SERIA ti.—ANUL H, No. 118.
Ediţia a, treia
VINERI, 29 MARTIE 1896.
NUMĂRUL 10 BANI
A BOVAMEXTELE
încep la 1 şi 15 ale fla-căreTlunî şi se plătesc tol-d’a-una înainte
In Bucureşti la Casa Administraţiei In judeţe şi străinătate prin mandate poştale Un an tn ţară 30 lei; în atreinătate 50 lei Şase luni ... 15 » »	»	25 »
Trei luni . . . 8 » »	»	13 »
Un număr in streinătate 30 bani
MANUSCRISELE NU SE ÎNAPOIAZĂ UEDACŢIA
3—STRADA CLEMENŢE!—No. 3
NUMaRUL 10 BANI
AmiUHlo:
In Bucureşti şi judeţe se primesc numai la Administraţie
In streinăt.ite, direct la administraţie şi la loate oficiile de publicitate
Anunciurl la	pag.	IV..0.30	b.	linia
>	»	>	III.........2.—	lei »
»	»	»	II.........3.—	» *
Inserţiile şi reclamele 3 lei rindul
Un număr vechiu 30 bani
A I>I« INISTRAŢIA
No. 3 - STRAD A CLEMENŢEI — No. 8
APARE ZILNIC LA 5 ORE SEARA CU CELE DIN URMĂ TELEGRAME ŞI ŞTIRI ALE ZILE!
U¥E Li A
KXEiBBXX
SERIE NEAGRA
Succesele diplomatice ale d-lul D. Sturdza în calitate de ministru de externe, formează deja un frumuşel stoc care poate săcaracteriseze inteligenţa şi talentul acestui mic om de statură şi mare om de Stat.
Putem zice că d. D. Sturdza în politica externă a avut de la venirea sa la putere o serie neagră de cel mal frumos abanos.
Eată un diplomat pentru care ne-succesul şi neşansa nu mal au nici un secret.
Să înşirăm cîte-va mărgeane din salba succeselor sale diplomatice. Ajungînd prim ministru, d. D. Sturdza nu poate pronunţa îritîiul săO discurs înainte de a avea o mică înţelegere cu cabinetul de la Viena, unii zic cu cel de la Pesta, asupra textului privitor la relaţiile noastre cu Austro-Ungaria. Acel text i se trimete din streinătate ca un simplu object de importaţie.
Austro-Maghiaril ii joacă însă cunoscuta farsă de rău gust, de a publica el mal înainte în gazetele lor acel text, puindu-1 pe d. Sturza în umilitoarea posiţie de a rosti la Iaşi, ceea ce gazetele străine anunţase mal de înainte că are să rostească!
Aceasta nenorocire ar li desperat pe un altul de cariera diplomatică. D. D. Sturdza, însă în calitate de istoric, s’a consolat repede, spuind camarazilor săi că asemenea ruşine i s’a întîmplat şi celui mal mare jtonrn al nostru, lui Ştefan cel mare din partea Polonilor.
Este ştiut în adevăr, că Ştefan cel mare se învoise ca să facă ju-rămînt de vasalitate regelui Polonilor în un cort închis din lagărul polon şi că în momentul cînd a pus un genuchiu la pămînt, cortul cade în lături şi întreaga armată polonă, îl vede pe Ştefan în acea poziţie umilitoare.
Prin urmare era dat d-lul Sturdza ca la o distanţă de mal bine de patru sute de ani, Ungurii sâ’l joace farsa pe care Polonii o jucase marelui domn.
Au dreptate cel cari susţin că istoria să repeta !
Dar dacă în viaţa lui Ştefan a-ceasta umilinţă este unică, în aceea a lui Mitiţă umilinţele să ţin lanţ. Aceasta este singura deosebire între omul de Stat şi de răsboia din veacul al 15-lea şi acel pe care îl posedăm astăzi şi pe care Europa ni’l invidiază !
In adevăr, ia uitaţi-vâ ce fatali tate! D. D. Sturdza a luptat în o-poziţie pentru ridicarea neamului şi pentru scuturarea jugului unguresc după grumazii Romînilor de dincolo de Munţi.
Fatalitatea face însă ca fiind d-sa ca prim-ministru, Ungurii să pre pare o serbare a lor naţională, prin care să caute a umili sentimentul naţional romînesc, — şi d. Sturdza încurcat nu poate face măcar pe samsarul cinstit!
Să vedem dacă cu alte puteri vecine d. Sturdza a fost mal cu noroc. Cea mal slabă si mal neo fensivă putere, este de sigur aceea a Sultanului. Toată lumea va recunoaşte că cel cari evita mal mult conflictele diplomatice sunt de si gur Turcii.
Daca acest lucru e adevărat, nimeni nu va nega eă mal este un lucru tot atît de adevărat, anume că, cînd seria neagră să agaţă de soarta unul om, ea nu să întrerupe pînâ nu să isprăveşte întreagă.
Fiind aşa, Inchipuiti-vâ fă Sulta nul, care nu face nici o dificultate nici unei ţari străine cînd este vorba de numirea unul nod ministru ple
nipotenţiar pe lingă înalta Poartă, l-a intrat în cap ca să nu agreeze ocmal pe trimisul diplomatic al Ito-mîniel, pe protegiatul d-lul Sturdza, ie d. Tr. Djuvara. Turcul amină mereu de a primi pe omul minis-rulul nostru de externe !
Aceasta întîrziere în agrearea d-lul Djuvara constitue un eşec ruşinos diplomatic şi este mal grav de cît cel cu Ungurii, fiind dat de unde el vine şi despre ce este vorba.
El ar fi hotărît pe d. D. Sturdza chiar la ruperea relaţiilor noastre diplomatice cu Imperiul Otoman şi de sigur că d. Sturdza, ruşinos cum este, ar fi facut’o, dacă... este un dacă...nu ar avea nevoe de ministrul plenipotenţiar Turc din Bucureşti!..
Rupînd relaţiile cu Sultanul, ministrul Turciei de aici va trebui să plece. Dar atunci ce va deveni D. Sturdza cînd d-lul Eleva îl va veni gustul ca sa mal aducă încă cîţl-va macedoneni ? Cum va putea ministrul de externe să scape de acel macedoneni ţâră intervenţia fericita a trimesului Sultanului?
Iată singurul motiv care-’l reţine pe d. D. Sturdza ea să nu rupă relaţiile diplomatice cu Turcia L.Dar seria neagră o găsim în drumul d-luî Sturdza ori în cotro el apucă.
Eram aşa de liniştiţi că Rusia, duşmana triplei alianţe, din care avem onoarea se pare a face parte şi noi, este isolată în peninsula balcanică! D. D. Sturdza da multora a înţelege că această isolare se datoreşte în mare parte lui şi partidului liberal... Era un titlu de recomandaţie !
Cînd... tronc... eată că în o bună dimineaţă Bulgarii se resgîndesc, împreuna cu Prinţul lor.—în cîte-va săptăminl, Boris este botezat în religia ortodoxă, iar Bulgaria închee
o alianţă ofensiva si defensivă cu
* *
Rusia!
Şi toate acestea se petrec pe cînd d. D. Sturdza este ministru de ex terne!
Vecinie seria neagră !..
GALE PIEZIŞA
Guvernul colectivist nu vede putinţa să desfiinţeze Înţeleptele legi cari sunt opera partidului şi guvernului conservator.
Or cit ar dori el să recurgă la măsuri re voluţionare, să suspende inamovibilitatea, să suprime gendarmeria, să desfiinţeze legea minelor, nu o poate, căci este din fericire în ţara aceasta o putere mal Înţeleaptă care’l opreşte în mersul săli sălbatic.
Atunci acest guvern lipsit de curagiul necesar spre a pune piciorul in prag şi a lucra cum îl tae capul, recurge la chiţibuşuri, umblă pe căi piezişe spre a lovi în legile pe cari nu are puterea să le suprime.
Legea minelor e şi rămîne In fiinţă din fericire, dar meschinii noştri stăpînitorl împiedică binefăcătoarele eî efecte, refusînd au-torisaţiunile ce i se cer pentru reţelele de drum de fer particulare. Lipsind mijlocul de transport, neapărat că vor lipsi şi asocia, ţiunile pentru exploatări.
Jandarmeria, această instituţiune menită să asigure liniştea şi viaţa in sate, nu se poate desfiinţa, cu toată pofta guvernului colectivist; dar pe căi piezişe, Ministerul actual cionteşte această instituţiune, micşorlnd numărul gendarmilor, lovind mal ales în acel cari nu sunt prietenii colectivităţel.
Despre magistratură ce să mal spunem ? Aă visat să suspende inamovibilitatea, să împăneze apoi Curţile şi tribunalele cu Bur-sani din trecut. N’afl avut putere să o facă, cu toate că aO dorit’o şi sperat’o. Atunci pe căi piezişa, prin legi personale, aO lovit în dreapta, în stingă, spre a deschide cîte un loc şi a pricopsi un parlisan politic.
In aceste patru luni de guvernămînl, Ministerul liberal ne-a arătat frămlntările sale neputincioase, spre a îndeplini parte din fă-găduelile nesocotite făcute în opoziţie şi ne a dat spectacolul încercărilor sale pentru a lovi In mod pieziş in opera pe care nu are puterea să o distrugă.
C'estiHiiî politice. — l’rolcolc de legi.—Situaţi» parlamentară
Peste cîte-va sile să redeschide Camera şi deşi desbaterile parlamentului n’au pentru noi nici o însemnătate, urmărim ca cestiune de curiositate incidentele şi fră-miutările pa iîa montare.
Cesiunii politice
Printre principalele cestiunî politice cari vor fi aduse în discu• ţiune, putem cita:
Gestiunea participării la Mileniu. D. Ionel Grădişteanu îşi va adresa chiar din primele sile interpelarea sa asupra cestiunii mileniului.
O discuţiune foarte vie să va încinge asupra atingerilor ce vrea guvernul să aducă inamovibilităţii magistratureî. Vor participa la discuţiune d-nit Marghiloman, Fleva, Ion Grădişteanu şi alţii.
Guvernul va fi silit, chiar din primele sile ale sesiunii, să dea lămuriri categorice asupra ces-tiuniî agiului.
Proiecte do legi
Proiectele de legi mai însemnate ce vor veni în discuţiune sunt:
legea pescuitului; proiectul de modificare a orga-nisaţiunel judecătoreştî;
legea de înaintare în armată; legea învăţămlntului primar
Situaţia parlamentară
Nimic nu face să se prevadă o schimbare simţitoare a situaţiuneî parlamentare.
Cu toate acestea persoane bine informate din partidul liberal susţin că o apropiere e pe cale d’a să\ produce între Ocidta şi d. Stă-tescu. Această apropiere ar avea; de efect eliminarea peste cît-va timp a d-luî Sturdza. Pînă acum Oculta susţinea pe d. Sturdza şi arăta oare-care răceală d-luî Stă-tescu. Acum se zice că d. Gogii Cantacusino ar fi stabilit o înţelegere intimă cu d. Stătescu, de oare-ce Oculta crede că cu d. Sturdsa durata guvernului ar fi mult scurtată.
Ne mărginim a înregistra; pur şi simplu acest svon.
X. X.
Demonstraţiile
«Agenţia romînă» ne-a povestii demonstraţiile ostile ces’au făcut miniştrilor Ia cursele de la Auteuil.
Ziarele amice guvernului nu le dafi nici o importanţă şi spun că ele afi fost înscenate cu bani.
