SERIA II.—ANUL II, No. 115. Ediţia a treia SÂMBĂTĂ, 23 MARTIE 1896. NUMĂRUL 10 BANI ABOKD1EXTELK încep In 1 şi 15 nle lle-cărelliinl şi se plătesc tot-d’a-un» înainte In Bucureşti la Casa Administraţiei In judeţe şl streinălnte prin mandate poştale Un an in ţară 30 let; iu struinătato 50 lei Şaae luni ... 15 * > » i5 » Trol luni . . . .8 «*h {i » 13 * Un număr in streinăUU 30 hani MANUSCRISELE NU SE ÎNAPOIAZĂ REDACŢIA 3—STKADA CLEMENŢEI—No. 3 NUMaRUL 10 BANI AMXUHII.F In Bucureşti şi judeţe se primesc numai la Administraţie Iii streinătate, direct la administraţie şi la ţoale oficiile de publicitate Aiiuuciurl la pag. IV..0.30 b. linia » » » III.........2.— lei » • » » II..........3.— » » Inserţiile şi reclamele 3 lei rindul Î.T n număr vechili 30 bani ADMININTRAŢIA No. 3 - STRADA CLEMENŢEI - No. 3 APARE ZILNIC LA 5 ORE SEARA CU CELE DIN URMÂ TELEGRAME Şi ŞTIRI ALE ZILEÎ DEOSEBIREA Rugam pe cititori sa facă un mic sacrificiu de imaginaţie, sa-şl inchipuiască ca nu suntem în luna Martie 1890, ci în luna Martie 1895; sa-şl mat închipuiasca ca Ungurii nu aU plîntat corturile lor în mod definitiv în vechea Panonie în a-mil 890 ci în amil 895, aşa că Milleniul trebuia sărbătorit în 1895. Suntem deci prin ipoteză în anul 1895, Ungurii vor serba peste o luna jumătate Milleniul lor. La guvern sunt conservatorii, iar în o-poziţie liberalii — robirile răsturnate—odata aceste date admise, să vedem care ar li situaţia partidelor în chestia Milleniului. Mal întiitt gazetele guvernului «Timpul» şi «Ţara» nu s’ar sfii a ţine un limbagiu demn. Ele ar susţine că guvernul romîn treime sa participe la serbarea Milleniului, nc-avînd nici un motiv diplomatic ca sa decline invitaţia. Interpelat în parlament, d. Alex. Lahovari ar face aceleaşi declaraţii, adăogînd că recunoaşte că situaţia rornlnilor din Ungaria este îngrijitoare. Interpelat dacă direcţia drumurilor de fer va reduce preţurile cu această ocasie pentru Pesta, minis trul lucrărilor publice ar răspunde categoric că nu. Dar liberalii ? Ce ar fi făcut cu aceasta ocasie liberalii in oposiţie ? Capitala ţârei ar fi fost tulburata zi şi noapte de tot felul de manifestaţii sgomotoase şi patriotice: procesiuni pe stradă, discursuri pa-triotico-inceudiare, maltratări de linguri pe strada şi prin grădini, ape IurI la asaltul guvernului trădător de ţitră.—Tar d. D. Sturdza ar lua cuvîntul în Senat pentru a înfiera purtarea nemernica a guvernului care participind la milleniu trădează interesele naţionale. D. D. Sturdza ar adăuga eă dacă tripla alianţă cere asemenea sacri ficiu din partea noastră, atunci mal bine rupem cu tripla alianţa de, cît. să vindem naţia Ungurilor.—In tribuna Senatului d-nil lirote, Bianu, Munteanu, Lucacl, aplauda eu nebunie.— Studenţii Tar aştepta afară pentru a face o mare ovaţie acestui patriot. Suindu-se în trăsură d. A. Lahovari ar auzi oare-care murmure şi chiar lluerâturi ! Dar cu gazetele liberale, ce ar fi D-zeule ! «Voinţa Naţională» ar tuna si fulgera necontenit. Cuvintele de «Fanarioţi, trădători, vînzătorl de ţară, infami, mizerabili» ar curge pe capul conservatorilor şi a guvernului. D-nil L. Catargiu, A. Lahovari, T. lo-nescu, etc. ar fi arşi în efigie si ţintuiţi la sltlpul infamiei. «Gazeta Poporului» ar asmuţi publicul la răscoala». Ţara este în primejdie, «naţionnlisnml piere, este vîndut de infamii ciocoi». Cît despre liga culturală, ea s’ar li declarat în permanenţă, naţia fiind în pericol. D-nil Delavrancea, G. Cantacu-zino, Perieţeanu-Biizăfi etc. etc. ar declama ridicJmd mîinele la ceruri, ltiîhd marturl pe toţi zeii din an-ticitate la trădarea ciocoilor. In acest timp agenţi de toată mina ar fi cutreerat Transilvania şi Ungaria pentru a îndemna pe Homînl la răscoala, la luarea de arme !!!... Acestea s’ar li petrecut în 1895, daoă milleniul ar fi căzut în a-cel an. Acum rugăm pe cititori ca să iasă din ipoteză şi să vină la rea-litatea lucrurilor. Suntem în 1896, colectiviştii sunt la guvern, conservatorii in oposiţie, mmamummmmmmammmumummmuMamm: Ungurii vor serba peste o lună jumătate milleniul, steaguri Romîneştî vor figura printre acele cari vor representa popoarele supuse. Să vedem ce fac conservatorii. Qposiţia conservatoare representată prin «Timpul», «Epoca» si «Constituţionalul» uu asmuţeste de loc lumea ; oposiţia neliberala, nu caută a crea dificultăţi guvernului — simţind gravitatea situaţiei, ea stă cu reservă aşteptînd să vadă ce va face guvernul. Adînc compătimitoare eu Romînil de dincolo de munţi, ea nu’I îndeamnă la răscoală, ci la demnitate în durere şi Ia tărie în lupta legală. In timpul acesta ce face guvernul liberal, compus din aceeaşi oameni, cari anul trecut mîncaîî la dejun dte un Ungur şi la masă cel puţin doul ? Guvernul participa la milleniu fără nici o rezerva ; steagurile vechilor ţari romîneştî să vor pleca pînă la pămînt înaintea puterel Ungureşti, faţă cu reprezentanţii noştri. întrebat d. D. Sturdza în Cameră, dacă e adevărat, că căile noastre ferate organizează trenuri de plăcere pentru Pesta în timpul serbărilor, d-uia sa a avut laşitatea să răspundă că nu ştie. De cinei luni emissaril d-luî Sturdza şi al colectiviştilor cutreeră Transilvania pentru a face pe Romînil de acolo şi pe cel din Ungaria ca să ia parte la serbarea millenară ! Liga culturală aşa de activă în timpul opoziţiei, nu da cel mal mic semn de viaţă. Pare eă milleniul nu e peste o lună jumătate ei peste zece ani!... Eată tabloul ! Eată deosebirea între noi şi între el! Farsori şi şarlatani în opoziţie,; umiliţi şi slugoi la guvern! GESTIUNEA MONETARĂ Riilciiltăţl cu îtertiiml. — Optninnile «1-1 uî (iogn Cantacuztuo. — A-Iţiul şl blmotnlismiil.—Concluzia. în principiu pentru bimetalism ,dar va da asigurări că în practică va menţine monometalismul-aur. RSSPUKSill D-Ltll 8DURBE0IS întrebările <1-111. Banloiix.-^Kăs* I>uu8iil «1-lsst BonrgcoiN Ziarele străine ne aduc amănunte asupra şedinţei Senatului francez In care s’a desvoltat interpelarea d-lut Bardoux, cu privire la politica externă. Toţi senatorii craii prezenţi, afară de duol: d-nil Berthelot, fostul ministru de externe, şi Courcel, ambasador la Londra. Tribunele eraţi pline si se aştepta eu nerăbdare sosirea d-lul Bonrgeois, care a venit foarte ttrziu. întrebările «1-luî Rartloux D. Bardoux a constatat că poziţiunea Fraudei e acum mal grea de cît tnaiute,’ căci pe clud piuă acum eratt numai trei puteri In contra alianţei franco-ruse, astăzi sunt patru. Apoi pune trei Întrebări : lnttia privitoare la China, dacă e adevărat că s’a numit un englez director general al poştelor chineze şi că împrumutul Chinei a fost făcut de un consorţii! anglo-german ; a doua privitoare la Madagascar ; a treia privitoare la Egipt. Răspunsurile «1-luî Sîourgeois Noul ministru de externe răspunde la toate întrebările, iară a face Insă destulă lumină. Despre numirea unul englez ca director al poştelor chineze, spune că guvernul nu ştie nimic. Cit pentru Împrumutul chinez, de oare-ce el nu mal e garantat de Rusia, ca cel din 1895, financiarii francezi aii pus condiţinnl mal grele, pe cari China nu le-a primit, şi ast-fel afacerea a trecut In mina unul consorţiu nnglo-german caro a pus condiţii mal uşoare. In privinţa Madagascarului, toate puterile au luat act de notificarea făcută de guvernul francez la 30 Ianuarie, afară de două puteri (pe cari ministrul nu vrea să-le numească) cari au cerut informaţiunl la a căror redactare lucrează acum guvernul francez. Ajungtnd la chestiunea Egiptului, d. Bour-geois face cele mal mari elogii d-lul