JOUI, 4 APRILIE 1896. SERIA IL—ANUL D, No. 123. NUMĂRUL 10 BANT Ediţia a treia ABOlVAMEITEIiE încep Ia I şi 15 ale Qe-cârellunl şi se plătesc tot-d’n-iina înainte In Bucureşti la Casa Administraţiei In judeţe şi streinâlate prin mandate poştale Un an in ţarii 30 lei; In străinătate 60 lei Sase luni ... 15 » » > 25 > trei luni . . . 8 » » » 13 » Un număr in străinătate 30 hani MANUSCRISELE NU SE INAPOIAZA ItEDAUţIA 3 -STRADA CLEMENŢEf-No. 3 NUMaRUL 10 BANI AMXiliMn; In Bucureşti şi judeţe .se primesc numai la Administraţie Iu străinătate, direct lu administraţie şi la luate ofi' iile do publicitate Aiiunciurl la pag. IV.0.30 !>. linia » » > III......2.— lei » > » » II.......3.— » » Inserţiile şi reclamele 3 lei riudu! Î.Î ii număr v e c h i u 30 bani AD»m»TKAŢlA No. 3 - STRADA CLEMENŢEI - No. 3 APARE ZILNIC LA 5 ORE SEARA CU CELE DIN URMĂ TELEGRAME ŞI ŞTIRI ALE ZILEI SERBĂRILEJJIN PESTA I. Suntem datori mulţumiri presei oficioase Austro-Maghiare, căci graţie el aflarăm şi noi Rominil ceva mal pozitiv despre rolul pe care guvernul unguresc îl reservă Statului romîn, la serbările milleuare de la Budapesta. Zicem graţie presei Austro-Ungare, căci, după ce unele organe ale el, precum Nene Freie Preş ne şi unele organe ungurescl, neliniştise opiniunea publică de la noi prin publicarea unor informa-ţiunl şi a unul program din care resulta că la acele serbări avea să se facă ţârei noastre o ofensă şi o umilire prin închinarea, in semn de supunere, înaintea steagului unguresc, a drapelul ro-mînesc, simbolul regatului suveran şi independent al Rominiel—apoi tot nisce organe ale presei din Pesta şi din Viena, oficioasele Politische Corespondenz şi Pesther Lloyd, rectificară acum în urmă acele informaţiunl şi ne spuse că nu drapelul Romîniel, ci steagul stinsei seminţii a Cumaniel este acela care va figura în procesiunea solemnă din serbările de la Pesta. Şi, mal adaogă acele ziare oficioase, guvernul ungar n’a invitat special la acele serbări pe guvernul romîn, ci numai pe representantul săă la Viena, precum au fost invitaţi şi cel-l’alţî colegi al săi din corpul diplomatic. Luăm cu mulţumire act de aceste rectificări ale oficioaselor diare austriace şi ungurescl, permiţîndu-ne numai a le observa că dacă opiniunea publică de la noi a putut fi alarmată şi surexcitată, cum zic ele, in privinţa celor ce se a-firma că afi să se petreacă la acele serbări cu privire la ţara noastră, vina n’a fost a presei romîne, ci a unei părţi din presa monarchiel, vecine care a publicat mal Intîl nisce informaţiunl ce s’a simţit acum trebuinţa să se rectifice şi desminţi de însăşi gazetele vieneze şi pestane. Aşa dar, din punctul de vedere exterior şi diplomatic, incidentul privitor Ia serbările de la Budapesta pare terminat, cel puţin în partea lui oficială privind ambele guverne romîn şi austro-ungar. Şi este terminat ast-fel cum noi nu ne înduoiam că are să fie, de oare-ce ştiam că ar fi fost cu totul insolit şi contrar deprinderilor internaţionale dacă se i n-vita la Pesta guvernul nostru intr'altă formă de cea adoptată pentru toate statele de guvernul unguresc. Căci este de regulă ca, atunclcînd un Stat şi o naţiune celebră evenimente din viaţa lor ca a-cel ce se va serba ăst-timp la Pesta, să li se conserve pe cit mal mult un caracter intern şi naţional. Constituirea etnică şi politică a Statelor mari şi mici, vechi şi noul—istoria ne spune cu prisos—a fost mal în tot-dauna resultanta unor conflicte violente, unor lupte aprige între popoare, şi cu singe omenesc a trebuit adesea să se fiarbă şi să se închiege temelia acelor State. Drept aceea, şi printr’o delicată condescendenţă către ţări şi popoare cari pot fi atinse de nişte asemeni amintiri, usurile şi cuviinţele internaţionale au stabilit de normă ca statele şi naţiunile să celebre intîmplările politice şi răsboinice ale constituirel lor ca nişte sărbători intime şi de familie, la cari pol fi admişi, dar nu se invită, străinii, şi nu se poftesc oaspeţi cari ar putea li răniţi în sentimentele şi amorul lor propria. Aşa serbează, bună-oară, de o sută de ani Statele-Unile ale Americel ziua de 4 iulie 1776 cînd aii proclamat neatîrnarea lor, fără a invita la acea serbare guvernele străine şi mal puţin încă guvernul englez, căruia s’ar aminti ast-fel răscoala vecliel sale colonii, răs-boiul nefericit al Angliei spre a o întoarce la supunere, înfrîngerile Iul Bur-goyne şi Cornwalis şi isbîndele definitive ale lui Washington. Tot asemenea acum de curînd a fost sărbătorită cu mare pompă la Berlin a-nivcrsarea de 25 de ani de la reînle-meierea imperiului germanic. Şi dacă la acele sărbători aii luat parte regii, ducii şi principii cari sunt în capul statelor compunînd marele imperiu federativ, n’afi fost însă special invitate guvernele străine, şi mal puţin nu s’a comis indelicateţa de a se pofti la a-cele serbări guvernul fostului odinioară, pînă la bătălia de la Sadowa, cap al împărăţiei germane, Împăratul Austriei; nici nu s’a invitat special la serbările de la Berlin guvernul republicel franceze, pentru a’i scuti dureroasa amintire că din învingerea Franciel, in 1870, şi din chiar palatul lui Ludovic al XIV de la Versailles a eşit proclamarea noului imperiil german. Ş’adesea-orI, în asemeni gingaşe împrejurări, deprinderile şi ficţiunile diplomatice aii admis ca ambasadorul sad ministrul care represintă în mod permanent, pe lingă guvernul care ţine a-semenl serbări jubilare, pe un guvern şi o naţiune pentru cari acel jubileO ar putea fi o amintire penibilă—acel ambasador saa ministru să se întîmple în congedia sau să capete o oportună in-disposiţiune care să-l dispenseze de a fi faţă la un asemenea jubileft. Dacă conservatori iar nu liberali ar fi acum la putere, aceştia ar cere de sigur ca ministrul nostru la Viena să nu fie de faţă şi să nu participe la serbările de la Budapesta. Noi nu vom cere aceasta şi vom zice că, de vreme ce guvernul nostru întreţine relaţiunl normale şi prieteneşti cu guvernul austro-ungar, este corect şi cuviincios ca ministrul Romîniel acreditat pe lingă curtea din Viena să asiste, împreună cu cel-l’alţl membri al corpului diplomatic, la acele serbări oficiale. Dar dacă în cercetarea atitudinel oficiale a Romîniel cu prilejul milleniuluî unguresc am spus pînă aci ce credem noi că este datoria guvernului să facă, faţă cu regulile şi cuviinţele internaţionale, ne reservăm a spune într’un al douilea articol părerea noastră despre ceea ce credem că guvernul are datoria să nu facă, şi despre ceea ce respectul opiniunel publice, simţul demnităţel şi consciinţel naţionale nu îngăduie guvernului să facă în privinţa serbărilor millenare de la Buda-Pesta. LEGEA MAXIMULUI A venit vremea ca şarlalania partidului liberal in ce priveşte legea maximului taxelor comunale să fie complect demascată. După ce guvernul n’a abrogai legea, după ce un proiect din iniţiativă parlamentară, în acest sens, a fost îngropat in secţiuni, mal răminea să vedem ce vor face administraţiile comunale, aslăzl toate in mina liberalilor. EI bine, şi în această ultimă instanţă procesul a fost perdut. Administraţiile comunale liberale şi-aîi alcătuit bugetele, astăzi definitive, pe baza taxelor din legea maximului; nici una din aceste adrninistraţiunl n’a suprimat acele taxe, ba cea de la Iaşi a mal sporit unele din ele. S’a dat ast-fel şi cea din urmă consacrare legii maximului. Noi suntem îndoit mulţumiţi de a-ceasta. Iutii, pentru că ast-fel partidul liberal a recunoscut prin faptă că bună şi necesară a fost legea făcută de conservatori. Aceasta echivalează cu o cerere de iertare pentru toate stupidele acuzaţiunl ce ne-aO adresat liberalii în opoziţiune. AI douilea, pentru că partidul liberal a rămas definitiv şi iremediabil compromis în această chestiune. Nu trebue să se uiie că liberalii aii mers pînă a-colo în cit aii aţîţat lumea la răscoală; aslăzl el mărturisesc în fapt că şi-aQ bătut joc de popor în chipul cel mal crud. Cetăţenii Capitalei cari la 5 Aprilie 181)4 afi fost scoşi în stradă şi sătenii din unele părţi ale Moldovei, afi drept să ceară aspră socoteală partidului liberal. DESCENTRALIZAREA ADMINISTRATIVI ('omisiunea. — Legea administrativii prusiana.