Z.arele ostile guvernului esprimă speranţa că preşedintele repuhlicel va ţine seamă de grandioasa manifestare a opiniunil publice.
---------»i i msiKag»wiiiin«i	-------—
G li PLĂCERE,,,
Scrisoarea pe care d-nu I. Lccca, prefectul de Bacău, o publică în Voinţa Naţională spre a răspunde acuzaţiunilor ce i se aduc prin ziarul Dreptatea într’o afacere cu un perceptor, se termină printr’o mulţumire adresată ziarelor conservatoare.
•u D-nu I. Lecca zice că : constată cu plăcere că ziarele conservatoare nu s’au făcut ecoul acelei calomnii!
Plăcerea d-lui Lecca nu o punem un singur moment la îndoeală. Adevărat sau neadevărat, fie un fapt de o asemenea natură, negreşit că cel învinovăţit nu poate de cît să resimtă o mare mulţumire sufletească constatînd că ştirea unei incorectitudini se menţine într’un cerc mal restrîns, în loc de a se lăţi.
Omagiul făcut de d-nu prefect al judeţului Bacău presei conservatoare e dar pornit dintr’un sentiment prea egoist pentru a ne putea măguli pe noi.
Naşte însă o întrebare: De cînd oare d. I. Lecca a devenit duşman aşa înverşunat al calomniilor?
De ce nu hrănea pentru ştirile răutăcioase, reu voitoare, calomnioase, acelaş dispreţ înainte de a fl pretect? De ce d-sa personal în Cameră era în capul întreruperilor violente.
Ceea ce ţie nu’ţl place altuia nu face — zice povaţa creştinească.
Experienţa de astăzi să servească cel puţin d-lul I. Lecca pentru viitorul foarte a-propiat cînd nu va mal fi Prefect şi ’şl va relua locul de opozant turbulent.
SITOATIlMAJi FSANTA
De ce nu dciliisioncază cabineiul. —
Părerea Iul Jiileu Sinion.—Clies-litmea Împrumutului chinez.
Demonstraţiile.
De cc nu demisioiiea/.ă cabinet ni
In cercurile politice pariziane se esplică în chipul următor nedemisionareacabinetului Bourgeois în urma atitudinii hotărîte a Senatului: La începutul lui Mal se fac alegerile comunale şi guvernul ţine să le conducă el, pentru a pune mina pe consiliile comunale.
Dacă izbuteşte, atunci partidul radical ar cîştiga mare îiirîurire In Senat, din care se va relnoi o treime In I8ÎI7. La alegerile senatoriale, consiliile comunale au In adevăr o influenţă hotărltoare.
Părerea Iul .Iul as Nimou
Jules Simen, astăzi cel mal esperiuientat parlamentar lu Franţa, îşi formulează astfel părerea în Gaulois, asupra situaţiunil:
«Nu cred că s’a dat naştere conflictului dintre guvern şi Senat pentru a provoca un sol de revoluţiune. Cred din potrivă că conflictul se va termina in curbul şi că guvernul ori va încheia un compromis, ori va dispărea. Conflictul nu presintă de cltdificiiltăţl relative; căci Senatul n’are de cit să respingă toate proiectele de lege ce i se vor supune, pentru a face pe guvern imposibil».
Iu putinţa unei lovituri de Stat, Jules Si-mon nu crede, pentru că «nu suntem acum în situaţiunea de la 1851 subt Prinţul-pre-zident».
Chestiunea împrumutului eliiiaez
D. Bourgeois afirmase in Senat că capita-liştii francezi n’au luat parte la facerea împrumutului chinez, fiind că condiţiunile nu li s’aii părut avantagioa.se.
Din cercurile comerciale Lyoneze se dezminte Insă această afirmaţiune. Condiţiile e-ratt avantagioase, dar d. Berthelot, pe a-tunel ministru de externe, n’a voit să dea
Www.dacbrdaiaiiIcâ.ro
MINISTERELE
De cît-va timp guvernul care se botează al poporului, care ţipa în contra conservatorilor pentru că miniştrii lor nu acordaţi audienţe în toate zilele, a luat o măsură radicală : a închis uşile ministerelor.
De acum înainte publicul nu mal este admis la Resbel, la Externe, la Finanţe, de cît în zilele şi orele de audienţe.
înţelegem că trebne să fie foarte plicticos lucru pentru Excelenţele Lor să vadă de dimineaţă pînă seară mutrele agenţilor colectivişti cărora li s’au făgăduit slujbe şi cărora nu li se poate oferi de cît cuvinte de consolaţiune şi poveţe de răbdare.
Dar ce e vinovat restul publicului, ce e vinovat omul care nu ţîne de loc să admire ciolanele d-lul general Budişteanu, gura strîmbă a d-Ittî Sturdza, pîntecele d-lul Pal-ladi şi frezura lui Stoicescu ?
Ce e vinovat omul care vine din provincie, are uevoe să ceară un certificat, să consulte un dosar, şi să mulţumeşte cu cinci minute întrevedere cu directorul ministerului saă cu un şef de serviciu ?
Apoi această molodă a colectiviştilor de a se închide în ministere ca într’o cetate, e veche ca şi colectivitatea! Toată lumea ’şl aduce încă aminte de vremurile cînd d. Sturdza ministru al scoalelor sc închidea cu cheia şi nu primea luni întregi absolut pe nimeni. Era. dar natural ca exemplul d-sale să fie contagios, şi uşele ministerelor să stea închise pentru acel cari nu fac parte din Ocultă.
Pentru plebă—guvernul poporului nu deschide uşile ministerului de cit de trei ori pe săptămtnă, atunci cînd de sigur d. ministru... n’a venit.
><aaac*aMP»-m-
O INVITARE LA PRINZI
Această Invitare, adresată soţilor Tim-peanu, era ast-fel alcătuită:
«Tocmai ne soseşte o mlndreţe de purcel pe varză şi o găină umplută; purcelul nu poate să aştepte ; iertaţi deci Invitarea noastră pripită şi veniţi să prlnziţl astă-zl».
Tîmpeanu făcu o mişcare pe care mimai cel lacomi o vor pricepe, căci era bolocan şi jumătate şi Tîmpeanu ăsta; în lie-care zi, ceartă’n casă pentru bucătărie, pe care el o găsea bună pentru slugi şi bucătăreasa al cărei loc era mal nemerit într’o şandrama, de cît la nişte boerl avuţi ca dumnealui.
In ziua aceia, soţii se certaseră iar, pentru prînz: O supă cu zarzavat, mlncare cu cartofi, friptură de miel şi ochiuri. Bucuria lui Tîmpeanu deci, la vestirea unul purcel pe varză şi a unei găini umplute, era îndreptăţită :
«A cui e Invitarea ?» întrebă cucoana.
In acel moment bărbatul se căznea să descifreze iscălitura, cu desăvîrşire neci-teaţă.
«Da ce, nu m’auzl ? stărui nevastă-sa, te întreb de la cine-I Invitaţia.
—	Aşteaptă niţel, cercetez şi eîi».
Şi mormăia : Iluş... Buş... ah ! Ruşanu !
«Ah! Al de Ruşanu, zise d-na Tîmpeanu, ştii că-I frumos din parte-le!
El ? Ce mal cauţi prin scrisoarea aia ? Hal să ne îmbrăcăm.
—	Am... am... dar nu’s sigur,... mi se pare că... apoi, crezlnd că a găsit: Ah ! Buşanu, Buşanu e... cred cel puţin.., Ruş... Buş...
—	El, caree? Buşanu? Ruşanu? spune, zise d-na Tîmpeanu, şi linul şi altul ne este prieten, dar barem să ştim...
—	la mal aşteaptă ! răspunse bărbatul neliniştit, şi repetă cu îndoială :
Buşanu, Buşanu; apoi de odată : nu ! nu-I nici R nici B ; este II.
Si mormăi din noii: «Haş... IIoş... Hiş... Huş... ah ! Huşanu ! prietenii Huşanu... cred şi efl cel puţin».
D-na Timpeanu fu de părere să nu mal meargă, spre a Învăţa minte pe cel care ’i-a învitat; dar soţul protestă, declarînd că asta mi se putea face.
«Dar ce vrei să faci atunci ?... îl zise cucoana, care se luase iar să descifreze iero-
grifele.
Tîmpeanu, ÎI răspunse gînditor :
«El ne aşteaptă, şi nici să nu-1 vestim măcar...»
—	Cine te aşteaptă ? Pe cine să vesteşti ?
—	Trebue să ne ducem la cîte trei, cu o trăsură, numai de cît. Aşa o să ştim.
—	La cîte trei! Ba să-ţi pul pofta în cuiîi. Să cutreier ea tot oraşul: Buşanu stă in Popa-Tatu; Ruşanu la Obor; Huşanu tocmai la Belu, şi Puşcanu la Colintina. Ce’s nebună? Mal bine stau acasă, şi mănînc tihnită!
—	Mănîneă! Indoapă-te singură, că eu mă duc, zise Tîmpeanu necăjit, şi lingîndu-şl buzele, în dorul purcelului pe varză şi a găinel umplute, îşi luă pălăria şi plecă.
Pe uliţă tocmai trecea o trăsură goală; Tîmpeanu se urcă îu ea, şi spuse birjarului:
«Cu ceasul!»
— Rine, boerule, dar încotro?
La Huşanu, căci orl-cum, era mal aproape
de el; spuse birjarului: Şerban-Vodă No....
Intr’un sfert de ceas era acolo.
Fu primit de cucoană.
«Ah! domnule Tîmpeann, ce bine al făcut că al venit, zise ea cu o voce miorlăită, d’abia ridiclndu-se de pe jeţ, ce ideie bună al avut să vil să vezi pe o biată bolnavă de migrenă !»	^
Dar «lnma idee» pentru care fusese felicitat, zăpăci pe Timpeanu; asta era colac peste pupăză !
ŞARLATANI Şl SLUGOI
Colectiviştii să obrăznicesc de îndată ce întrebuinţăm faţă cu el un ton ceva mal domol în polemicele noastre.
Fiind-că cu privire Ia raporturile noastre cu puterile străine am arătat o cumpătare cu care nu ne-au deprins liberalii pe cînd erau în oposiţie, Voinţa Naţională adresează conservatorilor următoarele cuvinte : «farsori şi şarlatani In oposiţie, umiliţi şi slugoi la guvern afi fost el».
Vrea să zică vroiţi d-lor Colectivişti să puneţi lupta pe terenul acesta ? Noi o primim. Bine voiţi dar a articula actele de slugărnicie ce no imputaţi şi vă vom răspunde.
Să pare că pentru azi faceţi alusiune la nu scandal înscenat de agenţii colectivişti la statua lui Mibaitt-Viteazu şi în care el vroiau să facă să participe şi studenţii cari nu erau Cetăţeni romtnl.
Bine-voieascâ a declara, în cazul acesta Voinţa Naţională, că e autorizată de guvern a declara că d. Sturdza va tolera orice manifeslnţiun) de stradă, fie ele făcute de cetăţeni romînl ori străini.
Aşteptăm răspunsul categoric al organului oficios precum şi precizarea celor-l’alte acte de slugărnicie pentru a’l răspunde şi făgăduim confratelui nostru că vom redeschide tot o-datâ dosarul d-lul Sturdza privitor la cestiunea naţională.
Dacă-I convine să poftească.