Ber-tlielot şi citeşte declaraţiunea făcută do a-ceasta In Cameră clnd era ministru (după care allt motive financiare cil şi politice par ca expediţiunea la Dongola să provoace îngrijiri serioase) şi spune că aceleaşi motive hotărăsc şi acum atitudinea Franciel. Ministrul nu spune nimic asupra negocierilor cu Anglia, de cit că aceste negocieri sunt conduse cu înţelepciune şi tărie. întrebat asupra notei «Agenţiei Hnvas» (asupra convorbirii lut Berthelot cu lord Duf-ferin), Bourgeois răspunde că nota aceea fiind oficioasă nu se poate discuta la tribună şi că a fost semnul esterior al unul incident fără Însemnătate. RilicuUăiî cit Reiliutil Am spus că, după ştirile ce am primit din Berlin, guvernul a în-tîmpinat dificultăţi din cauza o-piniunilor profesate în materie monetară de actualul ministru de finanţe, opiniuni cari, apropiate de oare-carî manifestaţiuni bime-taliste ale presei guvernamentale, au dat naştere la temeri că guvernul ar vroi să schimbe sistemul nostru monetar. Consorţiul din Berlin cu care s’a negociat un împrumut ce trebuia să se emită■ acum, a cerut explicaţiunî guvernului şi nemul-ţumindu-se pe aceste explicaţiuni, a pretins ca înainte de realizarea împrumutului, ministrul de finanţe să facă declaraţiuni publice în Gestiunea monetară. Opiniunile «1-luî Gogu C'anlaouzino Situaţia ministrului de finanţe e destul de încurcată, de oare-ce el şi-a exprimat nu de mult, prin publicitate, opiniunile saleîncestiunea monetară. In Decembre 1888 d. Gogu Can-tacuzino a făcut asupra cestiuneî agiului o conferinţă la. clubul liberal, pe care a publicat’o in Voinţa Naţionala şi a scos-o şiîntr'o broşură intitulată Cestiunea agiului. Prin această broşură, actualul ministru de finanţe se declară nu numai bimetalist în teorie, dara-rată şi avaalagiile agiului asupra luouometalismiilui-aur. Agiul şi bimctalismui. E bine să precizăm această ces-tiune, căci organele liberale vor să facă sase creadă că ministrul de finanţe e în teorie numai partisan al bimetălisinului şi că în practică ar voi să revenim şi noi la bimetalism, numai întru cit s’ar stabili noul sistem monetar de toate puterile mari şi s’ar hotărî, pe cale internaţională, raportul între aur şi argint. Acest regim monetar ar fi bimetaUsmul fără agiu. Ceea-ce a susţinut însă d. Gogu Cantacuzinoe bimetaUsmul cu toate ca cele-Talte ţări remîn inonome-taliste. D-sa a arătat clviar foloasele agiului faţa cu neajunsurile monometalismulul-aur. Iată şi cîte-va extracte din broşura d-sale. «Nu este învederat eă toţi, toate clasele producătoare pierd prin scăderea agiului?» Spre a se preţui cit de priceput şi de prevăzător e d. G. Cam tacuzino în asemenea materie, reamintim aci prezicerile sinistre ce le făcea în privinţa urmărilor înfiinţării etalonului de aur. Iată ce zicea d-sa: «Cu etalonul de aur vom vedea că aurul nostru este aspirat ca de o pompă de către cele-Talte ţări. Vom ajunge atunci la cursul forţai al biletelor, la deprecierea lor.» Conclusia d-lui Gogu Cantacu-zino era : Să ne hotărîni fă- ră şovăire a convieţui eu un rău care ne aduce si mari foloase.» Pentru aceste cuvinte d. Canla-cuzinorespingea reforma monetară şi cerea să remînem cu vechiul sistem monetar şi cu agkd. ConcInMti. Conclusia? D. ministru de finanţe i-şi va renega opiniunile ilr altă dală. un va drplani ni 6 www.dacoromanica.ro SALUBRITATEA ORAŞULUI Pentru cel cari tăgăduiesc progresele făcute de Capitală de ciţl-va ani in privinţa salubrităţii, extragem din Romlnul următoarele rindurl: D. cir. N. Georgescii, medicul şef ut Capitalei, a publicat raportul silă asupra stftrel sanitare a Capitalei, pe anul 1835. Din acel raport vedem că. deşi starea de salubritate lasă încă1 mult de dorit, totuşi ea s’a ameliorat, in anii din urmă, prin facerea de canaturi şi pavarea multor strade. Curăţenia însă, în părţile excentrice, lasă încă mult de dorii. Prin crematoriile ce s'afi înfiinţat iu număr de 6, în strada Căruţaşi, cari ard fie-care cile 8-—10 tone de gunoiu pe zi, s'afi aduş mari servicii salubrităţii. Acele crematorii ar trebui insă să se înfiinţeze in diferite părţi ale oraşului, căci, prin transportul la distanţe mari a gunoiului, se împrăştie infecţiuneu prin stradele pe unde trec căruţele cu acest gunorfi, In anul acesta s'afi construit canalurl pe o lungime de 7-221 metri, aşa că Bucureştii posedă astă-zl peste 97 kilometri canale de scurgere. S'afi făcut multe legături de canalurl cu curţile particulare, peutru vărsarea lăturilor, dar mulţi proprietari refuză iucă d’a face acele canalurl; ar fi indispensabil să se procedeze cu mal multă severitate contra acestora. DANTURI VECHI, DANTURI NOUI Hora.—Chindia.—Ynlse.—Pas «le qua-tre.—Pânde» paiinenr».-Menuet.—(jrliYOtte CRJMMCA MINUNELE LUI STURDZA Preşedintele Consiliului este un om foarte evlavios. El se închină la icoane, face răscruci, mănâncă anaforă în toate Duminicile, sărută mina la toţi popii şi ţine mal ales să se ştie că are moravurile unul adevărat călugăr. Dacă nu poartă anteriu şi potcap, dacă nu numără boabele de la mătănii în timpul zilei, aceasta e o ceştiune secundară ; D-nu Sturdza ştie que l’habit ne foit pas le moine şi se mulţumeşte cu moravurile călugăreşti, fără să mal recurgă la portul feţelor bisericeşti. Cu asemenea apucături, e dar firesc lucru ca şeful partidului liberal să’şî petreacă, viaţa cu nasul iu biblie şi în evangheliele tuturor sfinţilor Apostoli..... chiar şi Măr- gărit ! Zilele trecute d-nu Dini. Sturdza dă peste minunile lui Isus Christos, care cu şapte pîinl a găsit mijlocul să îndestuleze o populaţie întreagă şi din şapte pîinl a dat dc mîncare la mii de oameni. D-nu Dim. Sturdza a făcut mal întâiu semnul cruce! în semn de admiraţie, dar apoi s’a gîndit ce s’a gîndit şi a zis ; — Cu tot respectul, Isuse, asta e fleac să mulţumeşti un popor întreg cu şcapte pîinl, eu sunt în stare să fac o minune mult mal mare. Şi imediat se duce la clubul colectivist, adună acolo pe toţi liberalii Capitalei şi le grăeşte ast-fel ; — Aţi auzit despre minunea lui Christos rare cu şapte pîinl a îndestulat pe toţi locuitorii unul oraş ? Da ?—EI, ce aţi zice dacă aş face eu o minune şi mal mare ? Ce aţi zice dacă aş îndestula toată colectivitatea cu o singură pline? Bravo, urlă întregul popor colectivist, pe cînd unii adăogară; «Stăpîne fă mal bine minunea asta cu un caşcaval de la Bancă». -— Cu caşcaval nu se poate, dar cu o pâine da. Şi imediat şeful partidului scoase la lumină cartea premiată de Academie: «Cm-tinnea Rombul din Transilvanul fi Ungaria» prin care e lăudat partidul liberal şi batjocorit cel cou.sprvator. — N’airi înţeles ! ripostă tot clubul. — Cum n’aţl înţeles ? Cartea aceasta mi vă mulţumeşte pe voi toţi liberalii ? — Ba da! — EI, ce am făcut eu cu cartea asta ? — I’aî dat un premiu al Academiei de 5000 lei. — Bun ! Şi cine este autorul cărţel ? — Brote ! Prin urmare cu nn Brod...e, am mulţumit toată colectivitatea ! D. E, Stătescu a leşinat and a constatat că Sturdza s’a apucat la batrîneţe să facă şi calambururi internaţionale. Cozonac. Dragi bocrX din lumea nouă Ziua bună, rfi e\e vot ii Eă mg duc, mf prăpădesc Ca un cântec bătrlnesc N’aţl uitat negreşit cu desâvtrşire canţoneta lui Barbu Lăutarul. Ve mal aduceţi aminte de acum zece ani, clnd artistul nostru M. Millo venea în scenă cu cobza Î11 mină, cu fesul roşiii pe cap şi Îmbrăcat cu anteriul de o dinioară. Ofta sărmanul M\Wo-Barba Lăutarul, din toată puterea pLamînilor după vremea trecută, după timpurile clnd boerul purta haină portocalie, iar cocoana scurteieă lemonie, după