SERIA II.—ANUL II, No. 112
Ediţia m treia
MERCUR!, 20 MĂRITE 1896.
NUMĂRUL 10 BANI
A BOXA MFA'TKLK
încep In 1 şi15 nlo fic-ciircnunî şi se plutesc toţyd’n-unn înainte
In Rucureştl la Casa Administraţiei In judece şi streimilate prin îuamlale poştale Un an în ţarii 30 Iei; în streinălate 50 lei Şaso luni ... 15 »	»	>	25»
Trei luul . . . 8 »	»	»	13 »
Un număr în streinălale 30 bani
manuscrisele nu se înapoiază
REDACŢIA
3-STRADA CLEMENŢEI—No. 3
NUMaRUL 10 BANI
ANUM'KJBILE
In Bucureşti şi judeţe se primesc numai la Administraţie
In streinătate, direct ta administraţie şi la toate oficiile de publicitate Anunciurl la pag. IV	.	.	.	.	.	0.30 b. linia
»	»	»	III	.	.	.	,.	.	2.— lei »
»	*	*	dl...3.— »	»
Inserţiile şi reclamele 3 lei rtndul
Un număr rcchifi 30 buni
ADMINISTRAŢIA
No. 3-STRADA CLEMENŢE! - No. 3
APAEE ZILNIC LA 5 ORE SEARA CU CELE DIN URMĂ TELEGRAME ŞI ŞTIRI ALE ZILEÎ
RETRAGEREA BARBARILOR
Parlamentul îiichizîndu-se, barbarii s’au retras din Capitala, împrăştiind u-se în dezordine în toată ţara.
S’aQ re!ras din Capitală încălcaţi de spoitele putere!, cu injuria în gură şi cu ameninţarea pe faţa.
Piuă în momentul cînd scriem nu ştim ce devastaţiunl aQ cauzat în drumul lor. Nu ştim. cîte restaurante de gara au fost prădate, nici cîte biserici profanate şi spoliate. Dar, de sigur, scene de dezordine aQ trebuit sa aibă loc.
Deputaţii şi senatorii colectivişti odată plecaţi, trotoarele Bucureştilor par mal curate, trecătorul mai sigur, aerul mal puţin viţiat.
O mulţime de mutre patibulare şi respingătoare au dispărut. Femeile însărcinate pot circula pe stradă, sigure că nu vor da naştere la monştri sub impresiunile de repulziiine ce inspiră acele mutre.
Capitala ’şi-a recăpătat fizionomia el obişnuită.
Dar dacă capitala respiră momentan, val de provincie, val de restul ţârei... Senatorii şi deputaţii colectivişti duc desordiuea şi îndrăzneala în căminele lor, transpi-rînd ura şi veninul.
Val de bieţii prefecţi, funcţionari şi cetăţeni de altă culoare politica !.
Căd sunt răi aceşti barbari in-fruptaţl de plăcerile unei civilişaţil mal presus de el, sunt lacomi aceste resturi ale ignoranţei altor veacuri, lacomi ca Hunul care pe margînele Dunărei trafica pînă şi femeea şi copil săi.
Colectivistul cult, este barbarul cu o spoeală civilizatoare; colectivistul incult, este barbarul în toată puterea cuvîutulul.
Noi ne mirăm cum un Pallade, cum un Stoiceseu, un Stolojan etc., fac oare-care figură în lagărul liberal ; cînd însă te introduci în rîn-durele absolut inculte ale colectivismului, atunci ’ţl explici pentru ce oamenii cari în partidul conservator ar fi cel mult agenţi electorali, la liberali joacă roluri prime.
Ia să ne spuneţi, vă rugăm, cari aQ fost din partea colectiviştilor o-ratoril cari aQ ocupat tribuna Camerei şi a Senatului în această se-i; si ii ne? Eată’I.
La Cameră : Politimos, Mărgări-tescu, Pană Buescu, Xenopol, efc.
La Senat: Colonelul Budişteanu, Colonelul Obedeanu, Generalii Ca-targi, Racoviţa, Anghelescu, etc.
S’ar părea că colectiviştilor de oare-care talent şi oare-care cultură, le este ruşine ca să vorbească în acest lagăr efemer, care să numeşte parlamentul liberal.
Este necontestat, că pătura ceva mal cultă colectivistă nu voeşte cu nici im chip să se facă solidară cu trupa barbară şi desordonată.
Un Emamiel Porumbarii a ajuns “v un delicat din timpul decadenţei Romane şi Greaca faţă cu grosul partidului colectivist, representat , prin dd. Politimos, Mărgăritescu, Dimancea şi tulii quanti.
Chiar un Delavrancea ’şl rezervă frazele sale demagogice, nevoind a cheltui orzul pe gîşte.
Să petrece la colectivişti ceva care îl caracterizează mal bine de cum am putea să o facem noi. Celor culţi le este ruşine de numeroşii lor tovarăşi barbari şi inculţi.
Delicaţii partidului staO de o parte, sacrificând cît să poate de puţin zeităţel grosolane colectiviste, întocmită din lut abia fasonat .şi din lemn cioplit cu toporul.
De sigur că acest partid înainte de a li liberal saQ nu, democrat
saQ demagogic, este un partid barbar.
Prin o selecţiune de-a îndărăte-lea, aproape tot ce este incult şi ambiţios, barbar şi lacom în ţară din pătura de politicieni, s’a grupat în jurul acestei formaţiuni grosolane, care se numeşte partidul liberal.
Noi conservatorii nu’l combatem a-tît din punctul devedere al ideilor, cît mal cu seamă din punct de Vedere a culturel şi a civilizaţiei.
înainte dea fi conservatori suntem oameni culţi, voim ca ţara aceasta să mfşi scoboare necontenit nivelul intelectual şi cultural pînă la gradul de ştiinţă şi de învăţătura a unul Dimancea sau a rinul Mărgăritescu. De aceea pentru noi, colectiviştii nu represintă numai o scădere politică, el represintă o regresiune culturală şi sociala, ceea ce este mult mal grav şi mal periculos;
Partid barbar, care aduce în toate actele şi apucăturile lui acea inconştientă îndrăsneală, acea lipsă de scrupul şi de moralitate socială, cari au făcut ca societatea romană cultă să dispară pentru mult timp în istorie.
Partide politice bazate pe ideî orl-cît de desperate, da ; partid barbar, nu.
IDAMOVtBILITATEA FÂRiINAMOVIBILI
D-nuI Stătescu are meritul de a fi inventat un sistem de organizare judecătorească cu totul originală.
El se rezumă în aceasta : Magistratura este inamovibilă; magistraţii Insă pot li «listitniţi.
Dacă n’ar fi făcut nimic alt d-1 Stătescu în toată cariera sa, de cît aceasta, încă ar fi destul pentru a putea judeca omul în creerul căruia a încolţit o asemenea monstruozitate.
Modificarea d-lul Stătescu a articolului 75 din legea de organizare udecătorească este, în acelaşi timp, ca concepţiune un cap d’operă de ipocrizie, ca tendinţa e o măsură revoluţionară, şi prin efectul el retroactiv e o monstruozitate legislativă.
LEGEA MAXIMULUI
Colectiviştii sunt cel mal tertiparl oameni din lume; dar şi celor mal şireţi li se înfundă odată şi odată.
Se ştie că guvernul şi unanimităţile parlamentare n’aft vrut să audă de a-brogarea legii maximului, de şi în opo-ziţiune s’aîl angajat solemn la aceasta, prin graiu şi prin scris. Apucaţi la răfuială, pentru această călcare de cuvînt, colectiviştii au răspuns cn următorul tertip: «Nu se poate abroga legea maximului aşa cu una cu două, fiindcă comunele ar răminea fără resurse şi s‘ar de-zorgauiza. Om cu minte nu poale asemene lucru».
La acest tertip s’ar putea răspunde între altele că guvernul putea să revie la starea de lucruri anterioară legii maximului din 1804, dacă legea aceasta e aşa de apăsătoare şi fără de nici un rost cura ziceai! liberalii in opoziţie. Comunele nu s’ar fi dezorganizat cu chipul acesta.
Dar ’ţt pierzi vremea discutînd cu colectiviştii ; lor trebuie să le dai în cap cu fapte.
El bine, iată un fapt care arată cit de şarlatani sunt liberalii.
Consiliul comunal al laşului a şters taxele pe livrele şi pe firme străine şi a sporii taxele pe făinii.
Aici nu mal încape discuţie; şarlala-nia liberală iese deplin la iveală. Se sporesc taxele pe obiecte de consumaţiime obştească; se scad taxele cari ating pe colectiviştii bogaţi.
l’entru aceasta s’a aţiţat lumea Ia revoltă în vremea guvernului conservator!
CONVENŢIA FRANCO-RUSĂ
Prinţul Ferdinand la Petcnslmpg.— (invenţia militară.— Pretai bulgară In contra Ilnmtniel.
Prinţul Ferdinand la Petcrslnirg
In urma vizitei sale la Cons-tantinopol, prinţul Ferdinand al Bulgariei e aşteptat la 6 Aprilie stil nou la Fetersbnrg.
Această călătorie are o deosebită însemnătate politică, căci pe lingă că consfinţeşte împăcarea cu Rusia, e menită a avea şi o con-cluziune practică, aceea a înche-ierei unei convenţiunî militare.
Convenţia militară
In timpul botezului prinţului Boris, s’au începui la Sofia nego-ciările pentru încheierea unei convenţiunî militare.
Principalele stipulaţiuni ale acestei convenţiunî ar fi:
Punerea la dispoziţia Rusiei a porturilor Vama şi Burgas, astfel în cît Rusia să fie în drept a debarca orî-cînd trupe în aceste poHurî ;
înfiinţarea unui lagăr întărit la Şumla pentru apărarea qua-drilaterului.
Se crede că în Qursul călătoriei prinţului Ferdinand la Petersburg, se va iscăli această convenţiune.
Presa Bulgară iu contra Itomliiiel
Caracteristic este, că odată cu aceste împrejurări presa bulgară a început o campanie în contra Romînieî şi pune pe tapet cestiu-nea Dobrogel.
Pentru aceste cuvinte, rezultatul călătoriei prinţului Ferdinand la Petersburg trebue aşteptat de noi cu deosebit interes.
x. x.
DEMISIUNEA JHUI BERTHELOT
Pretextul şi motivul. — Buletinul Iui
Bourgeois.—Dezminţirea engleză.
Xota lui Bertlielot. — O manoperă.— Bourgeois ministru «le externe.
Pretextul şi motivul
Opiuiimea publică europeană se ocupă cu demisiunea neaşteptată a d-lul Ber-tlielot, ministru de externe al Fraudei.
Motivele acestei demisiunl ar li con-sideraţiunl de sănătate şi de familie. A-ceasta e însă numai un pretext , după cît spun ziarele străine. Adevăratul motiv e un conflict iscat între Bertlielot şi Bourgeois, conflict de care politica externă u’ar fi străină.
