SERIA IL—ANUL II, No. 120. n umarulTo“bTnT AROIVAIHEITELE încep la 1 şi 15 ale fle-cărellunl şi se plătesc tot-d’a-una Înainte In Bucureşti la Casa Administraţiei In judeţe şi streinătate prin mandate poştale Un an In ţarii 30 lei; in streinătate 50 lei ?iise luni ... 15 > » > 25 » rel luni . . . 8 » » * 13 » Un număr In streinătate 30 bani MANUSCRISELE NU SE ÎNAPOIAZĂ REDACŢIA 3—STRADA CLEMENŢEI—No. 3 Ediţia a treia DUMINICA, 31 MARTIE 1896. NUMaRUL 10 BANI In Bucureşti şi judeţe sn primesc numai la Administraţie In streinătate, direct la administraţie şi la toate oficiile do publicitate AnunciurI la pag. IV...........0.30 b. linia » > > III...........2.— lei » » » » II............3.— » » Inserţiile şi reclamele 3 lei riadul) Un număr vechifi 30 bani A DM I Kfltt'fl’K AŢi A No. 3-STRADA CLEMENŢEI — No. 3 APARE ZILNIC LA 5 ORE SEARA CU CELE DIN URMĂ TELEGRAME ŞI ŞTIRI ALE ZILEI REPAUSUL DE DUMINICĂ De una-zi s’a ţinut Ia Băile Eforiei o întrunire în vederea repausului de Duminica, o întrunire care, fiind dat scopul ce-1 urmăreşte, merita toate simpatiile. Regretăm numai că, dintre elementele nesimpatice — socialişti şi Evrei curaţi — s’a strecurat la tribuna un oare-care Braunstein, care a avut îndrăsneala sa propue în capitala noastră romîneascâ, să se respecte ziua Sâmbetiî. Credem ca ne aflam încă în Ro-mînia şi nu în valea Iordanului, şi se vede că pomenitul individ, în ciudatul sau cosmopolitizm nu ţine socoteala de aceasta. Am zis că scopul întrunirii aceleia ne este simpatic. In adevăr, chestiunea repausului duminical, în sine, întruneşte toate simpatiile noastre. Avem însă rezerve de făcut în privinţa mijloacelor prin cari se caută a se atinge ţinta propusă. Iniţiatorii mişcărel ar trebui să se silească sa obţie nu o lege mal mult, ci realitatea repausului de Duminica. De cit o lege care, ca atîte altele în Romînia, nu exista de cit pe liîrtie, ori mal bine de cît o lege aplicata prin rigorile agenţilor poliţieneşti, ar fi mal bine ca repausul de Duminica sa izvorască din-tr’o nevoe obşteşte simţită şi să consfinţească un obiceifi. In aşa condiţiunl există repausul duminical In mal toate tarile, şi aceasta ar trebui să fie ţinta propagatorilor noştri. Pe acest teren el ar obţine o suma de adeziuni pentru o-pera lor, şi bărbaţii politici din toate partidele ar putea să’şl unească silinţele, într’o ligă pentru repausul de Duminica, pentru a realiza această preţioasă cucerire. Iniţiatorii mişcărel, printre cari sunt şi du )I deputaţi, au intenţiunea sâ prezinte un proiect de lege care sa îndeplinească dezideratul lor. El au început însă, prin a agita, prin întruniri, opinia publica. Şi dacă a-ceastă agitaţie e serioasa, dacă în adevăr funcţionarii comerciali vor repausul de Duminică, apoi voinţa lor e suficienta şi nu mal e nevoe de lege. Sa se înceapă o puternică propagandă printre funcţionarii comerciali, sa ceara de la patroni, cu insistenţa, repausul de Duminică, şi la nevoe, să alerge chiar la arma cea mal puternica a muncitorilor, la greva. In afară de acţiunea proprie a celor interesaţi, se va dobîndi sprijin în toate sferele şi în toate treptele societăţii, pentru o cauză atît de dreapta. In deosebi sa se stârue pe lîngâ feţile bisericeşti, episcopl şi preoţi. Mitropolitul ar trebui chiar să fie în capul mişcărel acesteia. Mal deunăzi 1. P. S. S. a primit o adresă de devotament de la 1700 comercianţi lruntaşl. Dacă devotamentul acestora e capabil şi de un sacrificiu, să se silească Mitropolitul să obţie de la el repausul duminical. Biserica noastră va căpăta ast-fel un nou prestigiu, îndeplinind, de bună voe şi fără constrîngere, o reformă utilă. Micii funcţionari vor fi recunoscători şefului bisericii ndstre, iar patronii ii vor datora recunoştinţa pentru ca-I va scăpa de rigorile unei legi şi de vexaţiunile a-plicaţiunel el prin măsuri poliţieneşti. Sa se ceară aşişderea de la Stat, sa admită pentru funcţionarii săi, repausul Duminical, cum bună-oară pentru funcţionarii de la poştă şi telegraf, cari n’au nici soare nici zile de sărbătoare. Să se alerge de asemenea şi la ajutorul presei: o propagandă întinsa, elogii aduse celor cari an introdus repausul şi o desigilare a-celor cari nu voesc să-’l primească. Suntem siguri ca presa nu-şl va refuza sprijinul şi, în ceea-ce ne priveşte, coloanele noastre sunt la dispoziţia propagatorilor repausului de Duminică. Toate acestea vor sfirşi prin a face ca repausul să fie o realitate, şi funcţionarii comerciali îl vor dobîndi pentru vecie, fără mila parlamentului, căci repausul de Duminică, dobîadit în asemenea condiţii, nimenea nu-’l va mal putea desfiinţa şi legea chiar va fi neputincioasă de a-’l abroga, cum este neputincioasă a-’l decreta. SLUS PLECATA Bucuria d-lul Dim. Sturdza nu mal are margini de rînd a citit cu ochii săi proprii telegrama Agenţiei Romîne prin care se a-nunţă omenirel, interzicerea vînzăreî şi col-portărel în Austro-Ungaria a broşureî care conţine discursul d-sale în cestiunea naţională. — Dă Doamne să mă terfelească Miniştrii streini cît se poate mal mult, să mă facă de rîs ca pe cel din urmă nihilist, ca să-mi pot rcdobîndi în ţara mea prestigiul perdut, credinţa mîncată — îşi zice Primul Ministru. Toată lumea s’a întristat văzînd în ce chip Ministrul de Comerciu al Ungariei tratează pe Ministrul de Externe al Romîniel, singur d. Dimitrie Sturdza s’a bucurat. Dar o simplă interdicţie ca pentru o lucrare pornografică, nu’I este de ajuns Ministrului Preşedinte al ţărel romîneştl. A-cum el stă şi se întreabă cam ce umilinţe mal mari, batjocore mai din topor ar putea solicita el de la confratele său din Budapesta. * * * Vin serbările regatului unguresc, unde e norocul îşi zice d. Sturdza să mi se interzică intrarea în Ungaria ? La Nemţi am fost o dată dat jos din tren ca un borfaş prins fără bilet. Asta nu e nimic, aşi dori să se milostivească finan-ţl de la Orşova sau Predeal să mă aresteze, să mă bage la dubă. Ah, ce cinste pentru ţara mea ar fi a-tuncî, ce dovadă despre patriotismul meu. Sau nu; ceva mal mult. Aşi dori să fiu poftit la Pesta, chemat la serbări, să am locul meu la masa împărătească şi o dată să mă pomenesc cu confratele meu Ministrul de Externe al Ungariei că’ml zice: — D-ta eşti Sturdza, ministrul de externe al Romîniel? D-ta eşti autorul broşureî în cestiunea naţională ? — Chiar eu în persoană, Excelenţă. — Aşa; atunci fă bine de te întoarce pe partea cca-l’altă, pe partea care nu o arde soarele. Şi atunci că m’aş întoarce, şi poc un picior, poc două, trei picioare ale Excelenţei Ungare, în partea care nu o arde Soarele a Excelenţei mele Romîne dc la Externe. * * * Acesta e visul de aur pe care’l nutreşte acum d-nu Dim. Sturdza, căruia i se pare că pentru a fi stimat în ţara sa, pentru a se pune temciu pe sentimentele sale patriotice, are nevoe să fie luat peste picior dincolo de graniţă de către puterile vecine. Dar la urma urmelor, d-nu Sturdza e om priceput; cînd va veni momentul să se încredinţeze că indignaţiunca ţărel faţă cu măsura luată în Ungaria contra ministrului de externe al Romîniel nu se potriveşte cu satisfacţiunea d-sale personală, va jura pe sfînta crace că broşura cu pricina nu conţine discursul d-sale, precum nici Spionul prusian... nu mal este astăzi opera baronului de Hahn-Sturdza. CONGRESUL LISEI CULTURALE Situa ia actuală a Ligei.—Interview cu D. V. A. Urechii!.