timpurile cînd boerul umplea paharul lăutarului cu galbeni, icosarl şi zicea lui Barbu; «Oftează Barbute — ca să dovedească dragostea Dumnealui către Dunine-iei. * * * Din această canţonetă pejumătate uitată, mi’a revenit In glnd partea în care Millo deplîngeu danţurile de odinioară şi lua în bătae de joc danţurile la modă. Sărmanul lăutar istorisea aci cu un glas jalnic, cum se juca pe atunci hora, chindia, brăul şi apoi urma zi clnd : «El, boeri dumneavoastră, am jucat pe urmă şolişul cu Muscalii, valsul cu Nemţii şi cadrilul cu Franţujii!» Nu se glndea cu zece ani înapoi Barbut Lăutarul, că şotişul, vasul, cadrilul, dan-ţurl noul, vor ajunge aşa repede demodate şi că ceea ce ne destăinuea el ca o inova-ţiune prin 1870, va fi o curată vechitură In 1896. * * * Acum iată-ne pe noi, cari n’am apucat încă bine să încărunţim, pllnglnd ca şi Barbu Lăutarul pe inornitntul Şanţurilor din tinereţea noastră. Cu acelaş suspin cu care el ne spunea că în vremurile sale se juca chindia şi hora, iar pe urmă s’a apucat lumea de vals şi şoliş; zicem şi noi astă-zl : «Ei, boeri D-voastră, In vremurile noastre se juca valsul, cadrilul, polca, galop; acum a venit pas de quatre, pas des patineurs, Gavuttc, menuet şi cite alte bazaconii !» Bărbiile, Barbule, toate danţurile sunt bune clnd bate în piept inima aprinsă a tinereţii şi clnd te ţin chingile. Bună, frumoasă era bora şi chindia în timpurile tale, pentru că săreai în dreapla, săreai Î11 stîngn, cu fesul la o parte, pentru că scurteica lemonie se lipea de giu-benua ta portocalie, şi dacă mal ti rai 0 ni început să deplîngt efectele civilizaţi un el a* supra danturilor, n’al băgat de seamă că-ţl ofta inima după tinereţea perdută, iar nu din pricina tontoroiului de modă nouă. # * * Aşa şi cu mine, Barbule dragă, dă’ml pentru 24 de ore cel puţin inima mea guralie din 1870, muşchii de oţel, talia subţirică, mustăcioara corbului şi să vezi cu ce drag am să blestem valsul, cu ce foc am să alunec pas des patineurs, cu ce semeţie am să mă ploconesc la Gavotă sau Menuet. Dar am tmbătrlnit şi tu şi eu, şi de aceea oftăm mereO după trecut. Uite Barbule, fac o prinsoare: cu toată dra. goslea ta pentru chindie şi horă, cu toată iubirea mea pentru vals şi şotiş, tare am fi păcăliţi amîuduol astăzi, dacă vre-o scur-leică lemonie ţi-ar zice ţie : «Poftim la chindie» safi vre-o doamnă cu inalakof mi-ar zice: «Un tour de valse» f Am ajuns la vremea odihnei Barbule ; să ne odihnim, şi dacă suntem aşa amărîţl pentru că ce a fost verde s’n uscat, să ne mlngtem eu ideea că acel cari joacă astăzi Menuet, Gavotte, Pas des patineurs, vor ciuta jalnic ca şi noi, şi mal curlnd de cit o doresc, elnteeul nostru: «EI. boeril d-voastră, în vremurile noastre se juca Pas de quatre şi cele-l’alle!» * * * Cina'ştie, moda se Întoarce ca pămtntul. Te pomeneşti că pe vremurile lor revine la modă chindia ta, safi polka mea ! Dar atunci Barbule, noi vom fi de mult departe, ueolo unde se joacă hora cu dracu, — dacă n’al fost om dc treabă— safi valsul cu îngerii, dacă le-ai purtat bine. HI. 2 EPOCA „EPOCA" LA IAŞI , (Corespondenţă specială) 0-iml Gr.‘ N. Maci'i, unul din eforii casei St'. Spiridon, a manifestat dorinţa de a se retrage de Ja aceastA demnitate de oare-ce ocupatiunele nu-I permit a se interesa1 măi de aproape de postul a-cesla. * * * Ca succesor al deputatului col. 111 de Iaşi, e desemnai d. Leonida Panopol, care a mal ocupat postul acesta sub ultima cârmuire colectiviştii. ♦ « * D-nul Toma Stelian/ deputat al col. 1, care n’a mai luat parte la lucrările camerei de cînd i 's’a refuzat transferarea la catedra de drept comercial din capitală, e ferm hotărît a depune cu totul mandatul de deputat. — N’am ce căuta acolo,'— ar ti replicat d. Steliaii, unei persoane care ’l in-terogase asupra cauzei acestei noul de-misiunl. * * * Cu începere de azi şi pînă la 2 Aprilie, tribunalele şi curţile au luat vacanţă. Att rămas Să expedieze afacerile curente: d. D. Sotian la curtea de apel şi d. E-mandi la tribunal. * ♦ * Omită din localitate care dăduse năvală la domnul Felix pentru sacrificarea veterinarului Jocu, neputtnd reuşi in totul, s’a mulţumit a’l înlocui la serviciul exportului vitelor de la gară. înlocuirea, de mică importanţă, s’a făcut pe motivul că d. Jocu ar fi prea Împovărat cu serviciul în oraş, spre a mal putea funcţiona şi la gară. Succesorul d-lul Jocu, e d. maior 1. l’opovicl, un protejat al generalului D. Racoviţă, «ilustrul reprezentat al laşului în Senatul Rominiel». Fie SITUAŢIA IN FRANCIA (Plin fir telegrafic) Interpelarea din Cameră.—Afacerile Egiptului. — Expediţia din Don-gola. — Ităspun.sul guvernului. — înţelegerea eu Kii-sia. — Moţiunea de încredere. — O conferinţă europeană. Paris. 21 Martie. Camera deputaţilor. Afluenţă mare, animaţie vie. D. Alype cere să interpeleze guvernul asupra afacerilor din Egipt. D. Co-chery cere discuţia asupra creditelor pentru Madagascar. D. Bourgeois sprijină discuţia imediată a interpelării d-lul Alype care e votată cu 303 voi uri contra 251. D. Alype cere explicaţiuul asupra evenimentelor din Egipt şi asupra măsurilor ce are de gînd să ia guvernul pentru a păzi interesele franceze. D. Delafosse Intieabâ ce a făcut guvernul pentru a preveni expediţia din Dongola care va întîrzia evacuarea Egiptului. Oratorul protestează in Contra întrebuinţării fondurilor de rezervă ale casei datoriei e-giptene, care constilue un abuz de putere. Se miră că Germania şi-a uitat propriile sale interese In Africa. Blamează în sfîrşit pe d. Berthetot că a făcut din eestiimca, egipţeană o chestiune franco-englezească, In loc să fi Întrebat pe Germania, Austria şi Italia dacă Englitera poate să prelungească la indefinit ocuparea Egiptului. D. Lebon critică procedeurilo întrebuinţate de guvern în politica externă (Murmure la stingă). D. Bourgeois citeşte o declaraţie care zice că terenul pe care înţelege să se plaseze el este acela al Egiptului făcînd parte integrantă din imperiul otoman. Fosiţiunea Engliterel în Egipt a creat pentru toată Europa o stare neplăcută care creşte mereu. Eşirea comisarilor francezi şi ruşi din eonii-siunea datoriei a permis să se reserve chestiunea pentru un examen ulterior al puterilor (Aplause.) Toate puterile au un interes comun în expediţia din Dongola care ar tinde să prelungiaacă la indefinit o ocupare: al cărui caracter prrvisoriu l’a recunoscui însă, şi Englitera, în diferite rîndurl. Francia şi-a făcut datoria de a nu lăsa să se stabilească prescripţinnea. Rusia cu care înţelegerea n’a fost nici o dată aşa de cordială (aplause) a făcut să se înţeleagă acelaşi limbagiu; ea urmăreşte cu Francia pe aceaşî cale, apărarea aceleaşi cause. Egiptul n’a încetat nici odată de a fi o parte integrantă a Turciei şi integritatea a-cestul imperiu este una din coudiţiunile er senţiale ale păcii europene. Guvernul va continua negociările cu tăria ce inspiră conştiinţa apărării intereselor şi drepturilor comune tutulor puterilor (Aplause vil). Oratorul speră că Camera va exprima încrederea sa In guvernul pentru apărarea intereselor, drepturilor şi onoarel Franciel şi pentru păzirea intereselor păcii universale. (Aplause vil). D. Charmes propune ordinea de zi pur şi simplă. D. Bourgeois combate această ordine de zi care e respinsă, cu 317 voturi, contra 241. (Aplause la stingă; agitaţie vie). D-iiu de Mahy propune o ordine de zi exprimlnd încrederea sa In guvern şi apro-bînd declaraţiunile sale. D-mi Bourgeois primeşte această ordine de zi care este a-doptată cu 309 voturi, contra 212 (Bravo)! Paris, 21 Martie Camera a votat creditele pentru Maila' gascar şi s’a a diluat apoi piuă la 19 Mal. In coloriile Camerei, deputaţii bine informaţi interpretează declaraţia d-lul Bourgeois In acest sens că guvernul franees ar dori să presinto afacerea Dongola şi cestiu-nea egipteană înaintea unei couferiuţe europene. Acţiunea d-lul Bourgeois se urmăreşte esenţialmente In această direcţiune. Senatul va discuta mline interpelările sllngil anunţate azi, în privinţa politicei străine şi a politieel generale a guvernului. IVIOEMAŢO Un reilaotor al nostru a fost irri la legaţiunea sîr-Ueaseă pentru a lua informaţii în privinţa demonstraţiilor ostile ees'au făcut Duminecă la Belgrad în contra Romînieî. Uegatiunea era însă închisă. ]?Iîiiisîi'11! plenipotenţiar, «1. Chrislici, absentează de o lună din Capitulă : însărcinat de afaceri nu există, precum nu există nici un secretar «le legaţie. Informîmlu-nc mai «le a-proape, am aflat, că grija !