SERIA II.—ANTJL II, No. 125. Ediţia a treia SÂMBĂTĂ, 6 APRILIE 1896. NUMĂRUL 10 BANI A BOSAJIEWTEfjE încep In 1 şi 15 alo lle-cărellunT şi se plătesc tot-d’a-unn înainte In Bucureşti la Casa Administraţiei Ia judele şi streinătate prin mandate'poştale Un an in ţară 30 lei; in streinătate 50 lei Şase luni ... 15 » > » 25 » Trei luni . . . 8 » » > 13 » Un număr în streinătate 30 baiu MANUSCRISELE NU SE ÎNAPOIAZĂ REDACŢIA 3—STRADA CLEMENŢEI—No. 3 NUMaRUL 10 BANI ANUACIIJRILE In Bucureşti şi judeţe se primesc numai la Administraţie Iu streinătate, direct la adminislraţie şi la toate oficiile de publicitate AnunciurI la pag. IV....0.30 b. linia » » » III.......2.— lei » » » » II........3.— » » Inserţiile şi reclamele 3 lei nudul Un număr vechii 30 bani A DM 1 UTISTRAŢIA No. 3 —STRADA CLEMENŢEI - No. 3 APARE ZILNIC LA 5 ORE SEARA CU CELE DIN URMĂ TELEGRAME ŞI ŞTIR J. AliXi iii U Xi 1 SIMPLA COMPARAŢIE Precum ne aşteptam, chiar din prima zi s’a cerut Senatului să ia în studifl proiectul de lege personala al d-lul Stâtescu, proiect care a provocat atît de aspre şi de întemeiate critici. Lovitura ce ministrul justiţiei ţine cu orl-ce preţ să dea inamovibilităţii ne sileşte să îmbrăţişăm întreaga chestiune a magistraturel, pusă ast-fel din nou la ordinea zilei. Ştiut este că guvernele în genere afl căutat şi caut a-şl atrage simpatiile magistraturel : fie de bună credinţă şi pentru binele obştesc, fie cu gîndurl ascunse şi pentru marele folos al prietenilor sad plăcuta soluţiune a caşurilor delicate. Lucrul este foarte obicinuit în cit nu ne scandalizăm de dînsul, totuşi e o măsură de păstrat în alegerea mijloacelor de atragere sau de propagandă; aci ca nicăerl se impune aplicaţiunea proverbului: spune-m <-um tratezi magistratura şi’ţl voi zice cine eşti! O mică comparaţie se impune deci între procedeurile conservatoare şi acele colectiviste. La activul partidului conservator avem inamovibilitatea magistrata* reî; orl-ce comentariu este de prisos pentru a lăuda această nepreţuită reformă, căreia timpul, degajat de discuţiunile de interes privat, îl va da adevărata el fisionomie şi va rămîne podoaba activităţel conservatoare pe terenul organisaţiunel justiţiei. Guvernul trecut şi-a mal dovedit solicitudinea pentru jusţiţiabill si pentru magistraţi prin alte două reforme de ordine secundară, dar foarte importante în sine: supri-mînd judecătoriile comunale a sustras pe ţăran de la judecata notarului şi a cîrciumarulul de sal, pentru a-I încredinţa interesele cît de minime unul adevărat magistrat, judecătorului de ocol, pe lîngă care puii de găină, ocalele de vin şi sacii cu grîne, a-tributele justiţiei primitive scumpă naţionalismului d-lul Stătescu, nu pot să joace rol. Reforma legel falimentelor a ţinut asemenea cont de justele protestări a comerţului cinstit făcînd, să dispară prin creaţi unea judecătorilor sindici scandalurile ocasio-nate de lăcomia unor avocaţi cunoscuţi în această tristă, specialitate. In sfîr;it vom nota că tot sub guvernul conservator s’au mărit în proporţie serioasa emolumentele magistraţilor. Dacă încheiem bilanţul conservatorilor în materie de justiţie, găsim dar: proclamarea neatîrnărel magistratului, ameliorarea soartel lui materială ; mal găsim ocrotirea sinceră a ţăranului şi ridicarea lui dîndu-i o justiţie mal demnă şi mal imparţială; vedem în fine că s’a tămăduit una din rănile cele mal grave a comerţului, împiedicîudu-se pe viitor esploatarea ruşinoasă a falimentelor. Să trecem acum la partida d-lor colectivişti. Mal în ti iu de toate ca punct de program cît afl stat în oposiţie: suspendar ea lege! inamovibilii aţei. Apoi renunţarea ipocrita şi impusă la acest pas înapoi, ceea ce din partea unul partid serios do-vedesce de alminterea multa libertate în păreri şi în convicţiuni. In urma, violarea făţişă a legei inamovibilităţel: caşul d-lul II. Ca-targi este prea cunoscut pentru a insista asupra acelui vandalism judiciar, acelui non-sens care pune afară din lege pe un magistrat inamovibil, vinovat într’atit ca nu putea să prevadă ce deosebirile de păreri între doul miniştri asupra interpretare! unul text de lege puteafi să’l expuie a fi eliminat din magistratură. Ce să mal vorbim de ameninţările pe faţă în contra Curţel din laşi, de insinuările răutăcioase faţă de cutare sau cutare magistrat bănuit că nu ar li prietenul guvernului ? Coleeţiunea -Voinţei» este de faţă pentru a dovedi că nu inventăm nimic. Toate acestea sunt nimicuri pentru oamenii cu vederi largi şi superioare cari se ocup în momentele de faţă cu ameliorarea orga-nisaţiimel judecătoresc!. Să venim la reforma săvîrşită sad în gestaţiune. împuţinarea judecătorilor de o-col; reînfiinţarea judecătoriilor comunale, adică repunerea ţăranului atît de iubit de liberali sub birul notarului şi a cîrciumarulul : fiecăruia justiţia ce o merită ! Axiom liberal. Scăderea lefilor supleanţilor şi a substituţilor: măsură excelentă pentru a atrage tinerimea în cariera judecătorească. Supresiunea anunţată a judecă-cătorilor sindici, spre marea bucurie a avocaţilor specialişti. Presiuni indirecte pentru a obţine demisiunea unor magistraţi; cari nu sunt la gustul zilei, punîn-du-1 dintr’o zi într’alta într’o situa* ţiune ierarhică inferioară de aceia ce o ocupau ; trecerea tutulor magistraţilor suspecţi în postul deju-decător-sindic care se va suprima. Ameninţarea suspendării inamo-vibilităţel Presidenţilor de Tribunale, suspendare care nu se va face nici odată, dar admirabil mijloc de a intimida pe acel magistraţi. In sfîrşil, legi personale pentru a ştirbi principiul inamovibilităţel prin revocarea unor membri de la Curtea de Casaţie şi de la Curtea de Apel. Aci se mărgineşte pînă acum activitatea eminentului ministru şi bărbat de Stat care se numesce Eug. Stâtescu ; după şease luni bagajul este destul de voluminos; avînd răbdarea care ni se cere, vom vedea mal multe şi mal bune. Dar tabloul comparativ este deja destul de instructiv: guvernul colectivist a făcut necesarul pentru a-şl dobîndi simpatiile magistraturii şi a justiţiabililor. Judecătorul cugetă după scaunul lui asupra sistemului detestabil al regimului trecut care făcea legi, cari asigurau independenţa şi prestigiul său ; nu poate de cît să profeseze admiraţiune şi respect pentru ministrul care mătura fără milă colegul suspect de a-şl vinde conştiinţa de om şi de magistrat... adversarilor politici al guvernului, sigur că suspiciunea nu ’I va atinge şi pe dînsul la un moment dat. Justiţiabilul este si mal incîntat: nu’şi poate potoli admiraţiuneapen-tru ingeniositatea şi curajul cu care noul guvern urmăresee aplicarea marelui principiu care domină întreaga noastră organisare judecătorească, adică sustragerea magistratului de sub ori-ce influenţe cari ar putea să oprime libera judecată. Protestăm şi noi în contra eu-vîntulul de porcării întrebuinţat pentru a califica procedeurile colectiviste ; el nu este ofensator de cît pentru animalul cel mal de folos; eticheta care se cuvine operei legislative d-lul Eug. Stătescu este negustorie. EXPULZAREA UNUI AGITATOR i u |ir(‘ol riiw ii» Tulcea. — Interveni* ren autorităţilor. Expulzarea preoţii lai.