--Lucrările eonii-alunei ('omisiunea D. An. Stolojan nu vrea să rămlnă mai pre jos de cei-l'alfl colegi ai săi şi, văzînd că d. N. Fleva a elaborat deja un proiect de lege privitor la descentralizarea administrativă—pe care îl va presinta din iniţiativă parlamentară în cursul septămîneî viitoare,—e hotârît şi d-sa a face un proiect. In acest scop d-sa a instituit o comi-siune compusă din d-nil Em. M. Porumbarii, I. N. Iancovescu şi M. Pe-trescu, ca să studieze chestiunea şi să alcătuiască un proiect de lege despre descentralizarea administrativă. Această (■omisiune s’a întrunii deja în două rînduri la ministerul de interne sub preşedinţia d-lul An. Stolojan. IiC(ţen administrativii prusianil încă de la prima întrunire, comi-siunea s’a isbit de greutăţile unul început serios şi neputînd ieşi din încurcături a recurs la legea administrativă prusiană, cu a cărei traducere a fost însărcinat d. George Balş. In Prusia se ştie că există de mult timp cea mai largă descentralizare, comunele şi judeţele se bucură de cea mai intinsă autonomie. Şi d. Stolajan crede că această lege, cu oare-carl mici modificări cari ar salva aparenţele înlă-turînd bănuiala unui plagiat, s’ar putea aplica la nevoe şi în ţara romî-nească. Lucrările comisiuncî Şi comisiunea va fi nstndită să a-jungă aici, căci nici o dată ea nu va cădea de acord asupra unor principii fundamentale ale descentralizării admi-nistratrative. Să cităm un exemplu: programul liberal de la laşi, alcătuit în mare parte de d. Em. M. Porumbaru, prevede unificarea colegiilor. Acest principiu trebue să se prevadă acum în legea comunală. D. I. N. Iancovescu însă e în contra cole-giului unic şi ţine cu încăpăţinare la menţinerea actualelor colegii; d. Stolojan e pentru două colegii, iar d. Porumbaru vrea să rămînă fidel programului de la Iaşi. Liberalii au găsit deja prilejul, văzînd aceste greutăţi, să impute d-lul Iancovescu că sub eticheta lor vrea să introducă teoriile conservatoare în legislaţiile liberale. Aici stau de o cam dată lucrurile ; comisiunea n’a lucrat încă nimic şi putem să aşteptăm mult şi bine pînă va face un proiect despre descentralizarea administrativă. Tautal SERVICIUL LOCUINŢELOR INSALUBRE Din opera de destrucţiune şi desorgani-sare întreprinsă de actualul Consiliu Comunal colectivist, una cu deosebire va produce în curînd efecte desastroase pentru sănătatea locuitorilor Capitalei. Voim să vorbim despre serviciul locuinţelor insalubre înfiinţat de Consiliul comunal conservator, desfiinţat pe ziua de i Aprilie de către cel cari sunt însărcinaţi astăzi cu administraţia oraşului nostru. Nu e nevoe de nici o descripţiune spre a zugrăvi publicului starea de insalubritate a unor locuinţe din Bucureşti. E de ajuns să cutreeri cîte-va strade, mai ales în timpul verei, ca să te simţi înecat de mirosul pestilenţial care ese din unele curţi. E suficient să intri în cîte-va case ca să vezi cum intr’o odae fără aer, cu umezeala pînă în tavan, trăesc grămădiţi părinţi şi copii. Serviciul locuinţelor insalubre, instituit conform prescripţiunelor lege! sanitare, compus dintr’un medic, un arhitect, un impiegat al comunei, avea tocmai menirea să a-ducă treptat şi în limitele posibile o îmbunătăţire a locuinţelor. El avea de îndeplinit nu o operă de destrucţiune—căci dărîma numai acolo unde ori-ce reparaţiune era imposibilă,—dar o o-ieră de însănătoşire. Graţie acestui serviciu condus cu înţelepciune şi cu multă îngăduire, proprietarii din mahalale începuse să desfiinţeze vechile irivăţi fără hasna’e, să dea aer şi lumină odăilor întunecoase, să alerge la ajutorul www.dacoromaoica.ro canalului acolo unde există, într’un cuvînt să’şi însănătoşească locuinţele. Acest început care făgăduea o preschimbare radicală a cocioabelor şi focarurilor de boale, n’a fost pe placul consiliului comunal liberal. In înţelepciunea sa, d-nu C. F. Robescu cu povăţuitorii săi, au găsit cu cale să desfiinţeze servic! I locuinţelor insalubre. O muncă de trei ani care da roade aşa bune e nimicită printr’o trăsătură de con-deiu şi, cu ajutorul căldurilor de vară, se apropie iarăşi timpul cînd locuitorii capitalei nu vor mai putea circula pe străzi de cit cu batista la nas. Dar această precauţiune nu este de ajuns spre a ne feri de toate epidemiile cari is-voresc din starea de nesalubritate a unui PRIMARUL LONDREI Şl MILENIUL Ziarele maghiare uu sunt tocmai mulţumite. Ministerul de comercifi unguresc, prin consulatul austro-ungar, invitase la serbările Mileniului pe Lord-Mayorul Londrei şi acest înalt personaj era deja socotit printre persoanele de distincţie cari vor participa la serbări. Ziarele din Budapesta chiar anunţaseră aceasta. S’a ivit însă o piedică. Lord-mayorul Londrei a răspuns la invitaţiunea consulului austro-ungar că foarte bucuros va merge Ia serbările milenare, dacă îl va invita oficial primăria Budapestei. Condiţiunea aceasta, care pare mal mult formală, nu a putut fi îndeplinită de municipalitatea din Capitala Ungariei, şi iată pentru ce : Dacă primăria din Budapesta ar invita pe Lord-mayorul Londrei, ar trebui să invite pe toţi primarii capitalelor europeane. Găzduirea acestora însă, cu cinstea cuvenită şi potrivit împrejurărilor, ar costa vr’o cite-va sute de mii de fiorini şi primăria din Budapesta nu dispune de a-tîtea fonduri. Din pricina aceasta, Lord-mayorul Londrei n’a mal fost invitat şi nu va asista la serbările Mileniului. STOLOJAN REFORMATOR D. Stolojan a depus multă stăruinţă şi ceva mal multă intrigă spre a ajunge Ministru. Ca unul care posedă o bibliotecă mal bine asortată de cit alţi colectivişti eu as-piraţiunl ministeriale, prin urmare ca unul care se bucură de elementele tipărite necesare spre a se instrui, d. Stolojan a cerut să i se dea pe mină: Ministerul de Interne, şi i s’a dat, pentru că zicea d-sa: «Anastase Stolojan e sigurul om cu carte din tot partidul, unicul capabil să facă o reformă administrativă.» Anastase Stolojan, tot pe baza cărţilor ce posedă în bibliotecă şi a catalogului acestor cărţi pe care ’l ţine la Jndemînă Iu bu-sunar, a avut cit-va timp veleităţi să devie şef al partidului liberal. Dacă n’a isbutit, vina este a blibliotecel d-lul Dim. Sturdza, mult mal bogată de cit acea a lui Anastase Stolojan, altmintrelea ţara hrăneşte aceeaşi consideraţiune pentru unul ca pentru altul. In sfîrşt Stolojan e Ministru de Interne, Stolojan a studiat nevoile ţărel, a studiat toată economia politică, dreptul administrativ din toate ţările şi acum are să vorbească, să-şi spue şi el cuvîntul său în urma lungilor şi obositoarelor sale meditaţiunl. Credeţi că vine cu un proiect asupra des-centralisărel administrative, cu vre-o reformă comunală sail judeţeană, cu ceva care miroase a Leroy Beaulieu, J. B. Say şi C-ie, cu ceva caresă dea dovada cunoştinţelor sale administrative? Fugiţi d’acolo; Stolojan s’a oprit la notari, Gentil notaire, gentil notaire De gr Ace, de grrâce, De grâce, aretez-vous .... cum zice cîntecui din opereta Ies Brigands. S’a oprit la notari, vrea să facă ceva pentru această instituţiune; dar ce să facă nu ştie nici el, u toată biblioteca sa. Atunci s’a hotârît culeagă din ţară elementele necesare pentru confecţionarea le-gel sale şi a adresat Prefecţilor stupida cu -culară publicată In Monitorul Oficial, cu stupidele Întrebări cari dovedesc păuă la ce grad merge prostia acestui Ministru reformator. Auziţi un Ministru de interne eu preten-ţiune că cunoaşte bine nevoia ţărel, că e Iii stare să administreze Regatul, scriind Prefecţilor pentru a-I consulta pe dînşil asupra condiţiunilor de admisibilitate şi asupra atribuţiunilor ce urmează să dea notarilor, etc, etc IU Şi nepriceperea acestui Ministru merge aşa departe în cil are gugunjănia să-şl dea la tipar dovezile de prostie! Acum lucliipuiţi-vă situaţiunea nenorocitului Stolojan cînd va primi de la 16 judeţe răspunsuri tntr’un iei la chestionarul săfi şi de la 16 judeţe răspunsuri în altfel. Va trebui să tragă la sorţ proectul săli de lege safi mat bine zis proectul prefecţilor. Leroy Beaulieu nud mal scapă! Elzevlr. PUBLICATIUNl RECENTE 0 carte trebuincioasă.—Convorbiri asupra artei La noi simţul artistic este foarte puţin desvoltat. Exposiţiile ce se fac la noi sunt prea puţin visitate şi cînd ne ducem In străinătate, cel mal mulţi eăscăm gura prin admirabilele muzee ale ţărilor civilisate, fără a pricepe nimic din frumuseţile lor. Causa de căpetenie a ace'stul lucru e, că la noi o educaţie artistică nu există nici Iu familii, nici în şcoli şi nu există nici cărţi cari să trateze despre artă Intr’un chip simplu spre a înţelege uşor cel cari doresc a studia singuri. Lipsa aceasta o împlineşte acum cărticica Convorbiri asupra artei ilustrată, tradusă de d. Dumitru Stăncescu şi publicată In «Biblioteca pentru toţi» editată de d. librar CAROL MUliLER. Această cărticică care nu costă de cit 30 bani (1) e ast-fel scrisă In cit oricine, chiar cine-va fără multă cultură, o poate Înţelege cu cea mal mare înlesnire şi va rămîne cu o mulţime de cunoştiuţl cari îi vor ajuta a putea judeca ori-ce tablou safi sculptură va vedea. Autorii afi scris’o în acest scop şi iată ce zic In prefaţa el: Unii zic că arta e lucru aristocratic, că e făcută numai pentru oameni aleşi, că spre a o înţelege trebue să al daruri deosebite ori cel puţin o cultură aleasă, că e cu totul nepotrivită cu poporul, că e un lux, că e nefolositoare, că poporului II trebue ceva solid, ceva întremător care să-I dea putere să lupte în viaţă, iar nu lucruri cu cari îşi perde vremea, lucruri netrebuineioase; că lui ÎI trebue ştiinţă şi iar ştiinţă, noţiuni practice şi pozitive, cari să-I amieze inteligenţa şi braţele, iar nu lucruri cari să-I exalteze imaginaţia. După părerea noastră nu e adevărat că poporul e osîndit să-şl urmeze călătoria