<‘gaţiunei sârbeşti o poartă «I. Suilocosici, fost ziarist în Capitală. Am «lori să fştim acum «Iacă Serbia a «lesiiinţat legaţi unea sa din Capitală sau ducă de fapt a întrerupt r«daţiuniie «liploma-tice cu llomînin ? După raportul ministerului domeniilor, starea generala a semănăturilor este foarte lmnă şi recolta promite a fi abundentă. Recolta rapiţel va li bună atît la şes cit şi prin locurile mal ridicate. Griul de toamnă este foarte bun; întinderea pămintulul semănat cu grîCi de toamnă e de un milion 500,000 de hectare, adică cu 8 la suta mal mult, ca anul trecut. Munca cîmpulul a înaintat foarte mult, mal ales de-a lungul Dunării şi în Oltenia. D-nil I. N. lancovescu şi N. Xe-nopol vor ti numiţi advocaţi al E-furiel Spitalelor Civile în locul d-lor Al. Săulescu şi Meitani, demisionaţi. D. V. A. Urechiă va convoca în curîncl adunarea generală extraordinară a Ligeî Culturale. Adunarea se va face în primele sile ale lumi Mată. Crin cercurile Ligeî se dă ca sigură demisiunea întregului comitet central. D. Em. Culoglu, prefectul do Galaţi, care de patru zile se află în Capitală, a expus d-lul Dim. Stur-dza situaţia politică locala plîngîn-du-se de neajunsurile ce-I face d. Malaxa. Se zice că d. Sturdza a sfătuit pe prefect să menageze pe deputatul şi primarul Malaxa, sub cu-vînt că ar li sărac şi a luptat mult pentru partid. D. Culoglu a plecat capul şi di-seară se întoarce la postul silfi. Numirea d-lul PencovicI in postul de director al Monitorului O-ficial este definitiv hotărîtă pe ziua de 1 Aprilie. D. Gr. Grămăticescu, actual inspector administrativ, va fi numit în magistratură. Probabil că după punerea la retragere din oficiu a d-lul Burcă, consilier la curtea de Apel din Capitala, d. Grămăticescu îl va succeda. Producindu-se un conflict între prefectul loan Lecca din BacăO şi şeful garnisoanel locale, d. loc.-co-lonel N. Ştefănescu, ministerul de râsboid a ordonat o anchetă. Drept resultat al anchetei d. loc.-colonel Ştefănescu a căpătat un a-rest de cinci zile şi va fi permutat la o altă garnisoană. îndemnăm pe toţi amatorii de lucrări frumoase, să viziteze cunoscuta casă Riegler, care anul acesta s’a întrecut de a aduce cele mal frumoase obiecte pentru sărbători, expuse în saloanele din etajul 1 şi in magazinul de jos. Intre altele, d. Reigler, a aranjat un salon anume pentru torte, cozonaci, Brioche, cuglofi, cozonaci moldoveneşti, Bască, etc. Ca noutate demnă de admirat, sunt ouele de paşte cu podul peste Dunăre, admirabil reuşite. Iată lista complectă a sub-prefec-ţilor cari vor funcţiona de la 1 A-prilie, listă aprobată de consiliul de miniştri ţinut er! seară: Argeş.— C. Olănescu, C. Hristescu, C. G. Momuianu, căpitan V. Alexandrescu şi Andrei Miimuiaini. Bacău.—Ut. Ilalunga, C. Roteauu, Gb. Efstatiadi şi D. Talianu. Botoşani.—I. St. Corale, M. V. Miclescu şi Nicolae Adam. Brăila.—Nicolae Orăşeanu şi Ion Gri-gore Mîndroviceauu. Buzău.— C. Pătărlăgeanu, G. Cliircu-lescu, G. I. Anasfasiu şi G. Borănescu-Filitis. Constanta.—-Tndor Zadig, N. Constan-tinescu, C. Serghiescu, Alexandru Poteca şi Grigore Davidescu. Covurluiu, — Papait Oardă şi Alecu Pastia. Dîmboviţa. — Ghiţă Mitrescu, Nicolae N. Vericeanu, N. Rusu, D. N. Tomescu şi I. I. Lerescu. Dolj.—M. Condeescu, Iorgu S. Veleanu, C. lonescu, D. Tănăsescu şi N. Brălă-şeanu. Dorohoiu.— G. Cerchez, G. Mîndru şi Al. Stîrcea. Fălciu.—Căpitan C. Petreseu, P. Geor-gescu şi N. Burghelea. Goij.—I. Slăvescu, C. Lascar, T. Vla-dimirescu şi I. Z. Gîrbea. Ialomiţa.—I. lonescu, Al. D. Călinescu, şi Al. C. Doicescu. Iaşi.—V. Farra, P. Alexandrescu, căpitan N. Andrei, căpitan N. Duca şi Al. Scorţescu. Ilfov.—G. C. lancovescu, A. Ştefănescu, C. Popescu, D. Luca şi G. C. Fiorescu. Mehedinţi.—II. Constantinescu, D. Ti-părescu, I. Ţopirlea şi D. I. Băbăiceanu. Muscel.—C. Em. Mehtupciu şi Ilie Lu-cescu. Neamţ— Iordache Gr. Isăcescu, D. G. Apostoliu şi Al. A. Blankfort. OU.—I. Negulescu, Zamfir Ungurelu şi C. I. Perieţanu. Prahova.—V. Bilciurescu, Grigore Cor-bâtescu, căpitan I. Constantinescu, Gr. Rănescu şi I. N. Apostolescu. Putna.—Panait Şerbănescu, M. Virgo-licl şi Anastase I. Butescu. R.-Sărat.— C. Negel, Bănică Zisu şi Lascăr Cernat. Roman.—Căpitan Alexnndru Bâdărău, Anton Silmi şi Grigore Buzatov. Romanaţl.—I. N. Dobroneanu, Alexandru E. Anino şi căpitan Petre Niculescu. Suceava.— Alexandru Hulubel, D. Si-nescu şi G. Basiliu. Tecudu.—Edmond Barotzi şi G. Nieu-lescu. Teleorman. — Ştefan Mindreanu şi A-lexandru lonescu. Tulcea.—Hristea N. Vasiescu, Alexandru Baboianu, G. Minculeseu şi Ernest Miclescu. Tutova. — V. Danu, D. Hîrjăfi şi C. Bazifiu Vaslui. — I. Motaş, V. Eleftereseu şi G. Papalii. Vlaşca. — D. Rădulescu şi C. I. Burcii. Vîlcea. — Al. Chiţu, I. I. C. Ange-luscu, Gr. Oteteleşeanu şi Alexandru M. Alexiu. Ştiri Mărunte Secretarul general al ministerului de interne d. Gh. Morţun, a plecat aseară Ja Bacău. D-sa se va întoarce in capitală pe la finele săptămânii viitoare. ♦ * * Luni, 25 Martie, societalea funcţionarilor comerciali va ţine o întrunire publică la orele 2 p. m. In sala Băilor Eforiei. Se va discuta cestiunea repaustulul de Duminecă. * * * După cum ain anunţat deja, societatea academică social.literară România Jună dinViena, Îşi serbează la Începutul Iun A Aprile jubileul de 25 ani, sub patronajul d-lul Nicolae Dumbaj membru în senatul imperial. Eată acum şi programul festivităţilor: .Toi 9 Aprilie st. n. 8 ore seara, serată In saloanele Kaiserhof; Vineri 10 Aprilie orele 10 şi jumătate a. m. Requiem In memoria membrilor decedaţi al societăţel, In biserica greco-ortodoxă. Vineri 10 Aprilie 8ore seara, Coimners festiv in sala Honacber. Sâmbăta 11 Aprilie la orele 12 din zi, desvălirea portretelor fundatoarelor societăţel. Sâmbătă 11 Aprilie la 8 ore seara, banchet la Grand Hotel, iar Duminică la 12 Apr.lie membrii so. cielăţel vor fnce o excursiune. * * * La al doilea ponqert al lui Bronislate Hubermnn care va avea loc Marţi 26 Martie, InsalaAthe-ueubil. acompaniemenlul pe piano, va fi ţinut de d. Emil Weber celebru pianist din Viena, chemat aci lutr’adins pentru acest concert. D. Emil Weber, va executa şi cftte-va soluri. ]) E P E S I (Sorviciul Agenţiei Romtne) . Massauah, 21 Martie Circulă cu persistenţă ştirea, că s’ar fi comis un atentat în contra lui Makounen ; acest atentat se alribue in general ras-uluî M a nga şa. Roma, 21 Martie După Faufulla d-nu de Sermonetta se va în-tllni in curiud ch lord Salisbury într’un oraş al Ilivieril. Borna, 21 Martie După Opinione Tesaurul a 'însărcinai pe Banca Italiei să Îngrijească de o parte a împrumutului de 140,000,000 pentru Africa.