SEEIA II.—ANUL H, No. 119.
Ediţia, a treia
SÂMBĂTĂ, 30 MARTIE 1896.
NUMARULJO BANI
ABOXAMEXTF.I.E
încep la 1 şi 15 ale Ile-căreTlunT şi se plătesc tot-d’a-una înainte
In Bucureşti la Casa Administraţiei In judeţe şi străinătate prin mandate poştale Un an In ţară 30 lei; in atreinătate 50 lei
?ase luni ... 15 »	»	»	25 »
rel luni . . . 8 »	»	»	13 >
Un număr in streinătate 30 bani
MANUSCRISELE NU SE ÎNAPOIAZĂ REDACŢIA
3—STRADA CLEMENŢEÎ-No. 3
NUMaRUL 10 BANI
ANENCIVRILE
In Bucureşti şi judeţe se primesc numai la
Administraţie
In streinitite, direct la administraţie şi la toate oficiile de publicitate
AnunciurI la pag. IV...0.30	b.	linia
»	»	»	III.......2.— lei »
»	»	»	II........3.— »	»
Inserţiile şi reclamele 3 lei rindulj
ÎJn număr vechii 30 bani
ADMINISTRAŢIA
No. 3 - STRADA CLEMENŢE! - No. 3
APARE ZILNIC LA 5 ORE SEARA CU CELE DIN URMÂ TELEGRAME ŞI ŞTIRI ALE ZILEÎ
TAXELE ŞCOLARE Şl EVREI
îndată după deschiderea sesiunel de primăvară a Cameril, se va pune in discuţiuue legea învăţămintulul primar şi se va lua o hotărîre in privinţa taxelor şcolare pentru străini, după o dis-cuţiune care făgădueşte a fi din cele mal animate.
Pare a fi un ce fatal ca cea mal neînsemnată măsură ce s’ar lua în ţara noastră pentru a protege elementul naţional, să întimpine greutăţi chiar de la început şi că însăşi romînil să se pună în potriva el.
Pentru aceasta evreii nu pierd nici o ocaziune a ne impune cea-ce vor ; el merg încet dar sigur, spre scopul ce şi-au propus de a nimici orl-ce iniţiativă în folosul naţiune!.
Taxele şcolare n’au provocat la înfiinţarea lor de d. Tache Ionescu atîtea protestaţiunl cîte se ridic astă-zl la menţinerea lor prin proiectul d-lul Poni.
Pe lîngă meetingurile jidoveşti din Iaşi, pe lîngă placardele cari au pătat zidurile laşului făcîndu-se apel la <Cetă-ţeni Izraeliţi* angajîndu-I la luptă pen-suprimarea taxelor, s’a văzut o adresă de mulţumiri către un grup din parlamentul ţărel pentru sentimentele ce poartă cauzei israelite.
Şi n’am văzut pe nimeni, n’am auzit ridicîndu-se o singură voce in acest parlament, care să protesteze în contra îndrăzneţei atitudini a evreilor, şi a a-cestel procedări care atinge ordinea interioară a Statului şi provoacă la luptă pe faţă în potriva legilor sale existente! Ce stare de lucruri este aceasta ? Astăzi, cind din occidentul civilisat al Europei porneşte curentul de epuraţiune naţională, cind Anglia închide intrările sale elementului jidovesc sub pretextul <că nici un străin fără capital, sau meserie sigură nupâte intra pe teritorul ţârei* — cind Elveţia, ţara cea mal ospitalieră din lume, organizînd asistenţa medicală gratuită pune ca primă condiţiune, că în spitalurl nu pot fi primiţi de cît ce-tâţenlElveţienl,—astă-zl cind in toate parlamentele din occident să iaă măsuri în potriva acestui element periculos, acestei rase exotice, Ia noi jidanii să consti-tue stat în stat, şi ca culme, încredinţează causa lor, cauză injustă, îndreptată contra naţiunel,... tocmai represintanţi-lor ţărel! Ce îndrăsneală de o parte, şi ce nepăsare de alta !
Nici o voce din parlamentul ţărel, nici o măsură care să respundă cum trebuia sfidărel neruşinate pe care o ceată de vagabonzi o aruncă poporului Romtn!
Altă dată alianţa israelită aţîţa străinătatea contra noastră, intervenea prin puterile strănie spre a obţine ceva, — astă-zl... fac propagandă pe faţă în in-trul ţărel, fac apel la capitalurile streine, cum a fost cazul lui Stern, şi fără exemplu... sezisează parlamentul Romîn de causa lor, transformînd pe cîţl-va re-presintanţl al ţărel, mandatari al alianţei jidoveşti.
Nu cred pe nimeni lipsit de patriotism, dar de ce atîta indiferenţă ?
Pentru prima oară se vede această atitudine a jidanilor, pentru prima oară ridică glasul spre a să plânge unul guvern de neajunsurile ce ar fi suferit subt alt guvern.
Ce-I autoriză oare să creadă că naţiunea e împărţită in două, şi că deose' birile politice inplică şi diferenţă de sentimente naţionale ?
Nu voi discuta de astă dată că evreii sunt inasiinilabill.
Pentru cine a urmărit istoria acestui blestemat popor din timpurile cele mal vechi şi pănă astă-zl, îndoială nu poate fi încercările Franţei, cu o populaţiune laborioasă şi avută, de 38 milioane, de a-şljasimila cel 45 mii evrei, nu i-au reuşit. Evenimentele din aceşti din urmă ani sunt o dovadă vie a teoriei care o susţin.
Un Dreyfus care atentează la siguranţa Statului care l’a instruit şi nutrit, şi a cărui familie este veche în Franţa,
trebuia să ne fie pilda isbitoare că în momente grele naţiunile nu pot compta de cît pe fiii lor.
Origina poporului Israilit şi şederea sa să pierde în Elveţia in noaptea timpurilor...,—şi cu toate acestea—sunt doi ani de cînd poporul Elveţian propune o lege din punct de vedere umanitar, ca toţi supuşii Statului să taie animalele conform obiceiului locului, obiceiO consacrat de toate popoarele Europei, şi de odată să ridică protestaţiunl şi ameninţări teribile din partea jidanilor. Era curios să vezi în aceia pentru cari ai fi jurat că sunt Elveţieni de origină, pe vechil habotnici, cari ridică vocea lor în numele talmudului şi declară nesupunere la o asemenea măsură.
Prin urmare nu putem noi cu o populaţiune de 4 milioane şi jumătate să ne facem iluziunl că îtitr’o zi cel 500 mii jidani sălbatici, vor dispare în mijlocul populaţiunel. Mal probabil este că ne vor înghite el.
Din punct de vedere constituţional, este evident că pactul nostru fundamental prevede obligativatea şi gratuitatea numai pentru Romînl (art. 24).
Din punct de vedere umanitar, să fim cel puţin citit de generoşi ca mântuitorul lumel, care propoveduia «a nu să lua pîinea din gura fiilor şi a o arunca cîinilor*.
Au toate libertăţile în această ţară, au siguranţa avutului lor, aQ spitale gratis, etc. etc.,— şi cînd te gîndeştl că din chestia că plătesc impositele şi servesc ţara sub drapel fac mare caz.
Dar le contestez aceste două lucruri. De impozite mal toţi să esquivează sad găsesc mijlocul a frauda Statul, şi dacă stau sub drapel,.... ofiţerii noştri o pot spune ce stăruinţe fac să-I treacă la croitorii, bucătărie, etc., şi alţii se fac supuşi Austriac!.
M. Alexamlresen
0 CRIMÂJPONALÂ
Arnitnil din Budapesta- membri ia «Kultnr-egylet».—Autorul şi adversarii propuuereî.—Membrii comic nitâţeî bisericeşti.—Acţiunea ne-naţională a comitetului in trecut.— Puţină istorie. — I)cnk Ferencz şi baronul I'otvbs. ltomini maceiloiieni.—Arin A iu. mari Bomini.— Epigonii.—
COMUNICATELE
D-nu Dimitrie Sturdza ne dd din cînd în cînd comunicate prin ziarul oficial. Mdsură lăudabilă din toate punctele de privire, cdci dînsa are menirea să restabi'ească svonurl eronate şi în acelaş timp înveseleşte paginile monotone ale Monitorului Oficial prea mic pentru a conţine— cu toată mărimea Iul—numeroasele schimbări ce se fac în admînistraţiune.
In afară dar de stilul pompos şi reveren-ţios pe care Excelenţa Sa îl întrebuinţează cînd vorbeşte cu Coroana, ca ministru bine înţeles—d-nu Dimitrie Sturdza mal are alt limbagiu pentru presă şi comunicatele ce ne adresează.
Nu cerem presidentului consiliului să fie amabil cu noi presă opozantă, îl admitem pînă la un punct oare-care un stil mai de sus, dar îl rugăm respectuos să nu fie mojic, şi să fie de bună credinţă.
Aşa spre exemplu ne a dat un comunicat pe ziua de erl în privinţa ştire! răspîn-dită de presă că s’au făcut manifestaţiunl ostile în faţa legaţiunei romîne din Belgrad şi că s’a încercat un atentat în contra vie-ţel Suveranului nostru la Orşova.
Ştirile sunt greşite; foarte bine şi atît mai bine.
Dar de ce ne aruncă în spinare nouă a-ceste ştiri falşe d-nu Dimitrie Sturdza, cînd ştie bine că le-am reprodus pe amândouă după ziarele streine, venite clin Ungaria.
D-nu Preşedinte al Consiliului spune prin comunicatul său că: «unele ziare din Capitală nu încetează de a întreţine publicul* despre aceste svonuri — cu toate că d-sa ştie perfect de bine că ele au fost reproduse pur şi simplu de ziarele din Capitală, şi că nu le-am scornit noi.
Această observaţie întru cît priveşte reaua credinţă a d-lui Dim. Sturdza.
Pentru mojicia d-sale, îl rugăm iar respectuos să reciteaseă toate comunicatele pe cari ni le-a adresat de cînd are Monitorul Oficial la disposiţie.
Hîrtia săraca rabdă multe, dar noi nu avem pentru ce să-l imităm exemplul. Să nu se mire dar primul ministru dacă şi noi la rîndul [nostru scoatem mînuşile spre a sta de vorbă cu d-sa.
Aruiiuil «lin Budapesta, uieutbri Ia «Kultur-egyiet».
Azi, cînd Romînil din Macedonia luptă din răsputeri pentru emanciparea lor naţională, o ştire din cele mai dureroase ni se comunică relativ la Macedo-Romî-nil stabiliţi în Budapesta. Rare-ort s’a văzut o naţiune mai lipsită de minări a naţională de cit Cuţo- Vlachii din capitala Ungariei.