Buletinul lui Bourgeois
Cititorii ’şl aduc aminte că Agenţia Romînă ne-a transmis acum cit-va timp o depeşă in care se zicea că ministrul de externe Bertlielot în răspunsul ce ar (i dat ambasadorului englez la Paris, lord Duflerin, la comunicarea că Anglia vrea să intreprindă o expediţiune la Dpngola, i-ar Ii atras atenţiunea asupra «grelelor consecinţl» <?e ar putea să aibă o asemene întreprindere.
Ştirea aceasta a iost kudă dintr’un comunicat al guvernului, care insă nu emana de la ministrul de externe, ci de la ministrul de interne Bourgeois.
Desminţircu engleză
Răspunsul energic ce să pretindea că ministrul de externe francez dăduse lordului Dufferln, a produs oare-care emo-ţiune in Europa. Căci din el să trăgea concluzia că Franţa ar fi decisă a face un ca.mu belii din chestiunea expediţiunil in Sudan.
Dar, de îndată ce comunicatul fu cunoscut la Londra, d. Curzon, sub-secre-lar de Stat la ministerul de externe, K dete cea mal categorică dezminţire, a-firmîud că d. Bertlielot n’a vorbii lordului Dufferiu despre «consecinţl grave.»
Dezminţirea -aceasta, dată în pun Pariau . wwWuda€QrQmamcaira
Xotn «1-lui Bertlielot
Zăpăceala crescu cînd oficioasa Agenţie Hdvas publică un comunicat ema-nind de la ministerul de externe francez, prin care se confirmă declaraţiunile sub-secretarulul de Stat englez.
Comunicatul adaogă că ministerul de esterne n’a avut nici o Inrîunre asupra redactării şi publicării buletinului celui cu «grave consecinţe» şi că acel buletin a emanat «de la o persoană răii informată».
O manoperă
Cum se explică contradicţia dintre cele două comunicate ale guvernului francez ?
Corespondentul parizian al ziarului vienez Neue freie Presse relatează că, la Paris, se crede că d. Bourgeois a redactat şi publicat, primul buletin pe un ton mal energic pentru a influenţa a-supra Camerei in favoarea proiectului său de impozit pe venit.
In adevăr, buletinul cu «consecinţe grave» a fost publicat Miercuri, 6 Martie, iar proiectul de impozit pe venit venea la ordinea zilei a Camerei la 7 Martie.
D. Bertlielot fusese contra acestui comunicat şi, de îndată ce cabinetul englez l-a dezminţit, d-sa n’a mal voit să păstreze tăcerea.
Aceasta este cauz.a pentru care a demisionat d. Bertlielot.
Bourgeois miniştrii «le externe
Acum d. Bourgeois e ministru de externe al Franciel.
După cele întîmplate, e naturală întrebarea : fi-va d. Bourgeois mal energic de cit d. Bertlielot, faţă cu Anglia, in chestiunea espediţiuiiil la Dongola ?
Acelaşi corespondent spune că părerile sunt foarte împărţite la Paris, asupra acestei întrebări. De altminteri, a-titudinea Franciel In chestiunea egipteană atîrnă foarte mult de hotărîrile Rusiei.
Ca dibăcie, Bourgeois e considerat ca superior lui Bertlielot.
AMICUL NOSTRU
Nu ştiu pentru ce se ridică în toată presa opoziţiei aşa numeroaae animosităşî, aşa înverşunate critici în contra d-luî Dimitrie Sturdza, şeful partidului liberal, preşedintele Consiliului de Miniştri colectivist ?
Nu ştiu pentru ce atîtea epitete răutăcioase, calificative caraghioase, alusiunî prea sărate, la adresa acestui om ?
Astă-zl: maţe-pestriţe, mîine, Pitică Sturdza, poimîine, Mitică Scuza ; apoi vătaful, intendentul principesei şi cîte şi mal cîte pe fie-care zi, pe fie-care ceas, în presă, în întruniri publice, chiar la Tribuna parlamentului.
Domnu Dimitrie Sturdza, rău ?
D-nu Dimitrie Sturdza păcătos, veninos, incapabil sau periculos ?
Ferească Dumnezeu !
D-nu Dimitrie Sturdza este amicul nostru, bunul, scumpul, drăguţul nostru amic el este podoaba, comoara partidului conservator.
El este vaca lăptoasă din al cărui uger curg neîncetat alimentele necesare unei o-posiţil care de altminterea ar muri de ina-niţiune.
Noi conservatori, parodiind o faimoasă maximă scolastică, am putea zice : Arnious
Catargi, sed magia amica veritas.......... a-
dică Sturdza!
Da; adevăratul, singurul nostru prieten este Dimitrie Sturdza, care şe îngrijeşete mal mult de soarta noastră de cît de acea a partidului său, care repede, repede, ne deschide drumul spre putere, şi nu vrea se vază, nu vrea s’auză bocetele liberalilor.
Adică ce, credeţi că nu ţine la noi Dimitrie Sturdza şi bă nu face pe fie—care zi cîtee o prostie din ce în ce mal boacănă numai de dragul nostru?
Credeţi câ atunci cînd a făcut scuze Ungariei nu’şl a zis • «Asta o fac pentru amicii mei conservatori ?»— Cînd a luat în gît pe Apostol Mărgărit (să nu se’nece cu dînsul) nu s’a gîndit la pleaşca pe care pe o pregăteşte ?—Şi este aşa, pe fie-care zi face sărăcuţul cît? un sacrificiu pentru o-poziţie.
EI, cum este cu putinţă ca un asemenea amic sincer, devotat, să fie batjocorit de presa conservatoare !
Amicul nostru, bunul nostru amic Sturdza, ar trebui ţinut în palme, drăgostit şi lăudat.
Mititză te iubesc! Hip ! Hip ! hura! Trăcască Mititzi Sturdza. pâinea noastră din toate zilele ! AII right !
Stop.
ILUZIILE OPTICE
Iluziunile au pierdut mult din caracterul lor poetic, pe vremea asia cînd .ştiinţa a’ntins pretutindeni prozaica el stăpjnire. Nu ne mal rămîne din toate sigure—ce paradox !— decît iluziile optice despre cari voim să vorbim aici.
Ciudat prestigiu ! Ştiinţa a devenit astă-zl conservatoarea iluziuuilor.
Ce-i mal important pentru lisicienl este să ştie de unde Încep şi unde sfir-şesc iluziile de optică. Un distins savant francez, D. Javal, afăcut de curind o interesantă comunicare asupra acestui subiect societiţel de fizică din Paris.
împrumutăm din ziarul Le Tempş cite-va părţi din documentatul studii! al d-lul Javal, în speranţa că observaţiu-nile sale vor prezintă oare-care foios pentru cititorii noştri.
Reluînd experienţele lui Hering şi Zoellner, d. Javal a arătat că toate i-luziile optice au un punct comun ; ele se măresc sub influenta mişcărilor ochilor şi, din contra, dispar cînd figurile cari le reproduc sunt examinate lumi-nîndu-le doar o clipă cu magnesiu saU cu lumină electrică.
Iată un exemplu tipic de iluzii de optică :
/V


/\
Din punct de vedere geometric cele două paralele AB şi CD sunt egale în înălţime.
Cu toate astea ca să ne convingem trebue neapărat să le măsurăm, căci din causa unghiurilor din vîrful lor îndreptate în două sensuri opuse, se produce o ilusiune optică perfectă : verticala CD ni se pare aproape de două ori mal lungă ca AB.
Drumurile de fier de asemeni, furnizează numeroase iluzii optice.
Toţi am văzut, din fundul compartimentului nostru, cum stîlpil de telegraf cad unul peste altul cu o vertiginoasă iuţeală şi cum sîrmele telegrafice se ridică şi se lasă în jos printr’o mişcare regulată, hypnotizantă.
Dacă se întîmplă ca un plugar să muncească pe Ungă calea ferată: priviţi-1 şi veţi observa că par’că brazdele se încolăcesc in jurul plugului în cercuri uriaşe paralele.	•*
Aceasta provine din cauză că plugarul, ţintit de ochiul călătorului, consti-tue In timpul cit e privit un centru fix, aproape instantaneu, de rotafiune; din acest moment tot ceea ce îl Înconjoară pare că se invîi’te.şte în timpul repezilor clipiri de ochi aruncate în preajină-1 şi de care nu ne dăm seama de loc.
D. Pellat a semnalat în acelaşi ordin de cercetări, o observaţiune curioasă. Cind privim de pe parapetul unul pod, un tren care merge nu tocmai repede, ni se pare că după plecarea I11I şinele fug în sens invers. Această iluziune provine de acolo că după trecerea trenului ochii noştri continuă să facă mişcările alternative, şi încete şi repezi, cari} eraii necesare a privi succesiv vagoanele.
Aceste mişcări sunt inconştiente şi fiind-că retina nu este impresionată de cît în timpul mişcărilor incete avînd loc in sensul în care mergea trenul, după î trecerea sa şinele par că fug in sens invers.
Altă iluziune curioasă. Se construieşte într’o uzină o mare sobă de cărămidă de la 30—40 metri înălţime. înainte ca uşa de jos să fie zidită, culcaţi-vă în 1 josul tubului cel mare, cu faţa spre pă-mSnt, cu capul rezimat de perete şi priviţi în aer.
De odată veţi vedea că enorma sobă, pare că se prăbuşeşte asupra D-voastră în sfărămăturl grozave: e o opresiune nespusă şi experimentatorul care n’a fost prevenit de această iluziune se scoală de jos cu o spaimă reală dar comică, şi o ia grabnic la pas!
*
* *
Iluzii, iluzii, toale’s iluzii ! Se poale, fireşte, da formula ori de cîte ori se prezintă un nou caz particular, dar ce .nenumărate sunt cazurile noul! Avulso u no, non deficit alter.
Aceste amuzante experienţe sunt aşezate între vederea şi închipuirea orae-
2
EPOU
nească : ele se amestecă uşor pe această frontieră nelămurită, ale cărei contururi nici chiar ştiinţa nu le poate lesne defini.
Lexicon.
„EPOCA" LA IAŞI
(Corespondentă specială)
Sinuciderea chiul Ciuli.—Diverse
Gali era pensionar al Statului, de oare-ce ocupase mal multa vreme postul de diriginte al oficiului poştal din Iaşi.
In timpul din urmă dăduse semne de alienaţie mintală. Pe seama Imprejurărel acesteia se poate pune si actul desperat pe care l’a comis azi dimineaţă şi care î’a costat viaţa.
S’a sinucis intre orele 7 şi 8 a. iu., la domiciliul săti din strada S&rârie, trâ-gtndu-şl un glonte de revolver, in timpla dreaptă pe cind era încă în pat. Moartea a fost instantanee.