—Banca Italiei a convocat pentru 11 Aprilie o Întrunire a represenlanţilor principalelor stabilimente de credit şi de bancheri, iialienl, pentru a se Înţelege in această privinţa. Londra, 21 Martie Ministrul coloniilor a primit azi o depeşe de la guvernatorul din Cap care ziee că primejdia revoltei Matahelilor s’a înlăturat acum diu Bu- lmvayo şi Giwelo.—Revolta se mărgineşte acum la districtul muntos Matoppo. Se anunţă din Buluwayo «Agenţiei Reuter»; cu data de’ 31 Martie că un corp de ajutor care a scăpat pe mal mulţi albi a fost atacat cu Înverşunare do Matabell. —Toţi albii aii fost o-mortţl, afară de unul care a adus ştirea desas-trujul. Nu s’a constatat in mod exact numărul morţilor la Buluwayo.—Matabelil a(î luai vr’o 30 de puşti şi 3000 de cartuşe.—.Şeful Olirao care se zice zoă instigator al revoltei, s’a proclamat rege. Londra, 21 Martie. Se anunţă din Salisbury Agenţiei Reuter cu data de 23 Martie : D-nu Rhodes sosit aseară, a polecct azi la Gwelo şi Buluwayo cu o escortă de 150 de oameni. -D-nu Rhodes crede că RhodeSlâ este In stare să resiste ea însă-şl revoltei. Guvernul ia măsuri energice pentru a menţine siguranţa la Rhodesia. Petersburg, 21 Martie. Contele Pahlen, membru al consiliului imperiului a fost numit mare mareşal; prinţul Doi-gorucki a fost numit mare maestru al ceremoniilor pentru solemnitatea încoronării. Fostul şef de district Jedenov, a tras aseară, In localul redacţiei ziarului Nedelja, un foc de revolver asupra d-lul Menchikov, care a fost rănit la umăr.—Motivul acestei agresiuni este un articol publicat in contra lui Jedenov care a fost arestat. ECOURI Se ştie că regia monopolurilor Stalului a numit o comisiune ştiinţifică, spre a studia cauzele pentru care sarea noastră nu poate conserva peştele multă vreme, fără ca să se strice. In adevăr, peştele nostru sărat eîntr’o vădită inferioritate faţă de peştele rusesc, care conser-vîndu-se multă vreme se poate exporta cu înlesnire. S’a observat că aceasta provine din cauză că sarea noastră gemă nu izbuteşte a pătrunde în ţesălurele cărnoase ale peştelui pentru a le prezerva de putrefacţiune. Comisiunea are menirea să examineze la ce se datoreşte acest lucru şi să găsească mijloacele de remediare a acestui râd. Comisiunea se compune din d-nil: dr. A. O. Saiigny cbimislul-şef al ministerului de finanţe, Max PopovicI, chimistul regiei şi dr. Antipn. înainte de a Întreprinde acest important studiu—comisiunea va merge de o cam dată să viziteze pescăriile noastre cele mal importante din Dobrogea, pentru a-şl da seamă cum staă lucrurile. Vizita aceasta va dura trei zile. Apoi, vor urma lungi experienţe şi analize ştiinţifice, cari nu ne Îndoim că vor ajunge la bun rezultat, dată fiind competenţa acestor persoane. * * * D. Cantacuzino a fost numit procuror Ia tribunalul Ilfov în locul d-lul Bădescu, care a demisionat din această funcţie. D. C. D. Angliei, redactor la Dreptatea ,a fosţ numit supleant Ja secţia tribunalului comercial, . iar d. Durma supteant la acest tribunal a fost mutat în aceeaşi calitate la secţia Il-a corec-ţională. * v * Azi s’au întrunit la ministerul de războiţi, sub preşedinţia d-lul general Budişteanu, şefii direcţiilor de artilerie, cavalerie şi infanterie, precum şi membrii statului major, pentru a alcătui tabloul ofiţerilor cari vor fi repartizaţi in corpul jandarmeriei rurale. * * v D. advocat G. G. Mironescu ne trimite prima fasciculă din Istoria dreptului privat Roman, o operă de mare importanţă, pe care o redactează d-sa. * * * , In vederea sărbătorilor de Paşti, s’afl ridicat toate pedepsele disciplinare ale militarilor. Tot cu această ocaziune s’ail făcut, mal multe graţieri. * * * In portul Galaţi ati sosit vaporul societăţel Curdji, numit «Massulia» ; «Nidee» al societăţel Lloyd A.-Ung ; «Eugcîne» St. Iver englez; şi «Traki» sub pavilion elin a d-lul Theofilatos din Brăila, care descarcă şi încarcă la ambele cheiuri. In basinul docurilor : «Kneazul Gagarine» a societăţel ruse de uavigaţiune, Încarcă cherestea pentru Batum. Vaporul «Silvia» din Genova, descarcă diverse mărfuri. * * * Iată rezultatul examenelor ţinute la şcoala superioară de ştiinţe de stat In sesiunea II (10, 12 şi 15 Martie) : La Dreptul civil aii reuşit: Alevra B., Nico* loff G. (bursier din Bulgaria) Niţeanu Ath., Popescu Ap., 4 respinşi. La procedura civilă aii reuşit: Borcea D., Cherulescu C., Enesru St. N., 3 respinşi. La Dreptul comercial au reuşit: Enescu SI, N., 1 respins. La Dreptul internaţional aii reuşit: Petreseu Al.. Popescu Ap., Remenco V., Sărăţeanu P. La Dreptul Constituţional aii reuşit : Chiţu loan, Constantinescu I., Constantinescu V., Da-rian I.. (locotenent). Djupanolf Raico (bursier din Bulgaria). Găneseu I., Goldman M., Gordian C. St.. Heldenbuseh I., Mitrany I., Moisescu G.. Nesoff Al. (bursier din Bulgaria). Pascoff Ştef. M. (bursier din Bulgaria), Pasculeseu M„ Paul-man A., Rădulescu FL, Ştefănescu M.. Vălescu AL. Vasilescu M., Vasiliu G„ 6 respinşi. La Dreptul administrativ* aă reuşit: Darian I. (locotenent). lonescu P., Mitrany Em. Pasculeseu M., Vălescu Al., 5 respinşi. La Economia politică aii reuşit: Cherulescu C., Popescu Ap., 1 respins. La ştiinţele financiare aii reuşit : Buius S. Z., Cucu I. La higienă a reuşit: Petreseu AL Comisiunile examinatoare afl fost compuse din d-nil: C. G. loan (directorul scoalel), I. B. Athannsiade., Oscar Niculescu., Barbu Pâltiuea-nu şi I. C. Băicoianu. Ştiri diverse Accident mortal.— Miercuri şoara, pe Li orele 7, lucratorul Ignatz Tencii, care dirija ridicarea coşului la noua fabrică de cărămidă a d-lul Inginer Cuţarida din comuna Militari, lingă capitală, a căzut de pe schelă şi după o oră şi jumătate de suferinţe cumplite, a Încetat din viaţă. Parchetul cercetează si s’a dispus trimiterea cadavrului la morga oraşului. Cadavru găsit.— D. Inginer Budinescu, şeful secţiei a 4-a, comunică că s’a găsit in apa Colentiiia, la moara Ferăstrăă, cadavrul şefului de coloană Zeitler Martin, care dispăruso Încă de la 15 Decembrie expirat. Parchetul fiind avisat, a Început cercetările necesare. ULTIME INFORMATIUNI Cititorii noştri vor găsi in pagina fntiia a iininărnlui nostru . Noi protestăm energie contra unor asemeni Inşcenărl nedemne şi cerem d-lul ministru de www.dacoromanica.ro fi EPOCA 3 TEATRE, CONCERTE, SPECTACOLE Puiuţul Ateneului.—Luni 25 Murtie, 1896 ora 8 juni. seara. Societatea muzicală Intra Rotnînă va da al II-lea Concert vocaî şi instrumental, sub patronagiul doamnei şi domnului C. F. Robescu, primarul Capitalei, în folosul săracilor. Biletele se găsesc la Primăria Capitalei şi la sediul societăţeî Lyrci Romînă strada Fânllnel, 22. Celebrul violonist Bronislnw-Hubermann va da Marţi 26 Martie, la ora 8 jum. seara In sala Ateneului, al doilea şi ultimul sătt concert, al cărui program este următorul: 1. Concert G moli de Bruch; 2. Air de Rach ; 31 Faust Fantaisie de Gounod-Wic-nian'ski. I). llubermann va fi acompaniat şi de un pianist care va cînta şi efte-va soluri. Colosoul Oplor. — Sala Imperială. Duminecă 24 Martie, trupa de varietăţi. finanţe să pedepsească aspru pe inspectorul Demetrescu, dtnd In acelaşi timp satisfacţie d-lul Filote. Nu se poate tolera ca un bun funcţionar să fie ast-fel insultat şi persecutat pentru o simplă bănuială politică. O afacere «Ie onoare Pentru a restabili adevărul în cestiunea duelului dintre d-nil Gh. Porumbaru şi sublocotenent Dumi-trescu suntem rugaţi a publica următoarele procese verbale : Proces verbal, Noi subsemnaţii Barbu Gănescu şi A-lexandru G. Florescu, martori al d-lul Gh. Porumbarii şi sublocotenenţii Negru Anton şi Sideri !Constantin, martori al d-lul sublocotenent Dumitrescu, întru-nindu-ne hstă-zl, Miercuri 20 Martie 18%, pentru a examina diferendul ivit Intre clienţii noştri respectivi, după ce am stabilit faptele şi am constatat, că incidentul nu se poate tranşa de cit prin calea armelor, neputind ajunge la o so-luţiune împăciuitoare, am decis următoarele : 1) . O întîlnire va avea loc mîine, Joul 21 Martie 18% la orele 10 dimineaţa In pădurea de la Bănoasa intre clienţii noştri. 