SERIA n.—ANUL II, No. 117. JOUÎ, 28 MARTIE 1896. Ediţia a treia NUMĂRUL 10 BANI AKOXAn K.\TE I. K încep la I şi lo ale lle-eăreîlunl şi se plătesc tot-d'a-nna înainte In Bucureşti la Casa Administraţiei In judele şi streinălate prin mandate poştale Un an in ţarfi 30 lei: in strein&Late 50 Iei Sase luni ... 15 » » » 25 > 1'rel luni . . . 8 » » > 13 * Un nuin&r In streinătals 30 buni MANUSCRISELE NU SE ÎNAPOIAZĂ «KUA1ŢU 3—STRADA CLEMENŢEI—No. 3 NUMaRUL 10 BANI immukim: In Bucureşti şi judeţe se prilnesc numai la Administraţie In streinătate. direct lu fubnini stru-f ie şi la toate oficiile de publicitate AuuneiurI la pag. IV..0.30 b. linia » » » ITI.......2.— lei » II 3. Inserţiile şi reclamele 3 lei rindul U n n u in ă r vechii 30 bani ADMINISTRAŢIA No. 3 - STRADA CLEMENŢEI - No. 3 Atentat contra M. S. Regelui DEMAGOGIA IN POLITICA EXTERNA II După ce an sacrificat toate interesele rouuneşti peste Dunăre,; Roşii şi-au întors privirile peste munţi. Din ziua cîncl cestiunea naţionala fu pusa la ordinea zilei, libe-ralil se siliră sa o confisce în folosul lor si, drept urmare, sa o compromită. Ţinta Roşilor se poate rezuma în doua cuvinte: a crea dificultăţi guvernului conservator. Pentru a-şl atinge scopul, el ce-rura, pe de o parte, o interven-Liune oficială, mărturisită şi publică din partea guvernului, pe de altă parte, el căutară sa pună mîna pe acţiunea neoficială a comitetelor Ligel, în scop d’a împinge la ma-nifestaţiunl cari, trecînd peste marginile legalităţii, să silească pe guvern a se împotrivi agitaţiunel comitetelor. In ceea ce priveşte acţiunea o-ficială a Romînieî, liberalii cereau guvernului d-lul Lascar Catargi o intervenţiune diplomatică, bazata pe formula «samsarului cinstit». Perfidia liberalilor răsare chiar din termenii în cari el îşi formulaţi pretenţiunile. In adevăr, guvernul putea, la nevoe, să intervie: el nu putea însă să declare ea va interveni. Totuşi liberalii stăruiafi a cere o intervenţiune amicală pe lingă guvernul austro-ungar şi, în acelaşi li mp, pretindeau de la ministrul nostru de externe să facă declara-ţimd de intervenţiune cari nu puteaţi, produeîndu-se, de cit să răpească demersului reclamat de el caracterul amical, spre a-’I da un caracter cominatoriu. In timpul acesta, sferele ne-ofi-ciale din Romînia începuseră să se îngrijească de soarta Romîuilor din Transilvania. O mişcare generala se produse, din care se născu Liga culturală. Daca acţiunea aceasta a cercurilor neresponsabile, exercitata în marginea legalităţii, ar fi fost ferita de amestecul demagogiei liberale, de sigur că resultatele ar fi fost cu totul altele şi ni s’ar fi cruţat ruşinea d’a înfăţişa, în faţa streinătă-ţil, divisiunile şi recriminările noastre nepatriotice, într’o cestiune asupra căreia ne silisem, cu tot dinadinsul, să atragem atenţiunea Europei. Faţă de întorsătura ce au dat liberalii cestiunel, am fi fost de sigur mat cîstigaţl neamesteeîndu-ne de loc de cît făcînd ceea-ce am făcut. In adevăr, cestiunea naţională se afirma singură. Luptele, din zi în zi mai încordate, susţinute în Ardeal în contra Ungurilor, iubirea ce tot odata Roniîml de dincolo arătau pentru ţara noastra, dedeseră «Cestiunel Naţionale» —fără nici un amestec, nici un merit şi nici o jertfă din par-te-ne— un caracter de gravitate ce nu avusese piuă atunci şi puseseră într’o vie lumina însemnătatea Regalului romîn. Regele Caro! apăru în Europa nu numai ca Suveranul Romînieî, ci şi ca protectorul şi călăuza tutulor romîuilor chiar de peste hotare. Se înrădăcinase credinţa ca, ori unde sunt Romînl, chiar peste graniţele regatului, pînă şi în Macedonia, un sfat pornit din Bucu- reşti putea avea o înrîurire hotârî-toare în anume împrejurări. însemnătatea statului romîn se afirma ast-fel toi mal mult şi prietenia Romînieî căpăta din zi în zi mal mult preţ. Pricepi nd însemnătatea mişcării, bărbaţii politici de toate nuanţele îşi uniră sforţările pentru a întări încă prin o acţiune culturală legăturile de rasă dintre toţi Roinînil şi a mări ast-fel şi mal mult rolul statutul romîn, în afară. In această direcţiune, cu puţin patriotism, cu un minimum de sacrificii şi fără nici o iscusinţă deosebită, se putea face mult. Trebuia însă sinceritate şi patriotism. Acestea tocmai aii lipsit, căci demagogia liberală s’a vîrţt şi aci semănînd între Romînl ura, neîncrederea şi spiritul de desbinare, Pe cît se afirma mal puternic solidaritatea Ungurilor în persecutarea naţionalităţilor, pe atît se manifesta mal dureros desbinaroa Romînilor în asuprire. Resultatul final a fost că Ligă n’a produs alt resultat de cîl de a fi un stimulent pentru şovinismul maghiar, care şi-a înmulţit mijloacele de acţiune în Ungaria şi şi-a înzecit mijloacele de propaganda în toate capitalele Europei. In timp al acesta Liga din Bucureşti a devenit pustie, Pe ruinele el zăreşti azi abia, ea o cucuvae, pe marele patriot Gogu Cantacuzino. Dacă, acum, cuprindem Intr’o privire generală rolul nostru în a-fară, de vre-o 20 de ani de cînd avem o acţiune a noastră proprie în concertul european, nu putem de cît înregistra desastrele de [ieste Dunăre din 1S77 şi 1887, precum şi ticăloşia noastră în afacerile de peste munţi. Infrîngerile diplomaţiei noastre ca şi şovăirile patriotismului sunt toate imputabile partidului liberal. De sigur că şi ţara, care nu s’a a-rătat mal pătrunzătoare cînd aO fost în joc interesele el cele mal supreme, are partea el din răspundere. Dar şi aci sunt vinovaţi Roşii, din cauza dezvoltare! demagogice ce s’au silit a da spiritului public. Şcoala roşie, a deprins o-pinia publică cu idea că orl-ce în-tîlnire a Regelui ori a unul ministru cu un suveran ori un ministru strein, e neapărat dictata de un gînd de slugărnicie, şi că ori-ee convenţiune cu o putere străină trebue neapărat să fie un act de trădare. Cînd asemenea credinţe aii curs, cînd cestiumle naţionale cele mal gingaşe sunt prefăcute in arme de partid şi înrîurite de interesele a-gitutorilor de stradă, atunci o opinie publică desmăţată nu mat poate spijini cu cumpătare acţiunea guvernului, nici pătriotizmul tocit nu mal are destulă virilitate pentru a să manifesta cu putere în împre-prejurări mari şi a stăvili pornirile greşite ale guvernului. Să nădăjduim însă că greşelile trecutului ne vor sluji de învăţă-mînt. Dacă vrem ca schimbarea guvernelor să ne aducă ceva mal de folos de cit o simplă primenire de persoane, să sperăm că căderea liberalilor de la putere va şi sfîr-şitul nenorocitei şcoale roşii. In politica externă, mal ales, rolul Iul Toboc trebue să înceteze. ARTICOLUL 5 Legea pescui (ului.— Intervenţie mai iiialtâ. —, Slodillcarca ari. 5. Legea pescuit ului Inir’un moment situaţia d-lul G. D. Palladi era foarte ameninţată. In cameră se formase un fel ele ligă; în contra legel pescuitului şi în contra d-lul Palladi, pe care un mare număr de deputaţi încurajaţi pe sub mână vroiau să 7 răstoarne. Situaţia devenise atât de încurcată, în cît guvernul a renunţat în aparenţă la. acest proiect, care urma să se înmormânteze în sec-camereî. Intervenţie mai inaltă Dar alunei, cînd lumea credea că legea pescuitului va râmîne în cartoanele Camerei, M. Sa Regele, la o şedinţă a Societăţii Geografice, s'ct adresat d-lul Gr. Antippa, alcătuitorul acestei legi, în faţa maî multora, şi cu o voce ridicată: — Cu pescăriile cum maî mergeP — Ne-am cam oprit Majestate, căci legea pescuitului întîmpină mari dificultăţi. — Da, da, ştiu ! Dar avem mare nevoie de o legislaţie a pescuitului, căci e o bogăţie întreagă prin bălţile şi apele curgătoare din ţară. E o lege foarte necesară şi importantă pentru ţară ! Această observaţie a M. Sale Regelui a determinat pe guvern să menţie legea, sacrificând chiar e-conomia ei. Modificarea ari. 5 Economia legel constă în articolul 5, care declară, de proprietate a Statului tocite bălţile, cari se alimentează din Dunăre sau din rmrile ţlotabile, toate văile flotabile, precum Jiul, Oltul, Argeşul, Dîmboviţa, Buzăul, Ialomiţa, Şiretul, Trotuşul şi Bistriţa. Acest articol, principalul din întregul proiect, este combătut de un mare număr de deputaţi. Guvernul, pentru a evita o eventuală înfrângere, e hotâtît a consimţi la modificarea acestui articol