SERIA IL—ANUL II, No. 108
NUMĂRUL 10 BANI
Kdiţia a treia
A BO^AMKÎfTEIiE
încep Ia 1 şi 15 alefle-cărellunl şi se plătesc tot-d’a-una înainte
In Bucureşti la Casa Administraţiei In judeţe şi	streinătate	prin	mandate	poştale
Un an în	ţari	30 lei;	în	streinătate	50	lei
Sase luni	...	15 »	»	»	25	»
trei luni	. . .	8 »	»	»	13	»
Un număr in streinătate 30 bani
MANUSCRISELE NU SE ÎNAPOIAZĂ REDACŢIA
3—STRADA CLEMENŢEI—No. 3
TINERI, 15 MARTIE 1896.

NUMaRUL 10 BANI
ANCNCII1R1LE
ln Bucureşti şi judeţe se primesc numai la Administraţie
In streinătate, direct la administraţie şi la toate oficiile de publicitate
AnunciurI la	pag.	IV..........0.30	b. linia
»	»	»	III..........2.—	1 el »
>	»	»	II...........3.—	» »
Inserţiile şi reclamele 3 lei rîndul1
Un număr v e c h i u 30 bani
A J> MIK ISTRAŢI A
No. 3 — STRADA CLEMENŢE! - No. 3
APARE ZILNIC LA 5 ORE SEARA CU CELE DIN URMĂ TELEGRAME ŞI ŞTIRI ALE ZILEI
MISTIFICARE
Budgetul d-lui Cantacuzino este o adevaratâ mistificare financiară.
In fie-care zi se descoper nou! tertipuri inventate de acest scamator.
Am aratat deja cum a căutat ministrul de finanţe să amăgească lumea cu nişte teorii copilăreşti şi în aparenţă inofensive, a-supra ceşti unei amortizării, şi cum apoi s’a folosit de aceste teorii pentru a pune mină pe fondul Casei do amortisare, spre a-1 în-scri la veniturile unui budget înfăţişat ca echilibrat cu resurse ordinare.
însuşi raportorul general al budgetului a declarat în raportul său : ,.Cu toate silinţele spre a ajunge pe calea reducerilor de cheltuieli, la o echilibrare perfectă prin resurse ordinare, acest resultat na putut să fie pe deplin dolmdiV1.
Acum ni s’a rezervat o nouă surprindere, de care Camera n’a avut cunoştinţă de cit cu două zile înainte de discuţia generală a budgetului.
Guvernul presintase budgetul ministerului de resbcl. In expunerea lui de motive se arată că s’au făcut reduceri de cheltuieli şi anume economii la echipament, la serviciul medical, la cazarmament.
Am avut naivitatea, cînd am văzut proiectul de budget, să ne mirăm de aceste reduceri. Noi uitasem un singur lucru, e că ne aflăm sub un regim colectivist şi că procedeul liberalilor, azi ca înainte de 1888, ede a suplini lipsurile budgetare cele mal ordinare prin emisiune de rentă.
După ce dar s’a împărţit budgetul, s’a distribuit deputaţilor şi o cerere do credite de 12 milioane, menite, în cea mal mare parte, să acopere lipsurile din budget.
Noi, cu drept cuvînt, am criticat faptul că în budget s’au redus 1.184.214 lei la îmbrăcăminte şi echipament.
In adevăr, nu puteam să ne aşteptăm ca pe cînd în budget să reduce la îmbrăcăminte si e-
a
chipament 1 milion ca netrebuin-cios, să se ceară prin proiectul de credit de 12 milioane, 1 milion pentru echipament !
La casarmament guvernul declarase că se poate lipsi de 795.500 lei. Pe cînd însă să declara a-ceasta de ministrul de finanţe, ministrul de resbcl cerea 4.800.000 lei, din cele 12 milioane, pentru casarmament.
Noi ne ridicasem în contra propunerii d’a să şterge 77.i>00 lei din 110.00 de la capitolul efecte spitaliceşti şi instrumente.
Dovadă că aveam dreptate, ceea ce însă nu legitimează procedeul financiar al guvernului, c că să cere din 12 milioane, 500.000 lei pentru ambulanţe.
Dar e interesant de tot de a vedea în amănunt pentru ce să cere emisiune de rentă. Să cităm cîte-va cifre do la capitolul ambulanţe :
10.000	lei pentru 320 gento complecte pentru sergenţi sanitari;
10.000	lei, înfiinţarea instrumentelor şi medicamentelor ve-
9
terinare.
E inutil să mal cităm alte exemple. Acestea sunt suficiente pentru a învedera ce este acest budget, monument de prostie şi de ignoranţă, care pare a fi făcut1 de un băiat de prăvălie, o-peră de rea credinţă şi de mistificare, faptă nedemnă de un guvern care ar mal avea o umbră de respect de sine.
IDEAL §1 PRICOPSEALA
Sterilitatea guvernului pe de o parte şi rlvna după sinecure .şi procopseală pe de alta, caracterizează tendinţa generală a regimului liberal.
Prima grijă a partidului liberal venind la putere, a fost de a pune mina pe admi-nistraţiunile dependinţe de Stat; apoi, liberalii afi năvălit pe adrninistraliunile comunale.
In ultimul plan de tot au lăsat adminis-traţiunile judeţene.
Explicaţia acestei favor! care a cruţat consiliile generale de urgia colectivistă, se Înţelege uşor de toţi cel ce cunosc instinctele colectivistului.
La judeţ sunt mal puţine fonduri de mânuit, mal puţine funcţii de împărţit şi sar-ciuele mal platonice ale consilierilor judeţeni lasă nepăsător pe colectivist, pe care interesul singur îl mişcă.
Mal important, dar mal anevoios lucru iera pentru el de a se instala în nişte ad-ministraţiunl cari pot da, mal ales pentru colectivişti, beneficii materiale.
Eforiile şi diverse credite eraft instituţiunl pe cari le vîuati membrii partidului încă neprocopsiţi.
Ce e drept, aci înttmpinati oare-cari piedici. Voinţa ministerială e ţinută în eşec de disposiţiuni testamentare şi de condiţiunl de numire în aceste sarcini.
Lipsa de scrupul a oamenilor ce ne guvernează le-a dat cheia pentru a pătrunde şi în aceste instituţiunl.
I). Sturdza s’a înfăţişat la Brîncoveneasa în calitate de coborîtor al Saftel Brînco-vanu, spre a mal putea adăoga un capitol la veniturile sale numeroase şi diverse.
In ceea ce priveşte Eforia spitalelor civile, ministrul de interne, care ocroteşte pe Paul Stătescu, Ghelmegeanu, etc, a reuşit prin grosolănii să scape de un om ca d.
G.	Gr. Cantacuzino. Acum e vorba ca să calce disposiţiunile testamentare, ceea ce va face să piară în orl-ce om de inimă dorul deamaldao para pentru un scop filantropic, spre a căpătui rude d’ale lui şi persdne cari, străine defamiliaGhicaşi Cantacuzino, nu au dreptul de a se prenumăra printre efori.
Apoi, se vor numi în funcţiunile de advocaţi deputaţii cari în Cameră safl ziariştii cari în presă afi sprijinit acţiunea ministrului de interne.
Aşteptăm ca prezicerea noastră să se îndeplinească, pentru a denunţa cum se cuvine pe acei ce tralică în acest mod cu influenţa lor politică.
La Iaşi vor să pornească un proces contra lui Alexandru Holbau.
In toată Moldova, poliţia adună procuri spre a face să triumfe candidaţii liberali la creditul urban.
Aceşti oameni sunt nşa de nesocotiţi, îpcît nu văd la ce se expun prin asemenea proeedeurl. Cu sistemul poliţienesc iesle cert că nici o dată nu vor rezista unul asalt Creditul rural şi Creditul urban din Bucureşti. Aceasta ar trebui să-I puie pe gîndurl pentru viitor.
In trecut nici o dată partidul conservator fiind la putere nu şl-a permis asemenea manopere în contra instituţiunilor cari erau pe mina liberalilor. In viitor, liberalii ar merita, cel puţin ca lecţiune, ca să nu mal fie trataţi cu aceeaşi condescendenţă.
OrI-cum ar li, aceste simptome pe noi ne bucură. Oculta mul capătă clţl-va aderenţi, cîţl-va colectivişti mal doblndesc ceva favoruri, ţara insă se depărtează din ce în ce mal mult de el, pe măsură ce lăcomia lor se dă mal mult la iveală, pe cînd liberalismul da un faliment cumplit al tuturor angajamentelor sule şi al tuturor aspiraţiuni-lor naţionale şi generoase cu cari în mod mincinos a hrănii atîta timp ţara.
UN ASALT COLECTIVIST
Colectiviştii şi creditele. — Creditul
iirlKtn «lin IaŞÎ.—Ameninţările administraţiei. — Prefectul IWo-ruz/.i şi ovreii. — Lupta in contra colectiviştilor
Colectiviştii şi creditele
Atît de mare dragoste au colectiviştii de instituţiile financiare în, cil nu scapă nici cea mat mică ocazie pentru a se întări din ce în ce mal mult în caşcavalul tutulor băncilor şi al ihstihdelor de credit. Acest mic mănunchiu de oameni ştiu prea bine, că numai prin credite mat pot exista ca partid politic, de oare-ce la alegeri pot să impue, dacă nu prin inteligenţa şi prin ideile lor, dar de sigur prin instituţiile financiare. Cine nu ştie oare rolul ocult dar atît de puternic al Băncel Naţionale şi al creditelor din Capitală la toate alegerile ? Numai graţie acestei puteri ocidte izbutesc colectiviştii să se afirme în mod a-tit de dezastros în viaţa noastră publică.
Creditul urban din Iaşi
Două instituţii financiare au rămas încă neatinse de contagiunea colectivistă: Banca Agricolă din Capitală şi Creditul urban din Iaşi.
Creditul urban din Iaşi, o instituţie veche şi înfloritoare, care are un rol mare In desvoltarea economică a Moldovei, este administrat de membri marcanţi al partidului conservator.
De mult timp rîvnesc colectiviştii să pună mina şi pe această instituţie, pentru ci-’şl face treburile, dar pînă azi n’au isbutit. Se încearcă a da acum un noii asalt despered asupra acestei instituţii. Se încearcă, căci Duminica viitoare va fi adunarea generală ordinară a acestui Credit, cînd colectiviştii plănuesc să dea un vot de blam actualului consiliu de administraţie. Ameninţările administraţiei
Cunoaşteţi în de ajuns ce sunt în stare să facă colectiviştii cînd îşi pun ceva serios în gînd P
De o lună de sile el aleargă să a-dune procuri de la acţionarii acestui credit; iar acum de cîte-va zile administraţia întreagă e mobilizată pentru a teroriza pe acţionari şi a le smulge procuri pentru adunarea generală.
In Iaşi, de pildă, comisarii şi subcomisarii umblă pe capete pentru a a-duna aderenţi, mal ales printre evrei, ca să voteze moţiunea de blam ce se va. propune în contra actualei administraţii.
In cele-l’alte oraşe şi tîrguşoare poliţia şi întreg aparatul administrativ fac presiuni colosale pentru adunarea procurilor.
Prefectul 9Iornzzi şi Ovreii
E şi mal grav însă, că se găseşte un prefect, cel de la Dorohoiu, d. Dim. Mo-ruzzi, care n’are nici grija macar de a salva aparenţele, ci ameninţă direct pe societarii Creditului.