—Uude’î popa ? Un preot rus tu Tuleca Înainte de Paşti s’a remarcat foarte mult printre lipovenii din Tulcea şi din împrejurime un preot rusesc, care nu se prea arăta ci stătea mereu, prin casele lipovenilor, ruşilor şi bulgarilor din localitate. Se pretindea la început că el a fost chemat pentru a oficia în limpid sărbătorilor mal multe slujbe religioase. Nu se ştia nimic de unde este şi unde merge: se ştia numai atît că are sume mari de bani asupra sa şi că e fratele secretarului d-lul Popiedonoceff, procurorul general al Sfîntulut Sinod din Pe-tersburg. El purta asupra sa o medalie ce se conferă în Busia doctorilor facultăţii de teologie şi arătând-o mal multora, vor-bia de puterea pravoslaviel, de viitorul Iîusiel şi de soarta pe care în curînd o va avea Dobrogea, dacă ruşii, bulgarii şi lipovenii din această provincie se vor purta bine. lutervehlrca autorităţilor De şi preotul cutriera deja satele din împrejuriniile Tulcel, administrai,ia a-bia după două săptămâni s'a interesat de el şi prefectul Toneanu interogîndu-l asupra scopului vizitei sale. a constatat că venise din Rusia fără paşaport şi fără nici un act prin care s'ar justifica identitatea sa. Ce a căutat acest popă în Tulcea P Aceasta nu s’a putut constata în mod posiliv. Faptul însă că escursiunile sale misterioase prin împrejurimile Tulcel coincidă cu atacurile presei bulgare şi ruseşti în contra Romîniel, a dat loc la bănuelt. Kxpuls.area preotului Prefectul a făcui un raport ministerului de interne despre acest preot, con-chizînd la expulzarea Iul. Vesiindu-se aceasta prin Tulcea, o de-putaţiunne de lipoveni veni împreună cu popa la Bucureşti ca să insiste pe lîngă ministerul de interne în contra expulzării. Şi în Bucureşti deputaţiunea a căzut în ghiarele uno r samsar i de pe la ministere, cari făgăduiau că vor face totul în schimbul umil bacşiş bun. Consiliul de miniştri a semnat însă, jurnalul de expulzare şi deputapiunea s’ă întors la Tulcea fără nici nn rezultat. Ordinul expulzării sosise însă mal de vreme la Tulcea de cît preotul agitator şi lipovenii, aşa că în momentul cînd aceştia, debarcară la poli, prefectul Toneanu a invitai pe preot să urmeze la poliţie pe poliţaiul Spirache Georgescu, arătîndu-i în acelaş timp şi ordinul de expidzare. Fiule-i popa ? După cîle-va ore el a fost expulzat prin Kilia Veche şi a plecat într’o chi-bitcă locală însoţit de un comisar poliţienesc. Comisarul Cernăuţeanu din Kilia Veche a fost vestit despre expulzarea preotului agitator, avînd ordinul a-l aştepta şi a-l depune pe teritoriid rusesc. A doua si după expidzare comisarul de la Kilia Veche soseşte în Tulcea, raportând că nici preotul nici comisarul cc-l însoţise nu veniseră la Kilia şi fiind ■îngrijal a pornit să-l întâmpine vr’o 80 kilometri. C'iuel a ajuns Iu cătunul Pat-lăgcauca «louî kilometri depărtare de Tuleea, a aflat că preotul a fost furat de o ceată de indivizi necunoscuţi. Această răpire dă midi de gîndit tulcenilor, de oare-ce se ştia, că preotul avea asupra sa mal multe mii de lei. Unde-l popa ? Diez. ACELAS PĂCAT Voinţa Naţională, sub titlul «D-l Fleva şi Diplomaţia» publieă gaiantîndu’i au-lencitatea, o convorbire destul de lungă dintre fostul ministru de interne şi un ataşat de legaţie. Din această convorbire reese o învinuire serioasă adusă d-lul N. Fleva că ar avea obiceiul să nu păstreze pentru d-sa destăinuirele ce i se fac şi să împărtăşească cu prea multă înlesnire tuturor, ceea ce a avut ocasiunea să alte prin cercurile diplomatice. K de notat următoarea frază pe rare Voinţa o pune în gura ataşatului de le-gaţiune în cestiune: Ataşatul. Domnule Fleva, diplomaţii mal afl un cusur. Cînd spun ceva unul www.dacoromanica.ro om politic, ori cît de banal ar fi acel ceva—el nu pot suferi să audă de la un al treilea cea ce’I au spus !» Foarte bine. Cu alte cuvinte, Voinţa caută să demonstreze publicului că d-nu N. Fleva nu este serios şi bate toba îndată ce află cel mal mic secret. Formulind această critică, Voinţa nu observă însă că dîusa se întoarce aidoma în contra el. In adevăr, convorbirea dintre d. Fleva şi ataşatul de legaţiune dacă e autentică—de unde a luat-o Voinţa P Negreşit din destăinuirea făcută de acest ataşat de legaţiune vre-unul actual bărbat politic, ca să nu zicem d-lul Dimitrie Sturdza, Ministru de Externe. Voind să ia peste picior pe d. Fleva, Voinţa ia peste picior pe d. Sturdza şi ’l expune ca la prima ocasiune, ataşatul de legaţiune să ’I zică tot ca d-lul Fleva. Ataşatul: Domnule Slurdza, diplomaţii mat afl un cusur. Cînd spun ceva unul om politic—ori cît de banal ar fi acel ceva—el nu pot suferi să audă de la un al treilea ceea <*e ’I afl spus! Stop. TRIBUNA SI LIBERALII După toate eîte afl făcut in chestiunea naţională, liberalii mal afl încă pretenţia să se amestece în treburile de dincolo. Unul din ziarele lor, Gazeta, a început din nofi să se agaţe de comitetul naţional, publi-cînd relaţiunl tendenţioase. Pentru limpezirea situaţiunel, Tribuna din Sibiu ia la socoteală pe partidul liberal îatr’un lung şi frumos articol, din care reproducem următoarele pasaje: Noi am crezut şi credem încă cum că rolul partidului naţional liberal din Ro-mînia nu este acela de a ne desbina şi de a lua sub aripele sale ocrotitoare pe intriganţii cari caută să ne slăbească puterile de rezistenţă iu lupta grea ce o ducem aici pentru apărarea drepturilor noastre. Şi dacă totuşi intrigi s’au făcut, şi dacă totuşi ele aveafl aerul de a fi patronate de către unii fruntaşi liberali, noi am fost înclinaţi a crede, că intriganţii afl abusat pur şi simplu de încrederea şi amiciţia cu care acel fruntaşi liberali ’l-afl onorat; şi mal credem că intriganţii afl mers aşa departe, în cît fruntaşii liberali, dacă nu le vor retrage încrederea şi amiciţia lor, îl vor modera cel puţin şi îl vor înfrîna, în interesul causel noastre. Dar acuma... adică cum?... mănuşa ni se aruncă de către un «organ ua-ţional-liberal?» Cum adică? se părăseşte reserva «prudentă», pe care foile acestui partid a păstrat-o pînă acum ? Lupta astă-zl ni se dă într’adevăr de sub egida «naţional-liberală» din Bucureşti? Intriganţii sunt protegiaţl şi făţiş de către ziarele partidului condus de d. Dini. Sturdza? — Eată ce Irebue de ştiut! Dacă trebue să vedem aci o declaraţie de răsboifl, safl cel puţin o dorinţă de a ne răfui cum se cade socoatele, noi primim bucuros provocarea «Gazetei» şi aşteptăm numai să se explice mal bine. REFORMA VĂTĂJE1L0R Circulara d-lul Şţolojan în vederea marel reforme a notarilor, a produs umilă veselie în ţară. Nu e vorba, ridicarea nivelului notarilor nu e o întreprindere de despreţuit; dar procedarea ministrului de interne e de tot hazul. Fiind date obiceiurile administrative şi mai ales capacitatea multora din prefecţii regimului, iată cam ce se vaîntîm-pla cu circulara d-lul Stolojan. Prefecţii o voi1 trimele in copie sub-prefecţilor; aceştia la rîndul lor o vor trimele primarilor din comunele rurale; primarii vor însărcina pe notari să răspundă. Ce fel de răspunsuri va căpăta ministrul de interne, e lesne de închipuit. Dar nu e numai atît. Ideia d-lul Stolojan de a face reforma notarilor, descinde un orizont foarte larg partidului liberal, care nu prea ştie cum să se descurce de reforma administrativă făgăduită în oposiţiune şi anunţată prin Mesajul Tronului. Graţie d-lul Stolojan, partidul scapă din strîmtoare. Va face marea reformă a notarilor, va săvlrşi în urmă reformaşi mal mare a vătăjeiior—ş’apol să mai poftească ci-jie-va să spuie că liberalii n’afl reformat admiuistraţiunile. Să poftească!...... NU VEI LA I’ÂI.