—.Situaţiuuea tiiiauciură Situaţia actuală a Ligei Anul trecut, cînd a fost ales comitetul central al Ligei Culturale, ţoală lumea care ţinea la desvoltarea acestei asociaţii, precum şi la îndeplinirea conştiincioasă a misiunea sale, era revoltată de modul cum s'au ticluit listele de candidaţi de către agenţii colectivişti. Revolta opiniei publice era atît de puternică, în cît d-niî M. Balş şi Ionel Grădişteanu, singurii aleşi printre De-lavrancî, Sihlenl, Bienl, Perieţeni, etc., şi-au dat imediat demisinnile. Ast-fel Liga Culturală a rămas în stăpînirea a cîlor-va oameni, cari a-parţin elicei partidului liberal. Toată lumea ştia că un asemenea comitet va compromite Liga cu desăvârşire, fie în opoziţie în contra guvernului conservator, fie la guvern. Şi drept consecinţă a acestei credinţi, drept demonstraţie în contra comitetului central, mai mulţi membri au refuzat cotizaţiile lor. Veniţi la putere, prima grijă a liberalilor a fost descirmarea Ligei Culturale. Şi lucrul a mers atît de uşor, în cît de astă toamnă Liga nu a dat nici un semn de viaţă, de şi d-nu Sturdza timp de şease luni de cînd a venit la putere, a comis cele mai îndrăsneţe a-tentate în contra sentimentului naţional al Rominilor. Nu numai atît. Dar membri comitetului central, azi miniştri şi secretari generali, n’au demisionat, spre a stîn-jeni acţiunea culturală a Ligei. Mai mult chiar : comitetul ::u se întruneşte nici o dată în număr reglementar, astfel că nici afacerile curente nu se pot expedia şi adeseori d. V. A. Urechiă e nevoit să încheie singur procese verbale, pe cari le trimite apoi spre semnare d-lor Cantacuzino, Sihleanu, etc.,— cari însă nici odată nu sunt acasă cînd le vine cile un proces verbal. Deci absolut nici o acţiune nu este posibilă. Interview cu «1. V. A, Urechiă Faţă cu această situaţie, am întrebat pe d. V. A. Urechiă, preşedintele Ligei Culturale, ce are de gînd să facă pentru a salva această mare asociaţie naţională şi culturală. — Voiu convoca în curtrnl adunarea generală a Ligei. — Aţi hotărît ceva în această privinţă P — Da. Convocările le expediez pe mîine ca ţoale secţiunile să aibă vreme a alege delegaţi pentru Congresul general extra-ordinar, care se va ţine la 12 şi 13 Maiu la Rusalii. — Şi care e scopul congresului ? — Eu ’mi voiu da demisiunea şi după mine probabil va demisiona întreg comitetul central. Eu sînt obosit deja şi nu mai pot lucra nimic. — Nu puteţi lucra poate din causa mediului în care vă aţi aţi. — Din causa vîrsteî. Nu vezi, că-Liga nu mai merge ca odinioară ? Eu mă voiu retrage definitiv şi cu nici un preţ nu vreau să fiu reales în comitet. Voiii rămîne numai simplu membru al lÂgel, plătind regulat cotizaţiile. Nu mal rîvnesc la nimic. Situaţiuuea financiară Publicul romînesc atît de entusiast şi de generos acum un an faţă de Ligă, azi, după şease luni de guvernare liberală, văzînd că cestiunea naţională este năbuşită chiar de către aceia cari ar trebui s’o alimenteze şi s’o ridice din ce în ce mai mult, a devenit foarte rezervat faţă de Ligă. In provincie,—după cum suntem in formaţi din izvor autorizat,— LÂga este aproape stinsă; sub raportul financiar merge foarte slab. Numai Capitala nu şi-a pierdut încă cu desăvîrşire entu-siasmul şi generositateu de odinioară, ast-fel că situaţia materială a secţiunei Bucureşti este relativ bună faţă de secţiunile din provincie. Avem speranţa însă că Liga va re- www.dacoromanica.ro învia în curbul mai falnică ca odinioară şi îndeplinind cu scrupulositale rolul el cult ural printre romînii din ţările străine. Tantal. TESTIMONIU Prefectul Poliţiei Capitale! a ajuns în balul negustorilor de alifii pentru bătă-turî sau pomadă pentru crescut părul. Spre a da publicului bucnreŞtean dovezi netăgăduite despre sîrgiunţa şi priceperea sa în administraţia poliţienească, a adunat vre-o patru-zecl de iscălituri pe un certificat de la negustorii din Coloarea de lîoşiu, prin care i se mulţumeşte pentru modul înţelept cum s’a făcut circulaţia trăsurilor în piaţa Global!) în ajunul serbătorilor Pastelor. Acest certificat de capacitate, d. Stă-tescu Pa publicat in coloanele Rotnînu-lui de o cam dată şi probabil că are să mal apară in toată presa colectivistă, însoţit de laudele cuvenite dibăciei, perspicacităţi, activităţel, inteligenţei u-nul Prefect de poliţie care a ştiut să ia măsuri pentru.... o înţeleaptă circulaţie a trăsurilor. Copil eşti, d-le prefect. Apoi dacă pentru asemenea fleacuri, umbli după certificate de capacitate, dacă pentru nişte mofturi cu cari nu se mal laudă nici cel mal mic sergent de oraş, d-ta eşti în stare să’ţl împleteşti cunune de laur, la ce să ne aşteptăm în ziua cînd vel descoperi vre-o crimă... sau spre exemplu pe autorul atentatului asupra casei din strada Fortunei? Atunci al să ceri negreşit să ţi se ridice o statue pe bulevard şi să se oficieze un Te-deum la Mitropolie în o-noarea dibăciei d-tale. Aşteptăm acum pe ziua de mîine vre un alt act de mulţumire din partea locuitorilor din Negru la adresa prefectului poliţiei pentru că în ziua de Paşti, au cîntat pe stradele lor mal puţine flaşnete de cît în anul trecut, sau au lătrat noaptea mal puţini cîinî de cît în primăvara anului 1805. CONVERSIUNEA PRINŢULUI FERDINAN9 Lumea politică este foarte nerăbdătoare a vedea ce primire se va face prinţului Ferdinand al Bulgariei la curtea din Petersburg şi cari vor fi rezultatele acestei vizite, pe care domnitorul bulgar o visează deja de opt ani. Deocamdată circulă o mulţime de versiuni în privinţa scopului acestei vizite, printre cari de sigur cea mal însemnată este încheiarea unei conventiunl militare între Rusia si • » Bulgaria. Kreusseitung din Berlin, un ziar tot-d’a-una bine informat în ce priveşte politica rusească, ne surprinde cu o nouă ştire aproape tot atît de importantă ca alianţa ruso-bulgară. Acest ziar află din sorginte sigură din Petersburg, că prinţul Ferdinand va trece în curînd la ortodoxie, în urma stăruinţelor curţii ruseşti. Prinţul va sta două săptămîul în Petersburg şi va 11 găzduit în apartamentul pe care Ta ocupat odinioară moştenitorul coroanei italiano. Hil SUBJ SAFlI — Nu sunt bani—zice d. Primar şi cu al D-sale consilieri, de cîte ori e vorba să se îndestuleze nevoile oraşului. Conservatorii aii nitncat tot, aii risipit, aii aruncat cu pumnul pe fereastră veniturile comunei, şi acum ne-arn pus ţie economii. Sini pus aşa de grozav pe economii d-nil consilieri colectivişti în cît budgetul Primăriei conservatoare pe care’l găseai! aşa prost chibzuit l’att mal mărit cu (500.000 lei eheltuell. S’tiQ pus aşa grozav pe economii în cît pe de o parte depărtează din servicii pe mulţi funcţionari, desfiinţînd si desorganislnd totul, enr pe de alta, d-niî Consilieri sunt băgaţi in pline, cretudu-se ajutoare dc primari peste previsiuuele legel, plătiţi cu diurne speciale. Melisianu e fără leafă, iute c Însărcinat cu inspecţiile şi anchetele; face odată 500 de tel; iute Melisianu e însărcinat cu salubritatea şi cu accizele, mal face alţi 500 de lei. Consilierii din trecut lucraQ în mod onorific,—să facem economii grăeşte d. Robescu şi spre a face economii dă diurne membrilor l-omisiunilor bisericeşti. Nimeni mal bine de cit consiliul comunal colectivist n’a Înţeles la perfecţiune zicâ-toarea englezească «Time îs money* sau cum am zice pe romlneşte: «Consilier comunal, consilier comunal, dar brinza e pe bani! » CĂLĂTORIA i Ciheorghe Cirţanciobanul.—Ideeu călătoriei — TFTorenza—Borna — Veue/.ia — Siguiariugcn.— ^ l&cântoii recrea.— ErI pe la orele 5 după ainiazl, am primit la redacţia ziarului nostru vizita Ciobanului nostru Gheorghe Cirţan, care se întoarce din lunga sa călătorie prin Italia. Nalt, cam osos la faţă, -u ochii albaştri, cu pletele cari’l atîruă piuă aproape de u-merl, Gheorghe Cirţan este de 37 ani. El s’a născut în comuna Oprea Cîrţişoara din comitatul Făgăraş (Transilvania). De la vlrsta de 3 ani, a fost cioban la tală săîi şi apoi a trecut în Romînia la Călăraşi şi a slujit 15 ani, la Nicolae Pană din Săceli, căruia ’I a păzit oile pînă la 1878. In acest au se reîntoarce în Transilvania, intră în oştire ca soldat şi serveşte sub drapel 12 ani, făcind campania de ocu-paţiune a Bosniei. Cînd şi-a terminat serviciul activ şi cel de reservă, s’a făcut iar cioban. Glumele confraţilor săi de arme asupra Romîniel, afirmarea acestora cum că poporul romîn nu ar fi de gintă latină, aii deşteptat în Gheorghe Cirţan dorinţa de a studia şi cîte ceva asupra origine! Romîniel. In anul 1895, la crăciun vine în Bucurescl şi cum spune el în limbagiul săfi—trage în toiul ernel la statua lui Miliaî Viteazu, unde’şl petrece nopţile admirînd cînd figura acestui voinic, cînd pe aceea a lui Gheorghe Lazăr. Apoi se duce la ministerul Instrucţiune! publice şi solicită de la D-nu Poni Ministrul Instrucţiunel publice, cîte-va cărţi spre a se instrui asupra originel Romîniel. I se dă Istoria Romînilor de Tocilescu. O citeşte eu sete nebună şi atunci se deşteaptă şi mal tare Intr’insul pofta de a vedea cu ochii Columna Iul Traian şi cetatea eternă. Cu ceva parale adunate de acasă, cu un ajutor pe care’l mal primeşte de la D-nu Exarcu preşedintele Ateneului, G. Cîrţan 0 porneşte pe jos spre Roma a patra zi de Bobotează. Jumătate drum cu trenul, jumătate cu picioarele, apoi iar cu trenul ajunge mal în-tîiu la Florenza, tocmai în momentul cînd trupele italiane porneau pentru expediţia din Africa. Era lume multă ta gară şi studenţi care însoţeaţi pe militari. Ciobanul Cirţan, lasă desagii din spinare şi entusiasmat a-ruiică cu căciula In sus strigtnd : Ura ! Vivat Italia !» Imediat e înconjurat de studenţi, cări’i fac ovaţiunl după ce le istoriseşte el în-tr’un limbagiu romînesc toate peripeţiele călătoriei sale. Peste clte-va ore pleacă spre Roma. Cit ajunge aci se duce direct Ia Columna lui Trajan, ascultlud indicaţiuiiile luate de la trecători. In faţa acesLuI monument măreţ, ochii i se umplu de lăcrăml, sărută respectuos bazele columuel şi-şl petrece aci ziua ca şi noaptea cu capul pe desagi. E luat la poliţie, arestat, cercetat şi pus apoi imediat în libertate. După o vizită amănunţită la toate bisericile şi monumentele, Cîrţan se hotărăşte să meargă spre a se presinta Ia Consulatul nemţesc ca supus al inpnarcbiel austro-ungare şi la legaţi unea romînească. Aci, d. Duiliu ZamFirescu îî cumpără haine noi de oraş, pălărie, cisme, dar Cîrţan refuză să le îmbrace, zicînd că voeşle să-şî păstreze opinccle, căciula şi costumul ţâră-, nesc. îmbrăcat cu vestmintele sale de cioban se duce a doua zi la parlament şi cere să vorbească cu Imhriani, Pandolfi, Cavalloti. 