2) . Arma va fi sabia, aleasă de (l-nil martori al d-lul sublocotenent Dumi-troscu. 3) . Loviturile la cap sunt oprite singure. 4) Reprizele vor dura clte trei minute. 5) Mănuşile vor fi cele milităreştl albe. (>) Lupta va înceta după învoiala martorilor pe teren. 7) Conducătorul luptei se va trage la sorţi dintre martori. Făcut în Bucureşti, astă-zl 20 Martie 18%. (ss) B. Gănescu, A G. Florescu, sub-loc. A. Negru, sub-loc. Sideri. Proces-verbal In conformitate cu procesul-verbal încheiat ieri 20 Martie 1890, o Întîlnire a avut loc azi, 21 Martie, la ora zece dimineaţa Intre d-nil G. Porumbaru şi sub-locot. Demetrescu Eraclie în pădurea Bănoasa. Armele aduse de martorii d-lul Porumbaru au fost necunoscute conforme cu condiţiile stabilite de martori şi alese de domnia-lor in comun acord. La început au avut loc 3 (trei) reprize in timpul cărora nu a avut loc nici o Lovitură, pentru-că^d. sub-locotenent Demetrescu Er. se retrăgea (rompait). Aceste reprize au durat 30 de minute. In timpul reprizei a patra, d. sub-locotenent Demetrescu a oprit lupta, de-clarînd onoarea satisfăcută, fără învoirea martorilor săi. In urma cărora lupta a încetat, iar d-nil martori declară afacerea şi misiunea lor terminate. ) (Semnaţi): B. Gănescu, A. G. Florescu, sub locot. Negru, sub-locot. Sideri. DE LA COMUNA Budgetul. — Raportul comisiunei. — Discuţi mica £(‘ncrală.-l)isciiţlii-nea pe capitole. — Budget secret.—Salubritatea oraşului.— Retragerea l>-rulul Petrini-Galaţl.— Pensiunile. Budgetul După cum anunţasem din timp, aseară s'a Întrunit consiliul comunal al capitalei pentru a lua în cercetare budgetul pe exerciţiul viitor 1896-97 ; emil presenţl 25 d-nl consilieri. De cu ziuă, Ii se împărţise au-tografiat raportul comisiunel budgetare, fără a li se comunica Insă nici budgetul, nici situaţiunea financiară a comunei; aşa că nu aveaţi cunoştinţă de lucrarea ce urma să o voteze. După ce se deschide şedinţa şi consiliul ia act fără să le cunoască, de procesele verbale, a trei şedinţe anterioare, d. primar acordă cuvIutuL d-lul consilier Bolintinea-nu, raportorul comisiunel budgetare. Raportul comisiunel D-nul Bolintineanu citeşle consiliului raportul săti, priit 'care se arată că budgetul pe exerciţiul 1896-97 s’a echilibrat cu suma de lei 13,148,226 bani 09, cu un spor faţă de acel al exerciţiului curent de lei 602,166 bani 72. Treclnd la evaluarea veniturilor, raportul arată că la veniturile directe s’a prevăzut un spor de lei 136,780, provenit de la zecimile asupra contribuţiunilor către Stat, constatate de recensăminte) general ; la veniturile indirecte un spor de lei 273,750, provenit de lu sporul ce a dat aplicarea le-gel maximului taxelor comunale ; la veni- turi din bunuri comunale o reducere de lei 70,000; la servicii comunale o reducere de lei 197,000 ; la conlribuţiunile pentru drumuri s’a prevăzut un spor de lei 362,913 bani 94; la veniturile cu deslinaţiune specială un spor de lei 102,028 bani 75; la capitolul diferitelor venituri s’a prevăzut o reducere de tel 6,305 bani 97—iarcelel’alte capitole art rămas votate cu sumele prevăzute în budgetul in vigoare. La ehelluell s’afi prevăzut: la datoria publică un spor de Iei 1,887,295 bani 75 ; la serviciul secretariatului o reducere de tel 14,458; In serviciile administrativ şi al contenciosului o reducere de lei 33,755 ; la serviciul sanitar o reducere de lei 109,924 bani 70; la serviciul lucrărilor teclmice un spor de lei 241,513 bani 95; la oficiul stărel civile o reducere de lei 960; la serviciul comptnbilităţel un spor de lei 36.563 b. 52; la serviciul acciselor un spor de lei 34,420; la capitolul pentru deschideri de credite suplimentare şi extra-onlinare un si or de lei 110,545 bani 52. La cheltueli avem de relevat două fru moaşe inovaţiuni: s'a prevăzut o sumă, nu se spune cit, pentru ridicarea unul monument pe mormlntul fostului consilier Gr Serurie şi apoi s’a prevăzut o altă sumă *în scop de a se îndemnisa membrii co-«misiunei bisericeşti şi altclo». Credem inutil să mal spunem că piuă a-cum toate comisiunile aă funcţionat gratis la primărie. Discuţiunea generală In discuţiunea generală ia cuvîntul d-1 Dr. Petrini-Galaţl şi arată că d-sa nu pdle vota un budget pe care nu-1 cunoaşte de cit din raportul comisiunel şi că chiar Iii acesta a văzut că se reduce o sumă Însemnată, peste 100,000 mii tel, de la serviciul sanitar, căruia nu numai că nu-i se putea reduce nimic, dar chiar sumele prevăzute piuă acum era insuficiente. D-1 primar observînd că d. Dr. Petriui urmează să-şi facă observaţiunile la capitolul respectiv, iea cuvîntul d-1 consilier Bibiceseu. D-sa incriminează administraţiunea comunală că n’ii făcut darea de scamă cerută de lege a se presenta consiliului odată cu lmd-etul, că n'a arătat care este situaţiunea nanciară a comunei şi se întreabă ce este chemat consiliul a vota. După aceea face un rcchisitoriu la adresaadniinistraţiunilor comunale conservatoare şi termină accentulnd bine că dacă a asistat la şedinţele comisiunel bud getare, n’a luat insă parte la echilibrarea budgetului. Intre acestea urmează un dialog foarte nostim Intre d-nil Bibiceseu şi Tache Stă-nescu, căru-l pune capăt cel d’lntliil prin cuvintele : — Dacă-ţl place, d-le Stănescu, ascultă, dacă nu du-te ! Dlsciiţiitiica pe capilolc Se procede apoi la discuţiunea budgetului veniturilor pe capitole; raportorul citeşte partea din raportul săfi referentă la fie-care capitol In parte şi necerînd nimeni cuvîntul, primarul le declară aprobate. Nu este însă tot aşa cu budgetul cheltuelilor, aci consilierii cer detalii şi explicaţiunl. Budget secret La capitolul privitor pe Secretariatul general, d-1 consilier Păltineanu cere să-i se arate ce anume reduceri s’ad făcut şi blamează sistemul de a se pune consiliul să voteze un budget pe care nu-1 cunoaşte. D-sa spune că dacă n’a fost timp să se comunice budgetul tuturor consilierilor, dar cel puţin acum să li se citească lu întregimea lui, căci consiliul nu e chemat a vota raportul raportorului, ci budgetul. Alţi consilieri să manifestă în acelaş sens. Atunci d-1 primar zice că nu se poate citi budgetul In întregimea lui, dar se vor da d-lor consilieri esplicaţiunile de cari vor aveatreubinţă ; in consecinţă d-1 Bolintineanu arată că sa tăiat «de la material şiper-sonal.» Aceasta nemulţămind încă pe d. Păltineanu şi cel-l’alţl consilieri, raportorul aralâ că de la material s’a tăiat din alocuţiunea pentru publicaţiunl, pentru biblioteca primăriei, etc.; dar despre personal nu spune nimic. Atîta rea voinţă face pe consilieri să renunţe de a mal insista. La capitolul privitor pe serviciile administrative şi al contenciosului să fac aceleaşi observaţiunl, însă fără folos. Insă, d-nil Barbu Păltineanu şi Melisianu cerînd ex-plicaţiunl asupra salariilor advocaţilor şi şefului serviciului contencios—dupe ce se constată că nu erau de loc înţeleşi asupra modulul cum să se repartizeze remisa acordată advocaţilor însărcinaţi cu pledarea