Iată despre ce e vorba :
Comunitatea bisericească greeo-orientală (ortodoxă) a Grecilor şi Macedo-Romini-lor din Budapesta, a hotărît în adunarea si generală, ţinută în ziua de 30 Martie st. nou sub preşidenţia doctorului Petru Agorasto, ca cu ocaziunea milleniuluî să se facă membru fondator al Kultur-egy-let-ulul clin Transilvania, o ligă maghiară, care, după cum se ştie, este înfiinţată pentru a paraliza acţiunea culturei romî-neşti. Fraţii Armînl din Budapesta au votat in acest scop, ca demonstraţie în contra fraţilor lor Romînl din Transilvania, suma destul de considerabilă de 1000 florini.
Autorul şi adversarii propuuereî
Această crimă naţională — căci alt-fel n’o putem numi—s’a făptuit în urma pro-punerei romînului macedonean Nicolae Lica, membru al comunităţeî bisericeşti, care a propus ca sumă de înscriere 3000 fiorini. Pusă la vot, propunerea a fost primită cu modificarea că în loc de 3000 fi. s’au acordat numai 1000 fi., lucru care nu micşorează întru nimic enormitatea crimei.
Trebue să menţionăm' că acest Lica, om bogat, are un frate milionar, care în legislatura trecută a fost trimis de Tisza Kalman ca deputat în Camera din Pesta.
Dintre membrii comitetului bisericesc, cari sunt 24 la număr, aii vorbit şi votat contra numai douî, şi anume d-niî Alexandru Mocsonyi şi Gheoryhiade Mur-nu, preotul bisericeî.
>IeinbriI eouiitiiităţei bisericeşti
E de observat, că majoritatea membrilor acestei comunităţi bisericeşti se compune din Armâni macedoneni, emigraţi clin Vos-copole, şi din cîte-va familii greceşti. Azi toţi aceşti Armâni sunt renegaţi, zicînd că ei sunt patrioţi maghiari de religiune grecească.
Unul din membrii comitetului bisericeî, cu numele Adamotvsky, este nepotul lut Boiaclji, autorul primei gramatici macedo romîne. întrebat fiind odată de ce urăşte pe fraţii săi Romîni din transilvania şi Ungaria, Adamomsky a dat următorul răspuns:
— Eîi nu sunt Romîn, ci Cuţo-vlach şi urăsc pe Baco-Romîni pentru-că ei sunt duşmanii Ungurilor. Din această cauză am scos din biserică limba daco-romînă şi, din comitetul parochial pe toţi Daco-Rominii. (înainte cu cîţl-va ani în corni tetul bisericesc erau 12 membri greci şi 12 romîni; uzi însă toţi cei 24 de meni bri se declar greci sau, cum zic ei, pa trioţî maghiari de religiune grecească).
Un alt membru din comitet, Mucio, este descendentul lui Andreii% Mucio (mort între anii 1860— 70), care vorbea în familie numai armîneştc, cunoscând bine şi graiul Romînilor din Ungaria. Mucio de azi nu ştie nici o boabă romîneşle, ba nici Romîn nu se mai ţine.
Comitetul parochial pe anul 1896 este constituit ast-fel: Dr. Petru Agorasto, preşedinte ; Emil Lica, vi ce preşedinte; Petru Adamowsky, casier: Mi haiti Mucio, curator şcolar ; Mih&itl Sacelariu, curatorul şirurilor; dr. Constantin Agorasto, secretar.
Afară de fraţii Agorasleni, greci, toţi cei-l-alţi membri din comitet sunt Armînl.
Acţiunea uenaţionalst a comitetului in trecut
Maghiarizaţi şi deveniţi duşmani ai lirnbei româneşti, acum cinci ani membrii comitetului,după ce au Inchis şcoaluromînâs-că clin Budapesta, au scos din biserică limba română,deşi timp de mai multe decenii tâtă slujba bisericească se făcea intr’o săptămână româneşte şi într’alla greceşte, după cum erau şi parochiile, una romînească şi alta grecească, cu un preot romîn şi altul grec.
Aslă-zi d. Gheoryhiade Murnn, fost director al liceului romîn din Bitolia şi de cîţl-va ani preot, ales pentru purochia romînească clin Budapesta, este oprit de a servi leturghia şi cele-l'alte funcţiuni bisericeşti în romîneşte, impuitglu-i-se ca
'Wwwtdâ€<M*0mamca.ro
Puţină istorie
Ce deosebire există între prtriolismul Romînilor macedoneni de odinioară şi al celor de azi?—iată o chestiune care va interesa de sigur pe cititorii noştri.
Mai mulţi Armâni macedoneni, minaţi de nevoile traiului din Peninsula balcanică, au venit acum 200 de ani în Ungaria şi s’au stabilit în diferite oraşe, unde se ocupau cu comerţul levantin, pentru care scop ştiuseră să dobîndeuscă şi oare-cari privilegii de la guvernul austriac. Budapesta, Miskolcz, Oradea-mare, Braşovul, etc. erau puternice colonii armîncştî.
Deali Ferencz şi baronul EOtvăs.
Komtnl macedoneni
In scurgerea timpului însă o parte din Romînil macedoneni s’au contopii cu naţiunea maghiară. Şi în această privinţă avem două pilde foarte hotărâtoare :
1)	Francisc Deak, marele bărbat de Stat al Ungurilor, autorul compromisului aus-tro-ungar de la 1868, era Romîn macedonean din oraşul Miskolcz, purtând în primii ani ai copilăriei numele de Pescarii, iar după intrarea în şcoală pe acel de Deak, dat de profesorii unguri.
Deak n’a negat nici o dată naţionalitatea sa, precum nici n’a afirmat-o. Următoarea. convorbire dintre Olteanu, răposatul episcop romîn din Oradea-mare, şi Deak—convorbire care a avut loc la Budapesta după anul 1860 în villa lui Ştefan Nedeczky, nepotul de soră al lui I)eak— va edifica credem pe cititori în această privinţă.
Prânzind împreună, episcopul Olteanu se adresează lui Deak cu cuvintele :
—	Feri bdtyăm (bade Francisc), d. Alexandru Roman scrie în ziarul său Fede-raţiunea că d-ta eşti de origine Romîn macedonean !
Deak, cam trist şi dînd din mîini, răspunse :
—	Leider (Ungurii întrebuinţează mult acest cuvînt german), nem tudok alahul! (Adică: Păcat, cu nu ştiu romîneşte).
Episcopul Olteanu. care a fost foarte mult patronat de Deak—fapt pentru care frumosul episcop, cum îi zicea lumea, a făcut cadou lui Deak o villă în Budapesta, în care a fost îngrijit pînă la moartea sa— a declarat mai multor amici d’aî săi că faţa şi apucăturile îl trădau pe Deak că e Romîn.
2)	Baronul EotvOs, fost ministru al instrucţiunea publice şi autorul legei naţionalităţilor, călcată azi atît de mult în picioare de Unguri, a fost şi el de origine Romîn macedonean. Aceasta a declarat’o d-lui Al. Roman, membru al Academiei romîne, o rudă mai îndepărtată a familiei Eotvos.
Numele de EOtvOş, care însemnează or-fevrer (argintar sau aurar), se trage din faptul că străbunii baronului Eotvos fiind, ca mulţi Macedoneni de pe acele vremuri argintari, la venirea în Ungaria au fost botezaţi cu termenul poporal unguresc: EotvOs, adică argintar sau aurar.
Notăm că un fiu al răposatului baron Eotvos, şi anume baronul Lordnd Eotvos, a fost şi el ministru de instrucţie publică în cabinetul Wekerle, iar azi este preşedinte al Academiei maghiare şi profesor de fizică la universitatea din Budapesta
Ariuinl mari ltomini
Bacă o parte din Armîni s’a topit în naţiunea ungurească, nu e mai puţin a-devărat că pe la mijlocul secolului acestuia cei mai însemnaţi bărbaţi ai Romînilor (lin Transilvania şi Ungaria au e-şil din sînul Macedo-Romînilor. E destul să cităm următoarele nume prea cunoscute :
1)	Mitropolitul Andreiă baron de Şaguna, care a dat bisericeî ortodoxe romîne clin Ungaria cea mai frumoasă şi ideală constituţie şi a lăsat o avere de un milion fi. pe seama bisericeî şi a culturei romîneşti ;
2)	Familia Mocsonyi-eştilor, cea mai generoasă familie română din Ungaria, care a crescut cu banii ei sute de studenţi romîni;
3)	Emanoil Gozsdu, fost prefect şi deputat, care a lăsat o fondaţiune de un milion fi. din care se acordă diferite burse studenţilor romîni. Azi această fondaţiune, cai c se administrează de un comitet în frunte cu mitropolitul romîn greco-ori-ental din Sibiu, are un capital, cu tot a-jutorul mare ce dă studenţilor, de peste un milion şi jumătate fi.
Epigonii
Din numeroasele colonii annîncştî de odinioară, aslă-zi abia mai sunt ici şi colo cîte-va familii—- şi aceste capabile de crime naţionale, ca cea pe care am descris'o maî sus.
Parte maghiarizate, parte pe drumul de a se maghiariza, nu e departe timpul cînd familiile armtneşti vor dispare cu totul din Ungaria, spre bucuria duşmanilor neamului nostru.
Trist fenomen !
Măgură
(Amnesia geografică).
Se ştie că se numeşte în medicină amnesie acea curioasă afecţiune, care consistă în neputinţa de a’şl aduce a-minte de unele anume lucruri safi categorii întregi de lucruri similare pe cari pînă atunci le ştia şi cunoştea bolnavul foarte bine. Scriitorul frances Th. Ri-bot, între alţii, a studiat’o amănunţit în un volum foarte respîndit şi de care s’a vorbit mult, intitulat Les maladies de la Memoire. Unii uită, spre pildă, unele litere, alţii nu'şl pot aduce aminte de numele proprii, etc. La caşurile citate de Ribot şi alţii, putem adăogi o formă bizară şi necunosculă încă a a-cesteî afecţiuni, care s’a observat în Ro-mînia, urmată, din fericire, de o îndreptare radicală, cea ce dovedeşte o dată mal mult că afecţiunea nu este incurabilă. Vindecarea se manifestă prin stăruinţa şi mulţumirea cu care fostul bolnav repetă ă tort et ă travers lucrurile ce dispăruse din mintea sa, aşa că, fapt curios, vindecarea boalel ar* o asemănare cu senilitatea, sad pe romîneşte cu căderea în copilărie.
Acest caz de uitare pe care-1 vom numi amne&ie geografică, este uitarea unora diu cele mal elementare cunoştinţe de geografie, de care a suferit anii din urmă simpaticul nostru preşedinte de Consiliu d. D. Sturdza.