ĂKIt NOUĂ Ar fi putut Să răinîie nouă şi pălăria asta, mult şi bine, d-na Ionescu tot repetînd mereu, cînd o vedea în odaia bărbatului săfl: «Ce ideie al mal avut şi tu să Ţi cumperi încă o pălărie, nouă, care stă de cincl-spre-dece zile în cutia el. — Nu o puifl, răspundea Ionescu, fiind-câ tu ’ml toci merefl că a veche, e tot aşa de bună. — Da, şi că mal sunt deja vr’o două-zecl şi şeapte de pălării pe cari nu le mal porţi şi pe cari le grămădeşti în cămară, pline de praf; ce o să faci cu ele ? dă-le ’ncolo. — Să le dau încolo?.. Cînd tu nu zvlrll nici un băţ de chibrit; par'că zici că Ţi place economia.... — Da; dar să păstrezi nişte vechituri de pălării cari nu pot să Ţi slujească la nimic cînd sunt atiţi cari umblă cu picioarele goale.... — Da ce or să se încalţe cu pălării ? — Stil tu ce vreafl să zic, chiamă un telul. — Nici o dată. — Bine, da ce să fac eu cu ele. — Nu te amesteca tu în pălăriile mele. — Uf! m’aî plictisit, conchise d-na Ionescu Şifeşi din odaie. ^«Tată viaţa mea! zicea Ionescu, orl-ce aş face, e tot în contra ei. Dacă nu puifl pălăria, ci-că, de ce am cumpărat-o, şi dacă o puifl, ci-că, a veche nu e ruptă, de ce n’o mal iafl ? Intr’o zi : — Mă duc, spuse el uevestil. — Biue, şi privindu-1: dar unde te duci ? — Mă duc să văd pe bietu Popescu, care ’i bolnav. — Ef, şi ca să vezi pe Popescu Ţi al luat pălăria a nouă? — M’aşteptăm la asta! răspunse ironic Ionescu; cînd ’iul-o iafl p’a veche, ’ml zici că de ce am cumpărat-o p’a nouă, şi cînd o iafl p’a nouă, ’ml zici că de ce al luat pălăria a nouă ? el, da, am luat-o în cap, p’a nouă ! — Atunci, zvirle-o pe cea veche în cămară. — El luă furios pălăria cea veche şi o aruncă în fundul cămării. — Două-zecl şi opt, cu asta, răspunse cucoana rîzind cu hohote. Ionescu eşi numai de cît. Se îndreptă către locuinţa Iul Popescu, mergîud domol, fumţnd şi căscînd gura pe la toate vitrinele, cînd băgă de seamă că a început să picure. — Plouă! poftim, îşi zise el..,, şi efl fără umbrelă !... şi cu pălăria a nouă!... Ploaia începu să toarne cu găleata. Nu pot să merg pe jos la Popescu, îşi zise el, şi se refngiă într’un gang, tntreblnd pe toţi birjarii dacă sunt slobozi. Ba pe linul ne auziudu-1 ce’l a respuns, eşi de sub gang ca să-l mal Întrebe o dală. Cînd să se refugieze iar la adăpost, lovi cu capul umbrela unul domn şi pălăria II sbură In noroifl. Na! colac peste pupăză! murmură necăjit bietul Ionescu, ce o să mal mă ocă rască nevasta... pălăria a nouă ! In acel moment un călător dlndu*se jos din tramvaitt, el alergă repede să se urce, căci tramvaiul mergea în spre locul unde sta Popescu. Dar, în ^acelaş moment cînd vrea să se urce Ionescu, un călător de pe imperială (cititorii noştri! afl văzut d’astea Paşti, şi atunci să zicem că s’a întlmplat EPOCA pricina) care plndise locul călătorului sco-borll, se da josspre a’l ocupa. El Îşi puse piciorul tocmai pe capul concurentului sărt, lnfundtndu-I pe urechi biata pălărie, şi o-cupă locul, pe clnd bietu Ionescu se căznea să-şi scoată beleaua de pe nas. —«Taxa, pentru locu d-tale, domnule, 11 zise conductorul. — Pentru locul încă? stal barem să-l ocup. — E ocupat, d-le. Şi Ionescu zise furios: — Ocupat? — Dacă voiţi, afară, pe peron... — Si ţi-al Închipui că o să dart tot 20 de bani? atlta răii! — Atunci dă-te jos». Bietu Ionescu se dete, zăpăcit, Îşi căuta un noii adăpost, spre hazul tovarăşilor Iul refugiaţi, cari 11 priveaţi cum lşl In-dreptează pălăria, din care călătorul de pe imperială făcuse un acordeon. Unii din cel adăpostiţi, om mal de inimă, 11 zise: «E un pălărier, a treia prăvălie, pe mina dreaptă; ţi-o repară numai de cit; o spălâtură, o călcătură şi nici nu o să se cunoască.» — A treia prăvălie Ia dreapta, mersi, d-le, zise Ionescu, şi alergă acolo. Operaţia dură un ceas. Pălăria departe de a fi ca nouă, tot era prezentabilă, aşa că putu să îngădue proprietarului el să se ducă la o cafenea din apropiere. Agaţă pălăria Intr’un cuer, şi ceru o consumaţie spre a se putea folosi de jurnale, de altminteri mal mult de formă, căci glndurile 11 purtaîl neîncetat către domiciliul conjugal unde Îl aştepta consoarta, să’l primească cu un alaifl de batjocuri. * * * Ploaia lncetlnd, el se ridică, meretl lu prada gîndurilor, luă maşinal din cuer pălăria vecinului şi se retrase, clnd doul băeţl din cafenea 11 apucară de glt: «L’am apucat! ziseră el stăpînulul. — In sflrşit! zise şi acesta, bine că plânserăm pe hoţul de pălării. — Eu, hoţ de pălării! protestă bietu Ionescu indignat... — Lasă că o să te explici la secţie, i se zise, şi cit te al şterge la un ochiu piuă o da slngele, fu dus la comisariat, In unanimele aplause ale privitorilor. Domnule Comisar, zise cafegiul, de vr’o 15 zile un pungaş vine de şterpeleşte pălăriile muştiriilor, acam l’am prins asupra faptului. — Dar, ru’am înşelat, domnule, se tlnguea bietu Ionescu; dovadă e că am numai o pălărie, ar trebui să am două. — Pentru că de obieeitt. eşal afară, o lă-sal pe cea furată In alee, şi apoi te întorceai s’o el şi p’a duniitale. Hei! eşti dibacii! d-le, dar şi noi ! — Dar am avere, domnule gemu bietul acuzat; slnt om cinstit; puteţi să mergeţi la mine a-casă. îşi dete numele şi adresa, şi comisarul trimise un agent la domiciliul indicat. * * * Nici nu trecu un ceas şi agentul se reîntoarse încărcat cu o sumedenie de pălării. — Iată, zise el, ce am găsit la d-lul a-easă; femeia acestui individ plecase d’acasă , şi o slujnică m’a călăuzit In perecheziţia mea. — El, zise atunci Comisarul, tot o să mal tăgădueştl cănu te Îndeletniceşti cu şterpeleala pălăriilor ? — Da tăgăduesc, căci eu am cumpărat,., dar nu le mal port. — Nu le mal porţi, şi le ţii la d-ta ? — El da, nevasta’mereu îmi lmpuia capul să chem un telal; nu m’am gindit la asta, ah! mi-am pierdut capul. — Cum d-le, nu al cap şi al două-zecl şi opt de pălării ? Această Învinuire adusă linul om a cărui poziţie şi avere era bine cunoscută, că nu 1putea să dăinuească mult, Comisarul circumscripţiei din care făcea Ionescu parte, ll justifică cu desăvtrşire. EI se grăbi să se Întoarcă a-casă. Cucoana tot nu venise Încă, şi u’avea idee de toate a-cestea. Dar din această zi, el avea să Îndure o tachinare necurmată; pălăria cea nouă, căreia cucoana II constatase insuficienta reparaţie, deveni odată, un proverb ; la fie-care cumpărătură mal costisitoare a cucoanei, ea răspundea dojenitor bărbatului sâil: «Dar ce? eu te opresc să-ţi cumperi pălării noi?» La fie-care întrebare ce-’l a-dresa în urma unei absenţe cam lungi, ea II răspundea : «Art oare eu ştifl ce al făcut tu, In ziua clnd ţi-al luat pălăria a nouă ?» Intr’o zi, după vre-o trel-zecl de ani îu urmă, cel doul soţi, ajunşi bătrlnl şi hodorogiţi, priveau prin fereastră cum ploua cu găleata. «Ce vreme! zicea Domnul. N’am mal văzut la fel, adause Cucoana; apoi amintindu-şl, ba, nu! în ziua clnd ţi-al luat pălăria a nouă.» Alun. Plecarea la Petersburg se va face cu tren special imperial. Constantinopol, 4 Aprilie. înainte de plecare, Prinţul Bulgariei a fost primit In audienţă de către Sultan. Prinţul a promis că o să mal vie In curtnd cu Principesa. A manifestat satisfacţia sa pentru ospitalitatea ce a primit şi pentru onorurile ce 11 s’ail făcut. Hesullalul politic este mal puţin satisfăcător. Chestiunea ordinelor s’a regulat In modul următor. Poarta recunoaşte Prinţului dreptul de a conferi ordine supuşilor bulgari şart străini; acordarea acestor ordine va trebui să se notifice Porţii. Tewfik-Paşa a comunicat verbal