SERIA IL—ANUL II, No. 127. Ediţia a ti»eia> MARŢI, 9 APRILIE 189(1 NUMĂRUL 10 BANI A BOXA MIXTELE încep la 1 ţi 15 ale fle-căroTIunl ţi se plătesc tot-d’a-una înainte In Bucureşti la Casa Administraţiei In judeţe şi streinătate prin mandate poştale Un an in ţară 30 lei; in streinătate f>0 lei Şase luni ... 15 » » > 25 » Trei luni . . . 8 » » » 13 » Un număr în streinătate 30 bani MANUSCRISELE NU SE ÎNAPOIAZĂ REDACŢIA 3—STRADA CLEMENŢEI—No. 3 NUMaRUL iO BAR! .ntscn'îîiu: In Bucureşti şi judeţe se prinţese numai la Administraţie In streinătate, direct la administraţie şi la toate oficiile de publicitate AnunciurI la pag. IV...0.30 b. lini » » » HI......2.— iei » » » » II........3.— > » Inserţiile şi reclamele 3 lei rindulj ÎT n n u in ă r v e chiu 30 bani A S>M IX 1«TR1ŢIA No. 3 - STRADA CLEMENŢEI - No. 3 APARE ZILNIC LA 5 ORE SEARA CU CELE DIN URM TELEGRAME ŞI ŞTIRI ALE SILEI GUVERNUL EMISIUNILOR De cîncl există guvern de partide, oamenii cari compun cabinetul sunt în tot-d’a-una cel mal capabili, cel mal pregătiţi şi cel mal experimentaţi din partid. La dinşii punctele de program, în stare de idei generale în mintea partisanilor, au forma concretă a proiectelor de legi, şi asupra chestiunilor curente sunt cel mal apţi a da soluţiunl repezi şi practice în sensul vederilor partidului. Aşa e în toată lumea; numai la noi, sub regimul liberal, nu e aşa. Fie vorba de realisarea unul punct de program, fie vorba de satisfacerea unei nevoi curente, miniştrii liberali, în loc să vie cu proiecte de legi ori să ia măsurile cuvenite, nu fac nimic de la dînşil, ci instituesc numai de cit comisiunl, cari să studieze chestiunile şi să alcătuiască proiecte de legi. Comisiunl în sus, comisiunl in jos, aproape toate ministerele au Astă-zl plătesc din greu păcatele săvîrşitei Au puterea, pentru atingerea căreia au comis toate mişeliile, şi nu ştiu, nu pot să facă nimic cu ea. In privinţa operei partidului conservator, pe care se angajaseră s’o distrugă din temelii, liberalii au capitulat de îndată ce au ve-nit la putere. Căci, avînd răspunderea guvernului, el aii fost siliţi să se uite mai de aproape la ea şi au văzut în sfîrşit că era folositoare şi necesară. In privinţa operei lor, făgăduită prin programul de la Iaşi, abia acum cînd a fost vorba de realizarea el au văzut că ii'au ştiut singuri ce vor şi că nu sunt pregătiţi. In tot partidul, nu e un om care să fi adîncit lucrurile pe vremea opoziţiunil şi să fie gata a face una singură ma car din reformele făgăduite cu o uşurinţă copilărească. Iată isvorul nesfirşitelor corni silim ce se instituiesc şi cari ar avea menirea să săvîrşească as-tă-zl munca serioasă ce nu s’a făcut în şeapte ani şi jumătate 0 MIŞELIE COLECTIVISTĂ O Înscenare colectivistă.— Scrisoarea unui miţei.—Iiitervenţiiinile represlntaiituluî Ligeb-Solilmbiireu atitudine! /Jurului «DtUiats».—Pecetluirea mişeilor. .SIrituri. VIt LIMA ajuns să aibă acest nou ruagiu neprevăzut în legi; şi inovaţiu- | de opoziţiune. Cum că comisiunile acestea, cari nea a trecut chiar şi la primării. Lucrul e cu atît mal bătător la ochi, cu cit nu e chestiune de de nescai-va anchete, la cari şi cel mal capabil guvern poate fi nevoit să recurgă in anumite împrejurări ; nu e vorba, nici de comisiunl compuse din funcţionari superiori, învechiţi în slujba Statului şi bogaţi in experienţă, pe cari miniştrii nu i-au putut avea mal înainte la îndemînă şi de ale căror lumini ah nevoie spre a e-vita greşeli ori scăpări de vedere. Nu. Comisiunile de cari e vorba şi cari vor ajunge probabil să umple ministerele şi primăriile într’atît în cît să nu mal fie loc pentru funcţionari, se compun din inundă ministerele, nu vor putea mîntui partidul de falimentul ce-1 ameninţă din toate părţile, nu încape îndoială. Dacă nu te-aî pregătit în o-posiţiune, cînd eşti liber şi fără de nici o grijă, nu poţi să te mal pregăteşti la guvern, în vâltoarea afacerilor. La guvern se lucrează, nu se învaţă. Dar poate că nici liberalii nu-şl fac iluzii în această privinţă. Faimoasele comisiunl pot să nu fie, la urma urmelor, de cit un mijloc de a arunca praf în ochii publicului, pentru a-1 face să creadă că guvernul e liotărit să lucreze. Ş’apol, cu această nouă O înscenare colectivistă Nimeni n’a uitat, de sigur, că printre infamiile scornite de ban da de patrioţi de meserie or ga nisa tăi pentru a exploata sentimen tul naţional, spre a exploata apoi budgetul ţării şi a cărei şef era d. Gogii Cantacuzino, a fost şi celebra invenţiune cum că d. Ioan Lahovari, pe atunci ministru la Paris, ar fi intervenit pe lingă ziarul des Debats de la Paris pentru a nu mai permite să se publice articole favorabile Romînilor din Ardeal. Pe tema acestei cestiunl au dus colectiviştii o campanie de mai multe luni în contra conservatorilor. D. Ioan Lahovari a desminţit categoric spusele colectiviştilor. A-ceştia au fost în neputinţă de a da probele ce pretindeau că a-veau. Acum am pus noi mina pe unele probe cari dovedesc că toată afacerea era înşeenatâ de colectivişti. Scrisoarea nnuî miţei Printre patrioţii salariaţi, cel care a desfăşurat mai mult zel în această afacere a fost celebrul Perieţeanu-Buzău, cel care distribuia bani spre a se face scanda-lurl pe cestia naţională, care a organisat călcarea- în picioare a steagului unguresc şi care azi a-plauclă, pentru 25 lei pe si, la Senat, discursurile scrise ale contelui Velsersheimb, rostite în parlament de d. Dini. Sturdza. Acesta a scris la Paris ca să se intervie pe lingă o persoană ca să acuze pe d. Ion Lahovari. Interveniţi, a scris d-sa, şi faceţi ca să se zică că Ioan Lahovari a intervenit Ia «Journal des llebals spre a nn se mai publica articolele favorabile Itomî-nilor. , Intervenţimiile represintatnln! Ligei Liga avea la Paris pe un re: rătăceşte şi redacţia cere să se refacă acest articol spre a. fi publicat. Cînd un român ce se afla -m Paris, duse articolul la redacţia marelui ziar paris ian, redactorul şef îi spune că corespondentul ziarului din Bucureşti Va informat despre