«Poftim de stal, d-le Tîmpeanu, ce bine al făcut! Azi eii nu primesc pe nimeni ; bărbatu med e în oraş, nu vine la masă ; şi ce urît îmi era, bine c’al venit.»
Timpeanu crăpa de ciudă, şi luîndu-şl pălăria In mină. Işl ceru iertăciune că nu poate şedea mal mult. Dar M-me Huşanu stărui.
—, Dar cucoana ce’ţl face! Ce femeie bună!
— Bună, da, bună, cucoană.
Şi d’o fire blajină, uşoară....
Timpeanu o rugă să nu se obosească vorbind aşa mult şi căută s’o şteargă d’acolo, dar cucoana îl ţinea mered, pînă ce se zmulse din infinite el, şi se aruncă in birjă.
«Unde mergem, boierule !» ’l întrebă birjarul.
Gastronomul nostru, care mal exnmină o dată iscălitura, îşi zise, de sigur că Buşanu!
Şi dete adresa Iul Buşanu, rafiuutorul de zahăr.
«Dă repede! porunci el, o să al bacşiş bun.»
2
EPOCA
Madame Buşanu era acasă ; bărbatul plecase la Giurgiu chiar In dimineaţa aceia, şi trebuia să lipsească două safl trei zile; ea spusese băcătăresil şi fetei din casă, că va prinzi la o prietenă, şi că pol să facă ce vor vrea, toată ziua. Numai de cit ele se Îmbrăcară şi plecară In oraş. M-me Buşanu, repede se urcă lntr’o trăsură, se duse la Continental şi porunci o masă fină, cu două tactmurl, pe care să-i o trimeată a casă. A doua persoană nu era omul care Îşi căuta amfitrionul tainic, dar el tot sună la poarta prietenului său Buşanu.
Clnd se deschise uşa găsi In anti cameră un domn Îmbrăcat In negru, cu cravată şi nilnuşl albe, care sta lu picioare.
—	El! drace, Îşi zise Tîmpeanu... Iată în ce ţinută se vine aici, şi nici nu m’a prevestit.
Apoi ca uşurat:
—	In sflrşit! Bine că e aici.
Dar Intreblnd pe necunoscutul săfl tovarăş, cine este, află că’l de la marele restaurant al Continentalului, şi că aştepta să mal servească pe un domn care trebuea să vie.
—	El, poftim,—zise Tlmpeanu— fac societatea să m’aştepte, şi dete buzna In salon, avind pe buze cuvintele de scuză pentru Invitaţii cari îl aşteptaii.
Dar, salonul era gol. In cele-l-alle odăi de asemenea.
—	Dar ce dracu o fi însemnlnd asta? Îşi zise nenorocitul gastronom.
Pe clnd el alerga după oaspeţii cei-l-alţl Închipuiţi, o mică dramă conjugală se petrecea In cea-l-altă lăture a apartamentelor.
Buşanu, întllnind la gară pe negustorul din Giurgiu, intraseră In sala de aşteptare şi vorbise acolo de ce aveafl nevoe. Sflrşind, odată trebile puse la cale, pornise a casă, gîndind că tocmai l’o fi asteşptlnd cu masa. Avînd cheia la el, intră fără ca să mal sune, şi văztnd în anti-cameră personajul de care pomenirăm, îşi scoase pălăria zi-cîndu-i’
—	Cu cine am onoare ?.,. Sunt stăplnu casil...»
Omul ÎI spuse că aşteaptă pe cine-va.Ne înţelegînd, şi temlndu-se să Înţeleagă, mal întrebă:
—	Cine aşteaptă? Pă cine?
—	Doamna... a comandat un prînz pentru două persoane.
Buşanu năvăli In sofragerie şi văzu masa întinsă, cu două taclmurl.
In vremea asta cucoana tocmai primise un bilet prin care i se vestea că persoana aşteptată nu putea să vie. Atunci, zăpăcită şi necăjită, îşi zise, gîndindu-se la cele comandate :
—	Ce să fac acum cu ele?
Bărbatul, care alergase în camera femeii sale, cu speranţă că va prinde pe vinovaţi, apăru de odată înaintea femeii înspăirnîntate :
—	«Ah ! te găsesc în sflrşit ? Pentru ciue’s toate astea ?
Nevasta însă avu o inspiraţie subită.
—	«Ce scenă de gelozie ridiculă mal îmi faci, zise ea, — tacîmul cel l’alt e pentru o prietenă a mea.
—	Tacă-ţl gura! Tu aştepţi pe un domn aici.
—	Un domn! zise ea cu un sţîmbet ironic! El bine dacă e aici, caută-1.
Zarva certei ajunsese pînă la urechile Iul Tîmpeanu, care intră ziclndu-şl: «El, iacă tă-l!»
—	«D-ta» zise bărbatul încremenit, D-ta! un prieten, şi’l zgîlţîia pe bietul invitat, de-I clănţăneai! dinţii în gură.
Apoi scoase un revolver din buzunar. La vederea armii, bietul om se smuci cu o energie de disperat şi fugi nebun de spaimă, pe clnd în urmă-I, fără ca să-l izbească, ciu-ruiafl gloanţele.
Alarmaţi de zgomotul detunăturilor, vecinii eşiră grabnic să vadă ce este. Buşanu intrase în casă, aşa că nu văzură de cît pe bietul Tîmpeanu care fugea de mlnca pămlnt.
—	Prindeţi-1! pe el! ucigaşul! răcniră cu toţii.
Tîmpeanu se urcă în trăsură strigînd birjarului :
—	Să-ţl sară ochii fugind! Al 10 franci bacşiş.
Dar vardiştil puseră mina pe bietul om, care să jălea şi îşi smulgea părul.
Un prieten care strigase să’l lase, că e om de treabă, fu prins şi el, luat drept complice şi amîndol duşi la secţie. Acolo se lămuriră lucrurile.
Comisarul, după ce rîse niţel de poznă, porunci să-I pue în libertate.
Se urcară amîndol în trăsura care aştepta pe Tlmpeanu, şi prietenul îşi dete adresa sa birjarului.
—	Unde mă dud? Întrebă Tîmpeanu pe prietenul săfl.
—	La mine acasă, o să prînzeştl la mine.
—	Să prinzesc!... Oh! toate astea ’ml-afl tăiat pofta de mîncare, miorlăi el.
—	El! lasă că o să’ţl revie.
Trăsura se opri; Tîmpeanu dete un napoleon birjarului şi se urcă la amfitrionul săfl.
«Dragă,— zise acesta soţiei sale—’ţl-aduc la prînz pe vechiul mefl prieten Tîmpeanu, care a păţit o poznă: a fost prins la o In-tîlnire de dragoste.
Şi începu să rîdă cu hohote.
«Protestez, doamnă», zise invitatul.
—	El lasă! lasă! hal să mergem la masă. ae bucate al, Întrebă prietenul săfl pe ne-Cvstă.
Cucoana respunse: O supă cu zarzavat...
Tîmpeanu ridică neliniştit capul.
Cucoana continuă: Cartofi cu carne...
—	Oh!.. oftă bietul gastronom.
Şi femeia adause.ţ
E? Friptură de miel...
—	Şi ochiuri! zise bietul Tlmpeanu.
Iar doamna, mirată:
—	De unde ştiai asta?
—	’Ml-a venit o idee! respunse invitatul rlzînd amarnic.
Şi se glndia el, în sine:
«Să zici că ’ml-am atras atîtea necazuri, spre a nu mlnca bucalele astea la mine acasă!»
Pedro.
„EPOCA” LA CRAIOVA
Corespondenţă particulară a ziarului < Epoca»
Craiova, 25 Martie 1896
Criza îngrijeşte pe toţi şi se aşteaptă cu impacienţă o îndreptare, altmintrell se prevede o catastrofă.
Politicianil nu se văd, colectiviştii par că s’afl evaporat. De unde mal ’nainte nu puteai sta într’un local public din causa gălăgiel ce făceaţi, acum umblă tiptil. Se tem să nu fie luaţi la socoteală.
Dacă deputaţii şi senatorii CraiovenI sunt interpelaţi asupra situaţiunel politice, el încep a se plînge contra guvernului, iar pe Sturdza ’l tratează cu mal multă violenţă decît opozanţii declaraţi.
Sub liberali asistăm la naşterea unul nofl tip politic: «opozantul-guvernamen-tal». Deputatul şi senatorul liberal trebuie să voteze cu Sturdza ca să’şl scape situaţiunea lui actuală ; — dar în acelaşi timp, faţă de indignarea ce a produs în public politica nesocotită a actualului prim ministru, deputatul şi senatorul liberal trebuie să înjure surugieşte pe Sturdza pentru a-şl apăra situaţiunea sa viitoare.
In toată tabăra guvernamentală de la Craiova, nu găseşti un om care să aibă curajul să ia făţiş apărarea actualului guvern. Cel mal mulţi dintre represen-tanţil noştri ca să scape de penibila si-tuaţiune ce li s’aă creat, se mulţumesc a spune că nu ştiu ce s’a mal făcut fiind-că nu au fost de loc prin Bucureşti.
Dar dacă nimeni nu apără pe Sturdza la Craiova, asta nu împiedică pe colectivişti ca să importuneze pe primul ministru cu tot felul de cereri.
Actualul prefect, fost membru al o-poziţiunel unite şi om cu oare-care indiferenţă de caracter, le stă în gît. Şi atunrf conciliabule, duceri misterioase pe la Bucureşti, cabale mici. Asupra depărtării prefectului înţelegerea s’a putut stabili uşor, unde treaba se complică este găsirea înlocuitorului. Colectiviştii din fire sunt bănuitori şi atunci se tem unii de alţii ca să nu profite de prefectură pentru a se întări în dauna altora. Această teamă ii face să nu stăruiască prea mult la înlocuirea lui Piesa. Acesta mal este susţinut de familia lui, familie de oameni bogaţi şi cari pretind a fi stăpînl fiind-că au sacul cu grăunţe.
Contra acestei domnii a banului se ridică Gogu Ştefănescu; acesta mal inteligent, foarte activ şi elastic ca o min-gie de cauciuc a ştiut să’şl creieze o situaţie predominantă în partid. Colegiul al Jl-lea îl votează pe nenea Gogu ca pe piine caldă, căci, presumtivul prefect al Doljului, vorbeşte proecte de îmbunătăţire cu iluzioniştil, slujbe cu cel nevoiaşi, gheşefturl cu ai noştri şi cîntă la toată lumea în strună.
Va reuşi adresa să învingă banul, iată marea cestiune ce se desfăşură în jurul prefecturel.
La primărie este ceva mal trivial, flămînziî au dat năvală, dar pentru asta altă dată.
Corespondent.
l.t'FOit.Vf AŢII
D. Scarlat Ferechide, membru la Curtea de Casaţie, şi-a exprimat intenţiunea de a se retrage din postul pe care-l ocupă, spre a pune pe d. Eugen Stătescu în imposibilitate de a elimina pe d. Po-puleanu.
Cu toate acestea, e probabil, că d. Ferechide nu va îndeplini intenţiunea sa, de oare-ce mai mulţi prieteni i-au pus în vedere următorul plan, pe care d. Stătescu ar avea intenţia să-l execute dacă ar primi o asemenea demisiune :
Pe de o parte ar păstra demi-siunea în sertarul biurouluî iar pe de altă parte ar elimina pe d. Populeanu sub cuvint de rudenie cu d. Ferechide şi la urmă ar da curs şi cererei d-luî Ferechide.