Nu ne facem nici un scrupul de a expune lumel învăţate acest caz şi a îmbogăţi ast-fel sciinţa medicală cu o interesantă observaţiune, fiind-că boala s’a manifestat, în public chiar, dese ori, şi fiind-că din fericire pentru pacient şi pentru partidul liberal, vindecarea este desăvârşită, pentru moment cel puţin.
Toţi au putut constata că în foarte multe rîudurl simpaticul D. Sturdza, In întruniri publice şi în Senat, uitase cu totul că Transilvania este o monarchie Austro-Ungară, a cărei alcătuire chiar nu ’şl mal reamintea; îl dispăruse din memorie că Romînil din Transilvania sunt politiceşte supuşi M. S. Impăratu-luî-Rege al Austro-Ungarieî, întocmai precum şi Romînil din Macedonia simt supuşi ai M. S. Sultanului, cum se exprimă d-lul acum în stil diplomatic.
Medicii au constatat însă că boala nu ajunsese în ultimul grad şi că iubitul pacient tot nu uitase că Basarabia este cu Rusia şi că Românii din Basarabia sunt supuşi a M. S. Ţarului tuturor Ruşilor.
Suntem fericiţi să putem constata că boala a dispărut de la Octombrie anul trecut ca prin minune. Prima manifestare a vindecărel a avut loc la Iaşi, unde în o întrunire publică d. Sturdza ’şi-a adus aminte de posiţia geografică a Transilvaniei şi de alcătuirea monarchie! Austro-Ungare, alcătuire pe care chiar o declară o necesitate, lucru ce noi nu-aveam nici o nevoe să ne spună, şi nu putem să ne închipuim de ce a spus'o aşa ţam-nisam.
Această însănătoşire se datoresce modulul cum a fost tratat prin dietă, de d-rul Guluehowsky, un specialist de la Viena, şi mal în urmă de dr. Bânffy, specialistul din Budapesta, care a dat d-lul Sturdza ordinile, voim să zicem ordonanţele, sale.
Acum in urmă s’a văzut cu cîlă stăruinţă a tot repetat în Senat că ştie unde este Macedonia.
Dacă serviciul stalislic nu ar li de zorganizat, ar li interesant să se însărcineze să numere de cîte ori d. Sturdza a repetat acestea in lunile din urmă.
Această lucrare, şi cu aceea de a număra de cile ori a repetat numele iul Brălianu, cu şi fără plins, (fără să se ţină seamă de cazurile cînd l’a batjocorit), ar justifica în deajuns existenţa acestui serviciu reorganizat de inteligentul d. Palladi.
Dr. Petcu.
2
EPOCA
INVĂTĂMÎNTUL UNIVERSITAR iN BELGIA I, Universitatea nouă, afară de cele patru I Biserica s’a dărimat in primele zile ale I suspensiune este tot-d’a-una un pericol
Bruxelles, 2+ Martie, 1890.
Printre uriaşele progrese sâvlrşite relativ in scurt timp de Belgia, in toate ramurile activităţel sociale, progresul lnvă-ţămtntulul public ocupă un loc din cele mal de frunte. Este Intr’adevăr de admirat slr-guinţa depusă de toate guvernele, fără es-cepţie, pentru desvoltarea instrucţiei publice, şi nu fără mindrie pot spune belgienii că printre toate popoarele tinere din Europa, el ocupă primul rang şi in această ramură. Statisticile sunt categorice. După Saxonia, unde gradul de cultură este mai desvoltnt de cit pretutindeni, Belgia vine In al doilea rînd, Intreclnd chiar pe Franţa, cu toate sacrificiile făcute de acest mare stat pentru instrucţia poporului.
Ar fi să mă depărtez prea mult de subiectul articolului meii, dacă aşi insista a-supra învăţămîntulul primar şi mijlociii, a-rătlnd că Belgienii, ca oameni practici ce sunt, nu s’atl mulţumit numai cu sacrificiile pe cari le face statul pentru populaţia ţă-rel. Şi cu acordarea primelor noţiuni de instrucţie de către institutorii şcoalelor primare elevilor lor, dar aii mers mult mai departe.
Comunele din Belgia, pătrunse de nevoile locuitorilor lor, aă înfiinţat nişte cursuri populare de o utilitate netăgăduită. La a-ceste şcoli populare pe cari poate să le frequenteze ori-ce cetăţean, se predaţi diferite materii, ca de pildă contabilitate, chimie, telegrafia, matematicele, fizica, ştiin-ţole-naţurale, istoria şi limbile germană, engleză, franceză, şi toate aceste materii sunt desvoltate In stil popular de profesorii numiţi şi plătiţi de primăriile oraşelor. E într’adevăr interesant spectacolul acestor cursuri populare, frequentate In mare parte de uvrieri, cari toată ziua afl muncit ca să-şl hrănească familia, iar noaptea — căci noaptea se ţin toate aceste cursuri — vin să se înfrupte şi el la binefacerile luvăţămînlulul.
De aceea nu e de loc surprinzător să auzi pe un uvrier manual, discutînd ştiinţa şi rezolvînd probleme de algebră sau dovedind că pentru dînsu chimia saO fisica nu sunt lucruri străine.
O ţară care în scurt timp dă ast-fel de rezultate surprinzătoare este într'adevăr de admirat.
*
* *
Progresul învăţămîntulul primar şi mijlociu a mers paralel cu acela al Invăţ&mlntu-lul universitar, care s’a desvoltat piuă la perfecţiune. Belgia, cu o populaţie de 6 milioane de locuitori şi cu o întindere de 10 ori mal mică de cit Romînia, are cinci u-niversităţî, toate într'o stare înfloritoare.
Din aceste cinci universităţi trei sunt ale Statului (Gând, Lieyă şi Louvain) iar două libere în Bruxelles. Aceste din urmă se numesc libere pentru că deşi avînd acelaş program oficial, ca şi cele-l-alte, nu sunt întreţinute de Stat, fondurile lor particulare şi veniturile lor ordinare fiind suficiente pentru existenţa lor. Constituţia ţârei ad-miţînd libertatea învăţămîntulul superior, fondatori acestor două universităţi, raenţi-nîndu-se în limitele programului admis de ministerul instrucţil publice şi stabilit de o lege specială, au vrut să dea învăţămlntu-lul o impulsiune mal mare, complectind prin alte materii cadrul acestui luvăţămlnt superior. Mal la vale clnd voiă analisa programul universităţilor libere din Bruxel şi mal în special al universităţii noul— o a două Sorbona—se va pricepe mal bine superioritatea învăţămîntulul liber.
O dovadă că tineretul recunoaşte superioritatea unviversităţilor libere asupra a celora ale Statului, este numărul mare, forte mare de elevi cari le frequentează, şi do vadă că ele corespund şi întrec aşteptările Statului, e chiar lipsa unei universităţi de Stat in capitala regatului.
In această privinţă guvernul conservator al Belgiei este de o corectitudine ireproşabilă, căci deşi ştie foarte bine că în cele două universităţi libere din Bruxelles domneşte curentul liberal, aproape toţi profesori fiind adversarii săi politici, u'a căutat să atingă existenţa acestor două universităţi, ba din contră le dă tot concursul legal,re-cunoscîndu-le diplomele cu equivalente ca acele ale Statului şi mărginindu-se numai la supravegherea ce-I acordă legea pentru aplicarea programului oficial. Ba ceva mal mult—şi aceasta e iar spre lauda ministerului conservator, în diferendul ce s’a iscat între cele două facultăţi libere, ministerul conservator prin d. Burlet, preşedintele con siliulnl, a luat franc apărarea şi susţinerea universităţii nouă, fondată de oamenîeminenţl In ştiinţă ca d-nil Picard, P. Janson, Elisee şi Elie Reclus etc. etc., dar ale căror principii sociale sunt mal Înaintate şi de cît a cele ale liberalilor.
Un eminent avocat al baroului din Bruxelles, şi profesor al acestei facultăţi, îmi făcea vorbind de succesul universităţii noul, următoarea reflexiune:
«E foarte curios lucru, că cel inal puternici sprijinitori al iuovaţiunilor în ştiinţă şi mal ales în ideile sociale, sunt tocmai conservatorii. El ne aii sprijinit tot-de-a-una şi au văzut cu ochi huni întreprinderea noas tră culturală, pe clnd liberalii noştril sunt de un sectarism revoltător, admiţlnd libertatea numai pentru ei.»
Spiritul lor sectar şi liberalismul înţeles ast-fel, a fost motivul principal al complec tel îufrîngerl a partidului liberal din Bei gia, o aşa înfrîngere în cil acest partid a-proape a dispărut din ţară, constituind as-tă-zl numai o simplă coterie.
Una din căuşele cari a dat un avant pu ternic universităţel nouă, care e considerată azi în toată Belgia ca cea mal înaltă insti-tuţiune culturală, a fost şi ura pe care o resimţeafi toate păturile culte din regat în contra spiritului staţionar an ti progresist şi rutinar al universităţel cele-l’alte condusă exclusiv de liberali fanatici, cari s’atl mul ţumit a elibera diplome fără să se glndească In acelaş timp şi la educaţia sufletească a cetăţeanului.
De aceea nu e de loc de mirat că parii dul.conservator din Belgia mult mal progresist de cît cel liberal—care azi aproape nu mal există — a sprijinit pînă acum şi a asigurat succesul complect al universită ţel noul.
facultăţi şi de o şcoală politechnică din care se compune, a introdus două mari reforme, ce vor fi apreciate de cel competenţi. Prima e relativă la facultatea de drept. In afară de cursurile prescrise de legea instrucţil (art. 15) fondatorii aă introdus cîte-va materii indispensabile pentru un tînăr care se destinează carierei de advocat saă magistrat. Aşa de pildă, e un curs de medicină legală, un curs de contabilitate sub punctul de vedere juridic, un curs despre drepturile şi datoriile advocaţilor, precum şi un curs practic de drept pregătitor pentru exerciţiul funcţiunel de magistrat, a profesiei de advocat,—studiul de procese tipice civile şi criminale.
Toate aceste ameliorări şi complectărl la cursurile facultăţii de drept, cursuri profesate de celebri jurisconsulţi şi oameni de ştiinţă al Belgiei, ca d. Edmond Picard senator, advocat pe lingă Curtea de casaţie, şef redactor al Pandectelor Belgiei şi a Iul Journal des Iribunaux, Paul Janson, şeful partidului radical şi unul din cel mal elo-quenţl oameni politici din ţară, senator şi fost decan al baroului din Bruxelles, Des Cressomineres un eminent advocat, Charles Dejough, advocat şi membru în consihul de disciplină al baroului din Bruxelles, un puternic Romanist, D’Union, Hamande De Greef, La Fontaine, Lavacleye, Adan, Royer, Van Meenen, Feron, Van Elewyek BOn, etc., etc., sînt de natură a da garanţii de seriositate, de capacitate şi de succes pentru acel cari aă dorinţa d’a profita de luminile bine-făcă-toare ale atîtor ilustraţii.