campania dusă de presa din oposiţie din Bucureşti. «A-ceasta vă este răsplata, zise redac-torul-şef d. Koechlin, pentru graţioasa ospitalitate ce am dat în coloanele ziarului nostru, Romînilor din Ungaria ? D. Patinot, directorul nostru, va fi foarte supărat cînd va afla despre toate acestea» Din articolul ce să dusese de compatriotul nostru s’a publicat numai un scurt extract şi acesta a fost ultimul articol pe care Pa putut publica Liga în «Journal «Ies DtMiats . In urmă d. Patinot a invitat pe cel ce dedea articolele la «Journal des Debats» să nu mal calce prin redacţie. Pecetluirea miţeilor Am publicat aceste destăinuiri spre a pecetlui toată banda de mişei cari au înscenat aceste infamii, şi au jertfit -causa pe care pretindeau că o servesc, numai spre a calomnia pe un bun patriot ca d. Ion Lahovari, căruia i-a venit rîndul să le arunce cu dispreţ în obraz toate calomniile ce cu chila au vărsat pe capul lui. Totuşi am rezervat cîte-va fapte de cari ne vom folosi cînd mişeii vor îndrăsni să răspundă. RUSIA ŞnULGARIA Zvonurile.—Cearta In Societatea slavă.— Infringerca lui Ignatiefl’ membri al partidului, cu cari ac- instituţiune se pot împaca multe presvntant al el, care era plătit tualil miniştri au stat mereu in contact. Ce vrea să zică aceasta? Aceasta vrea să zică că miniştrii actuali sunt absolut incapabili, că el nu sunt în stare să rezolve chestiunile de resortul lor, nici să realizeze programul pe care l-au făcut în opoziţiune. Instituirea de comisiunl, la orl-ce ocasiune în caro iniţiativa miniştrilor trebuie să se manifesteze, e mărturisirea cea mal deplină a incapacităţii guvernului. Iată unde ajunge un partid care în opoziţiune nu vrea să muncească serios şi preferă să agite stradele, pentru a crea dificultăţi guvernului. Liberalii au stat şeapte ani şi jumătate în opoziţiune. In toată a-ceastă vreme, el erau datori să studieze lucrarea guvernului conservator, să-şi dea seamă de trebuinţele ţârei, de lipsurile organi-săril Statului şi să caute soluţiunl. In loc să facă însă această muncă, iei şi-ah dat un program la citirea căruia orl-ce om serios a trebuit să dea din umeri, au a-ţîţat patimile şi poftele, au făcut făgăduolile cele mal nebuneşti, numai şi numai ca să ajungă la putere. pofte de alo partizanilor. Ori cum ar fi, ceea ce se petrece sub guvernul liberal nu s’a mal pomenit şi arată în destul decăderea partidului. IDEALUL LIBERALILOR Ştim în sfîrşit pentru ce merg toate aşa de frumos sub guvernul actual; un membru influent al unanimităţii colectiviste din Cameră ne-a luminat, în şedinţa de Sîmbătă, în această privinţă. Ca adevaraţl democraţi ce sunt, liberalii nu-şl ridică privirile în sus, nu-şl iad drept ideal stările de lucruri din ţările cari stail în fruntea civilisaţiunil. Popoarele înaintate formează un soifide aristocraţie faţă cu multele popoare înapoiate, şi liberalii nu pot suferi nici un soifi de aristocraţie; de aceea partidul liberal a întors cu hotârire spatele Angliei, Franciel, Germaniei, şi şl-a îndreptat privirile în partea opusă. Dovadă următoarea observaţie a unul influent deputat liberal, in şedinţa de Sîmbătă a Camerei, ca răspuns la cri-licile făcute asupra poziţiuniî corpului nostru didactic: Nici în bulgaria nu e mal bine! Idealul partidului liberal e deci bulgaria si, ştiind aceasta, toate se explică. Asupra unul singur lucru mal suntem nedumeriţi, de ce s’a oprit partidul liberal la Bulgaria si nu şl-a luat drept ideal Patagonia ori ţara Matabelilor? Dar bun e Dumnezed 1 cu 150 lei lunar. îndată ce afacerea Ioan Lahovari a fost lansată prin presa din ţară de către colectivişti, acesta crezînd că acu-saţiunea e întemeiată s’a dus la «Journal des Debats» cu un articol, care spre marea Iul mirare a fost primit şi publicat ca în trecut. Mirat deaceasta, el îşi exprimă surprinderea către Ligă şi o personalitate marcantă din Ligă îl spuse că ştirea despre d. Ioan Lahovari e absolut exactă şi că l-a fost confirmată- de mai mulţi ziarişti francezi, al căror nume i se şi citează. Dar mirarea lui a fost şi mai mare cînd, căutîml în anuarul presei constata că numele acestor ziarişti nu exista. După acestea, represintantid Li-gei trimete o scrisoare «l-lai Urechi», prin care îşi exprima îndoiala . I*rodau e căsătorit eu sora soţiei e o cam «Iată se ştie «Iar că vor fi înlăturaţi «le la Casaţie «l-nil Prodan şi Po-puleanu şi că «1. Al. Coss-tescu de la Curtea «le Apei va fi mutat ia Galaţi. D. George Candrea, fost prim-redactor al ziarului Dreptatea din Timişoara, a fost condamnat de curtea cu juraţi din localitate la Tribunalul din Alba Iulia a condamnat pe 14 ţfiranl romînl la închisoare de la 28 zile pini la două luni, pentru că aQ semnat o adresă de aderenţa către comitetul naţional din SibiQ. călătorii» MM. IX. Regele şt Regina «Agenţia romînă» ne transmite următoarele telegrame: Triesl, G Aprilie. Majestăţile Lor romîne aii vizitat azi curiosităţile oraşului. Regele a visital palatul poştelor, însoţit de d. Rinaldini, guvernatorul Triestulut, apoi s'a dus să întîlnească pe Regina. Majestăţile Lor au visitat spitalul săracilor unde aii fost primite de primarul d. Pilteri, apoi s’au dus la muzeul antichităţilor de la monumentul împăratului Maximilian. Trioit, 6 Aprilie. Regele Romîniel a primit în audienţă pe comandantul staţiunel navale, contraamiralul Minutillo şi pe prinţul Egon de Hohenlohe. Majestăţile Ijor romîne au invitat la dejnn pe d. Rinaldini; guvernator, cu soţia sa, pc{d. Pitleri, primarul şi pe consulul Romîniel, d. Demetrio. După amiazl, Majestăţile Lor romîne însoţite de guverncitorr, primarul şi considul Romîniel au visitat castelul Mi-ramar, apoi basilica Saint-Juste. Peste | tot aii fost salutate în mod respectuos de populaţie. Majestăţile Lor vor pleca mîine la Veneţia. COMITETUL NATIONAL Şl KILLEMIUL Memorandul naţionalităţilor. — C onferinţa naţională.