prin viaţă cu fruntea plecată către pămint, fără să-şl ridice nicl-o-dată ochii către regiunile înalte şi luminoase. Cine zice că arta e lucru aristocratic nu înţelege firea artei, care e lucru omenesc ca şi religia, ca şi toate formele idealului. Gustul simţul frumuseţii, fac parte din caracterele constitutive ale omului ca şi simţul moral ori simţul religios. Numai neştiinţa lipseşte de a-eest simţ, cu totul omenesc, milioane de semeni de al noştri. Sămlnţa există Iu toţi şi sunteţi datori să o faceţi să încolţească cu dragoste. Ce vorbă e aceia: să mărginiţi educaţia poporului numai la uoţiunite positive ?... Cu ce drept a-ţl împiedica pe fraţii voştri să guste şi el lucrul cel mal bun din viaţa voastră, şi cu ce drept i-aţl Împiedica de a se bucura de nişte cugetări şi simţimlnte cari, împreună cu cîte-va altele de acelaş fel, fac adevăratul vostru titlu de glorie ? Cu ce drept numiţi aspiraţiile către lucrurile superioare, pornirile entuziasmului, bucuriile curate ale imaginaţiei, lux nefolositor ? Tocmai cînd viaţa e întunecată şi aspră, are trebuinţă să fie luminată de o rază curată de poezie. Voi aveţi cu ce petrece, a-veţl călătoriile, citiiea, spectacolele, societatea ; dar copilului sărac din şcoli viaţa II păstrează numai o lecţie lungă de experienţă positivă, de înţelepciune neroditoare, de caicul, de egoizm; şi lumina, dacă străluceşte, nu poate veni de cit de la noi. Nu e de ajuns să Învăţăm pe popor ştiinţele cari îl vor tngădui să se folosească de viaţă. Trebue să-l facem să şi preţuiască viaţa. Şi educaţia populară trebue să păstreze trî sufletul naţional tot ce dă vieţel un preţ, tot ce dă nobleţă, tot ce dă omului cuvinte sfinte să o iubească şi să o respecte, şi pe ea şi pe cel-l’alţl oameni, tot ce îl face să iubească şi să respecte alt-ceva afară de sine, tot ce îl face să vadă că viaţa nu are de scop numai interesul, şi că tu lume nu trebue să domnească numai e-goizmul. Şi fără îndoială arta face parte din isvoarele curate ale vieţel. Toată lumea, fie bogaţi, fie săraci, trebue să se adape la isvoarele Adevărului şi Frumuseţii. In această carte noi am căutat a face pe cititor să cunoască cele mal frumoase şi mal simple părţi ale artei. Am cfutat mal mult să mişcăm, de cit să instruim ; să deşteptăm şi să formăm lu cititor simţul (I) (I) A se cere gratis catalogul *Biblioteceî pentru toţi» la librăria Carul MUlIer, 53 calea Victoriei, Bucureşti. 2 EPOCA Frumosului, nu să-I dăm noţiuni speciale. Tshuti-voin oare ?... Nn ştim, dar dacă ar ti deajuns cultul artei, respect pentru inima omenească, iubire pentru cititor, apoi cartea de faţă ar fi foarte bună. Nu putem dar de cit să îndemnăm pe cititori noştril săcileas-ă această carte, care le va folosi tutulor. Tinerimea ar trebui să o citească şi recitească, şi sperăm că «Biblioteca pentru toţi» ne va mal da de a-ceste cărţi aşa de bune si de trebuincioase, după cum de aminterl ne-a mal dat multe şi piuă acum in cele 52 de numere apărute. Convorbiri despre artă are şi ilustraţii prea bine făcute, după cum se poate vedea după specimenul de mal sus. Amator. împăratul Germaniei la Viena (Prin fir telegrafic) Salutările.—finitele.— Prinsul de gulii. — Numiri In urmai». — Reprezentaţia la Operă. — Plecarea împărătesei.—Ceaiul Ia Ambasada Germană.—Ziarul «Times» şl tripla a-lianţă OFORMAŢO In primele şedinţe ale Camerei următoarele interpelări mai importante se var a mm ţa guvernului: I). G A. Scorţescu asupra politicei generale a guvernului ; i D. G. C. Dobrescu asupra ne-executăril legeî din 188$ privitoare la înfiinţarea de consulate în Braşov şi Timişoara ; D. Ccaur-Aslan asupra agitaţiei bulgarilor din Dobrogea şi asupra desorganisării legaţiunilor şi con-sutatclor rornme din Belgrad, Sofia, Constantinopol şi Bitolia. AA. LL. Regale prinţul şi principesa de Romînia, în drumul lor spre Coburg s’au întîlnit la gara din Budapesta cu arcbiducele Fri-deric şi cu ministrul ungar de fi-nance d. Lukâcs, cu cari au luat dejunul şi au călătorit împreuna în vagonul regal romîn pînă la Viena. Viena, 2 Aprilie. In momentul etnd a intrat în gară trenul In care se aflau Majestăţile Lor, musica a etntat imnul german. împăratul Franlz Ioseph s’a dus repede în faţa vagonului la poarta căruia împăratul Wilhelm se ţinea în picioare. Cel doi suverani s’aft salutat, apoi după ce împăratul german s’a dat jos din vagon, s’au sărutat în mod cordial. împăratul Franlz Ioseph a sărutat mina împărătesei şi a schimbat cîte-va cuvinte din cele mal cordiale cu dînsa, apoi oferin-du-t braţul a condus-o lîugă arcmducl, cari i-ati sărutat mlnja. Întreţinerea între perechia imperială germană, archiducî, archiducese şi doi prinţi germani, în costume de marinari, avea un caracter de mare intimitate. Contele d’Eulenbourg care se afla în suita împăratului german a făcut o visită contelui Goluchousky, îndată după sosirea sa. Vioria, 2 Aprilie. După presintarea funcţionarilor înalţi al curţii şi Statului, Majestăţile Lor germane au făcut o visită membrilor familiei imperiale.—Apoi s’au dus la ambasada germană ca să ia un dejun la care a asistat prinţul de Hohenlohe, După masă cancelarul a pre-sintat raportul său Împăratului german. întors la Hofbourg, împăratul Wilhelm a primit pe d-nil Bouffy şi Badeni, miniş-tri-preşedinţi. Seara a fost la curte un prînz de gală la care aii asistat Majestăţile Lor, archiduce-sele şi suitele Lor, funcţionarii înalţi, toţi miniştrii şi membrii ambasadei germane. împăratul Frantz Ioseph a numit pe prinţul moştenitor garmau locotenent al regimentului 7 de husari şi pe prinţul Euel-Frederic, locotenent al regimentului 34 de infanterie.—împăratul german este colonel onorar al acestor două regimente. Viena, 2 Aprilie. După prînzul de la curie Majestăţile Lor germane au asistat cu împăratul Frantz Ioseph la representaţia operei. O mulţime imensă îngrămădită In faţa teatrului a aclamat în mod viii pe Majestăţile Lor. După representaţie cel doi [împăraţi aii condus pe împărăteasa la gară, care a plecat la Berlin împreună cu cel doi fii al săi. împăratul german s’a dus apoi să ia ceaiul la ambasada germană. Londra, 2 Aprilie. Times zice că împăratul german este şeful politicei germane In sensul cel mal a-devărat şi cel mal larg al cuvtntulul, după cum a fost bunicul său. Relocarea triplei alianţe se poate aştepta cu încredere, căci interesele puterilor contractante le împinge în mod iresistibil în această direcţiune. Ori cari ar fi evenimentele ce ar putea să se petreacă în Transwaal, Germania va vegliia la menţinerea bunelor relaţiunl cu Englitera. Numirea d-lul Tr. Djuvaraîn pos^ iul de ministru plenipotenţiar al ţării la Constantinopol este deja asi gurată. Prin cercurile guvernamentale se afirmă că Sultanul a agreat această numire. Consiliul de miniştri se întruneşte azi după amiazl pentru a hotărî răspunsurile ce se vor da interpelărilor d-lor I. C. Grădişteanu asupra Milleniulul şi Pană Buescu asupra bimetalismuluî. vaţiunl administratorilor comunei pentru modul cum s’a dat eclerajul cu petrol a sl radelor mărginaşe ale oraşului, d-lul căpitan Anastasie Dimitrescu, fostul şef al poliţiei comunale. Iată în adevăr cum s’au petrecut lucrurile: Pentru ziua de 14 Martie s’a publicat licitaţie pentru iluminarea părţilor excentrice ale oraşului prin un sistem noii ce se va propune de concurenţi, iar nu pentru sistemul actual cu petrol; la licitaţie însă s nu primit oferte pentru sistemul aciuai şi anume, a d-lul lalomiţeanu cu lei 44 de lampă pe an, a d-lul loan Ionesciî cu lei 40 bani 50 şi a d-lul căpitan Anastasie Dimitrescu cu lei 50 bani 09. Ei bine, cu toate acestea, fără aprobare definitivă, fără contract, d. căpitan Dimitrescu a fost însărcinat de primărie să facă serviciul după oferta sa, a-dică cu preţul de lei 50 bani 00 pe an de lampă, pe cind exista o ofertă cu lei 44 pe an; fiind dat că numărul tâmpelor este de 3200, diferenţa in paguba comunei este de lei 19,488 pe an. D. Dimitrescu a şi luat serviciul în primire Luni. D. căpitan Dimitrescu este şeful poliţiei comunale de pe timpul comisiei interimare, care a demisionat pentru a face loc lut Andrei Zahâria de la Voinţa Naţională. FOITA ZIARULUI «EPOCA» ALEXIS BOU VIER 41» CREDITORII M0RŢEI PARTEA A DOUA D. G. D. Palladi s’a întors azi dimineaţă din escnrsiunea-I de reclamă, pe care a făcut-o în Brăila, Tul-cea şi Galaţi. Un confrate zice că între conservatori ar ii neînţelegeri prin faptul că unii vor şi alţii nu vor să facă manifestaţiunl cu privire la participarea Romîniel la Milleniul din Budapesta. Confratele nostru e indus în e-roare. Nu e vorbă de nici o întrunire de felul acesta, de oare-ce conservatorii nu aQ obiceiul liberalilor de a rezolva prin agitaţiuni de stradă cestiunile internaţionale. In urma suprimării pe cale budgetară a mal multor funcţiuni de la ministerul instrucţiei, d-niljl. S. Heliade-Rădulescu, şeful bhiroulul statisticei, G. Ivaşcu şef ele biurou la construcţii şi Tache Chris-tea archivar, au fost puşi în