Gali era fratele d-lul Câinii Gali, secretar al primăriei. De origină francez, se căsătorise in ţară. El lasă In urmă, două copile şi o soţie nemingîiată.
Diverse
—	Locul regretatului Ornescu este disputat de numeroşi pretendenţi.
Se citează pentru postul de ofiţer al stării civile numele d-lor C. Lepădatu, A. Velciu şi N. Cozadini.
Primarul, pentru a scăpa din Încurcătură, a declarat că lasă cazul la apre-ciarea consiliului comunal.
—D. Teodor Alexandrescu, fost funcţionar al comunei, ar fi numit administrator al moşiei Statului Baicenil, în locul d-lul Mihal Stihi, demisionat.
D. Alexandrescu, a făcut partejpină in ultimul timp din clubul Bzd.
—	Un foc, care a izbucnit astă-noapte, a distrus locuinţa d-lul C. Morţun, din strada Păcurari.
Se crede că focul a fost pus de un servitor.
—	Concursul pentru catedra de finanţe de la universitatea din Bucureşti, ce urma să se ţină In Iaşi s’a amînat.
Candidaţi erau d-nil Popescu-Cudalbu, judecător ia tribunalul Putna, N. Xeno-pol şi R. Porumbaru.
Arţar.
„EPOCA" LA VASLUIU
(Corespondenta particulară)
Două. certiiicate.—Care e cel adevărat ?. — Ce*î cu prefectul ?.
Două certiiicate
Istoria care am s’o povestesc e foarte complicată.
Acum 2 sau 3 ani, un oare-care Angliei AzbiovicI, comisar comunal,—cere înscrierea în listele electorale la colegiul al II-lea de deputaţi în baza unui certificat de absolvire a 4 clase primare, elmerat de directorul şcoalel No. 1,—pe atunci d. Alexandru Vasiliu.
D. AzbiovicI, este înscris în liste şi votează la colegiul al II-lea de deputaţi, iar d. Al. Vasiliu devine revizor şcolar, in care calitate funcţionează şi astă-zl.
La formarea listelor în anul curent însă, mal mulţi alegători contestă pe d. AzbiovicI. El susţin că numitul nu posedă 4 clase primare şi că prin urmare, răfl şi fără cale, a fost înscris în colegiul 11-a de cameră. DînşiI întemeiază cererea lor pe un alt certificat eliberat tot de direcţia şcoalei No. 1,— di rectorul actual e d. Mihai Pastia,-j-prin care se atestă că AzbiovicI n a absolvit cursul primar complect.
Care c cel adevărat î
Cum se vede ne aflăm în faţa a două certificate: unul spune că comisarul comunal are 4 clase primare, altul că nu le are.
întrebarea e : are saă nu are AzbiovicI... cursul primar complect ?.
Chestia venind înaintea tribunalului, s’a cerut preşedintelui, d. V. Tătara de a le verifica, cari din două certificate e cel adevărat. D-sa, admiţînd cererea, a reţinut ambele atestate, râmînlnd ca parchetul să stabilească falsitatea u-nuia sai! altuia din cele două acte oficiale.
Problema istorică a falşului Smerdes se retnnoeşte astă-zl înaintea tribunalului de Vaslui şi întreg tîrgul nostru se întreabă dacă AzbiovicI are safl nu are— certificat de absolvire bine înţeles.
Vă voia face cunoscut adevărul în a-ceastă complicată istorie, am şi rezolvi-rea acestei probleme, care pune pe şeful instrucţiei din Vaslui, d-1 AL Vasiliu, tntr’o interesantă poziţiune.
Mă rog, are saO nu are ?
Ce-i cu prefectul ?.
D-1 I. Munteanu, prefectul de Vaslui a fost mal zilele trecute prin Iaşi.
Situaţiunea a rămas aceiaşi, adecă: d-1 Neron Lupaşcu vrea să ocupe postul de ispravnic, iar d-1 Munteanu nu vrea să’l părăsească.
Pe de altă parte d-nil iQlich, Costică Bastache, St. Gingir şi cel-l’alţl deputaţi şi senatori din localitate nu vor ca d-1 Munteanu să mal fie prefect. A-cesta însă vrea să mal fie, după cum am spus.
Ne aflăm dar în faţa a două voinţl contrarii. Scinteia trebuia să se producă şi descărcarea incontestabil are să se facă în vre-un medic primar de judeţ.
Pînă în momentul acesta insă colectiviştii îl înlocuiesc în fie-care zi pe d-1 Munteanu. întrebarea de predilecţie e :
— A venit decretul de înlocuire P.
Şi, cu regret se constată că conul Năstase, nu Buzdugan, se arată foarte greoii! în această afacere.
Zacheu
OTFORMAŢII
Putem afirma, că d. Dim. Sturd-za a făcut să dispară de la ministerul de externe un dosar din cele mai compromiţătoare pentru Apostol Mărgărit.
Culmea este, că d. Sturdza nu se mulţumeşte cu aceasta, dar as-virle răspunderea dispariţiei dosarului asupra d-luî Mitilineu, a-dăogînd ast-fel încă un cap de a cuzciţie in contra lui.
Ast-fel d. Sturdza crede să scape şi de răspundere şi să acuze şi pe un adversar al său.
MM. LL. Regele şi Regina atl plecat aseară la orele 5 şi jumătate cu un tren special la Abbazzia.
La gara de nord se allaQ miniştrii cu soţiile lor, preşedinţii Corpurilor Legiuitoare, d-nil Lascar Ca-targiu, G. Gr. Cantacuzino, general Mânu, P. P. Carp, Al. Lahovari, Ta-che Ionescu, Al. Marghiloman, I. Ka-linderu, etc.
MM. LL. s’aQ îmbrăţişat cu AA. LL. Regale prinţul şi principesa de Romînia şî-apol împreună cu suita aă luat loc în vagonul regal.
Consiliul comunal al Capitalei va fi probabil convocat în şedinţă extraordinară pentru Joi seara, spre a lua cunoscinţă de opera comisiu-
nel budgetare.
Suntem în 19 Martie şi budgetul comunei BucurescI, care trebue să fie pus in aplicare la 1 Aprilie, nu este încă definitiv întocmit. Mal mult încă, consi-siliul comunal nu e ni » convocat pînă acum pentru a discuta atest budget, care ne rezervă o mulţime de surprise.
Ne întrebăm, cind se va întruni consiliul, cînd va fi votat definitiv budgetul şi cînd se va supune ministerului de interne spre aprobare?
Bine înţeles că va trebui timp ca să fie studiat la minister, înapoiat primăriei cu modificările ce se vor crede necesare a se introduce, şi apoi, precum consiliul nu este acum în sesiune, va trebui să fie din nod convocat extraordinar spre a-1 lua iarăşi în cercetare şi în urmă să se supună ministerului spre aprobare.
Cu sistemul acesta vom trece negreşit de data punerel lui în aplicare.
Consiliul de miniştri a căzut de acord asupra numireî d-lor Dr. Cantacuzino, Al. Sc. Ghica şi Ca-ton Lecca în posturile de efori ai Spitalelor Civile.
Rămine să se hotărască cine va fi primul efor.
Numirile se vor face pe ziua de 1 Aprilie.
Proiectul de budget al comunei este ţinut secret; se crede că nici consilieri nu vor putea avea nici o cunoscinţă despre el pînă în şedinţa cînd li se va supune spre a-probare.
Situaţia d-lul Em. Culoglu, prefectul judeţului Covurlul, este foarte dificilă în Galaţi.
Malaxa şi compania voesc să im-pue prefectului mal multe numiri şi înlocurl, iar pe de altă parte îl o-presc de a face schimbări în personalul poliţiei şi al administraţiei.
Cu un cuvînt, d. Culoglu. cu toată dorinţa ce-o are de a face o administraţie mal cum se cade, este împiedicat de malaxiştl în îndeplinirea funcţiune! sale.
Un budget foarte suspect s’a supus ieri aprobării ministrului de interne. E budgetul oraşului Roman, întocmit de primarul Alecu Morţun, senator guvernamental; acelaş Morţun pe care d. Fleva îl revocase din preşedinţia comisiei interimare.
In exerciţiul curent veniturile comunei s’aQ evaluat la 322,000 lei. Primarul Morţun a dat în antrepriză veniturile comunale, pentru exerciţiul viitor, unul ovreiQ, anume Isidor Last din Fălticeni, cu 210.000 lei reţinîiul pe seama comunei numai perceperea prestaţiunilor, cari abia se urcă la 22,715 lei.
Suntem informaţi că opera de desor-ganisare a coniisiunel budgetare de la primărie continuă.
După ce a desfiinţat serviciul locuinţelor insalubre — refuzînd chiar de a-1 trece cu reduceri la serviciul medical, după cum propusese un consilier— ser-viciă care a adus reale şi importante foloase Capitalei; după ce a desfiinţat serviciile de asistenţă şi economat, două servicii eminamente de control, în contra cărora era natural să se ridice colectiviştii, cari fug de control ca dracul -------------------------
de tămîe—a încercat apoi să desfiinţeze şi biuroul statistic.
In urma observaţiunilor unuia din consilieri, acest biurofl a fost menţinut, probabil din causă că membrii comisiu-nel au văzut că nici încercarea de ase desfiinţa direcţia statistică de la Ministerul Domeniilor n’a reuşit, fiind menţinută de Cameră. Se zice insă că s’au făcut reduceri la acest serviciă, tocmai acum după ce luase o mal mare des-voltare si a intrat în relaţiune cu oficiile similare din străinătate.
D £ P £ S I
(S«rTΫlal Agenţiei Komlne)
Constanlinopol, 18 Martie.
Visitele oficiale ale prinţului Ferdiuand al Bulgarie! Porţii şi ambasadorilor s’afi făcut ieri tu loc de Sâmbătă. — Marele Vizir i-a Inapoiaţ vizita.
Prinţul Ferdinand, Marele Vizir şi Exar-cul ai! asistat ieri la prluzul oferit de baronul de Calice.
Prinţul Ferdinand va primi azi pe miniştrii turci şi pe ambasadori,
D. Cambon, ambasadorul Franciel, care s’a întors din Egipt, a fost primit In audienţă de către Sultanul.
Londra. 18 Martie 1896.
Se anunţă din Constantinopol ziarului Times că Sultanul a exprimat lnlr’o scrisoare autografă marelui Vizir, sentimentele sale de înaltă recunoştinţă pentru serorciile a-duse.
Cair, 18 Martie.
Kicener-paşa a sosit la VadyHalfa.
Ştirea respîndită la Londra că Egyptenil ar fi suferit o înfrîngore lingă Akaşe, esfe neîntemeiată.
Paris. 18 Martie.