— Averea partidului Memorandul naţionalităţilor Comitetul naţional din Sibiâ în şedinţa sa din urmă a discutat pe larg ideia unei demonstraţii a naţionalităţilor aliate din Ungaria şi Transilvania. După mal multe cuscuţiunl constaiInduse lipsa de entusiasm a sîrbilor, dificul- pe an pentru fabrica Burghete nu în alt I doui ani închisoare şi 1550 fio- tăţile materiale ale slovacilor, comitetul scop de cît a nu se face concurenţă clientului său! Nu sciă dacă cetăţenii cari i-aă încredinţat mandatul de consilier comunal vor fi tot aşa de severi ca şi d. Ion Brătianu ; tot ce seim este că : dupul părid şi schimbă, dar năravul nici o dată». Ies de la Rrailu. Prinţul Ferdinand la Petersburg (Prin fir telegrafic) Sosirea prinţnlnl.— Societatea slavă. Două. articole oficioase. — Primirea unei deputaţiiini bulgare. Plinea şl Sarea. — Sentimente rusoUle. — Vlsl-tele. Petersburg, 6 Aprile. Prinţul Bulgariei a sosit la amiazl. A fost primit la gară de marele duce Vladimir. O companie făcea onorurile şi inusica a cântat imnul bulgar naţional. Printre societăţile cari eraQ la gară, se afla o deputăţie a societăţii de binefacere slave condusă de d. Cernaieff, care a presentat prinţului plinea şi sarea. Prinţul Ferdinand şi miniştrii bulgari vor locui In palatul de iarnă. Prinţul se va presenta Ţarului la Ţarskoe-Selo, după amiazl la 4 ore. Sofia, 6 Aprilie. Mir publică două articole cu ocazia sosire! prinţului Ferdinand la Petersburg. Unul zice că Bulgaria a fost scăpată prin mtua misericordioasă a lui Nicolae al II-lea şi că prinţul Ferdinand sărultnd această mină va exprima sentimentele întregului popor bulgar. Cel-l-alt articol este intitulat: Două surori şi este o alegorie asupra separării şi împăcării Rusiei cu Bulgaria. Petersburg, 7 Aprilie. Primind o deputăţie a coloniei bulgare, prinţul Ferdinand a zis : Sunt fericit să aud cuvinte bulgare In centrul pâmlntulul rusesc, liberatorul nostru. —Găsesc o primire aşa de cordială pe lingă liberatori noştri, In cit puteţi fi siguri că adînca mea recunoştinţă şi dragostea mea pentru liberatori noştri mă va conduce In tot-d’auua. — Sunt fericit că a venit momentul etnd ca prinţ slav, voifl avea onoarea să mă presint Înaintea augustei persoană a Majestăţilsale, liberaloarea noastră. — Vă mulţumesc iar pentru primirea voastră patriotică. Răspunztnd generalului Tchernaieff, care i-a presentat plinea şi sarea precum şi i-coana sfintei Fecioare în numele societăţii slave, prinţul a zis: Sunt fericit că primesc o deputăţie a societăţii slave In momentul intrării mele In capitala Rusiei. — Ideia slavă care s’a desvoltat, Întărit şi care a primit toată expresiuneu sa, mulţumită Îngrijirilor puternicei ltusil, exercitează acum influenţa sa asupra slavilor meridionali. — Bulgaria datorează cu desăvlrşire renaşterea sa acestei idei şi va păstra o recunoştinţă eternă ţării voastre liberatoare. Prinţul Ferdinand s’a dus la 4 ore la Tarskoe-Selo unde a fost primit de Majes-tăţile Lor ruseşti. rini amendă pentru pretinsă agitaţie în contra patriei maghiare. Cu începere de la i 0 Aprilie d-nil Victor Antonescu şi Const. Crâsnaru vor face cursuri gratuite la şcoala superioara de ştiinţe de stat; cel întil despre Dreptul Civil şi cel al douilea despre Dreptul şi Procedura Penala. Liga Culturala din Iaşi a convocat ieri o întrunire publica la care a asistat un mare număr de cetăţeni. S’a hotârît a se începe o întinsa propaganda în contra mergerel ro-mînilor la Milleniul unguresc. Pe la începutul lunel Februarie, Constantin Radu, care era In serviciul lui Andrei Radu Cernea, chiristigifl în cîm-pul Moşilor, a plecat de la stăpînul săd, din causa purtărel brutale a acestuia. Mal avea însă de primit un rest de parale ; de aceea peste cîte-va zile, te-mindu-se să se ducă singur, căci cunoştea firea brutală a lui Andrei R. Cernea, a luat cu el pe băiatul Nicolae Ion şi s’a dus să reclame fostului săd stăpîn banii ce’I datorea. Acesta însă, In loc de bani, a chemat în ajutorul săd pe un alt băiat ce avea în servicid, pe Petre Ilie, şi împreună cu acesta ad bătut crunt pe Constantin Radu şi Nicolae Ion. S’a reclamat secţiei respective, dar cu gred s’a putut obţine un proces-ver-bal, in urma cărui autorii acestei barbarii ad fost daţi in judecată pentru bătae simplă, fapt pentru cari erad traduşi Vineri înaintea judecătorului de pace al ocolului 5. S’a amînat afacerea din causă că nu era procedura îndeplinită. Intre acestea însă, Constantin Radu, care era gred bolnav iu urma bătăel suferite de la Andrei R. Cernea, moare. Reclamaţiunile nenorocitei mame a băiatului repetîndu-se, Petre Ilie, servitorul care a ajutat pe Andrei R, Cernea la comiterea mişeliel, a fost arestat şi afacerea este la instrucţie — iar chiristigiul, stăpînul care a poruncit, care a lovit el însuşi, este lăsat în libertate şi nesuparat de nimeni. Din causa mizeriei şi a crizei financiare din Serbia, zilnic vin prin T.-Severin numeroase familii sirbe în ţara, căutînd de lucru. După un tablou statistic asupra a hotărît să renunţe la ideia de a trimite o deputăţie monstră la Budapesta cu ocazia Mileniului pentru a prezintă împăratului Frantz Iosef un memorand comun al naţionalităţilor. S’a decis însă ca comitetul de 12 al naţionalităţilor, cîte patru romînl, sirbl şi slovaci, să redacteze un .protest în contra actualei stări de lucruri. Protestul să se traducă în toate limbile şi să se răspîndească prin toate capitalele din Europa. Conferinţa naţională In luna Mal se va întruni Ia Sibid conferinţa partidului naţional romin, pentru a discuta chestiunea statutelor cerute de guvernul unguresc ca condi-ţiune sine qua non pentru existenţa mal departe a partidului. Tot în această conferinţă se va hotărî şi asupra comitetului, in care ar fi vorba să intre şi fruntaşi dintre acel cari pînă acum au stat în rezervă. Averea partidului Mal ’nainte de convocarea conferinţei se va regula şi chestiunea averel naţionale, compusă din o casă, institutul tipografic şi cele două ziare, Tribuna şi Foaia Popondul. Averea va fi trecută pe seama unei societăţi pe acţiuni cu un capital de 35,000 fiorini împărţit in 000 de acţiuni. Cu chipul acesta va curma