disponibilitate pe ziua de 1 Aprilie, D. Dim. Sturdza s’a întors aseară de la Flori ca. La cimitirul Şerban-Vodâ se petrece un fapt revoltător, asupra căruia atragem atenţiunea d-lul Ministru de Interne, de oare-ce ar fi zadarnic să ne adresăm d-lul Primar Intendent al acestui cimitir a fost numit de cuiând un oare-care Ghiţă Rădulescu care nu ştie nici să subsemneze şi care a pus gînd să facă bani batjocorind respectul datorit morţilor. Lămpile cari urmează să arzâzi şi noapte la morminte şi pentru cari familiile răposaţilor plătesc 8 lei pe lună Primăriei, sunt stinse de acest intendent îndată ce se înserează si ast-fel Ghiţă Rădulescu rea lisează, patru lei căştig pe lună de la fie-care mormînt, cea ce face de la 300 de candele 1,200 lei beneficiu pe lună. Nu mal vorbim despre alte amănunte potlogării, cari s’ar putea constata prinţi*’o anchetă. Aflăm că d-na Turnescu a şi delimitat acest abus Primarului. întreg aparului judiciar este dar pus înlr’o stare de nesiguranţa din cele mal vătămătoare. Inamovibilitatea magistratureî este mal rafi de cit suspendata; ea este supusă unei ameninţări permanente din partea paterei executive. Nici in timpul cîml magistraţii eraO expuşi, la capriciul miniştrilor, presiunea exercitată asupra lor nu era aîtt de făţişe şi de cinică ca acum. Ile Ia judecătorul de pace piuă la Curtea de Casaţie, corpul judecătoresc este "ţinut sub spada lui Daniocles, a guvernului,' prin o reţea complectă de măsuri legislative, din care unele sunt deja puse in practică, iar altele servă ca ameninţare in mina ministrului de justiţie. O asemenea situaţiune devine intolerabila. Ea este mal rea, mai primejdioasă chiar de cit amovibilitutea, căci uimiceşle de fapt orl-ce neatârnarea a justiţiei. Cetăţenii trebue să ştie că afi judecători la cari sa găsească dreptate, căci alt-fel va veni momentul eînd vor fi siliţi să’şt facă dreptatea singuri! Ziua, consideră ca o păcăleală instituirea de către ci. Stolojan a unei comisiunl care să studieze chestiunea descentralizării; De la venirea liberalilor la putere ni se tot bate toba descentralizare!. Cit timp a fost d. Eleva la interne, or de cile ori se spunea liberalilor, că nu aQ nici o idee şi că nu ştiu ce aQ să facă la putere, ni se răspundea: «Nu ştim ce voim să facem? Nu avem nici o idee ? Dar ce sunt legile de descentralizare administrativă, pe care Ie-a întocmit d. Fleva ? Şi’toală lumea vorbea de aceste legi, ca de o minune, S’a intimplat că d. Fleva a căzut după trei luni şi atunci s'a văzut, că minunea cu legile de descentralizare ale d-sale, a fost ca toate minunile: o pură invenţituie. Acum a început şi d. Stolojan să ne vorbească despre nişte legi de descentralizare. A numit: şi d-sa o coinisiune, dar tot d. Matei Fe-trescu figurează şi in această coinisiune. El, de astă dată de sigur vor zice, mulţi, că lucrul se va face. Se poale. De ocanidală însă comisia e preocupată să-şi stabilească un termen cit mal lung pentru lucrări. Iată o chestiune in care de sigur coinisiunea va avea succes. DIN F R E S pA. D. Stolojan a trimis o circulară tutulor prefecţilor cerîndu-le datele necesare pentru întocmirea unei statistici a alegătorilor şi a alegerilor ce s’au făcut de la 1807 şi pînă azi. Luni seară, înainte de şedinţa consiliului, în cabinetul primarului, d. 1. Pro-copie Dimitrescu a făcut serioase obser- Ziarclc de azi ——La sfatul pe care Voinţa Naţională îl dă partidului conservator să mal aibă răbdare, Constituţionalul răspunde ; Suntem cu totul de acord cu dînşil asupra a-eestul punct. Noi am avut răbdare cind am stat în opoziţie, ani studiai atunci nevoile ţărel, am realizat apoi, la cirmă fiind, programul ce l'am avut, fără de a conteni să studiam, la cirmă fiind, nevoile noi. Astă-zi dacă încrederea M. S. Regelui ne-ar chema la cîrma afacerilor Statului, astă-zi am şti să răspundem la nevoile a-dinc studiate ale ţărel noastre. Cu toate acestea avem răbdare, avem chiar interes de partid de a o avea; căci nimic nu ne poate întări mal mult de cit formarea convingerel in ţară că liberalii sunt incapabili de a o guverna, iar pentru aceasta timpul ce trece e o perdere pentru liberali, un clştig pentru noi. ----— Relevînd tăcerea presei oficioase şi a Monitorului Oficial asupra zvonului că ministrul justiţiei va prezenta o lege cu prilejul căreia inamovibilitatea preşedinţilor de tribunal va fi suspendată, Timpul zice: Ştiri «Sin ziare Din Timpul: Cetăţeanul «pacYnic» Ion Ştefânescu, diu strada Văcărescu No. 2, s'a dus erl la primărie ca să ceară slujbă în schimbul serviciilor aduse partidului pe eînd răsufla «naţia». D. C. F. Robescu, plictisit de atilea cereri, l-a luat pur şi simplu la goană deşi «pacînicul cetăţean» avea multe şi serioase drepturi la recunoştinţa d-lul primar. Necăjit, Ion Ştefânescu a aşteptat pe omul cu cataramă la uşa de afară a municipalităţel şi cind a eşit primarul, ’I a spus... ceea ce ’şl spun colectiviştii între dînSil cind se hotărăsc să ’şl zică pe nume. Nedeprins să fie tratat uşa de mojiceşte—cel puţin de cind e primar—d. C. F. Robescu a chemat sergentul si a adus pe postulant la secţia a VI unde, de Lună seamă, ’l s'a dat, în Ioc de slujbă, o simţitoare lecţie de conduită. Din Adevărul: Putem afirma cu sigurauţă că d. Paul Stâtescu, prefectul poliţiei, va fi tn curînd transferat în aceeaşi calitate la Tulcea, In locul d-lul Toneanu, căruia i se va da altă funcţie. Prefectura poliţiei va fi dată d-lul M. Cu-loglu, actualul prefect de Galaţi, care doreşte aceasta cu atît mal mult, cu cît re-laţiunile între d-sa şi d. Malaxa, primarul oraşului Galaţi, devin tot mal încordate. *** Ştirea despre demisia mitropolitulul-primat’din această înaltă demnitate bisericească se confirmă din ce în ce mal mult. Denunţările grave făcute de Adevărul şi alte ziare In potriva acestui prelat, satt găsit întemeiate de o anchetă făcută în taină de către guvern, de oare-ce pentru prestigiul bisericel şi al ţărel nu se putea face o anchetă oficială pe faţă. Se crede că Gheuadie îşi va da demisia după închiderea Corpurilor legiuitoare şi va fi justificată pe motive de sănătate. Din Gazeta : Vor li numiţi la Eforia spitalelor civile, în serviciul contenciosului : D. Christea, actual judecător sindic în Bucureşti, şef al contenciosului ; iar d-nil N. Xeiiopol şi I. N. lancovescu, advocaţi. DEPESI (Servioiul Agenţiei Rom ine) Vienn, 2 Aprilie. Majestăţile Lor germane, însoţite do cel doi fii al lor, aQ sosit az) dimineaţă la 10 ore şi '/«. —"Gara era decorată în mod splendid. Majestăţile Lor au fost primite de împăratul Frantz Ioseph, archiducesa Maria-Iosepha. caro representa pe împărăteasa arcbduci, şi archi-ducese. — Primirea u avut un caracter de cordialitate sinceră şi de adevărată intimitate. După recepţiune împărăteasa şi archiducesa Maria-Iosepha au luat loc in prima trăsură, doi împăraţi In a doua şi cel doi prinţi germani in a treia şi s'aQ dus la Hofburg unde aQ fost primiţi de funcţionari înalţi al Curţii, miniştri comuni, miniştri preşedinţi Uunfl'y şi Badeni şi Ministrul Austriei. Stradele eruO decorate şi mulţimea u’a Încetat să aclameze cu enlusiasm pe tot drumul cortegiului. Paris, 2 Aprilie. In cursul şedinţei consiliului de miniştri d. Bourgeois a declarat că, contrariu unor infor-maţiunl, nu s’a luat nici o măsură în privinţa lui Ahmcd Rivaz, de cît interzicerea eirculaţiu-nel în Fraucia a ziarului «Mechreret». D. Doumer face să se studieze modificările proiectului de lege de imposit asupra venitului, pe basele indicate de Cameră, d. Doumer crede că va putea supune proiectul consiliului, pe la 27 Aprilie. Paris, 2 Aprilie. D. Bourgeois a comunicat d-lul Brisson invitaţia ce i-a transmis contele de Wolkenstein, pentru a angaja pe membri parlamentului fran-ces să asiste, la 2 Mal, la deschiderea expoziţiei naţionale ungureşti, orgauisatâ In onoarea millenarulul Ungariei. D. Brisson a rugat pe d. Bourgoois să mulţumească guvernului auslro-ngar. La consiliul de miniştri ce s’a ţinut lu Eli-seQ, d. Bourgeois a anunţat că va presida miine deschiderea congresului internaţional pentru proprietatea literară şi că apoi va primi la dejun pe membri congresului. Berlin, 2 Aprilie. Se anunţă din New-York „Agenţiei Wolff» că reprezentantul Spaniei la Washington a primit de la d. Olney. secretar de stat, o notă sfătuind în termeni amicali înfiinţarea de reforme la Cuba, şi lăsind să se întrevadă bunele oficii iile Americel dacă aceste reforme s’ar judeca suficente. Amsterdam, 2 Aprilie. Handellsbad a primit o depeşă din Balavia care zice că circula ştirea că Toekoe Oemar, şeful insurgenţilor atcmesl, ar avea de gind să se supună guvernului olandes. Cannes, 2 Aprilie. Rămăşiţele mortuare ale d-lul Tricupis aQ plecat de la Marsilia cu destinaţie pentru Grecia. Constantinopol, 2 Aprilie. La prînzul ce s'a dat aseară la Ildizf. Hiosk in onoarea prinţului Ferdinand şi la care aQ asistat marele Vizir şi ministrul afacerilor străine, Sultanul a făcut cunoscut Prinţului, numirea su de general mareşal al armatei imperiale otomane. Azi dimineaţă exarcul şi-a luat rămas bun de la Prinţul. Apoi s’a făcut la palatu Kurucesme învestitura solemnă a Prinţului ca mareşal şi citirea firmanului relativ ia această numire. Prinţul s'a dus la 2 ore la Ildiz-Kiosk, în uniformă de mareşal turc, ca să mulţumească Sultanului şi să ia rămas bun de la înălţimea Sa. Audienţa a ţinut un ceas. Prinţul a părăsit Constantinopol la o ore p j bordul Yachtulul imperial Soltanie. El este însoţit de d-nil Stoilow, Petrow şi o parte a suitei de onoare otomană, care îl va părăsi la Odessa. Sultanul a făcut dar Prinţului 5 cal arabi.