Budapestei’ Correspondenz des-minte ştirea pe care am reprodu-s’o ieri după Dreptatea din Timişoara, în privinţa unui atentat ce s’ar fi încercat în contra trenului regal romîn în apropiere de gara Orşova.
Ne grăbim a înregistra această desminţire, de şi Voinţa Naţională anunţă că în adevăr s’a scos un şurub de la şine şi trenul a suferit o uşoară zguduitură.
D. P. Poni s’a întors azi dimineaţă din Iaşi.
Mîine se va întruni consiliul de miniştri pentru a stabili programul de lucrări al Corpurilor Legiuitoare.
înlocuirea prefectului de Dolj, d. Pleşia, este o cestiune numai de timp.
Succesorul său pare a fi desemnat deja în persoana d-lul deputat Stefănescu-Gogu.
împreună cu AA. LL. Regale vor pleca Sîinbătâ la Coburg principele Carol şi mica principesă Elisabeta.
Azi s’a deschis la Focşani obicinuitul congres didactic.
Congresul va dura pînă Duminecă.
Un membru al clubului liberal din Iaşi a propus excluderea din club a d-lor N. Ceaur-Aslan şi G. A. Scorţescu.
Majoritatea membrilor clubului a respins propunerea.
D. general Budişteanu a luat o măsură din cele mal nedrepte şi pripite în contra tutulor acelora cari au afaceri la biurourile ministerului de răsboiQ.
D-sa a oprit accesul în minister tutulor particularilor, dînd ordin portarului ca numai Miercurea şi Vinerea între orele 3-5 să permită intrarea străinilor In minister.
SITUAŢIA IN ITALIA
(Prin fir telegrafic)
Crucea roşie germană şi rusă. — Sosirea Împăratului Germaniei. — Corporaţia Senatorilor şi deputaţilor.
Roma, 26 Martie.
Agenţia Ştefani anunţă că Crucea roşie italiană în urma supra abondenţel de ajutoare deja gata, a telegrafiat Crucel roşii germane de a suspenda trimiterile sale de personal şi de material la Neapole. — Guvernul a trimis un comunicat analog Crucel roşii ruseşti.
Roma, 26 Martie.
Ageriţia Ştefani anunţă că guvernul italian a cerut lămuriri la Petersburg asupra numărului şi calităţii persoanelor cari compun detaşamentul Crucel roşii ruseşti destinat Ahisiniel.
Italia zice cu această ocasiecă guvernul consimţind la această trimitere, a dat o dovadă strălucită de respectul săfl pentru datoriile aşa de importante ale tutulor popoarelor eivilisate şi că speră că guvernul rusesc va înţelege la rîndul săfl datoria sade a se mărgini la acest act filantropic şi u-manitar.
Siracusa, 27 Martie.
Hohenzollern avind pe bord familia imperială germană şi precedat de Kaiseriv Augusta, a sosit azi dimineaţă la Siracusa. — Cuirasatul italian Morosini şi încrucişă-torul engles Astraca afl schimbat saluturile obişnuite cu corăbiile germane.
O mulţime enormă a aclamat pe Majestă-ţile Lor germane. Oraşul şi corăbiile sunt împodobite cu drapele italiene şi germane, Siracusa, 26 Martie
Suveranii germani afl visitat monumentele. Populaţia i-a aclamat peste tot.
Roma, 26 Martie.
Un comitet format de senatori şi deputaţi ai regiunel Veneţiei, afl adresat o scrisoare senatorilor şi deputaţilor, invitîndu’l să adereze la propunerea de a se presinta în corp suveranilor germani în timpul vi-sitel lor la Veneţia. Decanul senatorilor să presinte lui Wilhelm al Il-lea o adresă care să fie un omagitt acestui suveran pentru probele de simpatie de care a dat dovadă în timpul domniei sale Italiei şi dinastiei sale.
Suntem rugaţi a reproduce articolul de mal jos, publicat în revista Amicul Agricultorului No. 4 din 15 Febr. 96:
Plantaţiunile la munte în tăerile rase
Domnul I. V. Nitchievicl, şef de secţie la împăduririle Statului, a nisipurilor şi bă-răganelor ne trimite un articol-răspuns d-lui D. Ionescu Zâne care în iarna anului trecut a ţinut la Sicietatea «Progresul silvic» o conferinţă cu privire la subiectul de mai sus.
Sunt 9 luni de cînd d. Mitchievid a trimis răspunsul său la redacţia «Revista Pădurilor» şi văztnd că nu i se publică s’a adresat nouă. (1)
Noi fiind din principiu pentru discu-ţiunea largă a cestiunilor speciale, şi mai ales fiind că cunoaştem competinţa nediscutată în materie de plantaţiuni a d-lui Mitchievid, nu am putut refuza publicarea răspunsului în cestiune.
Ca cestiune de compatibilitate din par-te-ne, spunem confratelui nostru de la *Re- * I
(1) Acest articol l’am trimes d-luî Stătescu, rim-redactor la «Revista pădurilor» spre pu-licăre, încă de acum nouă luni — d-sa n’a voit a'l publica. (Avis d-lui loan Kalinderu, preşe-
I dintele societăţei noastre).
vista Pădurilor» că nu facem aceasta pentru a ne amesteca în neînţelegeri de caracter personal, ci pentru că revista noastră ocupîndu-se de agricultură (cu ramurile), articolul d-lui Mitchievid interesează foarte mult pe cititorii noştri.
Să lăsăm rîndul d-lui Mitchievid : «Dacă în baza principiului de economie silvică, aşa cum văd că ’l înţelege onor. mefl coleg D-nu Bem. I. Zâne, privim pădurile noastre de munte; lesne ne putem da seama că : lipsiudu-ne puterea, ambiţiunea, plăcerea de a munci, cum şi experienţa în materie; ne cuprinde o temere, clnd din ln-tlmplare ne-am sui vre-o dată în munţi; unde văztnd, după o ploaie safl zăpadă a* bondentă, acele scurgeri de ape safl ruperi de teren, zicem : iată o proprietate imobiliară lăsată de strămoşii noştril — care, nu numai că nu ne aduce nici un venit, dar ne şi ameninţă mănoasele ţarini din vale!! şi apoi, răsfoind pe diferiţii autori străini (pe cari poate d. Zâne nu ’l-a putut Înţelege) aşternem pe hlrtie cu fraze, alt-fel bine alcătuite, cam următoarea concluzie :
«Feriţi-vă lume ca de trăsnet, de a nu «tăia din munţii noştri de cît 5—10 arbori «pe pogon; iar acei ce veţi avea impru-«denţa a face vre-o tăere rasă şi voind a «o regenera prin plantare directă cu brad «şi molift are să vă coste suma de lei 1816 «bani 15 fie-care pogon (1296 s. ş. v.) plantat, numai în primul an, şi:
Dacă In baza altul principiu de econmie silvică, aşa după cum înţelegem noi toti cari demostrăm şi pe faţa pămîntuluî la arşiţa soarelui, iar nu numai pe tablă la umbră—privim mal de aproape şi cu mal multă atenţiune munţii noştril, din toate punctelele de vedere economice; cu multă preciziune atunci, vom zice d-lul Dem. Ionescu Zâne :
« Tăieţî fără frică pădurile de munte, fie prin grădinărit, fie prin tăeri rase ; însă numai treptat —în mod raţional şi cu multă îngrijire : căd regenerările prin însă-mînţărî şi plantaţiuni directe cu brad şi molift se pot face la munte cu mai multă siguranţă de reuşită şi economie în chel-tueli de cît la cîmp».
O singură întrebare îinl permit acum a face d-lul D. I. Zâne:
Aţi făcut vre-o dată pepinieră safl plantaţiuni, ori însemînţărl directe la munte safl cîmp ? safl, aţi văzut la noi în munţi aşa ceva? (bine înţeles că afară de Piscu di-nelui de la Sinaia care este o excepţiune) safl, în străinătate aţi vizitat cu atenţiune a-cele pepineril şi plantaţiuni, cari de sigur se fac de oameni devotaţi serviciululşi după un sistem adevărat raţional, ca să aveţi cu-ragiul prin publicitate cu cifre şi fracţiuni să vorbiţi cu atîta emfază, precizlnd suma de lei 1816 ban! 15 costul unui pogon, plantat numai în primul an? căci alt-fel, crede-mă iubitul mefl coleg, că ne al făcut pe toţi de rîs, atlt în streinătate cit şi la noi in ţară!!! 2)
Dar să ne explicăm:
— D-v. d-le Zâne arătaţi că : pentru producerea în pepinieră a 130.000 pueţl de brad şi molift trebue următoarele cheltuell:
Un şef silvicultor plătit anual cu lei	3.000
Un ajutor al şefului..........1.800
Desfundătorul terenului la 40 ctm.
straturi, drumuri...............14.000
îngrăşatul cu bălegar	etc.	.	.	.	1.400
Semănatul, prăşitul, udatul, repi-
catul, etc.......................7.000
Patru lucrători In permanenţă, paz-
nici de noapte, obligaţi a executa ziua la muncă şi pe cel l’alţt lucrători ziua şi (aci mal cu seamă colegul meu are mal multă dreptate, căci singurătatea aduce urîtul, aşa că în timpul zilei, şeful şi ajutorul vor face experienţe, dînd la ţintă
în căprioare şi urşi)................ 1.440
Total . . . 28,640
Si mal departe iarăşi mal arătaţi că pentru prepararea terenului a 26 pogoane în tăere rasă şi plantatul definitiv a 130,000 pueţl de brad şi molift, mai trebue încă suma de lei 18,580.
Deci, după calculele superioare ale d-lul D. I. Zâne avem :
28,640 adunaţi cu 18,580, fac în total general lei 47,220, safl cu alte cuvinte, cînd vre un nefericit de proprietar de munte, ar voi să planteze 26 pogoane cu brad şi molift—ÎI trebue imediat într’un an suma de lei, fix 47,220; ceea-ce revine 1,816 b. 15 pe pogon, sau 36 bani pentru un puet plantat direct.
Prin calculele mele insă, cîştigate numai din şcoala d-lul P. S. Aurelian (a cărui deviză era ca, cu puţin să ctştigăm mult) 15 ani neîntrerupţi la diferite moşii şi li ani ca silvicultor la stat, avem :
a)	Pentru producerea a 130,000 pueţl de brad şi molift, buni de plantat direct în tăere rasă la munte, în caie intră toate chel-tuelile ca, desfundatul pepinierei 50 ct., întreţinerea, personal etc., socotit de un ban fie-care puet lei 1,300.
b)	Pentru plantatul definitiv a 130,000 pueţl de brad şi molift, pe o întindere de 26 pogoane în tăere rasă de munte, în care intră toate cheltuielile ca prepararea terenului, plantatul, prăşitul, personal, etc.,—socotit a douî bani fie-care fir plantat lei 2,600.
Adică în total general lei 3,900, ceea ce revine la pogon 150 sau trei ban! un puete plantat definitiv în primul an.
Conduziune. — De vom pune acum în cumpănă lei 47,220 şi lei 3,900, evident că d. Dimitrie Ionescu Zâne, ca ştiinţă silvică, are să tragă mal grefl ca mine — iar dacă d. ministru al domeniilor în unire cu onor. consiliu technic (secţia silvică) ar zice d-lul silvicultor Zâne:
— Nu-ţl pot da pentru plantarea a 26 pogoane la munte în tăere rasă de cît suma de lei 3,900, atunci de sigur că diferenţa de lei 43,320 luîndu-i din cumpănă, greutatea d-luî Zâne atunci va fi egală cu a mea.