posibilitatea unor neînţelegeri ca cele din iarna trecută, cari au făcut atita răd partidului naţional. generalul Carrington, care comandă infanteria din aceasta localitate, a primit ordinul de a pleca indată In Africa de Sud spre a lua comanda trupelor In ţara Matabelilor. i , Carlsruhe, 6 Aprilie. împăratul Wilbolm va asista după amiazl la cursele ofiţerilor. Va lua ceaiul la ministrul Prusiei şi va pleca miine la amiazl la Coburg. Berlin, G Aprilie. Se telegrafiază din Hamburg ziarului Naţional Zeitung in privinţa atacurilor d-lul Scbroeder In contra d-lul Kaiser, directorul departamentului colonial, şi mal cu deosebire după cererea de dimisiune a acestuia, că comercianţii teritoa-relor puse sub protecţiuneu germană, precum şi societăţile coloniale din Brema, Itaqjburg şi Berlin aii rtiines o adresă cancelarului imperiului zieînd că interesele desvollăreT comerciale tn aceste regiuni reclamă In mod imperios ca d. Kaiser să rămîie în funcţie. Borna, G Aprilie. Opinione declară prematură sad neîntemeiată ştirea după caro Regele ar fi decis să facă la toamna viitoare o călătorie la Berlin. Roma, 6 Aprilie. Consulatul ilulan la Constantinopol va fi restabilit. Verviers, 6 Aprilie. Ieri a izbucnit o grevă parţială a lucrătorilor ţesători. Numărul greviştilor se urcă la 2.500 Constantinopole, 6 Aprilie. îT'Ministrul de rcsbel a luat decisiunea de a forma în regiunea corpului al 4-lea de armată, la Erzighian, in afară de divizia a treia care e-xistă deja, o a 4-a divizie. — Alară de aceasta are de gînd să creeze in acelaşl corp o a 5-a divizie de redifl. Această sporire a corpului al 4-lea, care represintă aproape dublul, este foarte remarcată. Ministerul de resbel a făcut să se cumpere 50,000,000 cartuşe Mauser. S’a numit o comisiune In vederea eonstruirel de casărml defensive şi de posturi de gardă, pentru prolegearea coastelor, de la Selefkck pînă la Latakieb. Pare că s’au luat toate măsurile pentru a para eventualităţile unei reînoril de revolte a Armenilor în timpul verii. Paris, 7 Aprilie. O scrisoare a d-lul Folix Faure felicită trupele corpului al 6-lea pentru calităţile strălucite ce a constatat la ele.—Exprimă convingerea sa că aceste trupe sunt la înălţimea misiunel lor, care este de a apăra graniţa. Paris, 7 Aprilie. Prinţul Waldemar al Danemarcil a făcut o visită Preşedintelui Republice!, care i-a inapo-iat-o apoi îndată lu lega ţiu nea daneză. Cair, 7 Aprilie. Circulă ştirea că posesori francezi de titluri aă de gînd să retragă pltugerea lor în contra casei datoriei publice egipţiene. Coburg, 7 Aprilie. Majestăţile I.or germane au sosit. — AQ fost primite de toţi prinţii presenţî la Coburg. Caiines, 7 Aprilie. Marele duce Michail a făeut o visită Ţarevi-ciulul. Abba7.zia, 7 Aprilie. Agenţia Reuter află din Salisbury cu data de 5, că d-nu Rhodes s’a Însănătoşit cu desăvir-şire şi că avea de gînd să plece pentru a lua comanda coloanei care merge asupra lui Evelo, dar a amtnat plecarea sa. ^Londra, 7 Aprilie. Se anunţa din Buluwayo Agenţiei lieider, cu data de 5, că o patrulă de 42 de oameni, a a-tacat în timpul dimineţii avaut-garda Matabeli-lor.—După ainiazl s’a dat o a doua luptă. Situaţia este gravă. Madrid, 7 Aprilie. Consiliul de miniştri, ce se va ţine Marţi, va hotărî textul pasagiulul discursului tronului ce se va citi la deschiderea cortesilor, în privinţa reformelor politice şi administrative din Cuba şi Porto-Rico. !> E L» E S 1 (Servieiul Agenţiei Romîno) După această recepţiune prinţul Lobanoff, I mişcării generale a comerţului Blll-d. Michailovitch, ministrul Serbiei şid. Tom- gariel ÎI1 umil 1895, publicat îll La bazis, însărcinat de afaceri al ureciel, ad I tv,,*____• . *•_____, .. «. făcut o visită Prinţului Ferdinand care s’a I iezuiţii Că importaţiuilile întors la 0 ore seara la Petersburg, unde l din itomîuiu au fost ill SUIlia de UU Viena, 6 Aprilie. In discursul ce a rostit după alegerea sa d. Lueger a declarat că a fost ogreşală de a crede că a fost vorbă de un duel intre d. Badoni şi dinsul. Mal curind este vorba de a respinge încălcările partidului care domneşte în Ungaria In afacerile Austriei. E de datoria ori-cărul german, creştin, bun Vienes şi bun patriot austriac de a nu se da înapoi în această luptă. (Aplause). Marea majoritate a mulţimel a aclamat pe d. Lueger cind a eşit. Pentru ca alegerea sa să fie valabilă, trebue sancţiunea Împăratului. Viena, 6 Aprilie. Se anunţă din Sofin Corespondenţei Politice că plecarea principesei Maria Luisa s’a fixat pentru 17 Aprilie. Principesa va merge la Ebeu-thal fără a se opri la Viena. Paris, 6 Aprilie. După ştirile primite de guvern, incidentul de la graniţele Tunisului este neînsemnat. Madrid, 6 Aprilie. Ministrul coloniilor prepară aplicarea legel 'asupra reformelor politice în Cuba şi în Porto-Rico. Guvernul desminte ştirea după care cabinetul din Washington ar fi dat indictiţiunl tu această privinţă. Londra, 6 Aprilie. Se anunţă din San Francisco Agenţiei Iteuter că după nişte ştiri din TaLiiti, o eanonieră franceză a debarcat acum cite-va luni inal mulţi soldaţi la Reiatea (Archipelagul Asociaţiunil) Regina Mamea a coucedut Franciel controlul asupra nuvigaţiunel şi stabilirea unei staţiuni do cărbuni. In schimb Francia recunoaşte pe Regina. Londra, G Aprilie. Se anunţă din Gibraltar Agenţiei limter că Ziarele «le azi La încercarea Voinţei Naţionale de a deplasa discuţia asupra legii personale a d-luî Stătescu, Timpul răspunde : Nu este dar adevărat că lucrul de discutat ar fi sistemul după care să se alcătuiască secţiile Curţel de Casaţie. JCeea ce ar fi de discu-cutat, ar’fi chestia de a se şti dacă trebue să întinzi incompatibilitatea pînă la gradul al 4-lea sati să te opreşti la al treilea. In această privinţa e de prisos să stăm să dovedim că la sflrşitul veacului al i9-lea este cel puţin o gogomănie să nu ştii că legăturile de amiciţie şi camaraderie sunt mult mal puternice de cit legaturile dintre veri saii aliaţi de acelaşi grad. Altul este subiectul indignărel generale, altul