea mnl lumi ţuici, shloviţă si orl-ce
spirt uri. Acest aparat este cu mult superiori cazaueior şi Almubieurilor obişnuite, priu aceia ca produce saii bT*-" tu din o singură dată gradul cerul saO pi'iu rectifigare dupii voinţă, un spirt rectificat de o ca-	_ jtaT
'joi_bţaţe mi bună. cu o economie mal	|Jpy[
E umre de Liiup, de upă şi de con- /(« Jp wWt ţ ]f a,
B »..nawnra—3 hustibi),	' r	'i^
A se adresa d-luf GF.ORGES :'Lraf>TV/ Galaţi, saD Ia agenţii săi acreditaţi din diferite	jJ* u
ii i	t ■!«■><
A. CAHAM II
ţări şi localităţi.
BucurescI.- Tipografia «Epoca».—Strada Clemenţei, No. 3.
61, Strada Ştirbe1 - Vodă, 61
IN FABRICA LUI
PAUL M1LKER
Se găseşte în tot timpul un
Mare Asortiment
DE
ARTICOLE DE VOIAGIU
sac! cu necesaire de toileta
«le la 10 piuă la 350 lei
/ rticole de PLUŞ gata fi de comandă
Bucureşti, 61, Strada Ştirbei- Vodă, 61
(30—7)
■E
-v
bu>

Fruct laxativ răcoritor, admirabil în contra constipaţiel
*» IV. 50 ciitia

MARE DEPOU
Burlane de Basalt,
-ţ’KVE de rtruiiî,
FER ŞI TU Citi Fortunî tle eîiiepu, cauciuc
Obiecte de faianţă, alamă şi tucifl pentru conducte de apă, scurgere, băi,
tout h l’egout, gaz, etc. la
WAm ILVIM
BUCUR IOSCl, STR. BISERICA AMZI, 14. -r- BUCURESCI
^3
INSTALATOR
PENTRU
SISTEMUL TOUT 1 L’EGOliT
SI penlra ittceslziră centrale
40	*	. (100—12)
mm
BĂI HYGIENICE' I BAI HYGIENICE I BÂl HYGiEIMICE
VECHIUL MAGASIN
de
LĂM 8*1,89B§MxŞIMI ile SSLCA/JTK
. si ori-ce iiistalaţimjl
MARCUS LITTMAN &!. WAPPHER
No. 61, Calea Victorie!, No. 61, (Vis-â-vis de Episcopie)
Recomandai de Onor. Clienţi, instalaţiiniilo de băl lucrate numai iu Zink, cu diferite sobe do aramă poulru încălzii ana. Băl de aburi higienice, recomandat do toţi medicii celebrii, poatA să facă orl-cine în casă. Duşuri ipitrvm. n sistematice cu aer comprimat,. Closete <tout a V eyoât» J liigienice şi sislemalico. Sticle de Conserve bermeli-ceşle inobi’se de toate mărimile. Unicul depofl in ţară cu Solie (Belgiano), din lubrica .GOIJILy, şi maşini de bucătărie diil, renumita fabrică «(jEBR0DEJt BOEDER» din «Dartnstad», precum şi splendidul lor asortiment de lămpi e-loganle pontru atlrnnl şi masă, cu maşinele Americane - W„N-58	36—9, DER», toate cu ner.
www.dacoromanica.ro