Astfel d-sa a chemai la prefectură pe toţi societarii din Dorohoiu şi din judeţ şi le-a impus să revoace procurele pe cari le-aii dat conservatorilor.
Caracteristic e, că d. Moruzsi, care e în de-obşte cunoscut ca un antisemit paşnic, acum chiamă pe societarii o-vret şi pe unii îl a meninţă, iar pe alţii îl roagă să voteze pentru moţiunea de blam pe care o va prezenta un colectivist din Iaşi.
Lupt» in contra colectiviştilor
Lupta ce se va da Duminecă la Creditul din Iaşi va fi deci crîncenă, căci colectiviştii vor desfăşura toate forţele de cari dispun pentru a seputea înfige o-dată la acest credit.
Sperăm însă că societarii independenţi vor şti să respingă ori ce tentativă a colectiviştilor de a lua în stăpt-nire creditul din Iaşi.
Tiuita].
------------—-------------------------
0 CIORBA
E greii de înţeles pentru care cuvînt a-udinea d-lul Dimitrie Sturdza ca prim-inistru a putut să nemulţumească pe unii i liberali, să în ce nu a corespuns şeful
www.dacoromamca.ro

DAREA DE SEJMÂ ANUALA
partidului aşteptărilor soldaţilor săi, pentru ca unii dinţr’înşiî să dea semnalul rebeliune! şi să ridice steagul disidenţei.
In realitate, Sturdza cel adevărat, Sturdza cel ne prefăcut, este acel de la 1895, iar nu acel de la 1890—94, şi toate pornirile sale de astă-z! cu părţile lor ruşinoase, scârboase, nu sunt de cît continuarea apucăturilor d-luî D. Sturdza de la 1888—continuare întreruptă şi schimbată între 1888-1895, fără voia eroului principal, spre a complace publicului liberal.
De asemenea partidul liberal cel adevărat, cel ne sulemenit, ne deghizat in vederea unei reprcsentaţiunl teatrale, este acel de la 1895, >ar nu acel d'11 timpul opoziţiei.
Ce schimbare s’a efectuat dar în atitudinea d-luî D. Sturdza pentru ca liberalii să poată avea dreptul de a fi nemulţumiţi de şef, sau şeful să fie nemulţumit de soldaţi ?
Absolut nici una! Toţi o ciorbă, ah fost şi au rămas.
Nu e naţionalist d-nu Sturdza ?
Dar pentru numele lui Dumnezeu, cînd a fost oare vre-o dată naţionalist, spre a i se putea arunca o asemenea învinuire a-cum ? Nici ţara de aici, nici ţara de dincolo n’a iubit’o mal mult altă dată, cînd ex-pulsa pe Transilvăneni, de cît astă-zl cînd îl îndeamnă la supunere fără condiţiunl.
Cine poate să ia în serios cuvintele rostite la beţie, în atmosfera caldă a unei săli de banchet, pe cînd şampania spumegă în pahare şi ideile aprinse peste măsură clocotesc în creeriî unul colectivist!
Pe asemenea vorbe, n’a putut pune te-meiu de cît Gurâ-cască, care aştepta la poartă eşirea invitaţilor cari băuse, mîncase şi se umflase în sănătatea sa. Gură-cască poate să fie nemulţumit, dar conmesenil nu.
E dar un ce fatal ca Sturdza să trăiască în capul colectivităţeî şi colectiviştii să fie osîndiţl le şefia lui Sturdza, pentru că sunt toţi o ciorbă.
Depinde de modul cum amesteci cu lingura conţinutul pentru ca la un moment dat unele părţi din ciorbă să meargă la fund sau să se ridice la suprafaţă, dar totul re-mîne la un loc. Asemenea şi în castronul colectivist, împrejurările pot da a fund, scoate la suprafaţă pe d. Dim. Sturdza, dar din castron n’are pentru ce eşi.
Potroo.
PENTRU D MINISTRU DE FINANŢE
S’a relavat deja contradicţia în care a căzut d. ministru de finanţe G. Cantacuzino, în privinţa amortizării datoriei publice.
La interval de trei săptăminî, nu mal mult, d. Cantacuzino s’a închinat la două principii absolut contrare ; întîl că e răii să prelungeşti perioada amortizării; apoi, că e rău să o scurtezi. Atunci, cum ar li bine ? vor întreba poate unii cititori.
Bine ar fi să nu vie în capul ministerului finanţelor oameni cari nu se pricep în finanţe; asta e sigur.
Dar să trecem.
Actualul ministru de finanţe a desfiinţat casa de amortizare, creată de guvernul conservator, ca o instituţiune nefolositoare, ba poate chiar stricâcioasă.
Intîinplarea face însă ca teoriile d-luî Cantacuzino în materie de amortizare să capete o dezminţire din cele mal autorizate.
Pe cînd marele nostru financiar găseşte că ie rău să se grăbească amortizarea datoriei publice, guvernul şi parlamentul Germaniei sunt tocfnal de părerea contrarie. Iată în adevăr ce depeşă ne-a transmis ieri Agenţia romînă :
Berlin, 12 Martie.—Reichstagul a adoptat budgetul Î11 a Reia citire, precum şi proiectul de lege privitor lă întrebuinţarea oseedentulul veniturilor imperiului pentru amortizarea datoriei publice.
De! Mare financiar o fi d. G. Cantacuzino, nu zicem ba; şi Camera colectivistă s’o li pricepînd grozav în materie de amortizare. Dar, cu tot patriotiz-inul, nu ne putem împiedeca să credem că s’or fi găsind financiari ceva mal pricepuţi în guvernul şi in parlamentul Germaniei.
In lot cazul, un lucru ie clar: grăbirea amortizării nu ie aşa de vătămătoare cum o pretindea d. Cantacuzino mal a-l-altă-ierl.
D-nuluI Secretar General George I. Lahovari
către
Adunarea generală
a
S0CIETĂŢEI GEOGRAFICE R0MÎNE
îu şedinţa de la 2 (li) Martie 1896.
Sire,
Alteţă Ilegală,
Stimaţi Colegi,
După exemplul anilor trecuţi şi conform cu prescripţiile statutelor noastre, vă cer voe a vă da seamă, în această seară, de activitatea societăţii noastre Î11 cursul anului expirat şi tot o dată a vă întreţine pe scurt de ceea ce s’a lucrat In streinătate de către societăţile geografice similare.
Budgetul ce ne-aţi pus la disposiţie pentru anul trecut, s’a soldat la încheerea a-hulul cu o economie de 933 lef 09 bani şi fără a Ii fost nevoe a ne atinge de micul capital ce posedă societatea.
Acest bun rezultat s’a putut obţine mulţumită generozităţii d-nel dr. Turnescu, care cu începerea anului expirat a făcut donaţie Societăţii noastre de o rentă'anuală de &0Q Iei. Nu mă Indoesc că sunt expresia d-voastră tutulor, aducînd astă seară d-nel dr. Turnescu adîncele mulţumiri ale Societăţii pentru generoasa d-sale donaţiune.
Cred că asemenea exemple ar fi imitate şi de alţi bine-voitorl, dacă s’ar recunoaşte Societăţii noastre drepturile de persoană juridică. Iu acest scop mal mulţi colegi al noştri au depus deja pe biuroul Cameril un proiect de lege şi cum avem fericirea a avea mal mulţi colegi in ambele corpuri legiuitoare, avem dreptul a spera că această recunoaştere să se facă chiar în cursul le-gislaţiunel actuale.
Budgetul nostru pentru anul curent, a-probat de Comitet, se urcă la suma de 12,240 lei, atît la venituri cît şi la cheltuieli; iar contul premiilor, după ce s’afi plătit toate premiile datorite pînă acum, dă un sold de 2000 lei, parte Î11 numerar, parte nevărsaţi încă de donatori, şi care va servi a se plăti premiile ce se vor mal acorda pentru dicţionarele judeţelor Constanţa şi Tulcea.
Şi În anul trecut, buletinul Societăţii Geografice a apărut ca de obieeifi. Prima fasciculă cuprinde între altele, conferinţele atît de interesante ale d-lor I. Calenderu, Gr. Ştefănescu şi alţi), iar a doua va cuprinde erudita conferinţă a d-lul D. Sturdza asupra populaţiei ţării din punctul de vedere eth-nic. Din dicţionarele premiate s’au mal tipărit Irel, fiind’ încă două (Doljul şi R.-Sărat) sub tipar, ast-fel că numărul total al dicţionarelor tipărite pînă acum se urcă la 25, remăind a se mal tipări in anul curent, dacă mijloacele băneşti ue vor permite, încă 5 judeţe şi atunci vom avea cele 30 de judeţe cari compun Romînia propriu zisă, complecte, ln ceea ce priveşte cele două judeţe trans-dunărene, ce afl rămas incă de premiat, am primit pentru concursul de estimp dicţionarul jud. Tulcea. Pentru jud. Constanţa nu s’a presentat. încă nici o lucrare şi cred că ar II mal neinerit a însărcina anume 1111 tînăr care să se fi distins deja în asemenea lucrări, care îu vacanţele cele mari ar putea studia la faţa locului judeţul, săfl cel puţin parte din el, ast-fel ca să nu remâe mult timp incompleclă opera întreprinsă de societatea noastră.
Acum este timpul a chibzui şi a lua măsuri ca din tot acest voluminos material a-dunat, să edităm «Marele nostru dicţionar geografic» care să fie o operă demnă de societatea noastră. In adunarea noastră intimă de mline seară, voi avea onoare a vă propune mijlocul ce-1 cred mal uemeritpentru a aduce la bun sfirşit această lucrare şi dv. veţi hotărî, precum şi asupra mijloacelor băneşti, căci o asemenea cheltuială nu poate intra în restrînsele resurse ale budgetului nostru ordinar.
Acum că opera noastră de căpetenie, Dicţionarul Geografic, este aproape terminată, trebue să ne gîndim la o altă lucrare tot atît de folositoare şi trebuincioasă şi care este editarea unul atlas bine condiţionat a celor 32 de judeţe cari alcătuesc regatul nostru. N’am trebuinţă a insista cît de mult se simte această lipsă, atlt pentru şcoale cit şi pentru particulari; Într’a-devăr, în ultimii ani s’afi tipărit mal multe hărţi de judeţe de către profesorii de geografie respectivi, dar aceste hărţi păcătuesc prin neesactiiatea lor, fiind copiate şi reduse dupe harta statului major austriac pentru Muntenia şi dupe harta lui Dubău pentru Moldova. Aslă-zl însă cînd statul nostru major a lucrat toată harta Moldovei şi a Dobrogel, precum şi o bună parte din Muntenia, putem, cred, începe lucrarea unul atlas pe judeţe care pe lingă o esaciilale perfectă să presinte şi o unitate de scară, de semne convenţionale, etc. Cred că institutul geografic al marelui nostru stat major, Î11 colaborare cu societatea geografică, ar putea începe şi duce la bun sfirşit această lucrare, mal ales astă-zl cînd şeful marelui stal major este chiar onor. nostru v.-pre-şedinte generalul ti. Barozzi, rare de 21 de ani este îu capul acestei societăţi.