subiectul ne mal pomenitei necuviinţe care va rămîne ca o adevărată pată neştearsă pe fruntea acestui guvern. Prin lege se stabilesc noul condiţii de admisibilitate pentru înalta Curte de Casaţie. Acestor condiţii li se dă efect retroactiv şi prin e-fectul retroactiv se desfiinţează inamovibilitatea judecătorilor inamovibili. Acesta este miezul lege! d-luî Stătescu, acest lucru revolta conştiiuţa publică, pe acest teren rătnînem şi pe acest teren vom continua. Ştiri ziare Din Timpul• La ministerul de interne se prepară o mişcare în personalul prefecturilor de judeţe. Consiliul Qe miniştri voeşte de asemeni să facă mal multe transferări de prefecţi, pentru a-I sili cu modul acesta, să-şl dea demisiile şi ast-fel să facă loc altora pe cari prea îndelungata aşteptare ’1 a făcut nervoşi. Din Lumea Nouă ■ Se vorbeşte de trecerea procurorului general Sărăţeanu ca membru la curtea de Apel şi înlocuirea d-lul Sărăţeanu prin d. Stătescu, procuror de secţie. Despre numirea d-lul Stătescu n’avem nimic de zis, Insă despre a d-lul Sărăţeanu credem că ea va stirni foarte mulle|şi legiti me nemulţumiri. BIYEBiE Crime, Delicte, Accidente, întâmplări. DIN CAPITALĂ Spargere.— Astă noapte, boţii S’art introdus Iu prăvălia d-lul Petro Râdulescu din calea Buzeşll No. 109, şi aQ furat o cantitate de tutun şi ţigarete precum şi mai www.dacoromanica.ro multe articole de băcănie. Pentru a se introduce tn prăvălie, hoţii nil rupt două lacăte de la pivniţă, care, corespunde cu prăvălia. Piuă acum nu se cunosc autorii a-ceslul furt. Incendiu.— Astă noapte, pe la orele 2, s’a declarat un incendiu violent la rachieria d-ltil Galmei Perna din calea Văcăreşti No. 208 ; focul a durat piuă la orele 6 de dimineaţă, clnd a putut fi localisat. Pericolul era mare, de oare-ce eraţi acolo mal multe butoae cu spirt; cu toate acestea focul nu s’a Întins şi nu avem de Înregistrat de cit ceva pagube materiale. DIN TARĂ » Cadavru mîncat de clini. — Parchetul din Buzătl a fost avizat Slmbătâ dimineaţă că la capătul stradel Călăraşilor s’a găsit un cadavru aruncat pe un maidan. Acest cadavru s’a găsit cu totul desbrăeat şi cu capul şi o parte din spate cu desăvlrşire mîncat de clini. După primele invesligaţiunl s’a putut stabili identitatea mortului, care este un pre-cupeţ anume Petrache Giurgiuveauu. Procurorul şi judecătorul de instrucţie continuă cercetările. e € €& u b i In şcdinţn de Slmbătă a Camerei, s’au vidat recunoaşterile d-lor Sloicescu, Mallas şi I’e-trişoru. * * * Cluburile din Bucureşti: Jokey club, Cercul militar, Clubul regal, aă luat iniţiativa unei întreceri pe jos iutre Bucureşti şi Piteşti. Se vor Împărţi 10 premiurl in valoare de Iei 1000 şi adică : Premiul I 400 lei, II 300, III 200 şi aşa mal încolo. întrecerea nu se va face dacă nu vor fi în scrişl măcar 80 concurenţi. înscrierile se vor face în Bucureşti la Clubul regal şi în Piteşti la Clubul Tinerime!. întrecerea va trebui făcuta în 60 de ore, de la Bucureşti la Piteşti şi înapoi, t Condiţiunile sunt: Acela care va atinge mal îiitiiă cu mîna prăjina înălţată la soseaua Kiselef, va lua premiul I. Concurenţii pot merge cum vor voi, adică: încet, pas gimnastic satl în fugă, dinşil se pot odilmi cil vor voi şi pot purta mtncarea cu dinşil săli nn. Le va fi, însă, cu totul interzis să uzeze de vre-wu ajutor precum carul, căruţa ve-locipedul, calul etc. Concurenţii vor trebui. încă, să semnaleze trecerea lor pe la staţiunile de control instalate la Titu, LeurdenI şi alte puncte. întrecerea se va face pe şoseaua naţională dintre Bucureşti şi Piteşti, iar pornirea va fi pe ziua de 12 Maiă. * * * A-seară Piteşlenil aă făcut o frumoasă manifestaţie pentru aniversarea naştereril M. S. Regelui. Astăzi trimet Majestăţel Sale la Veneţia telegrama de felicitare a cetăţenilor. * * * Conservatorul din Brăila află că pentru a se da voie cafeuoleior şantante să meargă înainte, unul din puternicii zilei a luat 1500 lei de la antrepenoril acestor localuri. * * * Ofiţer al stării civile din Iaşi, în locul decedatului Oruescu, a fost ales căpitanul Costau dacho. PARI^AMENTUI^ 8ENATT E (Urmarea nefiinţei dc ia O Aprilie) D. dr. Butîîrescu vorbind de construirea unul canal ce era necesar coniunitfiţel isra-elite, se declară un fervent antisemit. După aceea vorbeşte de nerespectarea măsurilor sanitare, de amestecul bolnavilor de boalele infecţioase cu ceM’alţl, declară că spitalul din Brăila este un adevărat focar de infecţie şi aminteşte că este sub direcţiunea sa. In autonomia comunală, serviciul sâni tuleşte representat prin desordine, anarhie, călcarea disposiţiunilor sanitare. Zice că starea sanitară a oraşului Brăila este aceiaşi ca In Mecca şi Medina. Atrage atenţiunea guvernului asupra creştere! mortalităţel şi zice că aceasta provine din nerespectarea măsurilor sanitare. Spune că serviciul medical nu aduce astă-zl in provincie uicl-un servicii! populaţiunel. Cere a se lua măsuri de îndreptare. D. An. Stolojan, ministru de interne, zice că ceea-ce este trist este că In mare parte cele spuse de interpelator sunt adevărate; adaugă că nu sunt vinovaţi numai miniştrii şi primarii, ci mal mult medicii, cari nu-şl fac în destul datoria. D. Stolojan recunoaşte că în serviciul sanitar administraţiunea se face In mare parte numai pe hărtie şi promite că se vor lua măsuri de îndreptare ; găseşte apoi că interpelarea d-lul Dr. Butârescu păcătueşte prin aceea că d-sa a anunţat călcarea mal multor disposiţiunl din legea sanitară fără a le ii precisat mal de ’nainte, aşa că ministrul nu poate răspunde la punctele in-terpelărel, de oare-ce n’a cercetat fie-eare cas In parte. Voi cerceta şi voi lua măsuri a se Îndrepta răul. D. Mărzcscu. Prompt! D. Tzoni. Serviciu prompt! I). Stolojan, caută să se scuze că faptele imputate., de d. Butârescu s’au petrecut mal Înainte. D. Măneseu de la CalaraşI. E aceiaşi direcţie ! D. Dr. Butăroscu mulţumeşte d-lul minisj tru pentru că a promis că va lua măsuri de Îndreptare. Discuţia se închide. Se proccde apoi la alegerea comisiunel care să studieze modificările de introdus In codicele de procedură penală. Se Încinge o vie discuţie Intre senatori dacă membrii acestei comisiunl vor avea saîl nu diurnă. Unii strigă da, alţii nu.