acest regulaineut câtor-va ambasadori; comunicarea In scris dorită de Bulgari nu s’a făcut Încă. Dreptul de numire de agenţi comerciali bulgari la Adrianopol şi la DedeagacI s'a acordat în principiu. S’a promis Introducere de reforme In Macedonia. Se va studia chestiunea numirel de valii creştini, precum şi acele ale celor trei caimacanl, a geandar-meriel locale, a reorganisărel, incasărcl im-positelor şi admiterea Intr’o măsură mal largă a notabililor creştini In administraţia comunală. în contra legel pescuitului va apare săptămână viitoare. In acelaşi timp vor apare alte doua broşuri inspirate de d. ministru Palladi în favoarea acestei legi. In ziua de 13 Aprilie va fi la Teatrul Naţional beneficiul d-lul Al. Andronescu, simpaticul casier al acelui teatru. Se vor representa: 0 dramă în căsnicie dramă In 3 acte de Octave Feuillet, tradusă de d. Niger; şi Femeile au dreptate, comedie Inlr’un act de confratele nostru Ion C. Bacalbaşa. Ieri s’a distribuit la Camera proiectul de lege, votat în Senat, asupra poziţiei ofiţerilor. Aceasta lege va fi vin combătută în secţiunile Camerei şi probabil ca va suferi multe modificări. OrFOBUA/flI Neue Freie Presse anunţă că guvernul romîn a contractat la Berlin un împrumut de 90 milioane prin Disconto Geselschaft, casele Bleichroder, Rothschild fiii din Francfort pe Main §i Banca Naţională a Rommiei. Condiţiile de amortizare sunt ca ale împrumutului din 1894. La bursa din Berlin, împrumutul a fost viu criticat, zice o telegramă a aceluiaşi ziar, deşi se recunoaşte că starea finanţelor ro-mineşti e bună. Ieri s’a întrunit la Ligă noul comitet de 35 al societăţii macedonene şi a ales un comitet de trei membri compus din d-nil V. A. Ureche, Ion Grădişteanu şi Vasile Dan. Din Abbazzia ni se telegrafiazâ, că Regele Romîniel a făcut cadouri preţioase amploiaţilor băilor din Abbazzia şi a dat 1000 de fiorini pentru îmbunătăţirea potecilor. Regina, afară de orga ce a dăruit bisericel, a mal dat 150 fiorini. Cîţţ-va funcţionari din Abbazia aQ fost decoraţi. Majestăţile lor afi plecat ieri la Pola pe bordul lui Pelican. Azi aO sosit la Triest, unde prinţul Egon de Ilolienlolie îl va însoţi în plimbările lor. Apoi vor sta două zile la Veneţia de unde vor pleca în Romînia. Duminică seara d. Mişu Săulescu va ţine o importantă conferinţa la Atenefi despre reprezintarea minorităţilor. Pentru efectuarea transporturilor de import şi export între Romînia şi Englitera, s’a înfiinţat în Englitera o navigaţie maritimă sub titlul de Agency of the Wilson Line fon' Roumanian traffig. Vapoarele acestei agenţii vor circula la fie-care 14 zile între Constanţa şi Huli şi vice-versa. Aceasta agenţie are de scop pe lîngă importarea mărfurilor englezeşti în Romînia a da un noO a-vînt comerţului nostru de export, care începe să cîştige teren foarte întins în Englitera. SITUAŢIA IN BULGARIA (Prin fir telegrafic) Ruşi» şi Bulgaria. — Prinţul Bulgariei la OdeNHii. — K(‘Huitului politic al călătoriei. Viena, 4 Aprilie. Corespondenţa Politică află din Petersburg că In cercurile bine informate se asigură că d. Tchaykow a primit ordinul guvernului rusesc da a nu lua o posiţiune excepţională în Bulgaria şi de a se considera ca acreditat pe acelaş picior ca şi representanţil celor. l’alte puteri. Nu va trebui să reclame privilegii, nici să se a-inestece în afacerile interne ale ţărel; In acelaş timp să păstreze o strictă neutralitate între partide. Acelaş ziar află că regele Milan va pleca în America în luna Mal, spre a face apoi o călătorie Împrejurul 1 urnei. Odessa, 4 Aprilie. Prinţul Bulgariei a sosit la 8 ore dimineaţa pe bordul yachtulul Sultanie. Musica yachtulul a eîntat imnul rusesc, la care s’a răspuns de o musică aşezată pe cheia prin imnul bulgar. Guvernatorul, general conte Mussine Puş-kin şi aghiotantul imperial Beutern s’a’ft dus pe bord însoţiţi de municipalitate, care a oferit prinţului plinea şi sarea. O companie de onoare cu musică se afla pe cheia. Prefect al judeţului Vaslui în locul d-lul Dr. Munteanu transferat la Putna, va fi numit d. senator Ne-ron Lupaşcu imediat după închiderea Corpurilor Legiuitoare. Pînâ atunci afacerile vor fi girate de directorul prefecturel. Am anunţat acum cîte-va săptă-mînl, că ministrul domeniilor a primit o ofertă de la casa Maurus De-utseh din Paris cu privire la posibilitatea deschiderel unul debuşefi însemnat pentru făinurile romîneştl în Franţa. Astăzi a venit Englitera prin marea casă Iohnson el Bolton din Manchester şi s’a adresat ministerului domeniilor cu o cerere ca să fie pusă în relaţii directe, fără mi-siţl, cu cele mal importante mori româneşti pentru un mare comerţ de făinuri, pe cari să le importeze în Englitera. Ministerul domeniilor a avizat toate Camerele de Comerţ despre această cerere a casei engleze. D E P E S I (Serviciul Agenţiei Komîne) Bruxelles, 4 Aprilie. Indipendance Helge anunţă sub toate reser-vele că prin sentinţa dată la Bomo la 13 Aprilie, căpitanul Lothaire ar fi fost achitat. — Autorităţile din Congo declară că n'art primit nici o ştire in privinţa acestei afaceri. Londra, 4 Aprilie. Se anunţă din Nissa ziarului Standard că ţareviciul a răcit in zilele din urmă şi că suferă din noii in mod serios. Londra. 4 Aprilie. Daily News şi Daily Telegraph anunţă din-tr’o sorginte ce o daţi ca sigură că guvernul englezesc va trimite la toamnă 10.000 de soldaţi englesl in Egipt, pentru a recuceri Sudanul. Massauah, 4 Aprilie. Colonelul Stevani este de părere că pentru un moment dervişii nu vor mal veni sub Kas-sala. Menelik este la Asciangbi. Mangaşa a scris locotenentului Mulazzi, fost reşedinţe la Adua pentru a-’i felicita de victoriile italienilor asupra dervişilor. La Adicaje sunt concentrate două divisiunl sub ordinele generalilor Mayno şi Heusch. Seceta continuă. Monaco, 4 Aprilie. Nu este exact că s’a agravat starea Tarevi-ciulul. A fost indispus numai 24 de ore ‘la întoarcerea sa de la Villefranche. după săptămîna mare. Londra, 4 Aprilie. Camera Comunelor. — Sir Hicks Beach depune budgetul anului trecut care dă 102,000,000 îire sterline la venituri şi 98,000.000 la chel-tuell. Excedentul este deci de 4,000,000. Budgetul anului curent presintă 101,750,000 lire la venituri şi 100,000,000 la cheltuelî. Madrid, 4 Aprilie. După resultntul alegerilor, s’a constatat că la Madrid numărul votanţilor a fost mal mare de cit numărul alegătorilor înscrişi. D. Cabrinana care n’a obţinut de cit 14,000 voturi protestează. Partisanil săi organisează un meeting de protestare. Berlin, 4 Aprilie. Cancelarul imperiului, prinţul de Hohenlohe, a sosit la 8 ore seara. Carlsruhe, 4 Aprilie. împăratul german a sosit azi după amiazl venind din Viena.—A fost primit la gară de ma-rele-duce moştenitor.—S’a dus la castel in trăsură. Verdun, 4 Aprilie. D-nu Felix Faure a părăsit Verdun după a-miazl.—A visitat fortul Genicourt, apoi s’a dus la Saint Mihiel.—Populaţia l’a aclamat foarte mult. Cair, 4 Aprilie. Membrii consiliului legislativ aii protestat pentru că n’art fost consultaţi in privinţa ex-pediţiunel din Dongola şi a creditului acordat de casa datoriei egipţene. Londra, 4 Aprilie. «Agenţia Reuter» anunţă că ministrul de res-bel n’a decis nimic in privinţa trimiterii de trupe in Sudan la toamnă.—Totul va depinde de întorsătura ce vor lua evenimentele. Roma, 4 Aprilie. In oraş circulă ştirea în privinţa unei victorii a italienilor.