în următorul sens : Numai bălţile cari se află pe moşiile Statului sunt proprietatea Statului. Dreptul de pescuit pe Dunăre şi Prut aparţine Statului, iar pescuitul pe văile flotabile e un drept al riveranilor. Odată această 'modificare admisă, situaţia d-liiî Palladi va fi salvată, însă legea va fi modificată în esenţa ei. Tantal CRONICA No. ia. Cunoaşteţi cîntecul RegeluiLaurent XVII din Mascotta — cuiul fără noroc căruiâ-I eşea mereu un popă înainte, mînca cu 13 la masă şi păţea zilnic cîte un neajuns. In acest caz este d. Dim. Sturdza, preşedintele Consiliului. N’arc noroc şi pace. Unii liberali voesc să-l mănînce fript (prost gust, fie zis între paranteză), alţii rămncsc să-l moştenească de viu la presidenţia partidului şi a guvernului. Ori ce face, ori ce drege nenorocitul d. D. Sturdza ca să scape de piază rea, e de prisos. Cu fatalitatea nu te joci, dacă se leagă de capul creştinului. Observaţi cu atenţiune ultima nenorocire care i s’a întîmplat. Apostol Mărgărit, pc care-1 aştepta la sigur în gazdă, ca să-I dea peste nas Iul Eleva şi şă-1 puc la rezon — Apostol Mărgărit, pentru care scuturase şi spoise odăile de Paşti, a telegrafia! la ultimul moment: «Nu mă aştepta, nu pot veni, fiind reţinut Bitolia de două cadâne !» www.dacoromamca.ro De unde -credeţi că vin toate aceste necazuri pe capul Ministrului Preşedinte ? —> Fă-mă mamă cu noroc Şi m'aruncă pe urmă ’n foc Zice un proverb romînesc. In foc da, poţi să arunci pe omul cu noroc, căci scapă; nu-1 arunca însă într’p casă cu numâru 13 la poartă, căci s’a dus pe copcă. EI, de aici se trag toate nenorocirile d-lul Sturdza. D-sa este chiar apropidar pe strada Mercur la No. 13. Cine nu crede n’are de ţît să ia o birjă, sau tramvaiul că e mal eftin, şi să constate la faţa locului a-ceastă teribilă şi fatală coincidenţă. Or ce liberal care se, respectă şi ţine la J credinţele , strămoşeşti şi băbeşti esţe prin urmare dator să se întrebe : «Ce viitor poate-avea un partid al cărui şef locueşt.e la No. 13 ?» Moarte curată, va fi răspunsul. Şi atunci ce rămîne de făcut? Cînd a scris destinul 13 pe casa unul; cetăţean prim ministru, n’aî ce face. II laşi pe cetăţean cu cetăţenia lui, dar îl ici Ministerul din mină, ca să împcdicî catastrofa finală. Altminterea 1 opţiunile pc cari ni le: dă istoria sunt teribile. Credinţele poporului trebuesc respectate de un partid care se pretinde al poporului. Sau mal e o soluţiune: Schimbaţi numărul casei primului ministru; din 13 faceţi 100.... tot miroase urît cînd treci pe-acoloz lluba. CONSILIU DE SALARIAŢI Atingem atenţiunea ministrului de interne asupra următorului fapt: Legea comunală spune formal că admi-nistraţiuuea Comunei e Încredinţată Primarului şi unul ajutor. II11 post de al douilea ajutor nu se poate crea de cît tu anume condiţiunl şi cu învoirea consiliului de miniştri. La Bucureşti s’a creat un al douilea a-jutor şi pe Ungă acesta s’a mal creat şi un al treilea, în mod ilegal, căruia i s’a dat delegaţia accizelor şi i se plăteşte leafă. O asemenea flagrantă ilegalitate, dacă s’ar încuviinţa, ar deschide primarilor nesiguri de majoritate putinţa‘ sii-şî creeze funcţionari din toţi consilierii, ceea ce echivalează cu nimicirea rostului reprezenta.-ţinui 1 comunale. Şi o dată precedentul creat, îl va fi imposibil ministrului să impudice asemeni fantazil de ale consiliilor comunale. Caracteristic e că, după ce din 31 consilieri al Bucureştilor sunt retribuiţi Primarul, trei ajutoare şi nu ofiţer de stare civilă, s’a mal sporit, după cum se spune în espunerea de motive a bugetului, fondul de misiuni spre a se plăti membrii comisiuuil bisericeşti, cari pînă aci lucra şi trebuia să lucreze gratuit, precum şi alte coinisiunî. Şi acesta se cliiamă un budget de economie. Ce ar ti, dacă 11’ar fi budget de economii! ----------———— 1------------------ AGIUL Guvernul evită mereu a se pronunţa asupra chestiuni monetare. O greşală de tipar a unul confrate, care a vorbit de 20 la sută agiu iu ldc de 20 bani la sulă comision, face că ministrul de finanţe sb crede autorizat să evite chestiunea ce i se pune. Dar chestiunea râmîne întreagă. Agiul nu e o chestiune a noastră. Teoriile d-lul Cantacuzino sunt scrise negru pe alb şi greşala de tipar a confratelui nu-1 va scăpa de datoria de a da lămuriri precise. Cil, pentru dezminţirea ce ne-a dat prin Voinţa cu privire la explicaţi unde ce i s’au .cerul din Berlin, noi menţinem în mod absolut iril'ormaţiimea mis tră. Ezistâ in Bucureşti fref persoane, cari nu sunt prieteni politici al noştri, înaintea cărora suntem gata a arăta că neadevărul ie numai de partea Voinţei. in ce priveşte termenii necuviincioşl al dezminţirii, nu-I relevăm, lot. in asemeni teymenl ne a dat ministrul de finanţe un comunicat prin care afirmapt n'a contractat nici un împrumut provi sorid la nici o casă de bancă. PIRAŢII PE DUNĂRE Recunosc că titlul e cam exagerat. Piraţii şi încă pe Dunăre! Şi cu toate acestea, aşa este. Vechia instituţie ve-ncţiană în floare la începutul acestui secol cu faimoşii el corsari,' spaima marinei comerciale din Arehipelag, şi-a găsit imitatori pe paclnica Dunăre, subt ochii autorităţilor noastre fluviale. Chestiunea e foarte serioasă, neajunsul destul de grav şi istorisirea isprăvilor piraţilor pe Dunăre va dovedi că dacă titlul articolului este forţat,' conţinutul lui însă merită toată atenţia guvernului şi in special a d-lul ministru de externe, căruia T incumbă sarcina su-pravegherel şi administraţiei porturilor noastre fluviale sad maritime. * ♦ * In tot timpul cît durează exportul de cereale in Brăila, sute de şlepuri Încărcate cu producte sunt ancorate în mijlocul Dunărei, aşleptind să le vie rindul ca să acosteze la cheiul unde se jgc încărcările vapoarelor navlosite de exportatori. Alte şlepuri descarcă chiar marfa lor acolo unde se află, din causa lipsei de dane suficiente — neajuns semnalat • hi articolul meu precedent. Pe lingă aceste şlepuri, aproape tot portul e ocupat cu diferite vase, corăbii, remorcher!, vapoare, etc, etc. Noaptea, aproape toate aceste vase sunt, fără pază. Mal ales şlepurile cari au un echipagiu de două trei persoane numai, rămîn ia discreţia vizitatorilor nocturni, cari de vre-o trei ani au început a comite tilhăril sistematice, spre paguba enormă a proprietarului mărfel. La început, piraţii se mulţumeau cu bagatele. Operaţiile lor se mărgineau în furtul unei frînghiî, unui coteţ de găini sau a altor ustensile necesare şlepului. Păgubi erau, dar nu aşa simţitoare. Puţin cile puţin insă, faţă cu impunitatea de care beneficiau pungaşii şi mal ales faţă de înlesnirea cu care exercitau meşteşugul lor, îndrăsneala lor a luat nişte pro’porţiunl foarte îngrijitoare. Tilhăriilo au devenii, de doul trei ani obiectul preocupaţiimel generale a încărcătorilor, căci boţii nu se mal mulţumeau cu mărunţişuri, ci organisaseră furturi sistematice. Nu trecea o zi, anul trecut sau acum doul ani, fără ca să se audă că şlepurile cutare sad cutare, au fost prădate în timpul nopţii şi că li s’ad furat două trei şi cîte odată patru şi cinci kite de cereale. Hoţii în bărci, profitând de lipsa de supraveghere a şlepurilor şi de somnul personalului echipagilor, le acostau în timpul nopţii şi după o operaţie de vre o oră două, pleca{1 cu o parte din marfa şlepului, ca cel mal inofensivi cetăţeni. S’aă făcut reclamaţiunl căpităniei de port, s’au organisat servieiurl de pază a vaselor; furturile au fost tot aşa de fre-quente ca la început. Proprietari de marfa afl perdut astfel sume destul de însemnate, şi nu o dată au cerut garantarea averel lor lăsată prada hoţilor neurmăriţi de nimeni. * * * Şi care ar fi remediul? Foarte simplu ! în toate porturile din streinătate şi mal ales în porturi frequentate, la A11-vers, Marsilia, Trieste, căpiteniile sunt obligate a păzi averea ce ie e lăsată pe apă, şi sunt responsabile de perderile cari le ar fi semnalate. In tocmai ca autorităţile teritoriali?cari sînt obligate a proteja averea şi viaţa cetăţenilor, autorităţile maritime sunt datoare a veghia asupra mărfurilor şi a-verel vaselor. Ast-fel fiind, autorităţile maritime ci-vilisate spre a evita, ori ce plângere, au instilqit o poliţie pe apă. Două trei şalupe ale eăpilămel respective păzesc noaptea purtul, impedicând ast-fel eventuale boţii şi păgubi. Când răufăcătorul scie că e suprave-ghiat şi la fie care moment poate să dea oeiil cu şalupa poliţienească, nu-mal îndrăsneşte să comită furturi îndrăsneţe ca iu portul Brăilei. De ce nu s’ar face tot aşa şi la Brăila? De ce un port mare ca acel al Brăilei să fie lăsat noaptea fără absolut nici o pază? De ce căpitănia porlulul nu s’a gândit pâu’acuiu la acest remediu alai de simplu şi de ce n’a Înfiinţat una sad două şalupe cari ca patrulele teritoriale .să patruleze lot portul în ţoală întinderea Iul ? in tot cazul un 2 EPOCA remediu este indispensabil. Rămâne ca ministrul afacerilor străine să-se hotărască căt mal repede în sensul reme-diulul propus şi aplicat pretutindeni, înfiinţând şalupe poliţienesci atăt în portul Brăila, cât în acel al Galaţilor unde se petrec acelaşi fapte. E o chestiune de mare interes pentru toţi exportatori şi, o repet, merită toată atenţia guvernului. Bruxelles, 22 Martie. M. E. Papamihalopol. „EPOCA" LA TULCEA t'neltirî bulgăreşti.