Sunt tot-d’auna gata să dovedesc că cu 150 lei se poate planta la munte, în tăere rasă cu 5,000 pueţi pe pogon şi cu 75 lei cu 2,500 pueţi pe pogon.
I. V. Miteliicvicî.
(2) Ce vor zice oare oamenii de ştiinţă ca d-nil Broiard, Huffel şi Pitc6g, cari ne afl vizitat munţii noştri?
DEFERI
(8ervieinl Agenţiei Bomîne)
Sofia, 27 Martie.
«Agenţia Balcanică» declară că fund lipsite de temeifl ştirile din Constantinopol cari zic că patriarehul ecumenic, în înţelegere cu ambasadorul rusesc, lucrează la anihilarea schismulul bulgar proclamat în 1872 şi la crearea unei biserici bulgare autocefale, cu metropola la Sofia pentru Bulgaria şi Rumelia orientală.
Aceaşl agenţie declară că guvernul bulgar desminte în mod categoric aceste ştiri, con-siderîndu-le ca, cu desăvîrşire falşe şi tendenţioase.
Vicna, 27 Martie.
«Noua Presă Liberă» află din Conslanliuopol din sorginte bine informată, că prinţul Bulgariei va face o visită oficială la Paris îndată după şederea sa la Petersburg. — Aceasta decisiune esle resullatul unor conferinţe ce prinţul a u-vut la Constantinopol cu ambasadorii Franciel şi Rusiei.
Viena, 27 Martie.
«Corespondenţa politică» află din Londra că un ofiţer superior italian, se va alipi pe lingă Statul-major al corpului expediţionar anglo-e-giptian trimes In Sudan.
Roma, 27 Martie.
Familia imperială germană a visitat monumentele din Tanormina, apoi s’a dus la Messi-nn.—Peste tot a fost foarte mult alcamală.	(
Regele Suediei a sosit la Geneva incognito.
Caunes, 27 Martie.
D-nu Tricupis pare că se află pe cale de vindecare.—Pofta de mîncare esle mal mare.
Atena, 27 Martie.
Sphacteria avînd pe bord pe regele Serbiei a sosit iu Pirefl. Regele Greciei şi prinţii s'afl urcat pe bord. Suveranii afl debarcat în mijlocul aclamaţiunilor mul ţi mei. Miniştrii şi autorităţile aşteptat! cortegiul regal la garu din Atena.
Ilaga, 27 Martie.
Generalul Velter a sosit ieri la Atcliin cu un batalion.
Amsterdam, 27 Martie.
Handelsblad află din Batavia că operaţiunile în contra fortului Atchin afl început. Genera-lul-major Deykerhoff, guvernatorul din Atchin şi a dat demisia ; piuă la numirea unul guvernator nofl, va fi înlocuit prin d. I.angen reşedinţe. Aceasta schimbare se consideră ca o dovadă că guvernul va urma pe viitor o politică aspră.
Berlin. 27 Martie.
Norddeutsche AUgemeine Zeitung declară de asemenea că proiectul de lege asupra marinei, nu s’a presentat împăratului înainte dj plecarea sa in Italia, pentru că nu s'a elaborat încă proiectul; dar se speră să poată fi presintat Reichstagului la toamnă.
Madrid, 27 Martie.
Se asigură că ministrul de resbel a acordat mal multor ofiţeri englezi autorisaţia de a merge să se alipească cu expediţia in contra dervişilor.
Cair, 27 Martie.
Linia telegrafică cu puţul Murat s’a restabilit.
Se zice că 100 ge derviştl afl sosit erl la Ta-mauset lingă Suakim.
Roma, 27 Martie.
Azi a fost prima recepţiunel.a baronul Pasetli ambasador auslro-ungar. Miniştrii, înalţii funcţionari al Curţii şi al Statului, mal mulţi senatori şi deputaţi şi corpul diplomatic au asistat.
Viena, 27 Martie.
Cu toată desminţirea Agenţiei Balcanice in privinţa proiectului de suprimare a schismulul bulgar, Noua Presă Liberă constata că proiectul de unire a celor două biserici există şi că In realitate afl fost negocifrl în această privinţă. Guvernul trebue să remedieze reaua impresiunue produsă de publicarea acestor negociârl mal cu deosebire în Bulgaria.
Berlin, 27 Martie.
D-nil Stoilow şi Petrow afl avut ieri o conferinţă cu Tewfik-paşa.
Ieri s’a dat un prînz la palatul Kurutchesme în onoarea exarculuî. Printre comesenii se remarcau : D-nil Stoilow şi Petrow, suita turcească şi bulgară a prinţului Ferdinand, personalul Agenţiei bulgare şi al exareatulul, precum şi numeroşi notabili al coloniei bulgare.
Prinţul Ferdinand a dejunat azi la ambasadorul engles. Mîine va dejuna la ambasada germană şi va prinzi seara la ambasada italiană.
Londra, 27 Martie.
«Agenţia Reuler» afiă că .ioni sub-secretar de stat al afacerilor străine din Transwaal, d. Van Boeschoten va face în curînd o călătorie in Europa. Această călătorie nu va avea nici un ca- , racter politic. D. Van Boeschoten nu va face de cît să viziteze pe părinţii săi.
Paris, 27 Martie.
Se anunţă că un duel a fost între ducele de Mac-Mahon, logodnicul principesei d’Orleans şi ] contele Guy de La Rochefoucauld. Motivele in-tilnirel precum şi resullatul duelului, care de alminterlea nu este grav, sunt ţinute în secret.
Roma, 27 Martie.
«Italia» zice că un grup de bancheri englesl a oferit d-lul Colombo ministru al tesaurulul, 25,000,000 lire sterline cu 4"/0 Acest ziar adaogă că d. Colombo a refusat fiind decis ca şi predecesorul săfl, de a nu recurge la capitalişti străini.
Ştiri diverse
încercare de sinucidere.— Femeea Agalia Grigore, în vrîstă de vre-o 25 ani, domiciliată în strada Aquila No. 9, a încercat ieri seară să se sinucidă bîud o soluţiune de capete de chibrituri disolvate în apă şi oţet. Prinzîndu-se de veste curînd, a fost transportată şi internată la spitalul Brîncovenesc. Starea pacientei nu inspiră temeri.
Otrăvire curioasă. — Un cline al d-nel Elena Mosescu, venind aseară în curte cu un pachet în gură, D-neael a deschis pachetul şi văzînd că conţine o câpftţînă de miel friptă, a aruncat’o cîineluî, care a mtncat'o. In urmă numita doamnă a stat la masă, fără să fi avut mal naînte grija de a-şl spăla minele; curînd însă afl început a i se umfla buzele şi limba—aşa că starea el iospirînd temeri, a fost imediat transportată la spitalul Brîncovenesc. Ear clinele, care mlncase toată căpăţîna, a murit de Îndată. Poliţia cercetează.
Dublu asasinat.—Acum patru zile, în Londra, pe la orele două din zi, clţl-va agenţi de poliţie văzură pe acoperişul unei case din Turner Street, în cartierul Whitechapel, e un individ care căuta să se ascundă in osul coşurilor. Agenţii organisară atunci
www.dacoromanica.ro
EPOCA
3
TEATRE, CONCERTE, SPECTACOLE
Ateneul Itomlii.—Simbătă 6 Aprilie 1896 CONCERT dat de Aurel Eliade cu concursul d-lul Ernest Narice, pianist.
Programa: 1 a) Tagliaflco. «Sije n'avaisnen i\ vous dire». b) Choudens. «Aimerc’est vi\3e» Clnlate de d. A. Eliade.
2.	a) Rubvnstein. «Barcarolle». b) Schumann. «Capnce» esecutate de d, E. Narice.
3.	Kreutzcr. Scenă şi Ario din Opera «Nacht-lager von Granada» cintată de d. A. Eliade.
4.	a) Moniusko. «Le Cosnque». b) Chaminade. «L’anueau d'argenl» clntate de d. A. Eliade.
5.	E. Narice. «Raphsodie roumaine» esecu-tată de d. E. Narice.
6.	a) Schumann. «Aventurăa doi GrenadirT». b) Dima. «Mugur, Mugurel» cintale de d. A. Eliade.
un serviciu pentru prinderea acestui individ şi constatară In acelaşi timp că uşa casei fusese spartă. Iutrînd In casă, descoperiră cadavrele decapitate ale unul evreii bă-trtn şi servitoarei sale, cari fusese asasinaţi In timpul clnd toţi cel-l’alţl locuitori al casei eraţi duşi la sinagogă.
Asasinul văztndu-se urmărit şi Înconjurat de agenţi, sări de pe casă în stradă, de la o înălţime de 12 metri şi-şi făcu în cădere răni oribile; că/.lnd lovi o fetiţă, care a fost de asemenea contusionată. Atît asasinul cit şi copila aii fost imediat transportaţi la spital, starea lor fiind gravă.
In busunarele acestui necunoscut criminal s’aQ găsit două ceasornice de aur şi mal multe inele cari aparţineaţi bătrlnulul evreii asasinat.
-- -———--------------
EC^UMÎ
Se vor vinde prin licitaţie publică în localul Societăţel Presei, palatul «Naţionala» în faţa Poştei, in ziua de Duminecă 31 Martie c. la ora
2	p. m., următoarele obiecte:
6	mese de stejar cu postav, diferite mărimi,
1 masă de stejar pentru bacara, 1 cuier bun de brad, 3 mese de brad diferite mărimi, 6 aba-jurl de porţelan, globuri de cristal, 3 cercuri fără abajure, 2 cercuri cu globuri, 6 perdeluţe colorate, 3 covoare diferite mărimi, 9 maşini de gaz aerian, 1 maşină de bucătărie cu 3 ochiuri,
1 maşină mică de încălzit cu gaz, 1 ramă de firmă, 2 muşamale cu tuburi de tinichea pentru jocuri, 2 roate căluşel, 1 ruletă mică, 1 muşama mică pentru joc, 20 perechi condee de fier alb,
3	ventilatoare de fier alb, 3 legături sîrmă, 1 umbrelă mare de plnză şi hârtie, 2 transparente de paie, 43 bastoane peutru serbări, 10 lampioane şi un balon de hîrtie, 1 cutie cu flori artificiale, 3 costume pentru bal mascat, diverse seîndurl şi cutii.
* *
Actualul penitenciar de la Doftana va fi transformat in curînd.
Planurile nouel clădiri sunt deja terminate.
Acest penitenciar va avea forma unei potcoave şi va cuprinde 394 celule şi 12 carcere.
In faţa acestor celule, se va construi o capela deschisă ast-fel că pe timpurile călduroase, condamnaţii, din celulele lor să poată asculta serviciul religios.
Pe timpurile friguroase capela va fi înconjurată cu ziduri, iar condamnaţii vor fi introduşi înăuntru pe rînd.
In curtea acestui penitenciar se vor planta pomi şi verdeaţa.
Se va înmulţi numărul tunelelor de siguranţă de deasupra zidurilor penitenciarului.
Se vor construi camere suficiente pentru serviciul de siguranţă şi pentru infermorie,
In faţa penitenciarului se va clădi un local propriu pentru administraţie.
S’a fixat deja terenul pentru acest scop şi s’a dispus facerea exproprierilor necesare.
Lucrările vor începe în primele zile ale Junei lui Aprilie şi vor costa peste 1.500.000.