—«Opinione» declară că guvernul n’a primit, nici ieri, nici azi comunicări privitoare îa fapte noi de arme în Africa. Berlin, 4 Aprilie. După ştirile din Constantinopol o luptă serioasă a fost la graniţa din Tripoli, intre Tripoli-tanil şi Spahii.—Sunt mal mulţi morţi de ambele părţi. e“La liberali în această privinţă nu există viaţa’ parlamentară: ci numai viaţă de intrigi şi de culise. -------- Constituţionalul, vorbind de redeschiderea Camerelor, spune : Acum venind la ordinea zilei din Cameră legi importante şi interpelări cu sgomot, d-nil l’al-lade şi Pom văd cu o oareşl-care groază deschiderea porţilor Aduuărel din Dealul Mitropoliei, însă d-nil deputaţi Încep a’şl freca miinele pentru că a venit timpul resbunărel. Legea pescăriilor, legea învăţămintulul, interpelările asupra milleniulul unguresc, a cestiunel îutroducerel agiulul, a representărel noastre in Turcia, a şcoalelor din Macedonia sunt tot aii-tea mijloace de a disloca un guvern capabil şi puternic, necum un guvern slab şi incapabil. De aceea descinderea Corpurilor legiuitoare ce se face azi, după o vacanţă Îndelungată, cînd după reflecţii, deputaţii şi senatorii aii putut să se de-silusioneze de guvern şi să se convingă că sint traşi pe sfoară in promisiunile ce li s'art dat şi discreditaţi prin neţinerea nici unul fel de angajament, are o importanţă mare şi aşteptăm să vedem la luptă capacităţile din ambele părţi spre a arăta ţărel cit pretuese unii şi cît cel-l-alţl. Voinţa Naţională tratează astfel pe d. Fleva, fost ministru in cabinetul liberal: Pină mal deună-zl, adversari si prietini, credeaţi că d. avocat Fleva şi-a dat măsură, că a spus şi făcut destule prostii în politică, mitolo-logie, istorie, geografie, chimie etc., în toate ramurile activitate! omeneşti, şi că prin urmare ar putea fi judecat definitiv de contimporani, fără a mal aştepta verdictul posterităţel, pe care d. Fleva nu dă parale. Eroare, d. Fleva ne-a păcălit. D-sa a găsit pe neaşteptate alte juvaerurl, cari pot concura chiar cu prostiile din tinereţe. Tesaurul săli de cu-noştinţl, eleganţa cu care le formează, toate a-ceste daruri cereşti sunt fără... fund ca şi bu-zunarile sale. Cino şi-ar putea închipui că d. N. Fleva, care a fost ministru de interne una sută zile, nu cunoaşte nici atribuţiunile acestui minister ? D. Fleva e nepreţuit. D-sa ne face singur dovada acestui lucru prin ziarul sărt autorisat. DIN PRESa Mal mulţi bancheri străini art făcut ofer te direcţiunel Băncii pentru a-i pune la dis-posiţia acestei instituţiuul de credit capitalul necesar desvoltăril sale. Intre alţii o asociaţie de bancheri din străinătate pune de pe acum la disposiţia Băncii un capital de 20 milioane pentru întinderea afacerilor sale. Această ofertă este considerată ca cea mal avantagioasă, pentru că Banca ar putea ast-fel să-şi plaseze acţiunile chiar pe pieţele europene şi pentru că In urma a-cestel combinaţiunl consiliul de administraţie renunţa să facă apel la acţionari pentru o nouă vărsare. Consiliul de administraţie a luat cunoştinţă pe acesste diferite oferte, dar n’a hotărî! Încă nimic. In urma acestei ştiri acţiunile acestei bănci cari se cotaft la 196—197 s’art ridicat de o dată la 210. Greva lucrătorilor de la fabrica Goetz din Galaţi a încetat în parte. Dintre lucratorii grevişti aproape 250 au reluat lucrul. ~~~Timpul constată că in nici o chestiune colectiviştii nu s’afl apărat ca în aceea a legel personale a d-lul Stă-tescu : Nu e vorba, apărarea este foarte seacă. Voinţa Naţională stă să discute dacă este mal bine să fie incompatibilitatea între judecători pînă la gradul IV, cum a fost în Franţa de la Fructidor, anul III, pînă la 1810 şi la noi de la 1865 pînă la 1S90, ori numai pînâ la gradul III, cum a fost şi este în Franţa de la 1810 pină acum şi cum a fost şi este’la noi de la 1890 Încoace. OrI-ce om cu cap sănătos pricepe că nu esle vorba despre asta, orl-cine ştie că acest punct din legea judecătorească n’a’ fost criticat de o-poziţie la 1890 şi că orl-cum s’ar hotărî nu merită să preocupe opinia publică. Alta este discuţia noastră. Cu ocazia acestei legi d. Stăteseu este prins în flagrant delict de reîntoarcere la vechile sale obiceiuri, de modifiărl de legi organice cu caractere interpretative şi retroactive, de înge-nunchiarea tuturor principiilor cari eirinuese neamurile eivilisate pentru singura satisfacere a intereselor meschine de persoane şart de partid. Această descoperire turbură pe liberali şi de aceea presa lor se dă la tot felul de acrobaţii de raţionament ca să scape prestigiu] d-lul Stă-tescu. Doare critica noastră în această privinţă. Şi fiind că doare ţipă. Lucrarea d-lul Italino Vericeanu Ziarele de azi ------ Ziua vorbeşte de zvonurile de criză ministerială ce se vor ivi de odată cu redeschiderea sesiunel. Pe aceste zvonuri, respîndite chiar de liberali, nu trebue pus temei: Parlamentul liberal nu va da vot de blam ministerului, nici acestuia, nici altuia care i-ar lua locul. Căderea liberalilor şart schimbarea ministerului nu pe această cule se va face. Iu parlament, sunt prea multe şi diferite interese angajate, pentru ca să se poată vre'o dată formu o majoritate resturnătoare. Instinctul de conservaţie este prea tare la fie-care liberul pentru ca să’şl permită luxul unul vot de convingere. La liberali, miniştrii şi ministerele sejrăstoar-nă pe altă cale: Ad augusta per angusta. Originile partidului liberal sunt acele ale u-nul partid de conspiraţie şi de plămădiri de intrigi întunecoase. Aceste tradiţii s’art păstrat perfect pînă astăzi. Şi fiind că liberalii nu mal conspiră contra tronului, şi fiind-că nu art nevoe de a conduce acţiunea în mod tenebros ca altă dală, el urmează vechile instincte dîndu-le o aplicaţie nouă: el conspiră unii contra altora, el urzesc îutre culise răsturnările propriilor lor şefi. Ştiri din ziare Din Ziua : Mişcarea administrativă, despre care s’a vorbit mal zilele trecute, nu se va face de cît in cursul săptăinînel viitoare. Este vorba despre p nouă schimbare pre-fectorială. Pînă acum este decisă înlocuirea prefectului de Vaslui. *% Am vorbit despre măsura luată de ministerul de interne, disolvind consiliul ju-deţian din Vlaşca. In urma cercetărilor făcute s’a constatat, că situaţia finauciară precară a judeţului provenea din negligenţa absolută a consiliului, care se ocupa mal mult de politică, de cit de interesele judeţene. Aceeaşi destrăbălare domneşte şi la comună. Un singur exemplu va edifica asupra ln-tregel situaţii: budgetul comunal se solda cu un deficit de 56 de mii de lei, ca să ’1 acopere, consiliul a cerut ministerului să--l aprobe un împrumut. Cercetlndu-se la minister comptabilitatea oraşului s’a constatat, că nu se prevăzuse în noul budget un excedent de 30 mii lei şi nişte alte* fonduri disponibile. Credem că este deajuns atlt spre a ilustra pe aceşti nepreţuiţi edili. Şi clnd te glndeştl, că aceştia acuzau pe predecesorii lor de rea credinţă şi de incapacitate. Din Timpul: Consiliul de miniştri, în şedinţa de a-seară, nu s’a putut Înţelege In privinţa numirilor eforilor de la spitalele civile. Consiliul de miniştri a amînat aceste numiri, precum şi pe aceea de director al Imprimeriei Statului, pentru ziua de 15 curent. **# Aflăm cu o deosebită plăcere că a-rnicul nostru, d. căpitan Obedenaru, fost consilier comunal, va fi lnainlat pe ziua de 8 Aprilie la gradul de maior în rezervă. Felicitările noastre cele mal sincere me-ritosulul