D. Sarrion a fost numit ministru de interne.
Camera Deputaţilor. Animaţie mare. D. De-lafosse cere sâ interpeleze cabinetul asupra cliestiunel din Egipt. D-nil Lcbon şi Charmes expun aceiaşi cerere în ceea ce priveşte politica exîernâ a Cabinetului. D, Bourgeois propune să se tixeze pe Joi discuţia acestor interpelări. A-mlnarea s’a adoptat In unanimitate.
Senat. Preşedintele anunţă că d. Bourgeois va răspunde miine cestiunel d-lul Bardou asupra politicei străine.
Interpelările de mal sus n’aG fost discutate azi pentru că d. Bourgeois nu fusese pus in cunoştinţă de ele de către autorii lor.
Cu ocazia discuţiei creditului pentru Madagascar de către eomisiunea budgetului, d. Bourgeois anunţă că mal multe puteri, mal cu seamă Englitera şi Statele-lTnite, aă cerut expli-caţiunl asupra regimului introdus la Madagascar.
Pînă acum nu s'aD putut da aceste expli-caţiunl.
Londra. 18 Martie.
«Camera Comunelor». D-nul Chamberlain, declară că guvernul n’a primit ptnâ acuma nici o confirmare a ştire! privitoare la încheierea unei alianţe ofensive şi defensive dintre Transwaal şi Statul liber Orange, şi nici în privinţa importării unei cantităţi mari de arme în Transwaal.
Ştirea privitoare la negociările pentru cumpărarea băel Delagoa nu este de loc Întemeiată.
D-nul Curzon declară că, după cererea Sultanului Kedivul a răspuns că guvernul ensles şi cel egiptian consideră ca necesară mişcarea trupelor, spre a pune Dongola şi vechia provincie egiptiană sub administraţia Egiptului.
După propunerea d-lul Balfour, camera comunelor decide, cu 233 voturi contra 87 de a se amina miine pînă la 9 Aprilie.
Camera comunelor adoptă In a treia citire bitul asupra construcţiunilor maritime cu 186 voturi contra 27.
Berlin, 18 Martie.
«Reichsanzeiger» anunţă că guvernul Prusiei şi acela al Hessel aQ adresat o propunere companiei drumului de fer Hessa-Louis în privinţa răscumpărării acestei linii de cele două state cari se consideră legate prin oferta lor pînă la 15 Iulie.
Sofia, 18 Martie.
«Agenţia Balcanică» face să reiasă că presa bulgară din Sofia şi din provincie, exprimă via sa satisfacţie in privinţa recepţiunel făcută prinţului Ferdinand îa Constantinopol, şi pentru sentimentele amicale manifestate cu această ocasie de către Sultanul, atît pentru persoana prinţului cit şi pentru prosperitatea Bulgariei.
ECOITRl
«Lumea Nouă», care do cite-va luni duce o campanie foarte violentă şi tot pe atît de interesata In contra eforilor aşezămintelor Brinco-veneştl, a fost nevoita să înregistreze următoarea scrisoare a d-lul inspector financiar, I. C. Constantinescu :
In jurnalul d-voastre, cu No. *57, de la 7 curent, publicaţi o informaţiune relativ la cercetarea socotelilor aşezămintelor Brîncoveneşll, In care afirmaţi:
«Că sunt in desacord cu ceilalţi 2 membrii «al coniisiunel şi că susţin că raportul să se «facă în mod sincer şi să treacă in el toate «Tăişurile şi hoţiile de Ia Brîncoveneasa.»
Aceste afirmaţiunl nefiind exacte, vă rog, d-le director, să bine-voiţl a face cuvenita rectificare.
Mal adaog că pînă astăzi nu s’a terminat toate constatările, că nu s'a descoperit nici hoţii şi nici falşul! şi că ain fost în deplin acord cu cel-Taltl membrjl din eomisiunea aleasă pentru redactarea raportului asupra gestiunel financiare pe anii 1872, 1873 si 1894,
Convins de lealitatea d-voastrft, că veţi da cuvenita satisfacţiune cerere! ce am onoare a vă adresa, vă rog, să bine-voiţl a primi asigurarea distinsei mele consideraţiunl.
I. C. Constant inesen inspector financiar
—	D. colonel HirjăQ, şeful diviziei geniului la ministerul de războiţi, e trecut la marele slat major.
—	D. colonel Zolu, comandantul regimentului II de geniO, e numit in locul d-lul HirjăQ la minister.
—	D. colonel Culcer, e numit comandant al regimentului II de geniO.
*
* *
Este vorba ca şantierul de la T.-Severin să fie desfiinţat şi să se Înfiinţeze un altul la Galaţi pentru care s’a şi votat deja un credit de un milion.
Numărul lucrătorilor de la şantierul din Se-verin, număr care varia intre 800 şi 900, e redus astă-zl la 100.
*
♦ *
D. Coust. C. Scărlâtescu, a fost destituit din funcţiunea de impiegat în serviciul exterior al vămilor pentru delapidare de bani publici prin falşificarea scriptelor vamale.
*
* *
Lucratul viilor a început. Mulţi plantează in anul acesta vie prin podgorii şi’chiar la cimp.
V
* *
Sîmbătă la 30 Martie se va da la Ateneu un concert în scopul de a procura mijloace pecuniare unul orb, care speră a se vindeca sub tratamentul părintelui Kneipp in Bavaria.
DIN P
£L
Ziarele de a/.i
-------- Adevărul se indignează de haini în care a ajuns parlamentul liberal: In acest «Parlament-Obor», cum îl zice, deputaţii se înjură, se huiduiesc, interpelează pe preşedinte ca pe un simplu chelner ; nu mal lipseşte de cit trinteala reciprocă a deputaţilor.
Şi dacă acest permanent şi ruşinos scandal s’ar petrece intre opoziţiune şi guvern, patima politică ar justifica intru cit-va această euervare dusă la paroxizni. Cearta şi injuria insă se petrec intre chiar membrii majorităţel, cari au transformat parlamentul in circiumă ordinară.
Opoziţiunea, slavă Domnului, nu există aproape şi nu ea a fost aceea care a intervenit in dis-cuţiune. Cel ce se ocăraQ între el şi se invectivai! erafi membrii cohortei majorităţel, banda de pretorienl alarmaţi cari sub influenţa alcoo-lurilor au uitat şi disciplina şi respectul datorit parlamentului.
-—Timpul critică ideia d-luî ministru de războiu de a pune generali în capul brigadelor de infanterie:
Ideea de a face generali pentru brigadele noastre de infanterie este o idee absurdă. La noi in ţară cu sistemul armatei teritoriale, brigada de infanterie, in loc să aibă opt sau măcar şease batalioane ca în alte ţări, nu are de cit. două batalioane, căci batalioanele cu schimbul, fiind mal tot-d'auna a-casă, nu pot fi ţinute în socoteală
Rezultatul practic al ideii generalului Budiş-teauu este că pentru fie-care 2 batalioone, adică pentru vre-o 800 de soldaţi, o să avem un general. Este destul să explici lucrul ast-fel, ca să rîză orl-ce om cu minte.
Ministrul de răzbnifi insă nu s'a mulţumit cu asta, ci a vrut să ad adauge neadevărul pe lingă ameţeală.
Ast-fel ministrul de războifi a spus in Cameră că toată cheltuiala este lucru de nimic, pentru că nu se creează de cit vre-o 10 gene-
IB3BI
FOITA ZIARULUI «EPOCAi
CATRINA
PROLOG
Cititorule, hârtia ne fiind de mare preţ
Şi, ea suferind s’asculte şi, pe trist şi pe glumeţ,
Povesti-vol o intimplare, precum vezi, ce-I scrisă
fin rime
Ca mal lesne s’o citească drăgălaşa tinerime Şi, din ea să tragă pilde saă să rldă dacă o vrea... Povestirea ?...
’I de pe vremea, cînd de fel nu se glumea Cu iubirea...
Şi la cinste toate mîndrele fecioare Mult mal mult ţineaă atuncea ca la ochi şi ca la
[soare;
Iar dacă îşi legai! viaţa de un flăcăă.
Cuvlntul dat
Nu l'ar mal fi luat chiar dacă
Le cerea un Împărat;
Nu ca azi etnd fecioria, ca o marfă, cvîndutâ Ş’or ce buză de fecioară cu parale să sărută;
Iar onoarea reparată poate fi cu bani de aur!...
Clte frunţi cu lămiiţă şi cu fol de verde laur Veştejite ast-fel nu trec pragul merg la cununie Şi biserica le iartă...
Iărtătorl aşi vrea să fie
Toţi cu aceea ce ucis’a pentru cinste al săă iubit Si, în urmă de durere ea şi pruncul aă perit 1...
Se numea Catrina fata şi era de peste Jiă;
Ochi avea de viorele, păr buclat şi auriă
Dinţii ca mărgăritarul ; iar guriţa de tot mică,
Fol de roză din obrazu-l se părea mereă că-Ipică; Vorba-I semăna a murmur de isvoare,
Rîsul el
Cu’ngînări de păsărele...
Răspîndea miros de tel
Cînd se'mpotrivealul Neagu nevrlnd betele să’i dea; Semăna mal mult a ziuă, socoteai că nu’i femeia I)e la ţară...
Şi la vorbă şi la port drăgălaşe,de iubiţi; Ani şi ani de lingă dtnsa nu te-oi mal fi deslipit. Nu ştia să cocheteze, nici să scrie lungi bilete Ne-cum să le împărţească, din manşoaue şi corsete Fără măcar să roşească...
Oh ! hirtie clte aduni 1
Adevăruri mari, eterne, mofturi, fleacuri şi minciuui; Ca Iisus de răbdătoare şi de bună eşti htrtie,
Dese ori gîndese la tine, cu ce nevinovăţie Prevesteşti nefericirea ori viaţa ne-o faci rai!..
Ce zici tu cind parfumată, numai pe la slnuri stai? Dar mototolită’n conşniţi,
Dar în scrumuri prefăcută ? Ce simţeşti cînd o vergină cu foc dulce te sărută ? Şi te leagănă cu panglică, te pastrează’n veci de veci Clte forme, clte forme şi zadarnice şi seci.
De la naştere la groapă mal ţi-e datspre'udeplinire? Moarte pui la unil’n suflet iar la alţii mulţămire.
De la Jil era Catrina şi nici buche nu ştia Taina iniinel cu vechii! d’or cînd-va dacă-o spunea Si atuncea mult mal bine ca In cărţi era rostită ; Dinsa ce grăia odată era vorbă chiar sfinţită;
Fată mlndrâ şi semeaţă chipeşă de-ai fi zis Ca să fie 'mpărăteasă-lu cartea soartel ’l-a fost scris Şi ea biata păzea turma, ziua toată In clmpie Şi scia eă’I dimineaţă după glas de ciocîrlie;
Seara, după toaca popel, miezul nopţel, după cer; Neagul el că este mlndrul şi voinicul grănicer Care s’a luptat la Plevna şi să’l fie Iul soţie Cînd în turmă se vor strlnge ea la capete o mie. Ol, berbeci, iezi şi mlnzace, capre, ţapi şi ineluşel D’aia Trina zi şi noapte II păzea ca ochii el
Şi II număra Intr’uua doară miia s’o ’mplinescă;
Cu alesul el, în urmă pe vecie să trăiască!