contravenţiilor—Consiliul votează, după propunerea d-lul Melişianu, ca salariul şefului serviciului contencios să se fixeze la 600 lei pe lună In loc de 500, cum se prevăzuse, cu condiţiune ca să nu aibă dreptul a pleda de cît în afacerile comunei, cînd necesitatea va cere. Salubritatea oraşului Dar o adevărată furtună se produce cînd se ajunge la capitolul privitor la cheltuielile serviciului sanitar. Acolo s’au redus lei 109,924 bani 70, între cari figurează gradaţiunea de zece la sută acordată medicilor şi veterinarilor vechi, precum şi desfiinţarea serviciului locuinţelor insalubre. D-nil D-rl Petrini-Galaţl şi Răuţoiu protestează contra acestor reduceri şi arată că medicilor comunali li se impun deja prea multe atribuţiunl şi nu vor [iuţea îndeplini şi pe acelea ce li s’ar da prin desfiinţarea serviciului locuinţelor insalubre — serviciu care a adus mari foloase Capitalei din punctul de vedere al igienei şi sănătăţel publice. D. primar spune că atribiiţiunile acestui serviciu vor fi trecute la poliţia comunală, d. Bibiceseu susţine că evacuarea hanului Golescu s’a dobtndit nu prin acest serviciu, ci prin proces ctetigat pînă la casaţie. (E regretabil ca tocmai d-sa să nu şlie ceea-ce ştie toată lumea, că comuna a per-dut procesul cu d-na Nirischer înaintea tuturor instanţelor şi că tu urmă punţudu-şe în aplicare legea sanitară, primăria a putut prin o decisie să evacueze ucel imobil ; dar clte alte exemple sunt de asemenea natură). Retragerea d-rnltn Pctrlnl-fjJ.itnţl D. dr. Pebiiii-Galaţl spune că dacă a as cultat cu multă răbdare pe d. Melisianu, cînd a discutat cheltuelile serviciului con tencios, cere să se ţină seamă de oamenii competenţi cînd e vorba de sănătatea ora şuiul; văzlnd insă că nu se ţine seamă de observaţiunile d-sale şi ale d-lul dr. Răuţoifl şi în urma atacurilor aduse de d. Melisianu, serviciului medical, d-sa zice : — RămtneţI cu d. Melisianu, şi se retrage din consilia. Pensiunile Ajungînd Ia sfîrşitul budgetului cheltue Iilor se recunoaşte dreptul la pensiune, votat deja de fostul consiliu comunal, al ca sie ului, secretarului general, ndjutorulul de comptabil şi şefului registraturel, trecîndu-se între pensionarii comurişl, şi apoi, după ce se votează In bloc şi fără cercetare budgetele mal multor biserici din capitală, şedinţa se ridică la orele 11.4’’, r.lmtnlnd ca budgetele celor l’alte biserici să se aprobe după Paşte. Dicţionarul Contimporanilor, urmind să apară în curind, ara adresat mal multor persoane următoarea scrisoare : «Domnule. «Siib-seinnalnl, ocupîndu-mă cu întocmi rea unei lucrări biografice a Romînilor cari aQ jucat un rol de frunte în secolul nos tru, In politică, literatură, ziaristică, artă, ştiinţe, cariera armelor, etc., ele. Vă rog să bine-voiţl a’ml da întru cît vă priveşte pe D-voastră, următoarele notiţe : 1) Numele, pronumele, locul şi data naştere!. 2) Locul studiilor, epoca lor, titlurile D-voastre. 3) Funcţiunile ce aţi ocupat, cu data lor precisă, faptele D-voastre de armă, campaniile, etc. 4) Titlul scrierilor D-voastre tipărite, şi ori cari alte amănunte cari merită să fie înregistrate într’o lucrare biografică. Mă simt dator să precisez că lucrarea aceasta pur biografică, exclude cu desă-vîrşire or-ce critică, or-ce apreciere fie în bine fie în răii, asupra persoanelor şi faptelor. Nădăjduesc că ţinînd seamă de dificultăţile ce întîmpin pentru adunarea materia luluî necesar unei asemenea lucrări, veţi avea buna voinţă să’ml înlesniţi munca, trimiţîndu-mî prin poştă, amănuntele ce vă cer.» Reînoiesc aici intervenţiunea mea că-tre public şi rog alît pe acel cari aii primit asemenea scrisori, cit şi pe acel cari din eroare nu ar fi primit, să bi-ne-voaiască a’ml trimite de urgenţă a-ceste notiţe biografice. D. R. Rosei li BacurescI, Strada BrwzoIanVi, 31 Biblioteca pentru toţi Librăria CAROL MULLER BUCUREŞTI Au apărui: Creangă Ion, opere complecte No. 28—33 Depărăţcnnu Al., Doruri şi amoruri (poesil) No. 42,-45. Zninphirescu M., Cîntece si plîngerl (poesil) No. 3,- 47. Ureehiă Dr. Duşmanii noştril (ilustrat) No. 46 Ylahuţă Al., Din goana vieţel No. 51 Carmen Sylva, De prin veacuri (portret) No. 7,-40 Adamescu Gh.,ElocuenţaRomînă No. 43—44 » » » Streină No. 48—49 Pocaut şi Bande Convorbiri despre artă (ilustrat) No. 50 Huxlcy, Noţiuni asupra ştiinţelor No. 41. (n iiiiMiâfr numai 30 bani I > e an-emlat De la Sf. Gheorghe 1897 Moşia Dudoştl-Cioplcu, cu trupurile Birzeştl-Cîtzel, din judeţul Ilfov, plasa Dîmboviţa, averea minorilor Tli. Eftimiu. Această proprietate fiind lingă capitală, presiută cele mal bune avantagil de exploatare. Doritorii se pot adresa pentru a lua informaţii şi cunoştinţă de condiţiunl la d-nil G. N. Eftimiu & Comp. bancheri, str. Lipseam No. 7 şi la d-na Elena Th. Eftimiu, tutricea legală a minorilor săi copil, str. Radu-Vodă No. 5, în Bucureşti. 71 «5-27 CA Sa FONDATA IN 1880 2 Medalii Succes' de 16 ani AU BOU JARDiNIER Seminţerie horticolă, Leguminoase şi Furagore AUGUSTE CLOUARD fost grădinar şef al Capitalei Antreprenor de Parcuri şi Grădini Str. Carol I No. 56, Bucurescî Seminţe de flori şi de zarzavaturi de tot felul Trifoiă, Lucernă, Rădăcini furagere Seminţe, Industriale, Economice, Uleioase şi Textile Instrumente de tot felul pentru grădinărie Singurul deposit de muşine pentru altoit Viţe Americane, după sistemul cel mal nou, aprobat d£ Secţiunea Viticolă a Ministerului de Domenii. Catalogul se trimite gratis si franco la cerere 29 * 24 — 14 De vânzare u preţuri reduse, Ia TIoşia Onccşti (lingă Giurgiu) 1*1.114*1’IU «l<> 5)0I A Blt A.SBE, maşini de secerat şi legat, maşini de treeral diferite sisteme şi mărimi, vite, cal, trăsuri şi «lilcrile alic oliîccîe necesare agricnlt lirei ; toate in perfectă funcţionare. A se adresa la comptuarul d-lul HAITI I. EEVl' din Bucureşti, strada Lipscani No. 17, sau chiar la Moşia Omeşti. 50 (10-10 marele 1AUASIX DE IAVIU Valea Vieioriei, SI, font hotel Mtroft (Vis-â-vis de Cofetăria Capşa) JBEercuri 2 Vls-A-vis «le I'nlalul Regal SUCURSALA la Mi-ăila CA8SA 1ULLY Pentru saisonul (Ie primăvară ipar au sosit toate noutăţile pentru dame şi copil. I*elertne «le catifea perlate, «Ie «lăutele şi postav •fas|siette penirii «lame, croială nouă şi perfectă. pentru dame, negre şi culori şl eu o mare văii flJBflnFJi vL Saliil 'L riaţiuue «le bastoane alese pentru «lame, de mătăsii t hiiiOe etc. pentru dame, de Alpaea ultima ereaţinne tw PÂBzingg, pălării*^ Mo«lelele cele mal uoî sosite din Paris Cel mai bogat asortiment de confecţiunT pentru Copil Costume tte nlniTi MttfiCSMBVJE pe st Ir a JAQUtUTTE, BBAEU>#:SBl EtM, VAREUHE, — CA8QWJKTMS «S BSBJBIDTH — 67 15-4 www.dacoromanica.ro 7 CASA DE SCHIMB IIE8K1A & SAMUEL BUCURESCI No. 5 Strndn Lipscani No. 5 Cumpără şi vinde eforie publice şi face ort-re schimb de monezi, Coreul ne 7.ioa de 21 Abulie. 