— I>cmasoarea mini trădător.— Resplata tră-dărei. Uneltiri bulgăreşti. Dacă am criticat şi critic neprevede-rea noastră de a abandona administra-ţiunile judeţene şi comunale din Dobro-gea şi în special din Tulcea in puterea unul element strein de sentimentele şi sîngele nostru, ’ml incumbă se arăt şi efectele funeste produse de administraţiunea unor trădători, cari uneltesc sub egida autorităţel cu care sunt investiţi şi sub înseşi respunderea guvernului romîn. Încep de astăzi să arăt fapte con-ciete, cu cari să probez că concetăţenii noştri bulgari, dacă urmăresc prin orice mod să acapareze judeţul şi comunale, o fac dintr’un îndoit interes, primo : pentru a indispune populaţiunea în contra dominaţiunel romîne şi secundo: pentru a’şl forma averi speculînd asupra banului public ^ Ca probă în primul caz, voi lua pentru acum faptul cu biserica din Tulcea sub patronajul «Acoperămîntul Maicel Domnului» care pe lingă parohia ce are, in curtea el se mal allă şi cimitirul a o parte din populaţiunea oraşului, căci la noi, înmormântările încă se mal fac prin curţile bisericilor din oraş. — In toată parohia acestei biserici nu se găseşte un singur supus rusesc şi cu toate aceste un agent al ocultei bulgare, care ’ ocupa demnitatea de adjutor de Primar, a uneltit în aşa mod, că astazi biserica, este recunoscută ca fiind a comu-nilăţel ruseşti. Avînd preponderanţa la comună, concetăţenii noştri după ceaă instrumentat ca biserica lor să fie declarată ca biserică a comunităţel bulgare, apoi mal aţîţă la resistenţâ de legile ţărel şi pe alţi supuşi romînl; după ce el, supuşi romînl, se instituesc în grupare distinctă în statul romîn eminamente omogen, in-titulîndu-se «comunitatea bulgărească» apoi instignează şi pe supuşi romînl de origină rusă, ca să se institue şi el în comunitate distinctă şi ast-fel se formeze pe teritorul regatului romîn, conglomerate politice ruseşti şi bulgăreşti. Pe lîngă că în parohia acestei biserici, precum am spus, nu există nici un supus rus, apoi chiar terenul pe care e clădită, a fost dăruit de un romîn şi întreţinerea el se face în mare parte din ofrandele in bani date de populaţiunea romînească, care ’şî are cimitirul aci. Nu poate fi dar nici un dubiu că biserica este parochială şi că, ca atare, tre-bue să se administreze conform legii clerului sub controlul instituit de ea. Demascarea unui trădător Dar, din o credinţă mal mult sau mal puţin justificată, concetăţenii noştri de origină rusă fiind consideraţi mai pravoslavnici, li satt încredinţat şi epitropia bisericii;—profitînd de această circumstanţă, d-1 Telemac D. Theodorof fost a-jutor de primar al oraşului, a chemat pe aceşti epitropl la primărie spunîndu-le că biserica este construită cu bani trimişi de Ţarul Rusiei, că dacă ar lăsa-o pe mîna guvernului romîn, a-cesta va căuta numai să profite de fon- FOIŢA ZIARULUI «EPOCA» 44 ALEXIS BOUVIER CREDITORII MORŢEl PARTEA A BOI A UN SUVENIR DE FAMILIE NiSeta inaintâ şi-i se sgliră ochii pe superbul inel ce era In cutie. Era un briliant de toată frumuseţa, enorm, gros cit o alună; era ţinut Intre şease ghiare pe o verigă cizelată cu un desen î grecesc. In privirea de admicaylune a Nisetel, era puţină invidie şi necaz, dar ea nu lăsă să se observe şi zise: — E un cadou princiar, draga mea... e aproape o avere. Lisa se sculă, elergă la fereastră şi pu-nlnd inelul In deget, făcu să joace pe la razele soarelui. — O! cit e de frumos, priveşte.. . Şi cu o bucurie de copil, 11 întorcea pe toate feţele. Niseta-1 luă din nou şi aşezln-du-1 In lumină, cu un aer de cunoscătoare, zise: — E alb... face mal mult de douâ-zecl de mii de firii cl. — Două-zecI de mii de franci! exclamă Lisa... eşti nebună... mă prind că iei in- durile şi veniturile el şi că ar păcătui înaintea lui Dumnezeu*şi a Ţarului dacă ar face aceasta şi în fine sfâtuindu-I să reclame ministerului că biserica este a comunităţel ruseşti şi să ceară a o es-clude din prevederile legel, râmînînd să se administreze de comunitate; mal a-dăogindu-le pentru încurageare, că tot ast-fel atl să facă şi bulgarii cu biserica lor. Urmînd consiliilor acestui sperjur adjutor de primar, care la Învestirea sa cu această demnitate ajurat «să se supună şi să respecte legile ţărel» epitro-pil bisericel att pornit reclamaţiunile şi de sigur, ajutaţi de rapoartele oficinei bulgare de la Primăria noastră, prin care Ministerul cultelor a fost indus în eroare, guvernul a recunoscut că, biserica la care fie-care romîn are înmor-mintat o rudă sati un amic, este acum proprietate a comunităţel ruseşti. Răsplata trădare! Şi adjutorul d3 primar care a comis sperjurul şi a făptuit trădarea, în loc să-şi espieze crima în vr’o ocnă, a fost recompensat cu funcţiunea de administrator al creditului agricol din Tulcea ;—aci, avînd o sferă de acţiune asupra întregului judeţ, va acorda împrumuturi din casa unei instituţiunl romî-neştl de credit, tutulor membrilor acelor comunităţi, cari vor întrebuinţa împrumuturile în scop ca ora revandicâreî Dobrogei să sune mai curînd. Tot atunci, cînd opera ar fi complectă, speră să i se confere şi marele cordon; pentru moment are satisfacţiunea de a i se fi continuat dinastia la comună, unde fratele său Ştefan D. Theodorof ’I succedă ca adjutor de primar, după ce s’a găsit că, in calitate de verificator al măsurilor şi greutăţilor metrice, n’ar fi avut destulă posibilitate să aducă servicii suficient utile iridentel bulgare. Dar !... In Dobrogea facem politică romînească... Ar fi o nebunie să credem că elementul bulgar de aci, fidel statului romîn al cărui supus este, o să ne dea la timp proba finală a menirei ce crede că are, de a demarca o singură frontieră între Petersburg şi Sofia. Diez. EXPEDIJIA ENGLEZA (Prin fir telegrafic) Cair, 23 Martie. Se asigură că generalul Kicener a primit ordinul de a se mărgini să ocupe Akaşe. Trupele indiene aşteptate la Suakim nu vor părăsi acest oraş. Cumpărarea de animale pentru transportul greutăţilor s’a întrerupt în mod brusc. Cair, 23 Martie. Lord Cromer, agent diplomatic al Engli-terel, a plecat pe neaşteptate la Alexandria ca să vadă pe Kedivul. Londra, 24 Martie. Se anunţă din Cair «Agenţiei Reuter» că dervişii au înaintat plnă la Mograkeh şi la Ivirke, două localităţi situate la 20 de mile de Akaşe. Egipţenil att luat posiţiune pe ţărmul Nilului opus Akaşeulul. Londra, 25 Martie. Se anunţă din Cair «Agenţiei Reuter» că corpul expediţionar se va întruni probabil peste şease zile lingă Wadi-Halfa. O luptă mică a fost lîngă Ariab In vecinătatea lui Luckin între nişte arabi amici al Egipţenilor şi porturile exterioare ale dervişilor. Aceştia ad fost Împrăştiaţi după ce au perdut cîţl-va morţi. Se anunţă din Cair aceleeaşl agenţii că nişte detaşamente tari de dervişi ameninţă Murat şi fortul Helaib situat pe marea Roşie. Un alt corp de dervişi a sosit la Kokreb situat la 50 mile la vest de Suakim unde s’a trimes un batalion de întărire. Dervişii au de gîud de sigur să atace porturile Întărite ale Egipţenilor. douit pe el ca amanet la Muntele de Pietate. Nu-şl poate cine-va închipui cum cunosc femeile de repede valoarea