Stilul acestui penitenciar este unic în felul lui.
La punerea petrei fundamentale a acestei nouă clădiri vor asista M. S. Regele, presa şi persoanele oficiale.
*
* *
Gh. Merei, vestit hol de caî din Rusia, a fost arestat în ajunul Paştilor în Brăila.
*
* *
Olga Lâţescu, eroina afacerel din strada A-lexandri, a fost iar bolnavă zilele aceste.
Dînsa are mari speranţe, că Curtea de Casaţie va casa sentinţa Curţii de juraţi.
*
* *
D. Dr. Georgescu, medic şef al Capitalei, a dat ordin tutulor autorităţilor să ia dispoziţiu-nl serioase In contra falşificatorilor de vin, a-rătînd că jumătate din cantitatea de vin ce se consuma în Bucureşti, este falşiflcat.
*
* * .
Zilele trecute patru comercianţi din Severin şi anume dmil Enaehe Mohor, I. Ţeca, I. Bulu şi I. Vătan au fost depuşi de parchetul din localitate, fiind acuzaţi, că’aU instigat publicul ca să refuze plata dărilor pentru locurile ocupate în bllciul care s'a ţinut în comuna Cornăţel din judeţul Mehedinţi.
***
In portul din Galaţi a sosit, venind din An-vers, vaporul d-lor fraţi Teofilato, Penelope şi un vapor al d-lul Caravia, încărcate cu diverse mărfuri.
* *
*
D. N. E. Zervos a fost numit căpitan la va-porul Despina Doamna, al direcţiei căilor ferate romîne.
*
• *
Iată numele ofiţerilor numiţi in corpul jandarmeriei după noua organizaţie a acestei in-stituţiunl şi cari vor Începe a funcţiona de Ia 1 Aprilie viitor.
Brăila.— D. căpitan LucasievicI Pompeifi din infanterie.
Constanţa.—D. căpitan I. Vlădescu, ofiţer In rezervă.
CovurluiO.—D. căpitan Cliebac, din rezervă.
Dolj.—D. căpitan Ipeianu, din infanterie.
Iaşi.—D. capitau I. Sofia, din infanterie.
Ilfov.—D. căpitan Ciocazan, din rezervă.
Prahova. — D. căpitan Gr. Pester, din cavalerie.
Tulcea. — D. căpitan N. Oprescu, ofiţer In rezerva.
Argeş.—D. locot. Gh. Sporide, ofiţer în rezervă.
Bacâti.—D. locot. Gh. Titaru, din infanterie.
Botoşani.—D. locot. Gh. Urseanu. din infanterie.
BuzăO, — D. locot. Alfred Anghelescu, ofiţer în rezerva.
Dîmboviţa.— D. locot. Al. Limburg, ofiţer în rezervă.
DorohoiO.— D. locot. Gh. Degeratu, din infanterie.
FălriO.— D. locotenent Gh. Cassian, din cavalerie.
Giurgiu. — D. locotenent N. Niculescu, ofiţer Iu rezerva.
Ialomiţa. — I). locot. I. Ulic, din cavalerie.
Mehedinţi. — D. locot. Tonia Theodorescu, ofiţer în rezervă.
Muscel. — D. locotenent I. Capeleanu, din infanterie.
Neamţu. — D. locotenent I. Călin, ofiţer in rezervă.
Olt. — D. locotenent C. Tărtăşescu, din cavalerie.
Pulna. — D. locot. Aristotel Btililea, din cavalerie.
R.-Sărat. — I). locotenent C. Făuţu din infanterie.
Roman. — D. locot. M. Voinescu, ofiţer in rezervă.
RomanaţI.— D. locot. Tli. Theodorescu, ofiţer in rezervă.
Suceava. — D. locot. V. Pulmus, din infanterie.
Tecucifi. — D. locot. Anton Ilacoviţă, ofiţer in rezervă.
Teleorman. — D. locot. P. Ghigorţ, din cavalerie.
Tutova. — D. lo;ot. N. Piperescu, din infanterie.
Vasluifl. - D. locot. D. Lambrino, ofiţer in rezerva.
Vlaşca.—D. locot. Al. Cociu, ofiţer în rezervă.
Vilcea. — D. locot. C. Salmen, din cavalerie.
DIYEli§E
Un caz ciudat. — Un caz ciudat s’a în-tlmplat zilele trecute în Galaţi:
In casa unei evreice, o pisică a fătat patru pisoi şi o căţeluşe.
*
* *
încercare de sinucidere.—Un soldai din regimentul din Galaţi, a încercat să se sinucidă Marţi, de ruşine că se afla Închis la garda pieţiî.
El s’a înjunghiat cu un cuţit.
Prinzîndu-se de veste, nenorocitul a fost transportat lntr’o stare desperată la spital.
„EPOCA" LA IAŞI
(Corespondentă specială)
CuiioşI oameni mal sunt şi colectiviştii noştri! Inchipuiţi-vâ că tocmai în ajunul acelei zile mari, în care după o bătrînă datină, dispar toate animozităţile, toate certele, în care tot creştinul iartă pe duşman, tocmai atunci a fost întrunire la clubul de la otelul Traian şi în locul iubirel dintre om şi om, au izbucnit sudălmile multiple din dicţionarul editat de liberali, cari ori şi cît de necredincioşi ar fi dînşil, n'ar fi trebuit să uzeze de ele, în ziua sfintă a sfintei Vinerea — mal ales că această sfintă are biserică la laşi!...
Dar aşa fost-a scris să fie în cartea vieţel lor. In cea de pe urmă zi a săp-tămînil patimilor, acel 42 de apostoli cari aă răspuns la apelul lansat pentru a treia zi, fatalminte, irevocabila, ultima oră—acel 42, spunem, atl asistat la desvăluirea celor mal desvăluite patimi.
*
* *
După ce s’afi primit în club d-nil: doctori Missir şi Ilerdan, Jellea şi Datnas-cliin — căci nu de geaba înţelepciunea poporului grăeşte «toată inteligenţa la liberali», energicul şi virilul bărbat, d. C. Lepădatu, un convins şi neclintit liberal, dar care nu şi-a lepădat încă bătrîna simpatie pentru d. lancu Ven-tura—reîmprospăta în memoria solemnei adunări, un articol din statut care spune că membrii cari s’ar pune în contra credinţelor guvernului se vor considera demisionaţi.
Articolul acesta viza pe dd. N. Aslan, Th. Vasiliu şi G. A. Scorţescu— cari tot aduc aminte d-lul Sturdza despre programul celebru de Ia Iaşi.
—	Formulaţi-vă cererea în scris—ceru adunarea.
D-l Lepadatu se execută. Dar ce să vadă adunarea, formulaţia în scris cuprindea cu totul alt-ceva de cît acea orală.
—	D’apol, reluă adunarea, una ai cerut din gură şi alta pretinzi în scris.
—	Eu ? făcu cc. Costache! Nici odată n’am pretins escluderea cui-va. Să n’am parte de proprietăţile mele, de mint.
Vă puteţi imagina cu cîte graţiozităţl s’a ales cc. Costache ! Ziarul colectivist din localitate a mers pină a-1 compara cu o căţăluşe care face frumos la toată
lumea şi care linge mîna orl-cul!
*
* *
Intre d. Rache Vasiliu şi deputatul Leon CosmovicI, s’a întâmplat un dialog foarte nostim.
Dialogul a avut de epilog o sudalmă Zoologică la adresa ziaristului, care replică deputatului.
—	Păcat că vorbiţi ast-fel aicea: discursuri de soiul acestuia trebuea să le păstrezi pentru la Cameră.
***
Comedia s’a isprăvit prin ridicarea şedinţei, de către eternul preşedinte, d. Gh. Mărzescu.
Armonia e perfectă—după cum vedeţi ?
Graţioasa adunare e din nou convocată pe ndine Mereurl.
Interi m.
ULTIME INFORMATIUNI
Săptămina viitoare se va întruni la d. Fleva grupul parlamentar al stingeî liberale, pentru a discuta asupra acţiuneî parlamentare pe care o va întreprinde.
In primele sile ale sesiunei extraordinare, grupul va prezintă Camerei un proeict de lege asupra descentralizărei comunală, judeţeană şi administrativă.
Acest proiect definitiv redactat deja. cuprinde unificarea colegiilor electorale, reprezentarea minorităţii şi autonomia cea mai complectă pentru comune şi judeţe.
In Monitorul de azi a apărut decretul prin care d. Al. PencovicI inspector administrativ, este însărcinat cu administraţia direcţiune! generale a imprimeriei statului.
In ziua întâia de serbătorile Paştilor MM. LL. Regele şi Regina, afi Invitat la masă pe toţi romînilcari se află la Abbazzia.
Printre cel invitaţi eraţi d. şi d-na Maiorescu, d. Mandrea, preşedinte de secţie la Curtea de Casaţie cu d-na, d. deputat Cozadini cu d-na, etc.
Ziarul Naţionalul vorbind de cazul fostului sub-comisar Constantinescu, care a provocat revoltătorul scandal la biserica Silivestru în sărbătorile Pastelul, ni’l aruncă in spinare ca agent conservator.
E regretabil că Naţionalul nu’şl cunoaşte cel mal siguri partizani al săi. Beţivanul fost sub-comisar a fost destituit de prefectul de poliţie conservator, încă din 1893 pentru fapte analoage, şi a fost reintegrat de colectivişti în urma intervenţiunel d-lul Tacite Protopopescu, al cărui protegiat şi agen electoral este în Olt.
Şi acum întoarcem din noă cuvîntul.
Halal de poliţie!
D. Dini. Sturdza proiectează o nouă mişcare în diplomaţie.
La ministerul de externe se vorbeşte deja, despre apropiata rechemare a d-lul A. Em. Lahovari, ministru al ţarii la Roma şi înlocui-rea-1 prin d. C. Esarcu.
Pentru postul de ministru la Belgrad sunt desemnaţi d-nil Dini. O-lanescu sau Victor Cuciureanu, actual prim secretar de legaţie.
Ministerul de război a comandat mai multe cuirasate de mare tonaj în Franţa şi Englitera.
Aceste cuirasate vor forma împreună cu încrucişătorul Elisabeta o flotă de război pe mare, cu destinaţia de a apăra coastele Do-brogei.
Se studiază acum şi ideia de a face din Constanţa, un port de război.
D. T. Maiorescu a plecat din A-bbazzia la Viena pentru a asista la jubileul de 25 ani al societăţii literare Ho mini a Jună.
D. T. Maiorescu e unul din primii membri de onoare al acestei societăţi.
Marţi a sosit la Galaţi un grec, anume Dionisie Eronidis, venind din Leova (Basarabia). Descinzînd la hotelul Cuza-Vodă de lingă port, imediat căzu bolnav in pat.
Autorităţile fiind avizate, d. dr. Mon-ferato a sosit in curînd şi a constatat că nenorocitul suferă de vărsat negru.
Pentru a împiedica întinderea acestei epidemii groaznice, imediat s’au luat toate măsurile de desinfectare, iar hotelierul şi îidreg personalul hotelului atî fost vaccinaţi.
Bolnavul a fost internat în spital.
O telegramă din Abbazzia ne vesteşte că Archiducesa Stefania a sosit Marţi după amiază acolo pentru a face o visita MM. LL. Regele şi Regina Romîniel. Un public numeros asista la sosirea el.
O alta telegramă din Triest a-nunţa că Majestăţile Lor, însoţite de principele Egon de Hohenlohe, vor visita castelul imperial din Minunare şi castelul princiar din Dui-no, lingă Triest.