—Dar nu se ajunge la nici o înţelegere. Aii fost aleşi d-nil: Petre Grădişteanu, G. Mărzescu, Gr. Vulturescu, M. Scliina, Valerian Urseanu, D. V. Polizu-Micşunescu şi A. C. Viişoreanu. Senatul votează apoi recunoaşterea cali-tăţel de cetăţean romln d-lul Nicolae Mol-doveanu, vechii! funcţionar la Ocnele-Marl, şi şedinţa se ridică la orele 5, Şr dinţa dr ta 8 litri (ir Senatul se ocupă la Începutul şedinţei cu indigenate şi recunoaşteri. Şedinţa se ridică la orele 8.35. CAMERA (Vntnarea nedinţel de la O Aprilie) D. preşedinte consultă Camera, dacă nu este dispusă să ia In discuţie modificările introduse de Senat în legea judecălo. iilor de pace. D. Cioenzan propune un amendament în sensul ca şi foştii ajutori de grefieri de la Curţile de Apel şi Casaţie să poală pleda. Camera respinge amendamentul. Modificările se votează. Se amină alegerea comisiunel permanente pentru luarea socotelelor statului. D. larca face o propunere, ca membri a-cesleî comisiunl să nu ia diurnă de cît în zilele clnd lucrează. (Protestări, Rîsete şi sgomot). Se iscă o mică discuţie, de oare-ce d. Grădişteanu găseşte, că biuroul a amlnat o chestiune de la ordinea zilei fără a avea drept. Aceasta trebuia făcut de Cameră cu consimţimîntul guvernului. D. 1). Sturdza, primul ministru, intervine, cerlnd să se continue cu discuţia a-supra legel de reformă a Invăţăniîntulul. Se reia această discuţie. D. M. Corbescu se declară partisan al obligativităţii şi al gratuităţii lnvăţămtntu-lui. înţelege însă că aceste disposiţiunl să nu se Întindă de cit romlnilor. Nu Înţelege iară-şl solicitudinea d-lul Gorgos pentru elementul israilit. Mal întlifi taxa do 30 lei este mică, clnd statul procură pe lingă locul şi tot materialul didactic. Este drept ca străinii să contribue rnacar pentru acest material. Afară de aceasta Constituţia prevede gratuitatea numai pentru romlnl. Străinii, şi In special evreii, se servesc de şcoalele noastre pentru a căpăta arme spre a ne subjuga econoiniceşte. D-l Corbescu atinge chestia posiţiel corpului didactic, In special a învăţătorilor, şi laudă disposiţiile din proiect. la la refec pe d-l Dobrescu-Argeş, care s’a plîns, că prin noua lege posîţia învăţătorului este rea, fiind lăsat la discreţia autorităţilor. D-l Dobrescu-Argcş dă un exemplu pe învăţătorii din Transilvania, cari sunt conducătorii politiei ai poporului. Lasă, că mediul social la noi nu este i-dentic cu cel de acolo, dar oratorul găseşte o nenorocire, ca învăţătorii să fie nişte vîn-turăţară,făcăleţ al satului (Ilaritate). D-sa crede, că s’a făcut în de ajuns pentru Învăţătorii, cari sunt pătrunşi de poslola-tul ce li s’a încredinţat—Este destul chiar, că el poate să fie ales deputat. In cele din urmă oratorul vorbeşte şi de pdsiţia materială creată învăţătorilor, şi so-coate de ajuns tot ce guvernul, în condi-ţiunele existente, face pentru populaţia rurală, şi ceea ce nu se poate găsi nici în Bulgaria, nici aiurea. D-sa termină, spunînd, că legea este foarte bună. Se cere suspendarea şedinţei pentru 5 minute şi se încuviinţează. D. Dr. Viţii, profesor universitar, vorbeşte şi d-sa contra proiectului. Critică în special disposiţiunea cu transferarea învăţătorilor, ca măsură disciplinară. D-sa cere ca învăţătorii transferaţi să aibă dreptul să apeleze la comisiunile de judecată, cari ar avea dreptăl să revoace o transferare îiefăcută în interesul pur al şcoalel. D. Viţu termină, declarînd că va vota cu toate acestea legea, şi speră că se vor a-vea în vedere aceste observaţii la discuţia pe articole. D. C. l*o[ioviei vorbeşte despre situaţia materială a învăţătorilor, susţinînd că leafa prevăzută pentru învăţător nu este îndestulătoare. D. Popovicl cere mărirea salariului şi critică disposiţia din proiect relativă la transferarea membrilor corpurilor didactice ca măsură disciplinară. Şedinţa se ridică la ora 6. Şedinţa de la 8 Aprilie D-l Vasile M. Kogălniceanu face o întrebare d-lul ministru de instrucţie, dacă s'afl luat măsuri contra autorilor torturilor din BacăO. D-sa face această Întrebare animat de simţimlntul de umanitate. D-l Stolojan, ministrul de interne, expune faptele: doul ovrei aă făcut scandal tii-tr’un local public. Poliţia intervenind, a fost huiduită de vre-o 200 de ovrei cari ai! eşit din tr’o cafenea ovreească. Agenţilor li s’afi rupt hainele, aă fost bătuţi cu pumnii. Recunoaşte Insă că şi o-vreil au fost bătuţi. Faptele nu le cunosc bine. Ani trimis pe d. Luca Ionescu la Ba-căă, care a sosit azi cu raportul. — Parchetul local anchetează. — Prefectul a şi destituit pe un subcomisar, fără a avea Însă o reclamaţie formală. Va lua măsuri contra vinovaţilor. Declară totdeodată, că va pedepsi şi pe aceia, cari au insultat forţa publică. In Ro-mînia nu trebuiesc tolerate ast-fel de fapte. D. Kogălniceanu se declară mulţumit. I). Politimos adresează o interpelare d-lul ministru de resbel in afacerea Ânghelescu-Dona, de la Craiova. D-sa cere ca să se publice prin Monitor un comunicat pentru iutendautul Dona, identic cu acela publicat pentru generalul Anghelescu, de oare-ce in-tendantul este găsit mal puţin vinovat de cit generalul. ultiSfemătiuni Torturile «lin Kacăii Reprezentanţii mal multor ziare din Capitală, au fost convocaţi Slmbătă după amiazl la redacţia ziarului Lumea Nouă pentru a face o anchetă asupra torturilor săvîrşite de poliţia din Bacău şi pentru a vedea pe două din victimele acestor torturi, anume Moise Roseufeld croitor şi David Coldştein tinichigiu. Starea victimelor e in adevăr de plîns; ele au fost examinate de d-nil doctori Neagoe şi T. RevicI, cari au Încheiat apoi un proces-verbal. Torturile aii fost săvîrşite de poliţaiul Talianu, comisarul Munteanu, sub-comi-sarul Iănăşoaiel şi alţi agenţi mărunţi. In special, croitorul Roseufeld, a fost groasnic bătut cu nişte săculeţe