O altă lucrare care incumbă societăţii noastre geografice ar 11 a se pune un premiu pentru un mic manual de geografie a Homînicl, In care să se stabilească odată pentru tot-d’auria ortografia, cel puţin pen-tru cele mal însemnate rîurî, piscuri de munţi, oraşe, etc. Acest mic manual n’ar trebui sâ Întreacă peste o coală de htrtie
o
EPOCA
de tipar şi ar urma sil se imprime tu mal multe limbi, franceză, germană, engleză şi italiană, spre a se distribui tn mai multe exemplare la toate societăţile geografice şi savante, şi la diferite congrese internaţionale ; prin aceasta s’ar pune capăt la ortografiile fantastice ce se găsesc astă-zl tncă mal în toate manualele de geografie străine şi s’ar evita erori ridicule ca acelea cari aşează capitala noastră clnd în Bulgaria, cînd In Turcia, clnd chiar în Ungaria.
Sunt puţine zile de clnd colegul nostru d-nu Socec a primit o scrisoare din Franţa, a cărei adresă era : «Bucarest-Hongrie»! Vecinii noştri maghiari sunt mal... şoviniştl în această privinţă; el nu scapă nici o o-cazie ca să nu dea o lecţie diferiţilor geografi saQ cartografi, caii nu se conformează cu ortografia oficială a numelor ungureşti ; ast-fel acum de curînd d. Vidal-Lablache, a scos o hartă geografică cu titlul «Etats Da-nubiens» şi numai de cit un geograf maghiar, d. Berecz Anton, a publicat o critică virulentă operil d-lul Lablache Iu ceea-ce priveşte numirile ungureşti. «Les accents et Ies traits-d’union sont presque partout nigliges» / se plîuge d. Berecz, şi mal departe d-sa continuă: «Nous ne comprenons «pas pourqoi l’aiiteur (Vidal-Lablache) donne «au «Danube» le nom allemand (Donau) et «supprime le nom hongrois (Duna). II en «est de meme pour l’Aluta ă e6t6 duquel «se trouve inscrit le nom valaque (Oltu); «mais le câte hongrois (Olt) manqne. L’in-«sertion du mot Transylvanie etait com-«plâtement inutile, puisque la Transylvanie «est tolalement incorporâe â la Hongrie; «la denominatiou speciale n’a plus sa rai-«son d’Ctre !» Ce ar zice d-nu Berecz dacă ar primi o scrisoare cu adresa «Budapesta-Roumanie ?»
♦
* *
In cursul anului expirat s’ail ţinut mal multe Congrese geografice: ast-fel la Brema congresul societăţilor geografice germane ; la Roma acel al societăţilor geografice italiene ; la Bordeaux congresul geografic şi etimologic al societăţilor franceze şi la Londra al VI Congres geografic internaţional.
La Brema şi la Roma n’afi fost nimenea din partea ţării, iar la congresul de la Bordeaux anunţase participarea sa d-nu profesor Xenopol ; un doliu în familie avîndu’l împedicat de a merge la Bordeaux, d-sa a trimis la Congres un memoriu asupra Ro-mlnilor din regatul Ungariei, care a fost citit Intr’una din şedinţe şi in urmă publicat în dările de seamă ale Congresului.
In ceea ce priveşte congresul internaţional ţinut în luna August trecut la Londra, el se compunea de peste 1500 membri din toate părţile lumii. Societatea noastră a fost reprezentată prin d-nil Grig. Tocilescu, Ne-deiano, primul secretar al legaţiunel noastre la Londra, şi sub-semnatul, delegaţi de către Societate cit şi de către Ministrul nostru al afacerilor străine; a mal participat şi d-nul Holbau, delegat din partea Ministerului de Culte.
Congresul s’a deschis în seara de 26 Iulie în sala cea mare de la «Imperial Institute» de la South Kensington de către A. S. R. ducele de York, în faţa unul auditor de aproape 3000 de persoane, din corpul diplomatic, membrii congresului, miniştriI şi marii demnitari al Coroanil.
’Ml este imposibil a vă da în astă seară o dare de seamă cît de sumară asupra lucrărilor congresului, căci aceasta m’ar duce prea departe şi aşi răpi d-lor conferenţiari un timp precios.
Un raport detailat asupra acestui Congres este gata şi va apare în primul nostru buletin din anul acesta, ast-fel că acel cari se interesează de asemenea studii vor putea în curînd citi în buletinul nostru diferitele chestiuni desbătute cît şi resoluţiunile luate. Un mare progres ştiinţific s’a obţinut la Congres, prin faptul că delegaţii Franciel aQ admis ca prim-meridian, meridianul de la Greenwich, pe clnd din parte-le delegaţii englezi şi americani au declarat că adoptă penlru lucrările geografice şi ştiinţifice sistemul decimal.
Să ştie cîte neajunsuri să pricinuiau învăţaţilor prin existenţa mal multor prim-meridiane şi cîtă cerneală a curs şi cîte discursuri s’au pronunţat în favoarea unuia sau altul meridian; de astă dată chestia s’a tranşat, şi de o parte şi de alta s’a făcut sacrificiu de amor propriu rău înţeles. Asemenea şi adoptarea sistemului celui mal raţional, sistemului metric, pentru lucrările de sciinţă, va fi bine primită de toţi acel cari se ocupă cu studiile sciinţilice.
*
* *
Tîuărul bursier al Societăţii d. Mehedinţi, a urmat în timp de patru ani cursurile geografice de la Sorbona din Paris şi în urmă la Universităţile din Berlin şi Leipzic; anul acesta urma a ’şl trece esamenul de d-r. în filosofie la Berlin, pentru care scop începuse deja prelucrarea tesel sale de doctorat.
Din nenorocire în ultimul timp, în urma unul surmeuage intelectual, sănătatea lui s'a sdruncinat şi după poveţele medicilor a trebuit să întrerupă orl-ce ocupaţie intelectuală şi să se odihnească cîtă-va vreme la ţară. El trebue să sosească în curînd în ţară şi este de sperat că la anul viitor, dupe ce se va fi odihnit şi întărit prin aerul curat din munţii noştri, va putea a se întoarce în străinătate spre a-şl încorona munca sa stăruitoare de mal mulţi ani, prin obţinerea diplomei de d-r. în filosofie.
(Sfirşitul în numărul de miine.)
,TeP0CA“Ta TÎRQOVIŞTE
Tîrgovişte, 14 Martie 1896.
Funcţionarii regimului.
In urma denunţărilor făcute de ziarul Timpul prin No. 257 din l8/so Noembre anul espirat pag. I col. 3 şi 4, cum că In postul de Secretar al Consiliului ju-deţian Dîmboviţa, s’a numit un «bursier al niai])Hullor puşcării anume Leon Scar-lalescu», după cum se esprimă Voinţa Naţională No. 1419 din 9 Iunie 1889, ne aşteptam, cu drept cuvînt, ca ministrul de Interne să ia act, văzlnd acele grave denunţări, făcute mal ales de Voinţa, principalul d-lor organ de pu-
blicitate, care destăinuia anume toate hoţiile comise de Scarlatescu, şi săavi-seze la depărtarea imediată a’ acestui tilhar din funcţiunea unde-1 cocoţase gaşca colectivistă.
Ministrul însă s’a mulţumit cu oare-cari relaţii date de capii colectivităţel din localitate cari aveau interes să a-pere pe Scărlătescu (fiind agent şi samsar al lor), şi a făcut lucrurile muşama; iar Scărlătescu «bursier al mal multor puşcării» şi care fusese condamnat şapte luni la închisoare şi a purtat fiarele temniţei, se menţine şi azi in funcţiune.
Tot judeţul Dîmboviţa a fost prins de groază cind a auzit despre numirea a acestui tilhar în acea importantă funcţiune, şi după cum suntem informaţi, majoritatea Consiliului judeţian la cea dinţii întrunire,! va blama printr’un vot purtarea administraţiei cu privire la a-ceastă numire, şi va refuza să lucreze cu puşcăriaşul Scărlătescu. — Aceasta de sigur ar face mare onoare represen-tanţilor judeţului şi ar fi palma cea mal bine meritată protectorilor lui Scărlătescu.
Ne facem o datorie de a denunţa şi de astă dată caşul d-lul ministru, şi să-l rugăm ca, dacă are dorinţa să cunoască toate faptele acestui tilhar, să ceară copie după rechisitorul d-lul G. Fratosti-ţiauu fost procuror, din 1889, sau să cheme confidenţial pe d. Fratoştiţianu (actual Preşedinte la Vâlcea) la Bucureşti şi să-l întrebe despre toate faptele Iul Scarlatescu şi despre mijlocul infam la Curte spre a scăpa (de care vom vorbi mal tirziti) şi se va convinge pînă la evidenţă ce poamă e Scarlatescu. si nu numai atît, dar va fi cuprins de o-roare cînd va afla.
Ca să se mal convingă că puşcăriaşul Scărlătescu a fost dat afară cu pată mal din toate funcţiunile ce a ocupat în trecut, d-1 Stolojan să ceară dosarul ministerului de interne din 1888, şi va vedea că după trei luni de la numirea lui Scărlătescu ca director al penitenciarului de minori Mislea, a fost dat a-fară pentru pungăşii revoltătoare.
Şi dacă nici acestea nu vor convinge pe d-1 Stolojan despre faptele acestui ordinar pungaş, spre a motiva depărtarea lui din funcţiunea pe care o necinsteşte, afle d-1 Stolojan câ-I reservăm şi alte surprise despre alte faimoase isprăvi ale lui Scărlătescu pe care publicul le cunoaşte tot aşa de bine, precum : furtul a 3000 lei din posunarul căpitanului N. Negoescu tot în modul descris de Voinţa (se vede că avea acelaşi metod de furtişag) furtul bijuteriei mumei reposatulul I. Şerb (drept resplată că Ta ţinut In casă 3 ani pe mîncare şi îmbrăcăminte) ; pungăşiile cu moara lui Bă-lăşescu şi altele cu acte de vînzări falşe şi care chiar acum acesta din urmă e pendinte la parchet.
A cere relaţie actualului prefect V. Dimitrescu, nici să mal cerce d-1 Stolojan, căci un om care în calitate de prefect este întins pe stradă de birtaşl spre a’şl plăti datoriele provenite din mîncare şi care ţine în postul de director pe un tip ca Dincă Bucşeneanu, «a-busiv şi pervers» după cum denunţă Timpul de la 5 (17) curent, nu se poate despărţi nici de Scărlătescu, care-I face pe bufonul şi-i procură şi alte distracţii.
Onoare d-lul deputat C. I. Nicolaescu, protectorul celor de mal sus!..
I u Tlrgoriţlean
SITUAŢIA IN ITALIA
(Prin fir telegrafic)
Discuţiiiuile din Caiuerii. — Alianţa
cu Englltera.—Vot de încredere.
Situaţia in Fugii icra.
Roma, 13 Martie.
Senat. In timpul discuţiei crediteler pentru Africa, d. Colombo declară că cele douăzeci de milioane acordate de ministerul precedent sînt coprinse în operaţiunea actuală de 140,000,000. Justifică emiterea de titluri negociabile numai în interiorul ţării.
D. Lampertico zice că leacul pentru reaua situaţiune actuală consistă în primirea statu-quo-ulul. Nu e vorbă de a părăsi Eritrea, ci de a rămîne în nişte limite bine hotărlte spre a stabili o colonie sigură pentru des-voltarea comerţului.