— Persoanele din suita Prinţului afi primit de a-semenea cadouri. Madrid, 2 Aprilie. Resultatele probabile ale alegerilor sunt : 309 ministeriali, 10 conservatori—disidenţi, 98 liberali, 10 curliştl, 2 republicani şi 10 iude-pendeuţl.—Resultatele sunt îndoioase in zece circomscripţiunl. Ziarele liberale anunţă că d-nu Sagasta va cere anularea tutulor alegerilor din Madrid, pretinzând că s’aQ comis fraude mari. Londra, 2 Aprilie. Ayemţia Reuter anunţă că 200 de oameni al batalionului al II-lea de Leicester vor pleca la sfârşitul lui Mal de la Oldershof la Cap, pentru a întări primul batalion al regimentului, care numără deja 900 de oameni. Milazzo, 2 Aprilie. O furtună violentă însoţită de zăpadă binlue Încă din noaptea *\reculă.—Frigul este mare.— Cîinpurile aQ suferii mult. Multe corăbii s'aQ refugiat aci. — Se semnalează din Cagliari naufragiul cîtor-va bărci ale căror echipugil aQ scăpat. Cele ce se petreceau tnlr’o noapte frumoasa in noul Paris. Panafieu se ducea după masă tn spre cârciuma unde dăduse întîlnire oamenilor săi; trecând prin faţa stradel unde locuia, stătea la îndoială dacă să intre a casă să să ia o armă, sperînd că va sfârşi In astă seară, cu orl-ce preţ, cu acel pe eare-1 căuta de alila vreme. Se oprise în colţul slra-del Poitou, cîml ciue-va-1 lovi pe umăr; se întoarse repede şi se află faţă în faţă cu Jobert, pe care nu-1 mal văzuse de cind fusese la amfiteatrul de la spitalul de la Viu-cennes. — A! d-ta eşti, vorbeam tocmai de d-la în astă seară. — Eu in’am gîndit numai la d-ta. — Te rog să mă erţl, iubite prietene, eă nu vin să le văd de cît cind am a-'i cere cîte uu serviciu dar aveam de gînd şă mă duc zilele acestea la Vincennes. — Bine ai făcut că nu te-al dus, nu mal sunt acolo. Sunt acum Ia Charenton... nu pentru mine, înţelegi... — Cred bine, rsspunse rîzlnd Banafieu, ’ şi prin ce întîmplare, d-ta care stal aşa de departe, te afli pe aici? —JDar nu e din întîmplare viu de la d-ta: am lăsat carta mea de visită la portarul d-tale. — Ai, în sfîrşit trebuinţă de mine! — Slavă Domnului, nu, dragă prietene, viu numai să-ţî dau o informaţie asupra afacere! pentru care ai fost să mă consulţi la Vinceues. — O informaţie ! exclamă Banafieu, fiscul tind cu atenţie, să intrăm la cafenea. Dacă vrei; dar fnfil repede, sunt grăbit. — Şi eu, se potriveşte perfect... Sunt un-spre-zece, le ţiu numai pînă la un-spre-zece jumătate. — Tocmai. Intrară tn cafenea, cerură cîte o consumaţie, şi Banafieu, aşezîndu-se îu faţa doctorului, 1t zise: — Te ascult. — Eat.ă lucrul. Iţi aduci aminte că’atunci când al venit la Vincennes, mi-al vorbit de o crimă stranie care a rămas misterioasă ; ţi-am dat atunci raportul constatărilor personale (ie cari le făcusem după medicul de servicifi. — Da, el bine? — Mi-af vorbit de o crimă comisă la Ba-tigaelles, cu un cuţit, şi care presupuneal să fie resultatul unul ac înfipt sub ceafă. — Da, tocmai aşa. — El bine, dragul med, şeful med tui-a istorisit o tentativă asemenea comisă asupra linei femei care se află acum la Cha-rentau. — Gare Irăeşte ? — Gare Irăeşte ; îuelmnise din ziua a-ceea, şi nu sunt de cît două zile de. eînd i-a venit mintea la loc. — Intr’adevăr... şi a istorisit ? A istorisit lucruri stranii: un om care a luat-o cu el probabil pentru a o prăda, care a devenit amantul el, şi care a încercat s’o asasineze înlr’o noapte cind era culcat lingă dînsa. — Cunoaşte pe asasin ? — A ? nu şcid. — Si aş putea s’o văd, să vorbesc cu a-ceastă femee ?.... — Tocmai, ascultă, m’am gîndit la d-ta; eînd doctorul, care este foarte familiar cu mine, mi-a povestit acestea, n’am putut o-pri o exclamaţie ; m’a întrebat pentru ce şi i-am povestit istoria d-tale, constatările inele. — Şi atunci ? — Atunci i s’a părut aceasta atît de cu rios, atît de straniu, că mi-a spus că ar dori foarte mult să te vadă. M’am gîndit că asta n’ar putea să-ţl fie desplăcut. — Dar din contră, zise Banafieu vesel, din contră, îţi mulţumesc foarte mult. — Mi-am închipuit că vel fi mulţumit de aceasta şi am venit să te văd. — Aceasta e numai de astă-zi ? — In astă seară chiar, stînd la masă la doctorul ; îmi istorisea acestea la cafea. .Şi ce al hotărît cu el ? Că am să viă să£te văd imediat şi să te întreb dacă vrei să vil la aChrentfiu, zilele acestea. — Cred şi eu, dar nu zilele acestea, chiar mîine dacă se poate. — Cind vel voi, vei fi primii. — Ei bine, mîine la zece ceasuri, vrei ? Da, mă lnltlnesc cu doctorul la opt, tt voifl spune că vil Intre zece şi uu-spre-zece. — Tocmai. — Şi vom depune în apropiere... o ciorbă de crap. — Da, da, ne-am înţeles. — Aşa dar, dragul meu Tanafieu, la revedere, sunt un-spre-zece şi jumătate. — La revedere, îţi mulţămesc şi pe mîine, la casa de nebuni,voi întreba de d-ta. — Aşa, la revedere. După ce plecă dnctorul, Banafieu se îndreptă către circiuma din strada Templul Vechio, frecîudu-şl mlinele şi zicînd — De astă dată, cred că merge bine. Dacă nu reuşesc în astă noapte, miine voi avea detalii. Cîte-va minute după aceea intră în circiuma unde-1 aşteptai! Calicescu şi cu Petre Stîncă. Cel doul tovarăşi jucaO cărţi, dar se o-priră de-odată recunoscând pe Panafieu. — El, uite patronul, inlră, te rog, intră şi dă-ne voe să te cinstim. Calicescu comandă. Un litru de floare de struguri, şi să fie tot de-acesta... El bine, domnule Panafieu, este pentru astă seară? — Da, zise Banafieu stînd pe scaun. As-cultaţi-mă cu băgare de seamă. Cel doul tovarăşi se apropiară de el. - Aveţi să vă procuraţi o trăsură... — Avem ce ne trebue. — Bine, vă veţi aşeza In strada Au-maîre. 1 n faţa casei de deilnă-zl. Tocmai, cu vre-o zece case mal departe... omul nostru va fi acolo îu astă seară ; cind va ieşi veţi pune mina pe el şi-l veţi urca cu voi in trăsură... Voi fi acolo şi vă voi spune unde vom merge; trebue că lucrul acesta să fie făcut cu meşteşug, fără sgo-mot, fără scandal; dacă reuşiţi, ştiţi că veţi fi bine plătiţi. — Nu-I vorba de asta, domnule Punatieu, n’am făcut încă nimic pentru d-ta; acum cel puţin avem ceva de lucru. — A, da! repetă Sttncă, c o lucrare plă- cută, şi zicînd aceste cuvinte colasul îşi freca mîinele şi-l rîdeaii ochii de bucurie. — Să fiţi acolo peste un ceas. — In sănătatea d-tale, domnule Banafieu, şi fii liniştit, peste un ceas vom fi acolo, şi te vom găsi acolo ? — Da, plec, căci simt grăbit. Ciocni cu el, bău şi plecă de îndată. După aceia cel doul tovarăşi se duseră de căutară un birjar, un vechnl tovarăş al lor, îl găsiră, îl ajutară să pue calul şi să aşezară cu toţii la locurile indicate. Peste vre-o jumătate de oră apăru Panafieu, Calicescu care-1 recunoscu ieşi din umbră şi-l lutîmpină. — Suntem la locurile noastre, după cum vezi, domnule Panafieu, — Aceia d’acole e trăsura voastră ? — Da, eti sunt în colţul acesta, pentru ca uu cumva omul nostru s’o şteargă pe dincolo. Stîncă este în colţul porţeî, in faţa trăsurel; e ascuns bine, după cum vezi, nu-1 poate vedea nimeni. Şi eşti sigur de vizitiu? — Ca de mine însumi. L’am ales bine şi ne-am Înţeles; ambalăm individul; Îndată ce suntem gata, te urci pe capră şi arăţi vizitiului pe unde să meargă. — Prea bine, du-te la postul tău; sunt două ceasuri, eu mă plimb pe la capătul stradel pentru a vă vesti dakă se ivesce vre-uu pericol. — Ce om! zise Calicescu depărtîndu-se, se glndeşte la toate. Panafieu era să se ducă lu capătul stradel, dar de odată se deschise uşa; se opri recunosclnd pe frumosul Gustav ; acesta trecînd pe lingă Panafieu 11 zise: — Iese, îşi pune paltonul, vine în urma mea. (Va urina) www.dacoromanica.ro EPOCA 8 ECOURI Zilele acestea d-na Aristiţa RomanescU va pleca la Paris pentru căutarea sănătăţii sale. * * * Re la 1—7 Aprilie st. n. ati intrat pe Dunăre, prin gura Sulina. 