Neagu, fire blestemată, i sbura gîndu’n alte părţi Ş’apol clte nu’I ghicise Hira’n bobii el şi’n cărţi,?
N’o să pună cununie, mîndra Iul, nu i s’alege; Poate-o fi din alte sate, poate o fi de altă lege,
Dar Catrina nu-I şi pace, ea ’I de ghindă n’o sciu ei! ? El spunea adesea baba ziclnd: Bobii spun cam răii... Ea taci babo tacă-ţi gura, precum faci iţi ese toate ; Mie răii de ce să’inl meargă, etl mă prind că nu să poate Sunt viteaz şi pot cu toate, de odată să mă lupt; Cînd eram mic la lupoaică, spune mama că am rupt; Dragă m-ie şi cea plăviţă ş’a eioroaică şi cea smeardă Nu de gloanţe grănicerul ci de dor o să se piardă Zicea Neagu, iar Catrina ii tăia vorba c’un pupat Ce arare, de tot silnic, mal era înapoiat.
Toţi sătenii ’nţelesese că el nu iubea pe Trina,
In zadar era frumoasă, şi mal mlndră ca Sulfina.
In zadar ea se jertfise pe al dragostei altar;
Neagul iubea pe Rădiţa şi de ea n’avea habar. Ocolea să-I spună Trinei, vorba înapoi să-şi iee, N’avea teamă, era tare...
Ce să-I pese d’o femee !
«Spuue Neagule răspunde dacă este adevărat Cele ce s’aud prin lume...
Ghidul de ţi-a fost curat? De îmi mal păstrezi credinţa sfintă şi adevărată Ce de tine şi de mine de demult a fost jurată. Spune-ml jură-mi p'a ta armă pe mondirul care’l
Iporţl.
Că vel fi al med pe viaţă...
Sau de nu azi suntem morţi!» Zice şi ca şoimul ochii spre copilul el ţinteşte El minutele Întinde, nevinovat gungureşte...
Ne Înduplecat amarnic tare precum este fierul,
La hotarul ţărel sale stă de pază grănicerul Gindu-I sboară mult mal iute de cit fulgerul
Dar pace...
Ncli curînt el nu rostesce ca pămîntu-acuma tace.
«La feciorul tău şi mie, Neagule ce-aî de răspuns? Spune-mi sau cu a ta armă chiar acum vel fi stră-
Ipuns.»
îngrozit întoarce faţa de la dinşil . . .
In spinare
Ca leoaica desperată Trina fără să scie îl sare.
I sboară arma de sub coapsă şi ’l străpunge tocma’n
[piept.
Gemetile lui ţăranii, sentinelele deştept Toţi alerg şi toţi se miră, dau alarmă urlă valea. Lac de slnge giuruesce Inroşită-I toată cafea . . . Ear Catrina rîde, plinge îşi mîugle al său prunc Nici n’aude, nici nu vede pe cel ce cale-’î s’arunc Ca s’o lege s’o insulte şi s’o ducă la Închisoare; Par’că fără Neagujdînsa vrea ca să mal vadă: soare Lunci, rîurl, cîmp. livede. ori dumbrava ori colnic! Pentru ea acum pe lume nu a mal remas nimic. Turma el, căşlioară, ţoale, stai! stinghere ca şi dinsa Tatăl el bătrîn şi gîrbov afltnd ştirea mult mal plin se Mult rugat-a stăpînirea, dur ea nu s’a Înduplecat Nimeni glasul Iul, sermanul; nimeni nu l’a ascultat. Şi i-a desprăţit pe viaţă numa- o foaie de liîrtic Cartea cea de judecată
S’o primise făr să ştie Că într’lnsa condamnată era Trina Cu ce foc
A inal blestemat atuncea soarta el cumplitu-1 joc!
I s’a stins de dor copila nu d’a silniciei muncă, Cum se sting atîţ co ’n temniţi fără milă se aruncă Şi pe cari nu ’l apasă lanţul ci mute dureri Şi nu pot de cit in moarte să găsească inhigâerl i
HM ARA.
30 Decembrie 1895
www.dacoromanica.ro
EPOCA
3
raU şl nu se Încarcă budgetul de cit cu deosebirea dintre leafa de colonel şi cea de general, adică un fleac de vre-o 2000 lei pe an pentru fie-care.
Toată socoteala d-luT Budişte.mu este fantastică.
Intiid, noi avem 17 hrigade de infanterie, prin urmare numai pentru infanterie ar trebui creaţi 17 noul generali. In zadar s’ar cerca ca unele brigade să lie comandate de coloneii şi altele de generali. Asemenea lucru nu este cu putinţă. Odată ce se pun generali la brigade, trebue puşi la toate, adică să se creeze 17 generali noul.
Al douilea, este o mistificare a crede că generalul de brigada de infanterie va Înlocui pe .actualul colonel comandant al brigadel. Astâ-zl colonelul comandant de brigadă comandă şi linul din regimente; Îndată ce insă în capul brigadel s’ar pnne un general, el nu ar putea comanda şi regimentul şi prin urmare ar tre-' bui înfiinţaţi 17 coloneii, cari să comande regimentele de infanterie, azi comandate de coloneii comandanţi de brigade.
In realitate dar pentru budget este vorba nu de transformare de coloneii in generali, ci de Înfiinţarea a 17 generali do infanterie, înfiinţare care deosebit de alto incoveniente are şi pe a-cela de a costa vre-o 300.000 lei pe an.’
~~—- Constituţionalul judecă ast-fel guvernul liberal-naţional:
Inteligenţa superioară, cultura largă, demnitatea de caracter ce trebuesc exijate de la un ministru esclud posibilitatea meschinăriilor ce comit zilnic colegii d-lul D. Sturdza. Cind un prim-ministru vorbeşte cum a vorbit d. Sturdza • > in privinţa d-liil Mitilineu, a d-lul Sp. Constan-* tineseu, a funcţionarilor din ministerul de externe ; cind un ministru de finanţe scrie expuneri de motive ca aceea pe care a scris’o d. Cantacuzino la legea pentru suprimarea casei de amortizare ; cind un ministru de justiţie propune legi ca aceia propusa de d. Stătescu pentru a scoate din curtea de casaţie pe d. S. Populoanu;— cind se fac toate acestea, nu a-vem miniştri demni de posiţiunea ce ocupă, nu ne găsim intv’o stare normală de lucruri. Cirma Statului se găseşte in miinile unor sectari, ale unor oameni cu mintea îngustă şi inima strimtă.
fji dacă astăzi, a doua zi după venirea lor la putere, conducătorii partidului naţional-liberal comit atîtea şi atîtea meschinării, mîine, cind vor trebui să se glndească la ziua următoare cu mult mal puţină linişte, nu vor putea merge de cit din greşeală in greşeală.
Ziua zeflemiscste pe d. Stătescu cu proiectele sale de legi personale cum ie acela al rudeniei pînă la al patrulea grad:
Legiuitorul de la 1890 crezuse că asemenea iufluenţă de ginrudire nu poate deveni periculoasă, de cit pînă la al treilea grad, adică între fraţi şi intre uuchiu şi nepot.
El bine, aici superioritatea d-lul Stătescu, în materie de psicologieî familială, devine patentă. Gindind adine şi semndu-se mal cu seamă de legile franceze din 11 Septembre 1790 şi din 5 Fructidor anul HI, precum şi de legea noastră de organizare judecătorească din 1865, d. Stătescu descopere că verii primari aii o irezistibilă influenţă unii asupia altora, că legăturile de singe sunt tot aşa de tari intre verii primari, ca şi iutre fraţi "chiar.
De aceea, ministrul in proiectul săă propune eliminarea din magistratură a tuturor celor mal nuol, cari sunt veri primari sa ti afini plnă la al patrulea grad inclusiv!
Dar mă veţi întreba unde e calomnia?
Calomnia este că unii şi, din nenorocire, cel mal mulţi cred că dacă d. Stătescu profesează asemenea admiraţie pentru legăturile de singe in gradul al patrulea, cauza este că d-sa voeşte să dea afară de la Curtea de casaţie pe d. Popu-leanu, care este afin în gradul al patrulea cu d. Mişti Ferechide, membru la aceeaşi înaltă curte !
Cu alte cuvinte, calomniatorii precizînd bir-felele lor să exprimă ast-fe!:
Legea d-lul Stătescu este o lege do partid şi de ură politică.
Pentru ca să desorganizeze o secţie care trece de opozantă, modifică felul compunerii celor două secţii.
Pentru ca să lovească în d. Populeanu, care a trădat partidul liberal, d. Stătescu lărgeşte cu un grud incompatibilitatea de rudenie între membrii aceleiaşi curţi!
Iată un om calomniat pe nedrept!!!..,
Ştiri «lin ziare
Din Gazeta :
Astă-zl il-nil T. Giani, Ceaur-Aslan, Dju-vara şi Delavrancea, apărătorii condamnaţilor Sabeehi şi Olga Lâţescu, au făcut recurs la grefa înaltei Curţi de Casaţiune contra verdictului Curţii cu juraţi din Capitală.
Recursul este întemeiat pe două motive: i ,	1) Asupra formei rezumatului presedin-
' telul Curţii.
2)	Verdictul s’a pronunţat la orele 4 juni. j dimineaţa, prin urmare Duminică.
I > Mal mulţi d-nl membri de la înalta Curte, opinat! că verdictul va fi cu siguranţă ,; casat.
*** M, S. Regele a semnat următoarele decrete de numiri de prefecţi.
D. Softa, deputat, se numeşte prefect la Suceava în locul il-lul C. Gliiţescu, demisionat.
D. Tache Quintescu se numeşte prefect la Constanţa în postul vacant.
Din Constituţionalul:
**# La venirea la putere a liberalilor, generalul Anglielescu a cerut guvernului să’l reabiliteze. S’a numit o eomisiune ad-hoc, dar făgăduiala dată nu se aducea la îndeplinire. Generalul Anglielescu ’şi-a manifestat atunci nemulţumirea sa faţă . cu gu-ţ* vernul, priutr’un discurs rostit în contra le-gel soldelor.
In urma aceste atitudini a generalului s’a j hotărlt reabilitarea lui şi ş’a dispus publicarea în «Mouitor» a constatărilor comisiu-nel de anchetă.
Ori, afirmă că raportul comisiuneî de anchetă a fost defavorabil generalului An* ghelescu.
Conclusiunile raportului sunt cu totul altele de cit cele publicate în Monitor.