Fostul ministru d. Blanc, face să reiasă că alianţa Engliterel cu Italia este un fapt îndeplinit care are de basă o comunitate de interese defensive. Italia a devenit o legătură eficace Intre Englitera şi tripla a-lianţă.
D. Sermonetta declară că e fericit să asculte declaraţiunile d-lul Blanc ; cabinetul precedent e răspunzător de toate de-sastrele. Guvernul actual e sigur că are toată ţara cu dînsul în ceea ce priveşte politica africană.
D. Saracco apără cabinetul precedent.
D. di Iludini zice că fostul minister nu poate să respingă răspunderea ocupării Tigrului care s’a efectuat fără preparaţiune convenabilă. Cabinetul precedent a făcut să se verse de geaba sîngele italian. D. di Rudini zice că n’a aprobat nici odată politica africană a fostului minister.
Adunarea votează prin sculare şi şedere, ordinea de zi a d-lor Ferraris şi Paternostro exprimînd încrederea sa în guvernul actual, apoi adoptă prin scrutin secret, cu 109 voturi contra 64, creditele pentru Africa.
Roma, 13 Marte.
Situaţia în sudul Erilreel este tot aceiaşi. Generalul Baldisera a plecat de la Asmara ca să inspecteze Okulekusai. Se semnalează grupe de dervişi la nord-est de lvassala.
Massauah, 13 Marte.
Comunicaţia optică între Salderat şi Kas-
sala este Întreruptă. Azi dimineaţă s’a auzit de la Salderat bubuituri de tunuri, trase probabil de la Kassala în contra dervişilor.
IAFOR^IAŢII
E vorba ca tl. Sâveanu să fie în curînd numit prefect al judeţului Putna, în locul d-lul Capeleanu.
Se reia firul de la 1888.
Ziarele ungureşti spun că d. Bănfiy, primul ministru ungar, a convocat pe mal mulţi fruntaşi sîrbl din partidul moderat la o conferinţa intimă.
Scopul e stabilirea bazelor de împăcare între unguri şi sîrbl.
Cînd va veni rîndul d-lor Sla-vicI-Brote ?
D. Lasfear Catargiu a fost ieri la Bîrlad şi peste cîte-va zile se va întoarce in Capitală.
In curînd se va adopta pulberea-tip pentru armata noastră, în urma experienţelor ce se vor face septă-mîna viitoare la arsenalul armatei.
D. general J. Lahovari, care precum am anunţat ieri va fi rechie-mat în activitate pe ziua de 1 A-prilie, va fi numit comandant al diviziei din BuzăQ, în locul d-lul general Algiu, care a cerut să-’şl reguleze drepturile la pensie.
Pe ziua de zece MaiQ se vor face în armată mal multe înaintări de ofiţeri superiori.
D. Dini. Sturdza a făcut ieri o lungă vizită d-lul conte de Leyden, ministru plenipotenţiar al Germaniei.
întrevederea a durat mal mult de o oră.
Administrator al casei şcoalelor va fi numit d. V. Palladi, profesor în Iaşi şi fost secretar general al ministerului instrucţiei sub guvernul generalului Florescu.
D. Eugen Stătescu va pleca Marţi la Cannes, în sudul Franţei, unde va sta o lună.
D-sa se va întoarce în Capitală în primele zile ele lunel Maifi.
CRONICA JUDICIARA IEŞANA
Divorţ, recouciliare şi lege
Un caz curios şi poale unic în felul său, se desbate actualmente înaintea curţeî apelative din Iaşi. D. H..„ mare industriaş, se ceartă cu soţia sa apraposito de o fată pe care d-na H... o are din prima căsătorie. Tatăl vitreg voia să dea fata după un maşinist, mama însă, bună cum îs mamele din natura lor, se opunea la o ast-fel de mesalianţă.
Această diverginţă de vederi dădu naştere unor serii de mizerii numite de familie, mizerii cari ’şl găsesc epilogul la tribunal. Cererea în divorţ fiind mutuală, se înţelege că lucrurile aii mers strună. Dar tocmai cînd legiuitorul despărţise soţii beligeranţi, iată că un vînt impă-cuitor, alungă norul de pe cerul conjugal al familiei H...
Soţul merge în străinătate, în afaceri.
In preziua revenirel sale în Iaşi el dădu o telegramă soţiei ca să-I trimeată trăsura la gară. Depeşa, ajungînd in mina unul om din casă, acesta, in loc să trimeată trăsura, trimise do-cariul.
De aicea, din acest fapt neînsemnat, ciuda soţului, care merse şnur la tribunal pentru înregistrarea divorţului.
Ajungînd acasă şiluîndu-se la refec cu fomeea, bietul H., află că nu dînsa ’l-a jucat soţia cu docariul. Divorţul însă, este înregistrat şi singură curtea noastră de apel, va statua dacă diferendul cu un docariu este sau nu caz serios de divorţ.
Vom pindi şi vom comunica rezultatul la vreme.
*
* *
Un alt caz demn de înregistrat.
Trei armeni, alegători in tîrguşorul Bivolari, au fost traduşi înaintea Curtel cu juri, pentru delicte electorale.
Clemenţa părintească a judecătorilor s’a des-minţit însă de astă-dată, aşa că bieţii armeni s'au văzut precopsiţl cu un verdict afirmativ.
l’reşedinlele, atins de această judecată, a suspendat pronunţarea pedepsei.
La ieşirea din sală, lumea se interesa de argumentul pe care se răzămase juriul, spre a scoate vinovaţi pe cel trei armeni:
— De... respunse unul din juraţi, eu ştiu de la tatăl meu că armeanul plăteşte gloaba.
Solid argument—ce zici mata?
Rnrik.
DEPE§I
(Serviciul Agenţiei Romîne)
Petersburg, 13 Martie
Ţarina-văduvă, însoţită de marele duce Michail şi de marea ducesă Olga, a plecat în sudul Franciel ca să facă visită Ţarevi-ciuluî.
Agentul diplomatic rus, d-nul Cearykoff, a plecat la Sofia.
Paris, 13 Martie.
Camera deputaţilor.—In timpul discuţiei proiectului de impozit asupra venitului, d-nu Dou-raer reproşează comisiunel budgetului că a re-
fusat să examineze proiectul săO.—El cere Camerei să se pronunţe asupra principiului impozitului iar nu asupra proiectului lnsu-şl.— I)-nu Doumer pune chestiunea de încredere.
Urmarea discuţiei s’a aminul pe miine.
Paris, 13 Martie.
In afacerea Dupas-Royere, cel doi preveniţi aQ fost achitaţi.
In afacerea şantagelor Lebaudy, Ulrich de Civry şi Ceşti atl fost condamnaţi Ia 13 luni de închisoare şi 500 de franci amendă.—Ioseph de Civry, Saintcere, Chiarisolo, des Perriăres şi Labruyere aQ fost achitaţi.
Londra, 13 Martie.
Azi a fost un consilin de miniştri la care aQ asistat generalii Wolseley şi Greenfeld.— S’a discutat expediţia din Dognola.
Procesul Jameson s’a amîuat pentru 10 A-prilie.
Londra, 13 Martie.
Mal multe cabinete sunt de părere să lase comisiunel de administraţie a datoriei publice egipţene, grija de a decide dacă o parte a fondului de rezervă poate fi afectat expediţiunel din Dongola.
Washington, 13 Martie.
Camera representanţilor menţine votul săO în privinţa Cubei. O conferinţă care n’a dat nici un rezultat s’a ţinut între delegaţii Camerei şi al Senatului. O a doua conferinţă se va ţine mîine.
Constantiuopol, 13 Martie.
Poarta a primit eondiţiunile cu cari ambasadele consimt să numească delegaţi pe lingă eomisiuuea însărcinată cu revizuirea taxelor de cheiagiu la Constantinopol.
Constantinopol, 13 Martie.
D. Cambon, ambasador al Franciel, a sosit.
Un batalion va face onorurile militare prinţului Ferdinand al Bulgariei la staţia graniţalâ Mustafa-paşa.
Berlin, 13 Martie.
Nateional Zeitung anunţă că prinţul de Ho-heulohe va merge la Viena în timpul şedere! ce va face acolo împăratul Wilhelm. Scopul călătoriei sale ar fi să asiste la căsătoria nepoatei sale.
Roma, 13 Martie
Biroul central de meteorologie din Roma a-nunţă că azi dimineaţă s’a simţit un cutremur de pămînt la Oppido, la lteggio în Calabria şi la Messina.
Londra, 13 Martie
Se anunţă din Atena ziarului «Times» cu data de 12 Martie că o mare panică domneşte în populaţia creştină din Când.— De la ultimele excese ale Turcilor, s’aQ închis magasinele sub pretext că musulmanii sunt animaţi de dispo-ziţiunl foarte agresive.
Essen, 13 Martie
Două trenuri de mărfuri s’au ciocnit la gara Hattingen.—Cel doul mecanici aQ fost omoriţl, şeapte vagoane au fost distruse.
Sofia, 13 Martie.
Prinţul Ferdinand a plecat la mezul nopţii la Constantinopol.— El este însoţit de comisarul otoman la Sofia, precum şi de d-nil Stoilow şi Petrow.
0 crimă oribilă
Autorităţile din Severii) au descoperit o crimă oribilă săvîrşită în ziua de 2 Martie, în comuna Godeana, judelui Mehedinţi.
Nişte copil aQ găsit într’un puţ cadavrul unei femei dispărută din comună. Ea se numea Opriţa Pîrvu Păunescu.
In urma cercetărilor făcute s’a dovedit că crima a fost făptuită de Însuşi copiii el.
Opriţa a fost aruncată în puţul din dosul caselor de fiul el Păun, fiica el şi a-mautul fiicei, Pavel Gheorghiu.
El s’au hotărît să îndeplinească acest act In urma stăruinţei mumei lor de a vinde pămtntul şi casa ce-I aparţineau pentru a nu le lăsa moştenire copiilor.
Vinovaţii aii mărturisit fapta. El au fost arestaţi şi cadavrul nefericitei mume a fost imormîntat.
SINUCIDEREA DIN GALAŢI
Asupra senzaţionalei sinucideri din Galaţi, o gazetă locală mal dă următoarele amănunte interesante:
Franceza care s’a otrăvit la hotel Continental n’a murit încă. Pereţii stomacului îl sunt atacaţi însă.
In momentul cînd a intrat in camera de la liotei, procurorul şi şeful poliţiei, ea zise cu un ton patetic.
Voesc să mor! Am venit aici în Galaţi să mor. Cer ertare la toţi, dar voesc să mor! Apoi chemă pe un chelner cu care se putea înţelege franţuzeşte şi îl încredinţa un cornet cu sublimat corosiv cristalizat.
Ea locuia în Bucureşti la hotel Kiriazi, unde o întreţinea un romîn care o adusese din străinătate şi care acum locu-eşte în Galaţi.