bijuteriilor; preţuesc pietrele scumpe, mărgăritarele şi briliantele ca cel de’ntîiu juvaergiu, In mal puţin de o lună după ce le-ai oferit primul diamant. Şi Niseta cunoştea foarte bine bijuteriile, căci zise: — Da, dacă n’ar fi pătat, ar preţui chiar mult mal mult. — Cum! e pătat. Şi cele două iiici ale Evei, lipindu-şl fru-moasole lor capete unul de a1 tul, priviră cu atenţie, fără lupă, cu frumoşii lor ochi, acest nou măr strălucitor. — A ! e=te adevărat, zise Lisa supărată, da, o pată... două pete... — Da, două pete... nu face nimic, chiar aşa, e încă un frumos juvaer. — 11 pun, zise Lise, ceea-ce şi făcu imediat. — Dar ce-avem să facem?... mie-mi e foame... Pune să gătească repede de dejuni — Să dejunăm aici, ferească Dumnezeu! Sunt îmbrăcată, caii sunt puşi, mergem şi fără el; vom dejuna afară. Iţi convine? — O ! o idee ! exclamă Niseta. — Ce ? Întrebă Lisa. — «Nostalgia noroiului». — Hei! ce vrei să spui? — Ascultă, Lis’co... am poftă... să măntnc la circiuma... la c'rciuma mică de la barieră... colo, în sus de Charonne. — O! da, unde mă duceaţi etnd eram mică... O! e o idee asta... — Vin turbure, tocană, mititel... şi mă-măliguţa... — Hal să mergem; Iulio, repede, dă-ml altă rocliie şi o pălărie mică. — Păstrezi inelul? — Cred şi ett, va fi nostim... Justin, să lîv formaţii: ATENTAT IN CONTRA M, S. REGELUI Dreptăţii din Timişoara i-se telefonează din Budapesta următoarea ştire gravă : Toate ziarele de aici aduc ştirea că în noaptea «le 1 spre 2 Aprile stil nou N’ar fi încercat un atentat aproape de gara Orşova în contra pereche! regale romîne. Atentatul «lin fericire n’a izbutit. Atentatorii au crezut că perechea regală va trece pe acolo eu acceleratul «le împle şi au îngrămă«lit o mulţime de bolovani pe şine. Acceleratul în urma acesteia a suferit, o întîrziere «1c o oră şi nişte stricăciuni, cari se ţin însă în secret. In urmă a sosit trenul regal şi a trecut fără nici un incident. Ministerul unguresc «le lucrări publice a deschis o anchetă în eea mai mare taină. Inregistrînd această ştire, răspun-punderea o lăsăm asupra Dreptăţii din Timişoara. Studenţii din Iaşi afl decis convocarea unei mari întruniri publice pentru a protesta în contra participării Romîniel la Milleniul unguresc. In privinţa pactului fundamental al dualismului, o conrespondenţă din Viena ne spune că Austria şi Ungaria n’au parvenit a se înţelege a-supra cotei cu care trebue se con-tribue fie-care din aceste ţări la cheltuielile comune ale Statului. Comi-siunea austriaca voesce să impue Ungaria cu 42°/o; iar comisiunea a-cestel din urmă ţari se opune la o proporţiune atît de urcată în raport cu acea din trecut. Se crede că dacă nu se va a-junge la o înţelegere, Impăratul-rege va uza de dreptul săQ constituţional prorogînd statu-l quo pentru un an. In urma rezervelor făcute de ministrul nostru plenipotenţiar la Viena, d. Emil Ghica, Corespondenţa Politica din Viena publică următorul comunicat în cestiunea drapelului romîn la Milleniul unguresc : Ziarele din Bucureşti s’au ocupat în ultimele sile într’un mod foarte aprins şi în parte aţîţător, de pretinsul fapt că, în cortegiul proiectat în timpul serbărilor mil-lenarului la Budapesta, în amintirea aniversării încoronării, ar figura drapelul romîn, ca şi drapelele celor Vaite ţări ocupate altă dată de Unguri şi că■ aceste drapele vor trebui să facă omagiu drapelului unguresc. «Făcînd abstracţie de împreju- nu-ţl pul livreaua, ne vel conduce; iea pe Laurent cu tine; dacă s’ar alega cine-va de noi, ar putea să răspundă. Justin se duse repede să iea pe colegul său, şi tinerele femei se coborlră. Lisa zicea: — O! ce idee bună al avut, şi cum o să petrecem ! Lisa şi Niseta coborlră scara şi se urcară repede In trăsură, vizitiul urmă Clmpil-Elisel, strada Rivoli, strada sfîntul Anton şi, ajungind In piaţa Bastiliel, se aplecă pentru a întreba unde să meargă. — La Pisica Goală, zise Niseta. — In ce loc e, doamnă ? — La Charonne. — Atunci o să urcăm strada Rochettel ? — Tocmai, zise Niseta Inchizlnd geamul de la oblon. Liza se uită cu curios’tate să vadă unde era... — Dar ce drum au apucat, dobitocii ăştia... pentru a merge la Charonne, ar fi trebuit să urce strada Meuilmontant şi să treacă prin şoseaua Migdalilor şi drumul Ratrait; aceasta-I calea ce urmam altă dată cu părinţii... unde suntem aici ? — Aici, urcăm strada Rochettel. — Dar avem să ajungem la cimitir. — Da, avem să trecem pe din’aintea cimitirului Pc-re-Lachi se. Un nor trecu pe fruntea Lizei, se aruncă In colţul trăsurel, şi Niseta care o observa o întrebă : — Dar ce al ? te simţi răii ? — Nu. — Eşti schimbată cu totul; al ceva. -r- Nu, Iţi zic, Îmi pare rău c’au apucat drumul acesta. — Dar, e Încă timp; am să Ie spun să iee pe strada Saint-Maur. — Nu, nu, zise repede Lisa, de oare-ce www.dacoromanica.ro rarea că, după un obiceiu istoric, drapelele ţărilor altă dată unite cu Ungaria, au fost duse în tot-d’auna alături cu drapelul unguresc cu ocasia fie-cărei încoronări, protestările ziarelor romîneşti sînt lipsite de temeiu, din motivul că, după informaţiunile noastre luate dintr’o sorginte competinte, drapelul romînesc şi mai puţin încă, drapelul Romîniei, nu este coprins în programul cortegiului, precum n’a figurat nici în timpul încoronării din 1867. * Greşeala în chestiune sau mai bine zis această inducere în eroare, provine probabil dintr’o confusiune între numele de Romîniă şi Ku-mania». I). Diiu. Capeleanu, prefectul judeţului Putna, se află de cîte-va zile în capitală; d-sa se va întoarce pe la finele lunel la postul său. După cît suntem informaţi însă, şederea d-lul Capeleanu la Focşani va fi de scurtă durată, căci va demisiona, desgustat de matrapazlicurele omnipotentului Săveanu. Autorul crimei din strada Putu 4 cu apă rece n’a fost Ancă prins. Căutat în Ialomiţa, atît la casa sa cît şi prin alte părţi, n’a fost găsit; s’a aflat numai că ar fi plecat la Bucureşti şi se speră că va fi arestat dintr’o zi într’alta. Duminică se va ţine o întrunire în Craiova în sala Teatrului Naţional. întrunirea e convocată în scop de a se propaga ideile naţionale. După Craiova, Iaşi, Botoşani, R.-Sărat, T.-Jiu, Buzău, Constanţa, Tulcea, Brăila, Focşani şi Ploeştla venit acum şi rîndul oraşului Giurgiu. Consiliul comunal din acest oraş a votat un credit de un milion 200,000 lei pentru lucrări de edilitate. Romîni din comitatul ITuniedoara aO profitat de sărbătorile Paştilor semnînd în fie-care comuna cîte o protestare în contra Milleniulul. Preoţii atl explicat ţăranilor ce e Milleniul, precum şi luptele dintre romînl şi unguri în cursul a zece secole. D. NicolaeTrîmbiţoniu, învăţător în Grădiştea, Transilvania, condamnat la două luni de închisoare pentru pretinsa agitaţie în contra statului ungar, a fost liberat din închisoarea de la Segliedin Miercurea trecută. Sinodul bisericel ortodoxe din Transilvania e convocat pe Duminica viitoare în Sibiu. Ca o confirmare a ştirel publicata de noi la timp, înregistrăm că ziarul parisian Le Temps inserează o telegrama primita din Constan- au luat drumul acesta, voi merge... poate-ral va face bine. — Dar ce vrei să spui ? — Spune lui Justin să oprească în faţa cimitirului. — De’naintea cimitirului Pere-Lachaise?. — Da, vreau să merg să-mi văd copilul. — Eşti nebună? Lasă, vel merge altă.. — O voesc, întrerupse Lisa cu un ton care nu suferea replică. Niset se strîmbă, dar tăcu. Venise să iea pe Lisa pentru a merge la un dejun la ţară, pentru a rîde, pentru a petrece; dejunul era amînat, se organisa alt-ceva, şi de astă-dată iar totul era res-turnat. „Niseta nu era cu Lisa pentru ca să plîngă. Avea în sufletul el destule suferinţe pe seama el; nu-I plăcea să plîngă păcatele altora. Obligată prin situaţiunea ce-şl '’ăcuse, să sufere capriciile prietenei sale, ascultă. Trăsura se opri, Lisa Întristată de o dată, se coborî, li cădeau lacrimile pe obraz. Urmată de Niseta, se duse de cumpără două coroane albe şi intră în cimitir. Merseră ainîndouă în tăcere, fără a schimba o vorbă, străbătînd vechiul cimitir pentru a ajunge la cel noQ. Cînd ajunseră, Lisa, fără a căuta, se opri în faţa unei alei şi zise: — Este aici! — E copilul tăă ? întrebă Niseta. — Da, bietul micuţ... lini va face bine să mă închin pe mormintul lui... 11 uit acum. Intră în alee ; abia făcuse două-zecl de paşi şi se opri de o dată, lntorclndu-se către tovarăşa el şi ziclnd surprinsă : — Dar este cine-va care se închină... — Ce spui ? întrebă Niseta. Lisa întinse braţul şi arată un mormînt la cîţl-va paşi mal departe şi în faţa căruia tinopol în care se zice ca conven-tiunea militară pe care principele Ferdinand al Bulgariei urmează a o încheia la Petersburg, cuprinde între altele, stipulaţiunea ca în caz de războiO Varna şi Burgas ar li ocupate de Ruşi şi că armata bulgara s’ar concentra Ia Şumla. 