Falsul acesta, la care a recurs guvernul pentru restabilirea unul favorit, nu poate remine ascuns. Cerem guvernului, şi în deosebi ministrului de răshol; să publice prin Monitor întreg raportul comisiuneî de anchetă.
Noi susţinem că conclusiunile raportului u a® fost falşifisate de guvern. Acesta e dator să nu lase să planeze asupra sa o a-cuzaţiune atll de gravă.
Din Timpul :
*** Se zice că d. Stătescu cu proiectul săfl de lege revoluţionar voeşte să dea a-fară de In Curtea de casaţie şi pe d. consilier Prodan, care se află la înalta Curte de mal bine de 6 ani.
I). Prodan nu este nici rudă, nici aliat (afin) cu vre-unul din consilierii înaltei Curţi, Insă d. Prodan are de soţie o soră a soţiei il-lul consilier Alexandru Giani.
Din Voinţa :
M, S. Regele a semnat decretul prin care d. V, Pallade e numit administrator al casei şcoalelor.
ULTIME INFORMATIUNI
O ştire foarte gravă cir-eulă eu privire la serbarea ^mileniului la Pesta.
Iu programul serbărei se prevede îsitre altele ea steagurile provinciilor eucerite si ale îiaţi unilor învinse, purtate «Se magnaţi, vor fi închinate în faţa steagului unguresc.
Iutre aceste steaguri se află jşî steagul roiuîuiesc, în cît nu se afirmă numai a-11 pi rea romînîlor «le coroana &-tului Ştefan, «Iar se închină şi «1 rapelul Ko* mîiiiei înaintea steagului unguresc.
Dacă partea aceasta «lin programul serbărilor s*ar a«luce la îndeplinire, atunci lucrul ar căpăta o importanţă excepţională.
D. Vrabieseu, directorul Monitorul Oficial va demisiona din acest post, din cauza unor neînţelegeri cu d. An. Stolojan.
D-sa va li numit advocat al statului.
Duminică seara s’a ţinut adunarea generală extraordinară a Ligeî Culturale din Craiova.
Aproape toţi membrii, mai ales colectiviştii, aii fost prezenţi.
Fiind vorba de a se blama conduita preşedintelui d. Petre Chiţii, pentru că a stăruit să se oprească o serbare ce era săi se dea în o-noarea d-luî dr. Ioan Maţ iu, membrii colectivişti au provocat un scandal enorm.
Cu toate agestea, majoritatea membrilor a veştejit cu energie slugărnicia■ d-luî P. Chiţu.
D-sa însă refuză să-şi dea demişi unea.
Un confrate anunţă că Curtea de Apel din capitală, în secţiuni unite, a decis de a considera ca demisionat pe d. consilier Gr. Burcă, care se afla bolnav de vr’o şease luni.
I>. Pojmleami, a expus M. Sale Regelui, iu audienţa pe care a avut*©, caracterul retroactiv al le-geî <!-!ul Stătescu.
Fiind-că vorbim «le legea <l-lui Stătescu. putem afirma. <*ă 71. Sa nu ştia, eă această lege are o apli-eaţcune imc«liată In contra unor magistraţi azi în funcţiune.
Modul eum a fost supus sem-ită turci Regelui acest pr«»ic«*t, eonstitue «> adevărată surpriu-«lere şi lucrul e eu atft mai culpabil, eu cît «1. Stătescu ştia, eă M. Sa uu admite suspemiarea, nici generală nici parţială, a principiului inamovibilităţii.
Din Brăila ni se vesteşte că alaltăerl noaptea cîţl-va spărgători s’au introdus în casa d-lul Cars, consul al Olandei şi după ce au spart două uşi şi o casetă, au furat 1G0 lei şi un inel de aur cu diamante în valoare de peste 1000 de lei.
D. consul locueşte în centrul oraşului şi e de mirat cum s’au putut introduce spărgătorii in casele d-sale fără să lie ob servaţl de poliţie.
Spărgătorii nu sînt prinşi, de oare-ce poliţaiul N. Petrescu nu se ocupă mal de loc de slujba sa, ci-’şT petrece vremea pe la sindrofii.
D. Petru Foni, ministrul instruc-ţiunel publice, a afirmat în Cameră că s’a retras din asociaţia «Institutelor Unite» din Iaşi. Faptul este numai pe jumătate adevărat.
Din asociaţie făceau parte la Septembrie anul trecut d-nil P. Poni, P. Raşcanu, M. Toni, d-na Melic, P. Novleanu şi N. Culian. Din a-ceşlia, unii au parte numai la beneficii pe care le aduce exploatarea, alţii au parte atît în beneficiile ex-ploataţiel, cit şi în clădire, care li
se plăteşte asociaţilor sub prima sa
chirie.
La intrarea în minister, d. Poni s’a retras din exploatare. D-sa a rămas insă cu parte în clădire, de la care 'şi încasează ratele forte regulat, la Sf. Dumitru şi la Sf. Gheorghe.
Ast-fel sta cazul cu d. Poni. Afir-inaţiunea d-sale că s’a retras din asociaţiune nu este exacta de cît pe jumătate, după cum am spus, de oare-ce a rămas părtaş la beneficiile pe cari le aduce clădirea făcută de asociaţie.
Citim în Vremea din Craiova:
Scundului dc la Liga.
Aseară un mare scandal a avut loc la Liga. Colectiviştii erau în păr. Persoana preşedintelui Kiţu, eu tot tumultul colectiviştilor, a fost vestejită din cauza unei calomnii ce a aruncat asupra unor membri din liga. precum şi din cauza semnare! unul manifest fprin care se dezaproba serbarea ce era sa se dea în onoarea d-rulul Raţiu.
In numărul viitor vom da detalii.
Întreg consiliul comunal din Vaslui a demisionat.
Demisiunea fiind primită, s’a numit o comisie interimară compusă din d-nil P. Gorgos preşedinte, P. Irimiade vice—preşedinte, Daniel Donciu, căpitanul P. Antonescu şi C. Motoş membri.
Alegerea dc la eretlitul urban «lin Iaşi
17 Martie, 1896
Duminică, a avut loc alegerea a douî membrii în consiliul de administraţie al creditului urban din Iaşi.
S’aO presentat Ia vot 119 societari, rcpresenlînd un capital de 6.1 (>1.800 lei, din aproape 19 milioane sunt împrumuturilor rămase la 31 Decembrie 1895.
Biuroul era compus din d. N. Culianu, preşedinte ; d-niî Carol Linke şi A. Gol-denthăl, scrutători şi D. Grigorovicl şi Ştefan Gane, secretari.
La deschiderea şedinţei, d. At. At. Gheorghiu,— unul din cel douî liberali presenţl in sală, al douilea fiind d. Gr. Buicliu, deputat şi membru in consiliul de administraţie al creditului,— contestă legalitatea adunării, întemeiîndu-se pe o serie de procuri, legalizate de prefectura de Dorohol, in cari data convocării era lo (27) in loc de 17 (29) Martie.
Stimabilul apostrofează pe comisarul guvernului, d. Genoiu, şi’l întreabă dacă ’şl asumează răspunderea situaţiei.
Acesta, examinînd procura cu data de 15 ce’l presintase, d. Gheorghiu î! declară :
— Asemenea procuri nu emană de la administraţia creditului.
Se stirneşte un rîs colosal. Mistificarea poliţiei de Dorohol era vădită. In toate revocările de procuri legalisate în paşalîcul cneazului Mor uzi se pusese din eroare, de sigur, data convocării pe ziua de 15 în loc de 17 Martie.
Se examinează dosarul procurelor. Nici una din ele nu era făcută pentru ziua de 15 Martie, cum susţinea Ata-nasie — apostrofă, al cărui fiasco face obiectul veseliei generale.
D. Alex. Bădărău, care i-a cuvîntul după d. Gheorghiu, relevînd ridicolul de care s’a acoperit acesta cu ridicarea incidentutul procurelor. Demonstrează legalitatea adunărel şi conchide la intrarea în ordinea zilei.
Inchizîndu-se discuţia, se pune Ia vot darea de seamă şi bilanţul anului 95, precum şi descărcarea consiliului de administraţie de gestiunea pe 95.
Ambele se primesc in unanimităţi.
*
# *
La votarea budgetului pe 96, d. maior Tarnoschi, din vînătorî, cere lămuriri asupra] ridicârel salariilor cîtor-va funcţionari.
DL Petru Sion, advocat, într’un inimos răspuns, arată care era budgetul dat de administraţia colectivistă.
De la 138,000 tel, din vremea fostului director Al. Gheorghiu, avem astă-zl salarii numai dc 91,200 lei, adică o creştere de 6774 lei faţă cu anul trecut, necesitată de crearea unul post de încasator pentru ratele întîrziate şi a unul copist.
Cuvântarea d-lul Sion este acoperită de salve de aplause.
Atanasie — apostrofă, se face mititel sub elocvenţa cifrelor arătate de d-nul Sion, ceea ce autoriză pe d-nul Al. Da-bija, avocat, să’î strige :
«Nu răspunzi nimic d-lul Sion, fiind-că te-a sdrobit!»
♦
* *
In urmă se procede la alegerea celor douî membri în consiliul de administraţie.
Aii obţinut d-nil I>. II- IIoscii şi căpitan <«h. Carp 857 voturi, fiind 5 abţineri (28 voturi) şi o anulare (5 voturi).
Colectiviştii, în afară de scandalul incercnt de d-nul Atanasie- apostrofă,
sub îndemnurile oculte ale deputatului
Buicliu, n’ail încercat nici măcar să prezinte listă.
DL Veloiu, unul din candidaţi, s’a a-rătat un moment pe la poarta cre-litulul, In compania comisarului de poliţie Dioglienide. A dispărut Insă imediat ce i s’a comunicat, care e aspectul săi el.
*
* *
încercările politici iaşene şi ale cneazului Moruzi s’au dovedit zădarnice. Acţionarii s’afl arătat energici in apărarea drepturilor lor, respingind cu succes asalturile date de colectivişti.
Incontestabil însă că o parte din succes revine şi lui Alauasie—apostrofă, care ne-a procurat plăcute momente dc veselie.
Eu ÎI mulţumesc.
Proe.urist
Onininin Labarraque, unic în preparaţiunl ilo acest fel care a fost aprobai de Academia de medicină din Paris, este uii 'fonic puternic şi reparator, care favorisează desvoliarea şi creşterea tinerilor, formaţiunea tinerelor fete întăresc pe convalescenţii, pe anemici!, şi fortifică stomacul delicat si slăbicios.
B0ALELE SIFILITICE
Xepnîinţf! IiărhîUoaficit
Vindecă după cele mal noul metode radicale fără durere şi impedicare, după o experienţă de 23 uni. Specialist în boale lunieşll
Iî> r. Tise®
Strada Emigratu No. 1, intrarea numai prin strada sf. Voivozi, (Trarmvay).