de nisip. Atît de puternice şi de dese erai! loviturile în cît pinza săculeţelor a plesnit şi nisipul a început să curgă jos. Văzind aceasta, poliţaiul Talianu a răcnit: — Bine niăî, de ce nu aţi făcut săculeţele din doc (dril) ca să nu se rupă. După aceea l’afl mal isbit de cite-va ori cu o vină de boii. După cîte-va minute de odihnă, poliţaiul Talianu ii înşăcase inimile în păr, cel-l’alţl ţineaO pe nefericit cu miinile la spate, iar sub-comisarul Iănăşoaeî, îl frecă amîndouâ urechile piuă clnd i-a ţîşnit singele. * * * D- Stolojan a avut ingenioasa idee de a însărcina pe Însuşi d. Lecca pentru ca împreună cu ,d. inspector administrativ Luca Ionescu să facă o anchetă. Causa acestor torturi este, că croitorul Bosenfeld refuza să facă cadoă un rînd de haine comisarului Munteanu. * * * D-nil Luca Ionescu şi Ioan Lerca au sosit azi dimineaţă în Capitală. Drept resultat al anchetei lor, comisarul Munteanu şi patru sergenţi sunt suspendaţi. De asemenea şi victimele vor fi date în judecată pentru pretins ultraj în contra autorităţii; Dar ce să face cu poliţaiul Talianu şi cu sub-comisarul Iănăşoaeî ? Ministrul ungar de interne a numit o comisiune pentru a maghiariza cu ocazia Milleniulul numele tutulor comunelor romîne, sîrbe, slovace, germane şi rutene. Cetăţeni din Buzaţi aQ ţinut erl o mare întrunire publică în pavilionul hotelului Mateescu. întrunirea a votat o moţiune prin care protestă în contra taxelor suplimentare ce s’aQ pus cu începere de la 1 Aprilie pe vin, pe ţuica, pe rachiu şi pe alte obiecte de prima necesitate. Unul din cei mai distinşi ofiţeri ai armatei noastre, d. colonel Pavlo, fost şef de stat-major al corpului III de armată din Galaţi, ’şî a dat demisiunea din armată. D. colonel Pavlo este victima răsbunăreî odioase a colectivitâţeî. Cu ocasia morţii regretatului C. Ressu, familia acestuia a cerut muzica militară pe temeiul că 'decedatul era; ofiţer al Stelei Ro-mînieî. D. colonel Pavlo a fost cam nedumerit faţă de această cerere a familiei şi s’a adresat primului preşedinte al Curţii de A-pel, d-luî Şişman, care i-a declarat că sentinţa de condamnare a decedatului nefiind definitivă, nu se împotriveşte absolut nimic la onorurile militare regulamentare. Şi ast-fel d. Pavlo a ordonat cuvenitele onoruri militare la în-mormîntarea lui C. Ressu. Asta n’a plăcut colectivităţii şi d. general Budişteanu a transferat pe şeful statului major din Galaţi la comanda regimentului din R. Vîlcea. Noul club al partidului conservator din Botoşani s’a constituit ast-fel: D. Ioan C. Ciolac preşedinte, d-nil Ştefan Ganea şi Th. ■ Silion vicepreşedinţi. Suntem informaţi, ca d. Dimitrie Lecca, mare proprietar în Bacău, văzînd trista situaţie a guvernului, şl-a dat demisiunea din clubul liberal din capitala. Azi, fiind aniversarea naştere! M. Sale Regelui, s’a oficiat un Te-Dcum la Mitropolie. Au asistat toate autorităţile civile şi militare. In registrul deschis la palat s’aO înscris un mare număr de cetăţeni. D. G. I). Palladi, se vede ca nu mal găseşte ingineri titraţi; în consecinţa d-sa a numit pe d. Nieu-lescu, fost locotenent în cavalerie, în postul de inginer clasa II la ministerul domeniilor. Regia Monopolurilor Statului pus în consumaţiune o nouă calitate de tutun, cu totul superioara, care se va vinde cu preţul de 80 lei chilogramul. 1ÎIUROU TECHNIC — pentru construcţluiiî «le orî-ee stabilimente industriale — •JUEÎITS îiWEIVIFXiElt Inginer mecanic şi Constructor de mori Reprezentant general nl fabricelor: (iau/. A Comp., Budapesta, R. Wolff, Mugdeburg, IValther A Comp., Kolonia, A. Iinoevenagel, Hanovera, lirompacli-Heriia întreprinderea Barometrică SISTEM PERFECŢIONAT Biuroul Piaţa sf. Gheorghe No. 10 Staţiunea Tram-Carelor. Oferă serviciile sale pentru curăţiul basna-lelor de la Latrine şi Recipiente, după sistemul cel mal perfecţionat, fără a cauza miros, cu preţul de Lei 10 Vasu pneumatic mare. Avem şi un alt sistem de vase mici pneumatice, care se recomandă pentru casele cu antreuri înguste şi pentru curăţitul Recipientelor : cu preţul de Lei 2 Vasul, (Să se observe bine adresa noastră) DIRECŢIUNEA 37________________________ 20-17 apt. ^ | • . de la s-tu Gheor- Oe închinat ^ ^ Dia- coneselor No, 4, o Casa spaţioasă, cu Dependinţî, Curte, grădină, apă, gaz etc. 81 12-4 C0NST. ST. B011ANESCU 31 ADVOCAT Bucureşti, Str. Zbor» No. 13. AU PETIT PARISIEN Cfsfea Victoriei To. Vin-iY-vis «le Puiuţul Regal SUCTJKSA1LA 1» ISrăila UASSA BALLY Pentru saisonul de primăvară Pf* AU SOSIT toate noutăţile pentru dame şi copil. Pelerine «Ie catifea perlate, «Ic «lăutele şi postav Jaqîiette pentru «lame, croială nouă şi perfectă. 1 T rana iHlf pentru «lame, negre şi culori şl eu o mare vti 1 UDA «tyi 11 j rlaţiuiie «Ie bastoane alese Hlnze pentru «lame, «le mătasă Chinte etc. ISnelii pentru «lam«>, «le Alpaca ultima crcaţitim; păiAhwi, păiArib, b»ĂbE PLUMB, PER ŞI TUCIU I^or'tnni tio cînoj>â, şji cauciuc Obiecte de faianţă, alamă şi tuciu pentru conducte de apă, scurgere, băţ tout â 1’egout, gaz, etc. la IIAIS IIART BUCURESCI, STR. BISEBICA AMZI, 14. — BUCURESCl INSTALATOR PENTRU SISTEMUL TOUT A L'E60UT 46 Şt pentru ineălxirl centrale ? (100-11) F. BUCURERCI No. 280 — Calea Moşilor, — No. 280 Recomandă : L0C0M0BILE cu aparat de ars paie şi orl-ce combustibil TREERĂTORl Sistem şi constracţiunea noii de tot pentru 1807 atît Locomobile cit şi TreerS-torî sunt cele mar bune şi cele mal renumite d_n fabrica D-lor Ransomes, Sims & Jefferies. 