O a doua inovaţie, tot atît de importantă, a fost înfiinţarea unul institut de studii superioare alăturat pe lingă universitate. Acest institut cuprinde urinătdrcle cursuri: Philosophia ştiinţelor (de Brouckere), Istoria şi filosofia ştiinţelor matematice (Gi-rard), Ştiinţele matematice şi fisice (Roorda), Geografia şi istoria el (Elisee Reclus), Sociologia generală elementară (De Greef), Curs de sociologie (De Greef), Statistică (Vinck), Sociologie economică (Vandervelde), Chestiunea socială (Bronez), Sociologia criminală (Ferri-Flamingo), Morala (de Ro-berty), Finanţele publice (Richald), Philosophia myturilor (Elie Reclus), Istoria elocin-ţel Franceze (Cocq), Istoria artei, a musicel, a pictorilor primitivi Italieni etc. etc.
Bogăţia acestor cursuri şi modul magistral cum sunt ele făcute, pot să justifice a-fluenţa extraordinară a publicului, la institutul studiilor superioare, o adevărata Sor-borna a Belgiei, unde sunt concentrate toate talentele, toate capacităţile, aproape toate ilustraţiile în ştiinţă.
Voi termina reproducînd sflrşitul discursului d-lul Paul Janson — la deschiderea anului universitar 1895—1896,— care într’o puternică şi eloquentă improvisaţiune a ca-racterisat progresele urmărite de universitatea nouă şi de institutul el pentru studiile superioare ast-fel:
Ştiinţa în toate direcţiile el, merge cu paşi de giganţi. Pentru spiritele bine făcute, e o adevărată plăcere divina încercarea de a urmări progresele el atît de repezi şi atît de majestuoase; precum tot o dată este o durere nemărginită a le ignora şi a nu le pricepe.
«S’ar putea zice că atunci clnd in negura nopţilor omenirea a apărut pe pămînt, o voce misterioasă i-a strigat. «Ială infinitul în toate sensurile, de la marele infinit imensitatea fără limite a cerurilor, pînă la infinitul mic din atomele materii neorganice şi a celulelor materiei organisate.
«Scrutează, sondează-1 în toate zilele pînă la arcanele sale misterioase. II vel studia lot-d’auna dar nici o dată nu’l vel epuisa Aceasta va fi fericirea ta şi în acelaş timp şi martirul tău.
«Fericirea ta căci ca fie-care secret surprins în materie saft în viaţă, vel resimţi o imensă bucurie.
«Martirul tău, căci în acelaş timp vel su feri crud d’a nu putea pătrunde mal departe şi ceea-ce a fost inaccesibil şi de nepătruns pătrunde astăzi, mline poate clnd nu vel mal fi, va apare în plină lumină generaţiilor viitoare».
Bruxelles, 22 Martie
M. E. Papiimilialopol
„EPOCA" LA BRĂILA
Mineriră cuvioasă Parnwcliiva. — Exploatarea colectiviştilor. — Sabia lui Uaiuoclea.
Nu mă voiţi întinde la vorbă despre colectivişti, de cit numai de cînd M. S. Regele i a miluit cu puterea.
Acum şease luni, cetăţenii surprinşi, prin aducerea liberalilor la putere, nu s’aQ putut da compt de adevărata si-tuaţiune, ce se crează, prin venirea fără rost la putere a acelora, cari 12 ani aQ exploatat ţara in mod ruşinos; de a-ceea aă cedat tutulor presiunilor şi au trimis in camere unanimităţi.
Astăzi însă, într’un timp foarte scurt, in Brăila pot afirma cu siguranţă, că majoritatea cetăţenilor ’şl-a reluat iarăşi independenţa, ce a avut; este in pune tul de a dovedi, la ocasiune, că Brăila este oraşul, de unde se dă semnalul a-Iungărel de la putere a colectivităţel.
Această schimbare se datoreşte numai prostiei, sarlataniel şi relei credinţe a conducătorilor colectivităţii din localitate.
Din multe fapte comise de colectivişti, fapte, cari aQ impresionat opiniunea publică din localitate, dar cari au remas nerelevate de ziaristica locală şi cea de la centru.
Azi tnâ voiu ocupa de cestiunea bise ricfl cuvioase Paraschiva, unde protopopul Gr. Balaban ca epitrop este bănuit că ar fi deturnat o sumă oare-care din ofrandele adunate .. pentru clădirea bisericii.
IIlMcrlcn Cuvioasa Puniscliiva
Faptul că biserica Cuvioasa Paraschiva, care era terminată din zidărie, s’a dărimat, a fost anunţat de toate ziarele.
venirel la putere a liberalilor, din ca1 usa viţiosităţil lucrărilor, prin abusul şi reaua credinţă a epitropilor.
Se ştie că s’a continuat zidirea bise-ricel de preotul Gr. Balaban. Aceasta pare că i a dat un titlu faţă de Prea Sînţia Sa Episcopul Partenie, de a-1 numi ’rotopop.
Se mal scie că preotul Balaban era considerat de toate partidele ca un bun electoral, cu toate că el exploata partidele în scopul de a parveni, înşelînd n mod grosolan pe toţi.
l’rebue să ştie că preotul Balaban acum 12 ani cind a venit in Braila n’a-vea existenţa zilnică; îndrăzneţ insă pune mina pe clădirea bisericel Cuvioasa Paraschiva, a cărei temelii şi pereţi erau ridicaţi pînă la acoperiş; adonă ofrande fără condică şi fără nici un control, obţine de la Primăria unbel Braila vreo
25.000	lei, cu cari termină biserica din zidărie.
Nimeni nu ştie ce sumă a adunat preotul Balaban din ofrande, precum şi cit a costat materialul şi lucrătorii Întrebuinţaţi Ia clădirea bisericel. Se ştie numai că Îndată ce s’a terminat clădirea din zidărie, pereţii s’au crăpat şi apoi turla mare s’a surpat.
Este bine să se ştie că preotul Balaban astăzi are case proprii în Braila clădite de Sînţia sa, împrumută pe comercianţi cu bani, in fine este cunoscut ca persoană cu oare-cari avere. Iar epi-tropil, colegi al preotului Balaban, fiecare are cîte-o frumoasă casă clădită în acelaşi timp cu a preotului Balaban şi cu biserica s-ta Paraschiva. Lucru curios însă că biserica cuvioasa Paraschiva s’a dărimat, pe cînd casele epitropilor acestui sfînt lăcaş, stau măreţe presen-tînd destulă soliritate-Primăria urbei Brăila, înainte de a se dărîma biserica, promisese a mal da Încă 15 mii de lei spre a se termina localul. Aceşti bani nu s’aQ mal dat, după ce s’aQ crăpat zidurile.
Se zice, că meşterii zidari nu ar fi plătiţi de protopopul Balaban. El au fost ţinuţi cu vorba, că epitropia are să ia de ia Primărie 15,000 lei, cu cari să poată a-I achita.
Exploatarea colectiviştilor
Colectiviştii şti ti să exploateze totul şi să tragă foloase din toate. Şeful lor D. C. Cociaş văzînd că Protopopul Balaban la alegeri face opoziţie unor candidaturi oficiale, cu 10 zile înainte de alegeri, pe clnd comitetul electoral liberal, era adunat în complect la d. G. Berceanu a-casă, l’a adus de urgenţă pe la orele 11 noaptea şi fără a-’l lăsa să răsufle de graba cu care venise, d. C. Cociaş ca un jupiter cu o voce detună-toare l’a ameninţat zicindu-’I : «popo am să te vîr în puşcărie pentru că nu te astîmperi,» miine procurorul va deschide o anchetă cu afacerea bisericel cuvioasa Paraschiva şi tot miine va da un mandat de arestare contra d-tale, ca să te învăţ minte să te împotriveşti candidaturilor oficiale.
Din arogant cum este preotul Balaban, de data asta s’a făcut miel. A cercat să se scuze, să convingă pe teribilul d. Cociaş, că este indus în e-roare ; dar n’a putut, căci vocea d-lul Cociaş a Înăbuşit ori-ce, arătîndu-se ho-tărît a vîrî în puşcărie pe protopopul Balaban.
O rază de scăpare apare, între meni brii comitetului fiind şi d. Al. Djuvara, astă-zl deputat, a luat pe garanţie pe protopopul Balaban, că nu va mal face cea mal mică opoziţie. De şi d. Cociaş părea la început neflecsibil, dar a ter minat prin a ceda d-lul Djuvara cu con diţiune ca protopopul Balaban să nu iasă din casă pînă la alegeri.
Protopopul Balaban a fost silit să se execute, esecutînd ad literam ordinul d-lul Cociaş !
Comercianţii din comitetul colectivist, cari afi asistat la această scenă se întrebau? Oare să fie adevărat că părintele Balaban nu este curat în afacerea clădirel bisericel ? Dacă n’ar ti adevărat, cum ar fi putut suferi insulta ce i s’a făcut de d. Cociaş?! Cum ar fi putut sta în casă zece zile numai ca să execute porunca d-lul Cociaş ? !
Sabia Im Damoelen
Colectiviştii sunt oameni practici ştifl să se asigure şi pentru viitor. De aceea teribilul d. Cociaş ca membru în consiliu comunal a propus şi consiliul comu nai a luat această decisiune:
«Comuna cu o sumă oare-care să dări ine şi cele două cupole rămase în picioare de la biserica cuvioasa Paraschiva; să aleagă materialul bun şi să-l adăpostească de deteriorări, iar în ce priveşte responsabilitatea faptului dărîmăril hotărăşte ca să se numească o comisiune care să ia socotelele tutulor epitropilor, cari s’aU succedat de la începerea clădirel şi pînă astăzi şi acel cari vor fi comis abusurl să fie daţi judecăţii.
Această decisiune a consiliului comu nai a făcut ca sburdalnicul protopop Ba-lahan să devie mal serios şi zilnic să facă antecameră d-lut Cociaş, Berceanu şi N. loneseu, iar foştii epitropl toţi agenţi electorali colectivişti şi unii chiar membrii în consiliul comunal, să se în treacă în manifestaţii de devotament.
Sunt patru luni de cînd este luată a-ceastă hotărîre, dar pînă acum nu s’a numit comisiunea şi nici nu cred că se va numi, de oare-ce tinerea cestiunil în
ce va plana asupra capului celor interesaţi.