Consnltaţiunl de Ia 10—1 dim. şi de la S—8 seara. 23	(30—13)
Loc separat de aşteptare pentru fie-care.
CSofet&ria UAPŞJL
Fiirnisonil Curţeî Regale
Are onoare de a anunţa pe onor. sa clientelă marele «lelmlagiu constind din o frumoasă colecţiune de Oriii «le porţelasi, <*]io«‘olai», etc.
4’A©Ofili 0>K SFIATELE SĂRBĂTORI ALE FAŞTEI.LI precum şi tot felul de articole fabricate aci proaspete in toate zilele. *
66	.8—5
Fabrica de Sere
wrt, f TIIE
Recomandă de SF. Sărbători ţde Paşte-lui excelentele sale produse de quatitate:
„LAGER", „PILSNER” şi „BAVARESA”
atît în butoae cît şi în butelii aduse la domiciliu după cerere prin poştă safi telefon No. 191, care comunică cu oraşul şi, provincia.
De asemenea se îneunoştfihţeazu onor. Public, pentru deschiderea gradinei „Eli-seum Luther” unde cea mal bună musică militară va dilecta pe onor. visttatorl cu cele mal plăcute arii. (50
DE VINZAB.E
pentru eşire din iudivisiune, casele cu lo cui lor din calea Victoriei 88, in faţa bise ricel Albe; locul curţeî foarte larg, merge plnă în dosul caselor Enciulescu, avlnd grajduri, şoproane, dependinţe, între cari o pereche case mici cu totul separare. Casele nu sunt supuse nici unei sarcini, şi se pot vinde imediat. Amatorii se pot adresa d-lul I). Olănescu, str. Popa-Tatu 8, sail d-lul C. Hiolu, Avocat, str. Corabia 10.
45	12—9
Ocasfime rară!
Desfacere de vinuri vechi şi naturale cu preţuri foarte reduse.
Vin roşu de la Golu-Drinceă din anul renumit 1879, (adică de 15 an!):	1 litru. . 2.50
Idem	10	« .	.	20.—
Vin alb dc Dealu-Marc	dela	1879 1	litru.	.	2.50
Idem	10	« .	.	20,—
Vin alli de DrăgăşanI	dela	1S87 1	litru.	.	1.80
Idem	10	* .	.	16.—
Vin profir din via mea. de 2 ani, 1	litru.	,	—.90
Oţet nmnal de vin	1 litra. . —.80
La comanda de clnoî litriirl se trimeto a-casă.
Comanda se face nsor prin carie postată.
l'RIKIMSICIf PILDNER
Calea Dud eşti, 128—130.
13	30-24
l)e închiriat
Casele din strada Polonă No. 128 cu 10 odăi şi grajduri, se închiriază cu sat! fără grajduri. A se adresa la d-na Maria Blaramberg slr. Batistei, 15.
55	*	10—7
■13, Calea Victoriei, 43
vis-ă-vis de cofetăria Capşa, Bucureşti Adacela cunoştinţa,onorabilului public, că în atelierul meii se confecţionează încălţăminte pentru dame, copil, din materialele cele mat fine. Comen-lele se efectuează prompt; se găsesc şi încălţăminte gata cu preţuri moderate.
NB. Pentru conservarea încălţămintelor recomand veritabila Crema-melloniană pea-gră şi culori din fabrica
.lîltoivx’ ţl so\» din Londra: Ferili-vă de contrafaceri.
27	24-10
I, îl. OCHEŞEANU
LA 1>«ITI COCOŞI
Unicul magazin care vinde, eftin bine asortat in articole de coloniale, delica-tesse, vinuri negre de Orevitza şi albe de Drăgăşani. 26	25-11
Strada Academiei No. 3 (sub botei, Bristol)
SUBLIMIOR0E hab"«®
PLUS DE CHEVEUX GRIS
en 4 applicatlons,Coul6ur de Jeunesse
depui» blond jutqu'au piu» beau noir secht vite, talii pat, poisse pat.
Arrfcte la chute desCheveux et Rellicoles.
Gr. Flacon - 4*. Doublr : 7 *•
Chez let CoifTeur» et Parfumeurt.
GROS et DKTAIL pour Ia ROUMANIE npră Coifteur-Parfw i BUCAREST PtCn 10, calea Victoriei . aoub lea Mnffaslns de Mmt Paul.
31	25“ $
CfJLSA miS&Eaî
Are onoare 'de a avisa pe uumeroasa sa clientelă, că incepînd de
Duminică 10
iV
&
a. c.
a expus
$
&
■® &
In maga-sdnul săă precum şi în saloanele, diu
ETAGIUL I-iu
Ouă de mătasa, bronz, Tenui, porcelan, email,cristal, cliocolată, zacliar, etc.
63 IIE LA 1-200 FRANCI 10-5
„ sm- Anul acesta s’a prevăzut cu multe noutăţi earej B-b- gtenr <-:f vor sati.şftu’e pe onor, public.
VIZITAŢI
MENABERIA SI MUZEUL
ISTORIC ŞI ANATOMIC
A LUI
EDUABI) IÎRAI X
PE BULEVARD, lingă Imprimeria Stalului
Pe lingă diferite animale curioase si rare. e de remarcat Uriaşul tigru regal, două familii de le! frumoşi, leul „Sultan" şi leoaica „Cora“, sunt de o frumuseţe rară. Leopardu „Printz", o Panteră neagră, 6 Hienă, Lupi, Vampirul sau ciinele sburător, etc.
Tonte animalele sunt dresate şi presentate publicului in toate z.ilele la orele 4, 6 şi 8 după amiază de către cel iiihî r«-nmui( dresor de animale «lin Europa, Romani CHARLES SCOTTI.
Curăţenia absolută ce se păstrează in meini-gerie, face să nu se simtă fel mal mic, miros neplăcut.
20-12
AU PETIT PAIM&IEA
Cai eu Victoriei JVo,
"Vis-â-vis «le Palatul Regal
SUUURSAUA la ISrăila C’A&fcA BALL1
Pentru saisonul de primăvară
mr a v sosit
toate noutăţile pentru dame şi copil.
Pelerine «le catifea perlate, de «lăutele şi postav «Jnqnette pentru dame, croială nouă şi perfectă.
Umbreluţe SSj!r.'A
Bluze peniru dame, «le mălasă CltinCe cl«*. llnelaî pentru «lame, de Alpaca ultima crea ţiuite
jpĂJ^ÂhMi, i9ăiAhwm, jpAtjĂHi.
Mo«IeIeIe cele mai «i«>! sosite din Paris
Cel mal bogat asortiment de confecţiunT pentru Copil
CM STIHIE tiv HĂETt nOCBSMVE pentru EMITE JAQI ETTE, CÂB8SMESM f MU. I I BtEZJSE,
—':CASQZJETE	WSEHETE —

dame, negre şi culori şi eu o marc va-une «le bastoane alese
www.dacoromanica.ro
4
EPOCA
’	CASA DE SCHIMB
HESKLA & SAMUEL
BUCURESCI
No. 5 Strada Lipscani No. 5
Cumpără şi vinde efecte publice şi face orl-ce
schimb de monezi.
1896
		Cnmp.		Vlud	
4°/o	Rentă Âinortisubilă.			87	—
5°/o	» Amortisabilă. . .	100	—	100	l/«
6»/.	Obligaţ. de Stat (Cov. R.) .	101	v.	102	
5«/o	» Municipale din 1883	96	V»	97	—
5 «/„	» » > 1890	97	—	97	V»
5o/o	Scrisuri Funciar Rurale .	92	—	92	l/«
6%,	« » Urbana .	100	V»	101	
5°/o	> » Urbane .	88	V**	88	*/«
5°/o	» » » Iaşi.	81		81	7»
	Acţiuni Banca Naţională.	1540	—	1545	
	» » Agricolă .	195	—	200	—
	» Dacia Rominia asig.	410	—	415	—
	» S-tea Naţionala asig.	420	—	430	—
	S-tatea de Construcţiunl .	210	—	215	—
	Florini valoare Austriacă.	2	III	2	12
	Mărci Germane ....	1	23	1	25
	Bacnote Franceze . . .	100	—	101		
	> Italiene. . . .	89	—	93		
	» ruble liîrtie . .	2	68	2	72
fabrica Albert &
şt cu carac-
tere din fonderia de litere Flinsch din Frank-fnrt MM.
VAR HIDRAULIC
CALITATE SUPERIOARĂ
„BREAZA”
SOCIETATE ROMÂNĂ ANONIMĂ PENTRU FABRICAREA
Varului Hydraulic şi a Cimentului Roman
Mai înainte DAYIDESCU BREAZA & C-ie.
COMARNIC BEEZÂ
PENTRU COMANDE A SE ADRESA REPRESENTANTULUI GENERAL
T, ZWEIFEL, Bucnrescî, Strada Stelea, 6. si ma mm Mit a mm: mm: sa mm:
GALAŢÎ, Strada Presei, 20 || IAŞI, Strada de jos, 24.
42
— S A 0 DIRECT LA FABRICĂ
(25-5)
rj Zr 1i x. O* Aw jf’-.t'.- j ■■	/ ut ... • h., > i v m i~i
■ Mm*
Bogat asortiment de urino «le vtnnf omre de tot felu de la 75 lei^ la 1000 leî bucata. Arme eii «Ionii levî pentru alice, cu cocoaşe şi fără cocoaşe,—pinjcâ-cilruOinâ o teavă alice, alta glonţ: piinstlcu trei ţevi „Tri«“ două de alice alta de glonţ,— Expres-ltiile fin lucrate carabine de precise, ,,Uiit>ini“ garan-tind tirul exactpînă la 1000 metrii. Arme cu 2 perechi de ţevi.
Carabine cil repetiţie importate direct din America Winchester. Colt, Martin, etc., cu 9,12 şi 15 focuri, recomandabile ca arme de apărare şi vi-nătoare la animale mari. Pusei «le salon «ie la 20 lei la 150 lei bucata, pistoale «ic: prccisie, de duel, etc. — Mare asortiment de RBV0LVE1iS de toate mărimele şi de toate felurile de la 8 lei la 200 lei bucala. — Bogată colecţiune de obiecte de visătoare şi accesorii de arme.—Se găsesc: tot felul de Cartuşe englezeşti «Eley» franţuzeşti şi austriaco.— Cartuşe produciud artifîţii pentru puşti «al. 12, 16 şi revolvere cal. 7, 9, 12.
Obiecte «îe scrimă: săbii, florete, rnăsci, etc.