1) E P E S I (Serviciul Agenţie! Romîne) Viena, 23 Martie. Greva pompierilor comunali s’a terminat. 170 dfntr’inşil afl reluat lucrul. Roma, 23 Martie. Papa a primit azi pe prinţul şi principesa Henri al Prusiei, Audienţa care a avut un caracter solemn a ţinut o jumătate de oră. Se anunţă din Massauah Agenţiei Ştefani că coloana colonelului Stevani, a bătut la 2 Aprilie un corp mare de dervişi lîngă Sabderat. Colonelul Stevani a teiegrafiat generalului Baldisera ; că batalionul indigen caro a primit ordinul de a ocupa muntele Mocram, spre a înlesni eşirea caravanei care a adus nutrimente In Kassala, a fost atacat de 5000 de dervişi. Colonelul Stevani, cu toate forţele sale disponibile, a bătut pe dervişi, cari primind ajutoare, aă reînoit atacul dar aă fost respinşi de italieni. Aceştia aă avut aproape 100 de morţi şi răniţi. Menelik se află cu lagărul săti lingă Ma-kalle. Atena, 23 Martie. S’a anunţat in mod oficial, logodna principesei Mana cu marele duce Georgo Michailo-vicl. Constantinopol, 23 Martie. Serbarea învierii s’a celebrat la catedrala bulgară. După ceremonie, prinţul Ferdinand a dejunat la exarcul bulgar. Berlin. 23 Martie. Tratatul de comerţ şi convenţiunea consulară între Germania şi japonia aO fost semnate azi de baronul Morscnall şi ministrul Japoniei, viconte Aoki. Paris, 24 Martie. D. Felix Faure, doamna şi d-şoara Faure aă asistat după amiazl la AuteuiI, la steeple-chase al «preiniulul-preşedinte». Kra o mulţime e-normă şi un timp splendid. Preşedintele Bepu-blicel a fost foarte aclamat. In momentul etnd d. Faure a părăsit Auteiul mulţimea a strigat de mal multe ori: «trăiască Senatul!» Preşedintele s’a întors la Eliseă fără alt incident. Belfort, 24 Martie. Serbările comemorative ale asediului de la 1870-71 au început în timpul dimineţii. Prefectul Rhonulul, primarul din Lyon, consiliile municipale din Paris şi Lyon, numeroase dele-gaţiunl şi societăţi participă la aceste serbări. D. Cavaignac care trebuea să asiste este reţinut la Paris de o gripă. Cannes, 24 Martie. D. Tricupis este grav bolnav ; dar doctorii speră să-I scape. Bruxelles, 24 Martie. Cazanul remorcherului «Virginia», care face serviciul pe Escaut între Gaud şi Anvers, a făcut explosie. Patru morţi aă fost aruncaţi pe ţărm. Numai căpitanul a scăpat. 0 barcă care se afla în vecinătate s’a scufundat. Luntraşul, soţia şi copil săi s’aă înecat. Numărul total al morţilor este de 12. Manilia (Filipine), 24 Martie. Un incendia teribil a distrus 4000 de case. 30,000 de persoane sînt fată adăpost. Pinâ a-cuma nu se numără nici o victimă. Pretoria, 24 Martie. D. Smit, viee-preşedintele republicel sud-afri-cane, a murit. Cape-Town, 24 Martie. Epizotia se întinde In toate direcţiunile şi împiedică transporturile la Rhodesia. Ne'apole, 24 Martie. Celebrul doctor, senator Semola, a murit Madrid, 25 Martie Ministrul de resbel organiseazâ o nouă expediţie de 40000 oameni la Cuba. dar probabil noua expediţie nu va pleca înainte de Septeiu-bre.—Escadra, care numără patru cuirasate şi patru torpiloare, este gata să părăsească Te-rol. Massauh, 25 Martie Fortul Adigrad poate să mal ţie 50 de zile. Colonelul Stevani este încă la Kassala.— O caravană a eşit de acolo şi a sosit astă noapte la Sabderat. Massauah, 23 Martie Informatorii asigură că Negusul este încă lîngă Makalle, raşil tigreul sunt la Aghatne şi aii lagărele lor la oare-care distanţă de Adigrad. era un om în genunchi, închinîndu-se cu capul între inîiul, rezemat de împrejmuirea de lemn negru. — Dar se închină cine-va pe mormînlul lui. Niseta se uită, şi zise îndată căutîud să o iee : — Vino, vino repede... ne vom întoarce. Dar, tremurînd, ţinlndu-se cu greu pe picioare, Lisa nu putu să se Întoarcă ; se rezemă de un mormtnt. simţind că o părăseau puterile şi fără să poată face un pas Înainte saă înapoi. Recunoscuse pe acel care se închina. Acel om era îngenunehiat în faţa unul mormînt foarte simplu: o mică grădiniţă bine întreţinută, înconjurată cu bucăţi de piatrăţ în cari era aşezat un grilaj defier!... O piatră mormtntală era aşezată la capătul grădiniţei. Pe placa de marmură din mijloc era scris: «Aci odihneşte Maria-Ana-Paulina Pana* fieu, decedată la vtrsta de trei-zecl de ani.» De desulit o linie, şi imediat după aceia mal era săpat: «Aci odihneşte Ludovic-Paul Panafieu,decedat la vtrsta de doul ani. «Rugaţi-vă pentru el!» Acel care se închina şi care nu era altul de cît Panafieu, isprăviiidu-şl rugăciunea saft distras de sgomot, se ridică şi privi pe cele două vizitatoare. Recimosclmlu-le, scoase un ţipel, şi stăptnindu-se, se îndreptă către Lisa, şi-l zise: — Ce cauţi aici ? Lisa, abătută, tremurînd, nu putu să răspundă, şi Niseta fu acea care zise: (Va urma). EPOCA 3 Roma, 25 Martie Regele a primit azi pe colonelul Slade, fost ataşat militar al ambasadei britanice la Roma» Colonelul Slade pleacă mtine la Massauah şi va fi ataşat la Statul major italian. După «Opinione», colonelul Slade merge în Africa fără nici o misiune şi pe socoteala sa personală. Roma, 25 Martie «Ialia» zice că colonelul Slade a cerut el în-su-şl guvernului săO autorisaţia de a urmări o-peraţiunile armatei italiene in Eritrea. — Cabinetul din Londra s'a adresat aceluia din Roma care a şi consimţit îndată şi a destinat pe colonelul Slade Statulul-majo’r al generalului Ral-disera. Londra 25 Martie Se anunţă din Cape-Town «Age iţiel Reuter» că o surexcitaţie mare domneşte în satul Ma-feking în Beaunaland.—Arendaşii trimit familiile lor în siguranţa in oraş căci se tem de o revoltă a indigenilor cari sunt nemulţumiţi că li se taie vitele din causa epizotiel. Londra, 25 Martie ♦Times» află din Cape-Town că există temeri că s’ar fi omortt la Matabelee 200 de albi. La Johannesburg s'ail ridicat 450 de oameni spre a (merge în ajutorul lui Buluwayo.—Se zice că populaţia din Rhodesia nu este dispusă să primească ajutoarele Uitlanderilor. Linia telegrafică Salisbury-Buluwayo este întreruptă. Se crede că d-nu Cecil Rhodes este încă la Şalisbury. Roma, 25 Martie. Agenţia Ştefani anunţă că printr’un decret de ieri, senatorul conte Codrucbi a fost numit ministru fără portofoliu şi comisar civil al Si-ciliel. — Comisarul regal este numit pe un an şi-şî va avea reşedinţa la Palermo, a cărui prefectură o va dirige tot el. Comisarul civil are puterile politice şi administrative ale miniştrilor de finanţe, de interne, de lucrări publice şi agricultură, mal cu deosebire în cea ce priveşte siguranţa publică şi administraţia municipală în Sicilia. Comisarul va face şi o revisie extraordinară a budgetelor provinciale şi comunale pentru ca toate cheltuelile să fie proporţionale cu mijloacele contribuabililor. Presentul decret va fi supus parlamentului. Afară de asta guvernul va presinta parlamentului un proiect de lege relativ la . taxa de export asupra sulfului. Girgenti, 25 Martie. Familia imperială germană a sosit la Porto Empodocle spre a visita ruinele şi antichităţile acestei localităţi. Atena, 25 Martie. " Serbarea naţională s’a celebrat cu entusiasm Oraşul este împodobit. La Te-Deum care s’a ce-learăt la catedrală, au asistat familia regală şi marele duce George Michailoviel. Cel doi logodiţi au fost vid aclamaţi. Prinţul moştenitor a presintat stadiul Regelui care l’a luat în posesiune în numele Greciei. Jocurile au început după executarea imnului Olimpic. Invigătoril afi fost f6rfe aplaudaţi. O mulţime imensă ocupa stadiul. Viena, 25 Martie. Corespondenţa Politică, află din Constantino-pol că prinţul Ferdinami a asistat ieri la serviciul divin de Paşte la biserica St. Louis, într’o loje a ambasadorului Franciel. Apoi