1 se dă voe sâ intre In sală, unde e bine primit şi Pandolfi îl trimete chiar la dinsul acasă în gazdă. Amănuntele şederel sale în Roma nu le mal dăm, căci ele aiî fost deja istorisite în Epoca No. 109 de la 1(5 Martie a. c. De la Roma, Cirţan pleacă la Veuezia cu trei scrisori de recomandaţie din partea d-lul Pandolfi, stă elto-va zile în acest oraş re-Incepînd şi aci vizita monumentelor istorice, apoi într’o bună dimineaţă îşi zice: —Am văzut eu pe mama mea Roma, «cum treime să văd şi pe tata Regelui nostru» şi luîndu’şl desagii în spinare o porneşte la Sigrnnringen. Se coboară direct la castelul Principelui de Holionzollern, cere sâ ’l viziteze şi să opreşte în admiraţie în faţa bătrlnulul cal al părintelui Suveranului nostru cal do o vlrsta deja foarte înaintată. Din ordinul A. S. Principesei de Hohen-zollern, muma Regelui Carol, se dă im Cir-ţan mlncare şi parale de drum. După elte-va ore ciobanul o porneşte şi se întoarce spre casă, la oile sale, după ce < 2 EPOCA se opreşte la Sibiu, spre a da In păstrarea d-rulul Raţiu un tablou imens represinttnd Columna lui Troian, suvenir cules din lunga sa călătorie. Vineri seara ciobanul Clrţan a venit In Bucureşti şi a trus la vechia sa gazdă. . . statua lui Mi hal Viteazul, pe Bulevardul Academiei. Reporter. „EPOCA" LA IAŞI (Corespondenţă specială) întrunirea «lela clnlml liberal.—Conservator sau liberal?—Ordonanţele prefectului de poliţie. -înlocuirea d-Iui ltăduleseu După cum am anunţat, ieri a avut loc întrunirea membrilor clubului liberal din localitate, pentru admiterea de noi membrii şi regularea chestiunilor rămase pendinte din şedinţa precedentă. Au luat parte la şedinţă şi d-nil Gh. A. Scorţescu şi N. Ceaur-Aslan, vizaţi de o propunere de expulzare a d-lul C. Lepădatu Rache, şi el vizat, lipsea. Cu toată dorinţa multora din oculta locală de a se debarasa de aceşti membrii gălăgioşi, chestia, care rămăsese a se propune în scris, nu a mal revenit în discuţie. Nici d. Lepădatu, spaima cîni-lor din oraş după «Evenimentul,» nici alt aspirant la ofiţeria stărel civile, nu au îndrăznit de a mal aborda o chestie atît de promiţătoare de senzaţionale furtuni. Toate s’au petrecut în linişte de astă dată. Tempesta stă insă ascunsă in draperiile uşilor şi ferestrelor pluteşte în aierul viciat al salonului de la* eta-giul I-iu al otelului Traian şi dacă nu astăzi, ea va izbucni mîine, spre mal marea satisfacere a iubitorilor de scandaluri, a peştilor de apă turbure şi întru dovada marelui adevăr, că o perfectă armonie domneşte în rînduriie partidului. A fost admis membru în club d. N. T. Ştihi, bărbat care nu număra mal mult de trei slujbe sub guvernul conservator. A fost respins, pentru a doua oară, d. N. Cr. Misir. Unul primit, altul respins, partidul nici n’a pierdut, nici n’a câştigat. Ceia ce este însă curios, e năvala ce daţi doctorii de o bucată de vreme la clubul liberal. Pînă acuma afl fost înscrişi trei: dd. Stilii, Posa şi Herdan (pe acesta înalţi membri l’afl votat, fiind că li s’a spus că e german). Complectaţi seria cu spiţer ul Teodor Jelea şispu-neţi-ml dacă partidul, care are nevoe de atîţi doctori e sănătos! De acum cred că trebuie să înceapă şi rindul înscrierel veterinarilor. Conservator sau liberal ? 0 chestie care preocupă mult pe membrii clubului liberal este şi aceia de a se şti dacă tînărul consilier, d. NicuCo-zadini, a fost safl nu conservator. D-sa a declarat prin «Evenimentul», — şi d. Scorţescu l’a recomandat publicului ca pe «un adevărat liberal», — că n’a fost înscris în clubul conservator. Totuşi membri al clubului acestuia, precum şi secretarul său, declară că d. Cozadini a fost înscris în controale. Nu mi s’a afirmat dacă a plătit şi cotizaţia. Maî mult d-sa a fost şi membru în consiliul judeţian, unde a funcţionat în calitate de secretar pînă în vara trecută. Să nu se uite că preşedinte al consiliului judeţian era d. Niculal Glienea, care nu e chinez, ca să nu poată afirma lucrul. Mulţi membrii al clubului liberal, faţă cu aceste fapte, aii primit cu neîncredere cererea de înscriere în sinul colectivităţii locale, a d-lul Cozadini. E sigur chiar că d. C. Lepădatu va vota contra, pe lingă mulţi alţii. Ordonanţele prefectului de poliţie Prefectul de poliţie a afişat încă două noul ordonanţe: una privitoare la îmbrăcămintea birjarilor, cărora le dă un termen de nu ştiă cîte zile ca să se facă galanţi împreună cu trăsurile lor şi alta relativă la mersul birjelor pe stradă. Se crede chiar că d. Penescu nu se va opri aici şi va mal da şi alte ordonanţe. Pentru subscrisul faptele acestea constituie dovada că aga laşului nu crede în fatalism. Altmintrelea s’ar ghidi că a mal fost un bărbat de stat care se juca d’a circulările şi lucrul nu i-a priit. E drept că lie-care e cu sportul, dar şi cu norocul săfl. Poate d. Penescu să fie mai norocos ceva de cit personagiul de care am vorbit. înlocuirea d-luî Hndiilescu Şeful vămei din localitate, d. Bădu-lescu, a fost permutat, fără absolut nici nn motiv la Giurgifl,— cu călcarea legel vămilor, care prescrie că funcţionarii vamali nn pot fi permutaţi, de cit după doi ani, dintr’o localitate în alta. In locul d-sale a fost numit d. Ioan Santa, şeful vămei din Tulcea. Ketty P. S. Iu ultimul moment aflu că afl mal fost admişi ca membrii ln clubul liberal dd. V. Po-povicl, inginer şi Eiwen, farmacist şi primar la Buhuş (Neamtu). K. INFORMAŢII Peste două săptămîni se va deschide Milleniul unguresc. Din izvor autorizat aflăm, că Romînia va fi reprezintată în mod oficial la serbările millenare prin d. Emil Ghica, ministrul plenipotenţiar al ţării la Viena. Serbările oficiale, la cari va a-sista şi d. Ghica, vor dura pînă la 9 Iunie st. n. O telegrama primită ieri din Viena ne comunica, ca serata de cunoştinţa, prima festivitate a socie-tăţel academice Romînia Jună cu ocasiunea jubileului el, a avut un succes desavîrşit. A luat parte la a-ceasta serata lume foarte multa, între cari representanţil din Bucureşti, Iaşi, Cernăuţi, Cluj, etc. AQ asistat de asemenea mal multe familii din Romînia şi Bucovina şi s’au primit numeroase telegrame de felicitare de la persoane cari-şl exprimau regretele că aQ fost împe-dicate a asista. D. N. Fleva se va întoarce săp-tâmîna viitoare în Capitala pentru a decide cu amicii sal interpelările ce se vor adresa guvernului. Primăria din Brăila va contracta în curînd împrumutul de şease milioane ce s’a votat sub guvernul conservator şi în contra căruia au ţipat atît de mult colectiviştii din localitate, cari azi se înfrupteazâ la comună. Săptămina viitoare se vor începe lucrările pentru aducerea apel la băile de la Lanul Sărat. Lucrările, cari vor costa 300,000 lei, vor fi terminate la deschiderea staţiu-nel balneare. D. M. G. Holbau, fost consul o-norar al ţarii în Geneva, a ţinut ieri la societatea geografică din acel oraş o conferinţa mult aplaudată despre explorările d-lor Dim. şi Nic. Ghica-Com&neştl în ţara Somalilor din coastele orientale ale Africel. Ieri s’a făcut clasificarea la spitalurl a studenţilor in medicină, cari afl reuşit la examenele pentru externat. Consiliul de miniştri întrunit ieri după amiazl, a decis ca primele proiecte de legi, cari vor fi luate în discuţie la Cameră să fie : a) . Legea pescuitului b) . Legea de modificare a învăţă-mîntulul primar c) . Legea judecătoriilor de ocoale şi în fine legea personala a d-lul Stătescu. Dacă pînă la 20 Aprilie nu se vor vota aceste legi, atunci sesiunea Corpurilor Legiuitoare se va prelungi pînă la 15 Maifi. Luni se va înfiinţa în Capitală un club al velocipediştilor sub preşedinţia d-lul Mihail Sutzu. Cotizaţiunea lunară va fi de zece lei. Clubul se va înfiinţa cu 24 de mem-ari fondatori. Studenţii unguri de la Academia comerciala din Szekesfej6rvâr (Alba