nostru amic. *** Neînţelegerile dinlre epilropil aşezămintelor Sf. Spiridon din Iaşi devin din ce In ce mal mari. Pe de altă parte ni se afirmă că mal mulţi funcţionari ai acestei epilropil sunt liotărîţl să ’şl dea demisia din cauza pur tărel necuviincioase a d-lul epitrop Dinutrie Botez. *** Consiliul comunal din Iaşi a hotărăt In ultima sa şedinţă să intervie pe ltnga guvern In sensul ca sumele destinate pentru a setda o Întindere mal mare tirgulul de vile din oraşul laşi. In vederea exploruţiunilor minere ce ministerul domeniilor a holărtt a face în cursul vere!, tnal mulţi ingineri romînl şi patru străini srt fost însărcinaţi cu aceste lucrări in diferite localităţi din ţară. Printre inginerii romînl sunt d-nil Istrati, A-limăneşteanu, Pascu, Mircea, Anastasescu, Sola-colu şi Puşcariu. Inginerii străini sunt d-nil Teisyre, Redlich, Pompesky şi Tuia. * * * Un funcţionar de la căile ferate, anume d. A-lexandrescu, a inventat o secerătoare de mină cu care un singur om poate secera pe zi patru pogoane. D. Alexandrescu va pleca îu curtnd la Berlin pentru a o breveta. * * * D. colonel Ciuflea. intendentul corpului I de armată din Craiova, a fost transferat în Capitală. + * * Direcţia se.iviciulul de navigaţie a cerul, suma de 22,000 lei pentru instalarea unei agenţii ro-mine la Constantinopole. * * * Ministerul domeniilor a luat hotărirea ca pe viitor toţi inspectorii şi sub-inspeetoril silvici să fie obligaţi de a amenaja fie-care cel puţin o pădure pe an. Cu chipul acesta pe fie-care an vor fi atne-nnjalo cile 29 de păduri ale Statului. * * * A-seară la orele 6 s’a întrunit iu localul «Li-gel», noul comitet de 35 al societăţeî de cultură macedo-roinînă. S'a procedat la alegerea a trei membri iu comitetul dirigent al societăţeî. A fost aleşi: D. V. A. Urechiă, preşedinte; iar d-nil Ionel Grădişteanu şi Vasile Dan de origină macedoneană şi mare proprietar în Romînia, art fost aleşi membri. Secretari al comitetului art fost aleşi d-nil Dunca, Vulcan, Miliăileanu şi Caereli, iar casier a fost ales d. Biciola. Faţă cu situaţiunea destul de critică lu care se află şcoalele romîne din Macedonia, comitetul dirigiuitor se va Întruni astăzi pentru a a-lege mijloacele prin cari să se poată face faţă chelluelilor celor mal urgente ale acelor şcoale. Camera a holărit să voteze clte patru indigenate pe zi înainte de a se intra în ordinea zilei. * * * D-nil membri al Societăţii studenţilor in drept sunt rugaţi a se întruni în şedinţă ordinară Duminică 7 Aprilie 1896 in localul Universităţii, sala No. IV ora 10 a. in. fiind la ordinea zilei: Conferinţa d-lul Ioan Ionescu, despre Obligaţiuni solidare. PAR LAMENTUL. Din Constituţionalul : O bună noutate pentru Agricole: acţionarii Băncii SENATF1 Şerfinfn rle la S Aprilie Doctorul Butăreseu cere să se pună Ia ordinea zilei interpelarea sa relativă la boa-lele infecţioase in Brăila. D. P. Grădişteanu cere să se numească o nouă comisiune (Te 7 membri pentru elaborarea proiectului pentru modificarea co-dicelul de procedură penală, de oare-ce fosta comisiune se compunea din membri ce nu mal fac astă-zl parte din Seuat. Senatul admite propunerea şi, după propunerea d-lul preşedinte principele Dimitrie Ghica, amină pe mline alegerea acestei co-misiunl, pentru ca senatorii să aibă timp a se consfâtui. D. G. Cantacuzino, ministru de finanţe, zice că luînd cunoştinţă de interpelarea a-nunţatâ ieri de d. G. Mârzescu relativ la taxele vamale şi luîud înţelegere cu acesta, roagă Senatul ca să o pună la ordinea zilei pe Miercurea viitoare. D. G. Mârzescu consimte. Principele Dim. Gkica, preşedintele, zice că văztnd marea aglomeraţiune de cereri de indigenate şi recunoaşteri Camera a ho-tărlt ca în fie-care zi să se discute clte două şart trei indigenate sau recunoaşteri; roagă Senatul, de oare-ce sunt cereri cari start In cartoane de aul, să ia aceiaşi lio-tărlre. D. Stefănescu. Dar acestea să se ia lu cercetare la început, Înainte de a se intra lu ordinea de zi. Principele Dini. Ghica. Rog Senatul să se pronunţe ţintnd compt de întreruperea d-lul Stefănescu. D-l M. Tzony... In lipsa d-lul Sefendache (ilaritate). D-l Petro Grădişteanu. — Roagă pe d-l preşedinte ca In asemenea caz se contrasemneze ordinea de zi ne varietur. Senatul se ocupă apoi cu indigenate. CAMERA (Urmarea i*e. M. OSBOME «fc C-ie Aiil>nrn(Ycw-York) Ca tăişul la ff*MEAI*TA construită toată în oţel, uşoară, simplă 72 şi trainică, ultima perfecţiune 30—5 IjOCOMOMIIjE ŞI TMEEItĂTOAME Din atelierele de construcţiuna ale Căilor Ferate Ungare din Budapesta SINGURELE CONSTRUITE DUPĂ EXIGENTELE AGRICULTORILOR NOŞTRI uţx Iadisposiţia d-lor agricultori numeroase atestate stabilim! perfecţiunea ucastomiaşine. De vînzare 2 vil, una in strada Mir-cea de 10 stînjenl faţada, în viu lui Că-tuneauu pe şoseaua Panduru şi cea-l’altă de 15 stînjenl faţada în â doua stradă Nicaşoru Dealu Spirei. Doritorii a se adresataIosefDudescu vizitiu, Ia azilul ElenaDoamna. 71__________________________10-8 De vlBzaro Olt şi soseaua principală a ţărel de la Curtea de Argeş la riul vadului, drum de fier Bucureşti Curtea de Argeş, avind Marmoră granid albă şi albastră cum si alte minerale de mare valoare. plus pădure cîe brazi molifţi seculari, care se vinde şi singură, asemenea se poate deschide carieră de piatră marmoră şi ţiment marmoră. Doritorii se vor adresa la d. Al. Carpenişanu bulevardul Elisabeta 18. 79 30-6 Casa» d© Sânâtat© Institut din nou reorganisat 51, — Strada Toilor — 51 Dirigiată de dr. Şaabner Tuduri Căutarea boalelor interne şi chirurgicale, precum şi a tutulor boalelor nervoase şi clironice. Tratarea boalelor de piele, a boalelor de ochi, gît, mus şi urechi, a boalelor do ficat şi rinichi. Operaţiuni.—Tratamentul boalelor gynecologice; camere cu intrare separată pentru faceri, o moaşă cu diplomă locueşte în institut. Discreţiune.— Tratament special al syphilisulul şi a boalelor uretro-genitale. Bolnavii se pot căuta cu orl-ce medic sad specialist. Preţurile moderate, pentru angajamente lunare se fac reduceri. Consultaţiunl in fie-care zi, pentru boalele interne şi syphilitice de la 10—12 p. m. Direcţiunea trimete de îndată după cerere noul prospect al Casei pe 1896. 20 100 -26 b-v ■ , de la Sf. Gheorghe De arendat ™- peşti «le Tirg , împreună cu Diţeştî şi Btoşioara în districtul Prahova în apropiere de Ploeşti şi de staţia Băicoiu ; pămînt excelent, case bune, pătule, moară, tîrg şi alte venituri. A se adresa pentru informaţiunl la d avocst CONST. G. IOAN, str. Cîmpineana No. 48. de la 7 la 11 dimineaţa şi de lu 6 la 10 seara. 16_________________________10-10 CONST. ST. B0KANESCU 34 ADVOCAT _____Bucureşti, Str. Zboru No. 13. DE VINiSAHE pentru e.şire din iudivisiune, casele cu locul lor din calea Victoriei 88, în faţa bise-ricel Albe; locul curţel foarte larg, merge pînă în dosul caselor Enciulescu, avind grajduri, şoproane, dependinţe, între cari o pereche case mici cu totul separare. Casele nu sunt supuse nici unei sarcini, şi se pot vinde imediat. Amatorii se pot adresa d-lul D. Olănescu, str. Popa-Tatu 8, safl d-lul C. Hiotu, Avocat, str. Corabia 10. 