DIN PRESA
Ziarele «le a/.i
------ Timpul reproduce un articol
din ziarul pestan «Hazânk», în care se vorbeşte de încercarea baronului Banffy, pi'imul-ministru al Ungariei, de a potoli pe Romînl cu ajutorul d-lul Dumitru Sturdza. «Hazânk» n’are încredere mare in tentativa d-lul Banffy :
Victoria d-rulul Raţia asupra lui Brote şi consorţii dovedeşte pe deplin că Sturdza şi-a pierdut în Ardeal orl-ce influenţă din momentul in care Rominil ardeleni aQ observat că el n'aQ fost buni de alt-ceva de cît să ridice cu umărul pe d. Sturdza ia putere. Şi dacă in Transilvania şi-a pierdut orl-ce influenţă, în Ro-inînia nu a ştiut să’şl păstreze prestigiul în faţa propriului său partid nu numai pentru că nu şi-a îndeplinit promisiunile făcute în opoziţie, dar pentru că n’a început nici reformele promise, după venirea la guvern, în discursul-program de la Iaşi. Aşa do pildă, desfiinţarea lege! maximului.
Pe lingă aceasta pulent afirma că şi in politica externă d. Sturdza s'a schimbai foarte mult. Pe cînd înainte era aderentul triplei alianţe’ azi face totul numai pentru ca să fie văzul cu ochi buni de Rusia.
Timpul adaogă, la finea rezumatului articolului din Hazânk :
De altă parte, Standard din Londra public^
o corespondenţă din Viena în care se spune că în Romînia iconarii şi-au reînceput agitaţiile lor. Acelaşi ziar adaogă că «vă puteţi închipui că d. Sturdza care are multe cuvinte, ca să se siinţă ingrijat, este cu lotul alarmat de îndo-elile ce se aruncă asupra solidităţii grupului de puteri Ia care este alipită Romînia. Temerile sale sunt împărtăşite de partidul său.»
Acest pasagiQ corespondentul din Viena îl ia dintr’o scrisoare, pe care spune că a primil-o dintr’un foarte hun isvor. Tonul intregeî scrisori nu lasă nici o îndoială că ea a fost trimisă de un liberal, amic al d-lul Sturdza.
------- Constituţionalul rîde de chipul
cum liberalii au echilibrai budgetul:
Cînd înfrinezl aşa de mult cheltuelile în cî-trecl de suma de J209.800.000 de sul) conservat torl şi ajungi Ia 209,928.000, iar spre echilibrarea acestor cheltuell înfrinate iei 6.300.000 din capitalul ţârei ca să astupi gaura cheltuelilor, atunci to poţi de sigur lăuda că te ţii de principiul din program: iufriuarea cheltuelilor.
In multe lucruri sunt neîntrecuţi liberalii la noi în ţară, dar farsori ca dinşil nu's nici iu America.
——- Adevărul revine asupra «nemerniciei lui Dim. A. Sturdza», primul nostru ministru:
Trădător în Transilvania.
Trădător în Macedonia.
Şi acest de două ori trădător, in şedinţa Senatului de la 27 Noembre 1893, a terminat discursul său cu următoarele cuvinte adresate miniştrilor conservatori:
Mă doare inima cînd văd şi cind prevăd urmările nemerniciei d-voastră:
Să răspundă Dim. A. Sturdza;
Nemernicia sa, unde are să ne ducă ?
Cari vor fi oare urmările nemerniciei sale ?
Slirî «lin ziare
Din Gazeta :
*** Legea judecătoriilor de ocoale şi comunale, va li pusă în aplicare la 1 Iulie.
*** Următoarele decrete de numiri tn magistratură amovibilă şi inamovibilă aQ fost iscălite de M. S. Regele :
D. L. Leonţeanu, licenţiat de la Paris, actual preşedinte de secţie la Curtea de apel din Craiova, se numeşte prim preşedinte al acelei curţi în locul vacant.
1). G. D. Bildirescu, licenţiat de la Paris, aciuai consilier la Curtea de apel din Craiova. se numeşte preşedinte de secţie în locul d-lul Leonţeanu.
D. C. Mitescu, licenţiat de la Bucureşti, actual procuror la Curtea de apel din Craiova, se numeşte consilier la aceiaşi (iurte In locul d-lul G. D. Bildirescu.
D. Chr. Alexianu, licenţiat din Bucureşti fost preşedinte de tribunal, se numeşte procuror la Curtea de Apel din Craiova in locul d-lul Mitescu.
D. C. Gănescu, doetor in drept de la facultatea din Bruxelles, actual supleant la tribunalul Ilfov, se numeşte procuror la a-celaşl tribunal In locul vacant.
D. Mihail Durata, licenţiat în drept, se numeşte supleant la tribunalul Ilfov iu locul d-lul Gănescu.
D. Petru A. Puricescu, licenţiat In drept de la Geneva, fost judecător de pace, se numeşte substitut la tribunalul Romauaţl, în locul vacant.
D. Sabiu Popescu, licenţiat în drept, se numeşte ajutor la judecătoria de pace Şuiei, judeţul Argeş.
D. Uli. Dumitrescu, licenţiat în drept, se numeşte ajutor, la judecătoria de pace din Roşiorii de Vede.
D. Ion Oprcscu, licenţiat In drept, se numeşte ajutor la judecătoria de pace din Paşcani, judeţul Suceava.
PARI,AMETVTUI^
C A M E R A
I'i'iiKfira	tiv la IU Martie
1), Ein. Costinescu. Dar la 1882-83 a fost excedent ?
I). Menolas Ghennani. Da : am spus-o, anul acesta s’a soldat cu un excedent de 4.000.000.
Oratorul examinează budgetele exerciţii-lor 1883-87 şi dovedeşte că pretinsele excedente pe cari le menţionează expunerea de motive, se reduc la sume foarte neînsemnate. Ceea-ce e mal de mirat e că onor. raportor d. Costinescu susţine că şi exerciţiul 1887-88 a dat un excedent de 11 milioane,— pe cînd însuşi ministrul de finanţe de pe atunci recuuoaşte că excedentul a fost numai de 7.300.000. ScădeţI din acestea
4.300.000	lei proveniţi din vlnzarea bunurilor Statului — care e o resursă extraordinară — şi veţi rămîne cu un excedent real de 3.000.000 iei.
D. Ghermani cercetează după aceasta modul cum este alcătuit budgetul actual şi constată că în ceea ce priveşte veniturile generale, ministrul de finauţe nu s’a depărtat mult de acela al anului trecut, afară de două excepţium: veniturile vămilor şi ale băuturilor spirtoase.
La veniturile vămilor diferinta nu-1 decît de 300,000 lei.
La ministerul de domenii eomisiuuea bugetară şl ministrul de finanţe aQ fixat veniturile numai la 25,000,000. Oratorul crede că prevederile acestea aQ fost prea pesimiste şi cauza acestei greşeli e că s’a luat ca normă pentru evaluarea veniturilor ultimii trei ani, cari aQ constituit o epocă foarte puţin favorabilă pentru agricultură.
Oratorul examinează cheltuelile şi e de părere că se puteau menţine foarte bine cifrele din vechiul budget. Dar, aceste reduceri sînt de o minimă importanţă. Ceea ce-I mal grav, e faptul că s’a recurs la resursele casei de amortizare pentru a se echilibra budgetul. Această dispoziţie nu o pot admite, fund-că după cum am dovedit cu ocaziunea discuţiei proectulul pentru desfiinţarea numitei case, legiuitorul de la 1881 a destinat sumele produse de vlnzarea Imnurilor Statului pentru stingerea datoriei publice. Dacă voiţi cu orl-ce chip să daţi o întrebuinţare streină acestor resurse —zice d. Ghennani—cel puţin aleclaţi-le la cliel-uelile extraordinare.
I). Menelas Ghermani critică toate economiile făcute In diferitele administrnţiunl publice. Trecînd la datoria publică, observă că raportul face un rechizitor extrem de aspru operaţiunilor făcute de ministrul de finanţe al guvernului conservator. Refutează
www.dacoromanica.ro
EPOCA
3
toate învinuirile aduse de d. Costinescu. In
ce priveşte Împrumutul de 100,000,000, efectuat de guvernul conservator, pe care un ziar eomplectarnente profan In materie de finanţe, Gazeta, îl califică de «dezastruos», acel Împrumut, zice d. Ghermani e foarte justificat de Împrejurări.
Şedinţa se suspendă pentru clte-va minute. La redeschidere
D. Sturdza roagă Camera să ţie şedinţe de noapte, de-oarc-ce timpul este scurt şi budgetele trelmesc votate Înainte de sărbători.
Camera consultată, hotărăşte ca cu Începere de deseară să ţie şedinţe de la orele 8 şi jumătate în sus.
D. Menelas Ghermani continuă juslifi-cînd toate împrumuturile contractate de d-sa ca ministru de finanţe şi arătînd că ele nu aii pricinuit nici o pagubă Statului. Cu prilejul împrumutului de 32,000,000 ne mal acuzaţi că am consolidat valuta, adaogă d. Ghermani.
Noi am crezut că această consolidare a valutei e absolut indispensabilă, pentru a scăpa de agili, care se ridicase la 20 şi 22 la sută, pentru a scăpa ţara de acest flagel care stirnise o generală protestare.
Dacă agiul rămînea, Statul ar fi plătit
7.000.000 agio anual, cea ce ’nsemnează că piuă azi Statul a, fi plătit 63.000.000 lei.
Mal am să fac o remarcă:
Ce părere are d. Ministru de finanţe asupra sistemului nostru monetar? Am citit acum cîţl-va ani o broşură prin care d. G. Can-tacuzino se pronunţa pentru bimetalism şi emitea opiniunea că agiul ar fi o fericire pentru ţară. Aş voi să ştitt dacă d. ministru de finanţe ’şl-a modificat părerea de atunci?
Ajugînd la cestiunea împrumuturilor cu tipul de 5 la sulă după ce se contractaseră Înainte cu 4 la sută, oratorul demonstrează că cel cu 5 la sută a prezintat mal multe avantagil pentru Stat. In urmă s’a produs criza aceea financiară aşa de teribilă In Argentina, care-a provocat falimentul casei Baring Brother’s. Din cauza aceasta toate valorile aii suferit o scădere pe care a resimţit-o şi renta Romluă.
In sfîrşit d. Menelas Ghermani sdrobeşte toate acnzaţiunile ee-1 aduce expunerea de motive pentru închipuite pagube ce d-sa ar fi cauzat Statului prin diferite emisiuni de rentă.
I). Ein. Costinescu, raportorul, începe prin a ridica în slava cerului epoca de la 1877-1888, care după d-sa e cea mal mare epocă din istorie. O pleiadă de bărbaţi mari — zice d. raportor aii făcut regalitatea, independenţa, ele. şi eu care în opera aceasta eram un simplu atom, tresar astăzi clnd mi-o amintesc !|
De aceea în expunerea de motive am insistat mult asupra intervalului de timp de la 1877—1888.
1). Costinescu recunoaşte împreună cu d. Ghermani că între excedentele anilor 1877— 1888 intră şi resursele extra-ordinare ale Statului, pentru ce nu admite şi d. Gher-mani că pentru cheltuelile necesitate de războiţi să se păstreze aceiaşi socoteală?
In urmă oratorul caută să probeze că budgetele exerciţiilor 1877—88 s’au soldat cu excedentele pe cari le menţionează d-sa în expunerea de motive.
Ajungînd la cele 3,600,000 leljal cassel de amortisare trecuţi la venituri ordinare,spune că în realitate se vor afecta la venituri extraordinare, pentru căcse vor face drumuri de fer, docurl, etc. Cu alte cuvinte budgetul nu face alt-eeva de cîl transformă un fond agricol într’un fond industrial.