, Atelier de reparaţii
M. 1K KiKsggasi
Calea Victoriei No. 44 n ir c o h ic ş t i lingă farmacia Brus Cel d’intiiu şi cel mai însemnat magazin din ţară de ARME
60-58 „
MIRON VELESCU Bucureşti, data acestui ziar
Maşini Agricole
BUCUREŞTI
35, Strada Smîrdan, 35
Rontntlor Agricultori,
’Ml permit a atrage binevoitoarea D-voastră atenţiune in vederea viitorului seson de treeriş asupra
<*arnitnrilor «le treerat «lin fabrica W. TANKEll A SONS
fabrica pe care o represint efl şi care a introdus pentru maşincle din anul corent numeroase şi atlt de importante îmbunătăţiri In cit cutez a zice cu cea mal deplină convingere că fie-care agricultor experimentat va găsi garnitura de treerat Taskor superioară orî-eărel alto garnituri de troerat adusă ptnă acum In ţară.
Voiţi avea In curtnd primele două garnituri aci şi’ml voiţi permite a invita pe Domnii agricultori atlt prin a-cest ziar cit şi cele-l’aîte ziare să vie să inspecteze aceste garnituri.
Asemenea ’ml permit a atrage In mod special atenţiunea tuturor Domnilor agricultori asupra perfectelor PLUGURI «lin fabrica GEGIELSKI
medaliate la concursul din 1895 cu medalia de argint precum şi asupra tuturor maşineloi şi uneltelor agricole cu care sunt asortat.	50—12
Cu distinsă stimă,
is	mmmhow vm:MiM:scu

Vin de Peptonâ a Iul Chapeauteaut
Conţine carne de boă digerată şi făc tă solubilă prin Pepsină. Este recomandat In boalele de stomach, digestiunile grele săli ne-suficiente. E o hrană admira! ilă pentru Anemici, Convalescenţi, Ftiziei şi Bătrini, precum i« pentru toţi acel cari u’au poftă de mîncare saO nu pot suferi mlucările.	25-ai
Puritatea Pepsinei lui Chapeauteaut
a făcut ea ea să fie admisă de INSTITUTUL PASTEUR.
30 Farmacia «Yial», 1, rue Ilwiirdalotie, Paris.
BHT Se găseşte de vlnzare la toate farmaciile bune -waj
— fMIWilIHIP’ l

MWUMBKU # C'±
BEESTOAT
WOLYERHAMPTOIf
-COVEJfTRY-
Cele maî renumite fabrici de Velocipede din lume
(Ia,i*ă concui-enţă în calitate)
Singurul representant pentru întreaga Romînie
No. 14, Strada Carol I, No. 14, In Bucureşti Cataloage pentru sesonul 1896 cu preţuri scăzute se trimit la cerere franco la domiciliu.
MARE ATELIER CU MOTOR
pentru repararea şi reconstruirea a orî-ce Yelocipede cu garanţie, fie Yelocipede
de ori unde cumpărate
Refacerea ghitloanelor fasonate ttupa orî-ce ilene tun.
(35 6)
APA MINERALĂ „MEA”
uşi-copou
Autorizată de Ministerul de Interne, serviciul sanitar superior cu Olicia No. 1208 din 24 Ianuarie 1895.
Această apă, pe Ungă că e un excelent purgativ, bună la luat şi fără a produce dureri, dar din cauza multor substanţe medicamentoase ce conţine, esperi-mentîndu-se de mal mulţi d-nl doctori, sau constatat pină acum, că vindecă : boalele de stomach, dispepe-sielor de diferite naturi, catarele cronicale ale stoma-cliulul şi intestinelor, congestiele, constipaţieie cronice, iperimia ficatului, boalele de rărunchi şi splină, boalele de piatră şi a căilor urinare la bărbaţi, boalele de mitră şi menstruaţiele neregulate la femei precum şi alte multe boli.
Deposit în Iaşi la Dl. I. S. Ionrscu Tipografia Naţională, la Farmaciile D-lor Sbizewschi, Racovită (Lits-clico şi Vandorî), Zwas, Jelea, Beceanu, Engliel şi Ilu-tzâ la drogiştil Katz, Rosenstein şi Becker.
Comandele en gros şi en detail se expedieasă prompt.
A se adresa pentru orî-ce comande şi lămuriri la D-nil Mircea şi lonescu, Iaşi strada Alexandri 11.
Depozit In capitaiă la d. /obol bulevardul Elisabela, 43.
49	( 50—4)

mm®
3
La Administraţia ziarului EPOCA se află de vînzare liîrtie maculatura cu chilogramul Preţ moderat.
nwmisi
__________ ______________________
Tanmr indian l^riilnn
Fruct laxativ răcoritor, admirabil în contra constipaţiel,
2 fr. 50 cutia
29 Paris, 28 rue Grammont şi in toate farmaciile. 18-18
KA T I E M
SINGURELE CASSE CONSTRUITE DE
OTEL CAUT compus patent CONGREAVE
*	wn I miiniv ui kti'hiiI unmvi
NEOiFKIBU, Şl XEMPAKGIBII,
£
•s.
a mai multor autorităţi tlin ţară
Acest oţel a fost încercat In arsenalul flotilei din Galaţi şi de mal mulţi ingineri mecanici celebri precum şi de diferite uzine din Enghtera, a căror certificate Ie posedăm.
Detaliuri, preţuri corente şi certificate se trimit după cereri gratis şi franco.
2	Reprezentanţi şi depozit general (100—G9)
I. DINO VIOI A C-le
Bucureşti, str. Doamnei, 21	Brăila, calea Regală, 61
V i ii de Yial
4H
TOIIC
ANALEPTIC
Reconstituant
Toniaul cel mal e-nergic pentru convalescenţi, bătrini, femei şi orî-ce per-soai • delicate.
CU QUIM Nuc «le Carne
Fosfat de Calce
Compus din substanţe absolut indispensabile formă-rel şi desvo litrei muşchilor şi ; iste-mulul nervos şi osos
YIN 1> 1G V I A I,
este asociaţiunea medicamentelor celor mat active pentru a combate Anemia, CIoro:«a, Ftizia, l»is|>ep-«ia, «artritele Virata critică, Upulaare ner-voasă, Slăbiciune resultînd din bătrlneţe, lungile convalescenţe, Int’un cuvlnt toate stările adimice de slăbiciune caracterizată prin perderea poftei de mlncare a forţelor.
Lion, Farmacia J. TI AU, rue de Bourbon, 14.
In Bucureşti, la d. IUIK XAMITUENCU, şi la toţi 14	Droghiştil şi Farmaciştii.	52—18
J
Cea mal bună Apă Minerală purgativa
ESTB ACEA DE LA
BEEAM-Iasi
pr&miată cm ledalin de »nr,
Xla expociţ-nmca coope-I roierilor 4in Bucurosol 1894
şi recomandată de d-nil medici BFECT PROMPT ŞI SIGUR
DOSA MICĂ GUST PLĂCUT Cereţi dar numai AM*A MIE Ml H Fi AX V
oare se gXaeso la toţi vinaStoril de Ape minerale din ţară
47	(13-3)
Les VGritables Eaux minărales de
VIGHY
aont les Sourcea
VICHY-ETAT
GRANDE-GRILLE
HOFBTÂL
Exlger le nom sur la Capsule < t l’Etiquette.
LesSeules Zdnfab/eaPastillest/eVichysont les
PASTILLES VICHY-ETAT
fabriquees avcc les scls naturels extraits des Eaux de Vichy-Etat.
COMPRINIES DE VlCHY
aux sels naturels VICHV-fiTAT potir prfparer IVau ariilktalia de Vichy gnr.euse.
Agent Qtniralpour la HOUMANIE, BULGARIE,SERBIE ; A. O. CASIB8T, Eucureat.
45
CAFE „NAŢIONALA*
In fie-care seară concert muzical sub condu cerea D-luI Rubinstein, Bere Itragiuliru ou paharul şi diferite mezeluri cu preţuri moderate. Intrarea liberă.
mm mim
Situată parte în BucurescI şi parte peste raion, în cea mal favorabilă posiţiune pentru orî-ce esploatarl şi InLreprinderl a-vind o suprafaţă ca 1,500,000 metri pătraţi cu următoarele carieri :
I) Fabrică de cărămidă pe o întindere de 160.000 m. p. unde s’ar putea fabrica anual mal multe milioane cărămizi, avlnd şi Ring (cuptor) pentru arsul cărămizel cu cărbuni.
II	Carieri de nisip şi petriş de unde se eslrage anual zecimi de inii m. cubl pentru construcţiunl de case şi pavage.
III	Moara sistematică cu turbină mă-cinind ori ce cualităţl de făinuri, griş, arpăcaş, mălai de lux, mălai, etc. şi se mal pot instala pietre sau valţurl după trebuinţă, avind şi eleşteu cu pesce în a-bundenţă, ghiaţa de unde se aprovizio-
1 noază cele mal principale case de comerciă Ica renumita fabrică de Bere Luter, etc. Ipe timpul ernel, care eleşteă ar fi sufici-lent să aprovizioneze ca 300.000 m. c. gliiaţă peutru odată, (ghiaţa fiind ridicată apa se transformă iarăşi),
IV	Locuri parcelate tn loturi pentru vînzare cu bani gata şi in rate, deja s’a const.uit peste 100 case, hanuri, etc. sunt şi 2 case de vînzare construite vara trecută.
V	Grădinăril, cultivate sisleinatic şi altele.
S’ar mal putea creia ;
a)	Băl pe apa eleşteulul, fiind posiţiu-nea cea mal frecuentată in timpul verel, de populaţiunea oraşului.
b)	Restaurante şi pavilioane de vară.
c)	Lăptarii sistematice,
d)	Fabrici de diferite speţe, de pline, etc.
Se arendează în total sau in parte şi este
şi de vînzare.
A se adresa în stradH Romană No. 19 la d-na proprietară saO în localitate la D-nu N. C. Nlmiouescn
(12-1)
VELOUTIME
Pudră de orez, preparată cu Bismuth Higienică, Adevărată, Invizibilă.
Dă pielei o frumuşeţe şi o frăgezime naturală.
Sinr/ura recompensată la exposiţia U-niversală din 1889.	ao-ae
€11. F1Y, parfTiuior
Paris. — 9, Rue de la Paix, 9. — Paris. Se găseşte tn toate parfumeriile.

ATELIER DE LÂCATUŞERIE
şi pentru
— COJVSTnUCTMWJJVMS Mi Ii MM USB —
I. HAUG
— Stra«1a, Isvor, TVo. 11D Bucuresci —
efec uiar.ă lot îe.ul do iuciărl de fier pentru Binale, precum . Gn^ago, î orţi, Balcoane, Uşi, Ferestre, Marchize, Scări, Lămpi, etc.
SPECSALITATl PCNTRU EFECTUAREA DE CASE PENTRU FLORARII IN FIER
Fr’mea.'’ coma ide pentru Provincie:
— IVcfMi’f rStitlerale —
*3
100-10
Bucuresci. - Tipogralia «Epoca».—Strada Clemenţei, No. ‘6.
www.dacoromanica.ro