Ilegala) au sosit alaltăieri în Capitală. La gară au fost primiţi de colonia ungurească din Capitală. In seara sosirel, clubul unguresc a dat un banchet în onoarea lor. Aseară studenţii aQ plecat prin Predeal în Ungaria. DEPEHI (Serviciul Agenţiei Romîne) Cair. 29 Martie. Cel şease membrii al administraţiei casei datoriei publice egiptene, sînt urmăriţi de posesorii francesl de titluri pentru participarea lor în afacerea fondurilor de reservă. El sînt citaţi pentru Luni înaintea tribunalului mixt. Atena, 29 Martie. La prînzul ce s’a dat la curte, Regele George a băut în sănătatea regelui Alexandru care a răspuns ridicînd toastul săfl în sănătatea familiei regale a Greciei. Regina şi principesa Sofia, indispuse, n’afl asistat la acest prlnz. Constantiuopol, 29 Martie. După dorinţa Sultanului, prinţul Ferdinand va prelungi şederea sa la Constantiuopol pînă Luni. Viena, 29 Martie. Se anunţă din Cettinge Corespondenţei politice că prinţul Nicolae va pleca la 16 Aprilie la Pe-tersburg, via Viena. După ce va participa la serbările de la Moscova, se va îutoarce în capitala sa, probabil prin Odessa şi Belgrad. Viena, 29 Martie Noua Presă IAberă află că Bulgaria va fi re-presentată la încoronarea de la Moscova, prin-tr'o deputăţie a Sobraniet şi a guvernului. Prinţul Ferdinand nu va asista. Constantinopol, 29 Martie. Duminică va ti un prlnz de gală, la palatul Kurutchesme in onoarea ambasadorilor. Plecarea prinţului Ferdinand s’a fixat pe Marţi. Pan, 29 Martie Regina Nathalia s’a instalat aseară la Villa Sacchino. Populaţia i-a făcut o primire călduroasă. Viena, 29 Martie. Se anunţă din Constantinopol Corespondenţei Politice că în cercurile ruseşti circulă ştirea că silinţele pentru suprimarea Schismulul bulgar sunt motivate prin faptul că Ţarul fiind naşul prinţului Boris, este greă de "împăcat această situaţie cu posiţia sa in biserica rusească, dacă prinţul continua să rftmlnă în biserica schismatică. Afară de astă Ţarul protector al bise- ricel ortodoxe din Orient, trebue să sprijine li-liuţele patriarchatulul care visează suprimarea schismulul. Cair, 29 Martie. Spre a putea face faţă aprovisionărilor expediţiei din Dougola, ministrul grăbeşte lucrările publice, mat cu deosebire serviciul irigaţiuni-îor. Alexandria, 29 Martie. Holera a isbuenit.—Suni cîţt-va morţi. Atena, 29 Martie. In cursa do 42 kilometre între Maratbon şi Atena, D-nu Louis, un grec, a făcut drumul in 2 ore şi 55 minute. Roma, 29 Martie. Tribuna primeşte din Massauah amănunte a-supra primei lupte dată la 2 Aprilie de colonelul Stevani în contra dervişilor.—Victoria italienilor a fost desăvârşită. — Dervişii s’afî îm prăştiat şi ajutoarele lor aQ fost respinse.— Perderile, lor sunt considerabile. După nişte ştiri din lagărul şoan, Makonnen a scris maiorului Salsa de a se grăbi. Londra, 29 Martie. Camera Comunelor. D. Chamberlain zice că autorităţile ţării Matabelilor aQ declarat că sunt destul de tari pentru a resista revoltei, dar incapabile de a o combate. D. Itobinson a refuzat oferta guvernului de a lua măsuri speciale pentru a combate răscoala Matabelilor şi pentru a întări garnizoanele coloniei din Cap şi din Natal. D. Curzon refuză de a răspunde unei chestiuni a d-lul Daiziel care Întreabă dacă Italia va goli Kassala şi dacă generalul Kitschener a primit ordinul de a suspenda mersul săG 1-nainte. Madrid, 29 Martie. Idberal află din Havana că o lupta foarte vie s’a dat în provincia Pinar del Rio între coloana Arclas şi banda Maxceo. Acesta a fost bătut. Amănuntele lipsesc. »IVEM§E Crime, Delicte, Accidente, întâmplări. DIN CAPITALĂ Tentativă de omor.— Ieri seară, Iorgu Victor, domiciliat în calea 13 Septembrie No. 71, fiind acasă Împreună cu Petre Ili-escu din strada Sirenei No. 8, şi avlnd o discuţiune animată, discuţiunea a degenerat In ceartă şi la un moment dat cel d’lntîl apucînd un revolver a tras un foc asupra lut Petre Iliescu, rănindu-1 de asupra ochiului drept. Pacientul, a cărui viaţă este în afară de orl-ce pericol, s’a trimes imediat ln căutare la spitalul Brîncovenesc; iar a-gresorul a fost arestat.— S’a deschis o anchetă. DIN STREINĂTATE Arşi de vil.—La Jette-Saint-Pierre, lingă Bruxelles, a luat toc ln timpul nopţel o sală de danţ. Proprietarul, soţia sa şi cel trei copil al lor au fost prada flăcărilor. întrevederea din Veneţia (Prin fir telegrafic) Sosirea văditului Ifolienzollcrn. Plecarea Regelui Italiei la Veneţia. — Ziarele italiene. Castelnnovo, 29 Martie. Yaehtul Ilohenzollern, escortat de încru-cişătorul Augusta a sosit la amiazl la gurile lut Cattaro şi a fost salutat de forturile. Guvernatorul Dalmaţiei d. David de Rlion-feld, care se afla pe vaporul Andreas Hofer, s’a dus pe bordul Ilohenzollern ca să salute pe împăratul german, care l’a presin-tat apoi împărătesei. Corăbiile germane afl plecat după amiazl la Veneţia. Roma, 29 Martie. Regele şi Regina însoţiţi de d. di Rudini, afl plecat azi dimineaţă la Veneţia. Ma-jestăţile Lor afl sosit la amiazl la Florenţa unde afl primit omagiile prinţulul-moşteni-tor şi ale autorităţilor. — Afl plecat de a-colo la 12 ore juni după amiazl cu prinţul moştenitor la Veneţia. Veneţia, 29 Martie. Regele, Regina şi prinţul moştenitor însoţiţi de d. di Rudini afl sosit la 7 orejum. seara. Majestăţile Lor afl fost primite de d-nil Briu, di Sermonetta, senatori, deputaţi şi autorităţile. Primarul a oferit un buchet reginei. — O mulţime numeroasă a aclamat ln mod călduros pe Majestăţile Lor. Iii tot drumul de la Roma la Veneţta, s’afl făcut manifestaţiunl călduroase ln toate gările. Roma, 29 Martie. Ziarele salută In mod cordial Întrevederea Majestă{ilor Lor germane şi italiene în Italia. — Ar fi o greşală de a crede că in-trevederea din Veneţia ar putea să modifice o situaţie politică care există de mult timp şi care nu reclamă nici o schimbare. ECOURI La vitrina ziarului «flntmpenilance Roumaine» din culeu Victoriei, se allă expus un tablou original lucrat de d. Flian do Ia Bruia, represin-tind pe «Magdalenu». * * * Unul din compatrioţii noştri d. Racovitza, fiul d-lul G. Racovitza, mare proprietar din judeţul Vaslui şi fost de atîteu ori deputat şi senator conservator, a trecut nu de mult tesa de doctorat in ştiinţele naturale la Paris. Subiectul tezei a fost «Lobul cefalic şi ence-falul anelidelor polychete, (anatomie, morfologie, histologie)». * * * Mal mulţi şefi de tren dovediţi că aQ furat direcţia C. F.’ R., perceplnd de la călători taxe ln beneficiul lor, vor li destituiţi iu cursul săp-tăinînel viitoare. * * * Mal mulţi membrii al corpului didactic primar, cari aQ împlinit anii de serviciG, aQ fost invitaţi de ministerul instrucţiei să ceară regularea drepturilor lor la pensie pe ziua de 1 A-prilie. * * * I). general Rasty, inspector general al jandarmeriei, va fi rechemat in activitate pe ziua de 8 Aprile şi numit comandant de brigadă la Botoşani. * * * De la 1 Aprile, data concentrării recruţilor, toate regimentele de infanterie din Capitală şi judeţe vor ieşi la cîinp, unde se vor instala in corturi. * * * După o statistică făcută la ministerul domeniilor, întinderea viilor cari aQ fost distruse de filoxeră, atinge cifra oe 30.000 de hectare. Din nenorocire, mare parte din viile distruse sînt din acele cari produceau vinurile cel® mal bune. * * * D. ministru al lucrărilor publice după ce va veni in Cameră cu un proiect de credit de mal multe milioane pentru crearea materialului necesitat de reorganizarea navigaţiei romîne maritime, va lua direcţia acestor servicii de la căile ferate, o va face de sine stătătoare şi de-pendiută direct numai de ministerul săQ. D. căpitan Dumitriu din infanterie a fost numit al douilea ajutor al inspectorului jandarmeriei rurale. * * * Mîine se va celebra la Alexandria căsătoria d-lul Ioan Dărăscu, magistrat la Turnu-Mâgu-rele, cu d-şoara Elena Noică. Audiţiunea telefonică organisată de membrii amatori al corpului telegrafo-postal din capitală. care s’a dat în ziua de 10 Martie curent in folosul săracilor şi care a reuşit pe deplin, a produs uu beneficiu de lei 1320, care s’a remis de d. Argintoianu, dirigintele oficiului telegrafic Bucureşti, d-lul Petre Millo, membru în comitetul societăţel de bine-facere «Regina Elisabeta». Cu această ocasiune s’a Încheiat următorul Proces- Verbal Cu ocasiunea concertului telefonic dat în ziua de 10 Martie în folosul săracilor, s’aQ încasat următoarele sume : 890 lei vărsaţi de 89 abonaţi înaintea concertului ; 430 lei vărsaţi în urma concertului pentru sporul ajutorului, şi anume: De la d. ministru Stolojan 230 lei, De la cassa Marmarosch, Blank & comp. 