Nu încriminează pe d. Ghermani că a înfiinţat cassa de amortisare, căci e bine ca un ministru în vremuri de prosperitate să pună la o parte bani albi pentru zile neguri insă, nu-I mal puţin adevărat că în timpre. critice, e bine ca să se recurgă la acele ondurî de rezervă.
In fine d. Costinescu răspunde la criticile d-lul Gherman.i afară de acelea relative la valută, pe cari le rezervă pentru d. ministru de finanţe.
Şedinţa se ridică la ora 6.
Şedinţa de noaitte
A	*
Şedinţa se deschide la ora 9 şi 5.
Presidează d. M. Ferechide, vice-preşe-dinte.
Se acordă cuvîntul d-lul Cantacuzino, ministrul finanţelor.
D-sa găseşte cam greu de a răspunde «'•' tutulor celor cari aQ vorbit în discuţia generală a budgetului.
Este dificil de a răspunde d-lul Dobrescu, care n’a formulat de cît lucruri imposibile.
Va răspunde în particular d-lul Ghermani.
Abordează situaţia financiară şi budgetul.
Relativ la cea d’întîift d-sa spune, că liberalii aii plătit 30 milioane de deficite de ale conservatorilor. Ce aii plătit conservatorii pentru liberali ?
D. Ghermani se contrazice în criticile formulate contra budgetului; susţine, că n’aă fost în deajuns de bine evaluate veniturile, şi pe de altă parte susţine, că s’a echilibrat budgetul cu resurse extraordinare.
Suma aceea, a casei de amortisare, trebuia înscrisă Intre venituri ordinare, in loc de a recurge la iinposite nuol.
D. Cantacuzino trece pe scurt asupra criticilor făcute diferitelor capitole ale budgetului'de venituri. D-sa nu e de părerea d-lul Ghermani, care a susţinut că sarci-nele contribuabilului sunt aceleaşi, din momentul ce sunt aceleaşi cifre ca şi în bud-b getul anului trecut.
; In privinţa budgetului datoriei publice, d. ministru de finanţe declară că va reveni cu prilejul discuţiunel lui.
Roagă Camera a lua în consideraţie budgetul aşa cum l’a presentul d-sa.
I). Costinescu revine asupra cîtor-va a-mănunte pe cari le-a uitat în graba vorbire), fiind la sfirşitul şedinţei.
Discuţiunea se închide; budgetul se ia în considerare.
Se votează mal multe capitole ale budgetului veniturilor.
La capitolul veniturilor provenite din pensiunea elevilor solvenţi din internatele Statului.
I). Ciocazan face ctte-va observaţnml critice asupra învăţămlntulul privat — care este o plagă a învâţămîiiluiui în general.
Vorbeşte de Liceul internat din Iaşi înfiinţat de d. Take lonescu, cărui-I face e-
logil, şi care este menit să ajute pe elevii
eminenţi din toate clasele sociale.
D. Poni caută să desorganiseze acest serviciu al internatului. Prin aceasta se va da un noii avînt pensionatelor private.
D. Ciocazan face alusil mal mult de cît transparente la adresa Institutelor Unite din Iaşi, unde ministrul Instrucţiei este membru fundator.
I). Ciocazan cere ca cifra de la acest capitol să fie urcată la cel puţin 150,000 lei, căci liceul internat ar produce, dacă ar fi bine orgauisat.
D. Poni, ministrul instrucţiei, răspunde d-lnl Ciocazan.
D-sa face mal mult chestiune personală cu d. Ciocazan, susţinînd că n’a nedreptăţit liceul internat din Iaşi în folosul şcolilor particulare. Vorbeşte cu mult foc de Institutele- Unite.
După oare-carl observaţiunl ale d-lulEm. Costinescu, raportorul general al budgetului, cifra din budget se menţine.
Budgetul veniturilor în total se votează cu 78 voturi pentru, contra 1.
I). Em. M. Porumbarii dă citire raportului asupra budgetului datoriei publice.
I). N. T. l’opp crede că suma de 3 milioane prevăzută pentru dobtnda bonurilor de tezaur şi pentru anuităţile vre-unul noii împrumut nu este suficientă.
I). G. Cantacuzino, ministru de finanţe, arată că nu e nevoie să se contracteze într’un an împrumuturi pentru suma întreagă a creditelor necesare pentru lucrări într’un an şi face declaraţiunea solemnă că nu se vor emite bonuri de tesaur nici contracta împrumuturi cari se necesite în eserciţiul 1896-97 o anuitate mal mare de 3 milioane.
1J. Popp cere să se publice un tablou de sumele întrebuinţate din creditele extra-or-dinâre.
Discuţia generală se închide.
Budgetul datoriei publice pus la vot se admite cu 71 voturi pentru, contra 1.
D. Em. Costinescu dă citire raportului budgetului cheltuelilor ministerului de finanţe.
Preşedintele declară discuţiunea generală deschisă.
Neluînd nimeni cuvîntul, budgetul se ia în considerare prin ridicare de mîinl.
D. Em. Costinescu dă citire budgetului pe capitole şi articole, la cari nu se iveşte nici o diseuţiune.
Budgetul cheltuelilor Ministerului de Finanţe se votează cu 71 voturi pentru, contra 1.
Şedinţa se ridică la orele 11 şi jum. noaptea.
Şedinţa tle la 14 Martie
m	+
I). Pană Buescu anunţă o interpelare ministrului de finanţe, dacă acesta are intenţia ca în înţelegere cu cele-l’alte puteri să restabilească monometalismul de argint. (Rîsete).
D. Pană Buescu cere ca interpelarea sa să fie pusă la ordinea zilei Simbătă.
D. P. Poni depune pe biuroul Camerei budgetul casei şcoalelor.
D. C. Stoicescu depune cîte-va proiecte pentru credite extraordinare, în sumă de vre-o 12 milioane.
I)	. N. T. Popp spune cum aseară d. Cio-
cazan făcînd o critică foarte aspră Institutelor Unite din Iaşi a lăsat între altele să-I scape şi cuvintele acestea :	«şi mal am
multe de spus, dar sunt silit să mă opresc». Imediat după discursul d-lul Ciocazan, d. Delavraneea s’a dus la d. Poni şi i-a afirmat că eă (Pop) aş fi pus la cale pe d. Ciocazan să’l atace.
Aseară, Domnilor,—continuă d. Pop—nu am putut să mă ’ntilnese cu d. Ministru al instrucţiei ca să dafl d-lul Delavraneea o categorică desminţire.
Astăzi însă, eîud văd pe d. Poni şi mă duc spre I)-sa cu mina întinsă, Ministrul instrucţiei nu’ml dă mina şi’ncepe să-ml facă reproşuri.
El biue, Domnilor deputaţi, vă fac pe dv. judecători asupra purtărel nedemne a acestui transfug politic! (Protestări)
D. lîarbu Delavraneea zice că va restabili faptele cum s’att petrecut :
Aseară d. Pop — pe clnd vorbea d. Ciocazan — s’a sculat în sus şi ’i-a strigat : «Spune tot, domnule!». Acesta-I adevărul adaogă d. Delavraneea şi atîta numai am comunicat d-luî Poni.
D. D. Sturdza. D. Poni e un om de o reputaţie ireproşabilă, deci e regretabil că s’aft îndreptat în contră-I insinuaţiunl maliţioase.
D. P. S. Aurelian declară incidentul închis.
D. N. Diînnncea, propune să se prezinte omagiile Camerei, Majestăţel Sale Regelui, pentru aniversarea prociamărel regatului.
Adunarea aprobă.
D. P. S. Aurelian comunică o adresă de mulţumire a guvernului Italian pentru simpatiile ce i le-a arătat Parlamentul nostru cu prilejul înfrîngerilor suferite în Abisinia. (Aplause).
Se trece la ordinea zilei.
D. I. I. Brătianu raportor, citeşte proec-tul de budget al ministerului lucrărilor publice.
J)	. Dcbroscu-Argeş observă că creditul pentru sflrşirea şoselei Curtea de Argeş-Cîinenl a figurat în budgetul pe exerciţiul 1890 fără a fi întrebuinţat. D. Dobrescu întreabă dacă ministerul va termina şoseaua în anul acesta.
D. C. Stoicescu promite că lucrările vor fi executate.
Şedinţa continuă,
S	E N A T F I,
Urmarea /şedinţei de la 14 Martie
D. Eliodor Yergatti susţine că proiectul de lege nu e noii; el a fost aplicat piuă la 1894, cind a fost modificat.
1). Vergatli susţine vechia organizare a judecătoriilor comunale, din punctul de vedere al popularităţel el, dar crede că primarul nu trebue să presideze judecătoriile comunale.
Oratorul spune că va vota proiectul, dar că doreşte să i se primească amendamentele ce le va propune.
D. Polizu-Micşuneştt vorbeşte în sensul legel şi laudă pe ministrul care o presintă.
1). Polizu sfirşeşlc rugind Senatul să ia în consideraţie proiectul de lege.
Discuţia se închide şi proiectul e luat în consideraţie.	*
Se procede la votarea pe articole.
La art. 2. D. Yergatti cere ca judecătoriile comunale să nu fie presidaţe de primar. Primarul fiind un agent administrativ, el nu are imparţialitatea cerută.
Judecătoriile comunale trebue să fie pre sidate de un ţăran care ştie carte şi va fi desemnat de majoritatea juraţilor
Amendamentul se respinge şi articolul se votează fără modificări.
Se votează apoi cele-I’alte articole fără modificare.
Se urmează votarea pe articole a legel plnft la art. 51.
1). Stătcscu cere Senatului ca să modifice acest articol în sensul că numărul judecătoriilor de pace poate fi sporit prin simplu decret regal.
Senatul admite amendamentul a continuă cu votarea pe articole şi celor-l’alte pînă la 68.
Urmarea discuţiunel pe mîine.
Şedinţa se ridică la orele 5 şi 45.
Şedinţa de ta 14 Martie
La ordinea zilei urmarea discuţiunel legel judecătoriilor de pace.
Art. 69 pînă la 75 se votează fără modificare.
La art. 76 d. Cireşeanu cere ca la unele contravenţiunl judecătorul să poată acorda circumstanţe atenuante.
D. Ministru al justiţiei admite ideea în principia, dar crede că nu este locul a se propune un amendament, ci este destul o declaraţiune interpretativă.
Articolul se votează fără modificare.
Se votează de asemenea cele l’alte articole pînă la 87 fără modificare.
ULTI1EINFORMATIUNI
La informaţia de ieri, cu privire la distincţ lunile cu cari d. MiUUneu a fost onorat la Constantinopole, putem adăocja că, la plecare, d. Mitilineu a fost petrecut în modul cel mal măgulitor de ambasadorii străini.
D. Alexandru Lahovari soseşte azi în Capitala.
Mal mulţi confraţi au făcut caz mare de cuvintele rostite într’un proces de d. procuror Badescu, cuvinte ce se zice ca ar fi îndreptate în contra presei.
Din ştirile ce am aflat de la chiar magistraţii cari presidafl Curtea cu juraţi, acuzaţiunile aduse d-lul Bă-descu sunt nedrepte, căci d-sa s’a mărginit a califica cu asprime persoanele cari străine de presă, calomniază prin ziare.
In virtutea unei legi votată de Camera, comuna Bucureşti, primind locul Sărindarului, să îndatora să ridice un monument religios în locul altarului.