45________________________12-12 Btiiroul fabried de spirt fabrice! de borhot uscat de la Herestreă şi morel automatice de abur de la Obor ale D-luî ANDREI A. POPOVICI S’a mutat din strada Stnlrdan în Strada Lipscani No. 80 faţă cu biserica Sfintu Gheorghe Nod 35________________________________ BOALELE SIFILITICE /Veputinfa bărbătească Vindecă după cefe mal noul metode radicale feră durere şi împedicare, după o experienţa de 23 ani. Specialist în boale lumeşti 3>r. THOB Strada Emigralu No. 1, intrarea numai prin strada sf. Voivozi, (Traimvay). Consultaţiunl de la 10—1 dim. şi de la 5—8 seara. 23 (30—17) Loc separat de aşteptare pentru fie-care. MABSEMjE jmu&eu IMfBâird fSraiim în dosul Tipografiei Statului Pentru sfintele sărbălorl a sosit noii de tot. STHOaSAICA * Ce este Ştrobaica ? Ştrobuica represintă un tabloil vivant, in făţişi ml o fală vie, care intr’o oombinaţie electro-fizică, se schimbă într’un pom ale cărui flori se transformă în nişte clopoţel, cari Intonează o bucată de muzică, apoi sejschimbă intr’un schelet, care la rindul său se preface, reluîndu-şl forma primitivă. Ştrobaica este un capo-d’operă care a fost admirată in cele mai principale oraşe din Europa. Sensaţional: ELECTKA sau Fata pluti itd iu aer. Ce este Electra ? Electra reprezinlă coa mal frumoasă llusiune optică. Electra eslo un secret al ştiinţei iu timpul de faţă. Electra este cel mal mare mister, Minunea minimelor: CAPIII. VIII VORBITOR iutr’nu busin de apă. Acest cap vio, plutind in apă, vorbeşte şi răspunde la ori ce întrebări puse de public. Aceasta e unic în felul săO, care merită a fi văzut. Nou! Nou! Nou de tot! Nunta M. 8. 'farului Nlcolae ui IlI-lca al Ruşilor (in costum de gală) 38 20-—17 X>e arendat Do lu Sf. Gheorghe 1897 Moşia Duileştî-Cioplea, cu trupurile Bîrzeştî-Citzel, clin judeţul Ilfov, plasa Dîmboviţa, averea minorilor Tfa. Eftimiu. Această proprietate fiind lîngă, capitală, presintă cele mal bune avantagil de exploatare. Doritorii se pot adresa pentru a lua informaţii .şi cunoştinţă de condiţiunl la d-nil G. N. Eftimiu & Comp. bancheri, str. Lipscani No. 7 şi la d-na Elena Th. Eftimiu, tutricea legală a minorilor săi copil, str. Radu-Vodă No. 5, tn Bucureşti. 17 43—32 tfş. ^ | ■ ■ . de la s-tu Gheor- Db închinat în,stra^Dia coneselor No. 4, o Casă spaţioasă cu Dependinţi, Curte, grădină apă, gaz, etc. 81 12-2 De mehiriat Un apartament conţinind 14 camere se închiriază cu preţ avantagios, str. Principatele Unite No. 20. A se adresa la Theodor Florian, Cheiul Dîmboviţei, lîngă abator. 60____________________________.________ Ol-. T. Revici Vindecă printr’un procedeu special, maladiile de femei precum şi cele sifilice înlr’un timp foarte scurt. Rlenuoragia (Sculainentul) vindecă radical în 8—9 zile. Consultaţiunl de la ora 2 pînă la ora 5 No. 31. Strada Carol, No. 31 Intrarea prin Strada Şelari No. 17 (Colţul). — PENTRU SĂRACI GRATIS — 72-37 Doctorul Gr. A. Ţaranu Specialist in boule venerice şi ale căilor urinare. Strada Băiiceî Naţionale colţ cu strada Caragorghehevicl de asupra teatrului Ilugo. Consultaţiunl dela 4lfi pînă la 7, p. m.: pentru 1 _______dame de la 3—4._____100—87 f 10 Viaţa modernă şi casnele el.— Secolul care se va sfirşi ar putea lua numele de secolul al ştiinţei, dur cuceririle glorioase ale savanţilor ca: ca Vaporul, electricitatea, descoperirile în medicină şi chimie, etc., nu se poate obţine de cît cu easnă foarte mare la care participa toate clasele ale societăţii, dese ori fără ca să ştie. Deci secolul -al XIX ar putea fi poreclit secolul caznei. Quinium Labarratpie al cărui efecte bine făcătoare sunt asa de remarcabile, a fost numit chiar, vinul căzniţilor. Este cel mal bun tonic care se poate întrebuinţa pentru a combate efectele slăbiciune! constituţiei. El este reparatorul prin excelenţă al victimelor prăpădite prin prea marea casnă. MAX EICHTEND0RF «LA PAJ EH A AMERICANA» Grand hote! Bulevard; a 1 r 1 k c; s c 1 Cel maî Însemnai magasin de arme dia (arii ţarii Maro asortiment do arme de vinăfoare , de tot felul, de la 60 plnă la 1000 lei bucata, celor mal renumite fabrici, Engleze,} Belgiene şi Franceze. Arme cu două ţeve pentru alice cu cocoaşe şi fără cocoaşe. Puse! de vinat cu o ţeavă pentru alice şi alta pentru glonţ. Arme „Trlo“;eu trei eve (două pentru alice şi una pentru glonţ). Arme Ideal Patent IlamiueijUns fără cocoş, sistemul cel mal perfent pentru vî-nat, I’îi-fî «le salon de la 18 pînăla 100 lei bucata. Pistoale «le tir ni «inel. Carabine de apărare şi de vinat cu repetiţie, IVinrlicsIer, Colt şi Marliu. cu 8, 12 şi 16 focuri. Revolvere engleze şi belgiene de luate felurile mărimile. Orl-ce arme şi revolvere vindem cu garanţie şi condiţiunea de încercare. Avem în maro cantitate tot felul de cartuşe franceze, engleze ( şi austriaco *Sellier £ Bellut»). Mare asortiment de obiecte «le vlnătoare accesorii «ie arme. Avem tn atelierul nostru do armurerie şi mecanică, un armnrier special care transformă şi repară «trt-re fel «le arme, cu garanţie. 5 ------ VÎNZARE 1 ÎN RATE (50—36 www.dacoromanica.ro EPOCA 7 CASA DE SCHIMB HESKIA & SAMUEL BUCURE Ş$.£ I No. 5 SI rada Lipscani No. 5 Cumpără şi vinde efecte publice şi face orT-ce schimb ” 1 | Curup. Vînd 4°/o Renlă AniortisnbTlă. . . 8(> 87 JU- 5 «/„ » AmorUsobilă. . . 90 — 99 V» 6 Obligaţ. de Slal (Cov. R.) . 102 */« 102 7« 5 •/„ » Municipale din 1883 97 ~ 97 'h B«/„ > > » 1890 97 V* 98 fio/,. Scrisuri Funciar Rurale . 92 5/« 92 7 8 6% « » Urbane . 100 ’/v iot — 5 °/,. » » Urbane . 89 89 V» B°/o » » » Iaşi. 82 - - 82 ’/« Acţiuni Banca Naţională. 1550 — 1550 » » Agricolă . 200 — 2lo —- » Dacia Rominia asig. 392 — 398 — » S-ten Naţionala asig. 425 — 430 — S-lalea de Conslrueţiunl . 190 — 195 — Florini valoare Austriacă. 2 iu 2 12 Mărci Germane .... 1 23 1 25 Bacnole Franceze . . . 100 — 101 — » Italiene. . . . 89 — 93 — » ruble hirtie . . 2,65 2 72 Imprimarea cu marinele ăublu-ciHndrice, din i carac-lin Frank- fabrica Albert & CJe, Frankenthal şi cu caractere din fonderia de litere Flinsch di furt AjM. ■B—■M—M—WW MARE DEPOU I)K Burlane de Basalt. ŢE1T. DE PJM'IW IC, FER Şr TUCIU Foi'tunî do oînepii şsi cauciuc Obiecte de faianţă, alamă şi tuciu pentru conducte de apă, scurgere, băi, tont k l’âgout, gaz, etc. la HM§ H A IM BUCURESCl, STB. BISEBICA AMZI, li. — BUCLJRESCI INSTALATOR PENTRU SISTEMUL TOUT A L’EGOUT Si prafrtt încălziri centrale ? (100-10) I ATELIER DE LACATUŞERIE şi pentru - CW VSTMl Vi Tl UXK Ei FI F'FFlIt — 1. HAUCw Stnuln Isvor, \o. 1 li> Bucurescl — efeduiazil tot. felul de lucrări de fier pentru Binale, precum: Grilage, Porţi, Balcoane, Uşi Ferestre. Marchize, Scări, Lămpi, etc. Mpccinlilnte Hor»Ho, soro, gradine no earu&, pavilioane In (ior eto. eto, Primesc comande neutru Provincie: — Preţuri Jfluslerate — 100-17 Les V6ritables Eaux min6rales de VIGHY sont les Sourcea VICHY-ETAT CELESTINS GRANDE-GRILLE HOPITAL Exiger le nom sur la Capsule et l'Ltlquette. LesSeules VeritablesPa&tilleadeVichy sorit Ies PASTILLES VICHY-ETAT fabriquees avec tos seta naturels extralts des Eaux de Vichy-Etat. COMPRIMES DE VlCHY aux sels naturels VICHY-ETAT pour preparer l'eau artiflclclle de Vichy g metise. Agent Oinirelpour /a R0UMANIB, BULQAME,SERBIE: A. G. CABI8SY. Bucarent. 