100 lei, De la clubul Tinerimel 100 lei. Total general lei 1320, cari s’aQ dat în primirea principelui Dim. Ghica, preşedintele so-cietăţeî de bine-facere «Regina Elisabeta». Comitetul FOIŢA ZIARULUI «EPOCA» 45 ALEXIS BOUTIER CREDITORII IWORŢEl PARTEA A ROITA UN SUVENIR DE FAMILIE — Domnule Paule, locul mi se pare răfl ales pentru a face scandal. Panafieu despreţuitor, îl răspunse: — Scandalul provine din faptul presenţeî d-tale, doamnă... Aici odihnesc mama şi copilul mefl şi nu dafl voe la nişte depravate ca d-ta să Ie mînjască monuintul. — Domnule, zise Niseta ridicînd capul, n’al dreptul să-ml vorbeşti ast-fel; merg unde-mi place, Întovărăşesc pe Lisa la mor-mîntul copilului el, şi nu al dreptul să-l interzici această visită pioasă. — N’am dreptul, zici d-la, să refus a-ceste ipocrite rugăciuni... — Este copilul Lisei... şi poate numai ea are dreptul de a-1 da acest nume. — Miserabila! strigă Panafieu amenin* tind, şi era să se arunce asupra Nisetel, uitînd că era feinee; aceasta se dăduse repede îndărăt văzînd mluia ee se putea citi în ochii bietului băiat, şi Lisa regăsindu-şl toată energia auzind insulta, se aruncă a-supra lut Panafieu, îl cuprinse în braţe epntru a’l opri, ziclndu-I: —Minte, Paule 1... minte !... ’ţi jur Şi căzu în genunchi înaintea lui Paul. Niseta se retrăsese la o parte, în dosul unul mormînt. Cum se Intlmplă adesea după un acces de inînie, cînd Panafieu văzu pe Niseta că se depărtează, pe Lisa ştergînd, prin o protestare imediată, calomnia ce-i sfăşiase inima, cînd văzu pe Lisa căztndu-i în genu-chi şi rugîndu-1 in tăcere, se-nduioşă şi simţi că-i vin lacrimele în ochi. — Ce! zise el, aici trebuea să te revăd, Liso... şi’naintea lor... şi nu-ţi era ruşine se vil aici cu această feinee care te-a perdut şi în livreaua cu care te-a îmbrăcat viciul.. Dacă ai şei cît răfl rni-ai făcut... Dacă ai şei cît ai fost de crudă... — Ertare !... se ruga Lisa plîngînd. — Liso, reîncepu Panafieu mal liniştit, nu voesc explicaţiunl inal amănunţite aici, ridicăte... — Nu maTnainte de a mă fi iertat. — Nu vreau să-fi vorbesc aici... Nu-’nţe-legi nenoroeito !... llidică-te... Un nor trecu pe fruntea lui Panafieu. Se gîndise la abatele. Se stăpîni şi reîncepu.- — Liso, vrei să-mi acorzi o convorbire de uu ceas? — O! da! zise ea îndată. — Dar nu astă-zi. Cînd vei voi. — Mîine, dimineaţă. — Mîine, vei veni să mă vezi... safl... unde să te găsesc? — Vei veni la mine, dar pun o condiţie la această iutllnire... — Care? — Vei jura pe acest mormînt că de astăzi pînă mîine nu vei vedea pe nimeni... nici chiar pe Niseta. Panafieu mergea spre casă gîndindu-se la scena crudă la care asistase. Se mira de curagiul ce avusese. Bietul băeat era obişnuit să facă tot-d’a-una pe voea Lisică! sale. Amintindu-şl cît fusese de aspru cu ea, ÎI veniră lacrimile ln ochi. Iubea pe Lisa şi simţea că greşala el chiar nu mieşurase iubirea lui pentru dlnsa... Cînd se gîndea la abatele numai se umplea de groază. Cu tot dispreţul care-1 cuprinsese sufletul, desgustul ce simţea pentru necredincioasă, nenorocitul era silit să-şi mărturisească lui însuşi... Iubea, adora pe Lisa. Deja regreta că nu o luase cu el. • — Aide, zise el, lacrimi şi păreri de răfl nu servesc la nimic, nu pot, nu vreafl să uit pe Lisica. Vinovată safl nu, trebueşte mal întîifl scăpată de viaţa ln care se aruncă... S’o scăpăm maî Întîifl, voi vedea dacă o iubesc Încă destul pe urmă. Aide a-casă, acolo voi lucra mal cu folos. Cînd ajunse a-casă, Panafieu trecea prin faţa portarului; acesta-1 strigă şi-I zise că întrebase cine-va de el. — Cine? — Un tînăr de vre-o 28—30 de ani. — N’a spus dacă se mal întoarce? — Da, domnule, trebue să vină pînă ln-tr’un ceas. — Iţi jur. Şi ziclnd aceste cuvinte, tlnăra feinee întinse mina către inornitnlul copilului el. — Bine, pe mîine, du-te prin partea a-eeasta, vreau să răniţii aici şi să vorbesc cu Niseta. — Sârută-mă... — Nu ! răspunse asupru Panafieu. Lisa nu îndrăsni să stâruiască, dar două lacrăml 11 căzură pe faţă ; era să lngeuuehe. Panafieu o ridică şi-I zise : — Du-te ! mîine vom reveni împreună şi te vel închina. Lisa, ascultătoare, plecă capul şi nepu-tîndu-şl stăpîni plînsul, plecă. Cînd Panafieu o văzu dispărlnd prin a-leea cea mare, se îndreptă către locul unde se retrăsese Niseta. O căută, dar şireata nu aşteptase, plecase. Temîndu-se ca să nu se întllnească eu Lisa, se grăbi să ajungă la poarta cimitirului ; aşteptă, curînd văzu pe Lisa care eşea singură. Plîngea şi el obse.vă Ia mina în care ţinea batista enormul diamant care arunca mit de focuri la razele soarelui. Scrîşni din dinţi de necaz. Ascuns in dosul gheretei inspectorului trăsurilor, văzu pe Lisa ureîndu-se într’uu cupefl; era singură şi o auzi zicînd vizitiului : — Acasă. — Sunt sigur, Lisa nu va îndrăsni să calce jurămîntul ce mi-a făcut... vom vedea mîine. Şi cu necazul în inimă, gelos, căutind în zadar să-şi oprească lacrămile, se îndreptă către centrul Parisului. Panafieu se urcă repede în odaia lui... După ce araujă prin casă, aşteptă. Era un sfert de ceas de cînd venise cînd cine-va bătu la uşă. Se duse de deschise; era frumosul Gustav amantul feineeî Balaudier. Acesta zise: — D. Laurent, şeful siguranţei, m’a trimes să vă dafl informaţiunl. — Bine-voeşte a le spune. — Omul în cestiune, căruia ’I zice abatele şi a cărui nume ln cluburi este d. Râul trebue să meargă astă-seară la clubul din strada Auniaire. — La tripou, voeştl să zici ? — Da, domnule, acel pe care-1 cunoaşteţi. — Bine, la ce oră? — Pe la miezul nopţel. — De unde ştii asta ? — Apoi în astă-seară e întrunirea cea mare, ziua în care vin chiaburii; să face joc mare şi în ziua aceea este închis pentru toată lumea. — Cuin închis ? — Da, puteţi să treceţi prin curte, nu veţi vedea nimic, este întuneric. — Si pe unde se intră ? — Se cere o cartă în ziua în care voeştl să mergi şi stăpînul casei nu răspunde de cît la acel pe cari ’( cunoaşte. — La ce adresă i se trimete? — D-luî Râul, la Asnieres, post restant. — Şi cum e acea cartă ? — lată una pe care d. Laurent întl zisese să o iad pentru d-voastră. Zicînd acestea, frumosul Gustav dădu lui Panafieu o cartă într’un plic. Acesta o luă. Era veciniea cartă pătrată care serveşte la invitaţiunl.— Citi: «Domnul Saint-Avor are onoarea de a ruga pe d. Paul Panafieu să vină să petreacă seara la el Sîmbătă 15 curent. «Se va supa. 12 noaptea «A anunţa dacă nu veniţi şi a trimete carta Îndărăt». După ce citi, Panafieu zise: — Bine, domnule, Iţi mulţumesc. După ce rămase singur, Panafieu scrise o scrisoare scurtă prin care da întâlnire la 11 ore celor doi asociaţi ce avea în serviciul săfl, Calicescu şi Petre Sltucă, şi sco-borînd scările îşi zicea : — Astă dată, Intre noi doul. (Va urina) www.dacoromanica.ro TEATRE, CONCERTE, SPECTACOLE Velodromul KisselefT. — Mari alergări de Bicicletă, mare concurenţă intre d-nil Bruno, Von Ptlchner şi Jean Mihăescu. Duminică 31 Martie 1898 începutul alergărel la orele 2 p. in. Cursa I. Viteză (prof.). 1 tur 250 metri, contra cronometru cine va bate recordu de 29*/* secunde premiu 80 lei, înscrierea 4 lei. Cursa II. Amatori 10 tururi 2500 metri pentru3 premiurl objecte, înscrierea 4 lei. Cursa III. Viteză (prof.) 10 tururi 2500 metri pentru cbampionagiul Ro-roîniel va primi o medalie do aur în valoare de 200 lei, premiul II şi III cîte un obiect de artă, înscrierea 5 Iei. Cursa IV. Juniori, 4 tururi 1000 metri, 3 premiurl obiecte, Înscrierea 3 lei. Cursa V. Tandem (prof.) 10 tururi 2500 metri premiul I, 80 lei, premiul II, 30 lei, premiul III, 15 lei, înscriere 5 lei. Cursa VI. A-matorl, 4 tururi, 1000 metri, 3 premiurl obiecte, înscrierea 4 lei. Cursa VII. Vitesă (prof.), 30 tururi, 7500 metri, premiul I, 80 Iei, premiu] II, 30 lei, premiul III, 15 lei, Înscrierea 5 Iei. In cursa de Juniori sunt admişi toţi alergătorii de orl-ce etate cari nu au alergat în Velodrom safl nu aii luat pînă acum premiu I. Toţi aceia cari aii luat vre-o dată premiul 1 in cursa de Juniori se vor considera ca amatori. Toţi amatorii cari aii alergat in curse profesionale şi nu aii luat nici un premiu în bani nu sunt şterşl dintre amatori. Direcţia îşi reservă dreptul in caşul cîud pentru cursurile de Juniori şi amatori nu vor li concurenţi înscrişi inainte cu o zi, a schimba programul. Alergătorii înscrişi la curse sunt scutiţi de taxa de intrare în Velodrom. înscrieri nu se vor primi nici una, sub nici un cuvint, în ziua cursei. Musica militară va distra pe onor. Public cu cele mal noul arii naţionale. Bufetul va li bine aranjat. Preturile locurilor; Loje de rînd I 20 lei, Loje de rînd II 12 lei, Stal I 4 lei, Stal II lei 2,50. Stal III lei 1,50, Intrarea 1 leO. Dacă vor fi 2 alegători va fi numai 1 premiu. Dacă vor li 4 alergători vor ti numai 2 premiurl. Dacă vor fi 6 alergători vor fi 3 premiurl. In cas de ploaie, programul de Vineri va ti valabil pentru alergarea de Simbătă 30 Martie. Sala Hragadiru. — Duminică 31 Martie 1896, Concert de promenadă de la ora 4 pînă la 6 p. m. sub conducerea d-lul R. Peters. Programa: 1. Auber-, Uvertura «La mu-\ ette de Porţiei». 