Nu pricepem de ce se întîrziază aducerea la îndeplinire a acelei o-bligaţiunl. Comuna e datoare să faca monumentul şi este şi o ces-tiune de cuviinţa şi de pietate că pe locul altarului sa se ridice un monument.
D. Lecomte du Nouy fusese însărcinat şi primise chiar un acompt pentru facerea unul plan de făntîna bizantină care tot odată trebuia să amintească pe Matei Basarab, întemeietorul Sărindarului.
Am dori ca să ni se lămurească această cestiune.
ltcabilitarea generalului ittinglieieseu
Monitorul Oficial publică azi un comunicat prin care ministrul de război se încearcă a reabilita pe d. general Gh. Anghelescu, fost comandant al corpului I de armată.
Precum ni se afirmă, această reabilitare se face cu scopul ca d. general Anghelescu să fie rechemat în activitate.
Ne mărginim de o cam dată a reproduce comunicatul ministrului de război:
Primind petiţiunea generalului in retragere Gh. Anghelescu, din Noembrie 1895, prin care cerea a se face o anchetă caie să constate faptele ce i s’aă imputat în Martie 1894, şi pentru caria fost pus în disponibilitate ca măsură de disciplină, anchetă ce ceruse imediat ce a fost acusat, dar care nu i s’a aprobat ministerul de resbel a ordonat ancheta şi a numit în comisiune pe generalul Berendei, comandantul corpului 1 de armată, preşedinte; pe generalul Garca-leţeanu şi intendentul Bengescu, membri.
Din procesul-verbal încheiat de această comisiune reese:
1) Că intendentul general Tamara, emil a făcut inspecţiunea de la 12 Martie 1894, nu a încheiat registrele şi nu a lăsat nici un proces-verbal, ceea-ce era dator să facă pentru ca constatările sale să aibă valoare;
2)	Că la inspecţiunea făcută de in-tendantul general Tamara nu lipsea din
casă nicî o sumă; bilanţul registrului zilnic arată la acea zi 24,538 lei, din caii 19,000 erau in recipise, 3,575 lei în acompturl date la ofiţeri şi restul în numerarul ;
3)	Că bancherul Mendel nu avea a lua nimic de la manutanţă, aceasta el o declarase şi intendantulul general Tamara cînd a făcut inspecţiunea (fila 2, dosarul anchetei) ;
4)	Că chitanţa generalului Anghelescu, găsită şi luată fără drept de intendan-tul general Tamara, represintă o datorie particulară între generalul Anghelescu şi bancherul Mendel, care-’l pusese la dispoziţie banii ce avea să ia de la manutanţă (declaraţia Iul Mendel, fila 5, dosarul vechili, şi declaraţia administratorului Uescu, fila 7, dosarul anchetei) ;
5)	Că din declaraţiile scrise ale intendantulul general Tamara, din raporturile sale şi din registrele manutanţei nu se constată că contractul furniturilor şi primirea lor devenise ilusorii.
Noi cerem d-luî miniştrii de răshoiussî publice procesul-verbal al comisiuneî de ancheta.
m» tn
Episcopul Ornstein, de origină din Austria, a fost numit mitropolit catolic în capitală.
Aseară la orele 5 s’a dat o au-diţiune muzicală la M. Sa Regina.
Azi, aniversarea regatului, s’a o-ficiat un Te-Deum la mitropolie.
Tribunalele şi curţile vor lua vacanţă sâptămîna viitoare, Vineri.
Şcolile primare şi secundare vor Iun vacanţe Sîmbătă.
înainte de a pleca în străinătate, M. Sa Regele va primi în audienţă pe d. Mitilineu, fost ministru plenipotenţiar la Constantinopol.
In şedinţa de azi a Senatului preşedintele a comunicat răspunsul ducelui de Sermonetta, ministru de externe al Italiei, prin care mulţumeşte Senatului romîn cu ocaziu-nea manifestării de simpatie pentru Italia.
M. M. Lor Regele şi Regina vor fi însoţite în străinătate de d-na Zoe Bengescu, mare doamnă de o-noare, d-nil colonel Mânu şi maior Istrati, adjutanţi regali.
Epidemia de variolă declarată în cîte-va comune din judeţul Olt este aproape stinsă. Medicul primar al judeţului, secondat de întreg personalul sanitar, a desfăşurat multă activitate luînd măsuri de combatere şi localisarea boalel, ast-fel că epidemia n’a luat mare întindere. S’au vaccinat şi revaccinat popula-ţiunea din comunele contaminate precum şi din comunele învecinate.
întreg judeţul Olt e recunoscător personalului medical pentru energia desfăşurată cu ocasia acestei epidemii.
Anunţăm cu deosebita plăcere logodna amicului nostru Constantin Borănescu, avocat, fiul d-lul Ştef. Borănescu, fost chestor al Senatului, cu d-ra Elisa Lahovari, fiica d-lul George Lahovari, preşedintele înaltei curţi de compturl.
aw- Anul acesta s’a prevăzut cu multe noutăţi car* sigur că vor satisface pe onor. public.
CASA RIE&LER
Are onoare 'de a avisa pe numeroasa sa clien-telă, că începînd
Duminică 10
a expus
în maga-sinul săil
y/ precum şi în saloanele din
ETAGrIUL I-iu
Ouă de niătasă, bronz, lemn, porcelan, email, cris tal, eliocolată, zacliar, etc.
63 DE EA 1—200 FRANCI 10-2
JIF VIZITAŢI
MENAGERIA SI MUZEUL
ISTORIC ŞI ANATOMIC
A LCI
EDITAU» BRAUN
PE BULEVARD, lingă Imprimeria Statului
Pe lingă diferite animale curioase şi rare. e de remarcat Uriaşul tigru regal, două familii de let frumoşi, leul „Sultan“ şi leoaica „Cora“, sunt de o frumuseţe rară. Leopardu „Printz“, o Panteră neagră, o Hienă, Lupi, Vampirul saft cîinele sburător, etc.
Toate animalele sunt dresate şi presentate publicului în toate zilele la orele 4, 6 şi 8 după amiază de către ;cel mal renumit dresor de animale din Europa, Domnul CHARLES SCOTTI.
Curăţenia absolută ce se păstrează în mena-gerie, face să nu se simţâ (cel mal mic miros neplăcut.
88 _____________________________________20—10
Cofetăria CAPŞA
Inmormintarea lui Ornescu va avea Ioc Vineri. El va fi înmorminlat pe so-
QTRiniT sosesc zilnic cu 2 franci duzina, ^ 1 Yl 11/11 (Transportate la domiciliu) la M. Delpech, 3, Bieerica Eni.
Raeala de Terre Neuvc, proaspete in
coleala comunei,
tot timpul postului.
Sistemul de a
nu vinde de cît mărfuri de calitate ireproşabilă este absolut în magasinele
ron «olt
Sistemul de a nu vinde de cît mărfuri do calitate ireproşabila este absolut în magasinele BON «OLT
Bucureşti. 8, STRADA LIPSCANI, 8. Bucureşti
5	------- 15—
Punere In vînzare de noutăţi pentru primăvară
HAUTE-NUVEAUTEURI IN ŢESĂTURI DE LINĂ ŞI MATASURlI
Camerele vor lua vacanţă cu începere de Duminecă pînă la 8 A-prile.
Din Iaşi
D. Mişu Balş a vizitat laşul, unde a fost pentru ca să ’şl vadă rudele.
D sa a părăsit oraşul luni seara odată cu d. Petru Poni, ministerul de instrucţie.
Procesul d-nei K. Ghibănescu, care a venit astă-zl înaintea judecătorului de pace al ocolului I, s’a aminat.
*
* *
Poliţia continuă cu ingerinţele în alegerea de Duminică de la Creditul urban.
Acţionarii evrei sunt chemat! în cancelariile comisiilor de poliţie şi ameninţaţi să revoace procurile date şi ori să dea altele noi pentru oameni al administraţiei.
Cu toate infamiile şi mizeriile acestea, este aproape sigur că d-nil 1). Boseti şi căpitan Carp, candidaţii actualei administraţii, vor fi aleşi.
Lumea cunoaşte administraţia din trecut a colectiviştilor, ciad creditul era să facă faliment, şi numai vrea să dea administraţia sa pe aceleaşi mîinl
Furnizorul Curţeî Regale
Are onoare de a anunţa pe onor. sa clientelă marele «lebalagiu constînd din o frumoasă colecţiune de Ouă de porţelan, eboeolată, etc.
CADOURI DE SFINTELE SAB-RĂTORI ALE PAŞTELII
precum şi tot felul de articole fabricate aci proaspete în toate zilele.
— A.WIS
Aducem la cunoştinţa onor. P. T. public şi în special ouoratel noastre clientele, că de la 1 Martie a. c., am predat hotelul Union al cărui antreprenori eram şi de astăzlîna-inte exploatăm numai Grand Hotel Bristol situat în centrul capitalei pe Bulevardul Academiei. Rugăm dar pe ouorata noastră clientelă a ne acorda aceiaşi încredere ca pînă acum, asigortnd că nu vom cruţa nici un sacrificiu spre a satisface pe d-ni! pasageri :
52	Cu deosebită stimă	6—5
F. Stiefler A b. Nîcklii»
Antreprenorii de la Grand liotei Bristol
De închiriat
Casele din strada Polonă No. 128 cu 10 odăi şi grajduri, se închiriază cu sad fără grajduri. A se adresa la d-na Maria Blaramberg slr. Batistei, 15.
55	'	10—5
www.dacoromanica.ro
4
EPOCA
1	CASA DE SCHIMB
IIESKIA & SAMUEL
BUCURESCI
No. 5 Stnula Lipscani No. 5
CumpărS şi vinde efecte publice şi face orl-ce schiiub de monezi.
Cursul pe ziua de 13 Martie. 1896
		Cump.		Vînd	
4*711	Renta Amorlisahilă. . .	8(1	—	87	—
5°/q	» Atnortisabilă. . .	100	—	100	7>
0B/u	Obligai, de Stat (Cov. R.t .	101	V.	102	
5°/o	» Municipale din 1883	96	V»	97	—
5b;„	» . . 1890	97	—	97	7*
5"/o	Scrisuri Funciar Rurale .	92	—	92	7«
«%	,« » Urbane .	100	'h	101	
5»/„	» » Urbane .	88	•/«	88	7*
5*/i,	» » » Iaşi.	81		81	»/»
	Acţiuni Banca Naţională.	1540	—	1545	
	» » Agricolă .	195	—	200	—
	» Dacia Rominia asig.	410	—	415		
	> S-tea Naţionala asig.	420	—	430	—
	S-tatea de ConstrucţiunI .	210	—	215	—
	Florini valoare Austriacă.	2	10	2	12
	Mărci Germane . . . .	1	23	1	25
	Racnote Franceze . . .	100			101		
	» Italiene. . . .	89	—	93	—
	» ruble liîrtio . .	2	68	2	72
Imprimarea cu marinele dublu-cilindrice, din
fabrica Albert & Cil, Frankenthal şi cu carac-In fi M.
I şt(
tere din fonderia de litere Flinsch din Frank-furt Ăl
VAR HYDRÂULIC
CALITATE SUPERIOARA
„BREAZA”
SOCIETATE ROMÂNĂ ANONIMĂ PENTRU FABRICAREA
Varului Hydraulic şi a Cimentului Roman
Mai înainte DAVIDESCU BREAZA & C-ie.