45 BĂI HYGIENICE | BĂI HYGIENICE | BĂI HYGIENICE VECHIUL MAGASIN de lAmpI, MOltE, MaŞINÎ do BUCATE şi orl-ce instalaţiunl MARCUS LITTMAN & I. WAPPNER No. 61, Calea Victoriei, No. 61, (Vis-â-vis de Episcopie) Recomandat de Onor. Clienţi, instalaţiunile de băl lucrate numai în Zink, cu diferite sobe de aramă pentru încălzit apa. Băi de aburi higionice, recomandat de toţi medicii celebrii, poate să facă orl-cine în rasă. lîuşurt sistematice cu aer comprimat. Closete «tont a l’ eyoitl» higienice şi sistematice. Sticle de Conserve hermeli-ceşle închise de toa te mărimile. Unicul depoti in ţară cu Sobe (Belgiane), din fabrica «GODIU» şi maşini de bucătărie din renumita fabrică «GEBRCDER BOEDER» din «Darmstad», precum şi splendidul lor asortiment de lămpi e-legante pentru atîrnat şi masă, cu maşinele Americane «WCN-36—7 DER», toate cu aer. R EDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA ziarului EPOCA se află în strada Clemenţei No. 3. Viu I) « § i I e s Cordial Regenerator UOHPOZIŢIE «IITINOTÂ COCA H O Ia A C A C A O Fosfat de oalei îi Soluţie Iodo-Tonică Excipient special Dăsiles I*reţtil flaconului : î> leî Depozit Central: RUE DE LOUVRE, 5 bis., PARIS. Se găseşte la toate farmaciile bune. Acest vin se poate întrebuinţa deci pentru: Anemie, Ftisie. Convalescenţe (mal ales Ia femei in vremea critică a vieţel). Slăbiciunea niuşehiu-Iară safi nervoasa pricinuită de oboseli, de vegheri, de muncă intelectuală ; epuizarea prematura ; sperma-t a rea: boalcle niădiivel Spi uărei: Diabet» : afecţiunile stomacului şi a intestinelor, preciun şi la boale pricinuite de viţiarea siiigeliiî ca : Po-«iagra. Iteimiatlsiniil, Itacliitis-înuE, Aeeideutele scrolnloase, etc. Gustul e plăcut ca al unul licher de masă. '21 Yi n de ia 1 TONI € ANALEPTIC Reconstituant Tonicul cel mal e-ilergîc pentru convalescenţi, bătrînl, femei şi orl-ce per-soai • delicate. CU «IU UNA Nuc de « ante Fosfat de Calce Compus din substanţe absolut indispensabile formă-rel si desvolărel muşchilor şi ( iste-mulul nervos şi osos V I TV 1> E VIA T-i este asociaţiuuea medicamentelor celor mal active pentru a combate Anemia, «Toroza, Ftizia, JMspep-sia, «Jastritele l'irsla criticii, EpuKarc nervoasă, Slăbiciune resultînd din bătrîneţe, lungile convalescenţe, înţ’un cuvînt toate stările adiniice de slăbiciune caracterizată prin perderea poftei de mîncare a forţelor. Lion, Farmacia J. VIAU, rue de Bourbon, 14. In Bucureşti, la d. ULIU XAYIFIltF.SUU. şi la .oţl I 14 Droghiştil şi Farmaciştii. 52-20 f ^mffWTlIIIIII— ....IIIIIIW III I. Ml IU— «■III II II I T Cel mal bun nutriment pentru Copi I 41 REPRESENTANT GENERAL PENTRU TOATĂ ROMÎNIA I. I 2OI IS KElNOER tlift/t/iŞirM Şl JIŞ1 Vindecă toate afecţiunile de stomach (50-10) Vin de Peptonă a lui Chapeauteaut Conţine carne de bou digerată şi f'ăc tă solubilă prin Pepsină. Esle recomandat Î11 boalele de stomach, digestiunile grele saăne-suficiente. E o hrană admira ilâ pentru Anemici, Convalescenţi, Ftiziei şi Bătrîni, precum !> penlru toţi acel cari n'au poftă de mîncare saO nu pot suferi mincările. 25-21 Puritatea Pepsinei lui diapeauteaiit a făcut ca ca să (io admisă dc INSTITUTUL PA ST EUR. 30 Farmacia , 1, mc Hoiirilaloue, 1’arin. SMT Se găseste de vînzare la toate farmaciile bune -wj lJe închiriat Un apartament frumos Str. Franklin No. G, Etagiul al II-lea. Informaţiunî la D-nul Franz Duschek Foto-zinhographia strada Franklin No. 6. (63) (6-4) Numai la magasinu EJFJXTEIAFjA este de găsit adevărata Lumină, incadescentâ sist. Auer Perfecţionată cu preţurile foarte reduse Acest magasin şi atelier autorizat «le Onor. l*ri-mărle este cel mal recomandabil pentru instalări de gaz, apă, telegraf, ea na lisa re băi, precum şi tot felul de closete şi tout a l’egout. Magasin dc exposiţic € E V T fit A L A Strada Biserica Ieni, No. îl lingă Hotel Union (64) (25—3) DE MAŞINI TIP0-LIT0GRAFICE ALBERT & C2 FRANKENTHAL I Avanţagiele maşinelor noastre sunt de prisos a-le mal reaminti; este destul a spune că pînă acum un număr de 4-6 maşini din fabricaţiunea noastră funcţionează lu diferite Tipogrefii din oraşele Romîniel. Se acordă preţurile si condiţiunile cele mal avantagioase. Pentru orl-ce comande şi de aalte materiale grafice a se adresa la representnntul nostru general in Romlnia, JOSEF MIIWAKZ A CU (Bucureşti). BV Deposit de tot felul de cernele I.ito-Tipograftce -mm ’LoaxaouoN^ (60) 61, Strada Ştirbei-Vodă, 61 IN FABRICA LUI PAUL MILKER Se găseşte in tot timpul un Ma re A so rti 111 eu t DE ARTICOLE DE VOIAGIU SACÎf CB NECESAIRE DE TOILETA do la 40 piuă la 350 lei / rticole de PLUŞ gata şi de comandă Bucureşti, 61, Strada Ştirbei-Vodă, 61 (30 6) PAPIER FAYARDetBLAYN Mai mult de ’|u de secol succes proclamă superioritatea sa în tratamentul de guturai, iritaţiuncl peptiiluî, influenţa, dureri reuiuatisiiiale, scrîiitituri, răni, vărsături, bătături. — Topic excelent contra bătăturilor. Se află în toate farmaciile. 21 12—3 ALAMBICURILE BEROY-CARANFÎi. B* A es s S - ii A Ej a TF » Acest aparat este de o simplicitate extra-ordinară şi] serveşte pentru distilarea vinului, mustului de mere, de i pere, de prune şi de orl-ce fel de fructe. Cu el se poate: distila tescovina, drojdiele de vin sau orl-ce soiţi, precum j si florile, seminţele şi orl-ce fel de plante mirositoare, j Se poate fabrica cea măi bună ţuică, shloviţă şi orl-ce ( spirturl. Acest aparat esle cu mult superior cazanelor şi | Alambicurilor obişnuite, pian aceia că produce sat: j din o singură dată gradul cerut sau Pr*n rectificare după j voinţă, un spirt rectificat de o calitate ma bună. cu o economie mal mare do timp, «ie apă şi de con-bustibil. ■ ’ AII A se adresa d-lul I* FOltC. FS A. CARANFEL, Galaţi, saD la agenţii săi acreditaţi din diferite ţări şi localităţi. ‘ 100—29 . M ..«CC5:, CIMENT PORTLAND DIN rAJ3RICA I0AN G. CANTACUZINO, BRĂILA REPRESENTANT GENERAL PENTRU ROMÂNIA T. ZWEIFEL BUCURESCl, Strada Stelea, No. 6 SM Fa A VMWjFAFjKIjF: SAWaK GAL Aţi. — Strada Presseî, No. 20 IAŞI. — Strada de Jos, No. 24 43 25-10 Bucurescl. Tipografia «Epoca».—Strada Clemenţei, No. 3. www.dacoromanica.ro BOALE SECRETE!! SPECIFIC ANTIBLENORAGIC STOENESCU (APSiir: CU COPAIVAT DE SODA-SALOL ŞI SANTAL Nici unul din anliblenoragicele existente pînă acum nu împlineşte cele două condiţiunl de asimilare repede şi a nu i-rita traeetul intestinal. Asociaţiuuea substanţelor ce compun aceste Capsule este tot ce actualmente ştiinţa are mal bun şi mal încercat în tratamentul blenoragielor. Modul cu totul noii şi special după care sunt preparate aceste capsule fac ca vindecarea să fie repede, complectă şi fără de a deran-gea stomacul; ast-fel că convine tuturor persoanelor cliiar celor mat debile. Acest noii medicament vindecă în scurt timp complect şi radical scursorî (sculameni) nuol şi vechi alît la bărbaţi cîl si la femei, precum Blenorea, poală albă, etc. Freţiil unui cuiiî -1 lei. Asociat cu aceste capsule se recomandă cu succes Injecţia Saiitaîina. Preţul unui flacon 2 leî 50 bani. Deposil general : Farmacia Mihail Stoeneseu, strada Mi-hal-Vodă No. 55, Bucureşti. De vînzare la principalele Farmacii din ţară. In provincie unde aceste preparate nu se găsesc, se expediază imediat contra unul mandat poştal. 4» (26—7 La Administraţia ziarului EIJ0CA se atlâ de vînzare liîrtic maculatură cu cliilogramul Preţ moderat. OŢEL li A T I K It SINGURELE UASSE CONSTRUITE DE CĂLIT compus patent CONGREAVE N'KOACKlItlI, ŞI kesfAruibil n ■ 12. n» a mai uiullor autorităţi «lin ţară Acest oţel a fost încercat în arsenalul flotilei din Galaţi şi de mal mulţi ingineri mecanici celebri precum şi de diferite uzine din Englitera, a căror certificate le posedăm. Detaliuri, preţuri carenţe şi certi/lcate se trimit după cereri yrutis şi franco. 2 Reprezentanţi şi depozit general (100—70) I. 1> 1 itl O V 1 O 1 (V C-le Bucureşti, slr. Doamnei. 21 Brăila, calea Regală, 6f