2. Joh. Strauss: Valdfrăuleins Hocbzeits-Tănze, vals (l-a audiţiune.) 3. H. Jiingst: Spinn, spinn! Esthlîtndische Volksweise. 4. Ktenzl: Volks-Scene din opera: «Der Evan-gelimann.» 5. Verdi: Fantasie din opera: «Ri-goletto.» 6. Peters: Voiaju îmerejurul Europei, Potpourri. 7. Seelmann: Suvenir de Genf, Polca de concert pentru cornet (d-1 Platow.) 8. Stvauss: Tik-tak, Polca schnell. începutul la 4 ore p. m. ULTIME INFORMATIUNI îndată după redeschiderea Camerei, d. N. Ceaur-Aslan va cere să i să pună la disposiţie ştatele reprezentanţei noastre diplomatice şi consulare din Serbia, Bulgaria şi Turcia. D-sa va adresa apoi o interpelare d-lui Dim. Sturdza asupra relaţiunilor Romîniei cu ţările din peninsula balcanică, precum şi a-supra desorganizării legaţiunilor şi consulatelor rornîne din Belgrad, Sofia, Constantinopol, Salonic şi Bitolia. AA. LL. Regale Principele Fer-dinand şi Principesa Maria pleacă asta-zî după prin/, la Coburg, la orele 5.80, din halta Cotrocenl. Guvernul unguresc a închis din nou frontierile Ungariei pentru exportul rimătorilor romînl. Exportul pentru Viena se poate face încă prin Burdujenl. Accidentul trenului rcgnl In privinţa accidentului întîmplat trenului regal aflăm următoarele : Accidentul s’a produs intre Vîrciorova şi Orşova. ’ZUţNu se ştie încă din ce causă, frîul de siguranţă al trenului regal s’arupt, aşa că s’a produs o sdruncinare puternică a trenului şi un zgomot asurzitor, care a durat pînă la Orşova. M. S. Regele a fost foarte indispus de această întimplare care s’a atribuit nu vre-unei intenţiunl criminale ci neglijenţii direcţiunii căilor ferate. Sosind la Budapesta M. S. a însărcinat pe consulul nostru general, d. Alecu Balş să încunoştiinţeze pe d. Dim. Sturdza despre această neglijenţă şi să-i arate nemulţumirea sa pentru aceasta, cea-ce d. Balş a făcut prin mai multe depeşl trimise ministerului de externe. Deci n’a fost nici un atentat, dar nici versiunea Monitorului care zice că n’a fost nimic nu e exactă. Ziarele ungureşti au exagerat acest accident, presintîndu-l drept un atentat şi noi am reprodus după ele ştirea. D. Sturdza ar fi trebuit să presimte lucrurile cum le-am înfăţişat noi şi să rectifice numai exageraţiile ziarelor ungureşti în loc de a spune că n’a fost nimic şi să-şi expectoreze greşala prin Monitor. Ziua dă ca sigură trecerea la pensie, din oficiu, a doi membri de la înalta Curte de Casaţie. In locul acestora se spune că vor li numiţi d-nil Poenaru-Bordea, primul preşedinte al Curţii de Apel din Galaţi, şi d. Ciru Economu actual procuror la înalta Curte, O telegrama din Alexandria, E- gipet, ne anunţă că holera a isbuc-nit în acea localitate, constatîndu-se pînă acum mal multe cazuri de deces. Şi din graţia ministerului de interne chiar acum s’afi suspendat lucrările de asanare ale oraşului Salina. De la Primărie : Consiliul comunal este convocat in sesiune extra-ordinară pentru zilele de 1, 2, 3 şi 4 Aprilie ; şedinţele se vor ţine seara. La ordinea zilei sunt mal multe ces-tiunl de administraţiune ; cea mal importantă este aceea a discuţiunel budgetului cheltuielilor serviciului studiilor, cari se plătesc din budgetul extra-or-dinar. * Contrar ştire! dată de ziarele din Capitală, d. Const. Zătreanu, secretarul general al Primăriei, nu se va retrage la 1 Aprilie; dintre acel patru funcţionari superiori cărora li s’afi recunoscut dreptul şi afi fost înscrişi între pensionarii comunei—secretarul general, casierul central, şeful registraturel şi ar-chivel generale şi sub-directorul comp-tabilităţel — numai acest din urmă, d. Vasile Popescu, se va retrage cu Începerea exerciţiului financiar. * Suntem în 30 Martie, adică ultima zi a exerciţiului curent—de-oare-ce mîine este sărbătoare—«şi primăria n’a primit încă pînă la orele 12 budgetul aprobat de Ministerul de interne. # In toate serviciile primăriei domneşte o mare nelinişte printre funcţionari; tot! şi-au părăsit biurourele şi aleargă după informaţiunl, neştiind încă cu siguranţă ce soartă te este rezervată. La secretariatul general se pregătesc ordinele de numiri sub direcţiunea d-lul consilier Melisianu. D-1 advocat Alexandrescu, actualmente inspectorul poliţiei comunale in coloarea de Albastru, trece inspector la accise. Se vorbeşte de asemenea de mal multe schimbări in personalul serviciilor technice. La accise, suprimîndu-se postul de director, s’a oferit d-lul Chr. Staicovicl, care o-cupa acest post să fie numit şef de serviciu adică degradat; ni se asigură însă că d-sa nu primeşte. Cu modul acesta se caută a se scăpa de Dl. Ion Bârbălescu, actualul şef al serviciului, licenţiat în drept, fu ncţionar care a adus reale servicii comunei. Acestui din urmă i s’a oferit indocidere, un post neînsemnat lu biurourl pe care d. Bărbătescu s’a grăbit a-1 refusa cu entusiasm. Două companii engleze, Iohnson şi Wilson, sunt Hotărî te a aduce In porturile noastre de pe Dunăre mal multe vase pentru transportul cerealelor. Aceste companii au intrat deja in tratări cu agricultorii noştri, o-ferindu-le transportul cerealelor in eondjţiunl foarte avântagioase din orl-ce port al Dunării la Constanţa sau chiar direct iu porturile mari ale Europei. Aflăm că unul din generalii însărcinaţi de d. general Budişteanu de a face ultima anchetă cu privire la cazul generalului Gh. An-ghelescu, a scris d-luî ministru de război pentru a protesta în con tra modului cum s’a înfăţişat raportul comisiunei în comunicatul guvernului. Pentru lămurirea cestiunei cerem încă o dată a se publica raportul comisiunei de anchetă. înregistrăm cu plăcere logodna d-şoa-rel Elena A. Bals cu d. Ioan I. Cantacu-zino, fiul d-nel Maria Cantacuzino. O taxă ilegală asupra clerului «Evenimentul» din Iaşi face următoarea denunţare gravă în sarcina ministerului instrucţiei: întrebăm pe d. Poni, are d-sa cunos-ciinţă de scandalul ne mal pomenit făcut cu clerul din întreaga ţară. In mod o-braznic, se impune fie-cărul preot, ori cit de sărman ar fi el, a se abona cu preţul de 42 lei pe an la o broşura a cărui valoare nu e de 30 bani, intitulată «Biserica ortodoxă romînă». Abonamentele se lac în numele ministerului instrucţiunel publice şi in virtutea unor pretinse ordine date în modul cel mal strict. întrebăm pe d. ministru al instrucţiunel publice, dacă are cunoscinţă de a-ceastă taxă ilegală percepută asupra întregului cler din ţară ? Banii reţinuţi in mod silit din salariul fie-cărul preot, se urcă pentru întreaga ţară la mal bine de 200,000 lei. întrebăm pe d. ministru de instrucţiune publică, să bine-voiască a ne răs- EPOCA punde prin un comunicat în a cui pungă se varsă aceşti bani? Faptele pe cari le denunţăm aci sunt perfect exacte şi desfidem orl-ce des-mi nţ i re. Focul din siruda Şelari. Astă-zl dimineaţă, pe la orele 9 jum. focul s’a declarat intr’o pivniţă din fundul curţel caselor cu No. 4 din strada Şelari. La stradă este hotelul Victoria (Caracas) şi prăvălia du drogueiie şi coloniale a’ d-lul Economu. Pivniţa a-ceasta, de asupra căreia este o magasie veche, este plină cu diferite mărfuri ale d-lul Economu. Se zice că focul ar li provenit din neglijenţa unul băiat care a fost In pivniţă cu lumînareo aprinsă. La început panica era mare, nu din causa incendiului, căci, cu toate că acolo casele sunt foarte dese, dar dîndu-se de veste la timp şi sosind pompierii şi autorităţile, s’ar fi putut lesne localisa focul—dar din causa temere! ce era ca nu cuin-va să facă explosie oare-cari materiale de droguerie ce erau în pivniţă. Pe Ia ora 11.15 a sosit şi o pompă cu aburi de la primărie, urmată de sacalele cele mari; pe la 11.30 pompierii se credeau stăpinl pe foc şi orl-ce pericol înlăturat. Sistemul întrebuinţat a fost înecarea pivniţei, de oare-ce nu se putea pătrunde în ea din causa fumului gros şi cu un miros puternic ce te înăbuşea. Pagubele nu se pot încă evalua. MILLEHIUL UNGURESC Albumul milenar.—O voce ungureni* că. Saşii ln contra Milleniulul.