Ic» «le la Ilr&ila
(Va urma)
lATOKIIAriI
Suntem informaţi că guvernul a decis a crea un nou imposit.
Ministrul de finanţe, d. Gogu Cantacuzino, a numit o comisiune ca să studieze reforma impositelro şi să întocmească un proiect de lege.
Comisiunea se va întruni săp-tămîna viitoare.
MM. LL. Regele şi Regina au făcut Marţi o vizita archiducelul Io-sif, care se altă în Fiurne.
M. Sa Regele s’a plimbat o oră cu archiducele Iosif prin parcul municipal din Fiume.
Săptămîna viitoare se va întruni comisiunea numita de d. Stolojan pentru întocmirea unul proiect al descentralizare! administrative.
Comisiunea, care e compusă din d-nil Em. M. Porumbaru, I. N. Ian-covescu şi Matei Petrescu, se va întruni Joul sub preşedinţa d-lul Stolojan la ministerul de interne.
Curtea de Casaţie din Franţa a pronunţat de curînd o decisiune prin care se stabileşte că nu se poate pune candidatura unul cetăţean la nici o demnitate electivă fără consimţimîntul lui.
Pe ziua de 1 Aprile se va suprima posturile de inspectori sanitari ale d-lor Dr. Gavrilescu şi Dr. Warlam.
D. Dr. Blasian, inspector sanitar, va fi înlocuit prin d. Dr. Iovitz; iar d. Dr. Miliail va fi menţinut.
D. C. Olănescu, fost ministru al lucrărilor publice, soseşte azi în Capitala venind din sudul Franţei.
Suprimîndu-se postul de inspector administrativ al d-lul Gr. Grămăti-cescu, d-sa e numit pe ziua de 1 Aprile jeensor la Banca Naţională.
O telegramă primită ieri seara din Abbazzia ne anunţa că MM. LL. Regele şi Regina au primit Miercuri în audienţa pe cavalerul de Rinaldini, guvernatorul litoralului ; audienţa a fost destul de lungă.
Compatrioata noastră, celebra tragediană d-ra Agatha Bărsescu, va da în curînd trei representaţiunl la Cernăuţi.
Intre altele, va juca la 2 Aprile frumoasa dramă într’un act Urlanda, de M. S. Regina Elisabeta, în care d-ra Bărsescu a creat la Viena, într’un mod strălucit, rolul eroinei— ceea-ce ’i-a atras şi felicitări publice din partea Augustei autoare.
Eată mişcarea făcută în personalul ministerului de finanţe atît în administra-ţiunea centrală cît şi în serviciile exterioare pe ziua de 1 Aprilie, cu ocazia punerii în aplicare a noului budget: D-nil Ioan Prelorian, director al comp-tabilităţel generale a Statului; C. Mo-teanu, casier central ; G. Calonfirescu, sub-director al comptabilităţel generale; Christu Grecescu, sub-director al vămilor.
D-nil Gr. Culeer şi Ep. D. Albu, inspectori financiari.
D-nil I. M. Dulugea, şef de circumscripţie vamală; G. D. Ionescu, sub-ins-pector la regia monopolurilor Statului.
D-nil I. Dumitrescu, G. Poltzer, T. Niculescu-Coca, Radu Pirvulescu, C. Zamfirescu şi Gr. Bengliu, casieri generali de judeţ.
D-nil N. Georgescu şi N. Apostolescu, sub-casierl de judeţ.
D-nil Marinache Stoicescu, Al. Tătaru, Haralamb Murgăşeanu şi G. Profiriu, controlori.
S’aQ numit ca controlori 16 controlori de judeţ însărcinaţi încă din 1894 numai provisor cu îndeplinirea acelei funcţiuni.
S’au numit sub controlori, d-nil Victor Dumitriu, Al. Al. Michăilescu şi C. Bi-jutescu.
Vom da în numărul viitor numirile făcute la vamă şi regie.
DEP ESI
(SerTioinl Agenţiei Romtne)
Times află din Singapore că Li-Hung-Tchang, după vizita sa la Petersburg, vu pleca la Londra spre a se lnttlni acolo cu lord Salisbury.
Proiectul de călătorie In America a fost părăsit.
Paris, 28 Martie.
Duelul Mac-Mahon — La Rochefoucauld este desininţit.
Petersburg, 28 Martie. Agenţia rusească confirmă ştirea că principele Bulgariei va merge de la Petersburg la Paris, unde va sta clte-va zile.
Berlin, 28 Martie.
Cancelarul imperiului, prinţul de Hohenlolie, a însoţit pe solia sa la Paris uude va răinine cite-va* zile incognito. Caracterul cu desăvtrşjre privat al călătoriei sale exclude ori-ce visită oficiala. De la Paris, prinţul de Hobenlolie va merge la Viena.
Londra, 28 Martie.
Camera Comunelor. D-nu Gurzon declară că guvernai n’a luat, faţă do nici o putere străină, angajamentul că trupele egipţiene nu o să înainteze dincolo de Dongola in Sudan.
Amsterdam, 28 Martie.
Se anunţă din Batavia ziarului Ilamleslblad că trupele olandese au deblocat Biloel şi Lam-koengrit. Un căpitan şi nouă soldaţi au fost omor'qi; 1 locotenent şi 28 de soldaţi răniţi. Generalul Wetter a căzut de pe cal şi s’a rănit uşor; cu toate astea el a păstrat comanda trupelor.
Paris, 28 Martia.
Consiliul de miniştrii s’a ocupat de afacerile din Madagascar. In curînd se va promulga proiectil] asupra concesiunilor miniere In această insulă. Se semnalează desordine In cite-va regiuni ; cu toate astea reşedinţele au încredere pe viitor şi un sentiment de siguranţă absolută domneşte printre streini şi indigeni.
Teheran, 28 Martie.
Toate oraşele din Persia fac preparative pentru a serba a 50-a aniversare a urcării pe tron a şahului.
Ţarul ii va oferi o baterie de tunuri Krupp cu muniţiunile sale.
Viena, 28 Martie.
Corespondenţa Politică află din Belgrad că regina Nathalia va sosi in acest oraş la finele lui Aprilie, stil vechio. Va rămîne aci pînă in luna August.
Se anunţă din Petersburg aceluiaşi ziar că în curînd vor începe negociările pentru tratatul de comerţ dintre Rusia şi Bulgaria.
Luxemburg, 28 Martie.
Gazeta de Luxemburg declară ca fiind lipsite de temeiO ştirile privitoare la reseumpă-rarea drumului de fer prinţu Henri şi la reî-noirea negociărilor cu administraţia drumului de fer a imperiului.
Constantinopol, 28 Martie. Partidul bulgar nu dă mare însemnătate vizitei ce prinţul Ferdinand a făcut patriarchulul ecumenic, de oare-ce prinţul s’a presintat la acest demnitar în haine burgheze şi fără nici o suită. Prinţul Ferdinand fiind un prinţ constituţional, această împrejurare indică că visita s‘a făcut fără înţelegere eu guvernul şi era un demers fără caracter oficial. Această visita pierde încă din însemnătatea sa prin faptul că nu s’a făcut de cit după 12 zile de la sosirea prinţului la Constantinopol şi după insistările d-JuI de Nelidow.
Din partea exarcatulul, se asigură că patriar-chnl insu-şl n’ar putea lua parte in mod formal la ridicarea schismulul de oare-ce exarca-tul nu Ta recunoscut nici odată.— Oposilia n’ar putea să emaneze de cit de la însă-şl Bulgaria, care ar fi lovită în mod grav în individualitatea sa naţională şi în aspiraţiunile sale pentru viitor.
Ceea ce ar causa cea mal mare nelinişte ar fi faptul că Poarta, sub influenţa actuală a Rusiei, ar putea să anuleze firmanul de Ia 1870 printr’un altu noO, care ar crea o nouă metropolă în ţară.—Acest act ar provoca resistonţa cea mal violentă.
E۩UM
Societatea femeilor «Salvatorul», va ţine adunarea sa generală în ziua de 7 Aprilie în sala Orfeu la orele 8 dimineaţa.
La ordinea zilei bilanţul de venituri şi cheltuieli pe anul financiar 1895 — 1890, votarea noului statut, alegerea comitetului central superior şi votarea budgetului pe anul financiar 1896—1897.
Cancelaria societăţii s’a mutat lingă Sfintul Gheorghe NoO în calea Moşilor vis-â-vis de hotel Londra.
*
* *
Apele Prutului aO început să descrească, dis-părînd ast-fel ori-ce teamă de inundaţii din partea acestui rîfl.
*
* *
Poliţia din Brăila a prins o bandă de falsificatori de monedă.
Banda se compune din Costache Cnnstanti-nescu cismar, ton Dumitrescu servitor, Dumitru Ştefan zis Armeanu, Tudorică Calogheros, Gestică NicolaO şi Fany Marcovicl.
*
* *
Ieri s’a făcut la primăria Capitalei, căsătoria civilă a d-lul C. Golescu, fost deputat, cu d-ra Racota.
Căsătoria religioasă se va celebra Duminică la Mitropolie.
*
* *
Monitorul publică următoarea mişcare în diplomaţie :
D. Eug. Mavrodi, secretar de legaţiune la Viena e înaintat consilier de legaţiune.
D. Nicolae B. Cantacuzino, secretar de legaţie clasa Il-a la Viena, e chemat în administraţia centrala a ministerului afacerilor străine şi numit sub-director al afacerilor politice şi contenciosului.
D. Teodor L. Ghica, secretar de legaţiune la Londra şi d. Al. Gr. Lahovari, cancelar al consulatului din Ismail, sunt trecuţi în posilie de disponibilitate.
***
Cu începere de la 1 Maiii oraşul Craiova va fi iluminat cu electricitate,
*
* *
De la 1 Aprilie, printr’o dispoziţie absurdă a ministerului de finance, se interzice comercianţilor din Bulgaria de a mal fi reprezintaţl in afacerile lor la vamă prin expeditori, deşi aceştia prezintaQ toate garanţiile morule şi materiale cerute de legea vamală.
Neajunsurile pe cari comercianţii le sufereufi pînă acum chiar şi cu ajutorul expeditorilor. In urma acestei disposiţil, se vor înmulţi, c auzind ast-fel daune simţitoare coinorţulul.
*
* *
I). Bolintineanu, consilier comunal, va fi numit pe ziua de 1 Aprilie secretar general lu primăria Capitalei, in locul d-lul Zălreanu, care a cerut trecerea su la pensie.
*
* *
De lu 1 Aprilie, serviciul antropomelric, care e instalat acum la prefectura poliţiei, va fi mutat lu palatul justiţiei.