COMARNIC BREZA
PENTRU COMANDE A SE ADRESA REPRESENTANTULUI GENERAL
T. ZWEIFEL, Bucurescî, Strada Stelea, 6.
ŞI LA EMIjMALELE SALE
GALAŢI, Strada Presei, 20 || IAŞI, Strada de jos, 24.
— SAC DIRECT LA FABRICĂ —
42
(25-5)
Bogat asortiment de arme de itnatoare de tot felu de la 75 IcŢ la 1000 lei bucata. Arme cu doua tcvî pentru alice, cu cocoaşe şi fără cocoaşe,—puMca-carabiiiii o teavă alice, alta glonţ: pmistlcu trei ţevi „Trlo“ două de alice alta de glonţ,— Kxpres-Kille fln lucrate carabine de precise, ,,Kultini** garau-tind tirul exactpînă la ÎOOO metrii. Arme cu 2 perechi de ţevi.
Carabine cu repetiţie importate direct din America Winchester, Colt, *Martin, ele., cu 9,12 şi 15 focuri, recomandabile ca arme de apărare şi vî-nfitoare la animale mari. Pusei de suluii de la 20 lei la 150 lei bucala, pistoale de precinie, de duel, etc. — Mare asortiment de REVOLVERE de toate mărimele şi de toate felurile de la 8 lei la 200 lei bucata. — Bogată colecţiune de obiecte de vînătoare şi accesorii de arme.—Se găsesc: tot felul de Cartuşe englezeşti «Eley» franţuzeşti şi austriece. — Cartuşe producînd artiflţil pentru puşti ual. 12, 16 şi revolvere cal. 7, 9, 12.
Obiecte de scrima: săbii, florete, măsd, etc.
Atelier «le reparaţii
15. 15. %&KEilSUt
Calea Victoriei No. 44
BVCDBEŞTI lingă farmacia Brus Cel d’intîift .şi cel mal însemnat magazin din ţară de AIIME
70-19
MARE DICŢIONAR UNIVERSAL in 17 Volume FORMAT MARE în 4. LIBERATE IN DATA BROŞAT «50 IJEI franco	I I	I.ELAT 750 LEI franco
PLÂ TIU ML ia LEI I*E LUJVăW PLĂTIHIL 20 LEI PE LIJ1V Ă
Iteviie Encyeloptîdiqne, annes 1891, 92, 93, 94 et 95, 5 volumes gd. în 4», ilustres, relies, frs 159 pa-
yable 10 frs. par mois.
I/univers merveilleux. Journal des voyages et des aventuros de terre et de mer, 37 volumes gd. In 4“ Ilustres de 6.000 gravures, frs. 147, pavqble 8 frs. par mois.
De Varigny. Nouvclle «jltîograpbie moderne des cînq parties du monde. Ilustree des cartes plâns, vues, types, et. 5 volumes gd. 8*. frs 100 payable 8 frs par mois.
La Science ilustree. Journal hebdomadaire. Public sous la direotion de M. Louis Figuier, 18 volumes gd. 8°, ilustres, frs. 108, payable 8 frs. par mois.
Subscrisul se angajează a procura cu preţurile Editorilor şi Librarilor din Paris plătibile In rate lunare principalele uvragil publicate în Francia şi anume :
Principalele uvragil şi ColecţiunI de Drept şi Jurisprndenţă. Economie politică, ete. etc.
Biblioteca Conductorului de Lucrări publice. Publicate sub auspiciile Ministerului de Lucrări Publice din Francia şi sul) patronagiul unul Comitet compus din Ingineri de Poduri şi Şosele, de mine, de profesori al şcoalelor speciale, etc.
Arehitectură. DecoraţiunI. Bele-Arte. Areheologie.
Uvragil teclmice pentru ConstrucţiunI şi Lucrări Publice. Poduri şi Viaducturl. Căi ferate, Tuneluri şi Dru-mtirl. Hidraulică. Navigaţiune, Porturi de mare. Exploataţiune de mine. Metalurgie, Geologie şi Mineralogie. MichinI, Mecanică aplicată. Electricitate, Telegrafie, Chimie şi Industrii chimice.
îm itOl L : Str. Biserica Enei,
BUCURESCI
MiASILE NICOLESCU
Librar-Comigionar
(8-4)
Higiena, dinţilor şi a gurel
Medalie de aur, Viena 1888; Medalie de argint, BucureBoI 1883 Medalie de broux, Paris 18D8.
Autorisat de consiliul de h igienă şi salubritate publică.
DENTALINA
Esenţă pentru gură şi
PULBERE VEGETALA PENTRU DINŢI
ale doctorului S, KONTA
Sunt două dentifrise recunoscute in ţară şi în străinătate ca cel mal bun pentru conservarea dinţilor, curăţeniei şi hi-gienel gurel, dîndu-I tot odată un miros plăcut.
Preţui : un flacon DentaUnă fr. 2,50 Pulbere de dinţi, fr. 2.
Deposite : la Iaşi la Farmncia Fraţii lionya : la Bucurescî la Farmaciile F. W. Zttrner, şi F. Bruss ; la Drogueria I. Ovessa şi la Parfumeria „Stella .
48	(25-3)
VELOUTOE
Pudră de orez, preparată cu Bismuth Higienică, Adevărată, Invizibilă.
Dă pielei o frumuseţe şi o frăgezime naturală.
Singura recompensată la exposifia U-niversalâ din 1889.	20-26
CU. FAY, parfum or
Paris. — 9, Rue de la Paix, 9. — Paris. Se găseşte în toate parfumeriile.
CAFE „ NAŢIONALA “
In fie-care seară concert muzical sub condu cerea D-luI Rubinstein, Hore Hragadirn cil paharul şi diferite mezeluri cu preţuri moderate. Intrarea liberă.
NU SE POATE!!!
Să-sI comande cine-va Haine pînâ nu vizitează renumitul Magazin BAZAllCTj BE6AL, casă de încredere, unde sosesc succesiv colosale transporturi de stofe şi haine, lucratecu o rară eleganţa.
Ii AX A HEIj UE fi AL
Casă de încredere
Tocmai in faţa Prefecturel Poliţiei Capitalei.
52	’	(25—1)
Vin de Peptonâ a Iul Chapeauteaut
Conţine carne de bou digerată şi făc tă solubilă prin Pepsină. Este recomandat în boalele de stomach, digestiunile grele satl nesuficiente. E o hrană admirai ilă pentru Anemici, Convalescenţi, Ftiziei şi Bătrîni, precum .< < pentru toţi acel cari n’afi poftă de mîncare sati nu pot suferi mi ocările.	26-21
Puritatea Pepsi nei lui Chapeauteaut
a făcut ca ea să fie admisă de INSTITUTUL PASTEUR.
30 Farmacia «Vial», 1, rue Bourdaloue, Paris.
gap- Se găseşte de vînzare la toate farmaciile bune
R
EDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA ziarului EPOCA se află în strada Clemenţei No. 3.
SERVICIUL DE TRANSPORT
G. GIESEL.-Bucurescî
Calea Moşilor 59, vis-a-vis de liotei Londra
„LA TREI «KAZI“
primeşte orl-ce
rri-2fiH.i«i)or tni-i
atît de
Marlîiri Coitiereiale
de la GARĂ la domiciliu şi viee-versa, cit şi
Obiecte «le greutate
precum :
Cazane, Maşini, etc.
^ prin camioane pe arcuri şi 1‘urgoane (căruţe) sistema-
I
tice cu preţuri moderate.
Transporturi de Mobile şi Mutări
22	SERVICIUL PROMPT.	(25-11
ATELIER DE LACATUŞERIE
şi pentru
— EOASTHECTIEJVE UE EMEU —
I.	UAU
— Strada Isvor, No. llî> Bucurescî —
< efecluia/.i lei ic ul ilj lucrări de fier pentru Binale,
(f precu.i! ; Qî-'kugb, iC- ti, Balcoane, Uşi, Ferestre, Marchi-
;1 ze, Spăii, Lăicpi, etc.
SPtC.	PENTRU EFECTUAREA DE CASE PENTRU
LJ	FLORARII IN FIER
” ”	coman.de pentru Provincie:
— Preţuri 71 aderate —
MARE DEPOU
DE
Burlane de Basalt,
ŢEVE 1>K PLUMB,
FER ŞI TUCIU
I' oi-tuni ele cînepă sşsi cauciuc
Obiecte de faianţă, alamă şi tuciu pentru conducte de apă, scurgere, băi,
tout k l’egout, gaz, etc. la
HAAS HART
BUCURESCI, STR. BISEBICA AMZI, 14. — BUCURESCI
INSTALATOR
PENTRU
SISTEMUL TOUT Â L’EGOUT
ULl RfiOU
w
BEENTOA
WOLYEBHAMPTOY
-COYEÎfTKY-
Cele mai renumite fabrici de Velocipe«le din lume
(iară concurenţă în calitate)
Singurul representant pentru întreaga Romînie
No. 14, Strada Carol I, No. 14, în Bucureşti Cataloage pentru sesonul 1890 cu preţuri scăzute se trimit la cerere franco la domiciliu.
MARE ATELIER CU MOTOR
pentru repararea şi reconstruirea a orl-ce Velocipede cu garanţie, fie Yclocipede
de ori unde cumpărate
Mtefacrrca gMUounelor fanonnte fht/nl orl-ce «feiriiiN.
(25 6)

Si pentru iacă Iviri centrate
(100-4)
I

PAPIER FAYARDetBLAYN
Mai mult de *|a de Meeol succes proclamă superioritatea sa în tratamente de guturai, iritaţiunei peptulul, influenţa, dureri reninatixinale, serialii uri. răni, vărsături, bătături. — Topic excelent contra bătăturilor. Sa află în toate farmaciile.	21	12—3
APA MINERALĂ „SSIRCEA”
IAŞI—COPOU
Autorizată de Ministerul de Interne, serviciul sanitar superior cu Oficia No. 120S din 24 Ianuarie 1895.
Această apă, pe lingă că e un excelent purgativ, bună la luat şi fără a produce dureri, dar din cauza multor substanţe medicamentoase ce conţine, esperi-mentîhdu-se de mal mulţi d-ni doctori, sati constatat pină acum, că vindecă : boalele de stomach, dispepe-sielor de diferite naturi, catarele cronicale ale stoma-clnilul şi intestinelor, congestiele, constipaţiele cronice, iperimia ficatului, boalele de rărunchi şi splină, boalele de piatră şi a căilor urinare la bărbaţi, boalele de mitră şi menstruaţiele neregulate la femei precum şi alte multe boit.
Deposit în Iaşi la Dl. I. S. Ionrscu Tipografia Naţională, la Farmaciile D-lor Sbizewschi, Racovită (Lits-chco şi Vandori), Zwas, Jelea, Beceanu, Engliel si Ilu-tză Ia drogiştil Katz, Rosenstşin .şi Becker.
Comandele en gros şi en detail se expedieasă prompt.
A se adresa pentru orl-ce comande şi lămuriri la D-nil Mircea şi lonescu, Iaşi strada Alexandri II.
Depozit în capiluia la d. Zohcl bulevardul Elisabetn, 43.
49	(100-lj

Bucurescî.—Tipografia «Epoca».—Strada Clemenţei, No. 3.
www.dacoromanica.ro