7
'Qninium Labarraque este unul din cele mal bune tonice care se poate întrebuinţa pentru a combate slăbiciunea de constituţie, orT acea care urmăreşte diversele boale.» (Anuarul de medicină şi chirurgie).
NOTA. — Dlndu-sl bogăţimea lui în principe active şi mărimea flacoanelor, acest vin este de un preţ moderat şi mal eflin de cit toate cele Talie producte similare. Se găseşte la ţoale farmaciile,
Pierdut
Un căţel fox-terrier, trupul alb fără senine, capul cu obrajii şi urechile negre, nalt de 35 centimetri.
Răspunde la numele de Trichy.
Bună răsplată acelui care îl va aduce la d. Al. Marghiloman, str. Mercur.
Z*.
au mm ««tu
It ii cu rosti.—8. Str. Lipscani, 8.—ISiiciircşti
PUNERE IN VENZARE OE NUVOTEURI DE PRIMĂ-VARĂ
PELEBINE, JAQUETE, TISUURI HAUTE - N0UVEAUTE MĂTĂSĂRIÎ, UMBRELE, MĂNUŞI. CIORAPI, ÎNCĂLŢĂMINTE
PĂLĂRII PENTRU DAME
MARE ASORTIMENT de CONFECŢOINT pentru COPII
Numeroase oranioni ta toate reioattefe
Sistemul de a nu vinde de cât mărfuri de o calitate ireproşabilă este absolut în magasinele noastre.
15-4
Grand hotel restaurant şi cafâ
UNION
Noua administraţiune a acestui hotel are onoare de a avisa pe vechia şi numeroasa sa clientelă că de la 1 Martie a. c. a luat asupra sa exploatarea acestui liotei şi roagă pe d-nil pasageri să conlinue a-I onora cu visita d-lor, asi-gurînd că nu va cruţa nici o osteneală spre a-I satisface pe deplin.
Cu stimă
I. lordănescii «A A. Duval
NB. Pentru banchete şl nunţi serviciul este organisat cu multe îmbunătăţiri.	10—9
Fraţi Vasilescu jua uocms
Magasinul cu coloniale din colţ, strada Smlr-dan 53 şi sucursala din Hanu Zlătari 17, roagă pe onor. clientelă, că în vederea Sărbătorilor de Paşte, să viziteze aceste magasine, fiind bine a-sortate cu diferite mărfuri proaspete, băuturi streine si indigene.
74	'	10-0
CJasa d@ Sânâtat®
Institut din nou reorganisat
51, — Strada Teilor — 51
Dirigiată de dr. Şaabner Tuduri
Căutarea boalelor interne şi chirurgicale, precum şi a tutulor boalelor nervoase şi clironice. Tratarea boalelor de piele, a boalelor de ochi, gît, nas şi urechi, a boalelor de ficat şi rinichi. Operaţiuni.—Tratamentul boalelor gynecologice; camere cu intrare separată pentru faceri, o moaşă cu diplomă Jocueşte In institut. Discreţiune.— Tratament special al syphilisulul şi a’ boalelor uretro-genitale.
Bolnavii se pot căuta cu orl-ce medic sati specialist.
Preţurile moderate, pentru angajamente lunare se fac reduceri.
Consuttaţiunî în fie-care zi, pentru boalele interne si sypliililiee de la 10—12 p. m.
Direcţiunea trimete de Îndată după cerere noul prospect al Casei pe 1896.
20	100 -23
V "V fi ss
întreprinderea Barometrică
SISTEM PERFECŢIONAT
Biuroul Piaţa sf. Gheorghe No. 10 Staţiunea Trctm-Carelor.
Oferă serviciile sale pentru curăţiul li asna-lelor de la Latrine şi Recipiente, după sistemul cel mal perfecţionat, fără a cauza miros, cu preţul de Lei 10 Vasu pneumatic mare.
Avem şi un alt sistem de vase mici pneumatice, care se recomandă pentru casele cu antreuri înguste şi pentru curăţitul Recipientelor : cu preţul de Lei 2 Vasul,
(Să se observe bine adresa noastră)
DIRECŢIUNEA
87	’	20-9
închiriat
Casele din strada Polonă No. 128 cu 10 odăi şi grajduri, se închiriază cu sau fără grajduri. A se adresa la d-na Maria Blarainberg str. Batistei, 15.
55	'	10-9
nTh. OCNEŞEANU
LA ItOUI COCOŞI
Unicul magazin care vinde, eftin bine asortat în articole de coloniale, delica-tesse, vinuri negre de Orevitza şi albe de Drăgăşani. 26	25-13
Strada Academiei No. 3 (sub liotei Bristol)
ORANDB MA.aA.SINO DU
Printemps
NOUVEAUTfeS
EXPOSUIE GRANDIOASA
de Coleurî, pelerine, Jtipoane de mătăsii moar şi alpstgn, Capoalc, mali-iietirl, Umbreluţe, rufăriî, mănuşi,
par Iii merii etc. se află în
Biuroul de reexpediţie
în Bucureşti, Calea Victoriei No. 60
44	(15-8
De închiriat
Un apartament conţinînd 14 camere se închiriază cu preţ avantagios, str. Principatele Unite No. 20. A se adresa la Theodor Florian, Cheiul Dîmboviţei, lingă abator.
60
N. CÎEieOEESCIl
43, Calea Victoriei, 48
vis-ă-vis de cofetăria Gapşa, Bucureşcl Adueela cunoştinţa onorabilului public, că în atelierul meii se confecţionează încălţăminte pentru dame, copil, din materialele cele mal fine. Coinen-tlele se efectuează prompt; se găsesc şi încălţăminte gata cu preţuri moderate.
NB. Pentru conservarea încălţămintelor recomand veritabila Crema-meltoniană neagră şi culori din fabrica
«BKOWN şi SON» din Londra: Feriţi-vă de contrafaceri.
27	62-12
CAS.-v FONDATA IN 1SS0 2 Medalii	Succes de 16 ani
AU BON JARDINIER
Seininţerie horticolă, Leguminoase şi Furagoro
AUGUSTE CLQUARD
fost grădinar şef al Capitalei
Antreprenor de Parcuri şi Grădini
Str. Carol I No. 56, Bueurescî
Seminţe de flori şi de zarzavaturi de toi felul Trifoiu, Lucernă, Rădăcini furagere Seminţe, Industriale, Economice, Uleioase şi Textile
Instrumente de tot felul pentru grădinărie
Singurul deposit de maşine pentru altoit Viţe Americane, după sistemul cel mal nou, aprobat de Secţiunea Viticolă a Ministerului de Domenii.
Catalogul se trimite gratis şi franco la cerere
20	24-15
Miliail A. Raclitivaiiu
FOST MAGISTRAT AVOCAT
Bogat asortiment de arme «Se vîiiăfoare de tot felu de la 75 leî la 1060 Iei bucala. Arme eu două (evî pentru alice, cu cocoaşe şi fără cocoaşe,—pnşcă-carabiua o ţeavă alice, alta glonţ: puuştîcu tr«»î ţevi „Trio“ două de alice alta de glonţ,— Expres-liille fin lucrate carabine de precise, „ISublni*4 garan-tînd tirul exactpînă la ÎOOO metrii. Arme cu 2 perechi de ţevi.
Carabine eu repetiţie importate direct din America Winchester, Colt, Martin, etc., eu 9,12 şi 15 focuri, recomandabile ca arme de apărare şi vî-nătoaro Ia animale mari. I’hncî «Ie salon ue la 20 lei la 150 lei bucata, pistoale de pre«*isie, de duel, etc. — Mare asortiment de REVOLVERE de toate mărimete şi de toate felurile do la 8 lei la 200 lei bucata. — Bogată eolecţiune de obiecte de vlnătoare şi accesorii de arme.—Se găsesc: tot felul de Cartuşe englezeşti «Eley» franţuzeşti şi austriece.— Cartuşe producînd ar ti fi ţii pentru puşti «al. 12, 16 şi revolvere cal. 7, 9, 12.
Obiecte «le scrimă: săbii, florete, ntăsci, etc.
II* D*
Calea Victoriei No. 44
IlUCUREŞTl
lingă farmacia Brus Cel «Piutiiu şi cel mal însemnat magazin din ţară de ARME
Atelier de repurtaţii
70-21


80— 68
www.dacoromatiica.ro
4
EPOCA
LIQUEUR * CAPSULE
A se cere adresa
Qjwe jacob.J^^-
BOA1E SECRETE!!
SPECIFIC ANTI8LEWQRA6IC STOEHESCU
OA1 »NUI jE
CU COPAIVAT DE SODA-SALOL ŞI SANTAL
Nici unul din anlibleuoragicele existente plnă acum nu Împlineşte cele două condiţiunl de asimilare repede şi a nu i-rita traectul intestinal. ÂsoGiaţiunea substanţelor ce compun aceste Capsule este tot ce actualmente ştiinţa are mal bun şi mal Încercat în tratamentul blenoragielor. Modul cu lotul noii şi special după care sunt preparate aceste capsule fac ca vindecarea să fie repede, complectă şi fără de a deran-gea stomacul: ast-fel că convine tuturor persoanelor chiar celor mal debile.
Acest nod medicament vindecă In scurt timp complect şi radical scursorl (sculament) nuol şi vechi attt la bărbaţi cîl şi la femei, precum Blenorea, poală albă, etc.
Preţul unei cutii 1 leî.
Asociat cu aceste capsule se recomandă cu succes Injecţia Nunlnlin».
Preţul unul flacon 8 lei 50 bftuî.
Deposil general: Farmacia Mihaii Stoenescu, strada Mi-hal-Vodă No. 55, Bucureşti. De vluzare la principalele Far-macil din ţară. In provincie unde aceste preparate nu se găsesc, se expediază imediat contra unul mandat poştal.
«	(«-5



¥Ist «le Vial
T «> S I C AHT ASEPTIC
Reconstituant
Tenisul cel mal e-nergic pentru convalescenţi, bâtrlnt, femei şi orl-ce per-soaie delicate.
CU Iţl'INA Sue de Carne
Fosfat de Calce
Compus din substanţe absolut indispensabile formă-rel si desvo'lăreî muşchilor si ; iste-mulul nervos şi osos
V I N î> E M X A. I,
este asociaţiunea medicamentelor celor mal active pentru a combate Anemia, Cloroxa, Ftizia, IMspep-sia, Clastritele Ytrsta critică, Epulsarc nervoasă, Slăbiciune resultlnd din bfitrîneţe, lungile convalescenţe, înt’un cuvînt toate stările adimice de slăbiciune caracterizată prin perderea poftei de niîncare a forţelor.
Lion, Farmacia .1. VIAL, rue de Bourbon, 14.
In Bucureşti, la d. IEIE 2BAMFIHESCU, şi la *oţl 14	Droghiştil şi Farmaciştii.	52-1a
ibJ
SOCIETATEA Fabricelor-Uniie de var din Cîmpu-Lung
Subsemnaţii fabricanţi de var alb din C.-Cnng şl Judeţul Muscel, facem cunoscut că pentru a evita concurenţa neleală şi falsificarea varului prin alte provenienţe ; ne-am constituit în Societate pentru a putea plasa noi înşi-ne producţiunea noastră, luînd deviza, marfă haină, serviciul modest şi preţuri convenabile, rugăm dar pe D-nil architecţl Constructori şi* Proprietari a adresa Comenzile D-lor direct pe adresa :
Societăţei Fabricelor unite de var alb din C.-Lung
iar pentru lîncurcscî la 11-nii :
ES E'ASWt 8S 33 €Jo»f ('alea Cirivita 62 3. BiAINMOVICi, Lalea «riviţa IO&I& SMUWIZSCU, L’AIea «riviţa şi
şi în speranţe ca Onor. public va îlncuragiâ o industrie exclusiv romî-ne&scă şi condusă numai de ţărani, presintăm de mal inainte mulţumirile noastre.