— Albumul milionar al rointnilor Tribuna afirmă că în Bucureşti s’ar fi pregătind un album millenar; care va consemna toate suferinţele romînilor din Transilvania şi Ungaria descriind adevărata stare a lucrurilor. Pentru redactarea acestui album, se face un apel romînilor de peste munţi ca să-şi dea concursul lor după următorul program : 1. Statistica proceselor de presă, s’afi pentru «agitaţii», pentru purtarea tricolorului nostru naţional. (Numărul victimelor, cantitatea pedepselor şi amen-delor, in cifre). 2. Statistica societăţilor culturale, de cîntărl, de lectură etc., prigonite sau disolvate de guvernul maghiar. 3. Preţioase sunt eventuale ilustraţii despre devastările săvîrşite de către Maghiari, despre procese politice, scene de barbarie la alegerile dietale, (fie chiar ungureşti). Indicarea isvoruluî, unde s’ar putea găsi, încă e folositoare. 4. O listă a politicilor, literaţilor, artiştilor etc., maghiari de origine străină. 5. Mărturisiri făcute de ziare maghiare şi politician! maghiari, (în text original). O voce ungurească Sub acest titlu Erdeîyi Hirado din Cluj vorbind despre Milleniu scrie următoarele : «Naţiunea, care a voit să-’şl serbeze cu o superbă bucurie ziua sa naturală, se dovedeşte a fi tmS&ăilirîsiiiiă, ra-îibdilii, p«>niilu spre ilewoiupii-nere. «Aă doară o mie de ani, înseamnă deja bătrîncşte în vieaţa unei naţiuni «Semnele aşa arată. «Bar’ dacă suntem încă tineri, a-tunci evenimentele cutropitoare ale anului millenar sunt cu atît mal triste pentru noi. «Căci doar’am ajuns acolo unde au ajuns naţiunile bătrîne, ba le-am şi întrecut, în ceea-re se clieamă enerva-ţieşi imlrejtme: am întrecut pe Francezi în corupţie şi decadenţă. «Eată cel mai trist fenomen pentru noi : Un cord naţional tânăr. care e însă mai stricat de eît un stat îmbătrânit în experienţe, aventuri şi excese politice». Saşii in contra Milleninlnî Siebenbiirgisch-Deutsches Tdgblatt, organul saşilor din Transilvania, scrie în următorii termeni despre Milleniu : «Cine priveşte astă-zl cu bună-voinţă in viaţa patriei noastre, nu poate ascunde, că în aceasta sunt multe semne de moarte, a punere si distrugere. «Iată inainte-ne miileniul. După drept, ar trebui ca această sărbare să aducă aminte tuturor popoarelor din Ungaria, căror puteri morale are să mulţumească ţara existenţa sa de o mie de ani, şi să-I atragă gîndurile asupra întrebării, care sunt basele existenţei sale şi care pot fi şi pentru viitor? Dar sârbăril i se dă înţeles invers : din cuvintele pline de ură reese tot mal mult cugetul lor, exprimat odinioară de aristocraţia maghiară din evul mediu : gintea maghiară este stăpinitoarea ţării pe baza dreptului de cucerire, ea este stăpînitoare şi astă-zl şi ce voeşte să existe aci treime să atîrne de la graniţa acestei ginte. Ca şi cîud din aceste vederi şi din a ceste raporturi s’ar putea naşte alt-ceva de cit perzare, discordie şi nefericire pentru o ţară ln care se grăiesc mal multe limbi !» MAŞXNE AGRICOLE (f ® • ® " :^o Oirl-fcl: "GX I -f —ijj^ Bucureşti, Str. Lipscani, 94.—Casa Banca Romîniei Sf. Gheoighe XOUA M.1SINĂ DE Secerat şi leţjat ,,COLUMBIA'’ ilin fabrica D. îtt. OSBOiUNE <& C-ie Aabarn(Kew«York) Cu fa Sfat Sa BREABŢA construita toată in oţel, uşoară, simplă 72 şi trainică, ultima perfecţiune 30—3 EOCOMOBIEE ŞI TBEEBĂ TOABE Din atelierele de eonstrucţiune ale Căilor Ferate L ngare din Budapesta SINGURELE CONSTRUITE DUP A EXIGENTELE AGRICULTORILOR NOŞTRI Ţin la disposiţia d-Ior agricultori numeroase atestate stabilind perfecţiunea acastorinaşine. POSTA REDACŢIEI D-luî S.-I .«cot. î... S*loeşt!.— Imposibil de publicat. Adresaţi reclamaţia Dv. Ministerului Instrucţiunel publice, care are supravegherea tuturor şcoalelor. 8 Vinul de Quinium Labarrague, unica prepa-raţie de acest fel, care a fost aprobat de Academia de medicină din Paris, este un medicament energic şi dulce care convine orl-căruJ persoane slabi ie prin virstă. la suferinzi, pen-iru excense. ori obesill de prea multă in uncă boalele sifilitice Weptitinţu l»ărbătească Vindecă după cele mal noul metode radicale fără durere şi împedicare, după o experienţa de 23 ani. Specialist în boale lumeşti D r. THdR Strada Emigratu No. l, intrarea numai prin strada sf. Voivozi, (Tramway). Consultaţiuni de lu 10—1 dim. şi de la 6—8 seara. 23 (30—15) Loc separat de aşteptare pentru fie-eare. CA Sa FONDATA IN 1880 2 Medalii Succes de 1G ani au eon mmm Seminţerie horticolă, Leguminoase şi Furagore AUGUSTE GLOUARD fost grădinar şef al Capitalei Antreprenor de Parcuri şi Grădini Str. Carol I No. 56, Bucurescî Seminţe de flori şi de zarzavaturi de tot felul Trifoiu, Lucernă, Rădăcini l'uragere Seminţe, Industriale, Economice, Uleioase şi Textile Instrumente de tot felul pentru grădinărie Singurul deposit de maşine pentru altoit Viţe Americane, după sistemul cel mal nou, aprobat de Secţiunea Viticolă a Ministerului de Domenii. Catalogul se trimite gratis si franco Ia cerere 20 24-n ;' i '' - GRANDS IIA.GA.BIN8 DXT Printemps NOUVEAUTfiS EXPOSFIE GRANDIOASĂ de Coleiiri, pelerine, Jupoaiie de isia-tasă moar şi alpaca, Cap.oate, maţi iieurî, Umbreluţe, rufnriî, mănaşi, parfuMieriî etc. se aliă în Bitironl de reexpeâiţie in lîacsireşlî, C alea Victoriei No. 44 b» (15-9 «ar *b Muntele BOIA w!SSi£i*4®5 ilislr. Argeş lingă Olt şi soseaua principală a ţărel de la Curtea do Argeş la rial vadului, drum de fier Bucureşti Curtea de Argeş, avînd Marmoră granid albă si albastră cum şi alte minerale de mare valoare. plus pădure de brazi molifţi seculari, care se vinde şi singură, asemenea se poate deschide carieră do piatră marmoră şi ţiment marmoră. Doritorii se vor adresa la d. Al. Carpenişanu bulevardul Elisabcta 18. 79 30-1 fiff.uuliti .b»iciu’«NWÎ 20 Consultaţiuni gratuite în toate zilele afară de Joia şi sărbătorile : de la 8 — 9 boale de pele şi venerice. » » 101/*—-li1/* boale de copil. » » 11/s — 21|» chirurgie şi bule de femei* » » 2 — 3 boale de gît, nas şi urechi. Joia la aceleaşi ore consultaţiuni a 2 lei vizita pentru fondul Policlinicei. Se va deschide la 16 Februarie. 43 Pierdut Un căţel fox-terricr, trupul alb fără semne, capul cu obrajii şi urechile negre, nalt de 35 centimetri. Răspunde la numele de Trichy. Bună răsplată acelui care îl va aduce la d. Al. Marghiloman, str. Mercur. 78 3-3 Doctorul Gr. A. Ţaranu Specialist în boale venerice şi ale căilor urinare. Strnda Bănet»! Naţionale colţ cu strada CaragorghehevicI de asupra teatrului Hugo. Consultaţiuni dela 4'ji pînă la 7, p. in.: pentru 1___________dame de la 3—4.____ioo-C5 I >i*. T. I Vindecă printr’un procedeu special, maladiile de femei precum şi cele sifilice într’un timp foarte scurt. Blennoragia (Sculamentu!) vindecă radical in 8—9 zile. Consultaţiuni de la ora 2 pînă la ora 5 No. 31. Strada Carol, No. 31 Intrarea prin Strada Şelari No. 17 (Coltul). — PENTRU SĂRACI GRATIS — 72-55 ^casiime rară! Desfacere de vinuri veci»! şi naturale cu preţuri foarte reduse. Vin roşu de la Golu-Drincea din anul renumit 1879, (adică de 15 ani): 1 litru. . 2.50 Idem 10 « . . 20.— Vin alb de Dealu-Mare dela 1879 1 litru. . 2.50 Idem 10 « . . 20,— Vin alb de DrăgăşanI dela 1887 1 litru. . 1.80 Idem 10 « . . 10.— Vin profir din via mea, de 2 ani, 1 litru. , —.90 Oţet numai de vin 1 litru. . —.80 La comanda de cinci litrnri se trimete a-casă. Comanda se face uşor prin carte poştală. FBIEî>RIt’H FFI.RNEK Calea Dudeştl, 128—130. SUBLIMIORde»arris PLUS DE CHEVEUX GRIS en 4 applicatlons,Couleur de Jeunesse depui* blond ju*qu'au plus beau noir seehe vite, sallt pas, poisse pas. Arrftte lachute desCheveuxetPellicules. Gr. Flacon ; 4f; Doublb : 7*. Chez Ies CoifTeurt et Parfum eu rs. GROS et DETAIL pour Ia ROUMANIE : DFFD OoifTeur-Parf* ă BUCAREST' DELII fi 70, calea Victoriei boub lea Maguslns de Mm< Paul. 13 De Închiriat Un, apartament conţinind 14 camere se închiriază cu preţ avantagios, str. Principatele Unite No. 20. A se adresa la Theodor Florian, Cheiul Dîmboviţei, lingă abator. 60 O doamnă şi un domn căsătoriţi, dintr’o familie onorabilă, cu bune referinţl, doresc a se angaja la o moşie mare, doamna cu-noscînd perfect croitoria şi gospodăria precum şi limba germană şi romînă, ca mena-geră; iar d. eunoscînd comptabilitatea precum şi limbele Germană, Franceză şi Ro-intnă, ca comptabil. 'ij') Pentru ori ce informaţiunl a se adresa ub iniţialele A. B. la administraţia acestui /.iar JBisuîiueştL—8, Str. Lipscani, 8.—Bucureşti PUNERE li VENZARE DE NUVOTEURI DE PRIMĂ-VAR PELERINE, JAQUETE, TISTJURI HÂUTE - NGUYEATJTE MĂTĂSlEIX, UMBBE1E, MĂNUŞI. CIORAPI, ÎNCĂLŢĂMINTE PĂLĂRIÎ PENTRU DAME MARE ASORTIMENT do CONFEC'ţTUNÎ pentru C0PR Numeroase oeasiimu fa toate reioaaetc Sistemul de a nu vinde de cât mărfuri de o culitate ireproşabilă este absolut in magasinde noastre. www.dacoromanica.ro 7 CASA DE SCHIMB HESKIA & SAMUEL BUCURESCI iNo. 5 Strada Lipscani No. 5 Cumpără şi vinde efecte publice şi face orl-ce schimb de monezi. | Cump. Vlnd 4 °/o Rentă Ainortisaîiilâ. . . 