*
* *
www.dacoromanica.ro
EPOCA
3
TEATRE, CONCERTE, SPECTACOLE
Atcncnl Roinln.—Sinibăîă 6 Aprilie 1896 CONCERT dat de Aurel Eliade cu concursul d-lul Ernest Narice, pianist.
Programa: 1 a) Tagliafico. «Si je n’avais rien a vous dire». b) Choudens. «Aimerc’est vivre» clntate de d. A. Eliade.
2.	a) liubinstein. «Barcarolle». b) Schumann. «Caprice» esecutate de d. E. Narice.
3.	Kreutzer. Scena şi Arie din Opera «Naeht-lager von Granada» cîntată de d. A. Eliade.
4-. a) Moniusko. «Le Cosaqne». b) Chaminade. «L’anueau d’argent» clntate de d. A. Eliade.
5.	E. Narice. «Raphsodie roumaine» esecu-tată de d. E. Narice.
6.	a) Schumann. «Aventură a doi Grenadirî». b) IHmu. «Mugur, Mugurel» clntate de d. A. Eliade.
Teatru Naţional.—Marţi, 2 Aprile se va representa pentru ultima oară în această stagiune, piesa Hotel Central, In beneficiul Doamnei Maria Vasilescu.
Tot astă noapte, tot In Doroclioiil focul a mal consumat o mugasie cu cereale a d-lul Zoller.
Sunt bănuell că focul ar fi fost pus intenţionat. S’a deschis o anchetă.
Policlinica stabilită in strada Armenească 26, se complectează din ce In ce mal bine.
Cu începere de luni, 1 Aprilie, d. dr. Enric Lempart îşi va începe consultaţiile pentru boa-lele de dinţi, in toate zilele de la orele 12—1 p. in.
Aceasta este Intîia instituţiune de felul acesta in ţară la noi, unde toate consultaţiunile se daG gratuit.
* *
55 Consiliul general al judeţului Olt, care se află convocat in sesiune extraordinară, s’a constituit, aleglnd membri în biurou pe d-nil: Th. Rîducanu, preşedinte; Const. Pavlovici si d. Poliliron, vice-preşedinte; Drăgoescu şi Gh. D. Diaconescu, secretari.
Lucrările continuă conform ordinel de zi.
*
* *
Morarii din Moldova, cari produc cea inal buni Plină din ţară. stafl răO de vre-o trei ani, din cauză că s’a înmulţit numărul morilor perfecţionate şi ţara nu poate consuma tot produsul lor de făină de calitate superioară.
E deci neapărat necesar să se caute un de-buşett po principalele pieţe ale Europei.
Un agent al unei mari mori de făină din Moldova, d. IL Z. Brucur, din BacăO, u convocat o adunare a tuturor morarilor din Moldova, care s’a ţinut în BacăO in ziua de 25 curent.
S'a decis a se lucra cu puteri unite pentru crearea unul export de făină.
La această Intîia adunare a morarilor, aG luat parte toţi morarii din Botoşani, Iaşi, Dorohol, Fălticeni, Piatra-Neamţu, Roman şi BacăO. Toate aceste mori prefac în făină 12,000 de vagoane de grîG pe an.
SITUAŢIA IN ITALIA
(Prin fir telegrafic)
întrevederea de la Veneţia.—Pregătiri. — Banchetul. — Suveranii germani. — Sosirea Regelui Belgiei. - Ştiri după ciinpul de lnptă.
1)I¥ER§E
Crime. Delicte. Accidonte. îutimplări.
DIN 'STREINĂTATE Sinistru pe apă. — Cazanul remorcherului Virginia, care face serviciul pe Es-caut, Intre (iaud, Termoiule şi Anvcrs, a făcut expiosie acum patru zile, aproape de Baernsde. Cele patină persoane cari craii pe bordul remorcherului afl fost ucise. Sgudui-tura produsă prin expiosie a lăcul să se scufunde o luntre care era In apropiere. Luntraşul, soţia sa şi patru copil s’art ine-cai, precum şi două alte persoane cari erau în luntre.
Sunt In totul două-spre-zece victime.
ULTIME IHFORMATIUNI
I>. V. A. Irccliiii, preşedintele I>igel Culturale, va trimite miiiie invitările pe la toate secţiunile Ligei, pentru a alege delegaţii la congresul general extraordinar al aeeslei asociaţii.
Congresul este convocat pe zilele de 1& şi 13 .Hain.
Tliine vom da mai multe amă-miiile interesante asupra stării actuale a I.igei, asupra ueinţele-perilor din comitet şi asupra scopului pentru oare e convocat congresul extraordinar.
Se aşteaptă întoarcerea in ţară a M. S. Regelui pentru a se pune piatra fundamentală a nouel clădiri a Casei de Depuneri.
Solemnitatea aceasta, care se va face cu mare pompa, va fi presi-data de însuşi Majestatea Sa.
Roma, 28 Martie.
Miniştrii afacerilor străine şi marinei vor pleca astă seară la Veneţia. — Majestăţile Lor italiene, însoţite de d. di Rudini vor pleca la Veneţia mîine dimineaţă, unde vor sosi seara. Prinţul moştenitor va Întâlni pe MM. LL. la Florenţa.
Majestăţile Lor germane vor sosi Sâmbătă la Veneţia pe bordul lui Hohenzollern.
Consiliul municipal a decis să meargă spre tntlmpinarea suveranilor germani ptnă Ja Malainocco, pe nişte vapoare mici unde se vor îmbarca şi autorităţile.
Duminică va fi un banchet oficial la curte, urmat de un cerc.
Avisul regal Balena a fost pus la dispo-siţia suveranilor Italiei.
Veneţia, 28 Martie.
Ambasadorul german la Roma. d. de Bii-low, a sosit.
Genua, 28 Martie.
Regele Belgiei a sosit incognito şi a plecat de acolo la Stresa.
Massauah, 28 Martie.
Colonelul Stevani a telegrafiat că dervişii aii părăsit Tucruf şi s’afl refugiat dincolo de Alb ara pînă la Otobri. părăsind pe răniţi precum şi că tării lor. Generalul Baldisera a ordonat colonelului Stevani de a verifica aceste ştiri, a-I telegrafia amănunte In privinţa fugii dervişilor şi de a procede cu o extremă băgare de seamă. Colonelul Stevani a răspuns confirmlnd aceste ştiri.
Roma, 28 Martie.
După o scrisoare care vine din Asmara, «Opinione» evaluază perderile Abisinienilor în bătălia de la Asmara la 5000 morţi şi aproape 7 ptnă la 8000 răniţi. Acest ziar adaogă că aceste perderl se datoriază mal cu deosebire decisiunel Negusulul de a nu urmări trupele italiene şi de a bate în retragere.
Messina, 28 Martie.
Familia imperială germană a visitat Împrejurimile oraşului şi a fost vid aclamată.
Majestăţile Lor afl plecat după arniazt, pe bordul lui «Hohenzollern» mergînd la Veneţia.
Membrii Corpului didactic, adunaţi în congres la Focşani, au a-dresat prin preşedintele lor, d. Gr. Stefănescu, M. S. Regelui, la Ab-bazzia, următoarea telegrama :
Sire. Corpul didactic din Rominia, întrunit in al 13-lea congres iu oraşul Focşani, se grăbeşte de a trimete bunului săQ Suveran, protectorul şcoalel, şi graţioasei sale Suverane, expresiunea sentimentelor sale de profund respect, de iubire şi de desăvirşit devotament. Trăiască dinastia romină !
D. N. Ceaur-Asian va adresa guvernului o importantă interpelare asupra uneltirilor bulgăreşti din Dobrogea şi în special din Tulcea, uneltiri pe cari administraţia le încurajează prin numirea în f uncţiuni a celor mai prime jdioşî agitatori bulgari.
Erl, la Teţcanl în judeţul BacăO, un cline turbat a muşcat pe ţiul d-lul Ro-setti-Teţcanu.
D-l Rosetti a plecat de îndată la Bucureşti cu fiul săfl, care va fi astă-zl inoculat în Institutul de bactereologie al d-lul Dr. Babeş.
Ni se telegrafiazâ din Tnrnu-Se-verin că asupra d-lul avocat C. Ră-dulescu a tras cu puşca unchiul său Pirvulescu, Cauza e un proces de moştenire. Criminalul a mărturisit faptul şi instrucţia l’a depus. Insă judecătorul vacanţiilor singur l’a liberat în contra legel.
Cerem d-lul ministru al justiţiei să cerceteze cazul şi să facă să se respecte legea.
O societate franceză repreisntată prin d. inginer Păianu, a oferit primăriei din Iaşi iluminarea oraşului cu electricitate în condiţiunile cele mal avantagioase, mal eftin chiar de cît la Craiova, unde tot aceasta societate e concesionară.
D. Păianu a cerut de asemenea şi concesiunea de a construi un tramway electric.
Kobescu, Stătescu, Eustaţiu, Keliaia, Danielescu, Remuş, OrCşcu, Popovicl. Macovel, Popescu, Petram, Elefterescu, Panaitescu, Năinav, ele.
Preţurile cerealelor, cari în ajunul sărbătorilor craii foarte scăzute an căpătat de o dată o urcare foarte simţitoare.
Se atribuc această urcare ştirilor rele ce vin din America cu privire la recolta viitoare.
Cu toate acestea preţul porumbului continuă a ti toarte scăzut.
Am ţinut pe cititori în curent despre negocierile urmate între prinţul Dim. Ghica şi d-nil Sturdza şi Stolojan, aceştia din urmă silindu-se a îndupleca pe preşedintele Senatului ca să se Invoiască cu stabilirea unul regim la Etorie, care s’ar abate de la prescripţiunile actelor de fondaţiune.
Piuă acum negocierile n’au is-butit şi azi prinţul Dim. Ghica a reînoit declaraţiunea sa, ai îşi va da dem isiunea din preşedinţia Senatului.
Administraţia actuală a suspendat lucrările de asanare a oraşului Sulina.
Aceste lucrări de mare importanţă pentru salubritatea şi siguranţa Sulinel aiT fost începute de administraţia conservatoare.
Ce zice d. Felix despre această suspendare ?
In vederea discuţiunilor ce se vor urma în Cameră asupra lege! pescuitului, în curînd vor apare patru lucrări importante, una a d-lul Italino Vericeanu în contra legel şi în special în contra articolului 5 şi alte trei ale amicilor d-lul Palladi, cari vor susţine proiectul, adică e-conomia legel, care constă în declararea de proprietate a statului a tutulor rlurilor llotabile şi a tutu-lor bălţilor cari se alimentează din aceste riuri.
Stagiunea Teatrului Naţional se va închide Duminică seara cu tragedia Hamlet.