31 bastimente, representind u capacitate totală de 28.578 de tone. Cel mal mare bastiment intrat tn acest timp e Biech-dene de o capacitate de 1.875 tone, pavilion englez, sosit deşert, eu destinaţia pentru Galaţi. De la 1—7 Aprilie st. n. aQ esit prin gura Sulinel 21 bastimente, de o capacitate totală de Î8.088 tone. Cel mal mare bastiment eşit iu acest Interval a fost A. J. Bulfour, de o capacitate de 2.681 tone, pavilion englez încărcat cu grîti, pentru Anvers. De la 2 Ianuarie st. n. piuă la 7 Aprile st.n. afl intrat pe Dunăre 11)7 bastimente şi aii e-şit 110. Adlncimea gurel Sulina e de 2+ picioare englezeşti. * * * Concursul pentru catedra de archiologie şi antichitate la facultatea de litere din laşi sa început azi la universitatea din capitală. Concurenţii sunt d-nil T. Antonescu şi O. Er-biceanu. Juriul examinator se compune din d-nil T. Maiorescu, Chintescu, Tocilescu, Bogdan, Iorga, Răşcanu şi Francndi. * * * D. colonel Coandă, aghiotantul A. S. R. Principelui Ferdinand, Îndată ce se va întoarce în ţară, va fi numit comandant al unul regiment de artilerie * * * La adunarea generală a societăţii macedo-ro-mlne d. V. A. Urechiă a comunicai cil a primit o scrisoare de la filoromtnul Roque-Fer-rier, care-I face cunoscut, că părintele Lucaciti a fost numit preşedinte, din partea romlnilor, al serbărilor felibrige ce se vor face la Monl-pellier la 1 Maia st. n. #' * * Azi s’n început la Universitatea din Capitală concursul pentru ocuparea catedrei de drept romln la facultatea de drept din Iaşi. Concurenţii sunt d-nil toan Cesărescu, D. Mi-ronescu, 1. Burada şi D. Călinescu. Juriul se compune din d-nil A. Pascal, C. Nacu, N. Crătunescu, G. Cantili şi N. Basilescu. D-nil consilieri Liciu şi Stefănescu sunt delegaţii Curţii de Casaţie. # * * O telegramă din Filipeşti anunţă că apele Prahovei aO venit atit de mari în cît nu se mal poate trece ; din această causă chiar cursa poştală u’a putut străbate astă-zl la gara BăicoiQ. * * * Poliţia de siguranţă a arestat pe un individ, Samuel Şapira, care profesa un noii sistem de furt. Se introducea prin case sub cuvînt că este trimes de un inginer sau un întreprinzător- pentru a vedea ce lucrări sunt de făcut sau repâ-raţiunl de executat la sonerii electrice, canale safi conducte de gaz şi cînd nu era suprave-ghiat Isl apropria ce T cădea sub mină. In chipul acesta a furat 38 lei de la bucătăreasa d-lul advocat IancovicI: ieri însă a fost arestat pe cînd îşi făcea exploraţiunile în casa d-lul Mo-lăraşilor, vila din calea Călăraşi 0 îndoită execuţiune la Tunis Unul din corespondenţii ziarului parisian Le Temps a asistat zilele diu urmă la Tunis la executarea prin ştreang a doul asasini; extragem din lunga sa scrisoare următoarele : Cel doul condamnaţi ce urmează a se e-xecuta astă-zl se numesc Ilamdan hen Khe-lifa şi Mohamed ben Aii Essussi; cel de’ntîiQ e din Sus, al douilea din’Maroc. Cel doul coudamnaţl sunt aduşi pe rînd în faţa beiului care le pune întrebarea tradiţională : «Pentru ce al ucis?» Interogatoriul se termină prin cuvintul sacramental pe care bâtrlnul principe-1 pronunţă cu un aer trist şi obosit arătînd uşa: Daurhon, ceea-ce vrea să zică: «Intoarce-1» Imediat i se leagă ochii, i se pun cătuşe de fier la mini şi cel doul hambaşl cu manta albastră cari stăteau lingă condamnai îl iau fie-care de umăr de clte o parte pentru a ’I duce la spînzurătoare. Mulţimea trebue să se dea în lături, ceea-ce se face cu greutate, pentru a-’l lăsa să treacă. Condamnatul, condus de păzitorii săi, se coboară în şanţul care înconjoară cîmpul de execuţiune, urcă fără şovăire taluzul o-pus, înaintează cu un pas hotărît cătră spînzurătoare şi urcă cele şease trepte ale plat-formei; i se pune atuuel în jurul gl-tulul frîngliia şi călăul Întrebuinţează vre-o şease minute ca să aşeze nodurile. Nenorocitul, in timpul acesta, se închină fără ca contactul frîngbiel să pară a-’l mişca. De o dată trapa de sub el se deschide, corpul cade şi frîngliia strîngîndu-1 gîtul înăduşă versetul săfl cel din urmă Ivoran fără ca vocea să fi tremurat o singură dată; abia clte-va convulsiunl ale membrelor, aproape fără contracţiunî pe faţă, din care jumătate numai se vede diu causa legăturel de peste ochi. După clte-va minute doul călăi experţi constată moartea; cel d’întlitt ia cadavrul în braţe şi ’l ridică pentru ca cel-l’alt să poată desface frînghiile din jurul gî-tulul. Atunci Îl întind pe o targă făcută din trei scîndurl necioplite, se desşurupează fiarele eari-I Încătuşat! mîinele, şi targa pleacă fără ceremonie prin mijlocul mul-ţimel. Beiul n’are dreptul să graţieze; el poate numai să facă să se înceapă procesul din noii dacă crede că nu s’a făcut dovadă deplină. Dar are dreptul să propue părinţilor victimei să primească o sumă de bani In schimbul vieţel vinovatului. Este sistemul compensaţiunel satt al Wehrgeld-ului germanic care funcţiona în Franţa în epoca merovingiană. Se pretinde că beiul a plătit une-orl el Însuşi suma cuvenită pentru unii vinovaţi a căror familie era prea săracă pentru a-1 putea reseumpăra. Dar adesea ori de asemenea părinţii asasinatului, chiar foarte săraci, refuză orl-ce învoială şi este imposibil atunci a sustrage pe condamnat de la pedeapsa talionului înscrisă tn Koran. Este tocmai caşul ce s’a lutîmplat cu unul din condamnaţii de astă-zl. Tatăl victimei, un biet uenorocit Îmbrăcat In zdrenţe, a retuşai banii ce-i se ofereai!. «Să moară cum a murit fiul meii, a răspuns bătrlnul. Areas-ta-i legea şi dreptatea Iul Dumnezeii.» ULTIME INFORMATIUNI EPOCA*6 EI TER A BA I). N. Filipescu a primit următoarea scrisoare: Stimate Domnule Filipescu, Ani să vă fac o propunere, iată: da-ţi’ml voe să iau asupra mea îngrijirea unul număr ebdomadar de Duminică al «Epocel», destinat, afară de rubrica informaţiilor şi depeşilor politice, exclusiv producerilor literare. «Epoca» literară de Duminică ar li ast-fel aproape absolut străină de politică, se’nţelege aceasta în limitele discreţiei la care voiţi fi obligat natural allîndu-mă în casa d-tale. «Epoca» literară, totuşi, va avea şi ea un program bazat pe principiile : Intîiă, că literatura este o artă destul de grea şi de serioasă pentru a nu putea fi profesată de cit de artişti, şi deci încercările de amatori de orl-ce vlrstă nu pol fi clasate printre producerile literare, precum nu se pot clasa printre producerile artistice picturile de examene anuale ale pensionatelor de fetiţe, şi al doilea, că fără competenţă şi cunoştinţă de cauză nu ’I e permis minimii să fâcă ştiinţă, mal ales critică. Sper, după ce mi-am asigurat concursul citor-va prieteni competenţi în materie, că alţii, poate şi mal autorizaţi, nu vor refuza sprijinul lor întreprinderii noastre. De asemenea, stimate domnule, îmi place să sper că răspunsul d-v. la propunerea mea nu va fi defavorabil şi că veţi primi bucuros salutările amicale Ale servitorului d-v. Caragiale. D. N. Filipescu a răspuns la a-ceasta: Stimate domnule Caragiale, N’am de cît două vorbe să’ţl răspund : îţi mulţumesc din partea cititoriler E-pocel, şi te rog să primeşti din parte’ml o amicală strîngere de mină. X. Filipescu Şi ast-fel, Epoca literară va începe să apară de Duminică 14 A-prilie. Intr’un număr viitor, pînă atunci, amănunte. Iată’I titlul : EPOCA LITERARĂ sub îngrijirea d-lul I. 1.. Caragiale Prin urmare faptul remîne în picioare şi schimbarea cuvîntulul nu merita aprecierile de prost gust ale d-lul Ministru de Finance. In resumat dacă e vorba de o rubrica specială pentru Mmciimî, în capul acestei rubrici ar trebui trecut zilnic numele d-lul GoguCan-tacuzino, care a minţit cînd a tăgăduit împrumutul provisoriu ce a făcut în ţară, care a minţit cînd a tăgăduit explicaţitiniie ce i s’ a ti cerul la Berlin în cestiunea bimeta-lismulul — fapte perfect adevărate de si tăgăduite şi desminţite de d-sa. D. ministru C. Stoicescu va pre-sinta un proiect de lege pentru contractarea unul împrumut de zece milioane pentru liota noastră comercială. Cînd am anunţat că s’au comandat deja patru vase de mare tonaj, am confundat cu organisarea flotilei noastre de răsboiO, crezîud că aceste vase vor li de răsboiu. In realitate însă sunt vase comerciale. MAŞINE AGRICOLE PT ■ !Si- GRE1F "ŞBf Bucii, sil, Str. Lipscani, 94.—Casa Banca Romîniel Sf. Gheorghe Am anunţat zilele trecute tentativa de omor săvîrşită la T.