8(5 87 — 5°/o » Amortisabilă. . . 98 */. 99 '/« <5"/o Obligat, fie Stat (Cov. R.) . 100 V* 102 7« 5o/o » Municipale din 1883 915 7. 97 7< 5 »/, » » * 1890 97 7< 97 7* 5°/» Scrisuri Funciar Rurale . 92 92 */« 6% a » Urbane . 100 */« 101 5»/o » » Urbane . 88 V. 89 — 5"/o » » » Iaşi. Acţiuni Banca Naţională. 81 1545 7< 82 1550 V« » » Agricolă . 195 — 200 — » Dacia Romlnia asig. 412 — 415 » S-tea Naţionala asig. 424 — 427 — S-lalea de Coustrucţiunl . 215 — 217 — Florini valoare Austriacă. 2 10 2 12 Mărci Germane .... 1 23 1 25 Bacnote Franceze . . . 100 101 » Italiene. . . . 89 93 » ruble birtie . . 2 (58 2 72 Imprimarea cu maşinale dublu-cilmdrice, din fabrica Albert & C)l, Frankenthal şi cu caractere din fonderia de litere Flinach din Frank-furt AjM. untox VELE seu Maşine agricole şi industriale BucurescI. — Strada Smîrdan, 35. — BucurescI Locomobile şi Treerătoare Pluguri universale şi polibrăzdare medaliate la CoiicurKul Societăţii Agricole din 1895 Motorî pentru Petrol patentate Instalaţiuui de Mori Ferestrae Jflecanice Representanţa generală a fabricelor de var alb gras şi ipsos ale D-nuluî Victor 8oeecu din Cîmim-Imiig. (18) (50-14) QRTLAND DIN FABRICA IOAN G. CANTACUZINO, BRĂILA REPRESENTANT GENERAL PENTRU ROMÂNIA T. ZWEIFEL BUCURESCÎ, Strada Stelea, No. 6 SM EA EiEMAEEEE SAEE GALAŢI. — Strada Pressel, No. 20 IAŞI. —Strada de Jos, No. 24 Burlane de Basalt, ŢEVE DI2 PLUMB, FER ŞI TUCIU Fortum e îneliii'iat Un apartament frumos Str. Franklin No. fi, Etagiul al Il-lea. Informaţiunl la D-uul Franz Duschek Foto-zinhograpbia strada Franklin No. fi. (03) __________(0-1) VJEIiOUTIME Pudră de orez, preparată cu Bismuth Higienică, Adevărată, Invizibilă. Dă pielei o frumuseţe şi o frăgezime naturală. Singura recompensată la expompa U-niversală din 1889. ao-ss CU. FAY, pariu mor Paris. — 9, Rue (le la Paix, 9. — Paris. Se găseşte în toate parfumeriile. CAFE „NAŢIONALA* In fie-care seară concert muzical sub conducerea D-luT Rubinstein, Bere Hragudlrn cu paharul şi diferite mezeluri cu preţuri mo derate. Intrarea liberă. yl Cărămizi de acoperişuri şi Tuburi PLACI DE lttLILA ŞI COIENT precum şl orl-ce fel de 3WT MORISCI SPĂRAMĂTOARE pentru materii dure în special M O K / C f €S BB B U /, ti #> Bl cu acţiune continuă şi automatioă construeşte ca specialitate %..■ LOUIS JAGER, Colonia, Ehrenfeld Cataloage şi devine se trimit gratis şi franco (4-D 43 (25-9) Cel mal bun nutriment pentru Copil Vindecă loate afecţiunile de stomach IEDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA ziarului EPOCA se află în strada Clemenţei No. 3. 41 REPRESENTANT GENERAL PENTRU TOATĂ ROMÎNIA I. î A > l IS KLlNGKll nt cvnxsTM «i iaşi (50-9) Numai la magasinu UEXi'EtA EA este de găsit adevărata Lumina incadescentă. «ist. Aiien* Perfecţionată cu preţurile foarte reduse Acest magasin şi atelier autorizat de Onor. Primărie este cel mal recomandabil pentru instalări de ga*, apă, telegraf, canalizare băî, precum şi tot felul de closete şi tout a l’egout. Magasin de exposiţie € E A T R A L A Strada Biserica leni, No. 9 lingă Hotel Union (04) _______________ ______(25—1) Prima Seminţeria Română Bucureşti, Str. Carol No. 28, Bucureşti Recomandă : Seminţele noii venite, aduse de la grînarl specialişti din Franţa, Germania şi Englitera. Numai calitatea superioară, precum arată succesul care Fam avut în 26 ani. Recomand: laicerna qualitate superioară, cu certificate. Gazon qualitatea cea mal grea de 28 libre, etc. etc. Diferite scule pentru grădină. Cataloage se trimet gratis şi franco după cerere. Rog pe onor clientelă a mă onora şi anul acesta ca în anii trecuţi. Cu toată stima; Friedrich Pildner, Succesor: Eugen Auimaun. 10-10 BĂI HYGIENICE I BĂI HYGIENICE BĂI HYGIENICE VECHIUL MAGASIN de LÂMPi, 89BE, Masivi «ie BUCATE si orl-ce inslalaţiunl MARCUS LITTMAN !. WfiPPNER No. 61, Calea Victoriei, No. 61, (Vis-ă-vis de Episcopie) Recomandat de Onor. Clienţi, instalaţiunile de băl lucrate numai In Zink, cu diferite sobe de aramă pentru încălzit upa.*7i«I de aburi higienice, recomandat de toţi medicii celebrii, poate să facă orî-eine in casă. Duşuri sistematice cu aer comprimat. Closete *tout a V eyoilt> higienice şi sistematice. Sticle de Conserve hermeti-ceşle Închise de toa te mărimile. Unicul depoă In Jip? MM r ■ :AŞ}> 58 3(5—5 ţară cu Sobe (Belgiano), din fabrica «GODIU» şi maşini de bucătărie din renumita fabrică «GEBRCDER BOEDER» din «Darmstad», precum şi splendidul lor asortiment de lămpi e-legante pentru attrnat şi masă, cu inaşinele Americane «WUN-I)ER», toate cu aer. Tamiir Issdian Grillon Fiu:t laxativ răcoritor, admirabil în contra constipaţiel. 2 fr. 50 cn ti» 29 Paris, 28 rue Grammont şi în toate farmaciile. 18-18 irUMiEIt # Ij' BEESTOÎÎ W OLYEBHAMPTON -COVEITTRY- Cele mai renumite fabrici de Velocipede din lume (Itirii concurenţă în calitate) Singurul representant pentru întreaga Rominie No. 14, Strada Carol I, No. 14, în Bucureşti Cataloage pentru sesonul 1896 cu preţuri scăzute se trimit la cerere franco la domiciliu. MARE ATELIER CU MOTOR pentru repararea şi reconstruirea a orl-ce Velocipede cu garanţie, fio Velocipede de ori unde cumpărate Slrfijcrrra ţ/ltitloaurlor faHmaafr tiuită or»-er tleznrtitu. f2B 9)_ Mai mult de *|-_» de secol succes proclamă superioritatea sa în tratamentul de guturai, iriiaţimiei peptuluî, influenţii, dureri reumatismale, serîutiturî, răuî, vărsături, bătături. — Topic excelent contra bătăturilor. Sa află în toate farmaciile._21________________ 12—3 îuSsrsrsr I* A IS MS- a A E A T M » Acest aparat este de o simplicitate extra-orfiiunră şi I serveşte pentru distilarea vinului, mustului de mere, de pere, de prune şi de oii-ee fel de fructe. Cu el se poate' distila tescovina, drojdiele de viu sau «rl-ce soiii, preerjuj si florile, seminţele şi orl-ce fel de plante mirositoare.] Se poate fabrica cea mal bună ţuică, shloviţă si orl-ce j spirturl. Acest aparat este cu mult superior ca zânelor şi Alambicurilor obişnuite, prin aceia că produce saii din o singură dată gradul cerul sau prin rectificare după voinţa, uu spirt rectificat de o calitate ma bună. cu o economie mal mare de timp, de apă şi de con-bustibil. A se adresa d-lul GEOUGES IA. ('ARANFIL, Galaţi, sati la agenţii săi acreditaţi din diferite ţări şi localităţi, io BOALE SECRETE!! SPECIFIC ANTIBLENQRÂ6IC STOENESGU OAPSULE CU COPAIVAT DE SODA-SALOT. ŞI SANTAL Nici unul din antiblenoragicele existente ptnâ acum nu împlineşte cele două conditiunl de asimilare repede şi a nu i-rita traectul intestinal. Asociaţiunea substanţelor ce»compun aceste Capsule este tot ce actualmente ştiinţa are mal bun şi mal încercat în tratamentul blenoragielor. Modul cu totul noii şi special după care sunt preparate aceste capsule fac ca vindecarea să fie repede, complectă şi fără de a deran-gea stomacul ; asl-fel că convine tuturor persoanelor chiar celor mal debile. Acest noii medicament vindecă In scurt timp complect şi radical seursorl (sculament) nuoî şi vechi atît la bărbăţiei! şi la femei, precum Blenorea, poală albă, etc. Preţul unei cutii 4 lei. Asociat cu aceste capsule se recomandă eu succes Injecţia Saiitalina. Preţul unui flacon S leî 50 bani. Deposil general : Farmacia Milmil Stoenescu, strada Mi-ă No. 55, Bucureşti. De vînzare la principalele Fur- haî-Vod macii din ţară. In provincie unde aceste preparate găsesc, se expediază imediat contra unul mandat po: nu se poştal. (25-6 ((50) 61, Strada Ştirbei- Vodă, 61 IN FABRICA LDI PAUL 1ILKER Se găseşte in tot timpul un Mare Asortiment DE ÂgTICOLE DE VOJAGIU SACI CU NECESAIRE DE T0ILETA de Ia IO piuă la 350 lei rticole de PLUŞ gata fi de comandă Bucureşti, 61, Strada Ştirbeî-Vodă, 61 (30-4) La Administraţia ziarului EPOCA sc afla a de vînzare liîrtie maculatură cu cliilogramul Preţ moderat. Vin de Peptonâ a lui Chapeauteaiit Conţine carne fie boli digerată şi făc Iţi solubila prin Pepsină. Este recomandat iu boalele fie stomach, fiigestiunile grele sad ne-suficiente. E o hrană admira ilă pentru Anemici, Convalescenţi, Ftiziei şi Bătrini, precum >! pentru toţi acel cari ii'aă poftă fie mîncare safl nu pot suferi ihtucârile. tt-21 Puritatea Pepsinei Iul Clianeauteaut 11 făcut ca on să fio admişi de INSTITUTUL P ASTEI R. 30 Farmacia «Viul», 1, rue Bourdaloue, Paris. Bar Sc găseşte de vînzare la ţoale fiirmacide bune 'vm Bueuresd. No. 3.