a asistat la serviciul celebrat de către exarcul bulgar. Prinţul a fost primit după a-rniadl în audienţă de către Sultanul. Constantinopol, 25 Martie. Prinţul Ferdinand a făcut adl o visită patri-archulul ecumenic. In timpul serii s’a dat la ambasada rusească un prind urmat de recep-ţiune în onoarea Prinţului. Paris, 26 Martie. Se anunţă din Cair Agenţiei Reuter că lord Cromer, însoţit de un consilier financiar, s’a dus la ministerul de rezbel şi s’a întreţinut prin telefon cu Kitchener-paşa. Acesta a primit ordinul de a nu grăbi operaţiunile. înrolările pentru Sudanul s’aO oprit. Se crede că englezii vor aştepta pe dervişii în vecinătatea lui A-kase, apoi vor înainta dacă o trebui. Planul lor real ai- fi de a procede încet şi de a prelungi statu-quo. Berlin, 26 Martie. Naţional Zeitung constată că informaţiunile primite de ziarele străine asupra pretinsului noO proiect privitor la marină, de care va fi pus în cunoştinţă la toamnă Reichstagul sânt cu desâvirşire neîntemeiate. Acest ziar mal zice încă că proiectul în chestiune nu numai că nu este elaborat, dar că e cu neputinţă de a prevedea măcar cînd se vor termina lucrările preliminare. Prin urmare proiectul nu va putea fi supus împăratului înainte de plecarea sa in Me-diterana. Constantinopol, 26 Martie. Patriarchul ecumenic a înapoiat îndată visita sa prinţului Ferdinand. la palatul Kurcutchesme. In cercurile Curţii se consideră această vizită ca un act de simplă curtenie, pe cînd în cercurile bisericeşti i se atribue o mare însemnătate. Viena, 26 Martie. «Corespondenţa Politică» află din Londra că proiectul de călătorie a Kedivulul la Constantinopol ar fi deyenit problematic. Roma, 26 Martie. Papa a primit azi pe ducele de Leuchtenberg care era însoţit de d. Iswlsky. Ducele a făcut apoi o visită cardinalului Rampolia. Cannes, 26 Martie. Starea sănătăţii D-luI Tricupis este satisfăcătoare. Madrid, 26 Martie. Ministrul marinei cere un credit extraordinar de 23.000.000 pentru construirea unor corăbii noi. Londra, 26 Martie. Missiunea englezească care va asista la încoronarea de la Moscova şi al cărui şef este ducele de Connaught, va pleca mîine. Constantinopol, 26 Martie. Niazi-bey a fost numit comisar general otoman la Sofia. Constantinopol, 26 Martie. Poarta a consimţit ca patriarchul ecumenic să fie represintat la încoronarea de la Moscova. Deputăţia va remite Ţarului o icoană preţioasă a Sf. Nicolae. Atena, 26 Martie. Arehiducele Carol Ludovic a sosit şi a fost primit îndată de Regele. Londra, 26 Martie ErI, în timpul inaugurărel drumului de fer al muntelui Snowdon, locomotiva s’a detaşat şi a deraiat în josul unei pante. — Maşina s(a sfărl-mat.—Maşinistul şi fochistul aO scăpat sărind de pe locomotivă. — Vagoanele s'afi oprit. —Un călător a fost omorit.—Clţl-va aO fost răniţi prin căderea firelor telegrafice. Dtndu-se semnalul pentru plecarea unul al doilea tren, acesta s’a ciocnit cu cel d’întliă.— Nu s’a produs nici un accident de oare-ce călătorii părăsiseră vagoanele. Petersburg, 26 Martie Prinţul Bulgariei va sosi la 12 Aprilie seara, via Varşovia.—Aghiotantul împăratului, colonelul Reuţern. va fi ataşat la persoana prinţului în tot timpul şederii sale în Rusia. Londra, 26 Martie «Agenţia Reuter» declară cu desevîrşire neîntemeiată ştirea lui «Diggers News» care zice că Englitera ar fi consimţit la semnarea unul tratat cu Transwalul. prin care s’ar desfiinţa convenţiunea de la 1884. Ştiri Mărunte Teatrul Naţional din Craiova va înfiinţa din. noă pentru stagiunea viitoare o trupă de operetă E probabil că pentru această trupă vor fi angajaţi d-na Vladaia şi Băjenaru. Marele stat major al armatei, a terminat redactarea proiectului de lege prin care se reduce la doul ani serviciul activ în armată. Prin noul proiect de lege se prevede că tragerea sorţilor să se facă la 1 Noembre şi chemarea recruţilor sub drapel la 1 Aprilie. * * * Monitorul Oficial de Duminică publică tabloul persoanelor înscrise între pensionarii civili al statului. Intre alţii sunt înscrişi în tabloiî: D-nil Al. Lahovari 450 lei, M. Mitilineti 750 lei. Al. Sc. Ghica fost consilier de curte 244 lei, Ioan Ven-tura fost prefect de Iaşi 298 lei, Iordache lărgea fost prefect 298 lei. Dr. Gavrilescu inspector sanitar 750 lei, N. Stănescu fost prim preşedinte de curte 720 lei. * * * Tunelul de la EpurenI, pe linia DorohoiQ-IaşI, e aproape terminat şi s'a început deja aşezarea ealel metalice înăuntrul tunelului. Exposiţiunea din Geneva.—La exposi-ţiunea ce se va ţine in vara aceasta la Geneva principala a tracţiune a solemni-tăţel ce se pregăteşte, şi pentru care lucrările se urmează cu multă activitate va fi satul elveţian. S'a transportat la exposiţia de la Geneva un sat autentic, aşezat într’o localitate pitorescă, unde visitatoril vor avea ilusiunea că se află în munţi, graţie măestriel cu care s’a aranjat terenul. S’aO întrunit acolo ti-purele architecturale cele mal perfecte. Faţadele caselor istorice ale Elveţiei aO fost reproduse în tocmnî. Vile adevărate, aduse bucată cu bucată, o biserică, o cascadă şi un lac, vor contribui să dea acestui colţ al exposiţiel o fisiono-mie particulară. Casele şi vilele vor conţine aproape toate industrii naţionale cu deosebire ţesătorii de mătase, ateliere de broderie, de sculptură în lemn, de împletitură de paie şi mal cu seamă industria lăptăriel. ECOURI Ateneul Romîn.— Joi 28 Martie curent, orele 8 jum. seara, domnul Xenophon Gheorghiu va ţine la Ateneu conferinţa sa, «fenteea de astăzi». * * * O comisiune se va întruni în cursul săptămî-nel viitoare la ministerul domeniilor pentru a studia modificările ce trebuesc introduse în legea pentru comerţul ambulant. * * * La 1 Aprilie se va efectua tragerea la sorţi a obligaţiunilor municipale ale împrumutului de 13 milioane, emisiunea 1883. *** A apărut în broşură conferinţa ţinută de N. S. Dumitrescu, licenţiat în ştiinţele naturale, în sala societăţii Tinerimea Romlnâ despre Necesitatea unei industrii naţionale. * * * Gramatica limbei Germane lucrată de Aurel C. Comănescu. primită atît de favorabil de toţi Romîni cunoscători şi cu deosebire de savanţii tomaniştî din Germania, aprobată de Minsterul instrucţiunel publice ca carte didactică pentru roate şcoalele secundare din ţară, a fost primită de Academia romînă într’un mod foarte elogios. Comisiunea specială votînd conclusiu-nile raportului cu o maioritate de 6 voturi contra 2. * * * ,4 D. inginer Bartolomeu din Constanţa a cumpărat o bucata de loc de la comună, pe care a început mal multe săpături In scopul de a construi o casă. Lucrătorii afi descoperit o statue de mărimea unul om, care după inscripţiile de pe dînsa repreizntă pe zeiţa Fortuna, zeiţa norocului la romani. Statuia e de o frumuseţe rară şi foarte bine conservată. D. Bartolomeil a trimis o fotografie a acestei statul d-lul ministru de instrucţie, pro-puindu-I să vîndă statuia muzeului din Bucureşti pe preţul de 20.000 lei. ULTIME IHFORMATIUKI AA. LL. Regale Principele şi Principesa de Raminia vor pleca Simbătă seara cu un tren special la Coburg, de unde apoi se vor duce la Sigmaringen. Legea personală a d-lul Eugen Statescu nici nu s’a votat şi deja locul d-lul Populeanu la Curtea de Casaţie este cerut cu inzistenţă de d-nil Ciru (Economu, procuror la casaţie şi Mişu Poenaru-Bordea, preşedinte de secţie la Curtea din Galaţi. Se vorveşte că d. Ciru (Economu ar avea deja promisiunea d-lul Eugen Stătescu. D. general Mânu va da Vineri seara o mare serată. AA. LL. Regale aO promis a o-nora această serata prin prezenţa lor. Simbătă a sosit In Capitală d. Charles Brouard, poet-eîntăreţ din Paris. D-sa a plecat din Paris pe jos avînd o prinsoare cu archimilionarul Cordon Bennett, proprietarul ziarului Nerv-York Herald, că va parcurge pe jos distanţa de la Paris plnă la Teheran în Persia numai cu 15 bani in pungă. D. Brouard a sosit voinic şi sănătos în Capitală şi pentru acoperirea cliel-tuielelor sale va da mîine seară la Eforie o reprezintaţie recitind mal multe poesil ale sale. Distanţa dintre Paris şi Teheran e de 5.020 kilometri. La întoarcere în Paris d. Brouard va primi de la Cordon Bennett 50.000 lei. In cursul reprezintaţiel d-lul Brouard. o trupă franceză sub