-Seve-riu de d. Pîrvulescu asupra advocatului ltădulescu. Ni se afirmă că autorul acestei tentative fiind un colectivist cu vază, a fost pus în libertate. Curios am fi să citim jurnalul judecătorului de instrucţie, care a luat această măsură. Gazeta Transilvaniei în numărul săii de ieri face un apel comitetului naţional şi în special d-lui Dr. Ioan Raţiu să convoace de urgenţă o conferinţă naţională la Sibiu pentru a limpezi actuala situaţie a partidului naţional. Ni se telegrafiază că AA. LL. Regale Principele şi Principesa de Romînia au sosit ieri la Coburg. Jubileul Boiiitniel June. Romînia Jună din Viena şi-a serbat în mod demn şi cu mare enlusiasm ju-bileul de 25 de ani al întemeierii sale. In eleganta sală Ronacher s'a dai un mare banchet, care a fost prezidat de Excelenţa Sa d. Dumba, consilier intim al împăratului Frantz Iosef. La acest banchet au asistat 250 de persoam printre cari d-nil Emil Ghica ministrul nostru la Viena, d. general Cantili, d. Ghica (Osadeuj, Cant acuzi no secretar de legaţie, Mavrodi consilier de legaţie, d-r. Ţurcan deputatul Bucovi-vinel în Reichsrath, profesorii universitari din Viena, d-r. Beneclid, d-r. Te-clu, d r. Ludmig, d-r. Kaposi, d-r. Scha-neta, mal mulţi ofiţeri romi ni din armata austriacă, primul comisar al Vi-enei (locoţiitor de primar), o mulţime de doamne şi domnişoare romine şi aus-triace, delegaţii studenţilor romînl din Gratz, Cernăuţi, Budapesta, Cluj, Bucureşti şi Iaşi. D. N. Dumba a ridicat primul toast angajind tinerimea romînă să persiste în idealul el. D. d-r. St. Ciurcu, preşedintele Romîniel June, a ridicat un toast în sănătatea împăratului Frantz Iosef. După ce s’au mal ridicat clte-va toasturi, d. profesor universitar din Viena, d-r. Benedid, a ţinut o conferinţă despre investigaţiunile şcoalel criminaliste a Iul Lombroso. Terminînd conferinţa sa, distinsxd profesor a făcut elogii călduroase poporului roniînesc. A doua zi, comitetul naţional al studenţilor din Romînia, mergînd a-casă la d. d-r. Benedid să-l mulţumească pentru sprijinul causel romine, d-sa s'a declarat foarte simpatic romînilor spu-nînd că va susţine ori cînd şi pretin-dcnl causa romînilor asupriţi. Studenţii au trimis apoi telegrame de felicitare d-lor d-r. Ioan Raţiu, d-r. V. Lucaciu şi Aurel C. Fopovicl. In redacţia Voinţei Naţionale, se găseşte un actual Ministru, d. Gogu Cantacuzino care a luat asupra sa însărcinarea să ne dea desminţirl în mod grosolan intitulîndu-le pe toate din Minciunile Epoceî». Erl aqăţîndu-se de un cuvînt rău scris — (am zis expeditori în loc de procuratori) — d. Gogu Cantacuzino ne dă iarăşi o desminţire impertinentă cu toate că afară de a-ceastâ eroare, recunoaşte veracitatea măsurel luată la Vamă contra procuratorilor comerciali însărcinaţi cu ridicarea mărfurilor. o NOUA MAXIMA DE Secerat şi legat „ COLUMBIA din lubrica 1). M. OSBOKXK «V C-l© Anbnrn(Jfetv-York) Ca Idişul Ut BMHEAPTA A construita toata in oţel, uşoară, simplă 72 şi trainică, ultima perfecţiune 30—4 B.OC9JM9SUS.E SB TniJEIiATOAIlE Din atelierele de condrucţitme ale Căilor Ferate Ungare din Budapesta SINGURELE CONSTRUITE DUPĂ EXIGENTELE AGRICULTORILOR NOŞTRI Ţin la disposiţia d-lor agricultori numeroase atestate stabilind perfecţiunea acestormaşine. Ni se afirmă, că d. colonel Capşa, transferat la regimentul din Fălticeni, îşi va da demisiunea din armată. Societatea* Tinerimea romînă,» anul acesta, pe lingă concursurile de studii şi lucru manual între elevii şi elevele învâţâmîntulul primar urban şi rural, va ţine şi un concurs asupra istoriei naţionale şi asupra desenmulul după natură între elevii celor 4 clase secundare ale şcoalelor din ţară. Concursul se va ţine în primele zile ale lunel Maid. Celor, ce se vor distinge, li se vor distribui recompense. înscrierea se poate face printr’o cerere, adresată preşedintelui societăţel, calea Victoriei 110* chiar de acum şi piuă cel mal tîrzifl In ziua de 25 Aprilie a. c., cînd înscrierea va fi irevocabil închisă. Concurenţilor din provincie, li se vor pune la disposiţie atît bilete de liber parcurs pe căile ferate, cît şi Întreţinerea zilnică în Bucureşti, în tot timpul concursului, v. Suntem convinşi că, toţi cel ce apreciază însemnătatea acestor concursuri, atit de folositoare tineretului precum şi sacrificiile ce societatea face, îl vor da tot concursul necesar. ‘ «Voinţa Naţională» anunţă în ul-timu-I număr că d-nil Christu, N. Xenopol şi I. Iancovescu vor ti numiţi advocaţi al Eforiei spitalelor civile. Anunţarea aceasta e în primul loc o necuviinţă faţă cu viitorii E-forl, cari nici nu sunt încă numiţi; în al douilea loc, ea arată o lăcomie foarte urîta, care esplică atacurile colectiviştilor împotriva foştilor Efori. Instruirea afacerel diu strada Puţu cu apă rece continuă. In privinţa aceasta ara mal putut afla următoarele : Complici sunt, n’aO fost încă arestaţi, dar se crede că aceasta nu va întirzia ; a-cei cari fusese arestaţi sub această bănuială s’afl pus în libertate, ţinîndu-se numai la disposiţia judecătorului de instrucţie, de oare-ce nu s’a putut dovedi vinovăţia lor. Asasinul Nicolae Popa nu vrea să recunoască că el ar fi autorul acestei crime, spune numai că a văzut cînd se comitea faptul, că el era culcat, că a văzut că s’a scos o seîndură de la latrină pentru a se arunca cadavrul. De-posiţia sa e însă încurcată şi se rele-vează în ea o sumă de contraziceri. Liga culturala diu laşi a convocat o adunare generală pe Duminică in aula universităţii din loca- litate, pentru a lua o decisiune in cestiunea Milleniulul si pentru a a-lege delegaţi la congresul general al Ligel. D. Al. Orleanu, căpitan de artilerie, face un memoriu important asupra prefacerel lacurilor răsăritene ale Dobrogel înt’un mare ba-sin militar-comercial. D-sa insista asupra ideiel, că Ba-badagul ar putea deveni o excelentă staţiune navală de răsboiu şi un admirabil port de mare. Mal mulţi cetăţeni alegători din Craiova aQ hotărît convocarea u-nel întruniri publice cu scopul de a invita pe deputaţii şi senatorii lor să facă o dare de seamă despre activitatea lor parlamentară şi despre modul cum ’şl au îndeplinit mandatul. ____________ De la primărie: Ieri s’a dat intendentului o.spelulul comunal o listă lungă de oamenii de serviciu — odăiaşl, dorobanţi — cari urmează să fie daţi afară pentru a se căpătui în locul lor agenţii de mahalale. Astă-zl începuse chiar a se face ordinele pentru numirea acestor din urmă. * Contrar ştirel dată de unele ziare, d. dr. Petrini-GalaţI, care in seara cînd se discuta budgetul a zis cu glas tare : «rămîneţl cu d. Melisianu, eu mă retrag» şi a plecat în mod ostentativ-n’a demisionat; Tam văzut a-seară o-cupîndu-şl liniştit locul său obişnuit in consiliu. * S’a adus Ia cunoşciuţa consilierilor budgetul aşa cum a fost rectificat de ministerul de interne, adică : s’a adăo-gat suma necesară pentru fondul de e-pizotil şi s’a suprimat alocaţiunea pentru diurne de acordat consilierilor cînd iau, parte în diferite comisiunl. Consiliul a trebuit să se supună. * Consiliul mal ţine şedinţă şi mîine seară; în şedinţa din astă-seară i se va supune spre aprobare budgetul extraordinar, acel al cheltuielilor ce se plă tesc din soldul împrumuturilor, care pînă ieri nu era încă întocmit, dar se zice că astă-zl a fost echilibrat. POŞTA REDACŢIEI Pentru Soacra.—Aventurile unei soacre, aQ fost publicate în întregimea lor. Vi le puteţi procura şi tn broşură la Redacţia noastră’ FlIl'JilPP Muntele BOIA ■rl VlSBAcO* distr. Argeş lingă Olt şi soseaua principală a ţărel de la Curtea de Argeş la rlul vi- tului. drum de fier Bucureşti Curtea de Argeş, aviud Marmoră. granid albă si alhast ra cum si aiio minerale de mare valoare, plus pădure de brazi molifţi seculari, care se vinde şi singură, asemenea se poate deschide carieră de piatră marmoră şi ţiment marmoră. Doritorii se vor adresa la d. Al. Carpeuişauu bulevardul Elisabeta 18. 79 30—4 QRA.ND8 MA.<3A.8mm DCT Printemps NOUVEAUTfeS EXPOSPIE GRANDIOASĂ de Coleurî, pelerine, Jupoane de mala Hă moar n! alpagn, Cnponte, mati-neurl, Umbreluţe, rufărif, mănuşi, pariu merii ete. se află in Biuroul ele reexpediţie în Bucureşti, Calea Victoriei Mo. 60 44 (15-10 DE VINZARE pentru eşire din indivisiune, rasele cu locul lor din calea Victoriei 88, In faţa l»ise-:-ricel Albe; locul curţel foarte larg, merge pînă tn dosul caselor Enciulescu, avlnd grajduri, şoproane, dependinţe, între cari o pereche case mici cu totul separare. Casele nu sunt supuse nici unei sarcini, şi se pot vinde imediat. Amatorii se pot adresa d-lul D. Olănescu, str. Popa-Tatu 8, sau d-lul C. Hiolu, Avocat, str. Corabia 10. 45 12-11 S’A PIERDUT De Închiriat Un apartament conţinînd 14 camere se închiriază cu preţ avantagios, str. Principatele Unite No. 20. A se adresa la Tlieodor Florian, Cheiul Dîmboviţei, lingă abator. 60___________________________________ De vinzare 2 vil, una in strada Mir-cea de 10 stînjenl faţada, în via lui Că-tuneanu pe şoseaua Pariduru şi cea-l’altă de 15 stînjenl faţada în a doua stradă Nicuşoru Dealu Spirei. Doritorii a se adresa la Iosef Dudescu vizitiu, Ia azilul ElenaDoamna. 71_____________________________to—7 Duminică dimineaţa 31 Martie, de la biserica Ieni, pină în stradă Scaune 44 între orele 9 şi jumătate şi 11 o broşă cu 3 rubine şi briliănţele cine o va găsi este rugat a o aduce Strada Scaune 44 la doamna Nicolae Moscu. Va primi o recompensă. e tn*e 11 <1 a t De la Sf. Gheorghe 1897 Moşia Dudeştx-Cioplea, cu trupurile Birzeştî-Uitzel, din judeţul Ilfov, plasa Dîmboviţa, averea minorilor Th. Eftimiu. Această proprietate fiind lingă capitală, presiută cele mul bune avantagil de exploatare. Doritorii se pot adresa pentru a lua informaţii şi cunoştinţă de condiţiunl la d-nil Gr. N. Eftimiu & Comp. bancheri, str. Lipscani No. 7 şi la d-na Elena Th. Eftimiu, tutricea legală a minorilor săi copil, str. Radu-Vodă No. 5, în Bucureşti. AU FETIT PARISIEN Calea Vletariel Ao. 92 Vis-â-vis de Palatul Begal SK1RS1LA la Brăila VA OH A BALLY Pentru saiaonul de primăvară AU SOSIT toate noutăţile pentru dame şi copil. IBelerlne de catifea perlate, de daniele şi postav Jaquefte pentru dame. croială nouă şi perfeeia. TTsb IfePPlIbIp pentru dame, negre şi culori şi eu o mare va-■■IRDl riaţiuue de bastoane alese llluze pentru dame, «Ie măiasă Chine© ele. Itoclii pentru dame, de Alpaca ultima crcnţiunc IV M*Ă£Ănn, triijĂnii, tmiM.iBSBB -^tj Modelele cele mai noi sosite diu Paris Cel mal bogat asortiment de confecţiunT pentru Copii COSTUME tle il lUTM MtOCUMTE pentru EMITE JA QIIMIT TE, MBAH MfESMUMIM, II Mt EU SE, — CASO UETE *1 li Eli ETE — 67 15-7 www.dacoromanica.ro 4 EPOCA 7 CASA DE SCHIMB HESKTA & SAMUEL BUCURESCI No. 5 Strada Lipscani No. 5 Cumpăra şi vinde efecle publice şi face orl-ce schimb de monezi. | Cump. Vînd 4 «/„ îlentâ Amortisahilă. . . 