1 -WSBţ In aflrţit recomand! şi fabrica ia de reparat maşine agricole, Mori simple şi sistematice, Batoase de porumb, Morişce, Grape de fler şi toate reservele pentru Locomo-bile ţi TreerătorL________65_______ 25—1 •*»&2®ai&./3§gîS ATELIER DE LĂCĂTUŞERIE şi pentru — ( o xs rit 11 ti i i #; mie fi eh — I. HAUCr — Strada. Isvor, No. 111) Bucurescl — efectuiază tot felul de lucrări dc fier pentru Binale, precum: Grilage, Porţi, Balcoane, Uşi Ferestre. Marchize, Scări, Lămpi, etc. specialitate florărie, sere. gradine ne earnă, pavilioane in lier ete. ete, Primesc comande neutru Provincie: — Preţuri Manierate — 100-18 Cel mal bun nutriment pentru Copil Vindecă toate afecţiunile de stomach 41 REPRESENTANT GENERAL PENTRU TOATĂ ROMÎNIA I. LOUIS KL1NGER niCl MlMJSTM şi IAŞI (50-11) Vin de Peptonâ a lui Chapeauteaut Conţine carne de boB digerată şi făc tă solubilă prin Pepsină. Este recomandat în boalele de stomach, digestiunile grele sau ne-suftciente. E o hrană admirai ilâ pentru Anemici, Convalescenţi, Ftiziei şi Bătrini, precum i < pentru loţî acel cari n’ati poftă de mîncare safl nu pot suferi mîiieările. as-21 Puritatea Pepsiueî lui Cliapeauteaut u făcut ca ea să fio admisa de INSTITUTUL PASTEUR. 30 Farmacia «Viul», 1, rue Bourdaloue, Paris. MP Se găseşte de vînzare la ţoale farmaciile bune -mtş l>e îiicliiriat Un apartament frumos Str. Franklin No. 6, Etagiul al II-lea. InformaţiunI la D-nul Franz Duscliek Foto-zinhographia strada Franklin No. 0. (63) (6-5) NU SE POATE!!! Să-şi comande cine-va Haine pînă nu vizitează renumitul Magazin BAZARUL REGAL, casă de încredere, unde sosesc succesiv colosale transporturi de stofe şi haine, lucrate cu o rară eleganţa. BAZAHUE 11 EH AIj Casă de încredere Tocmai iu faţa Prefecturel Poliţiei Capitalei. 52 (25—7) TEIRICH & C 0. BUCUREŞTI I O.—Strada Berzei.—O. INSTALA ŢI UNI DE TELEGRAF, GAZ şi APA Lumină incandescentă pentru Gaz aerian ^ Aj>arate de gaz CLOSETE DE TOATE SISTEMELE R 1 SALON DE EXPOSIŢIE (too-eo) Proecte. — Biurou de Construcţie. — Export EDACŢ1A ŞI ADMINISTRAŢIA ziarului EPOCA se află în strada Clemenţei No. 3. SERVICIUL DE TRANSPORT G. GIESEL. —BucurescI Calea Moşilor 50, vis-a-vis de Hotel Londra „LITREI BRAZI“ primeşte orl-ce Transporturi atît de Murlurl Comerciale de la GARĂ la domicilia şi vice-versa, cîl şi Obiecte de greutate precum : Cazane, Maşini, etc. prin camioane pe arcuri şi furgoane (căruţe) sistematice cu preţuri moderate. Transporturi de Mobile şi Mutări 22 SERVICIUL PROMPT. (25-17 VAR HYDRAULIC CALITATE SUPERIOARĂ „BREAZA” SOCIETATE R0MÂN ANONIMĂ PENTRU FABRICAREA Varului Hydraulic şi a Cimentului Roman Mai înainte DAYIDESCU BREAZA & C-ie. PENTRU COMANDE A SE ADRESA REPRESENTANTULUI GENERAL T. ZWEIFEL. Bucnrescî, Strada Stelea, 6. ŞI EA EIEIAEEEE SAFE GALAŢÎ, Strada Presei, 20 ţţ IAŞI, Strada de jos, 24. — SAU DIRECT LA FABRICĂ — 42 Orara Comarnic 25-12 MOŞIA FLOREASCA Situată parte în BucurescI şi parte peste raion, în cea mal favorabilă posiţiune pentru orl-ce esploatarl şi întreprinderi a-vînd o suprafaţă ca 1,500,000 metri pătraţi cu următoarele carieri : I) Fabrică de cărămidă pe o întindere de 160.000 m. p. unde s’ar putea fabrica anual mal multe milioane cărămizi, avînd şi Ring (cuptor) pentru arsul cărămizel cu cărbuni. II Carieri de nisip şi petriş de unde se estrage anual zecimi de mii m. cubl pentru construcţiunl de case şi pavage. III Moara sistematică cu turbină mă-einind ori ce cualitâţl de făinuri, griş, arpăeaş, mălai de lux, mălai, etc. şi se mal pot instala pietre sad valţurl după trebuinţa, avînd şi eleşteu cu pesce în a* bundenţă, ghiaţa de unde se aprovizionează cele mal principale case de comerciâ ca renumita fabrică de Bere Luter, etc. pe timpul ernel, care eleşteb ar li suficient să aprovizioneze ca 300.000 m. c. gliiaţă pentru odată, (ghiaţa fiind ridicată apa se transformă iarăşi). IV Locuri parcelate în loturi pentru vînzare cu bani gata şi în rate, deja s’a consti uit peste 100 case, hanuri, etc. sunt şi 2 case de vînzare construite vara trecută. V Grădinăril, cultivate sistematic şi altele. S’ar mal putea creia ; a) Băl pe apa eleşteulul, fiind posiţiu-nea cea mal frecuentatâ în timpul veret, de populaţiunea oraşului. b) Restaurante şi pavilioane de vară. c) Lăptarii sistematice, d) Fabrici de diferite speţe, de pline, etc. Se arendează In total sad In parte şi este şi de vinzare. A se adresa în strada Romană No. 19 la d-na proprietară sad iu localitate la D-nu C. Simiouesttii 55__________________________(12—8) Cea mal bună Apă Minerală purgativa ESTE ACEA DE LA BREAZV-Iasi premiată cu Metlalin poni[iuHea coope-ratărilor din Buouresel 1894 şi recomandată de d-niî mediei BPECT PROMPT ŞI SIGUR D0SA MICA GUST PLĂCUT Cereţi dar numai APA MIE HttEAZU •are se găsesc la toţi vînz&toriî de Ape minerale din ţară 47 (13-7) GAFE „NAŢIONALA* In fle-eare seară concert muzical sub condu cerea D-luI Rubinstein, Bere Bragadiru cu paliarnl şi diferite mezeluri cu preţuri moderate. Intrarea liberă. TINCTURA INSTANTANEE NIGKITINA Pentru a da părului culoarea neagră, castanie brună. 25 Gtelle Fr^res Paris. — 6, Avenue de l’Opere, 6. — Paris. Se găseşte de vînzare la toate farmaciile principale.__________ 20-24 Guturaie, Tuse, Bronşită Grippe, Influenţa, Astmă ■^TvoggBQOBFoT LIQUEUR * CAPSULE ^ A se cere adresa Buboie JAGOB, B61e de Piele In tote farmaciile. Catare băsicei Numai îa magasinu CENTIMA EA este de găsit adevărata Lumină, incadescentă slst. Auer Perfecţionată cu preţurile foarte reduse Acest magasin şi atelier autorhat de Onor. Primărie este cel mal recomandabil pentru instalări de gaz, apă, telegraf, eanalisare băi, precum şi tot felul de closete şi tout ă Vegout. Magasin de exposiţie CENTRALA Strada Biserica Ieni, No. 9 lingă Hotel Union (fit-) (25-4) 61, Strada Ştirbei-Vodă, 61 IN FABRICA LUI PAUL NIILKER Se găseşte Sn tot timpul un i Mare Asortiment DE ARTICOLE DE VOIAGIU SACÎ CU NECESAIRE DE T0ILETA de la IO piuă la 350 iei ! rticole de PLUŞ gata fi de comandă Bucureşti, 61, Strada Ştirbei- Vodă, 61 (30-7) BĂI HYGIENICE I BĂI HYGIENICE BĂI HYGIENICE VECHIUL MAGASIN de LĂMPI, >80 HK, MaŞINÎ «le BUCATE şi orl-ce instalaţiunl MARCUS LITTMAN & I. WAPPNER No. 61, Calea Victoriei, No. 61, (Vis-â-vis de Episcopie) Recomandat de Onor. Clienţi, instalaţiunile de băl lucrate numai în Zink, cu diferite sobe de aramă pentru încălzi! apa. Băi de aburi higienice, recomandat de toţi medicii celebrii, poate să facă orl-eine în casă. Duşuri sistematice cu aer comprimat. Closete .—Strada Clemenţei, No. 3. www.dacoromanica.ro