direcţia bine cunoscutului artist d’Argent va cînta mal multe bucăţi de Oirenbach. Intre dueliştii francezi se află d. şi d-na Tabler, veniţi direct de la Alcazar din Paris. D. CrislicI, ministru plenipotenţiar al Serbiei, s’a întors Sîmbătă în Capitala reluînd direcţiunea le-gaţiunel sîrbeştl. Din Âbbazzia ni se scrie că aerul dulce a făcut foarte mult bine M. Sale Regelui. Zilnic MM. LL. se plimbă prin parcul central din’aintea hotelului Kronprinzessin Stefanie şi apoi tre-cînd pe malul mării se întorc la vila Angiolina prin Volosca. MM. LL. fac dese escursiunl pe mare cu gondola. In ziua de Paşti au primit numeroase telegrame de felicitări din Capitală şi din ţară. Se dă ca sigură apropiata punere la retragere din oficiu a d-lul Abgarovicl, membru la curtea de apel din Galaţi. Se face mari stăruinţl ca în locul d-sale să fie numit d. Bastaki, actual procuror general al acelei Curţi. D. V. A. Urechiă ne trimete următorul apel spre publicare: Domnule Director, Afiptele teatrului naţional vestesc că pe mîine, Vineri 29 Martie, se va da o reprezentaţie în beneficiul lui Flechtenmacher, pe care 11 recomandă publicului ca «fost profesor de violină la Conservator şi compo-sitor de niusică». Flechtenmacher, despre care generaţiunea nouă nu va şti de cît atît, că a fost cînd-va profesor de vioară şi că a compus musicăl Ce repede se îngroapă gloriile în ţara ro-mînească! Aiurea, în o ţară în care vîrtejul vieţel ar fi mal potolit şi educaţiunea sufletului mal bine aşezată, ar fi ajuns ca afip-tul teatrului să pomenească de numele lui Flechtenmacher, ca toţi să ştie de cine e vorba, şi că acela nu este numai un biet maestru de vioară şi nici vre-unul din com-positorit de rnusică ale căror producţiunl putrezesc în magasia d-lul Gebauer! La noi val,nu mal ştim deja cine e Flechtenmacher! Marele colaborator In crearea teatrului naţional al lui V. Alexandri, M. Cogălni-ceanu, Cost. Neqruzi, zace de ani de zile paralisat, luptfiid cu miseria, uitat şi de Însăşi generaţiunea care ’l-a adorat şi cu atît mal mult neştiut de dureros neştiutoarea generaţiune nouă de toţi ante-luptătoril el. Flecteninaclier, căruia printr’o nedreptate strigătoare la cer advocaţi formalişti iau refuzat pensiunea pentru jumătatea de veac de servicii aduse artei muzicale romîne, precum am probat, sunt clte-va zile, Sena-lulul, recurge prin clţi-va amici al săi, cari mal au memoria omului de merit, la ajutorul romînesculul public, ca să-şi susţină puţinele zile ce i-afi mal rămas, să petreacă in ţara, ce a ilustrat-o cu marele lui talent. Bătrluil, cari aii aplaudat «Baba-Htrca» şi atîtea numeroase arii naţionale, cu care Flechtenmacher a Îmbogăţit repertoriul dramatic romlnesc, se vor grăbi negreşit să meargă mtine seară la teatrul naţional să-şi facă datoria către bălrînul pion al cui turei romîne. Rămîne numai ca şi d-v. d-le Director să îndemnaţi junele generaţiunl a-şl face şi ele datoria, către Flechtenmacher spunîn-du-le, că acele naţiuni afi dreptul de a trăi, cari afi cultul bărbaţilor ce afi muncit pentru ele ! PriimiţI, d-le Director, asigurarea deosebitei mele consideraţiunl. V. A. l'rediiă. FV I « de la Sf. Glieorghe De arendat viitor moşia Fili- u peşti de Tîi'g , împreună cu Diţeşti Itoşioara în districtul Prahova în apropiere de Ploeşti şi de staţia Băicoiu ; pămînt excelent, case bune, pătule, moară, tîrg şi alte venituri. A se adresa pentru informaţiunî la d. avocst CONST. G. IOAN, str. Cîmpineanu No. 48. de la 7 la j 1 dimineaţa şi de la 6 la 10 seara. 16 10-7 Fraţi Vasilesc*u LA COCOS Magasinul cu coloniale din colţ, strada Sinîr-dan 63 şi sucursala din Ilunu ZlatarT 17, roagă pe onor. clientelă, că in vederea Sărbătorilor de Paşte, să viziteze aceste magasine, fiind bine a-softate cu diferite mărfuri proaspete, băuturi streine şi indigene. 74 10-5 MAŞINE AGRICOLE fi I. GrRElI Şig Bucureşti, Str. Lipscani, 94.—Casa Banca Romhnel Sf. Glieorghe NOUA MAŞINA 1>E Secerat şi legat ,, C0LUIV1BIA ” din fabrica M. OSKOKXE «fc C-ie Anbiirii(New-York) Va ite MB SS UE. 3 B3’F. I construită toată în oţel, uşoară, simplă 72 şi trainică, ultima perfecţiune 39—2 BzOVOyiOHSBjE ŞB TBlEBPBiĂ IBtBl Din atelierele de construcţiune alo Căilor Ferate Ungare din Budapesta SINGURELE CONSTRUITE DUPĂ EXIGENTELE AGRICULTORILOR NOŞTRI Ţin la disposiţia d-lor agricultori numeroase alestate stabilind perfecţiunea acestormaşine. Doctorul Gr. A. Ţaranu Specialist în boale venerice şi alo căilor urinare. Strada Băuceî Naţionale colţ cu strada Caragorghehevicl do asupra teatrului Hugo. Consultaţiunl dela 4*/« pină la 7, p. m.: pentru 1 dame de la 3—4. ioo-6« Ocnsfame rară,! Desfacere de vinuri veclis şi naturale cu preţuri foarte reduse. Vin roşu de la Golu-Drincea din anul renumit 1879, (adică de 15 ani): 1 litru. . 2.50 Idem 10 « . . 20.— Vin alb de Dealu-Mare dela 1879 1 litru. . 2.50 Idem 10 « . . 20,— Vin alt) de DrăgăşanI dela 1887 1 litru. . 1.80 Idem 10 « . . 16.— Vin profir din via mea, de 2 ani, 1 litru. , —.90 Oţet numai de vin 1 litru. . —.80 La comanda de cinci litrnri se trimete a-casă. Comanda se face uşor prin carte poştală. FIÎIEintH H FILDNEH Calea DudeştI, 128—130. 12 ' 30-25 X>e arendat De la Sf. Glieorghe 1897 Moşia Dudeştî-Cioplea, cu trupurile Bîrzeştî-Cîtzel, din judeţul Ilfov, plasa Dîmboviţa, averea minorilor Th. Eftimiu. Această proprietate fiind lingă capitală, presintă cele mal bune avantagiî de exploatare. Doritorii se pot adresa pentru a lua informaţii şi cunoştinţă de condiţiunl la d-nil G. N. Eftimiu <& Corup, bancheri, str. Lipseam No. 7 şi la d-na Elena Th. Eftimiu, tntricea legală a minorilor săi copil, str. Radu-Vodă No. 5, In Bucureşti. 11 45-28 2 Medalii CAS-ti FONDATA IN 1880 Succes de 16 ani AO BON JARDINIER Seminţerio horticolă, Leguminoase şi Fnragere AUGUSTE CL9UARD fost grădinar «ef al Capitalei Antreprenor de Parcuri şi Grădini Str. Carol I No. 56, Bucurescî Seminţe de flori şi de zarzavaturi de tot felul Trifoiu, Lucernă, Rădăcini furagere Seminţe, Industriale, Economico, Uleioase şi Textile Instrumente de tot felul pentru grad in arie Singurul deposit de maşine pentru altoit Viţe Americane, după sistemul cel mal nou, aprobat de Secţiunea Viticolă a Ministerului de Domenii. Catalogul se trimite gratis si franco la cerere 29 ’ 24-15 li, R. GCHEŞEANU L A BOCI COCOS! Unicul magazin care vinde, eftin bine asortai în articole de coloniale, delica-tesse, vinuri negre de Orevitza şi albe de Drăgăşani. 26 25-13 Strada Academiei No. 3 (sub hotel Bristol) B0ALELE SIFILITICE Hfc|)utinţa bărbătească Vindecă după cefe inaî noul metode radicale fără durere şi împedicare, după o experienţa - e 23 ani. Specialist în boale lumeşti ]> r. THbR Strada Emigraţii No. 1. intrarea numai prin strada sf. Voivozi, (Traimvay). Consultaţiunl de la 10—1 dini. şi de la 5—8 seara. 23 (80—14) _ Loc separat de aşteptare pentru ne-care. W. OS.IGOB.ESCm S»-.*i 43, Calea Victoriei, 43 vis-ă-vis de cofetăria Capşa, Bucureşcl Aduce la cunoştinţa onorabilului public, că în atelierul mefi se confecţionează încălţăminte pentru dame, copil, din materialele cele mal fine. Comen- ________riele se efectuează prompt; se găsesc şi încălţăminte gata cu preţuri moderate. NB. Pentru conservarea încălţămintelor recomand veritabila Crerna-meltoniană neagră şi culori din fabrica «BKOIVN şi SON» din Londra: Feriţi-vă de contrafaceri. 27 52 — 12 Închiriat Casele din strada Polonă No. 128 cu 10 odăi şi grajduri, se închiriază cu sau fără grajduri. A se adresa la d-na Maria Blarantberg str. Batistei, 15. 55 10-9 ÂTvirs-" întreprinderea Barometrică SISTEM PERFECŢIONAT Biuroul Piaţa sf. Glieorghe No. 10 Staţiunea Tram-Carelor. Oferă serviciile sale pentru curăţiul liasua-lelor de la Latrine şi Recipiente, după sistemul cel mal perfecţionat, fără a cauza miros, cu preţul de Lei 10 Vasu pneumatic mare. Avem şi un alt sistem de vase mici pneumatice, care se recomandă pentru casele cu antreuri înguste şi pentru curăţitul Recipientelor : cu preţul de Lei 2 Vasul, (Să se observe bine adresa noastră) DIRECŢIUNEA 37 * 20 -9 De închiriat -îl Un apartament conţinînd 14 camere se închiriază cu preţ avantagios, str. Principatele Unite No. 20. A se adresa la Theodor Florian, Cheiul Dîmboviţei, finiră abator. 