Faiuţii «le var :
Foni/ JBunescu	Moine FI'ustenesi
Ghicit Meesidseamt	Moine Coturteţ
Fon ManSesne Mae ISoieann
Hîefan .1 enioe 1. Mtsimoeiei
36-1)
PATRIA'
SOCIETATE ROMÎNĂ DE ASIGURARE ŞI DE REASIGURARE CAPITAL SOCIAL VĂRSAT LEÎ I X MILION
Sediul Societăţei: Bucureşti, Strada Smîrdan No, 15
Societatea * Patria* se recomandă pentru
ASXCUJRĂKX ASUPRA TIEŢEf
pentru cas de moarte, asociaţiunl cu capital garantat, zestre: (cu încetarea plăţel premielor la moartea părintelui:)
ASIGURĂRI ÎN CONTRA ACCIDENTELOR
pentru cas de moarte şi de invaliditate, îndernnisare zilnică.
Asigurarea colectivă a lucrătorilo din stabilimentele industriale
Pentru prospecte a se adresa la Direcţiune şi la agenţiile din ţară 15
dBBBBassaBEraBsraaransBBB
CIMENT PORTLAND
DIN FABRICA
IOAN G. CANTACUZINO, BRĂILA
REPRESENTANT GENERAL PENTRU ROMÂNIA
T. ZWEIFEL
BUCURESCÎ, Strada Stelea, No. 6
SI IjA Mi'MWjIALMSIjE SAMjJE
GAL Aţi. — Strada Pressei, No. 20 IAŞI.—Strada de Jos, No. 24
(35-8)
BĂI HYGIENiCE | BĂI HYGIENICE | BAI HYGIENICE
VECHIUL MAGASIN
de
LĂM PI, SO BE, MaŞLVÎ «le BUCATE
şi orl-ce instalaţiunl
MARCSJS LITTMÂN AI, WAPPHER s
No. 61, Calea Victoriei, No. 61, (Vis-â-vis de Episcopie)
Recomandat de Onor. Clienţi, instalaţiunile de băl lucrate numai iu Zink, cu diferite sobe de aramă pentru încălzit apa. Băl de aburi higienice, recomandat de toţi medicii celebrii, poale să facă orl-cine în casă. Duşuri sistematice cu aer comprimat. Closete Bont a V eyoât* higienice şi sistematice. Sticle de Conserve lierineti-ceste închise de toa te mărimile. Unicul depofi în ţară cu Sobe (Belgiaue), din fabrica «GODIU» şi maşini de bucătărie din renumita fabrică «GEBRODER BOEDER» din «Darmstad», precum şi splendidul lor asortiment do lămpi e-legante pentru atîrnat şi masă. cu maşinele Americane «WON-58	36—4 DER», toate cu aer.

7	CASA DE SCHIMB
HESKIA & SAMUEL
BUCUR ESCI
No. 5 Strada Lipscani No. 5
Cumpără şi vinde efecte publice şi face orl-ce schimb de monezi.
Cursul pe ziua de 27 Martie. 1866
	1	Cump.		Vînd	
	Rentă Amorlisabilă. . .	iso	‘ *	86	
5 •/«	» Amortizabilă. . .	100	V.	100	*/«
6 “/»	Obliga(. de Stat (Cov. R.) .	101	%	102	V.
	» Municipale din 1883	96		97	*/«
6°/o	» » » 1890	97	v«	97	S/«
5°/o	Scrisuri Funciar Rurale .	91	V.	92	
0%	« » Drbane .	100	'h	101	—
5»/.	» » Urbane .	88		88	V»
6»/«	» » » Iaşi.	82		84	V»
	Acţiuni Banca Naţională.	I.VS0	—	1550	
	» » Agricolă .	194	—	200	—
	» Dacia Rointnia asig.	410	—	415		
	» S-tea Naţionala asig.	420	—	427		
	S-tatea de ConstrucţiunI .	213	—	216			
	Florini valoare Austriacă.	2	1(1	2	12
	Mărci Germane ....	1	23	1	25
	Bacnote Franceze . . .	100	—	101		
	» Italiene. . . .	S9	—	93		
	» ruble hlrtie . .	2	68	2i72	
Imprimarea cm maşinele dublu-cilindrice, din fabrica Albert & C'°, Frankenthal şi cu caractere din fonderia de litere JPlinscb, din Frank-furt AjM.
APA MERALĂ „MIRCEA”
iaşi- copotr
Autorizată de Ministerul de Interne, serviciul sanitar superior eu Oficia No. 1208 din 24 Ianuarie 1895.
Această apă, pe lingă că e un excelent purgativ, bună la luat şi fără a produce dureri, dar din cauza multor substanţe medicamentoase ce conţine, esperi-mentîndu-se de mal mulţi d-nl doctori, sau constatat plnă acum, că vindecă : boalele de stomacb, dispepe-sielor de diferite naturi, catarele cronicale ale stoma-chulul şi intestinelor, congesliele, constipaţiele cronice, iperimia ficatului, boalele de rărunchi şi splină, boalele de piatră şi a căilor urinare la bărbaţi, boalele de mitră şi menstruaţiele neregulate la femei precum şi alte multe boli.
Deposit în Iaşi la Dl. I. S. Ionrscu Tipografia Naţională, la Farmaciile D-lor Sbizewschi, Racovită (Lits-clico şi Vandorî), Zwas, Jelea, Beceanu, Enghel şi Ilu-tză la drogiştil Katz, Rosenstein şi Recker.
Comandele en gros şi en detail se expedieasă prom;
A se adresa pentru orl-ce comande şi lămuriri D-uil Mircea şi lonescu, Iaşi strada Alexandri 11.
Depozit In capitaiă la d. Zobel bulevardul Elisabeta, 43.
49	( 50—64
Guturaie, Tuse, Bronşită
Grippe, Influenta,
Astmă
Bub6ie
B61e de Piele
In tote farmaciile.
Catare
băsicei
B—B—BB——g lligieun «Siliţilor şi a gurcl
Medalie do aur, Viomt 1888 ; Medalie de argint, BueurescT 15V3 ; Medalie de bronz, Paris 13U8.
Jnlorisul ti a cvnsiUul Ut higtnnă ţi salubrii altt publieă.
1 > EINT rr AGI IV M.
Esenţă pentra gură şi
PULBERE VEGETALĂ PENTRU DINŢI
ale doctoralul S. KONÎA
Sunt două denlifrise recunoscute In ţară şi în străinătate ca col mal bun pentru conservarea dinţilor, curăţeniei şi lii-gicnel gurel, dindu-I tot odată un miros plăcut.
Preţul : un flacon DentaMnă fr. 8.5M Pulbere de dinţi, fr. 2.
Deposile : la laşi la Farmacia Ten ţii lionyu ; la Bucurescl la Farmaciile i’.
W. Ztirnor, şi F. Bruss ; la Drogheria I. Ovessa şi la Parfumeria „Stella .
*8	(25-6)

----------yv ww«Qayui«iiiiiMiiLa.iii-----------
Bucurescl.- Tipografia «Epoca».—btraaa Clemenţei, No. 3
ALAMBICURILE DEROY-CARANFIL
I» A 12 E S - a .4 3j A T St
O
Acest aparat este de o simplicitate extra-ordiuară şi serveşte pentru distilarea vinului, mustului de mere, de pere, de prune şi de orl-ce fel de fructe. Cu el se poate ] distila tescovina, drojdiele de vin sau orl-ce soiţi, prerii ai , şi florile, seminţele şi orl-ce fel de plante mirositoare. Se poate fabrica eea mal bună ţuică, shlovîţă şi orl-ce I şpirturl, Acest aparat este cu mult superior cazonelor şi j Alambicurilor obişnuite, prin aceia că produce salij din o singură dală gradul cerut saQ prin rectificare voinţă, un spirt rectificat de o calitate ma bună. cu o economie mal mare de timp, de apă si de con-buslibil.
A se adresa d-lul GEOBGES Galaţi, saQ iu agenţii săi acreditat! din diferite
100—24
A. « 4HANTTL,
ţări şi localităţi.
lt
CAFE „NAŢIONALA*
In fie-enre seară concert muzical sub condu cerea D-lul Rubinstein, Mere Mragitdiru cu paharul şi diferite mezeluri cu preţuri moderate. Intrarea liberă.
Cea mal bună Apă Minerală purgativă ESTE ACEA DE LA
«MEAZU-îa*!
prtun iută eu N«(lalla de nur
expotiţiunia r mierii or din Bucurosul 1804
şi recomandată de d-nil medici BPECT PROMPT ŞI SIGUR
D0SA MICĂ GUST PLĂCUT Cereţi dar numai
AJPA IEE MREAZW7
care se găsesc la toţi vîuztttoriî do Ape minerale din ţară
47	(13-5)
T*-’
mmm

Furnlsorul Curţel Regale
BUC1JBENCI
Strada Smîrdan, No. 12
CASA FONDATA IN ANUL iS6}
m ara*
W. STMiECE
I1ŞIM ACWICOliE ŞS INDIJSTRIALE
SUCURSALE :
Br&ila, Creiona, Vama.
Furnizor al M. S. Regelui, al domeniilor coroanei, al şeoalelor de agricultura, al fermelor-model ale (datului rom in şi bulgar, ete,
i	OFERĂ DOMNILOR AGRICULTORI
lĂTWtf..* Vapr-*'
jetiiegisri universale oi'iffintsle FSittl. SŞiecft
mr & se feri de contra-faeerl
SIMPLE, cn 2 şi 3 BRÂZDARE—Construcţie Nonă de Oţel.
Singurele pluguri adoptate la fermele-model ale Statului.
Locomobile şi Treerătore
DIN FABBICA
RUSTON PROCTOR & Comp. LTD. L NCO N
Construcţiune nouă 1896.
Cele mal căutate şi răspîndite în ţară.
ISBÂNDA cu tăişul la dreapta
NOUA MAŞINĂ DE SECERAT ŞI LEGAT SN0PÎ
din fabrica MAC C0RMICK - Chicago - America.
Uica maşină adoptată la fermele-model ale Statului si singura care atît ia toate exposiţie-le cît si pe cîmp a dobîndit uu succes enorm fiind recunoscută de toţi oamenii competinţî ca cea mai practică. 150 BUCaŢI VÎNDUTE IN 1895.—Singurele secerătoare cu legat adoptate la fermele-model ale Statului.
c&ECICnĂTO.ltSE mi3BMB8jK B4/.8I»
COSITOA tlt: JOE J'TfvV JMTo. S. — li 81 Bl SIS, Bl BIBI FjfiiY.
VAGONETE ŞI ŞINE. Tot felul de maşini agricole şi industriale, Grape vînturătoare, batoze de porumb, CASE DE BANI fcnuppu	vînturătoare, Trioare, pietre de moară, etc.
i
ii
— CAVAMiOAttJE JFMtANCO SB &SIATBJS —