Asupra reformei impositelor pe care o proiectează guvernul, ni se asigură că comisiunea instituita de d. Gogu Cantacuzino, va studia in principiu şi ideia monopolului spirtoaselor.
Crima din strada Putu cu apă rece
Iu urma măsurilor inteligente luate de serviciul de siguranţă din Capitală, Ni-colae Popa, zis şi Nicolae Ferea, autorul crime! din strada Putu cu apă rece, a fost prins şi arestat ieri la Baltăteşci, în judeţul Prahova, la socrul său, unde stă de mai mult timp soţia criminalului.
In adevăr, după cum anunţasem, acest Nicolae Popa, în vîrstă ca de vre-o 26 ani, de fel din comuna Floreşci, judeţul Dolj, îşi avea domiciliul în comuna Ulmi, plasa Borcea, judeţul Ialomiţa; urmărit la casa sa, se aflase că a plecat la Bucureşti, însoţit de un oare-care Petro-vicl. Poliţia de siguranţă, procurîndu-şl semnalmentele amlndurora şi urmărin-du-I, a intervenit in urmă la autorităţile din judeţul Prahova şi ast-fel s’a putut face ieri această importantă captură.
Criminalul are o mină bandajată şi e rănit la o ureche. El urma să fie adus astăzi la cabinetul 3, unde d. judecător de instrucţie Sărăţeanu ii va lua primul interogator.
Vom ţine pe cititori în curent cu amănuntele ce vom dobîndi în această afacere.
DIN CAPITALA
încercare (le sinucidere. — Dumitru Io-nescu, tu vîrstă de 19 ani, servitor In casă la d. C. F. Robescu, primarul Capitalei, a Încercat a se sinucide blnd o soluţiune de capete de chibrituri disolvate In apă. Causa acestei determinaţiunl nu e cunoscută.
Început de incendiu. — Astă noapte, pe la orele 12 juni., s’a aprins o lampă in casa din strada Vaselor No. 4; focul comuni-clndu-se perdelelor din odae, a consumat mal multe rochii, haine şi alte obiecte. A-cesl Început de incendiu a fost Insă curînd înăbuşit, graţie ajutoarelor grabnice date de vecini.
DIN ŢARĂ
Două incendii. — Astă noapte, la ora 1, a isbucnit un incendiu In Dorohoifl, care a consumat magasia cu cereule a d-lul Marcu Fiseher. Focul a fost loealisat a orele 3 dimineaţa.
Societatea silvicultorilor, care-şl ţine acum şedinţele sale, a adresat erl preşedintelui său următoarea telegramă:
Domnului loan Calenderu
Membru al Academiei liomîne Abbuzzia
Societatea silvică, Întrunită astă-zl in adunare generală, mulţumeşte scumpului şi învăţatului el preşedinte pentru bună-voitoarea atenţiune acordată lucrărilor sale, chiar în străinătate; il roagă să primească expresiunea sentimentelor sale de deosebită consideraţiune şi să bine-voiască in acelaşi timp a comunica MM. LL. Regele şi Regina expresiunea sentimentelor el de profundă recunoştinţa.
•V
M.vBKI Ji
MAGASItf DE I1V
Cafea l »loH( /, 4t, fo*t hote! MIroft (Vis-ă-vis de Cofetăria Capsa)
Mercarl 27 Martie si zilele următoare MAR® EXPONIţllAE
PtinciH» iii vinzarc a noutăţilor sosite pentru Sezonul «le Primăvară.
MĂTĂSURI şi LENAGIURI fantaisie, mare variaţiune de gemuri foarte bogate «ultimele ereaţiunl».
JAtJlIETE, PELERINE şi C0LEFRI foarte elegant confecţionate, cele mal noi modele ale renumitelor ateliere din Paris şi Berlin.
UMBRELUŢE prea elegant combinate cu dantele, panglici etc. precum şi bogată colecţiuue de En-Uas toate cu bastoanele cele mal alese.
Eingat UHortiern-nt elf îiiămuşt, (Horagii, SSafi^fi-, Corwfe, JLin-f/e-B-ia pentru dame. de mătase, olandă, linon şi chiffon.
be astă dată cumpărătoarea noastră s’a bucurat de avaritagit foarte Însemnate, şi fideli principiilor magasinuluî, oferim şi ouor. clientele aceste avanlagil cari constă iu a vinde mărfuri nuol, frumoase şi de’ calitate hună, cu preţuri ne mui auzite de ieftine în ţară.___________
In curind va apare catalogul special pentru sezonul de Primăvară şi vară, care se va trimite gratis şi franco după cerere.
75	10-3
wmm
SOCIETATEA
FABR1CEL0R UNITE DE VAR
biv cian1 lung
Subsemnaţii fabricanţi de var alb din
C.-I/iing îşi Judeţul aiiscel. facem cunoscut că pentru a evita concurenţa neleală şi falşificarea varului prin alte provenienţe ; neam constituit in Societate pentru a putea plasa noi tnşi-ne producţiunea noastră, luând deviza, maria huuă. serviciul prunii şi preţuri convenabile, rugăm dar pe D-nil ar-chitecfl Constructori şi Proprietari a adresa Comenzile D-Ior direct pe adresa :
Societăţel Fabriceior-unite de var alb din Clmpu-Lung
iar- tH-nfree iftneiire&ci fa itornni* * 31 liSS\ t St S» 4- Co., ftn f raft-a Gririfaţ S. EJmiuiorit-i, Caii-a Oririţei 4S. MOSJir s/twrsct, Cat. artrita tit f
iar în speranţe că Onor. public va îucuragia o industrie exclusiv romîneaseâ şi condusă numai (ie ţărani, presintăm de pal înainte mulţumirile noastre.
FABRICANŢII IKK VAR :
losif Bunescu Ion Anastasse Moise Bunescu S. Haimovid Ghica Năstăseanu
Moise Cotărleţu Ştefan Ni stor Nae Boteanu Gheorghe Pr. Năstasse.
77
De vînzare 2 vil, una in strada Mir-cea de 10 stîiijenl faţada, în via lui Că-tuneanu pe şoseaua Panduru şi cea-l’altă de 15 stânjeni faţada în a doua stradă Nicuşoru Dealu Spirei.
Doritorii a se adresa la Iosef Dudescu vizitiu, Ia azilul ElenaDoanina-71	10—5
I>e arendat
De la Sf. Gheorghe 1897 Moşia Iludeştî-Cioplea, cu trupurile Bîrzeştî-Cîtzel, din judeţul Ilfov, plasa Dîmboviţa, averea minorilor Th. Eftimiu. Această proprietate fiind lingă capitală, presintă cele mal bune avantagil de exploatare.
Dop torit se pot adresa pentru a lua informaţii şi cunoştinţă de condiţiunl la d-nil G. N. Eftimiu & Comp. bancheri, str. Lipscani No. 7 şi la (l-na Elena Th. Eftimiu, tutiicea legală a minorilor săi copil, str. Radu-Vodu No. 5, în Bucureşti.
71	«5-29
Plus de Cheveux Blancs Plus de Barbes Grises
Le ^IGERs bo
donne Instantaniment Ies nuances BLOND, CHATAIN, BRUN ou NOIR
Une applieation tous le» 15 joura *uffit.
Ne tache pas la peau el s'eche de suita.
CREZ IES COIFEEURS ET PARFUNIEURS
GROS it OlTAIL po ur In ROUMASIE :
CDCCD CoiUeur-ParC i. BUCAREST,
• DCtn 70. Calea Victoriei En desimi» des Magnsln» de Confecţiona de M“* Paul.
31	25-1«
if>a	■	, de la Sf. Gheorghe
De arendat
împreună cu 3>iţe)ţjlî si Rpşioara în
districtul Prahova în apropiere de Ploeşti şi de staţia Băicoiu ; pămînt excelent, case bune, pătule, moară, tîrg şi alte venituri.
A se adresa pentru informaţiunî la d. avocst CONST. G. IOAN, str. Cîmpineana No. 48. dc la 7 la 11 dimineaţa şi de lu 6 la 10 seara.
10 10-8
Pierdut
U11 căţel fox-terrier, trupul alb fără senine, capul cu obrajii şi urechile negre, nalt de 35 centimetri.
Răspunde la numele de Trichy.
Bună răsplată acelui care îl va aduce la d. Al. Marghiloman, str. Mercur.
78	3-2
!Oe închiriat
Un apartament conţinind 14 camere se închiriază cu preţ avantagios, str. Principatele Unite No. 20. A se adresa la Theodor Floria», Cheiul Dîmboviţei, lingă abator.
60
rar sajpsamt fiT de la Sf. Gheorghe îpwpSElsIpv I 1896 una prăvălie în Calea Victoriei No. 68 sub hotel Continental la stingă inlrăreî adualinenle ocupată de Domnii Georgos Becker.
Doritorii se vor adresa la Casa de Banca a D-lor Fraţi A. II. Klias, Bucureşti, Strada Lipscani No. 80.
VIZITAŢI
MENA8ERIA Şi MUZAUL
ISTORIC ŞI ANATOMIC
A LUI
EDIJ VKB iSB&AllT3i
PE BULEVARD, lingă Imprimeria Stalului
Pe lingă diferite animale curioase şi rare. de remarcat Uriaşul tigru regal, două familii de iei frumoşi, leal „Sultan" şi leoaica „Cora“, sunt de o frumuseţe rară. Leopardu „Printz", o Panteră neagră, o Hienă, Lupi, Vampirul sau clinele sburător, etc.
Toate animalele sunt dresate şi presentate publicului în toate zilele la orele 4, 6 şi 8 după amiază de către c«*I mai renumit «lresor «le animale diu Europa, Doimuil CHARLES SCOTTI.
Curăţenia absolută ce se păstrează în mena-gerie, face să uu se siiuţă cel mal mic miros neplăcut.
38	____________________20 — ir>
W'Fiiii "Vasilescu
IaA cocos
Magasinul cu coloniale din colţ, strada Smir-dan 53 şi sucursala din Hanu Zlatarl 17, roagă pe onor* clientelă, că iu vederea Sărbătorilor de Paşte, să viziteze aceste nuigasine, fiind bine a-sor’tate cu diferite mărfuri proaspete, băuturi streine şi indigene.
74________________________10—7
O doamnă si un domn căsătoriţi, dintr’o familie onorabilă, eu hune referinţl, doresc a se angaja la o moşie mare, doamna cu-nosclnd perfect croitoria şi gospodăria precum şi limba germană şi roinînă, ca mena-geră; iar d. cunoscînd comptabilitatea precum şi limbele Germană, Franceză şi Ro-mlnă, ea comptabil.
Pentru ort ce informaţiunî a se adresa
ub iniţialele A. B. la administraţia acestui /.iar
PARMEW
Valea Victoriei JVo.