60 A pa minerală, purgativă, de la BREA1SU, lingă, Iaşi. Această apă din ţară şi-a făcut drumul de al sine fără multă reclamă şi cu toată concurenţa apelor similare streine, dovedindu-se cu mari avantaje prin proprietăţile sale particulare . şi anume : Apa de Bren /.ii este mal plăcută la băut şi cu efect sigur, băută 1—2 pahare in interval de 1 oră; în ceie mal liniile cazuri ajunge 1 pahar. Apa de lîresizu are efect durabil, fără a produce a doua zi constipaţie. Apa de Breaza nu produce absolut nici o dureie la stomah safi în intestine. Apa de Breaza se întrebuinţează special-mente cu succes pentru a combate: congestiu-nile obicinuite cum şi constipaţiunile, disposi-ţiuuile inflamatoare ’ ale organelor principale, indisposiţimiile cronice ale organilor de respi-raţiune şi circulaţiune, deteriorarea grăsime! prea abondente, boalele urinare şi formarea pietrei, haemoroidele, boalele oaganelor geniale îa femei. Consumatorii fanatici pentru apele purgative străine, după ce afi încercat această apă de la Brcaeu, au părăsit pe cele streine. Apa de Breaza a obţinut la exposiţia de Bucureşti în anul trecut Medalia de aur prin superioritatea sa în comparaţie cu alte ape similare. Apa de Breaza se găseşte astăzi în toate oraşele, atit dincoace cît şi peste Milcov, şi merită’toată încurajarea din partea publicului. 57_______________________________18-4 De vînzare 2 vil, una in strada Mir-cea de 10 stînjenl faţada, în via lui Că-tuneauu pe şoseaua Panduru şi cea-1'alţii de 15 sftnjenl faţada în a doua stradă Nicuşoru Dealu Spirei. Doritorii a se adresa la Iosef Dudescu vizitiu, la azilul ElenaDoamna. 71 10—4 MAX LICHTEND0RF «LA PAJERA AMERICANA* Grandhoiel Bulevard! K V V. U II E N € I tîel mai îndemnat magasin de arme dm ţarii Mare asortiment do arme de vînătoaref de tot felul, de la 60 pină la 1000 lei bucata, celor mal renumite fabrici, Engleze, 1 Belgiene şi Franceze. Arme cu două ţeve! pentru alice cu cocoaşe şi fără cocoaşe.) Pusei de vînat cu o ţeava pentru aJice şi I alta pentru glonţ. Arme „Trio“ cu trei j eve (două pentru alice şi una pentru glonţ). Arme Ideal Bafent Ilaiînnerle* fără cocoş, sistemul cel mal perfect pentru vînat, Puh(î de salon de la 18 pină la 100 lei bucata. Pistoale de tir si duel. Carabine de apărare şi de vinat eu repetiţie, Winchester, Colt şi Nlarlin. cu 8, 12 şi 16 focuri. Revolvere engleze şi belgiene de toate felurile mărimile. Orl-ce arme şi revolvere vindem cu garanţie şi condiţiuuea de încercare. Avem tu mare c .ntitale tot felul de eariuşe franceze, engleze ( ziua de 20 Martie. IS90 MARE DEPOU Les V6ritables Eaux minirales de V’ţjffr Burlane de Basalt, |e:ve i>i-: î'i.on:. ««yPkjSHi ’ FER ŞI TUCIU ^ W I«\>i*tu.nî !vi kî cau<;iuc^ Obiecte de faianţă, alamă şi tuciu pentru conducte de apă, scurgere, băf, tout a l’eg-ont, gaz, etc. la HM$ MART BUCURESCl, STB. BISEBICA AMZI, 14. - BUCURESCl INSTALATOR ^2^ SISTEMUL TOUT fi LtSOUT jjf St pentru încălziri centrale soni Ies Sourcea ATELIER DE LÂCATUŞERIE ‘ şi neutru CONSTKUCTItJNJH BIS V3i Exlger le nom sar la Capsule 11 l'Etiquette LesSeules Veritables PastillesdeVichy soni les fahi'iquees avec les sels uatiirels extraits des F.aux (le Vichy-Etat. COINPRIMES DE VlCKY efeduiazft tot felul do lucrări do fier pentru Binale, precum: Grilage, Porţi, Balcoane, Uşi Perostre. Marchize, Scări, Lămpi, etc. Specialitutr jK-nfrsi piVriiiiipen *î«* casc |v©nii-u II orarii în fier Primesc comande neutru Provincie: — preturi Un'ferate— aux sels nalurels V1CHY-ETAT pour prfparcr l’eau arlittcieUe de Vichy gazeuse. Agent Oinirelpour la ROUMANIE, BULGARIE,SERBIE A. O. CAEIS37, Bucaresl. Imprimarea ci< maşiuete diMu-cilindrice, (lin fabrica Albert & , t'rankenthal şi cu carac- tere din fmu Ier ia de litere Flinsch din JPrank-furl Aţftl. de cele mal simple de SĂPUN şi de LEMN pînă la cele mal elegante de MĂTASE şi CRISTAL, recomandă : MARE DICŢIONAR UNIVERSAL in 17 Volume FORMAT MARE in 4. LIBERATE IN DATA KKOŞAT 650 IEI franco LEGAT 750 IjEI fVnneo piAtibii îs IjPs pe imn A peăt sas ii 2# iei mdi<: imn A SĂPUNERIE ŞI PARFUMERIE 40, — Calea Victorie», — 4» vis-ă-vis de Palatul Regal (54) (10-8) Revii© Eneyclop^dique, annes 1891, 92, 93, 91 et 95, 5 voluines gd. in 411, ilustvfe, relies. frs 150 payable 10 frs. par mois. I/uuivers nterveilleux. Journal des voyages et des aventuros de terre et de mer, 37 voluines gd. In 4° îlustres de 0.000 gravures, frs. 147, payable 8 frs. par mois. I>© Varigny. Nonvelle (îltograpiiie moderne des cînq parties du nionde. Uustrăe des cartes plâns, vues, lypes, et. 5 voluines gd. 8«, frs 100 payable 8 frs par mois. La Science iluslrtfe. Journal hebdomadaire. Public sous la direclion de M. Louis Figuier, 18 voluines gd. 8°, ilustres, frs. 108, payable 8 frs. par mois. Subscrisul se angajează a procura cu preţurile Editorilor şi Librarilor din Paris plătibile în rate lunare principalele uvragil publicate în Francia şi anume : Principalele uvragil şi Coleeţiunl do Drept şi Jurisprudeuţă. Economie politică, ele. etc. Biblioteca Conductorului o ® i b *3 alît de Mărfu rl €am erei sile de la GARĂ la domiciliu şi viee-versa, cit şi ii b 1 e c t e «S e g r e ia t îi 1ci precum : si z a si e, M a ş i n i, etc. ■in camioane pe arcuri şi i'urgoanc (căruţe) sistematice cu preţuri moderate. Transporturi de P/Iobiie şi Mutări ! SERVICIUL PROMPT. (25-14 EDACŢIA Şî ADMINISTRAŢIA ziarului EPOCA se află în strada Clemenţei No. 3. Bucureşti, data âcestnî ziar "HUMBEn 4.C L" BUCURAŢI 85, Strada Smirdan, 35 Utomnilor .if/rieultort, ’Ml permit a atrage liine-voitoarea D-voastră atenţiune in vederea viitorului seson de, treeriş asupra Garniturilor de treerat «lin fabrica W. TA8îi 80Sî A SON8 fabrica pe care o represinl ou şi care a introdus pentru ni aş in ele din anul coreul nunieron.se şi util de importante îmbunătăţiri tu cit cutez a zice cu cea mal deplină convingere că fi&car.e agricultor experimentat^va găsi garnitura de treerat Tasker superioară ori cărei alte garnituri de treerat adusă pînă acum in ţară. Voia avea în ctirtnd primele două garnituri aci şi’ml voiă peruute a invita pe Domnii agricultori util prin a-cest ziar cit şi cele-l’alte ziare să vie să inspecteze aceste garnituri. Asemenea Tul permit a atrage In rnod special atenţiunea tuturor Domnilor agricultori asupra perfectelor PH GI R1 din lubrica GEGIELSIU medaliate la concursul din 1895 eu medalia de argint pj;ecum şi asupra tuturor inaşiueloi şi uneltelor agricole cu care sunt asortai. 50—13 Cu distinsă stimă, is JtBiKPN rmsvv HEESTON WOLTERH AMPTOX -COVE5TBY- Cele mai renumite fabrici de Velocipede din lume (iai'ă. coneiu'enţă în calitate) Singurul representant pentru întreaga Rormnie 01, Strada Ştirbei - Vodă, 61 IN FABRICA LUI Se găseşte iu tot limpid un Marc Asortiment No. 14, Strada Carol I, No 14, în Bucureşti Cataloage pentru sesonul 1896 cu preţuri scăzute se trimit la cerere franco la domiciliu. ARTICOLE DE VOSAGSU (sac! cu necesaibe de toileta «1© Ea Ml piuă la lei . rticole de PLUŞ gata fi de comandă "Bucureşti, 61, Strada Ştirbei-Vodă, 61 (30-1) MARE ATELIER CU MOTOR pentru repararea şi reconstruirea a orl-ee Velocipede cu garanţie, fie Velocipede de ori unde cumpărate Mtefaeerea ffhitloattelor faeto»»ate tiuita ori-ee rfcNcniii. Cump. Vlud 4“/, Reală Auiei'lisaliili. . . 1 8ft lh rM O”j0 » Ainortisahilă. . . mo li i 4 100 *1* 6'7u Oldigiiţ. de Stal (Cov. H.) . 101 H 1 l< 102 &•/» » Municipale din lMÎBît 90 3. 1* 97 5°/o » » • 1890 97 V, 97 D°/o Scrisuri Funciar Rurale . 91 */» 92 0% a o Urbane . 100 '/» 10! — 5"/„ » * Urbane . 88 ll< 88 '/• 5°/o » » » Iaşi. 82 84 '/» Acţiuni Ruaca Naţională. 1540 — 1550 » » Agricolă . 194 — 200 » Dacia Rominia asig. 410 415 — » S-leu Naţionala asig. 420 — 127 — S-tatea de Construcţiunl . 213 — 210 — Florini valoare Austriacă . 2 m ţ) 12 Mărci Germane .... 1 23 t 25 Bacuote Franceze . . . 100 — IOI — » Italiene. . . . 89 — 93 — ■ ruble hirtie . . 2 08 2172 Cel mal buu n mmm Vindecă nutriment loatu pentru f || 1 r| 8 1 nţ & *! »ş Ş 0^ 1191II afecţiunile Copil de stoinach _ _ . y-—~7.1' "~f «as t.jtj mmm fiPtl E V O C A Burures<'L\Y^^r(J^ţ[^jjjan|^'a|lf(5:i(:niei)ţeL No. 3.