86 — 871- 5o/, » Amortisahilă. . . 98 '/, 99 — 6°/, Obligaţ. de Stat (C.ov. R.) . 102 — 102 5 o/, » Municipale din 1883 90 971 'li 5 o/n . » . 1890 97 3'„ 97 'li eo/o Scrisuri Funciar Rurale . 92 "/« 92 6°/, « » Urbane . 100 */• iot 5o/o » » Urbane . 88 V* as 7i» 5o/o » » » Iaşi. 82 82 V» Acţiuni Banca Naţională. 1540 — 1550 » » Agricolă . 195 — 200 — » Dacia Rominia asig. 389 — 393 » S-lea Naţionala asig. 424 — 428 S-talea «le Construcţiunl . 194 — 197 — Florini valoare Austriacă. 2 10 2 12 Mărci Germane .... 1 23 1 25 Bacnote Franceze . . . 100 — 101 » Italiene. . . . 89 — 93 » ruble hîrfie , . 2 67 2 70 Imprimarea cu maşinale dublu-cilindrice, din fabrica Albert & Cţ», Frankenthal şi cu caractere din fonderia de litere Flinsch din Frank-furt AjM. +F V i ai D«§ile§ Cordial Regenerator («MPOZ1Ţ1E COCA KOL A CACAO fosfat «le calciu Soluţie Iodo-Tonică Acest vin se ponte întrebuinţa deci pentru: Anemie. I'llaie, Convalescenţe (mal ales la femei In vremea critică a vi oţel), Slăbiciunea niiişelin:-Iară sau nervoasa pricinuită do oboseli, de vegheri, de muncă intelectuală; epuizarea prematură; spernia-tarea; bonlele uiăduvei Spinare!; Diabeta; afecţiunile Htoinacului şi a intestinelor, precum ţi la boale pricinuite de viţiarea siugelui ca : I*o-tfagra, lteiiiiiatismul, Itachitis-inui. Accidentele Hcrofuluase, etc. Gustul e plăcut ca al unul lirher de masă. Excipient special Ddsiles flaconului : £> lei Depozit Central: RUE DE LOUVRE, 5 bis., PARIS. CIMENT PORTLAND 43 DIN FABRICA IOAN G. CANTACUZINO, BRĂILA RE PR ESENŢA NT GENERAL PENTRU ROMÂNIA T. ZWEIFEL BUCURESCI, Strada Stelea, No. 6 SS EA EIEIAEEEE SAEMS GAL Aţi. — Strada PresseT, No. 20 IAŞI. —Strada de Jos, No. 24 25-10 R EDACŢIA Şl ADMINISTRAŢIA ziarului EPOCA se aflu în strada Clemenţei No. 3. E SECRETE!! SPECIFIC ANTIBLEN0RA6IC STOENESCU OAPStîLE CU COPAI VAT DE SO0A-SALOL ŞI SANTAL Nici unul din antiblenoragicele existente piuă acum nu împlineşte cele două coudiţiunl de asimilare repede şi a nu i-rita traectul intestinal. Asociaţiunea substanţelor ce compun aceste Capsule este tot ce actualmente ştiinţa are mal bun şi mal încercat tn tratamentul blenoragielor. Modul cu totul nou şi special după care sunt preparate aceste capsule fac ca vindecarea să fie repede, complectă şi fără de a deran-gea stomacul ; ast-fel că convine tuturor persoanelor chiar celor mal debile. Acest nou medicament vindecă tn scurt timp complect şi radical scursort (sculament) nuol şi vechi atît la bărbaţi cîl şi la femei, precum Blenorea, poală albă, etc. Preţul unei cutii 4 Iei. Asociat cu aceste capsule se recomandă cu succes Injecţia Nnntntiuii. Preţul unui llucoii 3 Ic! 50 bani. Deposil general : Farmacia Mihail Stoenescu, strada Mi-hal-Vodă No. 55, Bucureşti. I)e vînzare la principalele Farmacii din ţară. In provincie unde aceste preparate nu se găsesc, se expediază imediat contra unul mandat poştal. "" (26—7 i y «T',' | 1 ATELIER DE LACATUŞERIE şi pentru — COIVSTlt UCJTIMJ1VE EPE BBi/l MOŞIA FLOREASO Şituată parte în BucurescI şi parte peste raion. In cea inal favorabilă posiţiune pentru orl-ce esploatarl şi întreprinderi n-vînd o suprafaţă ca 1,500,000 metri pătraţi cu următoarele carieri : I) Fabrică de cărămidă pe o Întindere de 160.000 in. p. unde s’ar putea fabrica anual mal multe milioane cărămizi, avind şi lling (cuptor) pentru arsul cărămizel cu cărbuni. II Carieri de nisip şi pelriş de unde se !ae eslrage anual zecimi de inii in. cubl pentru construcţiunl de case şi pavage. III Moara sistematică cu turbină mă-cinlnd ori ce cualităţl de făinuri, griş, arpăcaş, mălai de lux, mălai, etc. şi se mal pot instala pietre sau valţurl după trebuinţă, avind şi eleşteu cu pesce in a-bundenţă, ghiaţa de unde se aprovizionează cele mal principale case de comerciO ca renumita fabrică de Bere Luler, etc. pe timpul ernel, care eleşteu ar ii suficient să aprovizioneze ca 300.000 in. c. gliiaţă pentru odată, (ghiaţa fiind ridicata apa se transformă iarăşi). IV Locuri parcelate în loturi pentru vînzare cu bani gala şi în rate, deja s’a constiuit peste 100 case, hanuri, etc. sunt şi 2 case de vînzare construite vara trecuta. V Grădinăril, cultivate sistematic şi altele. S’ar mal putea ereia ; a) Băl pe apa eleşteuiul, fiind posiţiu-nea cea mal frecuenlată în timpul verel, de populaţiunea oraşului. b) Restaurante şi pavilioane de vară. c) Lăptăril sistematice, d) Fabrici de diferite speţe, de pîihe, etc. Se arendează în total sad în parte şi este şi de vînzare. A se adresa tn strada Romană No. 19 la d-na proprietară sad în localitate la D-nu X. C. Simioiicscu 55 (12-7) Higiena (Sluţi!»:' şi a glirei Medalie de aur, Vicna 1888 ; Medalie do argint, Bucurosul 1898 ; Medullo do bronz, Paris 1898. Aniorisat Us consiliul Jc hi y ionii si salubritate publică. DENTAI2 1 NA Esonţă pentru gură şi PULBERE VEGETALA PENTRU DINŢI ale doctorului S, K0NYA Simt două dentifrise recunoscute In ţară şi in străinătate ca cel mal bun pentru conservarea dinţilor, curăţeniei şi hi-gienel gurel, dîndu-I tot odată un miros plăcut. Preţul : un flacon Dentalină IV. 2,50 Pulbere de dinţi. tr. 2. Deposite : la Iaşi la Farmncia Fraţi: liouja ; la BucurescI la Farmaciile F. W. Ziirner, şi F. Bruss ; la Drogueria I. Ovessa şi la Parfumeria „Stella'L 48 (25-7) TINCTUUA INSTANTANEE IV I <3r Ii I rr X NA Pentru a da părului culoarea neagră, castanie brună. 25 «oile Trtrea Paris. — 6, Avenue de l'Opere, 6. — Paris. Se găseşte de vînzare la toate farmaciile principale. 20-24 BB8MBgMaMMaHB3aaMaMBBWBBHM CAFE „NAŢIONALA" In fte-care seară concert muzical sub condu cerea D-luî Rubinsteiu, lîere Itragadiru eu pabarul şi diferite mezeluri cu preţuri moderate. Intrarea liberă. I. HACG — Sti*aclm Isvor, l\o. 119 Bncnrescî — efectuiază tot felul de lucrări de fier pentru Binale, precum: Grilage, Porţi, Balcoane, Uşi Ferestre. Marchize, Scări, Lămpi, etc. specialitate florărie, sere, gradine ne earnă, pavilioane în fler ete. ete, Primesc comande neutru Provincie: — E*refuri fio de r a Ir — <€881 Gel mai bun între VINURILE de QUINQUINA este nUlHlUW LABtBBMff APROBAT de ACADEMIA de MEDICINA di» PARIS In t6te farmaciile. Sticla. — 1/2 Sticla. fi iii O A[ WEEjESEA: Maşine agricole şi industriale BucurescI. — Strada Smîrdart, 35. — BucurescI Locomobile şi Treerătoare Pluguri universale şi polibrăzdare medaliate Ea Concursul Soeietaţei Agrleole «tiu 1895 Motor! pentru Petrol „SIMI*ITEX“ patentate Xnstalaţmm de Mori E'e restr tec Mecanice Representanţa generală a fabricelor de var alb gras şi ipsos ale D-nuluî Victor Soceeu din LîinpifLiilig. MARE DEPOU Burlane de Basalt, ŢFA E DE PLUMB, FER ŞI TUCIU Fortuni tle cînepă şi: cauciuc* Obiecte de faianţă, alamă şi tuciu pentru conducte de apă, scurgere, băf, tout â l’egout, gaz, etc. la H i\S HART BUCURESCI, STR. BISERICA AMZI, 14. — BUCURESCI INSTALATOR PENTRU SISTEMUL TOUT S LtSOUT Si pentru încălziri centrale 46 (100-9) înainte de a cumpăra orî ce maşină agricolă safl industrială Cercetaţi .Ilarele Depozit «Ie Ilaşinc şi Unelte Agricole Sau cereţi Catalogul ilustrat al casei EUGENIUBEHLES Mepi'e&entaflit jşl depozitar al reBitaaialtei faterica TI. K1S diaa $*ei’Eiaama -- BucurescI, — Strada Bibescu-Vodă. 1, 2 şi 4 - FLUIUEÎ UNIVERSALE ilo oţel perfecţionate. Pluguri cu 2, 3 şi 4 bruzdare, tot-(l’a-una 4—500 pluguri iu depozit PLUGURI CU SEMĂNĂTOR DE PORUMB, PLUGURI NORMALE Locomobile şi Treer •i de 6, 8, IO ţi 12 chI putere Premiate cu cea mal Tnaltă distincţiune, adică cu unica Mare Medalie de Aur (La concursul de Treerătorl de lu Herăstrău 1891) SEMĂNĂTORI manuale, In lat şi lu rliidurl t li :i o ii t VENTURATORÎ GRAPE DE FIER flexibile si diagonale GREBLE DE FÂN t ...vT* ■ 'f ib* o mIIIIIL jagm Batoze de porumb manuale şi cu aburi Maşine de tăiat pae şi fîn Răriţi, Cultivatori, TăvalucI POMPE pentru spălatul cazanelor, de incendiu §i de grădini _siw» HeeCratoarea „B«mnie“ ti APA HAT I>E LEGAT HA 01*1 .Şl €11 TĂIŞUL UBT LA ]>KKAI»TA Model 1898. Cele iua: solide si uşoare construite cu totul de oţel din ronumita fabrică JOHNS'I'ON HAltVFSTBIl C-nie, Batavia (America). Pietre de moară franceze Muşamale, Părţi de reservă, Curele de transmisiune, etc. MORI pe postament de fier şi lemn simple, duble, triple şi quadruple INSTALAŢIUNI DE MORI PERFECT AUTOMATICE CU VALŢURI EEARANŢEE ARSiPEETĂ FENTEltJ EtlJN TWJNCŢEONAEfEJ SE MA TE Ei EA Ej SfPTEEP (25-6) BucurescI. - Tipografia «Epoca».—Strada Clemenţei, No. 3. www.dacoromanica.ro