1896 PATRIA SOCIETATE II OM ÎN Ă DE ASIGURA BE ŞI DE REASIGURARE CA.PIT.lIi SOCIAL VĂRSAT I.KÎ ll,\ MU.IOA Sediul Sociefăţel: Bucureşti, Strada Smtrdan No, 15 Bogat asortiment de arme tle vlnâlmirc ele tot felu de la 75 lei la 1000 lei bucata. Arme cu douii teri pentru alice, cu cocoaşe şi Bl rit cocoaşe,—pmjcil-earabitiâ o ţeava alice, alta glonţ: puuaticn trei ţevi „Trl»“ două de alice alta de glonţ,— Exprew-Rille fin lucrate carabine de precise, „Rul>iui“ garan-tind tirul exaclpină ta ÎOOO metrii. Arme cu 2 perechi do ţevi. Carabine eu repetiţie importate direct din America Winchester, Colt, Martin, etc., cu 9, 12 şi 15 focuri, recomandabile ca arme de apărare şi vi- li. II. Xi&Buait Calea Victoriei No. 44 BD«DRKşn lingă farmacia Brus Cel (l’lntiiii şi cel mal însemnat magazin din ţară de ARME Societatea «Patria» se recomandă pentru A^IGIIKÂBt ASUPRA VIEŢEÎ pentru cas de moarte, asoeiaţiiml cu capital garantat, zestre: (cu încetarea platei premielor la moartea părintelui:) ASIGURĂRI ÎN CONTRA ACCIDENTELOR pentru cas de moarte şi de invaliditate, Imienmisare zilnică. Asigurarea colectivă a lucrătorilo din stabilimentele industriale Pentru prospecte a se adresa la Direcţiune şi la agenţiile din ţară AC» / *f lOtUIIUlIMJttUllO l «t <11 MIC UOd|bllUID v* VI' nfttoare la animale mart. Pusei de salon de la 20 lei la 150 lei bucata, pistoale de preeisle, de duel, olc. — Mare asortiment de REVOLVERE de toate înărimele şi de toute felurile de la 8 lei la 200 lei bucala. — Bogată colecţiune de obiecte do vlnăloare şi accesorii de arme.—Se găsesc: toi felul de Cartuşe englezeşti «Eley» franţuzeşti şi austriece. — Cartuşe produclnd arUflfil pentru puşti eal. 12, 16 şi revolvere cal. 7, 9, 12. Obiecte de scrimă : săbii, florete, măsci, etc. 3 Atelier de reparaţii 70-Î0 Imprimarea cu maşinele dublu-cilindrice, din fabrica Albert & Cţs , Erankenthal şi cu caractere din fonderia de litere Flinsch din Frank-furt AjM. REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA ziarului EPOCA se află în strada Clemenţei No. 3 BUCUREŞTI S>.—Sti*»d.a, Berzei.—O IN ŞTALATl UN1 TELEGRAF, GAZ §i APA Lumină incandescenta pentru Gaz aerian Aparate de gaz MARE DICŢIONAR UNIVERSAL in 17 Volume FORMAT MARE în 4. LIBERATE IN DATA ltKOŞAT «50 1,901 franco LEGAT 750 LEI franco PI.ĂTIfBIJj t& I.lil/.l Vi W-iTIBI// *0» tl .V CLOSETE DE TOATE SISTEMELE Revue Eneyelop^dique, annus 1891, 92, 93, 94 et 95, 5 volumes gd. in U, ilustrds, relics, frs 150 pa^ yable 10 frs. par inois, 37 volumes gd. In 4° ilusţres de 6.000 gravures, frs. 147, payabie 8 frs. par mois. JDe Varigny. .Vouvclle Gtlograpiilc moderne dos cinq parties du monde. Ilustree des cartes plâns, vues, types, et. 5 volumes gd. 8», frs 100 payabie 8 frs par mois. I.» Science ilustree. Journal hebdomadaire. Publici sous ia direcliou de M. Louis Figuier, 18 volumes gd. 8°, ilustrds, frs. 10S, payabie 8 frs. par mois. SALON DE EXPOSIŢIE Proecte. — Biurou de Construcţie. (100—66)! Export Subscrisul se angajează a procura cu preţurile Editorilor şi Librarilor din Paris plătmile in rate lunare principalele uvragii publicate în Frauda şi anume : Principalele uvragii şi Goleaţi unt de Drept şi Jurispnidenţă. Economie politică, etc. etc. Itiblioteca Conductorului de Lucrări publice. Publicate sub auspiciile Ministerului de Lucrări Publice din Francia şi sub patronagiul unui Comitet compus diu Ingineri de Poduri şi Şosele, de mine, de profesori ai şcoalelor speciale, ele. Architeeturâ. Decoraţiuul. Bele-Arte. Areheologie. Uvragii technice pentru Construcţiuul şi Lucrări Publice. Poduri şi Viadncturi. Căi forate, Tuneluri şi Drumuri. Hidraulică. Navigaţiune, Porturi de mare. Exploataţiune de mine, Metalurgie, Geologie şi Mineralogie. MicbinY, Mecanică aplicată. Electricitate, Telegrafie, Chimie şi Industrii chimice. IAŞI — COFOU Autorizată de Ministerul de Interne, serviciul sanitar superior cu Oficia No. 1208 din 24 Ianuarie 1895. Această apă, pe lingă că e tiu excelent purgativ, bună la luat şi fără a produce dureri, dar din cauza multor substanţe medicamentoase ce conţine, esperi-mentîndu-Se de mal mulţi d-ni doctori, sau constatat pină acum. că vindecă : boalele de stomach, dispepe-sielor de diferite naturi, catarele cronicale ale stoma-cliulul şi intestinelor, congestiele, constipaţiele cronice, iperimia ficatului, boalele de rărunchi şi splină, boalele de piatră şi a căilor urinare la bărbaţi, boalele de mitră şi menstruaţiele neregulate la femei precum şi alte multe boit. Deposit în Iaşi la Dl. I. S. lonrşcu Tipografia Naţională, la Farmaciile D-lor Sbizfewschi, Racovilă (Lits-clico si Vandorî), Zwas, Jelea, Beceanu. Enghel şi liu-tză la drogiştil Katz, Rosetistein şi Becher. Comandeie en gros şi en detaîl se expedieasă promj A se adresa pentru orl-ce comande şi lămuriri D-nil Mireea şi Ionescu, Iaşi strada Alexandri II. Depozit in capitală la d. Zobcl bulevardul Elisabeta, 43. BIURdlJL : Mir. îîisei iea Enci, 8 BUCURESCI ttASMtjK WICOLE8CWJ Librar-Comisionar Heiaioroide llernoroidele se vindecă cu pilulele şi cu pomăda (alifia) doctorului Lebel An dre dela Paris: 4, str. de l'Echquier, 4 Patru-zecl de ani de succes. Broşură explicativă se trimite franco în schimbul unul mandat poştal de 1 fn 50 cent. Deposit în Romînia, la toate farmaciile şi droghnriile principale. * 20 12—10 Vindecă toate ufect.iu oile de stomach Cel mai bun nutriment pentru C o p i I REPRESENTANT GENERAL PENTRU TOATĂ ROMÎNIA I. LOUIS KIAXLSOR IHJCIBIKSTI Mi IAŞI 61, Strada Ştirbei- Vodă, 61 IN FABRICA LUI La Administraţia ziarului EPOCA se alia de vînzare liîrtie maculatură cu cliilogramul Preţ moderat. Se găseşte în tot timpul un Mare Asortiment ARTICOLE DE VOIAGIU SACI CU NECESAIRE DE T0ILETA ilc Ia 40 piuă la 350 Ici / rticole de PLUŞ gata şi de comandă Bucureşti. 61, Strada Ştirbei-Vodâ, 61 (30-1) Tainai* indian 4*i*tlloui Fruct laxativ răcoritor, admirabil în contra constipaţiel, 2 Ir. 50 cutia 29 Paris, 28 rue Grammont şi in toate farmaciile. 18 BÂI HYGIENICE | BÂÎ HYGIENICE | BAI HYGIENICE VECHIUL MAGASIN 15 E E S T O X W O liYEKHAMPTO X -COVKXTRY- Cele mal renumite fabrici de Veloeipede din lume (lîii'ă, concurenţă în entitate) Singurul reprezentant pentru întreaga Jlomînie LĂMPI, SOI5E, MaŞIXI de BUCATE şi ori-ee inslalaţiunl de cele mat simple de SĂPUN şi de LEMN piuă hi eele mat elegante de MĂTASE şi CRISTAL, recomandă : No. 61, Calea Victoriei, No. 61, (Vis-â-vis de Episcopie) Recomandat de Onor. Clienţi, instalaţiuuile de băl lucrate numai «in Zink. cu diferite sobe de aramă pentru Încălzit apa. Băi de aburi higienice, recomandat de toţi medicii celebrii, poate să facă orî-eine în casă. Duşuri sistematice cu aer comprimat. Closete •tont a V egoiil» higienice şi sistematice. Sticle de Conserve hermeti-ceşle Închise de toate mărimile. Unicul depou in «o ţară cu Sobe (Belgiane), din fa- L . lirica «GODIU» şi maşini debu- |S călărie «lin renumita fabrică «GERRCDER BOEDER» din 1 «Dnnnstad», precum şi splendi- < EgaWlBt) «Ini lor asortiment do lămpi e- ---legante pentru atirnat şi masă, 'i'ii&A cu maşinele Americane «\v0N-58 36—3 DER», toate eu aer. STELLÂ No. 14, Strada Carol I, No. 14, In Bucureşti Cataloage pentru sesonul 1S96 cu preţuri scăzute se trimit la cerere franco la domiciliu. SĂPUNERIE ŞI PARFUMERIE IO, — Calea Victoriei, — IO MARE ATELIER CU MOTOR pentru repararea şi reconstruirea a orî-ce Velocipede cu garanţie, fio Volocipcde de ori unde cumpărate Itefacerea g hitl oaaeior fa/soaalc flapă ori-icr desemn. ““ ('.urnii. Vtiul 4 »/» Renlă Aniortisuliilă. . . 85 */« 86 ■/, 5°/0 > Amortisahilă. . . 100 lQQt',4 6 »/o Obligaţ.deStnt (Cov. R.) . tot */. 102 ”, 5»/o » Municipale din 1883 96 ’b 97 5% » » » 1890 97 V. 97 •/. 5 »/. Scrisuri Funciar Rurale . 91 V, 92 «% 5«/o « t Urbane . 100 ’/. 101 — » » Urbane . 88 V. 88 */• 5°/o » » » las! . Acţiuni Banca Naţională. 82 84 '/» 1540 — 1550 — » » Agricolă . 194 — 200 » Dqcia Romtnia asig. 410 — 415 — » S-tea Naţionala asig. 420 — 427 — S-lalea de Construcţiuul . 213 — 216 — Florini valoare Austriacă . 2 10 2 12 Mărci Germane .... 1 23 1 25 Baenole Franceze . . . 100 — 101 — » Italiene. . . . 89 — 93 — » ruble liîrlie . . 2 68 2 72 Bucureşti,-Tipografia «Epoca»,—Strada Clemenţei, No, 3, www.dacoromanica.ro