Vis-â-vis «ie Palatul Ilegal
«U I KSALA la fiSrăiiti CASSA BALLY
Adunarea generală a acţionarilor So- I	MiMMtEaMIIImH A K< MMb
cietătel de ceramică si basalt artificial I A apărut In editura librăriei C. Sfelea. Bu-
se vâ ţine in ziua de‘ 7 Aprilie.	arsuri de G. Cosbuc.
1	1	■ Preţul lei 2.50. De vînzare in toate librăriile.
A apărut No. ÎS din anul al «lnilca a admirabilei reviste ilustrate pentru familie TATUA,avînd următorul sumar:
Fata mamei (poesie), G. Coşbuc. Note de călătorie (urmare), Neculal Iorga. l)’a baba oarba (poesie), ÎL Coşol. Virtutea Luciei (urmare şi sfîrşit), Dimcion. Moş Zaime (poesie), I. B-ce Hetrat. O seară la Sorrento (piesă într’un act de I. Turghenieff), Tr. de S. Cujbă, Din viaţă, (poesie de Schiller), C. IIoni. Putregaiul, Spini S. Ilasnaş. O vendetă (de Guy de Mau|)assanl|, Tr. de IL Marian. Vînătoarea do feare mart în Africa (după E. Manceau), Tr. de Nemred. Fiita Împăratului şi Pălmaşul codrilor (poveste populară), E. Sevast.-HetraL La isvor (poesie de Scniller), C. Heni. Exilarea, expulzarea şi extrădarea, Florescu. Măgarul lui Fra Ilocco, Tr. do Breb. Fel de fel. ***.
Ilusli-nţiile : Primul debul in bucătărie.-Kreusa.—In luncă.—Vînătoarea cu elefanţi. -Luptă între Urangutan şi Tigru.
Pentru saişonul de primăvară
3ST au sosit
toate noutăţile pentru dame şi copil.
Pelerine «le califca perlate, «le dantele şi postav
Jsiqnette pentru dame, croială nouă şl perfectă.
gs lt'tf1» pentru danie, negre şi culori şi cu<» mare vani Boia Mfi A ilUaT riaţiiine de bastoane alese
Bluase pentru dame, «le mătasă Cliin<1e etc.
Mochl pentru «lame, «le Alpaca ultima crcaţiune
mr PĂisĂnşj, pălăru, ^ĂsLĂMii^m
Modelele cele mai noi sosite din Paris
Cel mai bogat asortiment de confecţiunT pentru Copii
COSTM JiK de MiÂEŢM lUiVUlT*: pentru JFJETH JAQMJETTE, i»AHM»KSMMJHM. VAREUSMi,
— VASQMJETAl «i HASAWTE —
67
15-6
www.dacoromanica.ro
4
EPOCA
7	CASA DE SCHIMB
HESE3A & SÂMUEL
BUCURESCI
No. 5 Strndn Lipscani No. 5
Cumpăra şi vinde efecte publice şi face orl-ee schimb de monezi.
Cursul pe ziua de 28 Martie. 1890
	1	Cump.		Vind	
4«/o	Iîentă Amorlisabilă. . .	80		87	—
5°/o	» Amorlisabilă. . .	98	7<	99	’/«
6°/o	Obligaţ. de Stat (Cov. R.) .	100	ll<	102	7«
5°/o	» Municipale din 1888	96	3/<	97	v«
5°/o	» * » 1890	97	7.	97	7.
5°/o	Scrisuri Funciar Rurale .	92	*/.	92	7.
8%	« o Orbane .	100	V.	101	
5°/o	» » Urbane .	88	•/»	89	—
5%	» » » Iaşi.	81	3m	82	V*
	Acţiuni Banca Naţională.	1545	—	1550	
	» » Agricolă .	195	—	200	—
	» Daria Rominia asig.	412	—	415	—
	» S-tea Naţionala asig.	424	—	427	—
	S-tatea de Construetiunl .	215	—	217	—
	Florini valoare Austriacă .	2	10	2	12
	Mărci Germane ....	1	23	1	25
	Racnote Franceze . . .	100	—	101		
	» Italiene. . . .	89	—	93		
	» ruble hirtie . .	2	68	2	72
Imprimarea cu maşinele dublu-cilindrice, (lin fabrica Albert & C'=», Frankenthal şi cu caractere din fonderia de litere Flinsch din Frank-furt AjM.
—I.
P A

DE

T E
de cele mal simple
de SĂPUN şi de LEMN piuă la cele mal elegante de MĂTASE şi CRISTAL, recomandă :
„STELLA

SĂPTJNERIE ŞI PARFUMERIE
— Calfa Victoriei, — 49
vis-ă-ri» de Palatul Regal (54)	(10-9)
ATELIER DE LACATUŞERIE
şi pentru
— (APAŞ TMt UCTMIAK UE EI EH —
I. HAUG
— Strada Isvor, No. 111) Bucuresci —
efectuiază tot felul de lucrări de fier pentru Binale, precum: Grilage, Porţi, Balcoane, Uşi Ferestre. Marchize, Scări, Lămpi, etc.
Specialitate pentru efectuarea «le ea.se pentru florării In fier
Primesc comande nentru Provincie:
— 1Preţuri Mo Aerate —
82
100-14
Hemoroide
Hemoroidele se vindecă cu pilulele şi cu pomada (alifia) doctorului Lebel An dre dela Paris: 4, str. de l’Echquier, 4 Patru-zecI de ani de succes.
Broşură explicativă se trimite franco jn schimbul unul mandat poştal de 1 fr. 50 cent.
Deposit In Rominia, la toate farmaciile şi droglmriile principale.
’ 20 12-10
VELOUTINE
Pudră de orez, preparată cu Bismuth Higienică, Adevărată, Invizibilă.
Dă pielei o frumuşeţe şi o frăgezime naturală.
Singura recompensată la exposilia U-niversalâ din 1889.	io-2«
CH. FAY, pur fu mur
Paris. — 9, Rue (le la Paix, 9. — Paris. Se găseşte In toate parfumeriile.
VAR HIDRAULIC
CALITATE SUPERIOARĂ
„BREAZA”
SOCIETATE ROMÂNĂ ANONIMĂ PENTRU FABRICAREA
Varului Hydraulic şi a Cimentului Roman
Mai înainte DAVIDESCU BREAZA & C-ie.
PENTRU COMANDE A SE ADRESA REPRESENTANTULUI GENERAL
T, ZWEIFEL, Bucuresci, Strada Stelea, 6.
SI EA EIEIAEEEE SAEE
GALAŢI, Strada Presei, 20 || IAŞI, Strada de jos, 24.
— SAtJ DIRECT LA FABRICĂ —
42
< «ara Comarnic
(25—9)


Cel mai bun hâtre
VINURILE de QUINQUINA
este
flUUMUM LABARRiQj/F
APROBAT de ACADEMIA ^MEDICINA di» PARIS
Stlola. — 1/2 Sticla.
W. HTAADECKER
Bucur esci—Urai la—Craio va

Representanţa Casei F. C. GLASER & B. PFLAUM
BERLIN S. W. LINDENSTR 80
---------
SINGURUL VINZĂTOR PENTRU ROMÂNIA
A Mi TEMI IA Ij EE O H PE ATRE
Căi ferate secondare de tot felul pentru terasamente, exploatări de păduri şi
stabilimente industriale
Ii I A E A B R I C A
FRIEDR. KRIIPP (ESSEN)
In t6te farmaciile.
V/iMiHMIMI
Vagonete basculunte de «ţel Vagonete cu cutii Vagonete .speciale de ori-ce fel Rlaei turnate
Şine ile «ţel Ressemer pentru antreprise miniere Cale fixă transportabilă
Şine de «ţel
Macaze.
Pasage de nivel. Roate.
Roate iiRontate pe osii. Ungare de osii.
Tletal de osii, etc.
Vini menit «te *J8 «le s«K‘ol s«i«*«*e» proclamă superioritatea sa in tratamentul de guturai, Iritaţiuiieî peptiiluî, influenţa, dureri reumatismale, ser Iuti tu rî. răni, vărsături, bătături. — Topic excelent contra bătăturilor.
Se află în toate farmaciile.	21	12—3
(01)
!*rospecte «letaliate şi «levise gratuite
(40-3)
înainte de a cumpăra ori ce maşină agricolă safl industrială Cercetaţi Tiarele Deposit «le jflaşliie şl Unelte Agricole Safl cereţi Catalogul ilustrat al casei
EUGENIUBEHLES
B«]»re^entant si depozitar al renumitei fabrici T I fl. fLOTU^R ti în Germania
'	_Bucuresci, — Strada Bibescu-Vodă, 1, 2 şi 4  
* SEMĂNĂTORI
manuale, în lat şi In rlndurl
TRIOBI
VENTURATORI
GRAPE DE FIER
flexibile şi diagonale
GREBLE DE FÂN
FE.U0URI UNIVERSALE
(le oţel perfecţionate. Pluguri eu 2, 3 şi 4 brăzdare, tot-d’a-una 4—500 pluguri în depozit
PLUGURI CU SEMĂNĂTOR DE PORUMB, PLUGURI NORMALE
S jocoinoliile şl Treerători
«le O, s, io ţi 13 cai putere
Premiate cu cea mai înaltă distincţiune, adică cu unica Mare Medalie de Aur
(La concursul de Treerători de la Herăstrăfl 1891)
Batoze de porumb
manuale şi cu aburi
Maşine de tăiat pae şi fîn Răriţi, Cultivatori, T ăvălucl
POMPE
pentru spălatul cazanelor, de
*	t,. wW».ViŞ' .ftUVlVV M|i,,linW||>wlaM|1,u,a,_11|.l.lilllllu„- r-
incendiu |i de grădini
Secerăt«>area „Bouuîe44
c:u APARAT DE LEGAT SNOPI ŞI CTJ TII^IL
I.A DREAPTA
Kodel 1896. Cele mal solide şi nţo&re construite ca total de oţel din renumita fabrică JOHNSTON
HAKVESTER C-nie, Bataria (America).
Pietre de moară franceze
Mnţ&male, Părţi de reeervă, Carele de transmisiune, ete.
MORI pe postament de fier şi lemn
simple, duble, triple şi quadruple
(53)
INSTALAŢIUNI DE MORI PERFECT AUTOMATICE CU VALŢURl
W VAR IA ŢIE ABSOLUTĂ PEATRE BEATĂ EEATCŢIOAARE Mi MATERIAL, MO E III
(25-4)

Bucuresci.-Tipografia «Epoca».—Strada Clemenţei, No. 3.
www.dacoromanica.ro